Dreptul de Retentie

Dreptul de retentie = un adevarat drept real de garantie imperfect, in virtutea caruia,

cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva, pe care trebuie sa-l restituie, are dreptul sa
retina lucrul respectiv, pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele pe care le-a platit
cu conservarea, intretinerea sau imbunatatirea acelui bun.
Conditia esentiala spre a putea fi invocat dr de retentie = datoria pretinsa de la
creditorul restituirii sa se afle in conexiune, sa aiba legatura cu lucrul, sa fie prilejuita de
acesta, sa fie un debitum cum re iunctum.
Exista conexiune cand creata s-a nascut in leg directa cu bunul, dar si atunci cand
detinerea lucrului si creanta corelativa se afla in baza aceluiasi raport juridic (mandatarul
poate retine lucrul mandantului pana ce acesta din urma isi va achita cheltuielile facute pentru
indeplinirea mandatului).

Caracterele Dr de Retentie:
1) drept real – este opozabil nu numai titularului dretului real, ci şi creditorilor ipotecari
şi dobânditorilor subsecvenţi ai bunului.
2) drept real imperfect – spre deosebire de alte drepturi de garanţie, el nu conferă
prerogativa urmăririi. Dacă deţinătorul bunului s-a desesizat voluntar de bun, el nu
poate cere urmărirea lui. Dacă bunul se pierde prin violenţă, atunci el are la
îndemână o acţiune posesorie.
3) dreptul de retenţie nu conferă o posesie – cel care deţine bunul este un simplu
detentor precar, deci nu poate culege fructele bunului
4) este indivizibil – operează asupra întregului bun până la plata datoriei
5) poate fi valorificat pe cale de excepţie în cazul unui proces, sau pe calea unei
contestaţii la executare a unei hotarari privind restituirea (dacă nu s-a putut invoca pe
calea excepţiei)

GAJUL reglem de C. Civ. vs. Legea nr. 99/1999

1) Definitie :
- art. 1685 C. Civ. – gajul = un contract accesoriu prin care debitorul remite
creditorului sau un lucru mobil pentru garantarea datoriei
- gajul este reglem de asemenea si de L 99/1999 privind unele masuri pt accelerarea
reformei economice consacrat regimului juridic al garantiilor reale mobiliare
- art. 1 din lege lasa sa se inteleaga gresit ca in dreptul civil si comercial este instituit
un regim unic al garantiilor reale imobiliare
- de asemenea, dispozitiile legii in cauza nu abroga pe cele ale C. Civ., ele vor coexista,
partile avand posibilitatea de a alege regimul juridic aplicabil, iar in cazul in care nu se
pun de acord urmand sa fie determinat de instanta
2) – C. Civ. – gajul presupune intotdeauna deposedarea debitorului
- Legea 99/1999 – instituie gajul prin deposedare si fara deposedare
3) Clasificarea Gajului:
- gajul conventional – partile convin asupra necesitatii constituirii gajului
- gajul legal – prin care legea obliga pe anumite persoane sa constituie gaj (instituit spre
ex. prin Legea 29/1969)
- gajul judecatoresc – instanta dispune instituirea sa
4) Caracterele juridice ale Gajului:
● C. Civ. :
(a) contract accesoriu = fata de raportul principal de obligatie pe care il garanteaza,
urmanad soarta acestuia (de asemenea se poate garanta si cu o creanta viitoare,
precum in cazul garantarii acoperirea prejudiciului pe care gestionarul l-ar putea
produce, prin activittaea sa de gestiune, unitatii bugetare la care este incadrat)
(b) gajul cu deposedare = contract real = contractul nu ia nastere decat prin remiterea
efectiva a bunului gajat (remitere, de regula, in mana creditorului)
(c) gajul este unilateral = el da nastere unei singure obligatii, aceea a creditorului de a
pastra bunul, de a-l conserva si a-l restitui debitorului cand acesta isi va executa
obligatia
● in completare, Legea 99/1999:
- gajul fara deposedare = contract consensual = remiterea nemaiconstituind o
conditie de existenta a contractului
- gajul fara deposedare = unilateral = obligatia de pastrare a bunului si de tinere a lui
la dispozitia creditorului, ca garantie, revine chiar debitorului
5) Constituirea Gajului:
● C. Civ. :
(a) persoana celui care constituie gajul – trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu
(se admite si situatia in care acesta este minor, insa este necesara incuviintarea
prealabila a autoritatii tutelare)
- este interzis autoritatii tutelare sa garanteze in locul minorului, adica sa garanteze
oblig altuia
(b) obiectul gajului = bunurile mobile : corporale sau incorporale, cu conditia sa se afle
in circuitul civil
(c) formalitatile in ceea ce priveste constituirea gajului – gajul trebuie sa fie constatat
printr-un inscris inregistrat, care sa enunte suma datorata, felul si natura lucrurilor
gajate sau descrierea calitatii, greutatii si masurii lor
- inscrisul si inregistrarea nu constituie conditii de validitate a gajului, ci urmaresc sa
asigure opozabilitatea fata de terti a constituirii acestuia
● Legea 99/1999:
(a) obiectul gajului = bunurile mobile corporale, incorporale, bunurile viitoare atunci
cand gajul isi va produce efectele in momentul in care debitorul va obtine proprietatea
asupra bunurilor care raspund descrierii in contract
(b) incheierea contractului de gaj = in forma autentica sau sub semnatura privata (forma
scrisa fiind considerata ad validitateam)
(c) sistemul unic de publicitate prevazut de Legea 99/1999, ce se aplica atat in cazul
dispozitiilor acesteia, cat si in ceea ce priveste C. Civ. – fata de terti, o sarcina reala si
celelalte sarcini reale asupra bunurilor mobile dobandesc rang de prioritate in
momentul indeplinirii conditiei de publicitate in Arhiva Electronica de Garantii
Reale Mobiliare (inscrierea in arhiva nu confera validitate unei garantii reale lovite de
nulitate)
6) Efectele Gajului:
● C. Civ. :
- creditorul poate retine lucrul pana la momentul in care debitorul isi va executa
obligatia (gajul este indivizibil)
- dreptul de a-l revendica in mainile oricui s-ar afla (poate fi paralizata actiunea prin
1909 C. Civ.)
- creditorul este detentor precar
- creditorul raspunde in conformitate cu dr comun daca pierde bunul (din culpa sa) sau
il deterioreaza
- creditorul nu are voie sa se foloseasca de lucru, debitorul putand cere un gaj sub
sechestru
- creditorul poate retine lucrul in temeiul dr de retentie pana in momentul in care
debitorul va restitui cheltuielile realizate pt conservarea lui
- daca debitorul nu executa obligatia, creditorul poate cere instantei sa retina lucrul in
contul creantei pe baza unei estimari judiciare a valorii lucrului sau sa-l vanda la o
licitatie publica in vederea valorificarii creantei
● Legea 99/1999:
- legea, in cazul in care debitorul nu executa obligatia, reglem un adevarat drept de
optiune al creditorului de a : incepe procedura de executare potrivit C. Proc. Civ. sau
sa treaca la executarea creantei
- de asemenea, creditorul nu poate cere autorizarea de vanzare a bunului afectat de
garantie printr-o actiune in instanta
- creditorul trebuie sa ia in posesie bunul in mod pasnic sau sa-si insuseasca produsele
rezultate in urma valorificarii bunului, titlurile si inscrisurile ce constatau dr de
proprietate al debitorului
- pana la vanzarea bunului, debitorul poate achita plata integrala a datoriei
- cu privire modul de vanzare, debitorul si creditorul se pot pune de acord – „intr-o
maniera comerciala rezonabila care sa asigure obtinerea celui mai bun pret”
- in cadrul licitatiei publice, creditorul nu poate prelua bunul garantat deoarece acest
lucru duce la stingerea garantiei reale imobiliare
- daca bunul este achizitionat de un tert si nu este indestulata creanta creditorului, pentru
restul acesteia, el va deveni un simplu creditor chirografar al debitorului
7) Stingerea Gajului:
● C. Civ.:
- se stinge ca urmare a stingerii obligatiei principale (exceptie – cand debitorul a facut o
alta datorie pentru care a garantat la acelasi creditor, iar ultima datorie devine exigibila
inainte de plata primei datorii)
- independent de obligatia principala – renuntarea creditorului la garantie, pieirea
fortuita a bunului gajat
● Legea 99/1999:
(a) printr-un act liberator din partea creditorului care sa specifice incetarea in
tot/parte a garantiei
(b) prin hotarare judecatoreasca