Garantarea obligațiilor

 Noţiune – existenţa oricărei obligaţii este executarea ei. Garantarea obligaţiei constituie o
măsură de asigurare a acestei executări, în plus conferă creditorului garantat anumite prerogative
suplimentare, constând, de regulă, fie într-o prioritate faţă de ceilalţi creditori, fie în posibilitatea
ca, în caz de neexecutare din partea debitorului, să urmărească pe o altă personă, care s-a angajat
să execute ea obligaţia ce revenea debitorului.
 Clasificarea garanţiilor
- garanţiile personale – angajamentul pe care o altă persoană decât debitorul principal şi-l
asumă faţă de creditor, de a executa obligaţia (fidejusiunea)
- garanţiile reale – afectarea specială a unui bun pentru garantarea obligaţiei în instituirea
unui drept accesoriu. (gajul, ipoteca, privilegiile reale)
O formă de garanţie reală imperfectă este aşa-numitul drept de retenţie.

1. Garanţiile personale

FIDEJUSIUNEA (CAUŢIUNEA)

 Definiţie – 2280
- contractul prin care o persoană – fidejusor – se obligă faţă de creditorul altei persoane
să execute obligaţia celui pentru care garantează, dacă acesta nu o va executa
 Clasificare
- convenţională – când debitorul şi creditorul cad de acord pentru aducerea unui garant;
- legală – când printr-o dispoziţie a legii, debitorul este obligat să aducă pentru garantarea
obligaţiilor ce-i revin (uzufructuarul care este obligat la constituirea uzufructului să aducă
o garanție)
- judecătorească – când într-o cauză litigioasă, instanţa poate dispune aducerea unui
fidejusor, care să garanteze executarea obligaţiei unei persoane.
 Caractere juridice ale contractului de fidejusiune:
1) accesoriu
- urmează soarta obligaţiei principale, cât priveşte cauzele de validitate şi de stingere
Excepţie – în cazul minorităţii debitorului
- fidejusiunea nu poate întrece ca întindere datoria debitorului şi nici nu poate fi făcută în
condiţii mai oneroase. Fidejusiunea nedeterminată a unei obligaţii principale se întinde şi
la toate accesoriile acelei obligaţii, precum şi la cheltuielile necesitate de urmărirea silită.
1
 2) solemn – sub sancțiunea nulității absolute, trebuie încheiat în formă scrisă (act autentic
sau înscris sub semnătură privată) – 2282 (VCC consensual – simplul acord de voinţă al
părţilor era suficient pentru încheierea lui valabilă, formă scrisă era necesară pentru proba
contractului)
3) unilateral – dă naştere la o singură obligaţie
4) cu titlu gratuit / oneros – după cum fidejusorul pretinde o remunerație sau nu – 2280
(VCC cu titlu gratuit – fidejusorul nu urmărește să obţină o compensaţie)
 Condiţii cerute în persoana fidejusorului – 2285
1) capacitate deplină de exercițiu
2) să fie solvabil – dacă devine insolvabil trebuie adus un alt fidejusor, cu excepţia cazului
în care fidejusorul devenit insolvabil fusese stabilit de către creditor
3) să aibă domiciliul în raza teritorială a curţii de apel în care trebuie să execute obligaţia
 Obligaţiile care pot fi garantate
- orice obligaţii, chiar şi cele intuitu personae
- obligaţiile existente şi viitoare, chiar eventuale
 Efectele fidejusiunii
1) în raporturile dintre creditor şi fidejusor
- dacă debitorul nu își achită datoria, în principiu, creditorul îl poate urmări direct pe fidejusor
- fidejusorul poate invoca unele excepţii:
1. beneficiul de discuţiune – 2294
- se invocă la primele lucrări îndreptate contra sa (sechestru, p. v. de situaţie)
- să indice creditorului bunurile debitorului principal care pot fi urmărite şi să
avanseze cheltuieli necesare urmăririi acestor bunuri – 2295
- bunurile indicate să se afle pe raza teritorială a curţii de apel în care trebuie să se
facă plata
- nu poate fi invocat în cazul în care fidejusorul a renunţat la el, dacă s-a obligat în
solidar cu debitorul, sau în cazul fidejusiunii judecătoreşti
2. beneficiul de diviziune – ipoteza în care există mai mulţi fidejusori – 2298
- în principiu, fiecare răspunde pentru datoria întreagă, însă prin invocarea
beneficiului de diviziune, fidejusorul îi poate solicita creditorului să își dividă
acțiunea și să o reducă la partea fiecăruia
- nu poate fi invocat atunci când s-a renunţat la el sau în caz de solidaritate
1. excepţii de ordin general
- excepţii personale ce decurg din contractul de fidejusiune (valabilitatea contractului)
- excepţii inerente obligaţiei debitorului principal (datorită caracterului accesoriu –
nulitatea absolută a obligației principale etc)

2
2) în raporturile dintre fidejusor şi debitorul principal
- dreptul de regres al fidejusorului după efectuarea plății
- dacă fidejusorul a plătit, se poate întoarce împotriva debitorului reclamând: suma
plătită; dobânda la suma plătită din ziua când i-a notificat debitorului că a făcut plata;
daune-interese
- temeiul regresului – subrogaţia legală, mandatul, gestiunea de afaceri
- fidejusorul beneficiază de solidaritate în cazul codebitorilor solidari
- pierde dreptul de regres împotriva debitorului, dacă:
- nu a înştiinţat pe debitor despre efectuarea plăţii, iar acesta a plătit a doua oară;
- a plătit datoria fără să fi fost urmărit şi fără să fi înştiinţat pe debitor, iar acesta
face dovada că ar fi avut mijloace de stingere a datoriei.
3) în raporturile dintre fidejusori
- fidejusorul care a plătit datoria se poate întoarce, printr-o acţiune de regres divizibilă împotriva
celorlalţi fidejusori
- dreptul de regres poate fi exercitat numai în cazurile în care putea, înainte de a plăti, să se
îndrepte împotriva debitorului – 2313 (3)

 Stingerea fidejusiunii
1) indirect – ca urmare a stingerii obligaţiei principale prin plată sau alte moduri de stingere
(cu excepţia subrogării unui terţ, prin plată, în drepturile creditorului)
2) direct – independent de soarta obligaţiei principale
- moduri generale de stingere:
1. remiterea de fidejusiune
2. confuziunea între creditor şi fidejusor
3. compensaţia opusă de fidejusor
- moduri specifice de stingere
1. dacă din culpa creditorului, fid. nu mai poate dobândi privilegiile sau ipotecile acestuia
2. decesul fidejusorului

3
 2. Garanțiile reale:

1. DREPTUL DE RETENȚIE

 Definiţie – 2495
- drept de garanţie imperfect în virtutea căruia cel ce deţine un bun mobil sau
imobil al alcuiva pe care trebuie să-l restituie, are dreptul să-l reţină, să refuze
restituirea, până ce creditorul titular al bunului îi va plăti sumele pe care le-a
cheltuit cu conservarea, întreţinerea, îmbunătăţirea acelui bun.
 Condiții
1. debitum cum re iunctum – deţinerea b. şi creanţa corelativă rezultă din același rap. juridic
2. creanța garantată trebuie să fie certă, lichidă, exigibilă
3. bunul – poate fi corporal (necorporal, corelat cu posibilitatea de blocare), cu excepția
bunurilor insesizabile – 2496
 Natura juridică
- drept real de garanţie imperfect – garanţie pur pasivă, fără drept de urmărire
- drept legal – se naște în temeiul legii, independent de orice manif. de voință a creditorului
- drept accesoriu – nu are o existență de sine stătătoare, se constituie pentru a garanta un
drept de creanță
 Efecte
1. poate fi opus
- creditorilor chirografari, privilegiaţi, ipotecari ai deţinătorului, dacă privilegiile şi
ipotecile s-au născut ulterior intrării lucrului în dentenţia retentorului
- subdobânditorilor ulteriori ai lucrului
2. este indivizibil – divizarea activă / pasivă a obligației nu produce nici o consecință
3. conferă o simpă detenţie precară, nu o posesie
4. poate fi invocat
- pe cale de excepţie, în litigii privind restituirea lucrului;
- pe calea contestaţiei la executare, dacă dreptul de retenţie s-a născut ulterior
hotărârii de restituire sau dacă în procesul dintre părţi problema restituirii ori a
evacuării nu a fost în mod de sine-stătător discutată
 Stingerea dreptului de retenție – 2499
1. când cel interesat consemnează suma pretinsă / oferă detentorului o garanție suficientă
2. prin deposedarea voluntară a detentorului (nu se stinge prin deposedare involuntară)
3. pieirea bunului
4. când detentorul abuzează de folosința bunului sau ca urmare a folosirii lui

4
 2. GAJUL

 Definiţie
- contract accesoriu prin care debitorul remite creditorului său un lucru mobil
pentru garantarea datoriei – 2480-2494
 Clasificare
1. după formă
- cu deposedare / fără deposedare  NCC – numai cu deposedare
2. după modul în care se stabileşte obligaţia de a constitui gajul
- convenţional / legal / judecătoresc  NCC – numai convențional
 Caracterele juridice
1. contract accesoriu faţă de raportul principal de obligaţie pe care-l garantează
2. contract real – contractul nu ia naştere decât prin remiterea efectivă a bunului gajat
3. contract unilateral – dă naştere unei singure obligaţii
4. garanție reală – dr. de urmărire și dr. de preferință
5. garanție mobiliară – are ca obiect numai b. mobile corporale sau titluri negociabile emise
în formă materializată – 2480
6. indivizibil – b. mobil este afectat în integralitate garantării creanței în totalitatea ei
1. dacă se achită o parte a datoriei – grevează în continuare întregul bun
2. dacă creanța sau datoria se divid – moștenitorul creditorului a cărui parte de
creanță a fost plătită nu poate remite întregul bun în dauna celorlalți
moștenitori neplătiți
 Constituirea gajului
Condiții:
1. constituitorul
- să fie proprietarul b.
- cu capacitate deplină de exerciţiu
2. bunurile – să se afle în circuitul civil
3. formalităţile necesare constituirii (publicitatea gajului – 2482) – pentru opozabilitate
1) gajul se constată printr-un înscris înregistrat conţinând suma datorată, felul,
natura b. gajate. Înregistrarea constă în păstrarea unui exemplar de pe înscrisul
constator al gajului de către operatorul Arhivei Electronice de Garanţii Reale
Mobiliare şi luarea avizului de garanţie, potrivit L. 99/1999, Titlul VI
2) dacă bunul gajat este un bun mobil incorporal (creanţă), pentru opozabilitatea faţă
de terţi, se cere întocmirea unui înscris întregistrat şi notificarea debitorului
creanţei garantate

5
 Efectele gajului
Creditorul are următoarele drepturi şi obligaţii:
1. să reţină b. până la achitarea integrală a datoriei;
2. dr. de urmărire și dr. de preferință (dreptul de a revendica bunul) – 2486
Excepții:
1) când bunul a fost preluat de un creditor ipotecar de rang superior sau preluarea
intervine în cadrul procedurii de executare silită (nu se poate opune valorificării
bunului, urmând să participe la distribuirea prețului în ordinea conferită de rangul
garanției sale)
2) când terțul invocă dobândirea b. mobil ca efect al posesiei de bună-credință
3. are calitate de detentor precar
4. răspunde de pierderea / deteriorarea bunului din culpa sa
5. nu are dreptul de a se folosi de b. – în caz contrar poate fi pus sub sechestru
6. să restituie b. dacă datoria a fost achitată; drept de retenţie pentru cheltuielile
necesare şi utile
7. să reţină b. în contul creanţei în caz de neachitare a obligaţiei de către debitor,
pe baza unei expertize judiciare, sau la vânzarea la licitaţie având un drept de preferinţă la
distrubuirea preţului obţinut în urma vânzării bunului
 Stingerea gajului
pe cale accesorie – ca o consecinţă a stingerii / desfiinţării obligaţiei principale
- supravieţuirea gajului faţă de obligaţia principală – în cazul contractarii unei altei
datorii care a devenit exigibilă înaintea obligaţiei garantate prin gaj
pe cale principală – independent de obligaţia principală, prin modurile generale de
stingere a obligaţiilor (renunțarea creditorului la dr. de gaj prin remiterea b.; cu titlu de
sancțiune când nu conservă sau folosește bunul)
- în cazul stingerii ca efect al pieirii b. ce formează obiectul gajului, gajul se
strămută asupra indemnizaţiei de asigurare sau despăgubirii

6
 3. IPOTECA

 Definiţie – 2343
- garanţie reală imobiliară sau mobiliară (VCC – doar imobiliară) afectată la
plata unei obligaţii
 Clasificare
1. după izvor:
- convenţională – ia naştere din convenţia părţilor, cu formele prevăzute de lege
- legală – ia naştere în virtutea unei dispoziţii speciale a legii
2. după cum poartă asupra unor b. individual determinate / universalități de bunuri:
- speciale / generale
3. după cum b. grevate sunt mobile / imobile
- mobiliare / imobiliare
 Caracterele generale a tuturor felurilor de ipotecă
1) drept real accesoriu – acordă titularului dr. de urmărire și dr. de preferință
2) garanţie mobiliară / imobiliară – VCC doar imobiliară – 2350
3) supusă principiului specializării – sub sancțiunea nulității:
1. trebuie determinat imobilului afectat garanţiei (NCC, bunul mobil poate să nu
fie individualizat dacă descrierea este suficient de completă)
2. trebuie indicată valoarea garantată
4) este indivizibilă – continuă să existe asupra întregului imobil, chiar dacă a fost plătită o
parte din datorie. În cazul unui partaj al unui imobil ipotecat, copărtaşul căruia i-a fost
atribuit va trebui să suporte întreaga datorie, garanţia apărând ca fiind încorporată în
imobil – res non persona habet

1) Ipoteca convenţională
- părți: constituitorul (debitorul / terț – 2366) + creditorul

 Condiții de fond
constituitorul
- să fie proprietarul actual al bunului – bunurile viitoare ale debitorului nu pot
forma obiectul unei ipoteci – 1228
- să aibă capacitatea deplină de exerciţiu – 2365 (VCC – ocrotitorul minorului nu
poate ipoteca imobilul acestuia / NCC – ipotecarea unui bun al minorului este
posibilă pt garantarea obligațiilor sale – pt minorul < 14 ani – de către
reprezentantul legal, pt minorul > 14 ani – consimțită de minor cu încuviințarea
părinților sau tutorelui)

7
 Condiţii de formă
1. contract solemn – formă autentică
2. trebuie menţionat dublul aspect al specializării – imobilul ipotecat şi suma garantată

2) Ipoteca legală
- ia naştere în virtutea unei dispoziţii legale, fără a fi nevoie de încheierea unei
convenţii; sunt totuşi cazuri în care este necesară o astfel de convenţie
- doar în materie imobiliară
 Cazuri reglementate de 2386:
1. ipoteca vânzătorului asupra b. vândut pt. prețul datorat
2. ipoteca promitentului achizitor pt. neexecutarea promisiunii de a contracta având ca
obiect un imobil înscris în CF, asupra imobilului, pt. restituirea sumelor plătite în contul
acestuia
3. ipoteca împrumutătorului unei sume pentru achiziționarea unui imobil, asupra imobilului
dobândit, pentru restituirea împrumutului
4. ipoteca celui care a înstrăinat un imobil în schimbul întreținerii, asupra imobilului,
pentru plata rentei
5. ipoteca coproprietarilor pentru plata sultei, prețului datorat de coproprietarul adjudecatar
al imobilului, sau pt. garantarea împotriva evicțiunii, asupra imobilului coproprietarului
6. ipoteca arhitecților și a antreprenorilor care au convenit cu proprietarul să edifice, să
reconstruiască, să repare un imobil, asupra imobilului, pentru sumele care li se datorează
în limita sporului de valoare
7. ipoteca legatarilor cu titlu particular, asupra imobilelor din moștenire cuvenite celui
obligat la executarea legatului, pentru plata acestuia
alte cazuri:
- art. 1753 VCC – ipoteca statului, a comunelor şi a stabilimentelor publice asupra
mânuitorilor de bani publici – această ipotecă trebuie încadrată în prevederile Legii nr. 22/1969
privind angajarea gestionarilor, consituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea
bunurilor, agenţilor economici, autorităţi sau instituţii publice.
- ipoteca prevăzută de art. 166 alin. 2 Cod procedură penală – în privinţa imobilelor
sechestrate având caracter asigurator.
- ipoteca prevăzută de Codul fiscal.
- ipoteca prevăzută de Decretul-Lege nr. 61/1990 privind creditele acordate de C.E.C.
pentru cumpărarea de locuinţe vor fi garantate prin constituirea unei ipoteci asupra locunţei
dobândite.

8
 Publicitatea ipotecii
- ipoteca este supusă publicităţii în scopul realizării opozabilităţii faţă de terţi –
creditorii chirografari, ceilalţi creditori ipotecari, dobânditorii ulteriori
1) publicitatea ipotecii imobiliare – 2377
- ipoteca asupra unui b. imobil (legală, convențională) se înscrie în CF și se
dobândește atât în raporturile dintre părți, cât și față de terți, prin înscriere
- L. 7/1996 – ipoteca se înscrie în Partea III din CF a imobilului
- data cererii de înscriere în CF – acordă rangul ipotecii
- înscrierea ipotecii convenţionale conservă dr. de ipotecă timp de 15 ani de la data
cererii de înscriere în CF, după care se perimă. Pentru conservarea efectelor
înscrierii iniţiale, este necesară reînnoirea înscrierii, înainte de expirarea
termenului, cu indicarea nr. şi datei primei cereri de înscriere. Ipoteca legală nu se
perimă, oricât timp ar trece de la data înscrierii ei. Dacă se pune problema unei
reînnoiri a inscripţiei ipotecii legale, legea cere ca aceasta să se facă în termen de
cel mult 1 an de la data când a încetat cauza care a determinat-o
- dacă datoria este achitată în întregime, ipoteca rămâne fără obiect, iar înscrierea
ei trebuie să fie radiată. Dacă plata este numai parţială, inscripţia urmează a fi
restrânsă prin operaţiunea numită reducerea inscripţiei ipotecare
2) publicitatea ipotecii mobiliare – 2413
- se realizează prin înscrierea ei în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare
- înscrierea în Arhivă a unui aviz de garanție, pe care creditorul ipotecar este
obligat să îl comunice constituitorului în 24 h
- creditorul care înscrie o ipotecă este prezumat că are cunoștință de existența
tuturor ipotecilor înscrise anterior asupra b.
- înscrierea naște prezumția absolută că adresa indicată în aviz reprezintă domiciliul
părților
- dacă obligația garantată se stinge, în maxim 10 zile creditorul este obligat să
ceară radierea ipotecii
- perfectarea ipotecii mobiliare – atunci când produce efecte și sunt respectate
formalitățile de publicitate:
1. ipoteca să fi devenit eficientă (eficace) – obligația garantată e actuală,
iar constituitorul să fi dobândit drepturi asupra bunului ipotecat
2. să fi fost îndeplinite formalitățile de publicitate

9
 Efectele ipotecii
1. Debitorul – păstrează detenţia imobilului pe care îl poate înstrăina grevat de sarcină
- beneficiul de discuțiune – creditorul nu poate urmări celelalte b. imobile neipotecate,
decât dacă b. ipotecate nu sunt suficiente pt. satisfacerea creanței
- obligat să nu distrugă, deterioreze, diminueze valoarea b. ipotecat
2. Creditorul – are dr. de urmărire şi dr. de preferinţă
3. Terţii dobânditori ai imobilului
1) pot invoca excepţii: nulitatea actului de constituire a ipotecii, nulitatea inscripţiei
ipotecare, excepţia de garanţie contra evicţiunii dacă creditorul urmăritor este
moştenitorul vânzătorului de la care terţul a cumpărat imobilul; beneficiul de
discuţiune dacă au rămas alte imobile ipotecate, pentru aceeaşi datorie, în
patrimoniul debitorului principal
2) procedura purgei – ofertă pe care dobânditorul o face creditorului de a plăti
datoriile şi sarcinile ipotecare
3) plata creditorului urmăritor – subrogare
4) delăsarea imobilului în mâna creditorului – dacă este capabil şi nu este obligat
personal în plata datoriei
5) să permită derularea procedurii de executare silită
4. Concursul ipotecilor
1) ipotecilor imobiliare
- rangul ipotecilor este determinat de ordinea înregistrării cererilor în CF
- prior tempore potior jure – va fi preferat acela dintre creditorii ipotecari care a
înregistrat primul cererea de intabulare în CF
- dacă mai multe cereri au fost primite în aceeași zi – vor avea același rang
2) ipotecilor mobiliare
- între ipotecile perfecte / cele care nu au fost perfectate – cele perfecte
- între ipotecile perfecte – potrivit ordinii înscrierii sau perfectării
3) dintre ipotecile generale și cele speciale (o i. asupra unei universalități de b.
mobile și o i. asupra unor b. mobile determinate) – cea care a fost perfectată prima
4) dintre ipotecile mobiliare și cele imobiliare (b. accesoriu ipotecat separat și
odată cu imobilul) – ordinea înscrierii ipotecilor; dacă s-au înscris simultan, i.
imobiliară
5) dintre ipotecă și gaj
- dacă ambele respectă publicitatea – ipoteca primează asupra gajului prin retenție
- dacă numai una respectă publicitatea – aceea
- dacă ambele sunt înscrise în Arhivă – ordinea înscrierii
- gajul cu deposedare asupra ipotecii neînscrise

10
 Stingerea ipotecii
- pe cale accesorie – ca urmare a stingerii raportului de obligaţie;
- pe cale principală
1) renunţare
2) purga obţinută de dobânditorul imobilului ipotecat
3) uzucapiune
4) anularea actului de constituire a ipotecii
5) rezoluţiunea dr. de proprietate al creditorului
6) pieirea imobilului – ipoteca se strămută asupra indemnizaţiei de asigurare şi a
despăgubirilor primite
7) exproprierea imobilului

3. PRIVILEGIIILE

 Definiţie – 2333
- preferința acordată de lege unui creditor în considerarea creanței sale

 VCC:

 Clasificare
1) privilegii generale – asupra tuturor b. mobile și imobile / asupra tuturor b. mobile
2) privilegii speciale – asupra anumitor b. mobile
3) privilegii speciale – asupra anumitor b. imobile – 1737 VCC

 Natura juridică:
- drepturi reale:
- unele privilegii mobiliare speciale (creditorul gajist şi locatorul)
- privilegiile imobiliare speciale
- cauze de preferinţă recunoscute unor creditori chirografari după natura creanţei
(întrucât poartă asupra laturii active a patrimoniului, nu pot fi dr. reale):
- celelalte privilegii mobiliare speciale
- toate privilegiile generale
- acordă creditorului numai dr. de a fi plătit cu prioritate din prețul obținut în urma
vânzării bunului grevat
- nu conferă drept de urmărire
- sunt indivizibile
- au caracter accesoriu

11
1)Privilegiile generale
1. asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile (NCC, toate privilegiile generale)
- cheltuieli de judecată;
- privilegiul tezaurului public
2. asupra tuturor bunurilor mobile; extinderea asupra imobilelor după ce au fost
îndestulaţi creditorii cu privilegii imobiliare şi creditorii ipotecari (NCC – nu mai există)
- cheltuieli de judecată și executare
- cheltuieli de înmormântare a debitorului;
- cheltuieli pt. îngrijirea medicală în cazul ultimei boli într-un 1 an înaintea
decesului;
- creanţe din salarii
- preţul obiectelor de subzistenţă date debitorului şi familiei în decurs de 6 luni

2) Privilegiile speciale – asupra anumitor b. mobile

1. Întemeiate pe ideea conservării unor b. în patrimoniul debitorului:
- cheltuieli pt. conservarea unui bun mobil
2. Întemeiate pe ideea de gaj (expres / tacit):
- creditorul gajist;
- hotelierul;
- cărăuşul (24 de ore de la preluare).
- locatorul de imobile (15 zile de la mutarea mobilei);
2. Întemeiate pe ideea sporirii patrimonoului debitorului:
- vânzătorul neplătit

 Concursul între privilegiile speciale:

- cheltuielile pt. conservarea bunului – premerg celorlalte privilegii speciale mobiliare;
- privilegiile creditorului gajist, hotelierului, cărăuşului – premerg celui al vânzătorului
neplătit al bunului mobil, afară de cazul în care ei au ştiut când au primit lucrul că preţul nu era
încă plătit;
- privilegiul locatorului – premerge privilegiului vânzătorului neplătit, afară de cazul în
care vânzătorul a făcut cunoscut locatorului la momentul aducerii mobilierului, că preţul nu este
încă plătit

3) Privilegiile speciale – asupra anumitor bunuri imobile (cazuri de ipotecă legală în NCC)
- ipoteci privilegiate;
- decurg din ideea de îmbogăţire a patrimoniului debitorului cu bunul asupra căruia se
poartă privilegiul:

12
 1) privilegiul vânzătorului unui imobil pentru preţul neîncasat al imobilului
2) privilegiul celui ce a împrumutat bani cumpărătorului pt. plata imobilului către
vânzător
3) privilegiul copărtaşului – pentru garanţia împărţelii şi a sumelor pe care aceştia şi
le datorează între ei (se conservă prin efectuarea inscripţiei în termen de 60 de zile
de la actul de împărţeală sau de adjudecare);
4) privilegiul arhitectului, constructorului şi lucrătorului – înscrierea procesului-
verbal de expertiză pentru determinarea valorii creanţei;
5) privilegiul celui ce a împrumutat pe beneficiarul lucrării cu bani pt. plata
lucrătorilor, constructorilor
6) privilegiul în caz de separaţii de patrimonii – trebuie conservat prin efectuarea
inscripţiei în 6 luni de la deschiderea succesiunii; nici o ipotecă ce este înscrisă de
către moştenitori în acest interval de timp, nu este opozabilă creditorului
privilegiat.

 Ordinea de preferință:
1) cheltuielile de judecată şi executare – primează asupra tuturor creanţelor în interesul
cărora au fost făcute
2) privilegiul cheltuielilor de înmormântare – primează asupra tuturor celorlalte privilegii
3) privilegiile speciale – primează asupra tuturor celorlalte privilegii generale, cu excepția
cheltuielilor de judecată și executare şi a cheltuielilor de înmormântare.

13
  NCC:

 Clasificare:
1) privilegii generale – asupra tuturor b. mobile şi imobile – 2338 + 865 (1) CPC
2) privilegii speciale – asupra anumitor b. mobile – 2339
1. privilegiul vânzătorului asupra b. mobil pt. plata prețului
2. privilegiul celui care exercită un dr. de retenție asupra bunului
3) privilegii speciale – asupra anumitor b. imobile (nu în NCC, dar pot fi în legi speciale)

 Natură juridică:
- privilegiile generale – întrucât nu poartă asupra unui b., ci asupra tuturor b.
mobile și imobile, asupra laturii active a patrimoniului sau a unei mase
patrimoniale a debitorului – nu intră în categoria dr. reale  simple cauze de
preferință
- privilegiile speciale – purtând asupra unor b. mobile (2339)  pot intra în
categoria dr. reale de garanție, fără dr. de urmărire în cazul înstrăinării b.

1) Concursul dintre privilegiile generale:

865 (1) CPC – Rangul creanțelor cu preferință generală
În cazul în care executarea silită a fost pornită de mai mulţi creditori sau când, până la
eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus şi alţi creditori titlurile lor,
executorul judecătoresc procedează la distribuirea sumei potrivit următoarei ordini de
preferinţă, dacă legea nu prevede altfel:
a) creanţele reprezentând cheltuieli de judecată și executare, pt. măsuri asigurătorii, pt.
conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie, precum şi orice alte cheltuieli
făcute în interesul comun al creditorilor;
b) cheltuieli de înmormântare a debitorului
c) creanţele reprezentând salarii şi alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele
cuvenite şomerilor, potrivit legii, ajutoare (pt. întreţinerea şi îngrijirea copiilor, pt.
maternitate, pt. incapacitate temporară de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor,
refacerea sau întărirea sănătăţii, ajutoarele de deces, acordate în cadrul asigurărilor
sociale), precum şi creanţele reprezentând obligaţia de reparare a pagubelor cauzate
prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii
d) creanţele rezultând din obligaţia legală de întreţinere, alocaţii pentru copii sau
obligaţia de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de
existenţă;

14
 e) creanţele fiscale provenite din impozite, taxe, contribuţii şi din alte sume stabilite
potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat,
bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale;
f) creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat;
g) creanţele constând în despăgubiri pentru repararea pagubelor proprietăţii publice
prin fapte ilicite;
h) creanţele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, prestări de
servicii sau executări de lucrări, precum şi din chirii sau arenzi;
i) creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
j) alte creanţe.
În cazul creanţelor care au aceeaşi ordine de preferinţă, dacă legea nu prevede altfel,
suma realizată se repartizează între creditori proporţional cu creanţa fiecăruia.

867 – Rangul creanțelor garantate

- dacă există creditori care, asupra bunului vândut, au drepturi de gaj, ipotecă sau alte
drepturi de preferinţă conservate, în condiţiile prevăzute de lege, la distribuirea sumei
rezultate din vânzarea bunului, creanţele lor vor fi plătite înaintea creanţelor prevăzute
la art. 865 (1) c) – salarii, etc

868 – Rangul creanțelor accesorii

- dobânzile şi penalităţile sau alte asemenea accesorii ale creanţei principale vor urma
ordinea de preferinţă a acestei creanţe

2) Concursul dintre privilegiile speciale:

- între cele 2 privilegii, va fi preferat privilegiul vânzătorului
- privilegii speciale – 2339
1. privilegiul vânzătorului asupra b. mobil pt plata prețului
2. privilegiul celui care exercită un dr. de retenție asupra bunului
3) Concursul dintre privilegii generale și cele speciale:
- privilegiile speciale primează asupra celor generale, cu excepția:
- cheltuielilor de judecată și executare
- cheltuielilor de înmormântare
3) Concursul dintre privilegii generale și garanții reale (gaj sau ipotecă)
- cheltuielile de judecată și executare
- cheltuielile de înmormântare
- primează asupra gajului sau ipotecii
- gajul și ipoteca primează asupra celorlalte privilegii generale

15
4) Concursul dintre privilegii speciale și garanții reale (gaj / ipotecă)
1. în materie mobiliară:
- cele 2 privilegii speciale (2339) primează asupra gajului / ipotecii
- în concurs cu o ipotecă mobiliară perfectă, privilegiul special va fi preferat doar dacă a
fost înscris în arhivă înainte ca ipoteca să fi fost perfectată
2. în materie imobiliară
- privilegiul special va fi preferat ipotecii, dacă a fost înscris înainte în CF

16