PREZENTARE PEDAGOGIE

SLIDE 1-3

Bună ziua!

Numele meu este Tucaliuc Petronela, iar astăzi, împreună cu colega mea, vom susține
prezentarea legată de ÎNVĂȚAREA PRIN COOPERARE ȘI ÎNVĂȚAREA INTER(ACTIV)-
CREATIVĂ, însă vom aborda, , și câteva dintre Metodele prin care are loc învățarea interactivă
în grup.

Înainte de a începe aș dori să fac câteva precizări: vreau ca pe parcursul prezentării să evitați să
faceți alte lucruri în afară de a fi atenți și de a vă implica activ pentru ca această prezentare să nu
fie una plictisitoare.

După cum am spus, voi începe cu câteva detalii despre ce înseamnă învățarea prin cooperare.
Atunci când ne gândim la această noțiune mai complexă ar trebui să avem în vedere faptul că ea
presupune munca în echipă prin colaborare pentru realizarea unei sarcini, bazată pe schimbul de
propuneri și idei între membrii grupului. Așadar, precum se vede în schema realizată de către
noi, cooperarea are o sferă mai largă de întindere, care include colaborarea dintre membrii unui
grup.

............................................................................................................................................................

SLIDE 5

Avem pentru voi o întrebare la care aș dori să răspundă, pentru început, fiecare în sinea lui, iar
apoi să formuleze un răspund și pentru noi, ceilalți. Întrebarea este următoarea: Când este
învățarea mai productivă: atunci când elevii lucrează singuri sau atunci când lucrează într-un
grup organizat?

Răspuns propriu: Eu consider că de cele mai multe ori, învățarea este mai productivă atunci când
are loc într-un grup organizat, și nu întâmplător am zis/scris așa, ci fiindcă în respectivul grup
trebuie să existe o împărțire cât mai egală a tuturor sarcinilor, pentru ca fiecare membru să se
implice activ și pentru ca elevii să se simtă utili, să își dorească să se exprime, fie în acord, fie în
dezacord cu celelalte propuneri și să poată avea ocazia de a arăta la ce se pricep ei cel mai bine.
De exemplu, unul dintre membri poate fi talentat la desen, altul la scris și felul de exprimare, și
tot așa.

............................................................................................................................................................
SLIDE 7

Vorbim în continuare despre tipurile generale de grupuri. Putem distinge între trei tipuri de
grupuri, și anume:

1) Grupuri de învățare informale – acestea mai sunt denumite și grupuri spontane de

învățare (de exemplu, între colegii de bancă) și sunt constituite ad-hoc pe o durată scurtă
de timp (de la câteva minute la câteva ore), cel mai adesea folosite în activitățile cu
conținut informațional ridicat (Ex: lectura, vizionarea unui material). Acestea își
încetează existența ca grup atunci când sarcina a fost realizată sau secvența de învățare
parcursă.
2) Grupuri de învățare formale – sunt acele grupuri constituite pentru desfășurarea unei
lecții sau activități didactice (deci pentru o durată mai mare de timp).
3) Studiul în echipă / Grupuri de bază – se referă la acele grupuri eterogene, constituite pe
termen lung (pe durata unui semestru sau a unui an), ce au o activitate bazată pe
cooperare și sprijin reciproc (Ex: în cazul în care un membru este absent de la activitățile
didactice, ceilalți sunt responsabili să îl înștiințeze cu privire la conținutul acestora).
........................................................................................................................................................................

SLIDE 9

Urmează să aflăm care sunt etapele prin care trebuie să trecem atunci când ne dorim ca învățarea
prin cooperare să fie una cât mai eficientă.

1) Prima etapă – are în vedere constituirea unui grup de lucru.

2) Cea de-a doua etapă – constă în confruntarea participanților cu situația de rezolvat.
Aceștia sunt stimulați de către profesor să lucreze împreună pentru a o rezolva.
3) A treia etapă – este destinată reflecțiilor, incubației și tatonărilor. Reflecția presupun că
știți la ce se referă. Incubația este un proces de interiorizare ce are loc în mintea fiecărui
membru al grupului, un proces de creare a conexiunilor spre a răspunde la problema dată,
ce are drept caracteristici revenirea spontană asupra problemei și apariția tensiunii în
privința acesteia. Tatonarea este o încercare de a privi la problema dată din mai multe
unghiuri, din mai multe direcții pentru a cunoaște mai bine situația și pentru a găsi cea
mai bună soluție.
4) A patra etapă – este rezervată dezbaterilor colective. În această etapă fiecare membru are
dreptul să își exprime părerea cu privire la problema de rezolvat.
5) A cincea etapă – se referă la structurarea demersurilor către finalul dezbaterii. Aici, de
exemplu, se va putea nominaliza un membru drept leader care să reprezinte echipa și care
să comunice soluția găsită în interiorul echipei.
........................................................................................................................................................................
SLIDE 11

Trecem să vorbim despre celălalt tip de învățare - învățarea interactiv-creativă care se întinde pe
două laturi: interactivitatea și creativitatea. Vom afla curând la ce se referă fiecare dintre aceste
trei noțiuni, însă până atunci vă rog să îmi spuneți la ce vă gândiți voi atunci când auziți cuvântul
creativitate.

creativitate

............................................................................................................................................................

SLIDE 14

Haideți să aflăm ce este accentuat mai mult în învățarea interactivă.

a) Învățarea prin cercetare-descoperire se referă la faptul că elevul, datorită acestei

metode, se transformă tot mai mult în subiect al educației, fiind chiar propriul său
educator deoarece acesta ajunge să exploreze și să descopere lucruri noi de unul singur.
b) Învățarea prin efort propriu presupune înclinarea cât mai mult către studiul individual
prin care elevul ajunge să asimileze noile informații. Însă, acesta este predispus să își
însușească cunoștințe noi și atunci când ia parte la discuțiile altora într-un mod pasiv.
c) Gândirea este accentuată în învățarea interactivă tocmai prin faptul că elevul este pus în
situația în care trebuie să creeze conexiuni între sensuri și noțiuni, să discearnă, adică să
le treacă prin filtrul gândirii și să formuleze cele mai bune răspunsuri.
d) Imaginația creatoare este din ce în ce mai stimulată prin învățarea interactivă, mai ales
dacă elevii au o reprezentare clară a realității obiective, a naturii și a mediului ambiant.
........................................................................................................................................................................
SLIDE 16

Modalități de stimulare a activismului și creativității la elevi:

 Cultivarea independenței congnitive, a spontaneității și a autonomiei în învățare;

 Stimularea spiritului critic constructiv, a capacității de argumentare și de căutare a
alternativelor;
 Favorizarea accesului la cunoaștere prin forțe proprii, stimulând atitudinea reflexivă
asupra propriilor demersuri de învățare;
 Posibilitatea de a contesta ,,lămuritul” și ,,nelămuritul” în lucruri și în fapte.
 Încurajarea elevilor să pună cât mai multe întrebări;
 Limitarea constrângerilor și a factorilor care produc frustare;
 Stimularea comunicării prin organizarea de discuții si dezbateri între elevi, între profesor
si elevi;
 Activizarea elevilor prin solicitarea lor de a opera cu idei, concepte, obiecte în vederea
reconsiderării acestora și a emiterii de noi variante.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
SLIDE 18
Și ca să putem să conturăm profilul unui elev activ și creativ, vom vorbi mai întâi despre
realitatea din zilele noastre , despre elevul modern care are acces foarte ușor la informație, care
este inteligent, dar care nu își valorifică potențialul intelectual, așteptând pasiv să gândească
altcineva pentru el și invocând de cele mai multe ori “Nu știu” sau “Nu pot”.
Elevul activ și creativ este elevul care intervine efectiv în activitatea didactică şi depune eforturi
de reflecţie personală, de gândire, de căutare, de cercetare, redescoperă noi adevăruri,
reelaborează noi cunoştinţe și conştientizează anumite acțiuni. Acesta dă dovadă de multă
îndrăzneală în aprecierea critică a unui produs, de independenţă în abordarea şi analiza
problemelor, de spirit de contraargumentare, de libertate în manifestarea comportamentală
generală.

……………………………………………………………………………………………………....

SLIDE 20

Cum identificăm un elev cu un înalt potențial creativ?

Este experimentator, încearcă idei noi, Este plin de idei, are fluenţă verbală sau
produse noi conversaţională

Deține o curiozitate investigatoare, pune Este preocupat permanent de ceva

întrebări profunde
 Are originalitate în gândire şi acţiune, găsește Preferă complexitatea, se ocupă cu mai multe
soluţii neobişnuite idei în acelaşi timp

Este nonconformist Construieşte, reconstruieşte

Vede rapid corelaţiile şi face uşor conexiuni Este persistent, perseverent

Prezintă o flexibilitate a ideilor şi a gândirii

………………………………………………………………………………………………………

SLIDE 22-23

Urmează să aflăm câteva dintre metodele și tehnicile interactive de grup și să aflăm după ce
criterii sunt ele clasificate. Clasificarea după funcția didactică principală împarte aceste metode
în 3 categorii, și anume:
• Metode de predare-învăţare interactivă în grup:
• Metoda Jigsaw (Mozaicul);
• Metoda R.A.I.;
Cartonaşele luminoase;
• Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii:
• Starbursting (Explozia stelară);
Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats – Edward de Bono);
Studiul de caz;
Phillips 6/6;
Tehnica 6/3/5;
• Metode de cercetare în grup:
• Experimentul pe echipe;
• Portofoliul de grup.

Voi detalia în continuare una dintre metodele expuse. Vorbim despre Etapele Metodei
Exploziei stelare la care avem atașată și o imagine sugestivă:

 Mai întâi are loc propunerea problemei;

 Apoi organizarea clasei în mai multe grupuri, fiecare dintre acestea notând problema pe o
foaie de hârtie;
 Se elaborarează în fiecare grup lista cu întrebări diverse care au legătură cu problema de
discutat;
 Spre final, se comunică rezultatele muncii de grup;
 Iar în ultima etapă are loc evidențierea celor mai interesante întrebări și aprecierea muncii
în echipă.

………………………………………………………………………………………………………

SLIDE 25

În final, avem pentru voi o mică aplicație, care de altfel, este și foarte interesantă.
APLICAȚIE 3: Miruna este elevă în clasa a V-a la o școală din orașul în care locuiește
împreună cu familia sa. Ea este o fire introvertită, se izolează mereu de restul clasei, nu este
activă la ore și, mai mult de atât, în cadrul activităților de grup dorește să lucreze de una singură
chiar dacă nu se descurcă foarte bine la sarcinile pe care le primește. Colegii săi o privesc ciudat
și, din aceste motive, evit să interacționeze cu dânsa. Dumneavoastră, ca profesor la această
clasă, cum ați aborda situația, având în vedere faptul că doriți să o includeți pe Miruna în
activitățile de grup pe care urmează să le desfășurați?