Educatia adultilor

Elaborat:Amoasii Ermina
Profesor:Birsan Elena
 Scurt istoric
Termenul de educatia adultilor este de data
relativ recenta, desi din punct de vedere istoric,
inca din 1919, in Marea Britanie se infiinteaza
Comitetul pentru Educatia Adultilor. In limbajul
curent al stiintelor educatiei acest termen a intrat
mai ales dupa 1960, cind se amplifica mult
institutiile de profil. Treptat, conceptul de
educatia adultilor cunoaste modificari majore
pe care le parcurge si in prezent.
 Secventele vietii omului
Se considera ca ar exista trei mari secvente ale
vietii omului:
Copilaria- caracterizata prin activitatea de
educatie;
Maturitatea- cind predomina munca;
Batrinetea- ce se cedea a fi o pregatire pentru
parasirea acestei lumi.
 Metodele
In educatia adultilor sint diferite metode , dintre care vom enumera mai jos o
parte din ele.
Metoda expozitiva:
Metoda interogativa:
- Dezbaterea; - Conversatia individuala si in grup;
- Simpozionul; -Cursul prin intrebari si raspunsuri;
- Colocviul; -Consultatia;
- Interviul; -Brainstormingul;
- Masa rotunda.
Metode practice- demonstrative.
 Metoda interogativa
Numele ei deriva din faptul ca structura esential
a situatiei educative consta in intrebarea-
raspuns.O activitate desfasurata cu ajutorul
unei modalitati de unde distingem o parte
problematica si o parte de rezolvare a acestei
probleme. In cadrul metodei sunt grupate
activitati ca dezbaterea, cursul prin intrbari si
raspunsuri, masa rotunda, asaltul de idei,
conversatia individuala si in grup, dalogul, etc.
 Dezbaterea
60% dintre activitatile educative cu adultii iau forma acesteia.
Principalele zone in structurarea operatiilor
educative:organizarea, desfasurarea propriu- zisa si evaluarea
rezultatelor. Se disting citeva cerinte de baza:
1. Sa se determine cu precizie obiectivele urmarite;
2. Conceptele, principiile, ideile sa fie bine definite, clar
conturate;
3. Modalitatea de abordare a notiunilor sa respecte nivelul de
intelegere al celor care participa la dezbatere;
4. Sa se poata estima atitudinea participantilor fata de
dezbatere.
 Simpozionul
Continutul consta in prezentarea unor scurte expuneri pe diferite
probleme; nu mai putin de doua expuneri si nu mai mult de
cinci. Durata de desfasurare trebuie sa cuprinda intervalul
dintre 3 si 20 minute.Elementele avute in vedere pot fi
formulate astfel:necestatea informatiilor, nevoile la care
raspund, gradul de accesibilitate, capacitatea de a opera cu
acestea, contributia pe care o aduc la dezvoltarea cunoasterii,
analizele si clasificarile cu care opereaza. La deschiderea
simpozionului prezentam in 2-3 min. tema, importanta ei si
specialistii care vor contribui la elucidarea unuia sau altuia din
aspectele problemei supuse atentiei, dupa care dam cuvintul
primului vorbitor.
 Colocviul
Colocviul este utilizat in activitatile de
examinare a cunostintelor in invatamintul
superior sau la curdurile de perfectionare.
Aceasta modalitate este utilizata si in
activitatea educativa cu adultul. Ca mod de
organizare, colocviul se infatiseaza, de regula,
astfel: un moderator, 5-6 specialisti, 34
reprezentanti ai auditoriului, pe de o parte, iar
pe de alta parte, auditoriul.
 Interviul
Este utilizatca modalitate de cercetare atit in stiintele
sociale, cit si in alte activitati, cum este
ziaristica.Rostul interviului este complex:de la
modalitate eficienta la transmitere,de prezentare a
unui continut de idei. Interviul se organizeaza ca
activitate de transmitere a unor informatii catre un
auditoriu. Avantajele fata de metoda expozitiva
constau in crearea unui climat de dezbatere,
posibilitatea unor puncte de vedere controversate, a
unor intrebari noi care capata raspunsul imediat.
 Masa rotunda
Este utilizata cel mai des in manifestarile stiintifice in
scopul dezbaterii, a unor noi descoperiri, a unor idei ce
se disprind din analiza faptelor, evenimentelor. Masa
rotunda este o dezbatere la care participa un grup de
specialisti, de regula, minimum 3, maximum5. Animatia
dezbaterii si aici este efectuata de un moderator. Nu este
recomandabil un numar mae de participanti, deoarece
durata de desfasurare nu trebuie sa depaseasca 40-45
de minute. La masa rotunda se aleg teme mai dificile
care pot fi mai bine tratate printr-o astfel de modalitate.
 Conversatia individuala si in grup
Conversatia individuala si in grup adesea este
considerata o forma particulara a dezbaterii.Desi are
multeelemente comune cu celelalte forme ale metodei
interogative, conversatia individuala si in grup are
citeva aspecte specifice.Obiectivul central este
transmiterea informatiei de la un emitator catre un
receptor si este prezenta conexiunea inversa. Modul
de antrenare a grupului la discutie este de a pune
intrebari, dar si de a da raspunsuri. De aceea si este
necesitatea ca grupul sa nu depaseasca 20-25
persoane cu o durata nedepasind o ora, o ora
jumatate.
 Cursul prin intrebari si raspunsuri
A aparut din necesitatea modernizarii metodei expozitive si a
posibilitatilor puse la indemina la masinile de instruire. In
structura sa, nu se deosebeste prea mult de conversatia
individuala si in grup, numai ca dialogul se poate face si cu
masina de invatat. Structura logica a intrebarilor este flexibila.
De obicei se pleaca de la aspiratiile auditoriului, se recoltraza
intrebarile pe care acesta doreste sa le adreseze unui specialist.
Exista unele restrictii in privinta numarului participantilor,
duratei de desfasurare si volumului de intrebari care pot fi
puse in discutie. Numarul de participantinu trebuie sa
depaseasca 55-60 de persoane. Timpul e desfasurare sa nu
depaseasca 45-50 minute.Numarul intrebarilor intre 7-8.
 Consultatia
Se utilizeaza cel mai frecvent in formee institutionalizate de
educatie, existind o preponderenta a acesteia mai ales in
invatamintul superior. In educatia adultilor,ea se utilizeza
frecvent in cazut temelor cu un continut juridic, medical,
agricol, etc.Consultatia nueste doar colectiva, ea poate fi si
individuala.Consultatia de obicei, raspunzind la intrebari,
este un mijloc de intarire si dezvoltare a unor cunostinte,
priceperi si deprinderi care au fost transmise prin alte
forme cumar fi cursurile, conferintile. Caracteristica acestei
forme: de a se pleca de la subiect spre conferentiar, de la
auditoriu spre cel care organizeaza si conduce.
 Brainstormingul
Asaltul de idei este utilizat mai recent in domeniul
metodologiei educatiei adultilor. El a fost utilizat in
dezvoltarea gindirii creatoare si punerea la punct a
unor noi tehnologii de realizare a diferitelor produse.
La baza stau doua principii: neutralizarea blocajului
gindirii si stimularea ideilor noi, intr-o maniera
spontana. Lucrarile de specialitate vorbesc despre
existenta a doua faze distincte in desfasurarea
asaltului de idei. Prima consta in formularea temei si
identificarea persoanelor participante.
 Brainstormingul
A doua, comunicarea temei in momentul
reuniunii, dindu-se posibilitate fiecarui
participant sa dea un raspuns sau altul, fara
argumentare si intr-untimp cit mai scurt. Sa-u
conturat citeva restrictii. Numarul
participantilor nu depaseste de 20-25, timpul
de desfasurare intre 5-15 minute si formularea
foarte precisa a roblemei la care se asteapta
raspunsurile.
 Bibliografie
1) Nicolae Vintanu, Educatia adultilor,
Bucuresti,1998
2) www.referatele.com
3) www.wikipedia.ro