Privilegiul rezultat din separaia de patrimonii .

Persoanele care beneficiaz de acest privilegiu sunt creditorii motenirii, legatarii cu titlu particular i motenitorii universali sau cu titlu universal care au acceptat motenirea sub beneficiu de inventar. Ei pot cere separaia patrimoniului succesoral cu cel al motenitorilor care au acceptat pur i simplu motenirea pentru a evita concursul celorlali creditori ai motenitorului. In cazul n care invoc acest drept, ei beneficiaz de un privilegiu asupra imobilelor cuprinse n masa succesoral. Pentru primele categorii de titulari este necesar nscrierea privilegiului n cartea funciar, iar pentru ultima categorie conservarea privilegiului sse poate face i fr nscrierea n cartea funciar deoarece opozabilitatea acceptrii sub beneficiu de inventar se realizeaz prin nscrierea declaraiei n registrele de eviden succesoral. Privilegiul vnztorului imobilului care are ca obiect imobilul vndut, pn la plata integral a preului. In cazul unor vnzri succesive fr plata integral a preului, primul vnztor este preferat celui de al doilea iar acesta celui de al treilea i aa mai departe. Pentru conservarea sa este necesar nscrierea n cartea funciar. Privilegiul cheltuielilor de judecat . Acel creditor care a fcut cheltuieli de judecat pentru a conserva sau lichida averea debitorului, are recunoscut un privilegiu asupra tuturor bunurilor debitorului. Acest privilegiu nu poate fi opus acelor creditori crora aciunile pentru care s-au fcut cheltuielile nu le-au adus nici un folos. Efectele ipotecii. Efectele ipotecii sunt identice, indiferent de izvorul ei. Se disting urmatoarele categorii de efecte: 1. Efectele ipotecii in raporturile cu debitorul (dobanditorul). Debitorul al carui bun a fost ipotecat pastreaza toate atributele dreptului de proprietate: posesia, folosinta si chiar dispozitia, bunul putand fi instrainat chiar daca este grevat de ipoteca. Daca creditorul initiaza procedura executarii silite, dreptul de dispozitie al debitorului inceteaza pe data inscrierii comandamentului. Pana la data adjudecarii, debitorul are obligatia de a asigura paza imobilului, de a percepe chiriile, de percepere si vanzare a fructelor naturale. Creditorul poate insa cere ca imobilul sa fie incredintat spre conservare unei alte persoane cat si evacuarea debitorului. 2. Efectele ipotecii in raporturile cu creditorul. Desi nu are posesia bunului ipotecat, creditorul are doua atribute importante, specifice drepturilor reale: dreptul de urmarire si dreptul de preferinta. Dreptul de urmarire indrituieste pe creditor sa ceara bunul din posesia oricarei persoane care l-ar detine iar dreptul de preferinta ii da posbilitatea de a cere plata preferentiala a creantei sale in situatia concursului dintre mai multi creditori. Daca bunul a fost expropriat pentru cauza de utilitate publica, dreptul de preferinta se stramuta asupra despagubirii primite de proprietarul debitor iar daca bunul a pierit fortuit si a fost asigurat, dreptul de preferinta al creditorului va fi stramutat asupra indemnizatiei de asigurare. 1

In ambele situatii subrogatia reala cu titlul particular este cea care explica mecanismul acestei operatii.Dreptul de preferinta poate fi exercitat si asupra fructelor imobilului percepute sau culese dupa data transcrierii comandamentului. 3 Efectele ipotecii in raporturile dintre tertii dobanditori ai imobilului. Daca dupa constituirea ipotecii si realizarea ei debitorul instraineaza bunul ipotecat, creditorul pastreaza dreptul de a urmari bunul si de a cere vanzarea lui la licitatie publica. In fata acestei perspective, tertul poate adopta una din urmatoarele atitudini: - poate opune creditorului exceptiile privind lipsa sau stingerea datoriei, nulitatea obligatiei, nulitatea contractului de ipoteca, nulitatea inscriptiei ipotecare; - poate opune creditorului beneficiul de discutiune. Daca debitorul are si alte imobile ipotecate pentru aceeasi datorie, tertul ii poate cere creditorului sa urmareasca mai intai pe acestea; - tertul urmarit poate plati el datoria debitorului de la care a dobandit bunul imobil, in situatia in care datoria este mai mica decat valoarea imobilului; - el poate recurge la purga, adica ofera creditorului o plata in limita pretului platit pe imobil, daca bunul a fost vandut; daca imobilul a fost primit cu titlu gratuit, debitorul poate oferi creditorului o suma apreciata de un expert care va evalua imobilul. In ambele situatii, daca creditorul accepta propunerea tertului, imobilul este spalat de sarcini ; - ultima posibilitate a tertului este de a abandona bunul, urmand sa fie scos la vanzare. Delasarea bunului se poate face in anumite conditii: datoria pentru care imobilul este urmarit sa fie o datorie personala a proprietarului actual, tertul sa aiba capacitatea de exercitiu deplina ceruta oricarui act de dispozitie, delasarea sa fie totala si fara rezerve. Delasarea se face printr-o declaratie de care judecatorul ia act prin incheiere, numindu-se un curator pentru administrarea bunului. Obligaia indivizibil este acea obligaie care datorit obiectului ei sau conveniei prilor, nu poate fi mprit ntre subiectele ei active sau pasive. n cazul obligaiei de a da, adic de a constitui sau transfera un drept real, nu este indivizibil. Indivizibilitatea natural se ntlnete cnd este vorba despre obligaia de a face(inclusiv obligaia de predare a lucrului) sau de a nu face. Manifestarea de voin prin care se creeaz indivizibilitatea poate fi expres sau tacit, cnd rezult n mod cert din mprejurri. Stipularea indivizibilitii poate prezenta avantaje pentru creditor. Indivizibilitatea ofer unavantaj n plus fa de solidaritate, anume c mpiedic divizarea datoriei ntre comotenitorii debitorilor obligai indivizibili. Efectele obligaiilor indivizibile. Trebuie s distingem dup cum este vorba despre indivizibilitate ntre creditori (activ) sau ntre debitori (pasiv). A. Indivizibilitatea activ este de regul, natural. Efecte: - oricare creditor poate cere executarea ntregii creane: - plata fcut oricrui creditor, libereaz pe debitor. B. Indivizibilitatea pasiv : - fiecare codebitor poate fi obligat s execute n ntregime prestaia datorat; - debitorul poate introduce n proces pe ceilali codebitori pentru a fi obligai la executarea obligaiei indivizibile prin aceeai hotrre. Efectele rezolutiunii constau in: - desfiintarea retroactiva a contractului, cu repunerea prilor n situatia anterioara, acestea restituindu-si reciproc eventualele prestatii efectuate. 2

- Tertii se pot opune la restituire n masura n care au dobandit un drept propriu asupra acelor bunuri prin uzucapiune sau ca efect al posesiei de buna-credinta; - obligarea la daune-interese a partii culpabile de neexecutarea obligaiilor si, deci desfiintarea contractului. Condiii speciale a raspunderii comitentului pentru fapta prepusului. Alturi de condiiile generale, pentru angajarea rspunderii comitentului se cer ntrunite dou condiii speciale: -existena raportului de prepuenie la dat svririi faptei ilicite; -svrirea faptei ilicite de ctre prepus n funciile ce i-au fost ncredinate de comitent. Referitor la cea de a doua condiie special se impun urmtoarele precizri: -comitentul nu va rspunde n cazurile n care prepusul a svrit o fapt ilicit care nu are legtur cu exerciiul funciei ncredinate ( de exemplu, fapta prejudiciabil a fost svrit n timpul concediului de odihn) ; -comitentul nu rspunde dac victima a cunoscut faptul c prepusul acioneaz n interesul su propriu sau cu depirea atribuiilor ce decurg din funcia ncredinat i nici atunci cnd activitatea prepusului a ieit de sub controlul exercitat de comitent. Imputatia platii. Prin imputatia platii se intelege modul si ordinea de stingere a debitelor de aceeasi natura pe care un debitor le are fata de acelasi creditor in situatia in care plata facuta de debitor nu acopera toate debitele.Imputatia platii este de doua feluri: 1. Imputatia conventionala, se face prin acordul de vointa al partilor sau, in lipsa acestuia, prin vointa debitorului sau creditorului. Cand debitorul face imputatia platii, are de respectat cateva conditii: - sa nu se faca o plata divizata incalcand principiul indivizibilitatii platii; - daca unele dintre datorii sunt scadente iar altele nu, imputatia nu poate purta decat asupra celor scadente; - daca datoria este purtatoare de dobanzi, se va imputa asupra dobanzilor mai intai. Daca debitorul nu face imputatia platii, creditorul poate stabili oridnea stingerii datoriilor. 2. Imputatia legala instituie urmatoarele reguli: - se considera platita datoria ajunsa la termen; - daca toate datoriile sunt scadente, imputatia se face asupra celei mai oneroase; - daca datoriile sunt scadente si la fel de oneroase, se va imputa asupra celei mai vechi; - daca datoriile sunt scadente, la fel de oneroase si de aceeasi vechime, plata se va imputa proportional asupra fiecareia. Creditorul va primi deci o plata partiala pentru fiecare dintre datorii. Efectele gestiunii de afaceri Obligaiile gerantului Obligaiile gerantului sunt urmtoarele: civil); s dea socoteal geratului pentru operaiunile efectuate. 3 s continue gestiunea nceput pn n momentul n care geratul, sau motenitorii si, n efectuarea actelor de gestiune s depun diligena unui bun proprietar (art. 989 Cod vor putea s o preia (art. 987 988 Cod civil);

Obligaiile geratului Geratul are urmtoarele obligaii: (art. 991 Cod civil); numele su. Persoana creia i se poate face plata Referitor la persoana creia i se poate face plata, Cod civil dispune c plata trebuie s se fac creditorului sau mputernicitului su, sau persoanei autorizat de lege ori de instana de judecat s o primeasc. Persoana care primete plata trebuie s fie o persoan cu capacitate de exerciiu deplin, iar sanciunea care intervine n cazul plii fcute unui incapabil este nulitatea relativ. n consecin, plata poate fi primit de :creditor; succesorii creditorului; cesionarul creanei; tutore; mandatar; ter desemnat de justiie pentru a primi plata (de exemplu, creditor popritor) Plata fcut altor persoane este valabil n urmtoarele cazuri: 1. cnd plata s-a fcut cu bun-credin posesorului creanei (de exemplu, unui motenitor aparent); 2. cnd plata fcut unei alte persoane a profitat creditorului ( de exemplu, s-a pltit unui creditor al creditorului); 3. cnd creditorul ratifica plata fcut unei persoane fr drept de a o primi. Specializarea ipotecii Prin specializarea ipotecii ntelegem ca ipoteca poate fi constituita numai asupra unui imobil sau asupra unor imobile determinate, pentru garantarea unei datorii a carei valoare este determinate. Asadar ipoteca trebuie sa fie specializata, sub sanctiunea nulitatii, sub dublu aspect: ipoteca trebuie sa fie determinata n privinta imobilului afectat de garantie; ipoteca trebuie sa fie determinata n privinta valorii creantei garantate. s execute toate obligaiile fa de teri, care s-au nscut din actele ncheiate de gerant n s plteasc gerantului pentru toate cheltuielile necesare i utile pe care acesta le-a fcut

Specializarii ipotecii se mentine si n cazul garantarii unei datorii eventuale;

ASEMANARI

SI

DEOSEBIRI

INTRE

RASPUNDEREA

CIVILA

DELICTUALA

SI

RASPUNDEREA CONTRACTUALA Asemnri. Rspundera civil contractual i cea delictual au o esen comun, care rezult din finalitatea lor comun, care este aceea de reparare integral a prejudiciului cauzat. Dei alctuiesc mpreun o instituie 4

comun, aceea a rspunderii civile, este totui necesar s observm i existena anumitor trsturi care individualizeaz rspuderea contractual fa de cea delictual i care au o anumit importan practic. Deosebiri. Principalele deosebiri sunt urmtoarele: - cu privire la domeniul de aplicare: rspunderea delictual intevine n toate situaiile cnd un prejudiciu este cauzat unei persoane prin nclcarea unei obligaii legale cu caracter general, care incumb tuturor, n timp ce rspunderea contractual intevine numai atunci cnd creditorul contractual sufer o pagub ca urmare a neexecutrii obligaiilor contractuale de ctre debitorul su. - proba culpei: n cazul majoritii cazurilor de rspundere civil delictuale, victima trebuie s fac dovada culpei autorului, chiar dac aceast dovad se face prin intermediul prezumiilor simple legate de celelalte elemente dovedite ale rspunderii; dimpotriv, n cazul obligaiilor de rezultat de sorginte contractual, culpa autorului prejudiciului este prezumat relativ ca urmare a neajungerii la rezultatul scontat prin contract. - ntinderea reparaiei: n cazul rspunderii civile delictuale, ntinderea reparaiei se stabilete n funcie de cuantumul prejudiciilor directe, previzibile i imprevizibile; n cazul rspunderii contractuale, prejudiciile imprevizibile nu pot face obiectul reparaiei dect dac debitorul se face vinovat de dol n neexecutarea obligaiilor contractuale; - n materie delictual, dac prejudiciul este cauzat de dou sau mai multe persoane, acestea sunt obligate la reparaie n mod solidar ; dimpotriv in materie contractual solidaritatea nu se prezum ci trebuie stipulat expres pentru a opera, rspunderea fiind divizibil n funcie de numrul debitorilor; - capacitatea de a rspunde: n materie delictual rspund toate persoanele despre care se dovedete c au acionat cu discernmnt, indiferent de vrst sau de starea lor psihic; n materie contractual, capacitatea de a rspunde se suprapune peste capacitatea de exerciiu, care se dobndete la mplinirea vrstei de 18 ani, avnd n vedere c pentru antrenarea rspunderii civile contractuale, fapta ilicit trebuie s constea n nendeplinirea obligaiilor asumate printr-un contract valabil ncheiat. - punerea n ntrziere - n materie delictual, autorul faptei prejudiciabile sau persoana rspunztoare este de drept pus n ntrziere; n materie contractual, punerea n ntrziere de drept se realizeaz numai n cazurile de excepie prevzute de art. 1079 Cod civil, n celelalte cazuri fiind necesar punerea n ntrziere a debitorului prin notificare sau somaie expediat prin intermediul executorului judectoresc. - prescripia dreptului la aciune: n materie delictual este de 3 ani, n timp ce n materie contractual exist numeroase termene speciale de prescripie.

- conveniile de nerspundere intervenite nainte de svrirea faptei ilicite sunt de regul lovite de nulitate n materie delictual; n materie contractual clauzele de nerspundere sunt valabile n anumite limite. Aciunea revocatorie paulian Aciunea revocatorie sau paulian este aciunea civil prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice fcute n frauda drepturilor sale de ctre debitor Condiiile intentrii Exercitarea de ctre creditor a aciunii pauliene se poate face dac sunt ntrunite urmtoarele condiii: -existena unui act fraudulos al debitorului prin care s-a cauzat o prejudiciere a drepturilor creditorului, constnd n micorarea gajului general, de natur s determine sau s mreasc insolvabilitatea debitorului; -creana creditorului s fie anterioar actului atacat, deoarece dac este ulterioar, acel act nu poate fi prejudiciabil i nici fraudulos pentru creditor; -creana trebuie s fie cert, lichid i exigibil, iar n cazul actelor cu titlu oneros, terul s fi participat n complicitate cu debitorul la fraudarea creditorului. Efectele aciunii revocatorii - n cazul admiterii aciunii pauliene, actul atacat, dovedit fraudulos, va fi inopozabil creditorului, care, astfel, va putea urmri bunul. - Terul dobnditor al bunului poate s pstreze bunul oferind o sum de bani creditorului pentru satisfacerea creanei sale. - Aciunea paulian i produce efectele numai fa de creditorul care a intentat o astfel de aciune, nu i fa de ceilali creditori ai debitorului. Aciunea oblic indirect sau subrogatorie Aciunea oblic a fost definit ca fiind acel mijloc juridic prin care creditorul exercit drepturile i aciunile debitorului su atunci cnd acesta refuz sau neglijeaz s i le exercite. n principiu, creditorul poate exercita pe calea aciunii oblice toate drepturile i aciunile ce fac parte din patrimoniul debitorului, cu urmtoarele excepii: creditorul nu se poate substitui debitorului pentru a ncheia acte de administrare i nici nu au dreptul s ncheie acte de dispoziie; creditorul nu poate exercita aciunile i drepturile patrimoniale care au un caracter exclusiv i strict personal, care implic o apreciere din partea titularului lor, cum ar fi, de exemplu, aciunea n revocarea unei donaii pentru ingratitudine; creditorul nu poate exercita drepturile patrimoniale incesibile, cum ar fi, de exemplu, dreptul la pensia de ntreinere, dreptul de uz, dreptul de abitaie. Pentru intentarea aciunii oblice se cer ntrunite urmtoarele condiii: debitorul s fie inactiv; creditorul s aib un interes serios i legitim pentru a intenta aciunea (de exemplu, creana creditorului trebuie s fie cert lichid i exigibil. 6

debitorul este insolvabil);

Efectele aciunii oblice Creditorul exercit aciunea oblic n locul i n numele debitorului, ceea ce produce urmtoarele efecte: prtul pe care creditorul l acioneaz n judecat, va putea s opun acestuia toate aprrile i n cazul admiterii aciunii, bunul asupra cruia exista dreptul care era ameninat cu pierderea este

excepiile pe care le-ar fi putut opune i debitorului; readus n patrimoniul debitorului. Cazul fortuit si forta majora In materie contractual: n general att fora major ct i cazul fortuit exclud existena i angajarea rspunderii civile.Prin excepie, exist situaii n care debitorul contractual este chemat s rspund i n situaia n care neexecutarea obligaiilor sale se datoreaz cazului fortuit (n cazul contractului de transport, n cazul rspunderii pentru vicii ascunse). n materie delictual: distincia prezint importan deoarece, dei n cazul anumitor rspunderi (pentru fapta proprie, a prinilor pentru fapta copilului lor minor, a institutorilor i artizanilor pentru fapta elevilor i ucenicilor), att cazul fortuit ct i fora major sunt exoneratoare de rspundere, n cazul rspunderilor de tip obiectiv (rspunderea pentru lucruri, rspunderea pentru animale sau pentru ruina edificiului), numai fora major nltur rspunderea, nu i cazul fortuit. Clauza penala - Clauza penal este definit ca fiind acea convenie accesorie prin care prile determin anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutrii, executrii cu ntrziere sau necorespunztoare a obligaiei de ctre debitorul su. Clauza penal prezint urmtoarele caractere juridice: este o convenie accesorie; are valoare practic deoarece fixeaz anticipat valoarea prejudiciului; este obligatorie ntre pri, ca orice contract; este datorat numai atunci cnd sunt ntrunite toate condiiile acordrii de despgubiri.

Avnd o natur convenional, clauza penal este menit s stabileasc anticipat cuantumul prejudiciului ce-l va suferi creditorul, astfel nct instana nu este chemat s-l determine ea printr-o apreciere proprie, ci urmeaz doar s constate dac executarea s-a fcut sau nu n condiiile stipulate prin contract. Aceasta nseamn c instana nu poate pretinde creditorului obligaiei, care se prevaleaz de clauza penal, s fac dovada prejudiciului suferit. Punerea debitorului n ntrziere - const ntr-o manifestare de voin din partea creditorului, prin care ele pretinde executarea obligaiei de ctre debitor. Pentru a-i produce efectele, punerea n ntrziere trebuie s mbrace una din urmtoarele forme: 7

- notificare prin intermediul executorilor judectoreti; - cererea de chemare n judecat a debitorului. Debitorul este pus de drept n ntrziere n urmtoarele cazuri: - n cazurile determinate de lege - cnd prile au convenit expres c debitorul este n ntrziere la mplinirea - cnd obligaia, prin natura sa, nu putea fi ndeplinit dect ntr-un termen determinat, pe care debitorul l-a lsat s expire fr s-i execute obligaia - n cazul obligaiilor continue, cum sunt obligaiile de furnizare a energiei electrice sau a apei; - n cazul nclcrii obligaiilor de a nu face Punerea n ntrziere a debitorului produce urmtoarele efecte juridice: de la data punerii n ntrziere debitorul datoreaz daune interese moratorii; din acest moment creditorul este ndreptit s pretind daune-interese compensatorii; cnd obligaia const n a da un bun individual determinat, ca efect al punerii n ntrziere, riscul se strmut asupra debitorului.

Oferta reala urmata de consemnatiune Oferta reala urmata de consemnatiune reprezinta procedura prin care debitorul se poate libera de obligatia ce ii incuba si cuprinde 2 etape:oferta reala si consemnatiunea.In ipoteza in care creanta nu prevede un termen in favoarea creditorului, iar acsta refuza a primi plata, debitorul poate sa-i faca oferta reala somandu-l prin intermediul executorului judecatoresc sa primeasca plata al carei obiect il tine la dispozitia creditorului. Daca creditorul primeste plata astfel oferita, debitorul va fi liberat, situatie ce se va consemna intr-un proces verbal intocmit de executorul judecatoresc. Daca insa creditorul refuza in continuare plata, debitorul poate consemna lucrul la dispozitia creditorului. Conditiile raspunderii institutorilor si artizanilor pentru faptele elevilor si ucenicilor sa existe o fapta ilicita a elevului sau ucenicului fapta ilicita sa cauzeze un prejudiciu elevul sau ucenicul sa fie minor fapta ilicita sa fie savarsita de elev sau ucenic in timpul supravegherii cadrului didactic sau elevul sau ucenicul sa cauzeze un prejudiciu unei terte persoane

meseriasului

Simulatia - se intelege procedeul prin care aceleasi parti incheie 2 contracte: unul aparent denumit contract simulat, prin care se creaza o anumita aparenta juridica ce nu corespunde realitatii si altul secret, denumit contrainscris, care corespunde vointei reale a partilor. Felurile simulatiei: simulatia prin incheierea unui contract fictiv-aceasta forma implica o disimulare totala a realitatii, contractul public fiind incheiat numai de forma, existenta lui fiind contrazisa de actul secret in care se mentioneaza ca in realitate partile nu au incheiat nici un contract simulatia prin deghizare-presupune incheierea in realitate a unui contract care insa este tinut secret in 8 tot sau in parte fata de terti

simulatia prin interpunerea de persoane-presupune incheierea unui contract intre anumite persoane, iar

in actul secret se mentioneaza adevaratul beneficiar al actului juridic, altul decat cel care apare in contractul public Cazuri in care plata nedatorata nu se restituie daca plata a fost facuta unui incapabil, acsta va restitui doar in masura imbogatirii sale daca plata s-a efectuat in temeiul unui contract nul pentru cauza imorala cazul obligatiilor civile imperfecte(naturale) achitate de bunavoie de catre debitor cand plata a fost facuta de catre o alta persoana decat debitorul, iar accipientul a distrus cu buna-

credinta titlul constatator al creantei sale Clasificarea daunelor interese moratorii-reprezinta echivalentul prejudiciului pe care creditorul il sufera ca urmare a executarii cu compensatorii-reprezinta echvalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea toatala sau intarziere a obligatiei partiala a obligatiei Notiunea de paza a lucrului potrivit art 1000 alin 1 C civ Notiunea de paza se refera la paza juridica, adica la exercitarea asupra lucrului a unei puteri independente de directie de control si de supraveghere, si nu la paza materiala a lucrului. Asadar persoana raspunzatoare este paznicul juridic al lucrului, adica proprietarul lucrului, titularii unora din drepturile reale, posesorul si chiar si simplul detentor precar. Efectele delegatiei in cazul delegatiei perfecte - stinge obligatia veche si o inlocuieste cu o obligatie noua, ceea ce in cazul delegatiei imperfecte se adauga un nou raport obligational celui preexistent, astfel ca inseamna ca delegantul va fi liberat fata de creditor, fata de care ramane obligat doar delegatul delegantul nu este liberat fata de delegatar, iar acesta va mai avea un debitor, pe delegat Subrogatia conventionala consimtita de debitori Subrogatia consimtita de debitor se realizeaza prin acordul de vointa intervenit intre debitor si un tert de la care debitorul se imprumuta pentru a plati creditorului, subrogand tertul imprumutator in drepturile creditorului initial. Subrogatia consimtita de debitor prezinta urmatoarele caracteristici: este un act juridic solemn in actul de imprumut trebuie sa se mentioneze expres suma care se imprumuta pentru plata datoriei aceasta subrogatie nu presupune consimtamantul creditorului

Compensatia conventionala este acea forma de compensatie care opereaza prin conventia partilor, atunci cand nu sunt intrunite conditiile compensatiei legale.Efectel compensatiei se vor produce de la data cand s-a incheiat conventia partilor. Compensatia judecatoreasca este acea forma a compensatiei care opereaza in temeiul unei hotarari judecatoresti, pronuntata de instanta de judecata la cererea unuia dintre creditorii reciproci, hotarare prin care se dispune stingerea datoriilor pana la concurenta celei mici. Efectele compensatiei se vor produce de la data ramanerii definitive a hot judecatoresti prin care s-a dispus compensatia. Compensatia legala este acea forma de compensatie care opereaza in temeiul legii fara a fi nevoie de acordul partilor sau de o hot judecatoreasca..Conditiile compensatiei legale: compensatia sa aiba ca obiect bunuri fungibile reciprocitatea obligatiilor creantele reciproce sa fi ajuns la scadenta si sa fie lichide compensatia stinge creantele reciproce precum si garantiile si accesoriile acestora daca intre partile compensatiei exista 2 sau mai multe datorii reciproce si compensatii in cauza sunt

Efectele compensatiei legale:

incidente regulilor aplicabile in materie de imputare a platii Simulatia fata de terti Deoarece tertii in principiu, au cunostinta numai de existenta si continutul contractului public, nu si de continutul contractului secret ce exprima vointa reala a partilor, C civ prevede ca actul secret nu poate avea nici un efect impotriva tertelor persoane, complet straine de contract. Asadar tertelor de buna-credinta, adica tertilor care la data nasterii intereselor lor referitoare la contractul incheiat de participantii la simulatie, nu aveau cunostinta de existenta simulatiei, nu le este opozabil contractul secret ci lor le poate fi opus numai contractul public(simulat). Mai mult, tertii de buna-credinta pot sa invoce, in beneficiul lor si impotriva partilor contractu secret(in masura in care se afla de existenta acestuia) prin intermediul actiunii in simulatie.Tertilor de rea-credinta, adica tertii care in mom cand s-au nascut interesele lor referitoare la acest contract ii cunoasteau existenta si continutul, contractul secret le poate fi opus, adica ei nu au dreptul la optiunea de a invoca actul aparent sau de a se folosi de actul secret. Pactul comisoriu de gr II si pactul comisoriu de gr III Atat in cazul pactului comisoriu de gr II cat si in cazul pactului comisoriu de gr III, instanta nu mai pronunta rezolutiunea, ci doar constata, daca este cazul, ca rezolutiunea a operat in temeiul pactului comisoriu. Diferenta dintre pactul comisoriu de gr II si pactul comisoriu de gr III este aceea ca in cazul pactului comisoriu de gr II, partile convin ca in cazul in care una dintre parti nu isi executa obligatiile contractuale, cealalta parte are dreptul sa desfiinteze contractul pe cale unilaterala, in acest caz debitorul putand sa se elibereze de datorie prin executarea obligatiei pana in momentul punerii sale in intarziere, pe cand in cazul

10

pactului comisoriu de gr III, in cazul in care una din parti nu-si executa obligatiile sale, contractul se considera rezolvat de drept. Imbogatirea fara justa cauza - este faptul juridic licit prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe vreun temei juridic. Conditiile imbogatirii fara justa cauza: Conditii materiale: sa existe o imbogatire a paratului sa existe o diminuare a patrimoniului reclamantului marirea patrimoniului paratului si diminuarea patrimoniului reclamantului sa aibe o cauza unica Conditii juridice: sa nu existe un temei legal al imbogatirii unui patrimoniu pe seama diminuarii petrimoniului altei persoane, respectiv sa nu fie vorba de o dispozitie legala, un contract, o hot judecatoreasca sa nu existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite imbogatitul sa fie de buna-credinta Efectele imbogatirii fara justa cauza: obligatia de restituire se face in natura nu in echivalent imbogatitul restituie numai valoarea imbogatirii sale, nu va restitui fructele sau dobanzile legale reclamantul are dreptul de a i se restitui doar valoarea cu care i s-a diminuat patrimoniul sau Rspunderea persoanei juridice pentru fapta proprie Raspunderea civila delictuala a persoanei juridice pentru fapta proprie a persoanei juridice va fi angajata ori de cte ori organele acesteia, cu prilejul exercitarii functiei ce le revine, vor fi savrsit o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii. Persoana juridica este tinuta raspunzatoare pentru faptele persoanelor fizice care intra n componenta sa, dar persoanele fizice sau juridice care compun organele persoanei juridice, au o raspundere proprie pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii, att n raport cu persoana juridica ct si cu victima prejudiciului. Victima prejudiciului poate sa cheme n judecata pentru plata de despagubiri: - persoana juridica; - persoana juridica n solidar cu persoanele fizice care au actionat n calitate de organe ale persoanei juridice; - persoanele fizice. n situatia n care persoana juridica a platit victimei despagubiri va avea posibilitatea sa intenteze o actiune n regres mpotriva persoanei fizice care compune organul de conducere. Solidaritatea este activa, cand obligatia are mai multi creditori . In cazul solidaritatii active, care poate fi stabilita numai prin conventia partilor, fiecare dintre creditorii solidari este indreptatit sa ceara debitorului comun plata intregii creante; plata efectuata oricaruia dintre creditori il libereaza pe debitor fata de toti creditorii sai salidari; in cazul in care debitorul este chemat in judecata de catre unul dintre creditorii solidat, el nu poate face plata decat creditorului reclamant. Fiecare creditor solidar este imputernicit sa faca acte de conservare a creantei comune, care profita tuturor, dar unul dintre ei nu poate face acte de dispozitie cu privire la intreaga creanta fara consimtamantul celorlalti; efectele unui asemenea act, remiterea de datorie, se produc numai fata de creditorul care l-a efectuat. Creditorul solidar care a primit intreaga creanta este obligat s-o imparta cu ceilalti, daca nu probeaza ca obligatia a fost contractata in interesul sau. Solidaritatea este pasiva, cand obligatia are mai multi debitori. In cazul solidaritatii pasive, creditorul este indreptatit sa ceara oricarui debitor solidar executarea integrala a prestatiei care formeaza obiectul obligatiei, el avand posibilitatea sa aleaga intre debitori. Solidaritatea pasiva poate lua nastere prin lege sau prin acte juridice,conventia partilor sau testamentul. Exista solidaritate pasiva legala, in urmatoarele situatii: persoanele care au cauzat in comun, printr-o fapta ilicita, un prejudiciu solidar fata de victima; mandantii care au numit acelai mandatar raspund solidar pentru toate efectele mandatului ; executorii testamentari ai aceleiai succesiuni raspund solidar pentru bunurile mobile incredintate; 11

persoanele care nu au respectat conditiile legale privind incadrarea gestionarilor raspund solidar cu acestia pentru pagubele aduse avutului obstesc etc. Solidaritatea pasiva izvorata din acte juridice nu se prezuma, trebuind sa fie mentionata expres. Solidaritatea pasiva se caracterizeaza prin existenta unei pluralitati de legaturi obligationale distincte, fiecare dintre codebitori putandu-se obliga sub diferite modalitati, cum sunt termenul sau conditia, in timp ce alti debitori se obliga pur si simplu. Desi exista o pluralitate de debitori, care se pot obliga distinct, toti sunt tinuti sa execute o prestatie unica in sensul ca fiecare debitor solidar este obligat sa plateasca datoria in intregime, oricare dintre ei putand fi urmarit de creditor pentru totalitatea datoriei; urmarirea unuia dintre codebitori nu impiedica urmarirea celorlalti codebitori solidari. Plata facuta de un codebitor libereaza pe toti debitorii solidari fata de creditorul lor comun. Codebitorul care a platit intreaga datorie este indreptatit sa se intoarca impotriva celorlalti codebitori solidari, putand cere fiecaruia din ei numai partea de datorie ce ii revine, deoarece solidaritatea pasiva nu functioneaza in raporturile dintre codebitori. In caz de insolvabilitate a unuia dintre codebitori, datoria acestuia se divide intre ceilalti codebitori, iar in cazul mortii, solidaritatea inceteaza, datoria fractionandu-se intre mostenitori. Rspunderea civil delictual i rspunderea penal. Att rspunderea civil delictual ct i rspunderea penal intr n aciune ca urmare a comiterii unei fapte ilicite, care aduce atingere unor valori sociale ocrotite de lege. n ceea ce privete rspunderea civil delictual, aceasta acioneaz ori de cte ori, printr-o fapt ilicit a unei persoane, se cauzeaz un prejudiciu unei alte persoane. Rspunderea penal nu exclude rspunderea civil, dup cum nici rspunderea civil nu o exclude pe cea penal; cele dou rspunderi pot aciona concomitent, se pot, cu alte cuvinte, cumula. Deosebiri existente ntre rspunderea civil i cea penal: temeiul, rolul vinoviei autorului, capacitatea persoanelor chemate s rspund pentru faptele lor ilicite, modul de stabilire a rspunderii, competena instanelor, modul de sesizare, procedura de judecat, reglementarea prescripiei. Comparatie efectele invocarii exceptiei de neexecutare si efectele rezolutiunii Din perspectiva efectelor produse, n acest caz exist nete diferenieri, rezolutiunea avnd drept efect desfiinarea contractului cu efectul restituirii prestaiilor, iar excepia de neexecutare, implicnd doar suspendarea efectelor contractului, situaie ce va nceta la momentul n care cel mpotriva cruia se invoc va executa sau se va declara gata s-i execute propriile obligaii. Care este deosebirea dintre rezoluiune i reziliere? Rspuns: Rezoluiunea se aplic n caz de neexecutare a unor contracte cu execuie instantanee. Rezilierea se aplic n cazul neexecutrii unor contracte cu execuie succesiv. Pe cnd rezoluiunea desfiineaz retroactiv contractul, rezilierea face s nceteze efectele contractului numai pentru viitor. Comparai rspunderea civil delictual i rspunderea penal a) pe cnd rspunderea civil se ntemeiaz pe ideea reparrii unui prejudiciu adus unui anumit subiect de drept, rspunderea penal se ntemeiaz pe ideea pedepsirii celui care a svrit o fapt ilicit, apreciat de lege ca fiind o infraciune; b) rspunderea penal este ntemeiat pe principiul legalitii incriminrii, potrivit cruia aceast rspundere este angajat numai pentru acele fapte care sunt expres prevzute ca fiind infraciuni, pedepsele i msurile aplicabile trebuind s fie i ele expres prevzute de lege, n timp ce n cazul rspunderii civile delictuale obligaia de reparare a prejudiciului ia natere pentru orice fapt ilicit cauzatoare de prejudicii, fr a se proceda n legislaie la o descriere concret a fiecrei fapte n parte; c) n cadrul rspunderii penale, forma i gradul de vinovie reprezint un element esenial, att pentru caracterizarea ca infraciune a faptei ilicite, ct i pentru aplicarea efectiv a pedepsei penale; n cadrul 12

rspunderii civile delictuale, ca principiu, ntinderea rspunderii nu este condiionat de gradul de vinovie a autorului faptei ilicite; independent de faptul c acesta a acionat cu intenie, din neglijen sau din impruden, el este dator s repare, n ntregime, prejudiciul cauzat prin fapta sa ilicit; d) n ambele cazuri rspunderea este angajat numai n cazul n care persoana care a svrit fapta ilicit a acionat cu discernmnt; e) rspunderea penal este stabilit ntotdeauna prin hotrre judectoreasc; n cazul rspunderii civile delictuale nimic nu mpiedic prile ca, prin bun nvoial i fr intervenia instanei judectoreti, s convin asupra modalitilor de reparare a prejudiciului. Care sunt efectele rezoluiunii? Rspuns: a) prile sunt repuse n situaia anterioar ncheierii contractului, restituindu-i una alteia tot ceea ce i-au prestat n temeiul contractului desfiinat; b) partea care i-a executat sau s-a declarat gata s-i execute obligaiile este ndreptit a obine despgubiri pentru acoperirea prejudiciilor suferite ca urmare a neexecutrii obligaiilor de ctre partea n culp. Consecintele ce decurg din lipsa bunei credinte a imbogatitului daca a instrainat bunul, plateste valoarea bunului din momentul introducerii actiunii daca lucrul a pierit in mod fortuit, sa restituie valoarea acestuia din momentul cererii de restituire, cu exceptia cazului in care va dovedi ca lucrul ar fi pierit si la creditor va restitui fructele culese si va plati valoarea celor neculese din ziua platii va plati dobanzi la suma primita din ziua platii ori daune interese pentru lipsa de folosinta a lucrurilor fungibile Plata lucrului nedatorat Plata nedatorata este faptul juridic licit care consta in executarea de catre o persoana, din eroare, a unei prestatii la care un era obligata si fara intentia de a plati pentru altul Conditiile platii nedatorate: existente unei plati plata sa fie nedatorata plata sa fie facuta din eroare Efectele platii nedatorate: Obligatiile accipiensului de buna credinta: va restitui lucrul, dar are dreptul sa pastreze fructele, ca orice posesor de buna credinta daca lucrul a fost instrainat se va restitui pretil primit daca lucrul a pierit, in mod fortiut, va fi liberat de obligatia de restituire] Obligatiile accipiensului de rea credinta: daca a insttrainat bunul, plateste valoarea bunului din momentul introducerii actiunii daca lucrul a pierit in mod fortuit, sa restituie valoarea acestuia din momentul cererii de restituire, cu exceptia cazului in care va dovedi ca lucrul ar fi pierit si la solvens va restitui fructele culese si va plati valoarea celor neculese din ziua platii va plati dobanzi la suma rimita din ziua platii ori daune interese pentru lipsa de folosinta a lucrurilor fungibile Obligatia solvensului: restituirea cheltuielilor necesare si utile facute in legatura cu bunul Remiterea de datorie 13

Remiterea de datorie reprezinta renuntarea cu titlu gratuit a creditorului de a-si valorifica creanta pe care o are impotriva debitorului sau. Remiterea de datorie este o conventie care, pentru a fi valabila presupune manifestarea de vointa a ambelor parti, care poate avea loc si printr-un testament, caz in care constituie legat de liberatiune. Daca remiterea de datorie s-a facut printr-un act intre vii, ea constituie o donatie indirecta si este supusa tuturor regulilor acesteia, cu exceptia formei autentice, in sensul ca un trebuie sa imbrace forma autentica. Proba remiterii de datorie: in cazul in care creditorul inmaneaza debitorului originalul titlului constatator al creantei, care este un inscris sub semnatura privata, opereaza o prezumtie absoluta de liberare a debitorului in situatia in care creditorul remite debitorului originalul titlului constataor al creantei sale, care este un inscris authentic sau copia legalizata a unei hot. judecatoresti investita cu formula executorie, prezumtia de liberare a debitorului este relativa Efectele remiterii de datorie: in cazul remiterii de datorie, obligatia se stinge impregna cu toate accesorilee sale, ca si cum ar fi fost executata Consecintele ce decurg din lipsa bunei credinte a imbogatitului In cazul mbogirii fr just cauz se aplic regula restituirii n natur, iar atunci cnd aceasta este inaplicabil, restituirea se va realiza prin echivalent bnesc. Indiferent de modalitatea concret de restituire, ea cunoate o dubl limit: a. mbogitul are obligaia de a restitui doar valoarea cu care s-a mbogit, chiar dac mbogirea sa este superioar; b. nsrcitul are dreptul de a cere doar restituirea valorii cu care a fost nsrcit, chiar dac mbogirea depete aceast limit. Cele dou limite implic faptul c mbogitul va trebui s restituie nsrcitului cea mai mic valoare dintre cele dou: cea a mbogirii i cea a nsrcirii. Aceast dubl limit a restituirii nu este aplicabil n ipoteza n care mbogitul este de rea -credin. In aceast ipotez, se vor aplica regulile rspunderii delictuale i deci principiul reparrii integrale a prejudiciului cauzat. Rspunderea pentru ruina edificiului Aceast rspundere este reglementat prin art. 1002 C. civ. n care se prevede c "Proprietarul unui edificiu este responsabil de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cnd ruina este urmarea lipsei de ntreinere sau a unui viciu de construcie"; este tot o rspundere obiectiv ca i n cazul rspunderii pentru lucruri n general, astfel nct exonerarea de rspundere are loc doar dac se dovedete fora major, fapta unei tere persoane sau fapta victimei. Prin edificiu se nelege orice construcie (cu tot ce i se incorporeaz) care constituie un imobil prin natura sa, datorit atarii durabile de sol, iar prin ruin se nelege drmarea total sau parial a construciei i orice fel de dezagregare a construciei ori a elementelor sale componente. Rspunderea revine proprietarului edificiului, chiar dac el a dat altei persoane n locaie, ns dac ruinarea se datoreaz unui viciu de construcie, se va putea ndrepta mpotriva antreprenorului sau arhitectului (dac a fost executat de ctre o alt persoan dect proprietarul), iar dac se datoreaz lipsei de ntreinere, se va putea ndrepta mpotriva celui ce avea o astfel de obligaie de ntreinere izvort dintr-un contract.

14