UNIVERSITATEA DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CURSUL
DREPT CIVIL. DREPTURILE REALE PRINCIPALE

RAPORT

ANALIZA PRACTICII JUDICIARE PRIVIND APLICAREA PREVEDERILOR

CODULUI CIVIL PRIVIND DISTANȚA PENTRU CONSTRUCȚII, LUCRĂRI SI
PLANTAȚII

Dr.,conf.univ. Tatiana Tabuncic

Neagu Viorica
Grupa 1806, anul II
06.11.2019

Chișinău, 2019
 Cuprins
INTRODUCERE.....................................................................................................3
I. Relațiile dintre vecinii de construcții, din punct de vedere legal..................4
II. Limite legale, distanța minimă în construcții..............................................5
III. Distanța minima dintre arbori......................................................................6
IV. Vederea asupra proprietăţii vecinului.........................................................7
V. Dreptul de trecere.............................................................................................7
VI. Depașirea hotarului terenului invecinat în cazul constructiilor................9
CONCLUZIE.........................................................................................................10
Bibliografie.............................................................................................................11
 INTRODUCERE

1
Sunt dese cazurile când vecinii se ceartă între ei și, mai grav, ajung chiar și în fața instanței.
Motivele sunt diferite - fie ca gardul nu a fost amplasat cum trebuie, fie că o construcție nu
respectă distanța de la hotar, fie ca fructele din copac au căzut pe proprietatea vecinului. Pentru a
rezolva aceste dispute, Codul civil al Republicii Moldova explică cum trebuie să aibă loc
conviețuirea între vecini. Astfel, potrivit Codului civil, proprietarii terenurilor vecine sau ai altor
bunuri imobile învecinate, pe lângă respectarea drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege,
trebuie să se respecte reciproc. Ipoteza pe care o avem în vedere în abordarea acestui subiect,
este acea în care, conlocuirea între proprietarii vecini să fie fundamentată pe un respect reciproc
și cu o toleranță pașnică. Asigurarea bunei vecinătăți este prevăzută de Constitutia Republicii
Moldova care prin norma art. 42 definește cert că, „dreptul de proprietate privată obligă la
respectarea sarcinilor privind protecția mediului înconjurător și asigurarea bunei vecinătăți,
precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului”.

Per ansamblu, respectarea regulilor, drepturi și obligații pe care Dvs., în calitate de proprietar de
teren sau bun imobil, trebuie să le îndepliniți vor da naștere la existența și/sau menținerea unei
bune relații de vecinătate, care în consecință vor crea o bună conviețuire de vecinătate. Prin
urmare, ele trebuie respectate de către toată lumea. Totuși, știm prea bine că litigiile între vecini
sunt foarte des întâlnite. În acest context, țin să vă reamintesc că, divergențele apărute pot fi
soluționate pe cale judecătorească. Deși orice persoană este în drept să se adreseze în instanța de
judecată (accesul liber la justiție), recomand, ca incipient să optați pentru posibilitatea unei
rezolvări amiabile a conflictului iscat. De reținut! Atât timp cât nu lezați drepturile vecinilor,
sunteți în drept să faceți orice pe proprietatea Dvs.

1
Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107 din 06.06.2002, actualizat la 01.03.2019
Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994, Republicat:Monitorul Oficial al R. Moldova nr.78/140 din
29.03.2016
 I. Relațiile dintre vecinii de construcții, din punct de vedere legal

Vorbind despre construcţiile învecinate, în afară de “picătura streşinii”, care nu trebuie să se

scurgă pe terenul sau casa vecinului, mai sunt încă multe obligaţii pe care este bine să le
avem în vedere şi care sunt precizate de Codul Civil. O serie de drepturi și obligații pe care
Dvs., în calitate de proprietar de teren sau bun imobil, trebuie să le îndepliniți pentru a
menține și pentru a asigura acea bună vecinătate , acestea sunt :

 să suportați influența pe care o exercită asupra bunului dvs. o serie de factori cum ar fi,
gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul, zgomotul, căldura, vibrația sau o altă influență
similară provenită din terenul vecin, doar dacă nu vă împiedică în folosirea bunului sau dacă vă
încalcă nesemnificativ dreptul;

 să cereți interzicerea ridicării sau exploatării unor construcții sau instalații despre care se
poate afirma cu certitudine că, prezența și utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra
terenului Dvs. Însă, în cazul în care construcția sau instalația a fost ridicată respectându-se
distanța de la hotar stabilită de lege, demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi
cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident;

 să solicitați întreprinderea măsurilor în vederea prevenirii pericolului existent, doar în

cazul în care există riscul prăbușirii construcției de pe terenul vecin, peste terenul Dvs.;

 să interziceți să se efectueze careva lucrări care ar duce la devierea sau manipularea

cursurilor de apă și a pânzei freatice din mai multe terenuri și ca rezultat să modifice cantitatea
sau calitatea apei în dezavantajul proprietarului unui alt teren;

 să suportați curgerea apelor care reies dintr-un fenomen natural, cu excepția celor care
pot cauza prejudicii. În cazul apelor care țâșnesc la suprafață datorită unor lucrări subterane
întreprinse de proprietarul terenului superior, a apelor provenite din secarea terenurilor
mlăștinoase, al apelor folosite într-un scop casnic, agricol sau industrial, proprietarul terenului
superior este obligat să aleagă calea și mijloacele de scurgere care ar cauza prejudicii minime
terenului inferior, rămânând obligat la plata unei despăgubiri juste și prealabile către proprietarul
acestuia din urmă. Această regulă nu se aplică atunci când pe terenul inferior se află o
construcție, împreună cu grădina şi curtea aferentă sau un cimitir;

 să construiți acoperișul, astfel încât streașina să nu permită ca apa, zăpada sau gheața să
cadă pe teritoriul vecin;

 să respectați distanța minimă față de linia de hotar, la efectuarea unei construcții, lucrări
sau plantații, potrivit regulamentului de urbanism;
 să permiteți vecinului accesul pe teritoriului său, doar după o înștiințarea verbală sau
scrisă cu indicarea motivului de acces;

 să nu periclitați terenul vecinului sau să compromiteți trăinicia construcțiilor, lucrărilor

sau plantațiilor în cazul în care efectuați careva construcții, plantații sau execută alte lucrări pe
teritoriul său;

 să solicitați trecerea prin proprietate străină în caz dacă terenul este lipsit de comunicație
prin orice cale de acces de folosință comună, conducte de alimentare cu apă, conducte de energie
electrică, gaze, telecomunicații și altele asemenea, doar în baza unei despăgubiri juste și
prealabile;

 să solicitați proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de

demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat, iar cheltuielile suportate urmează a fi
împărțite între vecini în mod egal dacă din raporturile existente între ei nu reiese altfel.

II. Limite legale, distanța minimă în construcții

Conform Codului Civil al Republicii Moldova si anume prevederile art. 598 alin.(1) ,,Orice
construcţie, lucrare sau plantaţie se poate face de către proprietarul terenului numai cu
respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel
prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor
proprietarului vecin.”
Astfel, proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate, pe lângă respectarea
drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege, trebuie să se respecte reciproc. Se consideră vecin
orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenţe reciproce. Proprietarul terenului
sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influenţa pe care o exercită asupra bunului său
gazul, aburul, mirosul, funinginea, fumul, zgomotul, căldura, vibraţia sau o altă influenţă
similară provenită din terenul vecin dacă nu împiedică proprietarul în folosirea bunului sau dacă
încalcă nesemnificativ dreptul acestuia. Totuși, dacă este obligat să suporte o asemenea influenţă
şi dacă aceasta depăşeşte folosirea recunoscută obişnuită în localitatea respectivă şi limitele
economice admisibile, proprietarul poate cere proprietarului de teren care cauzează influenţa o
compensaţie corespunzătoare în formă bănească. Proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau
exploatării unor construcţii sau instalaţii care atentează asupra terenului său. Dacă construcţia
sau instalaţia a fost ridicată, respectându-se distanţa de la hotar, demolarea sau interzicerea
exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod
evident. În cazul în care există există pericolul prăbuşirii construcţiei de pe terenul vecin peste
terenul său, proprietarul poate cere vecinului să ia măsurile necesare pentru prevenirea acestui
pericol. 
III. Distanța minima dintre arbori

Alin. (2) al art. 598 Cod Civil ne spune ca: ,,Arborii, cu excepţia celor mai mici de doi metri, a
plantaţiilor şi a gardurilor vii, trebuie sădiţi la distanţa stipulată de lege, de regulamentul de
urbanism sau de obiceiul locului, dar care să nu fie mai mică de 2 metri de linia de hotar.”

Deci conform legii, orice construcţie, lucrare sau plantaţie se poate face de către proprietarul
terenului numai cu respectarea unei distanţe minime faţă de linia de hotar, conform legii,
regulamentului de urbanism sau, în lipsă, conform obiceiului locului, astfel încît să nu se aducă
atingere drepturilor proprietarului vecin.

Arborii, cu excepţia celor mai mici de doi metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii, trebuie sădiţi la
distanţa stipulată de lege, de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului, dar care să nu fie
mai mică de 2 metri de linia de hotar. În caz de nerespectare a acestei distanţe, proprietarul vecin
este îndreptăţit să ceară scoaterea ori tăierea la înălţimea cuvenită a arborilor, plantaţiilor ori
gardurilor, pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea sînt ridicate. În cazul fructelor
căzute din pomi conform art. 596 ,, Fructele cazute din pomi sau arbuști pe terenul vecin
aparțin proprietarului acelui teren vecin”. Îc cazul nerespectarii a distanței prevazute de alin.(1)
și (2) art 598 proprietarul vecin este indreptațit să ceară scoaterea ori tăierea la înălțimea cuvenită
a orborilor, plantațiilor ori grandurilor pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea sunt
ridicate .

De asemenea, proprietarul este obligat să permită folosirea fondului său pentru efectuarea unor
lucrări necesare fondului învecinat, precum şi accesul vecinului pe terenul său pentru tăierea
crengilor şi culegerea fructelor, în schimbul unei despăgubiri, dacă este cazul.2

2
Regulamentul de urbanism, Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 5 din 5 ianuarie 1998
 IV. Vederea asupra proprietăţii vecinului

Conform art. 614, art. 615 din noul Cod Civil Fereastra sau deschiderea în zidul comun. Nu
este permis să se facă fereastră sau deschidere în zidul comun decât cu acordul proprietarilor.
Fereastra de vedere. Este obligatorie păstrarea unei distanţe de cel puţin 2 metri între terenul,
îngrădit sau ne îngrădit, aparţinând proprietarului vecin şi fereastra pentru vedere, balconul ori
alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond.
Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de hotar spre
terenul învecinat sunt interzise la o distanţă mai mică de un metru.

Distanţa se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe faţa zidului în
care s-a deschis vederea sau, după caz, pe linia exterioară a balconului, până la linia de hotar.
Distanţa, şi în cazul lucrărilor neparalele, se măsoară tot perpendicular, de la punctul cel mai
apropiat al lucrării de linia de hotar şi până la această linie.

Fereastra de lumină. Codul civil permite, totuşi, proprietarului să îşi deschidă, fără limită de
distanţă, ferestre de lumină dacă sunt astfel construite încât să împiedice vederea spre fondul
învecinat.

V. Dreptul de trecere

Proprietarul terenului incluzând aici clădiri sau/şi terenuri – care este lipsit de acces la calea
publică are dreptul să i să permită trecerea pe proprietatea vecinului său pentru exploatarea
fondului propriu.

Trecerea trebuie să se facă în condiţii de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului
de proprietate asupra terenului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe proprietăţi
vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe terenul căruia i s-ar aduce cele mai puţine
prejudicii.

Dreptul de trecere este imprescriptibil.

El se stinge în momentul în care fondul dominant, adică terenul i s-a acordat dreptul de trecere,
dobândeşte un alt acces la calea publică.
Exercitarea dreptului de trecere în situaţii speciale. Dacă lipsa accesului provine din vânzare,
schimb, partaj sau dintr-un alt act juridic, trecerea nu va putea fi cerută decât celor care au
dobândit partea de teren pe care se făcea anterior trecerea.
Când, din diverse motive, lipsa accesului este imputabilă proprietarului care pretinde trecerea,
aceasta poate fi stabilită numai cu consimţământul proprietarului terenului care are acces la calea
publică şi – ATENŢIE – cu plata dublului despăgubirii.

Întinderea şi modul de stabilire a dreptului de trecere.

Întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin înţelegerea părţilor,
prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosinţă continuă pe timp de 10 ani.
Prescripţia acţiunii în despăgubire şi restituirea despăgubirii încasate.
În cazul în care încetează dreptul de trecere, proprietarul fondului aservit este dator să restituie
despăgubirea încasată, cu deducerea pagubei suferite în raport cu durata efectivă a dreptului de
trecere. Termenul de prescripţie pentru dreptul la acţiunea în despăgubire pe care o are
proprietarul fondului aservit împotriva proprietarului fondului dominant începe să curgă din
momentul stabilirii dreptului de trecere.
Dreptul de trecere pentru utilităţi.
Deşi depăşim tema propusă, trebuit reţinut că proprietarul este obligat să permită trecerea prin
fondul său a reţelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeaşi zonă, de natura
conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor şi a cablurilor electrice, subterane ori
aeriene, după caz, precum şi a oricăror alte instalaţii sau materiale cu acelaşi scop.
Această obligaţie subzistă numai pentru situaţia în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă,
periculoasă sau foarte costisitoare.

În toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despăgubiri juste. Dacă este vorba despre
utilităţi noi, despăgubirea trebuie să fie şi prealabilă.

Clădirile, curţile şi grădinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere, dacă ea are ca
obiect conducte şi canale subterane, în cazul în care acestea sunt utilităţi noi.3

3
Noul Cod Civil actualizat 2019 - Legea 287/2009
 VI. Depașirea hotarului terenului invecinat în cazul constructiilor

Potrivit art.599 Cod Civil al Republicii Moldova ,,(1) Dacă proprietarul unui teren, cu ocazia
ridicării unei construcţii, a construit dincolo de limita terenului său, fără a i se putea imputa
premeditarea sau culpa gravă, vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a
obiectat
pînă sau imediat după depăşirea limitei.

(2) Vecinul prejudiciat prin situaţia prevăzută la alin.(1) trebuie despăgubit cu o rentă în bani,
plătită anual, cu prescripție.

 (3) Cel îndreptăţit la rentă poate pretinde oricînd ca debitorul său să-i achite preţul porţiunii
de teren pe care s-a construit în schimbul transmiterii proprietăţii asupra acesteia.”

Din prevederile legale resultă că dacă proprietarul unui teren a construit dincolo de limita
terenului său, fără să aibă vreo rea-intenție, vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă
nu a obiectat până sau imediat după depăşirea limitei. Vecinul prejudiciat trebuie despăgubit cu o
rentă în bani, plătită anual, cu anticipaţie. Cel îndreptăţit la rentă poate pretinde oricând ca
debitorul său să-i achite preţul porţiunii de teren pe care s-a construit în schimbul transmiterii
proprietăţii asupra acesteia. Orice proprietar este obligat ca, după primirea unui aviz scris sau
verbal, să permită vecinului accesul pe teritoriul său, după caz, pentru efectuarea şi întreţinerea
unei construcţii, plantaţii şi efectuarea unor alte lucrări pe terenul vecin. Proprietarul care este
obligat să permită accesul pe teritoriul său are dreptul la compensarea prejudiciului cauzat doar
prin acest fapt şi la restabilirea terenului în starea anterioară. În cazul în care, datorită unei forţe
naturale sau forţe majore, un bun a pătruns pe un teren străin sau a fost transportat acolo,
proprietarul terenului trebuie să permită căutarea şi ridicarea bunului, dacă nu a purces el însuşi
la căutare sau nu-l restituie. Bunul continuă să aparţină proprietarului său, cu excepţia cazului
când acesta renunţă la el. Proprietarul terenului poate cere ridicarea bunului străin şi aducerea
terenului în situaţia anterioară. Proprietarul terenului care efectuează şi întreţine construcţii,
plantaţii sau execută alte lucrări pe teritoriul său nu are dreptul să pericliteze terenul vecin sau să
compromită trăinicia construcţiilor, lucrărilor sau plantaţiilor situate pe acesta. La fel, un
proprietar poate cere de la vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la
restabilirea unui hotar deteriorat. Cheltuielile pentru demarcare se împart între vecini în mod egal
dacă din raporturile existente între ei nu reiese altfel. Dacă în urma unei dispute vecinii nu pot
”împărți” hotarul și este imposibilă determinarea hotarului adevărat, atunci pentru demarcare
este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor. Dacă posesiunea de fapt nu poate fi determinată,
fiecărui teren îi este anexată o jumătate din porţiunea disputată.

CONCLUZIE

Stim cu toti cât de anevoioasă poate fi construcția unei case, in special cand vine vorba de avize
si autorizatii de constructive, de aceia este foarte important sa cunoastem limitele legale dintre
constructii, lucrari si plantații pentru a putea raspunda intrebarilor si sa va ofere suportul necesar
atunci cand decideti sa incepeți construcția unei case, dar și menținerea unei bune relații de
vecinătate, care în consecință vor crea o bună conviețuire.
 Bibliografie

1. Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107 din 06.06.2002, actualizat la 01.03.2019
2.Constitutia Republicii Moldova din 29.07.1994, Republicat:Monitorul Oficial al R. Moldova
nr.78/140 din 29.03.2016.
3. Regulamentul de urbanism, Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 5 din 5
ianuarie 1998.
4. Noul Cod Civil actualizat 2019 - Legea 287/2009