Dreptul de Servitute

Drepturile reale derivate din dreptul de proprietate privat (denumite i dezmembrmintele dreptului de proprietate) sunt opozabile erga omnes, inclusiv proprietarului. Dezmembrmintelor le lipsesc unele din atributele proprietii, titularul lor avnd posesia, folosina, dispoziia material sau (parial ) juridic, n timp ce proprietarul va avea ntotdeauna dispoziia juridic asupra bunului. Dezmembrmintele dreptului de proprietate sunt a) dreptul de uzufruct. b) Dreptul de uz. c) Dreptul de abitaie. d) Dreptul de servitute. e) Dreptul de superficie f) Dreptul real de folosin funciar recunoscut de !."#$"%%". &rin D'()')*+,)-./' ,!' D+'&/0!0- D' &+1&+-'/,/' intelegem acele drepturi reale care rezulta din separarea prerogativelor de care se bucura proprietarul.

1.Definirea dreptului de servitute

2odul civil definete servitutea ca fiind 3o sarcin impus asupra unui imobil pentru uzul i utilitatea unui imobil avnd un alt stpn4..oiunea de uz i utilitate a imobilului trebuie interpretat ntr5un sens foarte larg, admitnd ca o servitute poate avea drept obiect simplul agrement al fondului dominant. 6pre deosebire de celelalte dezmembrminte ale dreptului de proprietate, servitutea nu presupune desprinderea unor atribute ale proprietarului i e7ercitarea lor de ctre o alt persoan, ci constituie o simpl sarcin, o limitare a e7erciiului atributelor proprietii, fr ca proprietarul s fie total lipsit de vreuna dintre acestea. 6ervitutea este sarcina care greveaza un imobil pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar. De regula, servitutea presupune doua imobile apartinand unor proprietari diferiti, dintre care unul (dintre imobile) este fondul dominant, iar cel care 88suporta servitutea88 este fondul aservit. &ot fi insa si 1

situatii in care servitutile sa aiba caracter reciproc. -n art. 9:: alin. (;) al noului 2od civil se mentioneaza ca fondul dominant poate, prin constituirea servitutii, sa5si sporeasca utilitatea economica sau confortul.6ervitutea se poate constitui numai pe temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune. 6ervitutea are caracter perpetuu (consecinta caracterului accesoriu)< are aceeasi durata ca si dreptul de proprietate. &erpetuitatea este nsa de natura servitutii si nu de esenta ei si va ramne asa daca partile n5au stabilit altfel. 6ervitutea este indivizibila nsemnnd prin aceasta ca servitutea greveaza ntregul fond aservit si profita ntregului fond dominant. Daca imobilul fiind aservit apartine mai multor coproprietari nu se pot constitui servituti dect cu acordul tuturor coproprietarilor. 2onstituirea servitutii n favoarea unui imobil, fond dominant, coproprietate a mai multor persoane se poate nsa realiza si cu acordul unuia dintre copartasi ntruct actul de constituire le profita tuturor.

2.Caracterele dreptului de servitute

a) servitutea e un D+'&/ asupra bunului altuia, considerat n doctrin o derogare de la ordinea normal a lucrurilor care este libertatea fondurilor. b) e7ercitarea servitutii e condiionat de e7istena a dou imobile, de cele mai multe ori nvecinate, aparinnd unor proprietari diferii. -mobilul n favoarea cruia e stabilit servitutea se numete fond dominant, iar cel asupra cruia se e7ercit se numete fond aservit. c) servitutea are caracter +',!. 'a se poate stabili numai cu privire la imobilele prin natura lor. .ici imobilele prin destinaie i nici cele prin obiectul la care se aplic nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptului de servitute. d) servitutea e un ,22'61+-0 al fondului, urmnd soarta acestuia. 'a nu poate fi urmrit, ipotecat sau nstrinat independent de acesta, ci numai mpreun cu fondul dominant cruia i profita. e) spre deosebire de uzufruct, uz sau abitaie, servitutea e &'+&'/0, , caracter ce decurge din accesorialitatea sa fa de proprietatea fondului dominant. 2u toate acestea prile pot conveni limitarea n timp a e7erciiului dreptului de servitute. f) servitutea are 2,+,2/'+ -.D-=-(-*-!, ea se datoreaz de ntreg fondul aservit i profita ntregului fond dominant.

3.Clasificarea servituilor

6ervituile pot fi clasificate dup mai multe criterii, dintre care a) Dup cum proprieterul fondului dominant are dreptul de a svri anumite acte de folosin asupra fondului aservit (e7. servitutea de trecere) ori proprietarul fondului aservit e restricionat n e7erciiul dreptului su sunt servitui pozitive i servitui negative. b) >n funcie de natura fondului servitui urbane i servitui rurale. &otrivit art. ?;" 2od civil, servituile se numesc urbane atunci cnd sunt stabilite n folosul unei cldiri, indiferent dac aceasta este situat la ora sau la ar. 6ervituile rurale sunt constituite n folosul unui teren. c) >n funcie de modul de e7ercitare servitui continue i servitui discontinue.6ervituile continue sunt acele servitui al cror e7erciiu este continuu, fr ca pentru aceasta s fie nevoie de faptul actual al omului. De e7emplu servitutea de scurgere a apelor, servitutea de vedere. Dimpotriv, servituile necontinue pentru a fi e7ercitate presupun faptul actual al omului, cum ar fi apre e7emplu servitutea de trecere, servitutea de a scoate apa dintr5o fntn. 2eea ce determin prin urmare caracterul continuu sau necontinuu al servituiei nu este continuitatea sau necontinuitatea e7ercitrii ei, ci dac servitutea pentru a fi e7ercitat presupune sau nu faptul actual al omului. ,a spre e7emplu, dei servitutea de scurgere a apei e o servitute continu, fiindc apa se scurge fr intervenia faptului omului, totui e7erciiul unei asemenea servitui nu este continuu, fiindc nu plou n mod permanent. Dac ns apa se scurge dintr5o pomp mnuit de un om, servitutea va fi necontinu, fiindc presupune faptul actual al omului, c@iar dac apa s5ar scurge n mod continuu. d) Dup felul de a se manifesta n e7terior servitui aparente i servitui neaparente. 6ervituile sunt aparente cnd se e7ercit sau se recunosc prin semne sau lucrri e7terioare. De e7emplu servitutea de trecere presupune un drum, o potec, cea de vedere presupune e7istena unei ferestre. 6ervituile neaparente sunt cele care nu presupun semne sau lucrri esterioare, cum ar fi servitutea de a nu zidi pe un fond sau de a zidi numai pn la o anumit nlime. e) Dup criteriul modului de constituire servitui naturale, servitui legale i servitui convenionale. 6e consider ca pretinsele servitui naturale nu sunt dect tot servitui legale de ndat ce sarcinile impune unor imobile se datoreaz tot voinei legiuitorului i nu faptul c imobilele si5ar fi creat unele fa de altele anumite sarcini naturale. /rebuie de asemenea s observm c nici servituile legale nu sunt n realitate adevrate servitui, ci mai degrab limite, margini aduse e7ercitrii dreptului de proprietate ce deriv, n mod necesar, din raporturile fireti de vecintate dintre proprieti. ,devratele servitui, dup aprecierea unanim a autorilor sunt servituile convenionale, stabilite prin voina omului, sau aa cum le denumete 2odul civil, stabilite prin fapta omului.

4. Servituile naturale

6ervitutea de scurgere a apelor naturale A n temeiul creia locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg n mod firesc din locurile superioare. Bondul inferior trebuie s primeasc doar acele ape care se scurg n mod natural, de pe fondul superior fr ca mna omului s fi 3

contribuit la aceasta. Dac ns proprietarul fondului inferior efectueaz lucrri careobstaculeaz scurgere apelor, poate fi obligat s respecte servitutea nscut din situaia locurilor . 6ervitutea izvorului A care const n restrngerea dreptului proprietarului unui fond pe care se afl un izvor de a folosi acel izvor n aa fel nct s nu tulbure pe proprietarul altui fond cu privire la ntrebuinarea fondului respectiv. 6ervitutea de granituire i cea de ngrdire A n temeiul creia orice proprietar poate obliga pe vecinul su la granituirea proprietii lipite de a sa, c@eltuielile urmnd a fi suportate pe jumtate de fiecare dintre proprietari (art. :#C 2od civil).

5. Servituile legale

6ervituile legale sunt cele stabilite de ctre lege. Din aceast grup fac parte urmtoarele servitui 6ervitutea zidului i anului comun A reglementate de art. :%D. 'ste comun numai zidul care desparte dou imobile, deoarece n toate celelalte cazuri se socotete c zidul este proprietatea fondului pe care se afl cldirea. 2a i zidul, orice gard care desparte dou proprieti se socotete comun n afar de cazurile limitative determinte de art. ?D? 2od civil< 6ervitutea de distan A care impune proprietarului de a nu sdi plantaii dect la o distan de doi metri de linia despritoare a fondului vecin, dac aceste plantaii sunt nalte i la jumtate de metru pentru celelalte plantaii i garduri vii (art. ?D95?D% 2od civil). .erespectarea acestor dispoziiii legale de ctre unul dintre proprietari constituie o tulburare adus posesiei celuilalt proprietar, care este ndreptit s cear desfiinarea plantaiilor neregulamentare< 6ervitutea de distan i lucrri intermediare A n vederea e7ecutrii anumitor construcii (puuri, cuptor) proprietarul va trebui s lase distana prevzut de obiceiul locului su de anumite reglementri speciale< 6ervitutea de vedere A dac proprietile sunt desprite printr5un zid comun, nici unul dintre vecini nu va putea face, n absena consimmntului celuilalt, vreo fereastr sau desc@idere n acel zid. Dac terenurile sunt desprite printr5un zid care este proprietate e7clusiv a unuia dintre vecini, legea prevede anumite distane ce trebuie respectate n practicarea ferestrelor. +estriciile nu se aplic i n ceea ce privete desc@iderea de ferestre pentru aer i lumin, care constituie un atribut al dreptului de proprietate i nu pot fi de natura a prejudicia n vreun fel fondul vecin. 6ervitutea de trecere A proprietarul al crui loc este nfundat, care nu are nici o ieire la calea public, poate reclama o trecere pe locul vecinului cu ndatorirea de a5l despgubi pentru pagubele ce s5ar produce. /recerea trebuie s se fac pe drumul cel mai scurt pn la calea public, astfel nct s se pricinuiasc fondului aservit ct mai puine pagube<

6ervitutea de pictur a streinilor A care impune proprietarului de a face streaina casei sale n aa fel nct apele provenite din ploi sau zpezi s se scurg pe terenul su i nu pe al vecinului (art.?": 2od civil). 6ervituile aeronautice A potrivit 2odului aerian, servituile aeronautice se refer la interdicia amplasrii pe culoare de acces i n alte zone stabilite de lege A de lucrri, construcii i instalaii care pot periclita sigurana zborului, precum i acelor care pot produce perturbarea staiilor de protecie a navigaiei aeriene.

6. Servituile convenionale

6unt servitui stabilite prin fapta omului, singurele servitui autentice. >n art. ?;D 2od civil se prevede ca proprietarul unui teren sau a unei cldiri poate constitui prin acte juridice orice fel de servitute cu condiia de a nu fi contrar ordinii economice, sociale i politice ori regulilor de convieuire social. Din aceste prevederi ale art.?;D 2od civil rezult, aadar, pe de o parte, principiul libertii de constituire a servituilor, iar de pe alt parte ca servituile pot fi constituite prin titluri. .oiunea de titlu cuprinde n acest neles, att actele cu titlu oneros (vnzare, sc@imb) ct i actele cu titlu gratuit (testament, donaie). >n acest fel pot fi constituite toate servituile continue i aparante, continue i neaparente, necontinue i neaparente. 6ervituile ca orice drept real pot fi dobndite i prin uzucapiune. &entru dobndirea dreptului de servitute prin uzucapiune art. ?;E 2od civil prevede urmtoarele condiii (a) 6ervitutea s fie aparent< (b) 6ervitutea s fie continu< (c) &osesia s fie util< (d) &osesia s fi durat cel puin ED de ani. 6e pot dobndi astfel numai servituile continue i aparente. 1 situaie special o reprezint servituile prevzute i reglementate de art. ?;:5?;9 2od civil, adic servituile constituite prin destinaia proprietarului. 6ervitutea constituit prin destinaia proprietarului este faptul pe care un proprietar al dou fonduri l stabilete ntre ele, prin propria sa voin, n aa fel nct unul dintre ele s suporte o sarcin n favoarea celuilalt fond, stare de fapt ce ar constitui o servitute dac fondurile ar aparine unor proprietari diferii. De e7emplu, pe un fond al su proprietarul face un drum de trecere pentru a se folosi de cellalt fond. ,tt timp ct fondurile aparin aceluiai proprietar starea de fapt nu poate constitui o servitute. De ndat ns ce aceste fonduri aparin unor proprietari diferii, starea de fapt, n cazul nostru, drumul de trecere, devine o servitute propriu5zis. >ntr5adevr, potrivit dispoziiilor art. ?;9 2od civil, dac proprietarul a doua fonduri ntre care e7ist un semn vizibil de servitute nstrineaz unul din aceste fonduri, sarcina e7teriorizat prin acest semn capt caracterul unei servitui, dac prin actul de nstrinare nu s5a prevzut contrariul.

7. Exercitarea dreptului de servitute

2odul civil stabilete drepturile i obligaiile proprietarului fondului dominant i a celui aservit n funcie de modul n care a fost constituit dreptul de servitute. ,stfel, pentru servituile naturale i legale, nsi legea determin ntinderea i cuprinsul drepturilor i obligaiilor ce rezult din dreptul de servitute. &entru servituile ce rezult din titlu, aa cum prevede art. ?;D, alin (;) 2od civil, titlu determin, de regul ntinderea i modul de e7ercitare a drepturilor i obligaiilor. Dac aceste drepturi i obligaii nu sunt stabilite prin titlu, ele rezult din dispoziiile 2odului civil. >ntr5adevr, proprietarul fondului dominant este n drept s se foloseasc de servitute, adic s fac asupra fondului aservit toate actele de folosin la care servitutea i d dreptul. 'l poate face pe c@eltuial sa lucrrile necesare pentru a pstra i a e7ercita dreptul de servitute. &roprietarul fondului dominant trebuie s5i e7ercite dreptul su numai n limitele n care a fost stabilit dreptul de servitute i s nu fac nimic de natur a agrava servitutea (art. ?EE 2od civil). 'l are ns obligaia de a e7ercita servitutea numai n limitele stabilite prin titlu i de a nu5i sc@imba caracterul, a nu o modifica, ori utiliza n alt scop dect pentru nevoile n vederea crora i5a fost recunoscut dreptul. &entru aprarea dreptului su el are la ndemn o aciune petitorie denumit confensie pentru recunoaterea dreptului de servitute i o aciune posesorie pentru nlturarea actelor de tulburare a posesiei. &roprietarul fondului aservit are dreptul de a face orice lucrri pe fondul su bucurndu5se de toate atributele ce servesc coninutul dreptului su de proprietate cu singura obligaie principal de a se abine de la orice act care ar mpiedica e7ercitarea dreptului de servitute (art. ?EC 2od civil). Dac proprietarul fondului aservit s5a obligat, prin titlu, s fac anumite c@eltuieli pentru folosirea i pstrarea servituii, el se va putea elibera de aceasta sarcina prin abandonarea fondului aservit la dispoziia proprietarului fondului dominant. Dac ns servitutea a devenit prea impovrtoare pentru el, va putea oferi proprietarului fondului dominant o alt soluie pentru e7ercitarea drepturilor sale ( spre e7emplu, un alt drum pentru e7ercitarea servituii de trecere), fr ca aceast ofert s5i poat fi refuzat. &roprietarul are la ndemn pentru aprarea dreptului su de proprietate aciunea negatorie prin care neag e7istena dreptului de servitute i aciunea posesorie mpotriva actelor de tulburare a posesiei sale prin e7ercitarea abuziv a dreptului de servitute.

. !oduri de stingere a dreptului de servitute

0nele moduri de stingere a dreptului de servitute sunt prevzute n mod e7pres de ctre 2odul civil n art.?E?5?CE, iar altele au fost deduse din doctrina i practica judectoreasc. 6

6ervituile se sting prin urmtoarele moduri &rin imposibilitatea material de a o mai e7ercita. Dup cum s5a artat n literatura de specialitate, n realitate aceasta nu este o cauz de stingere, ci de suspendare, deoarece, la restabilirea situaiei anterioare, servitutea renate. 2onfuziunea, presupunnd reuniunea fondului aservit i a celui dominant n minile aceluiai proprietar. 'ste o modalitate de stingere a servituii similar consoluidrii, din materia uzufructului. .euzul servituii timp de ED de ani. &ieirea fondului aservit. +enunarea la servitute de ctre titularul ei. '7pirarea termenului, n situaia servituilor nscute din titlu, cnd acesta cuprinde un termen. +evocarea, rerezolvirea sau anularea dreptului celui ce a constituit servitutea. '7emplificare

&rin cererea nregistrata pe rolul Fudecatoriei 6inaia reclamantul D)6 a c@emat in judecata pe paratii 2&, )2, )- pentru ca prin @otararea ce se va pronunta sa se dispuna in principal ".6tabilirea unei servituti de trecere de E ml pe terenurile proprietate a paratilor din orasul 2omarnic, pe latura de nord a proprietatii paratilor< ;.Demolarea partii din constructie proprietate a paratului 2& care afecteaza in parte servitutea de pe latura de nord< -n subsidiar reclamantul a solicitat ".6tabilirea unei servituti de trecere de E m latime pe terenurile proprietate a paratilor pe latura de sud a acestora cu acces la proprietatea paratului 2&< ;.2u obigarea paratului 2 & la c@eltuieli de judecata. -n motivarea cererii reclamantul a aratat ca in baza contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. G a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului de E:: mp situat in orasul 2omarnic. 65a mai aratat ca desi in cuprinsul actului de dobandire se face vorbire de o servitute de trecere ce afecteaza proprietatile paratilor pe latura de nor, aceasta nu mai este functionala datorita imprejurarii ca paratul 2& a inteles sa construiasca afectand aceasta servitute. , mai aratat reclamantul ca pe terenul dobandit in conditiile aratate urmeaza sa edifice o locuinta sens in care a obtinut certificatul de urbanism insa paratul 2& ii impiedica accesul la teren pentru transportul materialelor de constructie. -n drept cererea a fost intemeiata pe disp. art. ?"? 2od civil. !egal citat, paratul 2& a formulat intampinare prin care a invocat e7ceptia inadmisibilitatii cererii aratand ca servitutea de trecere e7ista si a fost deja constituita prin acte originare ale autorilor comuni, de servitute se face vorbire si in titlul reclamantului astfel ca fiind astfel stabilita nu se mai poate cerere instantei de judecata sa stabileasca o servitute. 2u privire la cererea de demolare s5a invederat de catre parat ca locuinta este bun comun cu soia sa 2)D. -n sustinerea ntmpinrii s5au depus la dosarul cauzei nscrisuri. 7

+eclamantul a formulat raspuns fata de intampinarea paratului 2& solicitand unirea e7ceptiei cu fondul cauzei pentru a fi administrate probe pe baza carora e7ceptia sa fie in final respinsa ca neintemeiata. , mai aratat reclamantul ca servitutea constituita pe latura de nord prin titlul este obstructionata de constructia proprietate a paratului 2& si nu poate fi practicata si a mai aratat ca prin actiunea introductiva s5a formulat si un petit subsidiar privind stabilirea servitutii pe latura de sud. +eclamantul la termenul din "C mai ;D"D a modificat cererea introductiva solicitand ca judecata cererii sale sa poarte si in contradictoriu cu sotia paratului 2 & fata de aspectele invederate in intampinare. &arata 2)D a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata. -n motivarea ei, s5a aratat ca reclamantul a avut permanent acces la proprietatea sa dovad fiind edificarea imprejmuirii si a unei magazii, ca acesta are acces pe latura de sud si ca mutarea servitutii de pe latura de nord s5a impus datorita particularitatilor terenului. &aratii )- si )2 au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea cererii ca neintemeiata. ,cestia au aratat ca terenul fiind agricol folosinta servitutii s5a e7ercitat pietonal sau cu atelaj sens in care sa fie practicata si pe viitor. &rin nc@eierea din sedinta publica de la ;: iunie ;D"D s5au incuviintat la cererea partilor probe. 65au ncuviintat la cererea reclamantului probele cu nscrisuri, interogatoriul prilor, cercetare locala, e7pertiz topometric, testimoniala. 65au ncuviintat la cererea prilor 2& i 2)D probele cu nscrisuri, testimoniala, interogatoriul reclamantului, cercetare locala, e7pertiz construcii. !a data de DC.D".;D"" a decedat )- fiind introdusi in cauza mostenitorii acestuia i care au fost de acord cu actiunea. &e baza probelor administrate in cauza instata a retinut in fapt urmatoarele +eclamantul D)6 a dobandit in baza contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. Gdreptul de proprietate asupra terenului de E:: mp situat in orasul 2omarnic. -n cuprinsul actului de dobadire se face mentiunea ca accesul la suprafata de teren dobandita se face dinpre stradaG printr5o servitute de trecere ce afecteaza mai multe proprietati respectiv proprietatile paratilor 2-., )2 si )- sens in care proprietarii )- si )2 si5 au dat acordul cu declaratiile autentificate sub nr. G. -mobilul teren dobandit in conditiile aratate, ca si servitutea de trecere, au fost figurate prin documentatia cadastrala care a stat la baza alocarii numarului cadastral .. intocmita de ing. *), sevitutea fiind figurata pe latura de nord, avand latimea de Em pe toate proprietatile aservite, mai putin pe proprietatea 2 unde apare ingustata datorita amplasamentului constructiei acestora. -n ceea ce ii priveste pe paratii soti 2& si 2)D, acestia au dobandit imobilul cu iesire la stradaG compus din teren de EE# mp cu contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. G. &rin actul de dobandire s5a inserat clauza potrivit careia 3se mentine servitutea de trecere constituita prin actul autentic de partaj nr. CE:$"%%9 notar public =6 notata la nr. .. la Hrefa Fudecatoriei 2ampina.4 ,ceasta servitute a fost si pozata in planul de situatie intocmit de autorizat -&, care a stat la baza vanzarii. ,ctul de partaj invocat anterior este in fapt actul primar constitutiv de servitute pe latura de nord a proprietatilor azi litigioase A servitute cu latimea de Em, desfasurata liniar pe e7trema nordica a proprietatilor partilor. &aratii 2& si 2)D au obtinut succesiv dobandirii proprietatii terenului A la ED.D#."%%% A autorizatia de construire nrG in vederea edificarii unei locuinte de tip &I'I). &lanul de situatie care a stat la baza emiterii autorizatiei de construire intocmit de ar@itect 6H a figurat

servitutea de trecere pe latura opusa celei in care ar fi trebuit aceasta sa fie amplasata respectiv pe latura de sud, respectandu5se dimensiunea de desc@idere la strada G de Em. -n acest conte7t, de fapt, paratii 2& si 2)D au edificat locuinta proiectata incalcand servitutea de acces constituita prin titluri si la respectarea careia s5au obligat si facand astfel impracticabila servitutea. 2onstruirea locuintei ca si bransamentele la utilitati A amplasate partial pe aceasta cale de trecere 5 a facut ca accesul sa nu mai poata fi practicat si proprietatile beneficiare ale servitutii sa devina infundate. Din acest punct de vedere si proprietatea reclamantului apare azi ca fiind un lot infundat< accesul constituit pe latura de nord a proprietatilor de la strada G este din motivele ce s5au aratat de nepracticat. 2onstruirea locuintei de catre paratii 2& si 2)D s5a facut in mod evident cu incalcarea obligatiei pe care si5au asumat5o contractual, aceea de a respecta dreptul de acces al proprietatilor aliniate in spatele proprietatii dumnealor fata de strada G. -ncalcarea acestei obligatii nu poate fi insa santionata cu demolarea respectivei parti de locuinta pentru mai multe considerente. -n primul rand se va retine ca beneficiarii servitutii nu si5au manifestat la respectivul moment in nici un fel opunerea fata de actiunea de edificare a constructiei respectiv nu au notificat pe paratul constructor, nu au formulat fata de acesta vreo actiune in sistarea lucrarilor. &e de alta parte se va retine astfel cum rezulta din declaratiile martorilor ca la momentul edificarii constructiei de catre paratii 2& si 2)D au fost de acord cu modalitatea de edificare sub conditia acordarii dreptului de precere prin alt loc respectiv pe latura de sud. .u in ultimul rand se va retine si ca desi paratii 2 aveau obligatia trasa din art. ?EC cod civil de a nu face nimic de natura sa afecteze folosinta serviturii, masura demolarii este una neeconomica ce nu mai poate fi primita fata de stadiul in care se afla azi constructia precum si fata de pasivitatea beneficiarilor servitutii. &entru toate considerentele de fapt si de drept e7puse, vazand si art. ?"? si urmatoarele 2od civil se va constata ca pretentia principala in stabilirea unei servituti pe latura de nord a proprietatilor paratilor si demolarea constructiei 2 este neintemeiata si va fi respinsa. 6ervitutea de acces pe nord desi evidentiata in titlu in prezent nu mai are dect o e7istenta formala, ea nu mai este practicata si nici nu se mai poate face aceasta fiind obturata partial cu constructia lui 2& i 2)D respectiv cu amenajarile pentru utilitati A camin apa si contor gaze asa cum a rezultat si in urma cercetarii locale efectuate. 6e va constata asadar ca proprietatea D este lot nfundat< servitutea din titlul sau constituita pe latura de nord nu este practicabila din motive care nu ii sunt imputabile. ,ceasta stare de fapt unita cu starea de drept trasa din art. ?"? 2od civil A te7t potrivit caruia proprietarul al carui loc este infundat poate reclama o trecere pe locul vecinului sau A impun necesitatea stabilirii unei servituti de trece care servitute sa raspunda principiilor care stau la baza unui astfel de demers. 6ingura cale pe care poate fi aceasta stabilita este latura de sud a proprietatilor partilor. De altfel, c@iar reclamantul a materializat pe terenul sau pentru riveranii din amonte servitutea pe aceeasi latura fiind evident ca pe aici intelege sa o acorde si la randul sau sa o si e7ercite. 2u privire la acest amplasament se va retine ca paratul 2 prin declaratia autentica nr. .. a aratat ca intelege sa acorde aceasta servitute pe latura de sud a proprietatii sale pentru proprietarii din amonte< prin aceeasi declaratie paratul a recunoscut e7plicit ca intelege sa acorde dreptul de trecere 3avand in vedere ca servitutea de trecere constituita pe partea dinspre nord a proprietatii mele care are o latime de Eml este afectata de o constructie proprietate personala care reduce servitutea de trecere de la Eml la ;ml4 ,cest act juridic unilateral de vointa e7prima, potrivit si cu regulile de interpretare a actelor juridice, art. %99 si urmatoarele 2od civil, mai multe elemente< in primul rand e7prima vointa "

paratului de a constitui o noua servitute in folosul proprietarilor din amonte< in al doilea rand sunt prin aceasta conturate si elemente de definire topografica a servitutii fiind aceasta localizata pe latura de sud si, ca si dimensiuni, este definita la Eml latime, desc@idere la str. G A concluzie ce se trage din partea finala a declaratiei sale parte in care afirma tocmai considerentul ingustarii vec@ii servituti de la dimensiunea ei de E ml ca si cauza a constituirii noii servituti. ,stfel fiind se va retine ca pe proprietatea 2 reclamantul are acces la calea publica pe servitutea de trecere constituita de paratul 2 prin titlu, act juridic unilateral< aceasta servitute astfel cum a fost ea constituita corespunde ca si amplasament si caracteristici topografice cu cea sc@itata de e7pertul topometru D!. 6ervitutea nu are insa continuitate pe proprietatile )2 si fosta )-A decedat in cursul procesului si succedat in drepturi si obligatii de mostenitori 5 nee7istand nici un titlu constitutiv de servitute pe proprietatile acestora. &entru toate aceste considerente se va admite n parte cererea subsidiar si se va stabili servitute de trecere n folosul proprietii reclamantului pe proprietile prilor )2 i motenitor )- pe latura de sud conform e7pertizei ntocmit de ing. D! completat. 2u privire la prii 2& si 2)D se va retine ca e7ceptia inadmisibilitatii invocata in ceea ce i privete ntruct reclamantul are acces la calea publica pe proprietatea acestora, pentru toate considerentele ce s5au e7pus precum si pentru ca acestia au constituit servitute pe latura de sud prin titlu, se va admite e7ceptia si se va respinge cererea in ceea ce i privete ca inadmisibil. -n baza art. ;9C 2od procedura civila se va respinge cererea reclamantului de obligare a paratului 2 la c@eltuieli ca nentemeiata acesta nefiind czut n pretenii fa de reclamant. 6e va admite insa cererea paratului 2 de obligare a reclamantului la c@eltuieli si va fi acesta obligat sa suport c@eltuielile compuse din onorariul avocaial. .u se va acorda onorariul e7pertului de construcii cu titlu de c@eltuieli paratului 2 ntruct nu au fost pricinuite de reclamant aceste c@eltuieli n condiiile in care cererea introductiva nu cuprinde pretenii legate de folosina servituii.

1#