I. Obiectul infracțiunii ( vezi sinteză Drept Penal. Partea Generală I ).

- Obiectul juridic special al infracțiunii.

- Obiectul material al infracțiunii

II. Subiecții Infracțiunii ( vezi sinteză Drept Penal. Partea Generală II ).

- Subiectul activ nemijlocit
- Participația penală
- Subiectul pasiv

III. Latura obiectivă a infracțiunii ( vezi sinteză Drept Penal. Partea Generală I ).
- Elementul material
- Urmarea imediată
- Legătura de cauzalitate

IV. Latura subiectivă a infracțiunii ( vezi sinteză Drept Penal. Partea Generală I ).
- Forma de vinovăție
- Scopul ( în cazul infracțiunilor calificate prin scop )

V. Formele infracțiunii ( vezi sinteză Drept Penal. Partea Generală II ).

- Acte preparatorii
- Tentativa

VI. Modalitățile infracțiunii ( vezi sinteză Drept Penal. Partea Generală II ).

- Forma tip a infracțiunii
- Forma atenuantă
- Forma agravantă

VII. Sancțiunile infracțiunii ( vezi sinteză Drept Penal. Partea Generală II ).

- Sancțiunile prevăzute în textul de lege

VIII. Aspecte procesuale.

- Punerea în mișcare a acțiunii penale ( din oficiu sau la plângerea prealabilă a persoanei vătămate )
- Competența de soluționare a cauzei în primă instanță ( judecătorie, tribunal, curte de apel, Înalta
Curte de Casație și Justiție )
Articolul 268

Inducerea în eroare a organelor judiciare

(1) Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea
penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că
aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de legea
penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Nu se pedepseşte persoana care a săvârşit inducerea în eroare a organelor judiciare, dacă declară,
înainte de reţinerea, arestarea sau de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva celui faţă de care s-a
făcut denunţul sau plângerea ori s-au produs probele, că denunţul, plângerea sau probele sunt nereale.

OBIECTUL INFRACȚIUNII.
A1. Obiectul juridic special principal – relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției,
A2. Obiectul juridic special secundar cele referitoare la protecția persoanei acuzate pe nedrept.
B. Obiectul material – nu are obiect material.

SUBIECȚII INFRACȚIUNII.
Participația penală este posibilă în toate formele: coautorat, instigare, complicitate
În principiu, autor poate fi orice persoană fizică sau juridică, care are capacitate penală.
Subiectul pasiv al infracțiunii – principal este statul, iar cel secundar este persoana fizică sau juridică
acuzată pe nedrept de săvârșirea unei infracțiuni

LATURA OBIECTIVĂ (1)

Infracțiunea prevăzută la alin. (1).
a. Elementul material prezintă două modalități alternative de comitere, ambele constând în acțiuni.
1. Sesizarea prin plângere sau denunț cu privire la existența unei fapte prevăzute de legea penală cunoscând
că aceasta este nereală ( sesizarea mincinoasă in rem ).
2. Sesizarea în legătură cu săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală de către o anumită persoană
cunoscând că aceasta este nereală ( sesizarea mincinoasă in personam ).
b. Urmarea imediată.
Starea de pericol pentru înfăptuirea actului de justiție penală ( infracțiunea de pericol abstract ).
c. Legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei.

LATURA SUBIECTIVĂ (1)

Vinovăție - Intenția directă sau indirectă.
Nu interesează sub aspectul existenței infracțiunii mobilul sau scopul cu care au fost săvârșite, acestea
putând fi avute în vedere de instanță la individualizarea pedepsei.

LATURA OBIECTIVĂ (2)

Infracțiunea prevăzută la alin. (2)
a. Infracțiunea are un conținut alternativ prevăzând două modalități alternative ale elementului material:
- Producerea de probe nereale.
- Ticluirea de probe.
b. Urmarea imediată.
Starea de pericol pentru înfăptuirea actului de justiție penală ( infracțiunea de pericol abstract ).
c. Legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei.
LATURA SIBIECTIVĂ (2)
Vinovăție - Intenția directă sau indirectă.
Nu interesează sub aspectul existenței infracțiunii mobilul sau scopul cu care au fost săvârșite, acestea
putând fi avute în vedere de instanță la individualizarea pedepsei.

FORMELE INFRACȚIUNII.
Actele de pregătire și tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate.
SANCȚIUNILE
Pentru infracțiuinea prevăzută la alin.(1) – închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
Pentru infracțiunea prevăzută la alin.(2) – închisoarea de la 1 la 5 ani.
Cauza specială de nepedepsire

Articolul 269
Favorizarea făptuitorului
(1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală,
tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu
închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2) Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta
săvârşită de autor.
(3) Favorizarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.

OBIECTUL JURIDIC.
a. Obiectul juridic special – relații sociale referitoare la înfăptuirea actului de justiție.
b. Obiectul material – nu are obiect material.

SUBIECȚII INFRACȚIUNII.
a. Subiectul activ nemijlocit - autor poate fi orice persoană fizică sau juridică care are capacitate
penală (cu excepția participanților la săvârșirea faptei nu se poate favoriza singur cineva pentru fapta
proprie) (membrii familiei pot fi subiecți activi dar nu se pedepsesc)
b. Subiectul pasiv al infracțiunii – statul.
c. Participația penală este posibilă în toate formele sale: coautorat, instigare, complicitate

LATURA OBIECTIVĂ.
a. Elementul material – ajutorul dat unui făptuitor, direct sau indirect, în scopul împiedicării sau
îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri
privative de libertate.
b. Urmarea imediată – starea de pericol pentru înfăpturirea justiției ( infracțiune de pericol abstract ).
c. Legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei.

LATURA SUBIECTIVĂ A INFRACȚIUNII.

Intenția directă sau indirectă
Scopul urmărit reprezintă, în principal, un element al tipicității subiective a faptei, iar în subsidiar, o
condiție referitoare la elementul material al infracțiunii.

FORMELE INFRACȚIUNII.
Actele de pregătire și tentativa în cazul faptei comisive sunt posibile, dar nu sunt incriminate.
Dacă favorizarea se comite prin inacțiune, tentativa nu este posibilă.

SANCȚIUNE
- Închisoarea de la 1 la 5 ani sau amendă (dar nu mai mult decât pedeapsa celui favorizat)

CAUZA SPECIALĂ DE NEPEDPSIRE.

În situația în care favorizarea este comisă de un membru de familie al făptuitorului favorizat, nu se
pedepsește.
Articolul 270
Tăinuirea
(1) Primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a
cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de
legea penală, chiar fără a cunoaşte natura acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu
amendă.
(2) Pedeapsa aplicată tăinuitorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta
săvârşită de autor.
(3) Tăinuirea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.

OBIECTUL INFRACȚIUNII.
a. Obiectul juridic special principal – relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției.
Obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale privind protecția patrimoniului.
Prin conținutul său, tăinuirea aduce în primul rând atingere efectuării actului de justiție prin îngreunarea sau
împiedicarea identificării ori a recuperării bunurilor tăinuite.
b. Obiectul material secundar – bunul sau bunurile mobile, inclusiv imobile prin destinație, care ca natură
sunt bunuri mobile, provenite din săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală.

SUBIECȚII INFRACȚIUNII.
a. Subiectul activ – orice persoană fizică sau juridică care are capacitate penală, (cu excepția
participanților care nu pot tăinuii bunuri provenite din propriile infracțiuni) (subiect activ poate fi și
membrii familiei dar aceștia nu se pedepsesc)
b. Participația penală – este posibilă în toate formele: coautorat, instigare, complicitate.

Tăinuitorul nu trebuie să aibă nicio înțelegere prealabilă sau concomitentă săvârșirii faptei prevăzută de
legea penală cu participanții la aceasta ( complicitate ).
c. Subiectul pasiv principal – este statul, iar subiect pasiv secundar este persoana față de care s-a comis
fapta prevăzută de legea penală în urma căruia a rezultat bunul.

LATURA OBIECTIVĂ.
a. Elementul material – constă în mai multe modalități alternative, fiecare obiectivate într-o acțiune
( primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun ) de către o persoană care fie a
cunoscut, fie a prevăzut din împrejurări concrete că acesta provine din săvârșirea de către o altă persoană a
unei fapte prevăzute de legea penală
b. Urmarea imediată – starea de pericol pentru înfăptuirea justiției, cât și cea creată prin trecerea bunului în
stăpânirea tăinuitorului.
Infracțiunea este una de pericol abstract și nu de rezultat.
c. Legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei.

LATURA SUBIECTIVĂ.
Vinovăția - Intenția directă sau indirectă.

FORMELE INFRACȚIUNII.
Actele de pregătire și tentativa sunt posibile dar nu sunt incriminate.

PEDEAPSA.
Închisoarea de la 1 la 5 ani sau amenda.(dar nu mai mult decât pedeapsa celui care a săvârșit fapta din care a
rezultat bunul)
CAUZA SPECIALĂ DE NEPEDEPSIRE.
În situația în care tăinuirea este comisă de un membru de familie al participantului la săvârșirea faptei
prevăzute de legea penală din care provine bunul tăinuit
Articolul 273
Mărturia mincinoasă
(1) Fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă
martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale
cu privire la care este întrebat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Decizie de admitere: HP nr. 1/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 173 din 3 martie 2020:
Martorul denunţător care beneficiază de cauza de nepedepsire prevăzută la art. 290 alin. (3)
din Codul penal poate fi subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273
alin. (1) din Codul penal.
Decizie de admitere - RIL nr. 1/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 187 din 8 martie 2019
Fapta unei persoane audiate ca martor de a face afirmaţii mincinoase sau de a nu spune tot ce
ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care a fost întrebată întruneşte
numai elementele de tipicitate ale infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1)
din Codul penal.

(2) Mărturia mincinoasă săvârşită:

a) de un martor cu identitate protejată ori aflat în Programul de protecţie a martorilor;
b) de un investigator sub acoperire;
c) de o persoană care întocmeşte un raport de expertiză ori de un interpret;
d) în legătură cu o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă ori închisoarea de
10 ani sau mai mare se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Autorul nu se pedepseşte dacă îşi retrage mărturia, în cauzele penale înainte de reţinere,
arestare sau de punerea în mişcare a acţiunii penale ori în alte cauze înainte de a se fi pronunţat o hotărâre
sau de a se fi dat o altă soluţie, ca urmare a mărturiei mincinoase.
Decizie de admitere: HP nr. 10/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 28 mai 2019:
Stabilește că participantul la comiterea unei infracțiuni care a fost judecat separat de ceilalți
participanți și audiat ulterior ca martor, în cauza disjunsă, nu poate avea calitatea de subiect activ al
infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzute de art. 273 din Codul penal.

OBIECTUL INFRACȚIUNII.
a. Obiectul juridic special – relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției și aflarea adevărului în
care se ascultă martori.

Obiectul juridic secundar – relațiile sociale referitoare la drepturile și interesele legitime ale unei
persoane.
b. Obiectul material – nu are.

SUBIECȚII INFRACȚIUNII.
a. Subiectul activ – autorul este calificat. Respectiv persoană audiată în calitate de martor în cauze penale
civile ori alte proceduri în care se ascultă martori (persoana juridică poate fi complice sau instigator nu și
autor)

Participația penală este posibilă numai în forma instigării sau a complicității, coautoratul nu este posibil
întrucât declarația/expertiza este individuală și personală astfel nu pot contribuii două persoane la ea.

b. Subiectul pasiv – principal este statul, iar cel secundar este persoana fizică sau juridică ale cărei
drepturi și interese legitime sunt vătămate ca urmare a mărturiei mincinoase.

LATURA OBIECTIVĂ.
a. Elementul material – este o infracțiune cu conținut alternativ, constând în:
- Acțiunea subiectului activ nemijlocit de a face afirmații mincinoase sau omisiunea acestuia de a spune tot
ce știe, ambele în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care este întrebat într-o cauză
penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori.
b. Urmarea imediată – starea de pericol pentru realizarea actului de justiție ( infracțiune de pericol
abstract).
c. Legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei.

LATURA SUBIECTIVĂ.
Vinovăție - Intenția directă sau indirectă.
Scopul nu este calificat

FORMELE INFRACȚIUNII.
Actele de pregătire și tentativă nu sunt incriminate.

SANCȚIUNEA .
Pentru forma de bază, închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
Pentru varianta agravantă, închisoarea de la 1 la 5 ani.

CAUZA SPECIALĂ DE NEPEDEPSIRE.

a. În cauzele penale, autorul își retrage mărturia mincinoasă făcută în defavoarea suspectului sau
inculpatului mai înainte de reținerea suspectului sau inculpatului, arestarea preventivă sau la domiciliu a
inculpatului sau de punerea în mișcare a acțiunii penale.
b. În alte cauze decât cele penale, autorul își retrage mărturia mincinoasă mai înainte de a se fi
pronunțat o hotărâre în primă instanță sau de a se fi dat o altă soluție în cauză ca urmare a mărturiei
mincinoase.
Cauza de nepedepsire are caracter personal, profitând numai autorului, nu și complicelui ori/și
instigatorului care vor răspunde pentru participarea la infracțiunea de mărturie mincinoasă.

Articolul 289
Luarea de mită
(1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori
primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură
cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale
de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare
de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia
sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
Decizie de admitere: HP nr. 9/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 245 din 24 martie 2023:
Spitalul militar este instituție publică în sensul art. 135 din Codul penal, iar aceasta nu poate fi
autor al infracțiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din Codul penal, şi abuz în
serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2),
constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act
privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai
găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

OBIECTUL INFRACȚIUNII.
a. Obiectul juridic special – relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu.
b. Obiect material – nu are.

SUBIECȚII INFRACȚIUNII.
a. Subiectul activ – autorul infracțiunii este calificat. (funcţionarul public)
b. Participația penală – este posibilă în toate formele.
c. Subiectul pasiv al infracțiunii – statul prin autoritatea publică, instituția publică, instituția sau persoana
juridică de interes public ori privat în cadrul căreia făptuitorul se află în exercitarea atribuților de serviciu.
LATURA OBIECTIVĂ A INFRACȚIUNII.
a. Elementul material – pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase necuvenite de către funcționarul
public ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase pentru sine sau pentru altul ( infracțiune comisivă ).

LATURA SUBIECTIVĂ.
Vinovatia - Intenția directă sau indirectă.

SANCTIUNEA.
Pentru forma tip de la alin.(1), închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a
ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în exercitarea căreia s-a săvârșit fapta.
Pentru varinata agravantă, închisoare de la 4 la 13 ani și 4 luni și interzicerea exercitării dreptului de
a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în exercitarea căreia s-a săvârșit fapta.
Pentru varianta atenuantă, închisoare de la 2 la 6 ani și 8 luni și interzicerea exercitării dreptului de a
ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în exercitarea căreia s-a săvârșit fapta.

CONFISCAREA SPECIALĂ ȘI EXTINSĂ.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite ( remise efectiv ) sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se
găsesc se va dispune confiscarea prin echivalent.
În cazul participației penale, de la fiecare participant se va confisca prin echivalent valoarea bunurilor de
care a profitat efectiv prin săvârșirea infracțiunii

Articolul 290
Darea de mită
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se
pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin
orice mijloace de către cel care a luat mita.
(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi
fost sesizat cu privire la aceasta.
Decizie de admitere: HP nr. 1/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 173 din 3 martie 2020:
Martorul denunțător care beneficiază de cauza de nepedepsire prevăzută la art. 290 alin. (3)
din Codul penal poate fi subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273
alin. (1) din Codul penal.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au
fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunţul prevăzut în alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu
se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

OBIECTUL INFRACȚIUNII.
a. Obiectul juridic special – relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu.
b. Obiectul material – nu are.

SUBIECȚII INFRACȚIUNII.
a. Subiectul activ nemijlocit – autor poate fi orice persoană fizică sau juridică care are capacitate penală
b. Participația penală este posibilă în toate formele: coautorat, instigare, complicitate.
c. Subiectul pasiv – autoritatea publică, instituția publică, instituția sau persoana juridică de interes public
ori privat în cadrul căreia persoana mituită se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

LATURA OBIECTIVĂ.
a. Elementul material – darea de mită se comite prin următoarele acțiuni ( infracțiune comisivă ):
Promisiunea – care se poate realiza verbal ori în scris, expres sau implicit, fiind necesar ca bunurile
promise să nu fie prezentate persoanei mituite
Oferirea de bani sau alte valori – presupune ca bunurile oferite să fie înfățișate celui mituit.
 Darea – presupune remiterea efectivă a banilor sau a altor foloase necuvenite, precum și primirea
acestora direct sau indirect de către cel mituit.
LATURA SUBIECTIVĂ.
Vinovăția - Intenția directă sau indirectă.
În varianta atenuantă este incriminată fapta de promitere, oferire sau dare de bani sau alte foloase în
legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea unui act ce intră în îndatoririle de serviciu
ale unui funcționar privat sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri

FORMELE INFRACȚIUNII.
Actele de pregătire sunt posibile dar nu sunt incriminate.
Tentativa nu este posibilă fiind asimilată faptei consumate.

SANCȚIUNEA.
„Pentru forma tip alin.(1), închisoarea de la 2 la 7 ani.
Pentru varianta atenuată, închisoarea de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni.

CAZ SPECIAL DE NEPEDEPSIRE

Nu se pedepsește făptuitorul care denunță fapta de dare de mită mai înainte ca organul de urmărire
penală să fi fost sesizat cu privire la această infracțiune.

Articolul 291
Traficul de influenţă
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect,
pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are
influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu
îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau
să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai
găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
OBIECTUL INFRACȚIUNII.
a. Obiectul juridic pecial – relații sociale referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu.
b. Obiectul material – nu are.

SUBIECȚII INFRACȚIUNII.
a. Subiectul activ nemijlocit – autor poate fi orice persoană fizică sau juridică cu capacitate penală,
care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, funcționar public
asimilat sau funcționar privat.

Autor al infracțiunii poate fi chiar unh funcționar public.

b. Participația penală – este posibilă în toate formele: coautorat ( dacă toți subiecții au influență sau
lasă să se creadă că au influență asupra funcționarului public ), complicitate sau instigare.

c. Subiectul pasiv al infracțiunii – principal este autoritatea publică, instituția publică, instituția sau
persoana juridică de interes public ori privat în cadrul căreia funcționarul public se află în exercitarea
atribuțiilor de serviciu, iar subiect pasiv secundar este funcționarul public cu privire la care se pretinde că
există o influență

LATURA OBIECTIVĂ.
a. Elementul material – traficul de influență se comite numai printr-o acțiune ( infracțiune comisivă
cu conținut alternativ ).
b. Urmarea imediată – starea de pericol pentru buna desfășurare a raporturilor de serviciu în cadrul
unităților prevăzute de art. 176 CP sau al persoanelor juridice de drept privat.
c. Legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei ( infracțiune de pericol abstract ).
 LATURA SUBIECTIVĂ.
Vinovăție doar Intenția directă.
Scopul este calificat și anume determinarea funcționarului public să facă ori să nu facă un act ce intră
în atribuțiile sale se serviciu.

FORMELE INFRACȚIUNII.
Actele de pregătire sunt posibile dar nu sunt incriminate.
Tentativa este asimilată de lege faptei consumate și nu este incriminată separat.

SANCȚIUNEA.
Pentru forma tip, închisoarea de la 2 la 7 ani.
Pentru varianta etenuată, închisoarea de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni.
Pentru varianta agravată, închisoarea de la 2 ani și 8 luni la 9 ani și 4 luni.

CONFISCAREA SPECIALĂ ȘI EXTINSĂ.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă de la persoana care le deține, iar dacă nu se găsesc,
se vor confisca prin echivalent.

Articolul 295
Delapidarea
(1) Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul,
de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de
la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Tentativa se pedepseşte.

OBIECTUL JURIDIC LA INFRACȚIUNII.

a.1 Obiectul juridic special principal – relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a serviciului,.
a.2 Obiectul juridic secundar – relațiile sociale referitoare la protecția patrimoniului.
b. Obiect material – prin raportare la obiectul juridic secundar:
- Banii, valorile sau alte bunuri mobile cu o valoare economică, pe care făptuitorul le gestionează sau
administrează efectiv.
- Bunurile imobile, inclusiv cele prin natura lor imobile, pe care făptuitorul le gestionează sau administrează
efectiv.
- Banii, valorile sau alte bunuri care, deși nu fac parte din patrimoniul persoanei vătămate, sunt în concret
administrate sau gestionate de făptuitor, sau plusurile în gestiune create fraudulos.

SUBIECȚII INFRACȚIUNII.
a. Subiectul activ nemijlocit – autor al infracțiunii poate fi numai un funcționare public ori funcționarul
privat care gestionează sau administrează bunurile unei persoane juridice publice, respectiv al unei persoane
juridice private.
b. Participația penală este posibilă în toate formele: coautorat, instigare sau complicitate.
c. Subiectul pasiv al infracțiunii – persoana publică sau privată ale cărei bunuri sunt gestionate sau
administrate de făptuitor.

LATURA OBIECTIVĂ.
a. Elementul material – fapta poate fi săvârșită:
1. Sustragerea unor bunuri mobile din patrimoniul persoanei vătămate, bunuri pe care făptuitorul le
gestionează sau administrează urmată de însușirea acestora, de administrator sau gestionar, ori de o terță
persoană.
 2. Folosirea bunurilor mobile/imobile din patrimoniul persoanei vătămate, scoaterea temporară a
bunurilor din sfera patrimonială a persoanei vătămată, urmată de întrebuințarea acestuia de făptuitor sau de
un terț.
3. Traficarea unor bunuri mobile/imobile din patrimoniul persoanei vătămate, scoaterea temporară a
bunului din sfera patrimonială a persoanei vătămate, urmată de încredințarea bunului spre folosință unui terț,
în scopul obținerii unui profit de către administrator sau gestionar, ori de o terță persoană.
b. Urmarea imediată – Scoaterea definitivă sau temporară a bunului din sfera patrimonială a persoanei
vătămate și, eventual, producerea unei pagube acesteia.
c. Legătura de cauzalitate – rezultă, în principiu, din materialitatea faptei.

LATURA SUBIECTIVĂ.
VINOVATIE Intenția directă sau indirectă.
Scopul urmărit este satisfacerea unui interes personal al făptuitorului sau al altei persoane.

FORMELE INFRACȚIUNII.
Actele de pregătire sunt posibile dar nu sunt incriminate.
Tentativa este posibilă și se pedepsește.

SANCȚIUNEA.
În forma tip, închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funție
publică.
Pentru varianta atenuată limitele speciale ale pedepsei pentru forma tip se reduc cu 1/3 ( o tremie ).
Pentru varianta agravată, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.

Articolul 320
Falsul material în înscrisuri oficiale
(1) Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea
lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3
ani.
(2) Falsul prevăzut în alin. (1), săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu,
se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Sunt asimilate înscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de
consecinţe juridice.
(4) Tentativa se pedepseşte.

OBIECTUL INFRACȚIUNII.
a. Obiectul juridic – relațiile sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile oficiale.
b. Obiect material – înscrisul preexistent alterării în cazul în care falsul se realizează în această modalitate.

SUBIECȚII INFRACȚIUNII.
a. Subiect activ – autor poate fi orice persoană fizică sau juridică cu capacitate penală.
b. Participația penală este posibilă în toate formele: coautorat, instigare sau complicitate.
c. Subiectul pasiv – unitatea emitentă sau cea căreia îi aparține înscrisul oficial.

LATURA OBIECTIVĂ.
a. Elementul material – falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a semnăturii sau prin
alterare ( infracțiune comisivă ).
Contrafacerea – este modalitatea de falsificare a unui înscris oficial constând în acțiunea de reproducere,
prin imitare, a obiectului falsificat.
Alterarea – este modalitatea de falsificare a unui înscris oficial constând în acțiunea de modificare, în sens
material al acestuia ( prin adăugiri, ștersături, etc. ).
b. Urmarea imediată – starea de pericol pentru relațiile sociale referitoare la încrederea publică de care se
bucură înscrisurile oficiale.
c. Legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei în cazul modalității comiterii faptei prin
alterare.

LATURA SUBIECTIVĂ.
Vinovăție - Intenție directă sau indirectă.
Nu interesează sub aspectul existenței infracțiunii mobilul sau scopul cu care a fost săvârșită
FORMELE INFRACȚIUNII.
Actele de pregătire sunt posibile dar nu sunt incriminate.
Tentativa este posibilă și incriminată.

SANCȚIUNEA.
Pentru forma tip ( alin.(1) ), închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
Pentru varianta agravată, închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi

Articolul 321
Falsul intelectual
(1) Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar public aflat
în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare
adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu
închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.

OBIECTUL INFRACȚIUNII.
a. Obiectul juridic – relațiile sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile oficiale.
b. Obiectul material – înscrisul oficial falsificat emis de organul competent cu respectarea condițiilor ad
validitatem

SUBIECȚII INFRACȚIUNII.
a. Subiectul activ – autorul este calificat, funcționarul public aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu care
este competent să întocmească înscrisul oficial.
b. Participația penală este posibilă în toate formele: coautoratul, dacă toți subiecții activi au calitatea de
funcționar public și se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu în legătură cu emiterea actului, instigarea
( fără calitate specială ) sau complicitatea, care nu este condiționată de vreo calitate a participantului.
Este posibilă participația improprie la fals intelectual atunci când autorul comite fapta din culpă sau fără
vinovăție.
c. Subiect pasiv – autoritatea publică, instituția publică sau altă persoană juridică de drept public emitentă a
înscrisului oficial.

LATURA OBIECTIVĂ.
a. Elementul material – falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, fie prin acțiunea de
atestare a unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ( infracțiune comisivă ), fie prin
omisiunea de a insera unele date sau împrejurări ( infracțiune omisivă proprie ).
b. Urmarea imediată – starea de pericol pentru relațiile sociale referitoare la încrederea publică de care se
bucură înscrisurile oficiale.
c. Legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei.

LATURA SUBIECTIVĂ.
VINOVĂȚIA Intenție directă sau indirectă.
Nu interesează sub aspectul existenței infracțiunii mobilul sau scopul cu care a fost săvârșită

FORMELE INFRACȚIUNII.
Actele de pregătire sunt posibile dar nu sunt incriminate.
Tentativa este posibilă și incriminată.

Sancțiunea .
Pentru forma tip, închisoare de la 1 an la 5 ani sau amenda.