Dreptul comertului international

Izvoarele DCI
Izvorul de DCI = forma prin care continutul perceptiv al normei de drept devine regula de
conduita, impunandu-se ca model de urmat in relatiile comerciale internationale.
I.
In sens material:
1.
RERUM NATURA- factorii naturali: impun normele comerciale; determina substanta
normelor de drept comercial; impun modificarea sau adoptarea acestor norme
2.
DAT-ul realitatii comerciale - Tocmai factorii obiectivi care configureaza realitatea
comerciala internationala reprezinta dat-ul de care legiuitorul este obligat sa tina seama in elaborarea
normelor de DCI (modul de obtinere a bogatiilor, mijloacele de comunicatie, bunastarea sau starea
precara a unor popoare, etc.)
3.
Configurarea normelor juridice sub influenta cerintelor dezvoltarii vietii comerciale
Dezvoltarea relatiilor comerciale este determinata de anumite legitati, care trebuie cunoscute si
luate in considerare la elaborarea normelor DCI, precum legea cererii si ofertei din cadrul schimburilor
comerciale. Este influentata si de caracterul consumptibil si neconsumptibil al produselor, de faptul ca
marfurile sunt mobile sau imobile, divizibile sau indivizibile etc
II.
In sens formal sunt formele de exprimare ale normelor dreptului com. Intern., care
reflect elementele realitii comerciale.
Principalele izvoarele n sens formal se pot clasifica n : izvoare interne; izvoare
internaionale; uzane comerciale; principiile generale; doctrina.
1.
Izvoarele interne
Izvoare specifice- norme stipulate in legi comerciale;
Iizvoare nespecifice- norme stipulate in alte acte normative
1.1.
Legea comerciala - stipuleaza imbinarea intereselor natiunii respective cu interesele altor
natiuni; are forta juridica cea mai mare, subordoneaza alte acte normative emise pe teritoriul national
privind relatiile comerciale ale tarii respective cu alte tari
Imbraca 3 forme:
a.
Coduri comerciale in care sunt stipulate si norme privind raporturile juridice comerciale
internationale
b.
Coduri de comert exterior
c.
Legile speciale -in locul codurilor de comert exterior
Legea civila = izvor al dreptului comercial si al DCI i reprezint dreptul comun in materie
1.3.Uzurile sau obiceiul juridic - Sfera acestui izvor tinde sa se restranga pe masura ce legea isi
extinde campul de aplicare. Sunt trei categorii: locale, nationale, regionale
1.4.Practica judecatoreasca (nationala) - Nu constituie un izvor deplin. Are o pondere mai
mare in sistemul common-law, decat in civil-law

2.
Izvoarele internationale
Conventiile = intelegeri convenite intre doua sau mai multe state sau organizatii internationale pt
reglementarea unor probleme internatioanle.
2.1.
Conventiile bilaterale - printre cele mai importante, datorita multitudinii de posibilitati
pe care le ofera pt a conveni modalitatile practice privind derularea schimburilor comerciale pe baza
interesului partilor.
a. Tratatul comercial - Se incheie in domenii de interes comercial reciproc (transportul marfurilor,
tranzit, regimul vamal, etc). Sunt incheiate sub denumirea de tratate de comert si navigatie (pt a
rezolva si problema transportului)
b. Acordul comercial = intelegere bilaterala utilizata frecvent pt convenirea modalitatilor de
desfasurare a schimburilor comerciale intre 2 state. Cuprinde: categorii de marfuri - obiect al
schimburilor, clauze, preturi, reglementari vamale, etc. Este diferit de tratat - partile detaliaza conditiile,
clauzele, etc. Se stipuleaza si modalitatile de plata - acorduri comerciale si de plati
1

c. Alte forme de intelegeri bilaterale -Programele de schimburi de marfuri, memorandum-ul etc.

Trebuie aprobate de organele competente din cele 2 tari, iar forma conventiei este aleasa de parti;
2.2. Conventiile multilaterale -- sintetizeaza tendinte si orientari in comertul international;
urmaresc eliminarea suprapunerilor si contradictiilor din reglementarile existenta. Pot avea: caracter
regional (Tratatele de la Roma 1975, Tratatul de la Maastricht, 1992); mondial (Carta Natiunilor Unite,
Acordul General pt Tarife si Comert- GATT).
Au un rol important n procesul complex al uniformizrii normelor din acest domeniu. Pn n
prezent au fost elaborate mai multe convenii cuprinznd norme uniforme de drept internaional privat.
3.
Uzantele comerciale
Sunt acele practici, atitudini, repetate de multe ori in contractele pe care partile le incheie si
deruleaza, facilitand schimburile comerciale dintre participantii la raporturile juridice de comert
international. Acestea: constituie o practica sociala; se aplica mai multor parteneri comerciali; sunt opera
participantilor la schimburile comerciale internationale. Se caracterizeaz prin vechime, repetabilitate i
stabilitate, fiind recunoscute de pari ca urile i necesare.
Clasificare: dpdv geografic- locale si regionale; dup obiectul contractului- specifice unei ramuri;
dup sfera de cuprindere- generale; dup forta juridica- normative si conventioanle; dup gradul de
tipizare- tipizate (clauze tipizate).
a. Uzantele locale, speciale (specifice), generale.
Locale: --se aplica intr-o anumita piata, port, localitate, regiune
Speciale- in comertul cu animale vii, cu cereale, cu vinuri, etc, in practicarea unor profesii, in
efectuarea unor operatiuni comerciale.
Generale- se aplica tuturor relatiilor de CI (Ex-referitoare la finisarea produselor, la calitatea
marfii, indiferent de obiectul, de localitatea, de participantii relatiilor.
b. Uzantele normative si uzantele convenionale
Aceast clasificare este facut dup fora lor juridic
Uzanele normative = au valoare de norma de drept (mai sunt denumite uneori uzantele legale sau
cutume). Codul civil roman: conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres intre ele, dar la toate
urmarile ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa. Obiceiul locului - dispozitiile
indoioase se interpreteaza dupa ele la incheierea contractului. Au aceeasi forta juridica ca si legea care
trimite la ele. Sunt: obligatorii (pot suplini legea, se poate chiar deroga de la ea)
Uzanele conventionale = (denumite i uzane de fapt sau interpretative), decurg din autonomia
de vointa a partilor- acord expres, tacit, sau cel putin prezumat (deci, subneles, dac n mod repetat, n
contracte de acelai tip, prile au recurs la ele). Au forta juridica a unei clauze contractuale, deoarece ele
cuprind practici care se integreaz n contracte De aceea acestea au caracter concret, sunt mobile si
empirice.
c. Asemanari si deosebiri intre uzantele normative si cele conventionale
Asemanari: caracter de generalitate, continuitate, repetabilitate; au obiect comun- facilitarea
raporturilor comerciale; aplicare frecventa in relatiile de CI
Deosebiri:
- de forta juridica: UN : valoare de norma de drept; UC: valoare de clauza contractuala;
- cele normative tin de domeniul legii, au foea juridic a legii; cele conventionale tin de
domeniul contractului, fiind expresia de voin a parilor (acordul partilor);
- cele normative se aplica automat, celelalte doar daca vor partile;
- probatiunea: cele normative nu trebuie dovedite (se aplica ex-officio), cele conventionale
trebuie dovedite de partea care le invoca;
- uzantele normative urmaresc completarea cadrului DCI, celelalte urmaresc completarea
continutului contractelor.
Conflicte intre uzantele comerciale
Experiena demonstreaz c n aplicarea uzantele comerciale pot apare unele conflicte intre: uzantele
comerciale si normele de drept civil; uzantele comerciale i normele de drept comercial; diferitele uzante
comerciale.
In cazul unui conflict intre uzantele comerciale si normele de drept civil, dispoziiile legii comerciale vor
avea prioritate.
2

Intre uzantele comerciale si normele de drept ale comerului internaional- uzanta are prioritate,
fiind dispozitie speciala, dr comercial avnd caracter supletiv
Intre diferite uzante comerciale- similar cu conflictul dintre 2 clauze contractuale- uzanta la care
s-au referit partile in ultimul moment va avea prioritate
In toate cazurile, prioritate are conventia expresa a partilor.
Uzantele comerciale in contractele-tip n scopul de a facilita incheierea contractului i de a
restrnge timpul consumat pentru negociere au fost elaborate forme preconstituite de contract in care se
regasesc principalele clauze contractuale. Prin adaosuri, partile pot individualiza contractul, il pot
modifica, adapta, sau pot deroga de la aceasta forma.
n ultimii ani s-au conturat unele condiii generale n contractele comerciale internaionale, care
sunt prezentate sub forma contractelor-tip, putnd fi, nu de puine ori, contracte de adeziune. Practica a
demonstrat c n asemenea situaii se pun cel putin dou probleme:
- de interpretare: orice clauza indoielnica se interpreteaza impotriva celui care a propus-o, deci in
favoarea celui care se obliga;
- de cunoastere si intelegere a conditiilor generale de catre parti: ele trebuie sa cunoasca toate
clauzele pt a le putea da curs.
Uzantele comerciale standardizate
n condiiile multiplicrii schimburilor comerciale internaionale, standardizarea uzanelor
comerciale: capt o tot mai mare certitudine, accentund procesul de uniformizare a dreptului
Contribuii la standardizarea uzanelor comerciale internaionale: Camera de Comert
International din Paris a elaborat Regulile Internationale pt Interpretarea Uzantelor de Comert
(INCOTERMS); - Definitiile Revizuite de Comert American Exterior (RATFD); recurgerea la termeni de
cod (standardizai) a elementelor contractului, a modalitilor de plat, a unor clauze specifice,
precum: ,,Conditions F.I.S..
Uzantele comerciale internationale in dreptul national
SUA- Uniform Commercial Code, care reglementeaz obinuinele stabilite ntre pri.
Romania- uzante stipulate in Lg 58/1934, si 59/ 1934 privind uzurile locului de plata, s,a (pt
uzantele normative).
Experiena demonstraz c uzanele comerciale internaionale au un rol preponderent n
interpretarea clauzelor contractului, i nu n puine cazuri au fost aplicate pentru a completa coninutul
contractului.
4.
Principiile fundamentale ale DCI
Regulamentul Curtii de Arbitraj a Camerei de Comert Internationale din Paris a stabilit ca arbitrii
sunt tinuti sa se orienteze, in lipsa unor norme de drept aplicabile, dupa stipulatiile contractului si
uzantele in materie, facand apel la principiile fundamentale.
Libertatea comertului, Libertatea conventiilor, Egalitatea juridica a partilor, Concurenta loiala,
Buna-credinta.
5.
Doctrina
Are rol important in cautarea si gasirea unor solutii viabile care vizeaza : finalitatile schimburilor
comerciale, cooperarea economica internationala.
Are rol in elaborarea si aplicarea normelor de DCI
SUA are Restatement of the Law ( Reafirmarea Dreptului) document de doctrin -, pregatit si
publicat constant de oamenii de stinta, mai ales de profesorii facultatilor de drept. Acesta nu este insa
acceptat pe cale legislativa, dar este mereu citat de instanele americane, ca i cum ar avea fora juridic a
unor reguli de drept.
Uniform Commercial Code a fost acceptat ns si pe cale legislativa, fiind construit tot de
doctrinari.