COMPETENTA IN MATERIE PENALA

1 Notiunea de competenta si formele ei procesual penale Competenta este definite ca sfera atributiilor pe care le are de indeplinit,potrivit legii,fiecare categorie de organe judiciare in cadrul procesului penal. Alti autori prin competenta inteleg capacitatea (aptitudinea) recunoscuta de lege unui organ de urmarire penala sau unei instante judecatoresti de a urmari,a judeca si solutiona o anumita cauza penala,cu excluderea de la aceasta activitate judiciara a celorlalte organe de urmarire penala sau instante judecatoresti. Potrivit ultimei opinii imputernicirea data de lege presupune pe de-o parte, puterea de a urmarii sau a judeca o anumita cauza penala care confera autoritate juridical actelor procesuale ce se efectueaza iar pe de alta parte, obligatia de a urmari si judeca pricinile repartizate prin lege, orice refuz fiind onsiderat ca o incalcare a obligatiilor de serviciu. Importanta institutiei consta in faptul ca o cauza penala nu poate fi solutionata la intimplare,de orice organ judiciar,in infaptuirea actului de justitie pentru o judicioasa solutionare a cauzei,impunindu-se existenta unor criterii, cu ajutorul carora este determinat organul judiciar care are aptitudinea de a solutiona o anumita cauza penala,savirsita intr-un anumit loc si de o anumita gravitate. Formele competentei in materie penala Unele forme ale sunt considerate fundamentale, character dat de necesitatea lor in determinarea in concret a competentei unui anumit organ judiciar pentru o anumita cauza. Sunt considerate forme fundamentale ale competentei : -competenta functionala -competenta materiala -competenta teritoriala. Acestor forme fundamentale li se adauga alte forme, subsidiare : -competenta personala -competenta speciala -competenta exceptionala A. Formele fundamentale ale competentei 1 Competenta functionala Cu ajutorul ei sunt determinate categoriile de activitati pe care le poate desfasura un anumit organ judiciar in cadrul competentei sale generale. In cadrul procesului penal, activeaza diferite organe judiciare, cu atributii deosebite, ce indeplinesc diverse activitati procesuale.

Un anumit organ judiciar solutioneaza cause in fata judecatii, dar numai unul anume judeca in prima instanta, iar altele solutioneaza cauza in apel sau recurs. In urmarirea penala, cercetarea penala este efectuata de un anumit organ judiciar iar trimiterea in judecata, este de competenta altui organ judiciar. 2 Competenta materiala Constituie criteriul prin care se stabileste care dintre organelle judiciare de grade diferite, pot solutiona anumite categorii de cause penale. Dupa cum prevede legea, organele judiciare alcatuiesc un sistem, au o organizare ierarhica, pe mai multe nivele, ceea ce urmeaza a se stabili fiind care din acestea are dreptul sa solutioneze o anumita cauza. Prioritate are stabilirea organului judiciar care solutioneaza cauza, fixindu-se astfel sfera atributiilor acestuia, ce-I delimiteaza competenta in raport cu organelle inferioare sau superioare in grad. Aceasta competenta este determinate in principal de natura si gravitatea infractiunilor. 3 Competenta teritoriala Folosind numai criteriul competentei materiale, nu exista posibilitatea determinarii exacte a organului judiciar ce trebuie sa solutioneze o cauza concreta, deoarece, competenta materiala stabileste numai gradul organului competent. Competenta teritoriala constituie criteriul prin care se determina organul judiciar competent sa solutioneze o cauza penala dintre organele judiciare de acelasi grad. Acest criteriu face departajarea intre organelle judiciare egale in grad cu aceeasi competenta materiala in functie de anumite limite teritoriale. Potrivit art.30 alin.(4), prin locul savirsirii faptei se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia. Sunt reglementari distincte privind competenta teritoriala dupa cum infractiunea a fost comisa in tara sau strainatate. Pentru stabilirea competentei organului judiciar in cazul infractiunii savirsite pe teritoriul tarii, legea fixeaza anumite criterii, ce tin de o anumita localizare in spatiu. Potrivit (art.30 C.proc.pen.)<< Competenta dupa teritoriu este determinata de: a) locul unde a fost savirsita infractiunea; b) locul unde a fost prins faptuitorul; c) locul unde locuieste faptuitorul; d) locul unde locuieste persoana vatamata. Judecarea cauzei revine aceleia dintre instantele competente potrivit alin. 1, in a carei raza teritoriala s-a efectuat urmarirea penala. Cind urmarirea penala se efectueaza de catre Parchetul General de pe linga Curtea Suprema de Justitie sau de catre parchetele de pe linga curtile de apel ori de pe linga tribunale sau de catre un organ de cercetare central ori judetean, procurorul, prin rechizitoriu, stabileste careia dintre instantele prevazute in alin. 1 ii revine competenta de a judeca, tinind seama ca, in raport cu imprejurarile cauzei, sa fie asigurata buna desfasurare a procesului penal.

Prin "locul savirsirii infractiunii" se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia.>> De asemenea, legea prevede modul in care sunt aplicate dispozitiile art30 alin. (1) In cazul in care a fost sesizat un singur organ judiciar din cele prevazute la art.30 alin.(1)C.proc.pen. acestuia ii revine competenta sa solutioneze cauza. Daca au fost sesizate mai multe organe judiciare din cele prevazute la art.30 alin.(1)C.proc.pen. , legea procesuala penala cuprinde reglementari cu ajutorul carora competenta teritoriala este stabilita.In cazul acesta al sesizarii mai multor organe judiciare cu privirea la comiterea aceleiasi infractiuni iar sesizarea este simultana, organul judiciar competent se stabileste in ordinea prevazuta la art.30 alin. (1)C.proc.pen. In conformitate cu dispozitiile art.45 alin.(3)C.proc.pen. ordinea de preferinta prevazuta de art.30 alin.(1)C.proc.pen. opereaza numai in caz de sesizare simultana. << Dispozitii care se aplica la urmarirea penala ART. 45 Dispozitiile cuprinse in art. 30-36, 38, 40, 42 si 44 se aplica in mod corespunzator si in cursul urmaririi penale. Cind nici unul din locurile aratate in art. 30 alin. 1 nu este cunoscut, competenta revine organului de urmarire penala care a fost mai intii sesizat. In caz de sesizari simultane, precaderea se stabileste in ordinea enumerarii de la art. 30 alin. 1. Daca in raport cu vreunul din criteriile aratate in art. 30 alin. 1 sint competente mai multe organe de urmarire penala, competenta revine organului care a fost mai intii sesizat. Urmarirea penala a infractiunilor savirsite in conditiile prevazute in art. 31 se efectueaza de catre organul de urmarire penala din raza teritoriala a instantei competente sa judece cauza. Conflictul de competenta intre doi sau mai multi procurori se rezolva de catre procurorul superior comun acestora. Cind conflictul se iveste intre doua sau mai multe organe de cercetare penala, competenta se stabileste de catre procurorul care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala a acestor organe.>> In cazul in care sesizarea are loc in date diferite ordinea de preferinta aratata nu mai opereaza fiind competent organul judiciar care a fost primul sesizat. Conform art.30 alin.(2)C.proc.pen., judecarea cauzei revine aceleia dintre instantele competente, potrivit art.30 alin.(1) in a carei raza teritoriala s-a efectuat urmarirea penala. Dar exista posibilitatea ca nici unul din locurile aratate la art.30 alin. (1)C.proc.pen. san u fie cunoscut la momentul descoperii comiterii infractiunii. Pentru a rezolva astfel de situatii art.45 alin.(2) C.proc.pen. prevede ca pentru asemenea cazuri, competenta revine organului de urmarire penala care a fost primul sesizat. Potrivit art.30 alin.(3)C.proc.pen.,cind urmarirea penala se efectueaza de catre Parchetul de pe linga Curtea Suprema de Justitie sau de catre parchetele de pe linga curtile de apel ori de pe linga tribunalele sau de catre un organ de cercetare central ori judetean, procurorul, prin rechizitoriu, stabileste careia dintre instantele

prevazute in alin (1) ii revine competenta de a judeca, tinind seama ca,in raport cu imprejurarile cauzei, sa fie asigurata buna desfasurare a procesului penal. Potrivit reglementarilor constitutionale actuale, instanta suprema in Romania este Inalta Curte de Casatie si Justitie- organizarea si functionarea fiind stabilite de Legea nr.304/2004. In cazurile infractiunilor comise in strainatate, acestea se judeca potrivit regulilor de competenta stabilite de art.31 C.proc.pen. << Competenta pentru infractiunile savirsite in strainatate ART. 31 Infractiunile savirsite in afara teritoriului tarii se judeca, dupa caz, de catre instantele civile sau militare in a caror raza teritoriala isi are domiciliul sau locuieste faptuitorul. Daca acesta nu are domiciliul si nici nu locuieste in Romania, si fapta este de competenta judecatoriei, se judeca de Judecatoria Sectorului 2, iar in celelalte cazuri, de instanta competenta dupa materie si calitatea persoanei, din municipiul Bucuresti. Infractiunea savirsita pe o nava este de competenta instantei in a carei raza teritoriala se afla primul port roman in care ancoreaza nava, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel. Infractiunea savirsita pe o aeronava este de competenta instantei in a carei raza teritoriala se afla primul loc de aterizare pe teritoriul roman. Daca nava nu ancoreaza intr-un port roman sau daca aeronava nu aterizeaza pe teritoriul roman, competenta este cea prevazuta in alin. 1, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.>> B. Formele subsidiare ale competentei 1 Competenta personala Este determinate de calitatea faptuitorului ceea ce duce la solutionarea cauzelor in functie de anumite calitati pe care acesta le are, de anumite organe judiciare. Ex. In cazul trimiterii in judecata a senatorilor sau a deputatilor se prevede ca competenta apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Calitatea de military atrage competenta personal a instantelor militare si parchetelor. Potrivit art.40 alin.(1)C,proc.pen. cind competenta instantei este determinate de calitatea inculpatului, instanta ramine competenta a judeca, chiar daca inculpatul dupa savirsirea infractiunii, nu mai are acea calitate, in cazurile cind fapta are legatura cu atributiile de serviciu ale faptuitorului, sau cind s-a dat o hotarire care a solutionat cauza in prima instanta. << Competenta in caz de schimbare a calitatii inculpatului ART. 40 Cind competenta instantei este determinata de calitatea inculpatului, instanta ramine competenta a judeca, chiar daca inculpatul, dupa savirsirea infractiunii, nu mai are acea calitate. Dobindirea calitatii dupa savirsirea infractiunii nu determina schimbarea competentei.>>

2. Competenta speciala Este o competenta unica si exclusive pe care o au anumite organe judiciare de a rezolva cauze penale privind infractiuni ce aduc atingere unei anumite sfere de relatii sociale. Potrivit acestei opinii, se considera ca au competenta speciala instantele maritime si fluviale care solutioneaza infractiunile savirsite in legatura cu regimul navigator si fluvial. In art.126 pct.5 teza a ii-a, referitor la instantele judecatoresti, se arata ca prin lege organica pot fi infiintate instante specializate in anumite materii, cu posibilitatea participarii, dupa caz a unor personae din afara magistraturii. 3. Competenta extraordinara Este determinate de unele evenimente, imprejurari cu totul deosebite (ex. stare de razboi) Plecind de la factorii care o determina, aceasta este limitarea in timp, avind character vremelnic. Pe aceste perioade de timp, pentru motive bine intemeiate, anumite cause penale sunt luate din competenta unor organe judiciare care le solutionau in mod obisnuit si date in competenta altor organe judiciare, extraordinare. Ex. prin Decretul-lege nr 7/1990, publicat in M.Of. nr4/8.01.1990 au fost confirmate tribunalele militare extraordinare pentru judecarea si pedepsirea actelor teroriste.Aceste instanteextraordinare au fost infiintate dupa evenimentele din decembrie 1989. Potrivit art.126 pct.5 din Constitutie, este interzisa infiintarea de instante extraordinare asa incit, pe viitor, tratarea problematicii competentei extraordinare se va face numai cu titlu de exemplu.

2.Competenta functionala, materiala si personala a instantelor judecatoresti Potrivit Legii nr.304/2004, instantele judecatoresti sunt : a) judecatoriile b) tribunalele c) Curtile de Apel d) Inalta Curte de Casatie si Justitie. In present functioneaza si instante militare, care potrivit Legii nr.54/1993 sunt: a) tribunalele militare b) tribunalul military territorial c) Curtea Militara de Apel In conformitate cu Decretul nr.203/1974 functioneaza la nivelul instantelor din Constanta si Galati sectii maritime si fluviale. 1 Competenta judecatoriilor Potrivit art.25 C.proc.pen. judecatoria judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.

Potrivit competentelor functionale, judecatoria judeca numai in prima instanta, iar in ceea ce priveste competenta materiala, aceasta are competenta generala. Prin Legea nr.281/2003, la art 25 s-a introdus alin.(2) cu cuprinsul : <<Judecatoria solutioneaza si alte cazuri anume prevazute de lege>> Potrivit art.434 inlocuirea sau incetarea internarii medicale se dispune de catre judecatorie : tot judecatoria este competenta sa solutioneze cererea de liberare conditionata (art.450 alin.(1)) ; competenta de solutionare a contestatiei in anulare intemeiata pe cazul prevazut de art 386 lit. d) revine judecatoriei, cind ea este instanta la care a ramas definitive ultima hotarire(art.389 alin.(2)) 2 Competenta tribunalului militar Sub aspect functional , este egal in grad cu judecatoria, solutionind cauze penale numai in prima instanta. In ceea ce priveste competenta materiala si personala, art.26 C.proc.pen. si Legea nr 54/1993 (art.10) precizeaza cauzele solutionate de tribunalele militare. << Competenta tribunalului militar ART. 26 Tribunalul militar judeca in prima instanta: 1. infractiunile savirsite de militari pina la gradul de capitan inclusiv, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante; 2. urmatoarele infractiuni savirsite de civili: a) infractiunile contra bunurilor aflate in proprietatea, administrarea sau folosinta Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Ministerului Justitiei - Directia generala a penitenciarelor -, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si Serviciului de Protectie si Paza, care prin natura sau destinatia lor au un caracter militar sau intereseaza capacitatea de aparare ori siguranta statului; b) infractiunile prevazute in art. 348-354 din Codul penal; 3. infractiunile savirsite in legatura cu serviciul de catre salariatii civili din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei - Directia generala a penitenciarelor -, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.>> 3 Competenta tribunalelor Potrivit legii, in ceea ce priveste competenta functionala, tribunalul judeca: a) in prima instanta b) in apel c) in recurs d) solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege. In cuprinsul art.27 C.proc.pen. in forma data de modificarile aduse prin Legea nr. 281/2003, sunt indicate infractiunile care revin spre solutionare, potrivit competentei materiale, tribunalelor. 4 Competenta tribunalului militar teritorial

Acesta are aceeasi competenta functionala similara tribunalului, deci judeca : a) in prima instanta b) in apel c) in recurs d) solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege. Dispozitiile art.28 C.proc.pen.si art.12,13 din Legea nr.54/1993 indica infractiunile ce cad in competenta de solutionare a tribunalului military territorial. 5 Competenta Curtii de Apel Conform art.28 C.proc.pen.Curtea de Apel, potrivit competentei sale functionale, judeca. : a) in prima instanta b) in apel c) in recurs d) solutioneaza anumite conflicte de competenta, precum si alte cazuri anume prevazute de lege. 6.Competenta Curtii Militare de Apel Curtea Militara de Apel functioneaza ca instanta unica, in municipiul Bucuresti si potrivit competentei functionale, judeca : a) in prima instanta b) in apel c) in recurs d) solutioneaza anumite conflicte de competenta. In art.28 C.proc.pen. sunt aratate infractiunile ce cad in competenta de solutionare a Curtii Militare de Apel. 7 Competenta Curtii Supreme de Justitie Potrivit reglementarilor actuale, Curtea Suprema de Justitie judeca, potrivit competentei functionale : a) in prima instanta b) in recurs c) recursurile in interesul legii d) recursurile in anulare e) solutioneaza conflictele de competenta in cazurile in care C.C.J. este instanta ierarhic superioara f) cazurile in care cursul judecatii e interrupt cererilr de stramutare, precum si alte cazuri anume prevazute de lege. In cuprinsul art.29 C.proc.pen. sunt aratate infractiunile ce cad in competenta de solutionare a Curtii Supreme de Justitie.