TEMA 3 - CERCETAREA CRIMINALISTICA A URMELOR - CURS

ACTUALIZAT 2018-2019

Rezumat
 Prin urmă se înţelege orice modificare materială produsă ca urmare a interacţiunii dintre
făptuitor, mijloacele folosite de acesta şi elementele componente ale mediului unde îşi desfăşoară
activitatea infracţională, modificări care, examinate individual sau în totalitate, pot conduce la:
stabilirea faptei, identificarea făptuitorului, a mijloacelor folosite şi la lămurirea împrejurărilor
cauzei.

 Desenul papilar constituie, prin unicitate, imuabilitate, fixitate şi inalterabilitate, o metodă

care, descoperită, prelevată şi interpretată cu rigoare ştiinţifică, s-a dovedit infailibilă în
identificarea infractorilor. O amprentă digitală găsită pe un obiect conduce la identificarea
persoanei care a creat-o, dar nu constituie, prin ea însăşi, o probă de vinovăţie, fiind necesară
coroborarea cu alte probe.
 Dactiloscopia este o parte a ştiinţei criminalistice care are ca obiect examinarea amprentelor
digitale, palmare şi plantare, în scopul identificării persoanei.
 Urmele de picioare se pretează la toate formele cunoscute, de suprafaţă şi de adâncime, de
stratificare şi de destratificare, vizibile şi latente (mai rar), statice şi dinamice.
 Studiul dinţilor şi urmelor acestora face obiectul odontologiei judiciare.
 Identificarea este posibilă datorită unicităţii caracteristicilor aparatului dentar al fiecărei
persoane (forma generală a arcadei dentare, dimen¬siunea dinţilor, spaţierea şi înclinarea lor,
malformaţii congenitale, carii, fracturi dentare, intervenţii medicale: plombe, obturaţii, proteze).

 Buzele prezintă caracteristici individuale prin particularităţile anatomice şi prin unicitatea

dispunerii şi a formei papilelor sau şanţurilor coriale, fiind posibilă identificarea certă a unei
persoane, ca şi în dactiloscopie.
 Pavilionul extern al urechii este semnalmentul anatomic cel mai caracteristic al feţei umane,
prezentând două caracteristici: este imuabil, ca proporţii şi formă, de la naştere până la moarte şi
este unic, neputând exista două urechi cu o morfologie identică.
 Urmele biologice: sângele, sperma, saliva, firele de păr, sudoarea, grăsimile şi urina comportă
două probleme: a) determinarea naturii petelor şi secreţiilor; b) stabilirea caracteristicilor
grupale.
 Prin urmă a mijloacelor de transport rutier se înţelege orice modificare produsă de sistemul de
rulare, de celelalte părţi componente, pe obiectele sau suprafeţele cu care vehiculul a intrat în
contact.
Concepte si teme de retinut

Noţiunea de urmă în criminalistică, desen papilar, anastomoză, arc, amprentare, amprentă,

amprentă de comparaţie, bideltic, bifurcaţie, butonieră, creastă papilară, cartoteca dactiloscopică,
centrul dactilogramei, centrul deltic, clasificare dactiloscopică, dactilogramă, danteliform, detaliu
papilar, impresiune papilară, şanţ papilar, cărare de paşi, expertiza biocriminalistică, salivă,
secretor – nesecretor, spermă, ADN, fuziune genică.

Intrebari de control si teme de dezbatere

1. Cum se clasifică urmele după factorul creator?

2. Cum se formează urmele statice?
3. Ce se înţelege prin unicitatea şi imuabilitatea desenului papilar?
4. Cum se clasifică desenele papilare?
5. Ce poate indica, la locul faptei, cărarea de paşi?
6. Cum se fixează urmele de picioare prin mulare?
7. Cum se pot clasifica urmele de anvelopă?

Teste de evaluare si de autoevaluare

Alegeţi varianta corectă!

1. Carligul este detaliul desenului papilar caracterizat prin:

a. ramura scurta a unei creste papilare principale;
b. creasta papilara intrerupta;
c. creasta papilara care uneste doua creste relativ paralele.

2. Butoniera este desenul papilar caracterizat prin:

a. creasta papilara care se bifurca iar dupa un drum scurt revine la normal;
b. creasta papilara intrerupta;
c. creasta papilara formata prin contopirea a doua creste papilare;

3. Cum este preferabil sa se recolteze firele de par de la persoanele suspecte:

a. prin pieptanare;
b. prin smulgere;
c. prin recoltarea firelor de par cazute in mod natural.