Autopsia medico-legala

Termenii autopsie si necropsie vin din lb. greaca autos = sine, insusi, necros = mort i psios= a vedea si desemneaz examinarea macroscopic cadaverica, externa si interna, att n medicina legal, ct i n anatomia patologic. ceast metod se bazeaz pe sec!iuni i rezec!ii "cute pe cadavru pentru eviden!ierea modi"icarilor, ce reprezinta substatul mor"opatologic in diverse boli sau ca urmare a actiunii unor agenti traumatici #agresiuni, accidente, suicid$. %copul este stabilirea cauzelor de deces, a mecanismelor tanatogeneratoare, etc Autopsia se "ace n scop& medico'legal( anatomo'patologic, aducand precizari suplimentare examenelor clinice si imagistice #rol stiin!i"ic$( are si scop epidemiologic ' studiul morbidit!ii i mortalit!ii( pentru recoltarea de organe sau !esuturi n vederea transplantului.

Autopsia medico-legala este obligatorie in cazurile strict prevtute de lege #art. ))* +. proc.pen., ,. *-./011)$& moarte violent, suspect si de cauza necunoscuta. 2 2 2

Art.114- Constatarea medico-legal 3n caz de moarte violent, de moarte a crei cauz nu se cunoate ori este suspect sau cnd este necesar o examinare corporal asupra invinuitului ori persoanei vtmate pentru a constata pe corpul acestora existen!a urmelor in"rac!iunii, organul de urmrire penal dispune e"ectuarea unei constatri medico'legale i cere organului medico'legal, cruia i revine competen!a potrivit legii, s e"ectueze aceast constatare. 4x5umarea n vederea constatrii cauzelor mor!ii se "ace numai cu ncuviin!area procurorului. Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatrilor i a altor lucrri medico-legale (pu licat !n "onitorul #ficial, $artea %, nr.4&'(1'.)'.*)))+ ,-C.%/N-A & - Constatarea i expertiza medico-legal pe cadavre Art.04 )$ +onstatarea i expertiza medico'legal pe cadavru implic& a$ examinri la locul unde s'a gsit cadavrul sau n alte locuri, pentru constatarea indiciilor privind cauza mor!ii i circumstan!ele ei( b$ examinarea exterioar a cadavrului i autopsia, inclusiv ex5umarea, dup caz( c$ examinri complementare de laborator, cum ar "i cele 5istopatologice, bacteriologice, toxicologice, 5ematologice, serologice, biocriminalistice. 0$ utopsia medico'legal a cadavrului se e"ectueaz la solicitarea organelor 6udiciare, numai de ctre medicul legist, "iind obligatorie n urmtoarele cazuri& )

). moarte violent, c5iar i atunci cnd exist o anumit perioad ntre evenimentele cauzale i deces( 0. cauza mor!ii nu este cunoscut( 7. cauza mortii este suspect. 8n deces este considerat moarte suspect n urmtoarele situa!ii& a$ moarte subit( b$ decesul unei persoane a crei sntate, prin natura serviciului, este veri"icat periodic din punct de vedere medical( c$ deces care survine n timpul unei misiuni de serviciu, n incinta unei ntreprinderi sau institu!ii( d$ deces care survine n custodie, precum moartea persoanelor a"late n deten!ie sau private de libertate, decesele n spitalele psi5iatrice, decesele n spitale penitenciare, n nc5isoare sau n arestul poli!iei, moartea asociat cu activit!ile poli!iei sau ale armatei n cazul n care decesul survine n cursul mani"esta!iilor publice sau orice deces care ridic suspiciunea nerespectrii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortur sau oricare alt "orm de tratament violent sau inuman( e$ multiple decese repetate n serie sau concomitent( "$ cadavre neidenti"icate sau sc5eletizate( g$ decese survenite n locuri publice sau izolate( 5$ moartea este pus n legatur cu o de"icien! n acordarea asisten!ei medicale sau n aplicarea msurilor de pro"ilaxie ori de protec!ie a muncii( i$ decesul pacientului a survenit n timpul sau la scurt timp dup o interven!ie diagnostic sau terapeutic medico'c5irurgical. 7$ utopsia cadavrului, respectiv a par!ilor de cadavru sau a pieselor sc5eletice, se e"ectueaz numai n cazul n care organele 6udiciare pun la dispozi!ia medicului legist& a$ ordonan!a procurorului sau nc5eierea instan!ei de e"ectuare a autopsiei, care con!ine obiectivele acesteia( b$ procesul verbal de cercetare la "a!a locului( c$ copia de pe "oaia de observa!ie clinic complet, n cazul persoanelor decedate n cursul spitalizrii. 12 nr. ')'(*)11 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a 3egii nr. 1)4(*))0 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului 9ublicat in :onitorul ;"icial, 9artea < nr. =>7 din 0) septembrie 01)) ? articol unic @ormele metodologice de aplicare a ,egii nr. )1*/0117 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului, aprobate prin Aotararea Buvernului nr. *-)/011*, publicata in :onitorul ;"icial al Comaniei, 9artea <, nr. 7*1 din ). aprilie 011*, se modi"ica si se completeaza dupa cum urmeaza& ). ,a articolul 7 alineatul #)$, litera b$ se modi"ica si va avea urmatorul cuprins& Db$ dupa constatarea decesului, cadavrul este pastrat doua ore in sectia unde a "ost internat pacientul, intr'o camera special amena6ata( in situatia in care nu este posibila

amena6area unei camere in "iecare sectie, spitalul amena6eaza o incapere destinata acestui scop(D. 0. ,a articolul 7, alineatul #*$ se modi"ica si va avea urmatorul cuprins& D#*$ 8rmatoarele acte/manevre medicale post'mortem se e"ectueaza dupa con"irmarea medicala a mortii cerebrale, la interval de cel putin = ore pentru adulti si copii cu varsta de peste > ani si dupa un interval de cel putin )0 ore pentru copii sub varsta de > ani& a$ autopsia( b$ eliberarea certi"icatului medical constatator de deces, in acelasi timp cu eliberarea decedatului imbalsamat si/sau autopsiat( c$imbalsamarea.D 7. ,a articolul 7, dupa alineatul #*$ se introduce un nou alineat, alineatul #-$, cu urmatorul cuprins& D#-$ 4xternarea persoanelor decedate, de religie islamica, se realizeaza, la cererea "amiliei, intr'un interval de 0* de ore de la constatarea decesului, in conditiile in care nu exista suspiciunea unor implicatii medico'legale prevazute de lege.D 2 2 2

Autopsia medico'legala este menita a raspunde la cateva o iective principale& identi"icarea cadavrului( stabilirea realitatii mor!ii, a tipului acesteia& violent, neviolent #patologica$( stabilirea cauzelor medicale, care au determinat sau "avorizat decesul( constatarea leziunilor traumatice, a topogra"iei( precizarea mecanismelor, datei si a succesiunii producerii lor, precum si a raportului de cauzalitate dintre acestea i moarte( di"erentierea leziunilor vitale de cele produse posmortem( stabilirea datei mor!ii( precizari legate de ingri6irile medicale anterioare decesului( prezenta unor substante straine in organism #alcool, substante psi5oactive, medicamente, toxice, etc$( alte date solicitate de organele 6udiciare. Autopsia anatomo'patologica urmreste& evaluarea i constatarea modi"icarilor de la nivelul di"eritelor structuri( cercetarea rela!iilor dintre aceste modi"icari( cercetarea proceselor mor"o'patologice i a stadiului modi"icarilor( stabilirea diagnosticului anatomo'patologic( corelarea diagnosticului clinic cu cel mor"o'patologic( punerea n eviden! a cauzelor medicale imediate #determinante$ i a celor care au "avorizat decesul.

Autopsia prin metoda clasica se "ace dup o serie de reguli& se "ace minim = de ore de la momentul mor!ii( mai "recvent, dupa 0* ore, de la deces. 3n cazul necesit!ii recoltrilor de !esuturi sau organe n vederea transplantului, de suspiciune de culpa pro"esionala, necropsia se va "ace la )'0 ore de la deces( trebuie s "ie complet i sistematic( inspec!ia, palparea si, eventual, percutia vor preceda necropsia propriu' zis( organele se examineaza in situ si dupa ce au "ost extrase din cadavru( se examineaza, atat exteriorul, cat si interiorul #organe cavitare, tubulare$ sau pe sectiune #organe parenc5imatoase$( ast"el, dupa desc5iderea cavitatilor, se va pune n eviden! prezen!a, pozi!ia, dimensiunile i raporturile anatomice ale organelor, continutul patologic sau "iziologic( scoaterea organelor se poate "ace cu pstrarea legturilor anatomice dintre ele #piesa multiviscerala, in bloc$ sau se pot extrage separat( respectarea unei anumite succesiuni la scoaterea organelor& ' organele aparatului circulator si aparatului respirator( ' organele aparatului digestiv( ' organele aparatului excretor( ' organele aparatului reproducator. necesitatea aplicrii corecte a te5nicii de necropsie pentru a asigura veridicitate rezultatelor.

-xaminarea 4in situ5 (!n pozi6ia lor in cadavru+7 %nspec6ia ? reprezint examenul vizual i pune n eviden!& prezen!a sau absen!a organului #agenezie, ablatie anterioara$( prezen!a de organe suplimentare, supranumerare( pozitia i raporturile organului cu cele nvecinate( volumul organului #normal, mrit, micorat$( "orma& normal sau modi"icat( aspectul supra"a!ei organului& neted, neregulat, etc modi"icri de culoare ale organului( "orma!iuni patologice( se va "ace o descriere amanuntita a acestora.

;rganele se examinez atat pe supra"ata, cat si in interior, respectiv pe sectiune. <nspec!ia relev cantitatea i calitatea lic5idelor patologice, aduce in"orma!ii cu privire la aspectul pe sectiune al organelor parenc5imatoase, peretilor si con!inutului organelor cavitare. $alparea 8 pune n eviden!& *

 mobilitatea& normal, sczut #aderente$ sau crescut #prin relaxarea sau alungirea structurilor de sus!inere$( consisten!a& normal, sczut sau crescut( se studiaz i mobilitatea eventualelor "orma!iuni patologice. $ercu6ia ? se poate decela 5ipersonoritate in pneumotorax, pneumoperitoneu. 9escrierea organelor extrase din cadavru& despre organe se vor retine, in ordine& pozi!ia i raporturile anatomice( dimensiunile& lungime, l!ime, grosime, cicum"erinta, etc. greutatea( aspectul si culoarea supra"e!elor exterioara si interioara( consisten!a, elasticitatea sau "riabilitatea( con!inutul( "ormatiuni patologice atasate.

in cazul organelor cavitare, in legatura cu con!inutul lor, se vor descrie& localizarea( cantitatea, dimensiunile #n cazul structurilor solide$( culoarea, transparen!/ opacitate( consisten!a, adezivitatea( tipul con!inutului& purulent, seros, mucos, sangvinolent( omogen/neomogen( mirosul #alcool, toxice diverse, etc$( aspectele particulare. :impii autopsiei medico-legale 1. -xamenul la locul gasirii cadavrului ' timp "acultativ, la cererea organelor 6udiciare, cand se procedeaza la& o constatarea semnelor mortii, putandu'se aprecia data mortii( o identi"icarea cadavrului( o inspectia zonelor invecinate locului in care se a"la cadavrul( o identi"icarea corpurilor delicte si a urmelor biologice( o inspectia 5ainelor( o inspectia leziunilor traumatice de pe corpul cadavrului. *. :impul pregatitor antenecropsic7 luarea de relatii de la apartinatori sau de la organele 6udiciare( studierea documentatiei medicale(

msuri de protec!ie personal #mnui, 5alat, etc$ pregtirea instrumentarului necesar( identi"icarea cadavrului( se vor consulta datele inscrise in solicitarea o"iciala a organelor 6udiciare #adresa si rezolutia de e"ectuare a constatarii medico'legale$, precum si actul de identitate cu "otogra"ie al decedatului #carte de identitate, pasaport$( in lipsa acestuia din urma, identi"icarea se va "ace prin metode criminalistice si antropologice( examinarea 5ainelor( inlaturarea vestimentatiei, examenul extern al cadavrului( examenul intern al cadavrului si prelevarea de probe biologice pentru examene complementare( imbalsamarea, urmata de reconstituirea cadavrului.

-xamenul ;ainelor 4ste un examen important, de multe ori acest timp aducand date relevante la caz. Erecvent, 5ainele poart urme materiale ale in"ractiunii& urme de sol, unde a czut sau a "ost gasita victima( indica mecanismul de producere a unor leziuni de pe corpul victimei #trre, cdere$ sau eviden!iaza dinamica agresiunii #rupturi, s"ieri$( urme de pneuri #desene$, resturi din automobil sau urme de vopsea n cazul accidentelor rutiere( urmele unui obiect tios, n cazul agresiunii cu arme albe #cu!it$( aduce in"orma!ii asupra caracteristicilor armei cu care s'a produs agresiunea( n cazul armelor de "oc, 5ainele pstreaz urme de "um, particule de pulbere nears, arsuri( urme biologice& snge #de la victim sau de la agresor$, urme de sperm n violuri, urin, "ire de pr, "ecale. 0. -xamenul extern al cadavrului examenul tegumentelor( examinarea modi"icrilor cadaverice( se evidentiaza semnele sigure de moarte( stabilirea tipului constitu!ional, a taliei si greutatii( examinarea ganglionilor lim"atici super"iciali.

4xaminarea tegumentelor& %e "ace prin inspec!ie de cap spre picioare, "a!a anterioar, "e!ele laterale, axilele, "e!ele mediale ale membrelor, "a!a posterioar a corpului i ori"iciile naturale. 3n urma inspec!iei se pot ob!ine in"orma!ii cu privire la& aspectul i culoarea pielii( prezen!a modi"icrilor cadaverice( semnele de identi"icare(

 semnele de violen!( semnele de tratament medical( semnele diverse #tatua6e, petesii, cicatrice, aspecte particulare legate de cauza mortii sau de impre6urarile in care a survenit, etc$. 4xaminarea modi"icrilor cadaverice' vezi manualul %tabilirea tipului constitu!ional Tipul constitu!ional este dat de totalitatea caracteristicilor mor"ologice ale unui organism. %e cunoasc mai multe tipuri constitu!ionale& ' normostenic& dimensiunile corporale sunt armonioase( ' astenic& dimensiunile verticale domin pe cele transversale( ' 5iperstenic& dimensiunile transversale sunt cele dominante( ' eutro"ic& !esutul celular subcutanat uni"orm repartizat, pliul cutanat abdominal de ),-'0 cm( ' distro"ic& !esut celular subcutanat redus, are trei grade& gradul < ? reducerea greut!ii corporale cu 01F i a pliului cutanat pn ) cm, gradul << ? greutatea corporal e sczut cu *1F i plicul cutanat sub ) cm i gradul <<< ? !esutul subcutanat dispare #atrepsie$ i greutatea corporal scade cu =1F "a! de normal. 4xaminarea ganglionilor lim"atici super"iciali %e examineaz prin inspec!ie i palpare, in sens cranio'caudal. %e va urmri i nota mrimea lor, consisten!a, mobilitatea pe planurile subiacente. -xamenul extern pe segmente si regiuni topografice Capul ? la acest nivel se va constata i nota& la nou'nscut& bosa sero'sanguina, ce"al5ematomul( prul& aspect, modi"icri, calvi!ie, 5irsutism, peri albi, etc.( "a!a& cianoz, mal"orma!ii, leziuni(cicatrice oc5ii& exo' sau endo"talmie, edem palpebral, opaci"ierea corneei( se va nota aspectul sclerei, corneei, pupilelor i irisului( nasul& "orma, aspectul nrilor i eventualele modi"icri( se va examina cavitatea bucal, buzele, mucoasa bucal, dintii, limba( urec5ea& se vor examina pavilionul i conductul auditiv extern. 2<tul 8 la acest nivel se urmrete& aspectul i eventualele modi"icri #cianoza n pelerin, etc$( volumul tiroidei( ganglionii cervicali. :oracele &

>

"orma, aspectul i se vor nota eventualele modi"icri& torace n butoi, torace n caren, bombarea unui 5emitorace, cercetarea an!urilor supra' i subclavicular i intercostal( ganglionii lim"atici( axilele, glandele mamare( se vor nota eventualele modi"icri( aspectul coloanei vertebrale, eventuale de"ormri.

A domenul& modi"icri date de 5ernii, eventra!ii, circula!ie colateral, cicatrice postoperatorii( distensia abdominal prin raportarea la nivelul toracelui. #rganele genitale externe si cele situate la niv. perineului posterior penis( scrot( testicule( labii, vagin( anus, canal anal. ,a nivelul mem relor superioare i inferioare se pot constata& mal"orma!ii congenitale, edem, 5ipertro"ii / atro"ii, ulcere, necroz, etc. -xamenul intern al cadavrului 4xaminarea se "ace in sens cranio'caudal& extremitatea ce"alic, gt, torace, abdomen, membre superioare si in"erioare. Autopsia capului corpul in decubit dorsal, membrele superioare pe langa corp( sub cap ' un sul, suport de lemn sau plastic( se incepe cu o incizie de la baza unei mastoide la cealalta, ce trece prin vertex, n urma careia rezulta dou lambouri cutanate, care vor "i rs"rnte& unul anterior, peste "ata i cellalt posterior, peste cea"a( normal& alb'roziu( #"ig. ), "ig.0$( se sec!ioneaz/dezinsera i apoi se decoleaz muc5iul temporal( se observa epicraniul& in"iltrate sanguine, petesii as"ixice, etc. se "ierastruieste calota cranian. %e ndeprteaz, studiindu'se grosimea i aspectul ei, precum i cel al suturilor( se noteaza cu rigurozitate leziunile traumatice #"ig. 7$( urmeaz incizia durei mater cu o "oar"ec, incizia se "ace pe linia de tiere a calotei craniene. %e rs"rnge spre medial i se vor "ace observa!ii asupra supra"e!ei ence"alului( se desc5ide sinusul sagital superior( apoi dura este indepartata(

 se vor trac!iona n sus lobii "rontali, se sec!ioneaz nervii cranieni i c5iasma optic #"ig. *$( se sec!ioneaz cortul cerebelului #de la nivelul marginilor superioare ale stancilor temporale$ i bulbul ra5idian ct mai adnc n canalul medular. %e extrage ence"alul, se aeaz cu "a!a bazal n 6os pe o planseta pentru a "i observat aspectul su exterior( dura mater se ndeprteaz de pe baza craniului pentru a se observa aspectul ei i eventualele "racturi( se extrage 5ipo"iza( op!ional, se pot desc5ide sinusurile paranazale, mastoida i stncile temporalului ence"alul este asezat cu baza n sus si se observa aceasta "ata . se disec artere poligonului lui Hillis( se sec!ioneaz la limita dintre pedunculii cerebrali si punte, pentru a separa rombence"alul #bulb, punte, cerebel$ de restul ence"alului( se desc5ide cavitatea ventriculului <I cerebral( se poate evidentia sange, puroi( se vor e"ectua sec!iuni transversale prin emis"erele cerebeloase i seriate prin trunc5iul cerebral #"ig. -$( se desc5id pe rand cavitatile vetriculilor laterali, prin sectionare cu var"ul cutitului pe "ata mediala a emis"erului cerebral( se examineaza continutul, peretii, plexurile coroide( sectionarea creierului se "ace prin mai multe metode& metoda Pitres - in plan "rontal se vor "ace minimum = sec!iuni, organul "iind asezat, de obicei, cu "ata bazala pe planseta( #"ig. =$( metoda Virchow, in plan sagital si oblic, medio' lateral, pentru "iecare emis"era( metoda Flechsig, in plan orizontal, pentru "iecare emis"era( permite examinarea nucleilor bazali ' n.lenticular, n. caudat si a talamusului( eventual, se va preleva substan!a cerebral i meninge, din zonele modi"icate pentru examen 5istopatologic

Eig. ). %ec!ionarea scalpului #dup :. Jernbac5$ .

Eig. 0. Kecolarea lambourilor cutanate anterior i posterior

Eig 7. 3ndeprtarea calotei craniene, dup "ierastruire

)1

Eig. *. %coaterea creierului prin trac!ionarea in sus a lobilor "rontali

Eig. -. %ec!iuni transversale prin emis"erele cerebeloase i prin trunc5iul cerebral

))

Eig. =. %ec!iunile transversale la nivelul ence"alului

Autopsia canalului ra;idian +adavrul va "i aezat n decubit ventral. utopsia se "ace dup urmtorii timpi&

sec!ionarea, urmat de decolarea tegumentelor i a muc5ilor de pe "a!a posterioar a ra5isului ? incizia este verticala, mediana, de la protuberan!a occipital extern pn la creasta sacrat #"ig. >$( sec!ionarea lamelor vertebrale, urmat de ndeprtarea n bloc a lamelor vertebrale, apo"izelor spinoase i a ligamentelor galbene, ce "ormeaza peretele poterior al canalului ra5idian. 4xaminarea meningelui ra5idian pune n eviden! pe "a!a posterioar a durei mater o grsime roietic, ce o separ de lamele osoase vertebrale sau o serozitate vscoas caracteristic, rezultat al procesului postmortem. 8rmeaz scoaterea i sec!ionarea meningelui ra5idian i a mduvei spinrii i cercetarea aspectului canalului ra5idian.

)0

Eig. >. %ec!ionarea verticala de la protuberan!a occipital pn la creasta sacrat Autopsia toracelui i a domenului cadavrul este aezat n decubit dorsal, un suport de lemn sau plastic se aplic sub omopla!i pentru a accentua extensia capului( se practic o incizie submento'suprapubian, trecand prin stanga cicatricei ombilicale #pentru conservarea ligamentului rotund al "icatului$ #"ig. G$( n cazul decelrii unor eventuale procese patologice se va trece la ocolirea acestora i se va evita strpungerea lor de ctre linia de incizie( se ndeprteaza pielea i pr!ile moi de pe torace spre lateral #"ig. ..$( n cazul existen!ei unui indiciu de pneumotorax, acesta va "i investigat i descris( se vor sectiona coastele cu costotomul n treimea anterioar, lateral de articulatiile condro'costale i se va ndeprta plastronul sterno'costal( se inspecteaza cavitatile pleurale si peretilor toracici& aderente, lic5ide, in"iltrate sanguine, etc se examineaza in situ pericardul si cordul( pericardul "ibros este incizat in L intors( se descrie cantitatea, culoarea lic5idului percardic( o cantitate de lic5id pericardic poate "i va "i extras pentru a "i analizat tanatoc5imic sau toxicologic( se extrage limba din cavitatea bucala, dupa sectionarea musc5ilor supra5ioideni, ce "ormeaza planseul, apoi intreaga piesa buco'cervico'toracica, prin sectionarea tuturor "ormatiunilor anatomice, razant cu convexitatea cupolei dia"ragmatice( piesa con!ine organele cavit!ii bucale, gatului i ale cavit!ii toracice( piesa buco'cervico'toracic se va pune cu "ata ventrala pe planet( urmeaz splarea si examinarea ei( limba, glanda tiroida, glandele paratiroide vor "i sec!ionate transversal( se desc5ide aorta toracica( se examineaza intima ' placi de aterom, uneori ulcerate si caci"icate si continutul'sange "luid, coagulat( urmeaz sec!ionarea eso"agului i examinarea lui( in treimea in"erioara mucoasa este lizata partial, la momentul autopsiei #eso"agomalacie$(

)7

 laringele, tra5eea sunt sec!ionate, pe linia mediana, posterior( linia de incizie se prelungete la bron5iile principale, sectionandu'se si parenc5imul pulmonar adiacent( pulmonii sunt sec!iona!i para5ilar, sectiuni seriate #"ig. )1$( se pot recolta "ragmente pulmonare #obisnuit, cate doua din "iecare pulmon, de la var"uri sau din zone modi"icate macroscopic$( se e"ectueaza proba docimaziei 5idrostatice( se vor inciza musc5ii intercostali de la nivelul plastronului si peretelui toracic #desolidarizarea coastelor, vizualizarea "racturilor$( piesa buco'cervico'toracic se ntoarce cu "a!a ventrala n sus, pentru autopsia cordului #"ig. ))$& cordul se detaeaz de piesa buco'cervico'toracic ( se cantareste si se masoara( se examineaza supra"ata exterioara( arterele coronare se vor diseca i se va nota ung5iul pe care coronarele l "ac cu planul longitudinal al peretelui aortic, apoi arterele coronare vor "i disecate si desc5ise printr'o incizie longitudinal sau transversal, seriata( desc5iderea cordului ncepe cu o sectiune pe marginea dreapt a cordului, pn pe "a!a anterioar a atriului( se controleaza cu indexul drept largimea ori"iciului tricuspidian( autopsia cordului stng se "ace asemntor celui drept( se apreciaza dimensiunile ori"iciului mitral( se va "ace o examinare atent a peretilor si cavit!ilor atriilor i ventriculelor& grosime, procese patologice& cicatrice, "ibroza, scleroza, aspectul musc5ilor papilari, corda6elor tendinoase, valvulelor atrio' ventriculare, ori"iciilor arteriale aortic si pulmonar, valvulelor sigmoide, endocardul, etc( cordul se va sec!iona transversal seriat, de la baza spre var"( se poate preleva !esut miocardic din zona sistemului excitoconductor sau din zone modi"icate(

Kesc5iderea cavit6ii a dominale se "ace dup urmtorii timpi& e"ectuarea butonierei epigastrice( se execut n regiunea epigastric, median, sub apendicele xi"oid( cu un cu!it se "ace o butonier de -'= cm, "iind interesate "ascia, muc5ii i peritoneul parietal( sec!ionarea peretelui abdominal( se introduce indexul i mediusul n butonier pn vin n contact cu peritoneul parietal. +ele dou degete se vor ndeprta n "orm de I, se va ridica peretele abdominal i se va sec!iona cu a6utorul bisturiului pn la nivelul sim"izei pubiene( se examineaza "undul de sac Kouglas, lo6ele 5epatica si splenica& daca exista continut lic5idian se noteaza cantitatea, aspectul, culoarea, etc Autopsia organelor a dominale

)*

 se va izola si extrage stomacul, dupa ligaturarea sau pensarea eso"agului abdominal si primei portiuni a duodenului( stomacul va "i desc5is pe marea curbur, pentru a conserva "ormatiunile patologice, mai "recvente la nivelul micii curburi& ulcer, neoplasm #"ig. )0$( se va examina continutul gastric si mucoasa( se vor preleva probe din con!inutul acestuia pentru examen de laborator #toxicologic$( intestinul se va ligatura sau pensa la ung5iul duodeno'6e6unal( o alta ligatura se "ace la nivelul )/7 in"erioare a ampulei rectale( se va sec!iona mezenterul, cat mai aproape de insertia intestinala, cu miscari de arcus( cand se a6unge la cec, se examineaza apendicele, apoi se continua cu sectionarea "asciei de coalescenta a colonului ascendent, mezocolonului transvers, ligamentului gastro'colic, "asciei de coalescenta a colonului descendent, mezosigmei( se sectioneaza rectul, sub ligatura( in "elul acesta se va extrage intestinul si rectul( ulterior se vor desc5ide, notandu'se caracteristicile peretilor si con!inutului( eventual, se va preleva con!inut pentru investigatii de laborator #toxicologic$( se desc5ide duodenul in situ( se veri"ic permeabilitatea cilor biliare extra5epatice, prin apasare pe colecist( in cazul in care nu este obstacol, apare bila la nivelul s"incterului ;ddi( se va extrage splina, se masoara si se cantareste( se examineaza capsula( apoi este sec!ionata longitudinal si se examineaza si pe sectiune( se va extrage "icatul( se examineaza caile biliare extra5epatice( se sectioneaza peretele in"erior al vezicii biliare( se examineaza continutul biliar, putand "i prelevat pentru examene complementare( "icatul va "i sec!ionat transversal si longitudinal( se va opri un "ragment pentru examen 5istopatologic( se poate preleva un lob pentru examen toxicologic se extrage pancreasul, care va "i sec!ionat longitudinal( se va extrage rinic5iul stng cu glanda suprarenal corespunzatoare( urmeaz extragerea rinic5iului drept i a glandei suprarenale drepte #"ig. )7$( rinic5ii vor "i decapsulati, sec!ionati pe convexitate( se va extrage un "ragment de !esut pentru examenul 5istopatologic( rinic5ii pot "i extrasi in bloc, in6ectati cu masa plastica, urmata de corodare controlata( glanda suprarenal va "i sec!ionata separat( medulara se lizeaza in primele ore dupa deces, continutul trans"ormandu'se lic5idian #autoliza$( se extrage si se desc5ide vezica urinar( se examineaza si se masoara continutul( se recolteaz pentru examene de laborator #toxicologic, microbiologic, etc$ #"ig. )*$( se sec!ioneaz muc5iul ilio'psoas( se pot decela in"iltrate sanguine #in leziuni osoase sub6acente, lombare, sacro'iliace$( la "emeie organele genitale interne vor "i extrase i sec!ionate ? ovarul longitudinal i uterul median( se vor desc5ide si caile genitale. bazinul si sc5eletul membrelor vor "i examinate manual.

)-

Eig. G. <ncizia submento'suprapubian

Eig. .. 3ndeprtarea pielii i a pr!ilor moi de pe torace spre lateral

)=

Eig. )1. %ec!ionarea i disec!ia pulmonilor

Eig. )). ,iniile de incizie ale cordului

)>

Eig. )0. ,iniile de incizie ale stomacului

Eig. )7. ,iniile de incizie ale rinic5iului

Eig. )*. ,iniile de incizie ale "icatului

)G

=nc;iderea cadavrului Toate organele vor "i introduse n cavitatea abdominal i toracic, ca atare sau ambalate intr'un sac de naMlon, intr'o atmos"era antiputri"ica #"ormol, "ormalina$. <n cutia cranian si in zona gatului se vor pune materiale 5idro"ile #vata$, pentru absorbtia lic5idului 5ematic si re"acerea reli"ului. poi, cadavrului se coase #"ig. )-$.

Eig. )-. 3nc5iderea cadavrului

:e;nici speciale de necropsie 9e lng te5nica de disec!ie descris anterior #clasic$, necropsia se mai poate "ace i dup alte te5nici, cu modalit!i variate de incizie a tegumentelor, de abordare, examinare si de ablatie a organelor interne. ; variant de incizie pentru cea submento'suprapubiana este incizia cutanat !n form de 4:5& se practic dou linii de incizie& o linie de incizie va lega vr"ul ambilor umeri, trece pe deasupra manubriului sternal( va descrie o curb cu concavitatea n sus( cea de'a doua linie de incizie pleac de la manubriul sternal, de la mi6locul primei linii de incizie, trece prin linia median anterioar a cutiei toracice i linia median anterioar a cavit!ii abdominale pn la nivelul sim"izei pubiene. utopsia cavit!ii abdominale se "ace similar cu te5nica clasic, ns desc5iderea cavit!ii toracice presupune executarea unor manevre& se e"ectueaz un lambou cutanat toracic prin decolarea muc5ilor i a tegumentelor la nivelul intersectrii inciziei transversale cu cea median(

).

marginea sec!ionat a tegumentelor se trac!ioneaza cu mna stng lateral i n 6os( disectia plastronului sterno'costal se poate e"ectua prin te5nica clasic. ; alt variant de incizie este cea elipic, cu dou linii de incizie #"ig. )=$. ; prim linie se ntinde de la menton pn la manubriul sternal, pe linia median a "e!ei anterioare a gtului. +ea de'a doua linie de incizie va merge spre stnga, se va "ace sub clavicula, paralel cu aceasta, apoi coboar spre torace i abdomen pe linia mamar i axilar pn la nivelul pubisului, manevra continund la "el i pe dreapta. <ncizia va "i super"icial la nivelul gtului, sec!ionnd doar pielea, la "el ca i n cazul abdomenului, numai la nivelul toracelui incizia va interesa tegumentul, muc5ii i planul pro"und costal.

Eig. )=. <ncizia eliptic 4xist i te5nici speciale pentru scoaterea organelor, "r a mai realiza piesa buco' cervico'toracic. ceste te5nici presupun extragerea separat a cordului i a plmnilor, rmnnd ca organele cavit!ii bucale sa "ie scose n bloc. -xtragerea separata a cordului aceast manevr se practic mai "recvent n cadrul autopsiei anatomo'patologice( vr"ul inimii este prins cu dou degete i este trac!ionat n sus( vena cav in"erioar este eviden!iat, i va "i sec!ionat ct mai aproape de pericardul parietal( cu!itul de disec!ie se pozi!ioneaz n partea stng a bazei inimii( inima va "i tras n sus i spre stnga( n acest "el se vor sec!iona, pe rnd venele pulmonare, aorta, artera pulmonar i vena cav superioar.

-xaminare cordul va "i examinat prin sec!iuni transversale( 01

sec!iunea principal transversal se "ace la 0 cm sub an!ul atrioventricular( urmeaz desc5iderea conului, ori"iciului i a trunc5iului pulmonar cu a6utorul unui "oar"ece de'a lungul septului interventricular( se va desc5ide ori"iciul aortic i aorta ascendente( urmeaz sec!ionarea arterelor coronare, ncepnd cu artera coronar stng( desc5iderea atriului drept i a ori"iciului atrioventricular drept se va "ace cu "oar"eca( sec!ionarea atriului stng i a ori"iciului atrioventricular stng( sec!ionarea atriului stng se "ace ntre ori"iciile venelor pulmonare( se mai e"ectueaz 7'* sec!iuni transversale suplimentare paralele cu cea principal la aproximativ ),-'0 cm de cea principal.

-xtragerea separat a plm<nilor se ncepe cu plmnul stng( mna stanga va "i introdus n 5emitoracele stng, pe "ata mediala a organului si va decela 5ilul pulmonar( plmnul va "i ridicat n sus i spre median( structurile 5ilare vor "i sec!ionate ct mai aproape de plmn( prin manevre similare se va proceda i la extrac!ia plmnului drept.

-xaminare ini!ial se vor sec!iona artera i venele pulmonare( se vor diseca bron5iile principale i lobare( plmnul stng va "i aezat cu "a!a posterioar n 6os i vr"ul distal de examinator( se "ixeaz plmnul la nivelul 5ilului( se va realiza o sec!iune pe convexitatea cea mai mare a plmnului n direc!ia 5ilului pulmonar( cu a6utorul "oar"ecelui, care va "i introdus n bron5ia principal, se va sec!iona n dou pr!i lobul superior( plmnul drept va avea o singur linie de incizie orientat dinspre baz spre vr". -xtragerea si examinarea intestinului ; te5nic special presupune eviscerarea organului dup o metod descris de :. Jernbac5, @. :inovici. se execut dou ligaturi la nivelul rectului, urmate de o sec!iune transversal masa intestinal va "i tras spre dreapta( urmeaz desprinderea colonului de pe peretele abdominal posterior, respectiv mozocolon, ncepnd n ordine cu colonul descendent, colonul transvers, colon ascendent, cec( la nivelul ung5iului drept al colonului, ansele intestinale vor "i trac!ionate spre stnga( dezinser!ia colonului se "ace pn la nivelul cecului, de unde ncepe dezinser!ia intestinului sub!ire prin sectionarea mezenterului( 0)

la nivelul duodenului se vor practic dou ligaturri cu o sec!iune transversal ntre ele( intestinul va "i scos din cavitatea abdominal i examinat( sec!ionarea intestinului gros se poate "ace imediat dup scoaterea lui sau la s"ritul autopsiei, recoltndu'se probe din con!inutul su pentru examene de laborator. -xtragerea si sectionarea rinic;ilor i a suprarenalelor suprarenala stng se deceleaz la nivelul polului renal superior stng( se sec!ioneaza !esutul adipos din 6urul glandei i glanda este extrasa( glanda va "i examinat, msurat, cntrit( se va vace o incizie perpendicular pe axul su lung i se va examina( obisnuit, la cca )0 ore de la deces medulara este complet lizata( rinic5iul va "i scos n timpul autopsiei organelor uro'genitale.

;rganele cavit!ii bucale, ale gtului i mediastinului vor "i scose n bloc prin te5nica similar cu cea "olosit pentru extrac!ia piesei buco'cervico'toracice. :e;nica eviscerrii totale %e practic i este util n cazul examinrii sistematice a "iecrui aparat sau sistem, sau n cazuri speciale dictate de o anumit patologie. Timpii acestei te5nici sunt asemntori cu cei ai necropsiei clasice, te5nica avnd anumite particularit!i. @ecropsia capului, a coloanei vertebrale i a mduvei spinrii se "ace urmnd te5nica necropsiei clasice. Te5nica ncepe cu incizia submento'suprapubian i examinarea organelor n situ, apoi urmeaz o serie de te5nici particulare& organele cavittii bucale, gtului, toracelui nu se vor mai sec!iona la nivelul dia"ragmului( dia"ragmul se va dezinsera pn la nivelul coastelor, ncepnd cu partea stng, in sens antero'posterior, pn la nivelul coloanei vertebrale, unde va "i sec!ionat( se repet manevra i de partea dreapt( urmeaz extrac!ia organelor abdominale mpreun cu peritoneul parietal( manevra de extrac!ie se "ace nti pe partea stnga, apoi pe dreapta( peritoneul se decoleaz manual de pe pere!ii cavit!ii abdominale, de pe coloana vertebral, de pe muc5iul iliopsoas, de pe sacru i !esutul con6unctiv retroperitoneal( ultimul se va decola peritoneul pelvin urmeaz sec!ionarea uretrei i a rectului la brbat( la "emeie ' vaginul, uretra i rectul( sec!ionarea i examinarea organelor se "ace con"orm te5nicii clasice.

00