PROGRAMA SEMESTRUL I ANATOMIE PATOLOGICA LUCRARI PRACTICE

l. TULBURARI CIRCULATORII ll. LEZIUNI DISTROFICE (DEGENERATIVE)

1) DISTROFIA GRANULOVACUOLARA 2) DISTROFIA HIALINA IN OVAR 3) DISTROFIA AMILOIDA 4) STAZA BILIARA IN FICAT 5) STEATOZA HEPATICA 6) BOALA GAUCHER 7) BOALA NIEMANN-PICK

1) 2) 3) 4) 5) 6) 7)

STAZA RENALA STAZA PULMONARA STAZA HEPATICA TROMBUS INFARCT RENAL INFARCT PULMONAR INFARCT MIOCARDIC

PROGRAMA SEMESTRUL I ANATOMIE PATOLOGICA LUCRARI PRACTICE

lll. INFLAMATII NESPECIFICE
1) MENINGITA NESPECIFICA 2) APENDICITA ACUTA FLEGMONOASA 3) ABCESE HEPATICE 4) PAROTIDITA EPIDEMICA 5) ENTERITA ULCERONECROTICA 6) PLEUREZIE FIBRINOASA 7) TESUT DE GRANULATIE.

lV. INFLAMATII SPECIFICE

1) MIOCARDITA REUMATISMALA 2) TUBERCULOZA GANGLIONARA 3) TUBERCULOZA PULMONARA 4) AORTITA LUETICA 5) INCLUZII CITOMEGALICE 6) PIELONEFRITA MICOTICA 7) ACTINOMICOZA

PROGRAMA SEMESTRUL I ANATOMIE PATOLOGICA LUCRARI PRACTICE

V. TUMORI BENIGNE 1) 2) 3) 4) 5) PAPILOMUL POLIPUL ADENOFIBROMUL MAMAR HEMANGIOMUL TUMORA MIXTA DE PAROTIDA 6) TERATOMUL OVARIAN 7) LEIOMIOMUL UTERIN Vl. TUMORI MALIGNE 1) 2) 3) 4) 5) CARCINOM BAZOCELULAR CARCINOM SPINOCELULAR CARCINOM MAMAR ADENOCARCINOM DE COLON METASTAZA LIMFOGANGLIONARA DE ADENOCARCINOM 6) SARCOM 7) OSTEOCONDROSARCOM

BIBLIOGRAFIE: www: shotgun histology.com pathologyoutlines.com pathologyatlas.ro pathologyatlas.com surgical pathology atlas.com pathology atlas of gross and microscopic images.com histopathology.com/ you tube

l. TULBURARI CIRCULATORII
1) STAZA RENALA 2) STAZA PULMONARA 3) STAZA HEPATICA 4) TROMB 5) INFARCT RENAL 6) INFARCT PULMONAR 7) INFARCT MIOCARDIC

TULBURARI CIRCULATORII LP 1
HIPEREMIA ACTIVA: dilatatie arteriala si arteriolara prin mecanisme neurogene simpatetice.

HIPEREMIA PASIVA (CONGESTIA)

dilatatie venoasa.

STAZA RENAL *1+

DEFINITIE Reprezint o HIPEREMIE PASIV CRONIC prin creterea volumului de snge la nivelul teritoriului venos i capilar renal. Apare n insuficina cardiac dreapt i n obstrucia venei renale (tumori, bride, compresii) Rinichiul crescut n volum, capsula destins, uor de decapsulat, pe sectiune se scurge un sange negricios violaceu. La nivelul corticalei picheteuri roii (staz capilar). MACROSCOPIC La nivelul medularei striuri roietice determinate de vasele peritubulare. Coloraia general a rinichiului: rou-violacee. MICROSCOPIC se observ vasele intertubulare dilatate si capilare pline cu hematii (mai mult de 3 hematii).

ETIOLOGIE

STAZA RENALA, HE, 10x

Leziune frecvent bilaterala Volumul si greutatea crescute MACROSCOPIC.

Capsula destinsa
Culoare cianotica Corticala cu puncte rosii, culoare vinetie, Medulara: aspect normal Glomeruli dilatati

MICROSCOPIE Hematii in vene si capilare

Leziuni distrofice ale celulelor tubilor

STAZA RENALA, HE, 10x

STAZA PULMONAR
DEFINITIE hiperemie pasiv cronic prin creterea volumului de snge la nivelul teritoriului venos i capilar pulmonar. Apare in insuficina cardiac stng, stenoz mitral.
Congestia de lung durat i hipertensiunea pulmonar consecutiv produce ngroarea progresiv a pereilor arterelor i arteriolelor pulmonare. capilarele din septele alveolare dilatate si pline cu hematii. Ruperea capilarelor determin microhemoragii intraalveolare iar fagocitarea i liza hematiilor duce la apariia de macrofage ncrcate cu hemosiderin (CELULE CARDIACE) n spaiile alveolare. n alveole i n interstiiul septurilor alveolare se acumuleaz lichid de edem.

ETIOPATOGENIE

MICROSCOPIC

n timp, septurile alveolare devin fibrotice i mpreun cu pigmentarea hemosiderinic reprezint baza induraiei brune (plaman de induratie bruna).

In forma acuta consistenta crescuta, fara crepitatii. MACROSCOPIE In forma cronica volum si greutate crescute, cianotic zone brune (NODULI DE INDURATIE BRUNA), slabe crepitatii In septuri: vase dilatate, hematii inegal colorate In alveole: edem, celule alveolare descuamate, hematii, depozite de hemosiderina (pigment brun granular), macrofage cu hemosiderina intracitoplasmatic (CELULE CARDIACE), Bronhiile: capilare dilatate, celule descuamate intralumenal

STAZA PULMONAR

MICROSCOPIE

STAZA PULMONARA, HE, 10X

STAZA HEPATIC DEFINITIE ETIOPATOGENIE Reprezint o HIPEREMIE PASIV CRONIC prin creterea volumului de snge la nivelul teritoriului venos i capilar hepatic. Apare in insuficiena cardiac dreapt, obstrucie pe VCI, obstrucie pe arterele Suprahepatice. pestri (muscad) zone brune i cianotice (staza incipienta pericentro-lobulara) n cocard zon cianotic de staz MICROSCOPIC

zon galben (distrofie gras mediolobular zona sensibila Noel)

zon brun-rocat periportal (cvasi-normal)

intervertit n care se disting 2 zone: zona cianotic pericentrolobular i zona brun periportal
in faza tardiv, fibroza ce nlocuiete parenchimul pericentrolobular poate duce la ciroz cardiac nu este obligatorie

CAUZE:

insuficienta cardiaca dreapta, obstructie de vena cava inferioara, de vena hepatica. Greutate si volum crescute Marginea anterioara netezita, rotunjita Aspect pestrit (rosu-galbui si cyanotic), muscad vena centrolobulara dilatata, capilarele adiacente,leziuni distrofice hepatocitare Afectarea zonei mediolobulare datorita hipoxiei,aparitia distrofiei grase (zona metabolic activa).Ficatul in cocarda. Ficatul invertit. Staza intensa si prelungita leziuni distrofice ale zonei periportale necroza hemoragica centrala Scleroza (ciroza cardiaca).

STAZA HEPATIC

MACROS

MICROS

FICAT MUSCAD

STAZA HEPATICA, HE, 20X

TROMBUL

DEFINITIE

Trombusul (trombul) :coagulare intravascular i intravital.

MACROSCOPIC

Rugos, se extrage cu greutate din vas i ntotdeauna las leziuni endoteliale (dg. dif. cheag agonic). - triada Virchow:
leziuni endoteliale

ETIOPATOGENIE

staza hipercoagulabilitate

TROMBUL

trombi rosii (fibrina + trombocite +hematii) CATEGORII: trombi albi (fibrina + trombocite)

trombi micsti (au un cap tromb alb, corp liniile Zahn *ca dungile de nisip de pe malul marii+, coada tromb rosu)
Organizarea si recanalizarea Disparitia prin fibrinoliza

CONSECINTELE TROMBOZEI:

Propagarea si obstruarea vasculara cu gangrena sau infarct

Fragmentare cu embolie

TROMBUL

DEFINITIE
CAUZE :

Coagulare in timpul vietii care nu este urmata de fibrinoliza.

leziuni endoteliale, tulburari ale fluxului sanguin modificari ale factorilor de coagulare. localizare: cardiac (pot avea o laminare aparenta/ liniile Zahn) / vascular. localizare vasculara: arterial (coronare, cerebrale, renale, mezenterice) / venos (menzeterice, porta)

CLASIFICARE.

culoare : alb (trombocite+leucocite+fibrina), rosu (trombocite+leucocite+fibrina+hematii), stratificat (cap alb, corp aderent alb/rocsu, coada rosie) vechime: recent, / vechi

prezenta bacteriilor: septic (in endocardita bacteriana) / aseptic (endocardita verucoasa)

TROMBUL

MACROSCOPIE.

Aderent, mat, uscat, friabil, rugos coagulul EVOLUTIE: propagare. Creste in interiorul vasului.

MICROSCOPIE.

Embolie. Rezolutie (fibrinoliza spontan sau indusa) Organizare si recanalizare (enzimele celulare digera fibrina inaintand spre centrul lui, capilare si fibroblaste/ tesutul de granulatie, recanalizand lumenul

TROMBUL

TROMB vs CHEAG AGONIC

Trombembolism pulmonar masiv embol calaret la bifurcatia arterei pulmonare

TROMB ROSU, HE, 4X

ORGANIZARE CU RECANALIZARE

INFARCTUL MIOCARDIC
Reprezint necroza ischemic acut, consecutiv obstruciei unui vas coronar.

DEFINITIE

Modificri ultrastructurale de afectare ireversibil

Fibre ondulate (wavy fibers) Defect de colorare cu sruri de tetrazoliu (disparitia activitatii SDH) Necroz incipient Alterri macroscopice

20-40 min.

tromboza pe plac de aterom fisurat,

ETIOPATOGENIE IMPLICAREA PERETELUI VENTRICULAR mai rar embolia sau spasmul coronarian. Poate fi transmural sau subendocardic Zona de necroza IMA CONSTITUIT ARE 3 ZONE: Zona lizereului hemoragic Zona infiltratului leucocitar

1-3 ore

2-3 ore

4-12 ore 12 -24 ore

INFARCTUL MIOCARDIC
DEFINITIE. Ischemie totala, acuta si persistenta,anemie locala prin suprimarea circulatiei. alb (in tesuturi solide si la ocluzii arteriale), CLASIFICARE: rosu (locluzii venoase, tesuturi laxe, tesuturi cu circulatie dubla, tesuturi anterior congestionate). Cateva ore: margini ridicate, prost delimitat, consistenta ferma 24-48 h: bine delimitat, coloratie intensa, consistenta ferma 3-4 zile: alb-galbui, marginile bine delimitate Ore: nu se vede nimic

MACROSCOPIE.

Leziuni ale mitocondriilor

4-12 h: afectate toate organitele, descarcare de enzime necroza de coagulare/ ischemica, edem, hemoragii, infiltrat leucocitar si macrofagic MICROSCOPIE. 12-24 h: sufuziuni hemoragice, exsudat inflamator, fibroblaste (la creier-necroza de lichefiere) 48 h: necroza evidenta 72 h: necroza de coagulare totala, hemoragii, proliferare conjunctiva/ fibroblaste ce vor duce la cicatrice/ calcificari/ hialinizari

7 saptamani: cicatrizare completa

[la creier vindecarea se face prin lichefiere]

INFARCTUL MIOCARDIC (ALB)

OBSTRUCTIA A. INTERVENTRICULARE ANTERIOARE STANGI:

IMA perete ant. VS + 2/3 ant. sept + apex EKG: Q in V1-V4

OBSTRUCTIA A. CIRCUMFLEXE: IMA perete lat. VS EKG: Q in D1 si AVL OBSTRUCTIA A. INTERVENTRICULARE POSTERIOARE DISTAL: OBSTRUCTIA A. INTERVENTRICULARE POSTERIOARE PROXIMAL: BIOCHIMIC: IMA perete inf. VS + 1/3 inf. sept

EKG: Q in DII, DIII, AVF IMA VD;

EKG: R in V1 + Q in V6 GOT, LDH, CPK-MB

INFARCT MIOCARDIC

EVOLUTIA IMA
scad rezervele de glicogen, LA 30 DE MINUTE apare balonizare mitocondrial i dezorganizarea miofibrilelor necroza miocitelor, care au citoplasm eozinofil intens,

LA 4-6 ORE

nucleu picnotic sau disprut i

pierderea miofibrilelor. Miocitele pot fi oprite n sistol (necroza cu benzi de contracie) sau n diastol (NECROZA DE COAGULARE) apar PMN-urile macrofagele ce cur zona necrozat angioblastele, cu formarea ESUTULUI DE GRANULAIE cicatricea fibroas se formeaz si conine fibroblaste i colagen.

LA 2 ZILE LA 4 ZILE LA 1 SPTMN

DUP 1 LUN (6-8 SPTMNI)

INFARCT MIOCARDIC SUBACUT, HE, 10X

INFARCT MIOCARDIC VECHI, HE, 10X

INFARCT MIOCARDIC, HE, 10X

INFARCTUL PULMONAR (ROU)

DEFINITIE ETIOPATOGENIE Reprezint NECROZA HEMORAGIC a parenchimului pulmonar ca urmare a obstruciei brute a unei ramuri a arterei pulmonare. Ocluziile arterelor pulmonare sunt aproape NTOTDEAUNA EMBOLICE la origine. venele profunde ale membrului inferior n ~ 90% din cazuri. Trombembolismul pulmonar constitute cauza decesului la aproximativ 10% din adulii care decedez n spital. infarctul se extinde ctre periferia plmnului avand un aspect triunghiular, cu vrful ndreptat ctre hilul pulmonar, de culoare negru-violacee. in infarctul pulmonar apare necroza parechimului pulmonar din zona hemoragic, HISTOLOGIC afectnd pereii alveolari, bronhiolele i vasele. Dac infarctul este cauzat de un embol infecios poate apare o reacie inflamatorie cu PMN. Astfel de leziuni sunt denumite INFARCTE SEPTICE i unele dintre ele evolueaz ctre abces.

SURSA

MACROSCOPIC

TROMBEMBOLISM PULMONAR SI INFARCT PULMONAR

INFARCT PULMONAR, HE, 4X

INFARCT PULMONAR, HE, 4X

INFARCTUL RENAL (ALB)

NECROZA ISCHEMIC A PARENCHIMULUI RENAL provocat de obstrucia unui vas arterial. DEFINITIE Rinichii: locul de elecie pentru producerea unui infarct, n cazul unei embolii sistemice (un sfert din debitul cardiac trece prin rinichi !). este TROMBOZA MURAL n atriul i ventriculul stng, ca rezultat al infarctului miocardic. tromboza n ateroscleroza avansat a arterei renale i vasculita acut din poliarterita nodoas Pe seciune, zone triunghiulare alb-glbui cu baza spre cortical i vrful spre medular, care sufer in timp un proces de cicatrizare fibroas. glomerulii renali si tubii contorti proximali si distali sunt necrozati. Uneori durere i astenie, localizate la nivelul unghiurilor costo-vertebrale asociate cu hematuria.

SURSA MAJOR A EMBOLILOR ALTE CAUZE:

MACROSCOPIE MICROSCOPIC CLINICA

INFARCT RENAL, HE, 4X, 10X

INFARCT RENAL, HE, 4X, 10X

CUVINTE CHEIE

HIPEREMIA PASIVA (CONGESTIA) STAZA RENAL STAZA PULMONAR NODULI DE INDURATIE BRUNA CELULE CARDIACE), STAZA HEPATIC FICATUL IN COCARDA. FICAT MUSCAD TROMBUL TRIADA VIRCHOW: CONSECINTELE TROMBOZEI: INFARCTUL MIOCARDIC INFARCTUL PULMONAR (ROU) INFARCTUL RENAL (ALB)