132.

Limfadenitele (caractere generale, tipuri principale): In general boala Hodgkin este un proces neoplazic care afecteaza primar limfoganglionii. elulele patognomonice maligne sunt reprezentate de celule !eed"#ternberg (celule mari, cu diametrul de $%"&% mm, binucleate, cu simetrie in oglinda sau inmugurire, nucleii fiind centrati de un nucleol mare, eozinofil si citoplasma palida) si 'ariante de celule !eed"#ternberg sau celule Hodgkin (mononucleate cu nucleu cu nucleol mare, eozinofil si citoplasma palida). (ceste celule par sa fie aneuploide si clonale, dar originea lor este inca subiect de discutie. )oala Hodgkin este clar diferita de limfoamele non"Hodgkin (L*H) prin mai multe specificitati: Maniera de imprastiere: "boala Hodgkin se imprastie local, pas cu pas, prin metoda contiguitatii regiunilor limfoganglionare pornind, de obicei, de la gatul persoanelor (+%, din cazuri). -rmeaza prinderea medistinului, a limfoganglionilor celiaci si de aici diseminarea in splina, ficat si madu'a osoasa. .L*H se dez'olta frec'ent in mai multe grupe limfoganglionare datorita unei populatii circulatorii ne'azute. Histologie: "in boala Hodgkin populatia celulara este polimorfa si cele mai multe sunt celulele reacti'e (limfocite mici, plasmocite, /01 si macrofage). elulele maligne sunt 'aste ca numar si reprezentate de celule !eed"#ternberg si celule Hodgkin. . Limfoamele non"2odgkiniene sunt monomorfe si celulele maligne cuprind ma3oritatea structurilor limfoide. Varsta de agresare: ")oala Hodgkin apare preponderent la tinerii sub 3% ani. .L*H sunt 'azute mai ales la 'arsta mai inaintata, peste $% ani. Prognostic: "In cazul bolii Hodgkin, 'indecarea este posibila la apro4imati' 5%, dintre bolna'i. "L*H cu celule mici sunt, de obicei, incurabile. (lte L*H sunt 'indecabile intr"o anumita proportie, dar cu o frec'enta scazuta. 6eficitul imunologic al bolii Hodgkin este insotit de o disfunctie imunologica recenta si profunda. !aspunsul imunologic mediat de limfocitele 7 este cel mai se'er depresat. )olna'ii cu limfom Hodgkin sau uneori susceptibil la infectii 'irale, microbacterii sau micoze. linic si patologic )H este impartita in $ subtipuri 2istopatologice, fiecare a'and corelatii clinicopatologice particulare in stransa legatura cu numarul celulelor !"#: "scleroza nodulara8 "predominanta limfocitara8 "celularitate mi4ta8 "depletie limfocitara. In trecut prognosticul era dependent de celularitate. (cesta este mai bun in boala Hodgkin predominant limfocitara cu cate'a celule !"# si mai scazut in forma cu depletie limfocitara (cu cele mai multe celule !"#). 133. )oala Hodgkin" clasificarea 2istopatologica: linic si patologic boala Hodgkin este impartita in $ subtipuri 2istopatologice, fiecare a'and corelatii clinicopatologice particulare in stransa legatura cu numarul celulelor !"#: 1. )oala Hodgkin cu scleroza nodulara. Histopatologic, celule !"# sunt frec'ente si distribuite in infiltratul limfocitic in care /0*, 2istocitele si plasmocitele sunt proeminente si dispuse nodular ('ec2ea denumire era de limfogranulomatoza maligna). 2. )oala Hodgkin cu scleroza nodulara. Histopatologic, doar in acest tip de boala Hodgkin sunt prezente benzi de tesut con3uncti' fibros care demarc2eaza structura limfoganglionilor ce contin celule tumorale maligne specifice asociate limfocitelor, plasmocitelor si /01 ('arianta distincti'a a celulelor !# " denumite celule lacunare sau 9pop"corn: dupa aspectul nucleilor). /rognostic: este un neoplasm nedureros si rezultatele unui tratament 3udicios ales sunt e4celente. 3. )oala Hodgkin . tipul cu predominanta limfocitara forma nodulara. Histopatologic se dez'olta in limfoganglioni unde se demonstreaza foarte putine celule !"# intricate cu limfocite si macrofage. /oate fi o forma neobisnuita de limfom cu celule beta. $. )oala Hodgkin cu depletie limfocitara. Histopatologic se identifica numeroase celule !"# aran3ate in pla3e cu cate'a limfocite si reactie inflamatorie mica. 6e retinut ce multe cazuri diagnosticate initial ca depletie limfocitara au fost reclasificate ca L*H cu celule mari. 13$. )oala Hodgkin cu celularitate mi4ta: cuprinde apro4imati' 3%, dintre toate cazurile de boala Hodgkin si se intalneste, de obicei, la adultii de 'arsta medie. Histopatologic, celule !"# sunt

frec'ente si distribuite in infiltratul limfocitic in care /0*, 2istocitele si plasmocitele sunt proeminente si dispuse nodular ('ec2ea denumire era de limfogranulomatoza maligna). 13;. )oala Hodgkin cu scleroza nodulara: reprezinta apro4imati' &%, dintre toate cazurile de boala Hodgkin. linic, este cel mai comun limfom al adolescentilor si adultilor tineri si este singurul tip de boala Hodgkin care predomina la femei tinere. /rinderea mediastinului anterior (timusul) este obisnuita. Histopatologic, doar in acest tip de boala Hodgkin sunt prezente benzi de tesut con3uncti' fibros care demarc2eaza structura limfoganglionilor ce contin celule tumorale maligne specifice asociate limfocitelor, plasmocitelor si /01 ('arianta distincti'a a celulelor !# " denumite celule lacunare sau 9pop"corn: dupa aspectul nucleilor). /rognostic: este un neoplasm nedureros si rezultatele unui tratament 3udicios ales sunt e4celente. 13&. )oala Hodgkin . tipul cu predominanta limfocitara forma nodulara: constituie apro4imati' ;, dintre toate cazurile de boala Hodgkin si au cel mai bun prognostic. )olna'ii sunt de la adulti tineri pana la indi'izi mai in 'arsta si reprezinta, in general, stadii recente ale bolii. Histopatologic se dez'olta in limfoganglioni unde se demonstreaza foarte putine celule !"# intricate cu limfocite si macrofage. /oate fi o forma neobisnuita de limfom cu celule beta. 13<. )oala Hodgkin cu depletie limfocitara: cuprinde apro4imati' 1, dintre cazuri. 1ste mai obisnuita la persoanele in 'arsta la care boala este diseminata8 are un prognostic destul de sarac. Histopatologic se identifica numeroase celule !"# aran3ate in pla3e cu cate'a limfocite si reactie inflamatorie mica. 6e retinut ce multe cazuri diagnosticate initial ca depletie limfocitara au fost reclasificate ca L*H cu celule mari. 135. Limfoamele maligne non"Hodgkin (generalitati): L*H sunt neoplazii obisnuite cuprinzand apro4imati' 1%, dintre toate tumorile maligne. /e locul 2 este clasificata leucemia acuta, cea mai obisnuita forma de cancer la copii si la adultii tineri. Limfomul apare mai frec'ent la 'arsta medie si la batrani. Factori etiologici. 1tiologia L*H este necunoscuta dar o anumita categorie a incidentei este asociata cu alterarea mecanismelor de control imunoregulatoare. )olna'ii cu defecteimunologice congenitale (telangiectazie cu ata4ie, sindrom =iskott"(ldric2) pot a'ea incidenta L*H crescuta de peste ;% ori fata de indi'izii normali. )olna'ii cu defecte imunologice dobandite (sindromul #3ogren, L1#, artrita reumatoida, boala Has2imoto, #I6() prezinta o crestere a incidentei limfoamelor ca si cei in 'arsta sau cei cu functii imunologice alterate, induse de terapia medicamentoasa (imunosupresie pentru transplante). #unt implicate anumite 'irusuri si substante c2imice. 1)> (epsten")arr >irus) este probabil oncologic nonintrinsec fiind un stimulator policlonal potent pentru proliferarea L*H cu celule ). (cest 'iruseste etiologic implicat (desi nedo'edit) in toate cazurile africane de limfom )urkitt si limfom imunoblastic cu celule mari (ambele fiind limfoame cu celule )). (numite substante c2imice, inclusi' fenitoina, altereaza suprafata membranelor anumitor limfocite interferand cu controlul imunoreglator si fa'orizand proliferarea celulelor tumorale si dez'oltarea L*H. Leziunile cromozomiale specifice apar in anumite limfoame. (ceste modificari par sa apara ca locusuri ale proto"oncogenelor celulare, fapt ce poate fi semnificati' etiologic. In limfoamele )urkitt au loc translocatii intre cromozomul 5 si unul dintre cromozomii care poarta gene pentru portiuni de molecule de imunoglobuline: la +%, dintre bolna'ii cu limfom )urkitt translocatia a3unge pe cromozomul 1$ care poarta genele cu lanturi grele. La 1%, dintre bolna'ii cu limfom )urkitt translocatia a3unge atat pe cromozomul 22

care poarta lanturi l, cat si pe cromozomul 2 care poarta lanturi k. Complicatiile infectioase. 0odificarile imunoregulatorii predispun bolna'ii cu L*H la boli infectioase. Limfoamele cu celule ) predispun in general bolna'ii la infectii bacteriene deoarece demonstreaza o crestere a catabolismului imunoglobulinelor si supresia functiei limfocitelor ). Limfoamele 7 predispun frec'ent bolna'ii la infectii 'irale, micoze sau microbacterii. L*H prezinta e4pansiunea clonala a elementelor leucocitare blocate intr"un stadiu particular al dediferentierii limfocitelor ) si a limfocitelor 7. elulele acestor tumori repeta caracteristicile morfologice si functionala a celulelor analoge normale. Clasificare: "originea prezumti'a: limfocite )8 limfocite 7. .0orfologia si talia celulelor: mici, cli'ate mici, mari, mi4te mici si mari. .6ez'oltarea nodulara a modelului: infiltrarea difuza8 agregate nodulare (foliculare). .?rade de diferentiere: bine diferentiat, sarac diferentiat, nedefinit. .?rad si prognostic: grad scazut (prognostic fa'orabil), grad intermediar (prognostic intermediar) si grad ridicat (prognostic nefa'orabil). 6in punct de 'edere al originii 7 si ), istoria naturala a limfoamelor este mai usor de inteles utilizand trei categorii ma3ore: (a) rata proliferarii, (b) mobilitatea celulara, (c) progresia neoplazica sau transformarea. 13+. Limfomul malign non"Hodgkin folicular: (cest tip este deri'at din celule normal prezente in foliculii sau in centrii germinali a limfoganglionilor. -neori acest tip este denumit L*H al centrilor foliculari si cuprind 1@3 dintre toate limfoamele. (ceste limfoame pot recapitula structuri normale ale centrilor germinati'i si au un model de crestere folicular (nodular). 0odelul folicular poate fi gasit doar in limfoamele ), cum ar fi tipul celulelor cli'ate si mici. 7otusi in unelecazuri tumorile cu celule ) sunt destul de difuze. /rognosticul limfoamelor foliculare este mai fa'orabil, acestea a'and un grad mai scazut decat limfoamele difuze. ei mai multi bolna'i prezinta diseminare nodala, splenica, medulara, in toti centrii germinati'i ai tesutului limfoid dispersat. /arado4al, limfomul de grad scazut este incurabil. 7otusi, de regula supra'ietuirea este relati' indelungata (5" 1% ani). 1$%. Limfomul malign non"Hodgkin difuz cu celule mari ): (ceste tumori, mai agresi'e, sunt de obicei difuze (cu prognostic mai sarac) dar pot prezenta si un model folicular. L*H cu celule mari poate sa apara de no'o si poate rezulta din transformarea tipului de celule mici. 7umorile de obicei debuteaza intr"un loc cum ar fi gatul sau a4ila dar se imprastie cu formarea de mase tumorale mari in splina, ficat sau oriunde. 0orfologic, celulele au nuclei mari cu nucleoli. (cesti nuclei pot fi cli'ati sau noncli'ati. ele mai multe tumori sunt de grad intermediar dar unele au celule care arata o similitudine cu imunoblastii cu citoplasma plasmocitoida si sunt clasificate ca L*H de grad ridicat. (ceste tumori denumite L*H cu celule mari imunoblastice apar in asociere cu leziunile imune anormale cum ar fi sindromul #3ogren. /rognosticul pentru L*H cu celule ) este formal scazut dar tratamentele c2imioterapice conduc la 'indecarea a peste ;%, dintre bolna'i.

1$1. Limfomul )urkitt: L*H cu celule ) apare cel mai frec'ent in (frica unde cei mai multi bolna'i sunt copii. 1ste posibila asocierea cu 1)> si cu translocatia cromozomiala. 7umorile primiti'e e4tralimfatice sunt tipice pentru formele aparute in (frica, in osul mandibulardar au o predilectie si pentru 'iscerele abdominale, o'are, san, spatiul epidural, sau in meninge. 6ez'oltarea

in madu'a osoasa produce manifestari in sangele periferic (e4. Leucemii). Limfomul )urkitt apare probabil din transformarea celulelor centrelor foliculare. 0icroscopic, celulele neoplazice sunt limfocite mici, transformate, uniforme in forma si talie dar putin mai mari decat limfocitele mici. *ucleii au o cromatina fin dispersata ca si a celulelor limfoide primiti'e. 0itozele si macrofagele sunt abundente cu producerea de macrofage caracteristice aspectului de 9cer instelat:. In forme a'ansate dezordinea este rapid fatala dar mai mult de 3umatate dintre bolna'i sunt puternic sensibili la c2imioterapie. 1$2. Limfomul malign non"Hodgkin anaplazic cu celule 6$A: (ceasta forma epidermotropica de grad scazut, este produsa de un neoplasm al celulei 72elper ( 6$A). elulele sunt mici in talie si au nuclei neregulati. Leziunile cutanate apar initial ca pete rosiatice8 cand se e4tind apar ca placi groase urmate de dez'oltarea eritrodermiei difuze, afectand corpul si fata. ?rupurile caracteristice ale celulelor intraepidermice (abcesele /autrier) sunt prezente in biopsiile cutanate. /e langa imprastierea epidermatropicaapar si alte leziuni pe durata e'olutiei altor boli. (tingerea limfoganglionara este aparenta. elulele sunt mai mari, cu forma cerebriforma si preterminal se poate dez'olta leucemia franca (sindromul #ezarB). 7umorile sunt incurabile iar e'olutia dureaza apro4imati' $ ani. !ecent, tratamentul cu inlocuirea leucocitelor din sange periferic a demonstrat un succes conducand la diminuarea temporara a leziunilor cutanate. !adioterapia si mustarul nitrogenic topic sunt utilizate ca paleati'e ala simptomelor. 1$3. ?usa nodulara: este un termen nespecific care defineste cresterea tiroidei in talie si greutate de cauze 'ariatela bolna'i eutiroidieni, 2ipotiroidieni sau 2ipertiroidieni. 1tiologia este 'ariata: " 6efectul genetic al sintezei de 2ormoni tiroidieni apare in gusa congenitala: 2ormonii tiroidieni fiind insuficienti, 2ipofiza stimuleaza secretia de 2ormoni tropi ceea ce implica proliferarea epiteliului folicular tiroidian cu 2iperplazia secundara a acestuia. . 6eficienta de iod scade secretia tiroidiana cu stimularea 2ormonilor tropi 2ipofizari si 2iperplazia secundara a glandei tiroide8 administrarea de saruri de iod +odata cu sarea alimentara) au rezol'at maladia din zonele populationale endemice (regiunea #ubcarpatilor) pentru ;%, din populatie. . ?oatrogenii ('arza si conopida) si unele medicamente interfera cu productia de 2ormoni tiroidieni si aparitia secundara a gusii. . ?usa nodulara nonto4ica este o crestere a tiroidei pe seama unei 2iperplazii continute sau repetiti'e in raspunsul deficient de 2ormonii secretati de glanda tiroida. linic, tiroida poate fi crescuta in talie (peste 2;%g) si se poate e4tinde substernal producand detresa respiratorie: sunt prezenti noduli asimetrici sau un singur nodul poate domina aspectul clinic, putand fi confundat cu un neoplasm tiroidian. 0orfologic combinatia de noduli de 2iperplazie focala si de leziuni degenerati'e defineste gusa nodulara. In aria de 2iperplazie iodul poate sa stimuleze formarea de 2ormoni care insa nu pot fi eliberati in circulatia sanguina. In timp se dez'olta noduli cu un continut coloid (sunt prezente in masa de coloid niste fisuri lunfi, patognomonice) delimitati de un epiteliu cubic turtit care si"a pirdut proprietatile secretorii. #e asociaza microfoliculi limitati de celule columnare 2iperplazice care contin putin coloid si uneori reactii inflamatorii fata de foliculii tiroidieni rupti. and focarele de 2iperplazie sunt mari si circumscrise denumirea este de 2iperplazie adenomatoasa. In gusa nodulara (gusa adenomatoasa) uneori se constata 2iperfunctie clinica: gusa nodulara to4ica (2ipertiroidism). 1$$. )oala )asedoC"?ra'es: produce 2ipertiroidie din cauza de adenom functional tiroidian sau cancer. linic, bolna'ii afectati sunt femei tinere cu manifestari ner'oase, ta2icardie, transpiratii, pierdere in greutate si e4oftalmie. *i'elul tireotropinei este scazuta sau nemasurabil. 0acroscopic

gusa to4ica difuza poate fi de talie normala sau marita simetric de 2"$ ori. 0icroscopic se constata o 2iperplazie difuza se'era de epiteliu folicular cu foliculi mici si putin coloid. elulele foliculare sunt inalte, columnare cu nuclei mariti8 din cauza numarului crescut de celule din foliculi apar proeminentepapilare iar coloidul dinspre marginea lor are aspect dantelat. #troma este intens 'ascularizata si infiltrata limfomonocitic. )oala ?ra'es are probabil un mecanism imunologic si obisnuit este asociata cu alte leziuni autoimune. 1$;. 7iroidita Has2imoto: este cauza obisnuita de 2ipotiroidism mai ales in prea3ma menopauzei. )olna'ele sunt letargice, intolerante la frig, greoaie, cu pielea groasa si bradicardie. Drec'ent se asociaza si alte leziuni de origine autoimuna inclusi' leziuni endocrine. 0acroscopic, glanda este ferma crescuta de 2"$ ori. /e suprafata de sectiune lobulatia este accentuata si lobii indi'iduali proemina. In stadiile finale tiroida de'ine foarte mica si fibrotica (comple4 clinic de mi4edem idiopatic). 0icroscopic foliculii tiroidieni sunt mici si atrofici. oloidul este absent sau imprastiat fiind prezenta metaplazia o4ifilica +celule Hurt2le) care inlocuiesc epiteliul folicular. Infiltratul de limfoplasmocite cu formarea de centri clari asemeni unui limfom nodular este proeminent iar fibroza are grade 'ariate de e4tindere. 1$&. 7iroidita !iedel: este caracterizata de o proliferare de tesut con3uncti' asociata cu fibroza retroperitoneala, orbitala sau mediastinala sugerand o colagenoza sistemica si nu o leziune per se a glandei tiroide. linic, compresia tiroidei pe structurile 'ecine poate obstrua respiratia. 0acroscopic tiroida este dura, lemnoasa, tare 9ca fierul: si adera la structurile 'ecine8 planurile tisulare sunt obliterate. 0icroscopic tesutul fibros inlocuieste tiroida si in 'ase apar 'asculite autoimune. 1$<. (denomul tiroidian folicular: apar din epiteliul folicular (adenoame foliculare). 1ste o tumora benigna. #e prezinta de obicei sub forma unor noduli solitari, bine circumscrisi, demarcati de tesutul tiroidian adiacent normal. 0icroscopic tumorile constituite din din tesut cu aspect folicular sunt incapsulate. 1$5. arcinomul tiroidian folicular: reprezinta ;"1%, dintre cancerele tiroidiene. linic sunt afectati adultii, mai ales femeile. In'azia 'aselor este obisnuita si apar metastaze in creier, oase si pulmoni. 0acroscopic, tumora este difuza cu e4tensie importanta. 0icroscopic, tumora are aspect solid cu foliculi neoplazici aborti'i sau bine dez'oltati. /rognosticul depinde de marimea tumorii si e4tensia in'aziei8 daca tumora are aspect de adenom si este limitata la capsula cu in'azie 'asculara, rata de supra'ietuire peste ; ani este de 5;,. 7umora este sensibila la radioid, in special dupa stimularea cu tireotropina (caracteristica utilizata in diagnostic si terapie). 1$+. arcinomul tiroidian papilar: este cel mai obisnuit tip de cancer tiroidian (<%"5%, din tumorile maligne care apar in tiroida). 7umora are o distributie bimodala: ;%, dintre bolna'i au sub $% de ani iar ;%, dintre bolna'i au &%"<% ani. (pare mai frec'ent la se4ul feminin, prioritate a'and persoanele care au suferit iradieri la cap si gat. linic se palpeaza o masa putin dureroasa la ni'elul anterior al gatului si uneori metastaze in limfoganglionii cer'icali. -neori tumora primara poate fi prea mica pentru a fi e'identiata clinic. 0acroscopic tumorile mici (denumite cancere oculte sau sclerozante)seamana cu niste cicatrici. 7umorile mari au margini prost definite desi

unele sunt partial incapsulate. #e pot forma c2iste, fibroza si calcificari e4tensi'e. 0icroscopic se constata straturi unice si bine diferentiate, aran3ate pe a4e fibro'asculare8 nucleii 9in geam mat: sunt caracteristici8 $%, dintre cancerele papilare contin calcosferite laminare (corpi psamomatosi). In'azia limfaticaeste de obicei multipla intratiroidian apoi in limfoganglionii cer'icali (;%, dintre bolna'i, in momentul diagnosticului). 0ulte cancere papilare au si diferentieri foliculare (cancer mi4t papilar si folicular), e'olutia acestora fiind asemanatoare cu a unui cancer papilar. 7umora are o crestere e4trem de lenta (rata de supra'ietuire mai mare de 1% ani este de peste +;,). 1;%. arcinomul tiroidian medular: reprezinta ;"1%, din cancerele tiroidiene a'and punct de pornire din celulele parafoliculare . 7umora se dez'olta de obicei peste $% de ani in treimea latero"superioara tiroidiana, a'and forme familiale si tendinta de a fi multifocala si bilaterala. elule parafoliculare secreta calcitonina astfel incat masuratorile 2ormonale sunt utilizate pentru diagnostic si prognostic. 0acroscopic tumorile sunt gri"albe"galbui, dure, bine demarcate, separate de 2ialin, stroma cantinand amiloid. 0etastazele sunt prezente in 'asele limfatice si in 'asele sanguine. /rognosticul este mai bun decat pentru carcinoamele nediferentiate8 supra'ietuirea peste ; ani este ;%,. 1;1. (denoamele 2ipofizare: Hiperfunctia 2ipofizei anterioare este o 2ipersecretie intrinseca a 2ormonilor tropi ca rezultat al neoplasmului (adenoame) sau, mai rar, al microadenoamelor 2ipofizare. linic sunt descrise 3 sindroame mai obisnuite asociate cu productie e4cesi'a a unui singur 2ormon. 1 Hipersecretia #7H. linic, efectele 'ariaza cu 'arsta: in copilarie se produce gigantismul iar la 'arsta adulta se produce acromegalia. 0icroscopic este prezent adenomul 2ipofizar cu celule acidofile (eozinofilie). 2 Hiperprolactinemia, este asociata cu galactoree spontana sau indusa recunoscuta drept cauza de infertilitate feminina si amenoree secundara care apare la femeile tinere dupa oprirea contracepti'elor orale utilizate prelungit. 0orfologic sunt prezente anomalii 'izibile macroscopic si radiologic iar microscopia optica e'identiaza microadenoame (sau focare de 2iperplazie). 3 Hipercorticismul este definit de 2ipersecretia 2ipofizara de ( 7H cu aparitia sindromului us2ing. 0icroscopic, la ni'elul 2ipofizei apare adenomul bazofil (microadenoame dificil de detectat). Hipofunctia 2ipofizei sau pan2ipopituitarismul este tradus clinic prin 2ipotiroidism, 2ipogonadism si 2ipoadrenalism (letargie, infertilitate, susceptibilitate la infectii) si la copii nanism prin absenta #7H. 0orfologic 2ipofiza poate fi distrusa prin tumoride 'ecinatate, infarctizare in special postpartum (sindrom #2ee2an), iradierea ariilor sau prin sarcoidoza. Lobul posterior reprezinta 1%, din 2ipofiza. 6eficienta secretiei de 'asopresina sau diabetul insipid +manifestarile clinice sunt dominate de poliurie si polidipsie) apar prin distrugerea sau compresia neuro2ipofizei de catre tumorile locale, iradiere, leziuni 'asculare craniene, traumatisme sau postc2irurgical

1;2. Deocromocitomul: este o tumora rara, de obicei familiala, cu celule cromafine fiind o cauza tratabila de H7(. 1l poate sa se dez'olte singur sau ca un component al neoplaziilor endocrine multiple8 se poate dez'olta e4trarenal (apare in alte tesuturi cu origine in cresta neurala), bilateral sau unilateral in 0#!. linic, catecolaminele eliberate in circulatie produc crize de H7( paro4istica, angina, aritmie cardiaca, dureri de cap si intoleranta la glucide. 6aca tumora nu este tratata apar accidente cerebro"'asculare potential fatale, insuficienta cardiaca congesti'a cu edem pulmonar sau cu fibrilatie 'entriculara. 7estele de laborator arata ni'ele ridicate de acid

'anililmandelic si norepinefrina. 0acroscopic feocromocitomul este de obicei circumscris de culoare gri"bruna cu diametrul de 1"$ cm. 0icroscopic tumora este formata din insule si cordoane de celule mari cu citoplasma 'oluminoasa cu multiple atipii nucleare. 1;3. *euroblastomul: este o tumora solida maligna e4tracraniana frec'enta la sugar (1;";%, din malignitatile neonatale) si la copil (<"1$,). linic este mai frec'enta la se4ul masculin, localizata in 0#!, ganglionii simpatici cer'icali, toracesi ganglionii simpatici abdominali. La baza diagnosticului poziti' stau anomaliile cantitati'e de catecolamine prezente in urina. 0acroscopic sunt tumori pseudoincapsulate, nodulare, cu suprafata de sectiune gri si arii de necroza, 2emoragie si calcificari. 0icroscopic neuroblastomul tipic este constituit din celule asezate in pla3a cu tendinta de a forma rozete8 mitozele sunt prezente in numar mare. /rezenta de rozete si neurofibrile este patognomonica. /rognosticul depinde de 'arsta copilului in momentul diagnosticului (bolna'ii mai tineri au rata de supra'ietuire mai mare) si de stadiul bolii (rata de supra'ietuire de ; ani este 5;, pt tumora localizata si de 3%, pt tumorile cu metastaze). 1;$. Esteomul osteoid: apare la personae tinere, mai ales la barbati. linic, bolna'ii acuza o durere care tinde sa de'ina se'era noaptea si care se amelioreaza la administrarea de aspirina. 14amenul radiologic arata o leziune radiotransparenta centrata, incon3urata de os dens, sclerotic. 0acroscopic, tumorabenigna este o masa rotunda sau o'alara, continand o arie centrala friabila, de culoare rosie" bruna (nidus). 6estul de frec'ent, nidusul apare ca un labirint neregulat de tra'ee osoase, tesut fibros si oase. entrul nidusului este bogat in substanta, calcificari si cellule gigante multinucleate. 7ratament: este necesara e4cizia in intregime a nidusului cu limita de os sclerotic pentru a e'ita persistenta acuzelor sau recidi'ele leziunii. 1;;. Esteosarcomul: este o tumora osoasa de malignitate inalta caracterizata prin producerea de osteoid si os. ele mai multe osteosarcoame apar in zona metafizara distala a oaselor lungi (femur, 2umerus si tibie) dar pot atinge orice os, inclusi' oasele mici ale mainii, piciorului si fetei. (ceasta tumora este cea mai frec'enta tumora maligna primara a osului (pe primul loc este de fapt mielomul multiplu care este, de fapt, un neoplasm al plasmocitelor) reprezentand 1&, dintre toate malignitatile osoase. (ceasta boa afecteaza in special barbatii tineri cu 'arste cuprinse intre 1% si 2% de ani. #e considera ca e4ista doi factori predispozanti in dez'oltarea osteosarcoamelor: iradierea si leziunile osoase pree4istente (de e4 boala /aget). Inca nu a fost stabilit rolul traumatismelor sau al 'irusurilor. linic, se constata durere si tumefiere a zonei tumefiate. 6aca tumora este mare poate produce limitarea miscarilor in articulatiile 'ecine. 7umora creste rapid si concomitent se produce scaderea in greutate si anemia secundara a bolna'ului. 14amenul radiologic e'identiaza distrugerea osului cu penetrarea corte4ului si ridicarea(desprinderea) subperiostului (triung2iul odman) si infiltrarea tesutului moale 'ecin. 0acroscopic, tumora apare ca o masa mare necrotica si 2emoragica pornind din mi3locul epifizei distale cu e4tinderea posibila (rar) in spatiul articular 'ecin. 0icroscopic, e4ista 3 tipuri de osteosarcoame diferentiate dupa modul 2istologic predominant: osteoblastic, fibroblasticsi condroblastic. 0arkerul tumoral este prezenta de osteoid si os in stroma maligna. #troma e'identiaza celule bizare, pleomorfice, cu nuclei neregulati si mitoze abundente. In 'ecinatatea zonei de necroza apar celulele gigante multinucleate si calcificari. artila3ul malign poate fi prezent in focare mai mici sau mai mari. 7ratament. /t a e'ita diseminarea tumorala cel mai bun tratament consta in amputarea c2irurgicala a e4tremitatii afectate. 2imioterapia ad3u'anta poate creste perioada de supra'ietuire in timp ce radioterapia s"a do'edit neeficienta. Ericum, rata de supra'ietuire peste ; ani este de doar ;"2%,, decesul sur'enind in urma diseminarii tumorale 2ematogene in pulmon, in ficat si in alte oase. 1;&. ondrosarcomul: este o forma maligna cartilaginoasa localizata spinal, in oasele pel'ine si in

zona metafizara superioara a femurului si 2umerusului. 7umora poate sa apara de no'o (condrosarcom primar) sau a'and originea in leziunile cartilaginoase benigne (condrosarcom secundar). Intre toate neoplasmele tumora reprezinta <"1;, si apare mai frec'ent (aproape 3@1) la barbatii cu 'arste cuprinse intre 3% si &% de ani. linic, bolna'ii se plang in mod obisnuit de durere si tumefiere locala, de obicei de cate'a luni sau ani. 14amenul radiologic e'identiaza o distrugere a corticalei osoase cu atingerea medulara (neobligatorie) si un mozaic de zone mai dense produse prin calcificari si osificari. 0acroscopic, condrosarcomul apare lobulat, alb"galbui pe seama materialului mucoid si a focarelor de calcificare. 0icroscopic se obser'a urme de cartila3 imatur care contin celule anaplazice cu 2 sau mai mult nuclei in condroplaste. 0itozele sunt obisnuite. 7ratament: se prefera rezectia tumorala totala dar localizarea tumorala poate fi dificil de abordat. *eoplaziile au o crestere lenta care poate fi local agresi'a timp de ani de zile, cu recidi'e frec'ente. 6iseminarea 2ematogena in pulmon, ficat si rinic2i apare peste ani, e'identiate uneori doar la necropsie. !ata de supra'ietuire mai mare de 1% ani este de ;%"&%,. 1;<. (ccidentul 'ascular cerebral isc2emic: (> isc2emic este cauzat de un c2eag de sange care bloc2eaza circulatia sang'ina a creierului. 2eagul de sange se poate dez'olta intr"o artera ingustata care iriga creierul sau poate a3unge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la ni'elul inimii sau din orice alta regiune a organismului. 2eagurile sang'ine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care determina afectarea circulatiei sang'ine normale, cum ar fi: " rigidizarea peretilor arterelor. (ceasta este cauzata de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul za2arat si de ni'elul crescut al colesterolului sang'in " fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate) " anumite afectiuni ale 'al'elor cardiace, cum ar fi o 'al'a cardiaca artificiala, o 'al'a cardiaca reparata, o boala cardiaca 'al'ulara precum prolapsul de 'al'a mitrala sau stenoza orificiului 'al'ular " infectia 'al'elor cardiace (endocardita) " un foramen o'ale patent, care este un defect cardiac congenital " tulburari de coagulabilitate a sangelui " inflamatie a 'aselor sang'ine ('asculita) " infarctul miocardic 6esi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (2ipotensiunea) de asemenea poate sa cauzeze un accident 'ascular cerebral isc2emic. 7ensiunea arteriala scazuta duce la scaderea circulatiei sang'ine la ni'elul creierului8 ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masi'a de sange sau de o infectie se'era. -nele inter'entii c2irurgicale (precum endarterectomia) sau alte procedee (cum ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide ingustate, pot duce la formarea unui c2eag sang'in la locul unde s"a inter'enit, cauzand ulterior un accident 'ascular cerebral. #imptome: " starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului " tulburari de 'edere la un oc2i sau la ambii, precum 'edere neclara, incetosata, cu pete, 'edere dubla sau pierderea 'ederii " confuzie, tulburari de 'orbire sau de intelegere a cu'intelor celorlalti " tulburari de mers, ameteala, pierderea ec2ilibrului sau a coordonarii " dureri de cap se'ere " simptomele datorate accidentului 'ascular cerebral isc2emic difera de cele ale celui 2emoragic. #imptomele depind de asemenea de localizarea c2eagului sang'in sau a 2emoragiei si de e4tinderea regiunii afectate " simptomele (> isc2emic (cauzat de un c2eag ce a blocat un 'as sang'in) apar de obicei in 3umatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este c2eagul. 6e e4emplu, un (> in

partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului. " simptomele unui (> 2emoragic (cauzat de o sangerare in creier) pot fi similare celor produse de (> isc2emic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap se'ere, greturi si 'arsaturi, FintepenireaF gatului, ameteli, con'ulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta " simptomele unui (> pot progresa in curs de cate'a minute, ore sau zile, adesea in mod treptat. 6e e4emplu, slabiciunea usoara poate e'olua spre o incapacitate de a misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului. In cazul in care accidentul 'ascular cerebral este pro'ocat de un c2eag de sange mare (isc2emic), simptomele apar brusc, in decurs de cate'a secunde. In cazul in care o artera care este ingustata de3a de ateroscleroza este blocata, de obicei simptomele se dez'olta gradat, in curs de cate'a minute sau ore, sau mai rar, in cate'a zile. 6aca in cursul timpului apar mai multe accidente 'asculare cerebrale de mici dimensiuni, persoana respecti'a poate prezenta o modificare treptata a gandirii, comportamentului, ec2ilibrului sau a miscarii (dementa multi"infarct). *u sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui (> mic. 1le pot fi atribuite gresit 'arstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele pro'ocate de alte afectiuni si care pot fi asemanatoare. 1;5. (ccidentul 'ascular cerebral 2emoragic: 1. Hemoragiile intraparenchimatoase au 3 localizari mai frec'ente: ganglionii bazali si talamusul @ 2emoragia 6uret, (&;,), punte (1;,) si cerebel (1%,). linic leziunile minore sunt putin periculoase prin ele insile cat si prin obstructia pe care o pro'oaca la ni'elul 'aselor mici asociate. Hematoamele au potential de a produce un deficit neurologic focal si initierea 2ernierii letale a #* . 1tiologia este reprezentata de H7(, leucemii, ane'risme in forma de fraga si malformatii arterio'enoase, neoplasme primare si metastazante, traumatisme, etc. liic, simptomele obisnuite sunt dureile de cap, greata, 'oma 9in 3et:, letargia, spasmele,contractiile, paralizia, afazia, orbirea, surzirea, fiind consecinta tumefierii si 2ernierii masei cerebrale la ni'el mediu si punte, de obicei unilateral, sau sectionarii 'aselor liniei mediane ceu distrugerea de portiuni mediane si superioare de creier, sau distrugerea formatiunilor reticulate8 pierderile de cunostinta, insuficienta respiratorie si in final e4itusul. Hemoragia 6uret defineste 2emoragiile cerebrale care se manifesta printr"o pierdere brutala a cunostintei si prabusirea bolna'ului8 capul este in e4tensie, fata este congestionata, respiratia este greoaie, de obicei e4tremitatile de pe o parte a corpului sunt inerte (2emiplegie) si se poate manifesta incontinenta urinara si fecala. 6aca 2emoragia apare spre suprafata creierului, iritarea corte4ului cerebral da con'ulsii. /rogresi' apare coma care de'ine profunda si decesul sur'ine in cate'a ore sau zile. 6aca 2emoragia este mica si se resoarbe bolna'ul poate sa"si re'ina complet sau sa pastreze un deficit neurologic in functie de sediul 2emoragiei. 2. Hemoragia subarahnoidiana apare secundar traumatismelor sau rupturilor, ane'rismelor in forma fraga. linic este prezenta durerea de gat, rigiditatea nucala prin iritatie meningeala, alterari in statusul mental si in timp 2idrocefalie prin obstructia L !. 3. Hemoragia subdurala apare dupa traumatisme care dilacereaza 'enele sau arterele mici care tra'erseaza spatiul dintre ara2noida si duramater $. Hemoragia epidurala: apare consecuti' fracturilor cerebrale care dilacereaza artera meningeala medie si produce sangerari. Inter'ine decolarea durei" materde suprafata interna a craniului. 14pansiunea 2ematomuli mareste presiunea intracraniana si produce 2ernierea #* 8 doar e'acuarea prompta poate sal'a 'iata bolna'ului. 1;+. 0eningitele: 0eningita este o maladie, care se traduce cu inflamatia infectioasa a Gn'elisurilor encefalului (pia mater si ara2noida), produsa de infectia 'irala (seroasa) sau bacteriana (purulenta).

Infectia se transmite preponderent pe cale aeriana. Dorme clinice " se disting meningite seroase si purulente, precum si meningococcemie acuta si cronica. #istemul afectat: Gn'elisurile encefalului. Incidenta " 2%, din toate meningitele au cauza meningococica. /redominarea de 'Hrsta: sunt afectati mai frec'ent nou"nascutii, copiii sub un an si batrHnii. /redominare de se4: nu este descrisa. ?ermeni cauzali " 'irusuri: 1 HE, urlian, 1bstein")arr, ade"no'irusuri (serotipurile 2,&,<,12,32), 'irusul 2erpes simple4, arbo'irusuri, 'irusul de 'aricela, de ru3eola, citomegalo'irusuri8 " bacterii: #treptococ de grup ) sau 6, (predominant la nou"nascuti), 1sc2eri2ia coli, Listeria monocitogenis, Haemop2ilus influenzae de tip ). #treptococus pneumoniae, *eiseria meningitidis de grup (, mai rar ) si (atac ma4imal de rapid si letal), #tap2ilococus. Dactori de risc " stari imunodeficitare, alcoolism, inter'entii neuroc2irurgicale, traumatism craniocerebral, inter'entii c2irurgicale abdominale, focare cronice de infectie: sinuzite, otite, osteomielite, abcese. #emne si simptome " semne de debut infectios: dupa perioada de incubatie, 2"12 zile, boala debuteaza acut, cu febra pHna la 35I , frison, fatigabilitate, slabiciune generala, modificari comportamentale, rasuri (purpura, petesii con3uncti'ale care sugereaza infectie cu meningococ). " semne de 2ipertensiune intracraniana cerebrala: cefalee, iritabilitate sau somnolenta, ameteli, greata, 'arsaturi, con'ulsii, bradicardie, alterarea starii de constienta, stupoare, care se poate sc2imba Gn agitatie psi2omotorie, delir, coma, respiratie neregulata, la sugari fontanela apare sub presiune. " semne meningeale: fotofobie, rigiditatea cefei, semnul Jernig, semnul )rudzinsc2i superior, mediu si inferior, con'ulsii, pareze ale ner'ilor craniului (meningite bHzHie). " meningococemia. La 3%"$%, din pacienti se instaleaza meningococemie fara semne clinice de meningita. 0anifestarile clinice 'ariaza de la simptome minore de bacteriemie tranzitorie pHna la forme fulminante cu e'olutie fatala Gn cHte'a ore: " debutul subit cu febra pHna 3+"$1I si frison (uneori afcbrilitate sau 2ipotermie)8 " greata si 'oma8 " mialgii si altragii8 " eruptii cutanate cu aspect maculo"papular (de culoare roza cu dimensiuni 2"1%mm) sau petesial (leziuni de 1"2mm care se raspHndesc de obicei pe trunc2i si e4tremitatile inferioare, aparHnd si pe fata, 'alul palatin si pe con3uncti'e) sau ec2imoze. " meningococemia fulminanta (numita anterior sindrom =ate2ouse " Drideric2sen) se GntHlneste la 1%"2%, din pacienti cu meningococemie, progreseaza rapid spre e4it si se caracterizeaza prin instalarea rapida a socului infectios, coagulare intra 'asculara deseminata si insuficienta poliorganica8 ;%"&%, din pacienti decedeaza prin insuficienta cardiaca sau respiratorie, indiferent de terapia intensi'a ordonata. "meningococemia cronica se GntHlneste rar (1"2, din totalul mcningococemiilor), se caracterizeaza prin febra recurenta, eruptie cutanata maculo"papulara sau ptisiala, artralgii si dureaza saptamHni sau luni. Gn timpul perioadelor afebrile pacientii se simt bine. 6iagnosticul " se stabileste Gn baza anamnezei epidemiologice, semnelor clinice caracteristice si rezultatelor punctiei ra2idiene. 6iagnosticul diferential " septicemia, abcesul cerebral, empiemul subdural, epilepsia. #c2imbari morfologice " Gnsemnul morfopatologic de baza al meningitei bacteriene este e4sudatul din spatiul subara2noidian cu aspect tipic galben"cenusiu sau 'erde"galbui. 1ste cel mai abundent Gn cisternele cerebrale, Gn santurile rolandic si sil'ian, se e4tinde de"a lungul madu'ei spinarii si al tecilor ner'ilor si Gn interiorul sistemului 'entricular. Infiltrarea de catre limfocite si neutrofile a spatiului subintimal din peretii arteriali este relati' caracteristica infectiei meningelor. >enele

meningeale se dilata si sufera infectii murale, care se pot complica de necroza focala a peretelui 'ascular, de formarea unui trombus mural Gn lumen sau de afectarea sinusurilor durale. Infarctul cortical 2emoragie poate fi rezultatul trombozelor, 'enelor corticale si ale sinusului dural. #e produce un edem cerebral difuz si@ sau presiune intracraniana crescuta care pot duce la o 2erniere cerebrala cu risc 'ital. /rognostic e'oluti' " Gn formele usoare si medii depistate oportun si tratate adec'at " 'indecare, Gn celelalte cazuri " deces sau sec2ele prin complicatii. !ata mortalitatii Gn meningitele, produse de Hemop2ilus influenzae, este K ;,, dar poate depasi 2% " 2;, (Gn tarile subdez'oltate).

1&%. 1ncefalite 'irale: 6efinitie: #unt inflamatii ale meningelui cauzate de 'ariate 'irusuri si specificate de un tablou clinic de meningita seroasa (cu lic2id clar), cu e'olutie de obicei fa'orabila autolimitanta si cu tendinta spre 'indecare spontana. 1tiologie: >irusurile o4sackie (, ) si 1c2o, mi4o'irusurile (urlian, gripal, paragripal), 'irusurile 2erpetic si 'aricelozosterian, adeno'irusurile, arbo'irusurile, 'irusul coriomeningitei limfocitare benigne ( 0L)). /atogenie /oarta de intrare " intestinala si faringiana pentru entero'irusuri. " nasofaringiana ('ir.urlian si 'ir. 0L)). " cutanata (Gntepaturi de insecte infectate) pentru arbo'irusuri. " multiplicarea Gn poarta de intrare. " 'iremia primara cu localizare Gn di'erse organe. " 'iremia secundara cu patrunderea Gn #* tra'ersHnd bariera 2emato"encefalica. " meningita, meningoenecfalita cu lic2id clar. 7ablou clinic Incubatia de la 3"; zile la peste 3 saptamHni Gn functie de etiologie. /erioada prodromala (3"< zile): febra, indispozitie, sindrom respirator sau @ si diareic, Gn oreion " afectiuni glandulare. /erioada de stare " febra, cefalee, ameteli, 'arsaturi, semne meningiene (redoare occipitala, s. Jernig, s.)rudzinski), fotofobie, 2iperstezie generalizata, mialgii, refle4e osteotendinoase normale sau e4agerate. 6atorita aparitiei unor anticorpi protectori circulanti boala discinde Gn con'alescenta dupa o e'olutie de 3"$ saptamHni cu 'indecare spontana si durabila. /articularitati " Gn numeroase cazuri la copii si la adulti semnele de iritatie meningiana sunt discrete sau absente. " Gn meningitele entero'irale se asociaza cu alte sindrome (mialgic, angina 'eziculoasa 2erpetica, eruptii maculopapuloase cutanate), uneori meningoencefalita. 1'olutie bifazica. " meningita urliana poate e'olua ca meningita primara sau fiind anticipata de afectiuni glandulare. " meningita cu 'irus 2erpetic e'olueaza mai se'er, ca meningoencefalita, frec'ent letala. " 0L) " meningita apare dupa un prodrom tip gripal (febra, cefalee, rinita, mialgii). Dorme clinice " dupa etiologie " usoare, medii, gra'e. omplicatii, sec2ele " frec'ente Gn meningoencefalite 'irale: cefalee persistenta, tulburari psi2ice, retard mintal, pareze, paralizii./rognosticul " frec'ent fa'orabil. 6iagnosticul, Gn baza: " criteriilor clinice si datelor epidemiologice.

" e4amenului lic2idului cefalora2idian (L !) " clar, rar opalescent8 " 2ipertensi'8 " proteinora2ie usor crescuta8 " citora2ia de la 5%"1%%"2%% pHna la 1%%%"2%%%c.c.@mm3 limfocitara8 " glucora2ia normala sau usor scazuta8 " identificarii 'irusului Gn L !. " e'identierii anticorpilor corespunzatori (!D , !H(I). " leucopeniei cu limfocitoza si >#H normal. 6iagnosticul diferential " meningite bacteriene. " meningita tuberculoasa. " tumorile cerebrale. " meningismul. " neuroto4icoza Gn bolile infectioase la copiii mici. riterii de spitalizare " febra, cefalee, 'oma cu, sau fara semne meningiene.

1&1. )oala (lz2eimer: )oala (lz2eimer ()() este cel mai mai frec'ent tip de demenLM, o afecLiune cu o frec'enLM crescutM la 'Hrstnici. #e estimeazM cM afecteazM Gntre 15"2; de milioane de pacienLi Gn Gntreaga lume, boala (lz2eimer a'Hnd o pre'alenLM progresi' crescMtoare odatM cu Gnaintarea Gn 'HrstM a populaLiei. Nn anul 2%%%, peste $,; milioane de locuitori ai #-( erau diagnosticaLi cu )(. #e estimeazM cM datoritM fenomenului de GmbMtrHnire generalM a populaLiei, boala (lz2eimer este pe cale sM de'inM o problemM de sMnMtate publicM. 6emenLa este definitM prin declinul progresi' Oi constant al funcLiei creierului, implicHnd Gn special memoria. Nn demenLM, tulburMrile sunt suficient de se'ere GncHt sM interfere cu funcLia socialM sau ocupaLionalM. #e'eritatea acestei probleme constituie o trMsMturM distincti'M importantM, care diferenLiazM demenLa de pierderile obiOnuite de memorie de care mulLi dintre noi suferim. 6ificultMLile ocazionale de reamintire a unui cu'Hnt (lapsus"uri) sau Gncetinirea ratei de procesare a informaLiilor sunt normale la numeroase persoane 'Hrstnice Oi nu trebuie sM ne alarmeze. Nn cazul demenLei GnsM, dificultMLile de memorie Oi declinul funcLiei intelectuale sunt persistente, progresi'e Oi se'ere. )oala (lz2eimer este responsabilM de aproape douM treimi din totalul cazurilor de demenLM. /rintre alte cauze de demenLM se numMrM demenLa datoratM e'enimentelor cerebro'asculare (accident 'ascular cerebral sau accident isc2emic tranzitor), demenLa cu corpi LeCB sau demenLa secundarM altor afecLiuni, cum ar fi boala /arkinson sau bolile tiroidei. /ersoanele cu boalM (lz2eimer pot dez'olta din ce Gn ce mai multe probleme, odatM cu trecerea timpului. IniLial, pierderea memoriei este manifestarea cea mai pregnantM, deOi se pot obser'a Oi dificultMLi de 'orbire (spre e4emplu, gMsirea cu dificultate a cu'intelor). /acienLii nu GOi planificM adec'at acLiunile, nu 3udecM Gn mod corespunzMtor Oi se pot rMtMci c2iar Gntr"un mediu care Gnainte le era familiar. Nn timp, pot apMrea tulburMri de personalitate, agitaLie, depresie, iritabilitate Oi, rareori, agresi'itate. Nn final, o persoanM cu boalM (lz2eimer a3unge sM nu se mai poatM deplasa, sM stea Gn picioare sau sM GOi controleze sfincterele (anal sau 'ezical). 1ste de GnLeles

de ce numeroase persoane 'Hrstnice . Oi familiile acestora . sunt GnspMimHntate de perspecti'a bolii (lz2eimer. 1&2. #c2Cannomul: reprezinta tumora benigna de ner' periferic cu originea in celula sc2Cann. 1ste localizata la ni'elul ner'ilor spinali sau cranieni si mult mai rar de"a lungul ner'ilor periferici. (pare in decadele medii de 'iata, cel mai des la ni'elul ung2iului ponto"cerebelos. 0acroscopic sunt tumori ferme, bine delimitate, albicioase, oarecum elastice, rotunde, o'oidale sau alungite. 0icroscopic se prezinte sub 2 forme: 1 7ipul (ntoni ( are o te4tura compacta si este compus din fascicule intrepatrunse de celule fuziforme lungi, bipolare. *ucleii sunt centrali, o'alari sau in picatura. E caracteristica comuna o constitue palisadizarea, fenomen reprezentat de alinierea nucleilor sectionati longitudinal in siruri despartite de nenzi 2ialine +corpi >erocaB) 2 7ipul (ntoni ) prezinta o te4tura saraca si un pleomorfism al celulelor tumorale. elulele sunt separate de o matrice eozinofila fina cu aspect de fagure. (cest tip de sc2Cann are frec'ent modificari c2istice. 7umora poate prezenta unele 'ariante 2istologice: sc2Cannomul ple4iform, sc2Cannomul melanotic, cu celule granulare, etc. 1&3. ?lioblastomul multiform: reprezinta o tumora ce apare la adulti si 'arstnici, cu localizarede obicei la ni'elul emisferelor cerebrale (lob frontal, parietal, temporal si mult mai rar occipital),ocazional putand fi obser'ate si cu alte localizari (punte, trunc2i, cerebel, madu'a). #unt in general tumori infiltrati'e, cu necroza si 2emoragie, dar in 3%, din cazuri sunt bine circumscrise. Histologic prezinta celule cu marcat pleomorfism celular, celule gigante multinucleate si numeroase mitoze atipice. *ecroza este masi'a, de multe ori cu aspecte caracteristice de pseudopalisadizare. /roliferarile 'asculare de la ni'elul tumorii pot fi de doua tipuri: de tip endotelial si de tip ad'entitial. (riile de 2emoragie sunt frec'ent obser'ate in glioblastoame. 1&$. *e'ii: 1 *e'ul ne'ocitic (alunita obisnuita) este o tumora benigna compusa din celule ne'ice si melanice. 0icroscopic se identifica 3 tipuri: (. *e'ul intraepidermic. La ni'elul dermului superior se identifica insule si cordoane ne'ice, ce difera de melanocite pentru ca se grupeaza in cuiburi, nu au procese dendritice e'identiabile la microscopia optica, au forma cuboidala, rotunda, distinct delimitata, citoplasma palida si nucleu mare rotund"o'al, 'ezicular sau palid cu granule de melanina, in contact cu epiteliul. -nele dintre aceste celule au cantitati 'ariabile de melanina. In dermul profund celulele ne'ice sunt imprastiate si incon3urate de tesut colagenic. -neori, celulele ne'ice pot fuziona si formeaza celule gigante multinucleate (de obicei in ne'ii maturi). ). *e'ul 3onctional. elulele ne'ice incarcate cu melanina sunt aran3ate in insule in epidermul profund. (ceste celule pot sa apara si in dermul superior, cu o e4tindere minima si de obicei in legatura cu epiteliul. 6ermul este nein'adat iar pigmentul este prezent inconstant. . *e'ul comple4. *eoplazia prezinta trasaturi din ambele tipuri. elulele ne'ice se gasesc in epiderm si derm cu preponderenta dermica. and treimea profunda a dermului este atinsa ca si radacinile firelor de par (sunt incon3urate de celule ne'ice), tumora este probabil congenitala. 2. *e'um albastru. linic apare sub forma unui nodul moale, mic, rotund sau o'al, bine circumscris, albastru spre negru. Ebisnuit apare pe fese, fata sau membre dar poate fi intalnit pe orice parte a corpului. 0icroscopic, leziunea cuprinde tot dermul cantinand predominant celule fibroblastice, fuziforme si pigmentare. In asociere sunt prezente melanofage grupate in benzi neregulate e4tinse in straturi subcutanate. 6ermul adiacent prezinta fibroza in timp ce epidermul este normal. uloarea albastra este data de prezenta melaninei localizata profund. 3. *e'ul #pitz este un neoplasm melanic benign cu celule

ne'ice fusiforme si epitelioide. linic este un ne' sub forma unui nodul solitar rosu"brun, identificat initial la copii. 0icroscopic este e'identa proliferarea de celule ne'ice cu aspect fuziform sau epitelioid, incarcate cu melanina si incluzii eozinofilie (corpi Jamino) in epiderm8 mitozele sunt rare. 7ratament: rezectia leziunii este urmata de 'indecare. 1&;. 0elanom malign "este cel mai agresi' neoplasm cutanat. (pare de no'o sau din ne'i pree4istenti,rar inainte de pubertate,dar se cunosc cazuri fatale si la copii. In f"tie de intindere pot fi definite urmatoarele tipuri:a)cu imprastiere superficiala b)tipul nodular,c)lentigo malign,d)tipul acrolentiginos primele 2 sunt cele mai frec'enteP linic, tipul cu imprastiere superficiala si cel nodular apar oriunde, mai frec'ent la picioare, umeri, partea superioara a spatelui.au o crestere gradata, sunt pigmentati si incon3urati de eritem. 7ipul nodular poate prezenta cruste, sangerari si ulceratii. 7ipul lentigo malign apare la persoane in 'arsta ca urmare a e4punerii la soare sub forma de pete pigmentare. 7ipul acrolentiginos apare sub forma de macule pigmentare, rar, pe palme, plante, muc genitala sau orala. /oate fi conundat cu lentigo malign dar poate de'eni in'azi' 0icroscopic, se constata ca in 3onct dermo"epidermica melanoamele au o acti'itate neregulata cu in'adarea de celule ne'ice atipice maligne in profunzimea dermului. el dormice au forme si dimens diferite, nuclei mari cu nucleoli proeminenti si citoplasma abundenta,eozinofila ,granulara .0itozele sunt obisnuite. antitatea de melanina si infiltratul 'ariaza de la caz la caz.in lentigo malign creste nr de melanocite din stratul bazal al epidermului si unele prez atipii. 0elanoamele au 2 faze de crestere:orizontala (pt cel superficial si lentigo malign),'ericala pt toate cele $ forme 14ista ; ni'ele de in'azie : 1"cel tumorale limitate in epiderm 2"cel tumorale e4tinse in papilele dormice 3"cel tumorale umplu dermul papilar $"cel tumorale in'adeaza dermul reticular ;"cel tiumorale maligne se e4tend in tes subcutanat prognostic: tipul a si c au prognostic mai bun decat b care este cea mai agresi'a 'arietate8 diagnosticarea e rara inainte de in'azia profunda tratament: e4cizie obligatorie