Sunteți pe pagina 1din 47

SUBIECTUL 1 1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC.

Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis moartea cerebrala! dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale" modificari cadaverice precoce lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, des#idratare, autoli$a!, modificari cadaverice tardive" distructive putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte! si conservatoare mumificarea, adipoceara, lignifierea, ing#etarea! Rigiditatea. %ecanism" scaderea &'( pana la disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si mio$ina capata o stare de gel ce determina o contractie plastica, impropie unor noi contractii musculare. )ebutea$a la toti musc#ii deodata dar e evidenta initial la nivelul musc#ilor mici artic. temporomandibulara!. Etapele rigiditatii sunt"instalare *-+ ore cu generali$are ,--* ore, stare durea$a -*-*+ ore, re$olutie dupa *+-., ore de la moarte. 2.Moartea subita: definitie= deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare: -. %S organica cu le$iuni evidente si evolutie rapid mortala infarct de miocard!. *. %S fara le$iuni caracteristice pt o anumita boala sta$a, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii, intoxicatii! .. %S functionala cu stare patologica preexistenta se constata le$iuni organice cronice dar fara pre$enta unei patologii recente acute severe! +. %S functionala prin in#ibitie /. %S functionala esentiala necropsia alba! 3.Cauzalitatea medico-le ala: lanturi cauzale.Cau$alitatea medico-legala repre$inta inlantuirea biologica a proceselor si fenomenelor pe care le determina in evolutia lor le$iunile traumatice. 0egatura de cau$alitate sau lantul cau$al presupune explicarea corelatiei dintre traumatism pe de o parte si prejudiciul fi$ic sau moarte pe de alta parte, fiind atat o relatie genetica de a genera ceva din alceva, dar si o relatie asimetrica, cau$a fiind anterioara in timp fata de efect. 4.!ematomul subdural poate fi produs prin ruperea unei vene emisare cel mai frecvent prin acceleratie sau deceleratie. Netraumatic poate fi produs prin ruperea unui anevrism sau prin efractia in spatiul subdural a unei #emoragii intracerebrale. Evolutia #istologica a unui #ematom subdural" dupa *+ ore de la traumatism apare un strat de fibrina intre duramater si #ematom, dupa ., ore apar fibroblaste, dupa /--1 $ile invadare #ematom de capilare, fibroblaste si macrofage, dupa .-+ sapt #ematomul e inc#is intr-o membrana fibroasa 5.Clasificarea ano"iilor. 2ct. de niv. la care are loc" 1. Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sc#. alv-capilare3 *. &nox. de transport-implicat sg.45b3 .. &nox. #istetoxice de utili$are!- mec. resp. cel. de la niv. 6ntracellular d.p.d.v. juridic7%0=8 violente7neviolente a.anoxii de aport violente=anoxii 7asfixii mecanice -9* din aer este inlocuit cu alt ga$ ex. N* !3 -9* e consumat in aerul respirator3 -(9* e f. sca$uta3 oxigen redus -obstacole intriseci "-obstructii cu corpi straini alimente, prote$e !3 inlocuire coloana de aer cu fluid inecare ! -obstacole extrinseci C:S"-compresie reg. cervicala din exterior span$urare, strangulare!3 la nivelul orif. na$al 7 cav. buc. sufocare ! -impiedicarea excursiei costale"-impiedic. inspir.7expir3 (N; traumatic3 compresie ext. toracica adult=+1-+/ <g 3copil=-* <gdeces in -1> ! b.anoxii de aport neviolente toate ca$urile patol. ce impiedica aerul sa ajunga la niv. mb. alv. Capilare : epiglotite3 react. &lergice3 crup difteric 2. anoxii de transport stagnante ?violente7neviolente3 -anemice ?violente7neviolente &.stagnante violente ? impiedicare circ de intoarcere" - vasodil. (aralitica3 - soc anafilactic traumatic3 - intox. cu toxice complexe &. stagnante neviolente-6CC grava &. anemice violente-#emoragii"-alterari calitative ale 5b. intoxic. cu C9 =8carboxi5b3nitrite =8met5b. 3CN =8CN5b. !=8intra in competitie cu 9*3transferal de 9* e foarte sca$ut prin anoxia citotoxica existenta &. anemice neviolente- anemii cr. d. anoxii de utili!are violente . 8 neviolente " -in intoxic. CN35CN3@CN toxicitate 8NaCN !3 -CN- blocare lant en$. resp. celular3 -efect rapid 3 -6C: centrala = SC: instantaneu3 -edeme3 -tulburari ec#ilibru &-B3 -intoxicatiile asocia$a frecvent mai multe anoxii cito#istotoxice 4 de transport ! Stabilirea ? caracterului vital" modului de producere ? violent7 neviolent Sufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica" accidentala sau omucidere. 0a autopsie tabloul e sarac ? tablou asfixic- uneori se observa mici ec#imo$e si escoriatii periorona$ale daca a fost produsa cu mainile. ".Efectele locale ale curentului electric : arsuri electrice determinate de arcul electric, induc necro$a tegumentului cu risc de infectie si trombo$a, au marginireliefate de culoare inc#isalipsesc #emoragiile! # marca

electrica apre la locul de contact intre tegument si conductor electric si la locul de iesire al curentului, edem electrogen care e dur plid dureros trenant. $.Clasif. sistemelor serolo ice in filiatie : %isteme antig. Eritrocitare -gr de sg majore"&B95,:#,%NSs3 -gr de sg minore"@idd-Cellano,0eAis,)uffB.. %isteme en!imatice eritrocitare-creatin<ina$a,fosfoglucomuta$a,estera$a ),fosfata$a acida eritrocitara,gluco$o , fosfat de#idrogena$a,adenilat <ina$a,glutamate piruvat transamina$a,adeno$indeamina$e,,-fosfo gluconat de#idrogena$a,pseudocolinestera$a. %isteme ale unor prot serice: -#aptoglobinele alfa* globulina cu . forme fenotipice ---,*--,*-*!,grup specific component,5b,etc.%isteme &'A( Alte sisteme: secretor7nesecretor3gustator7negustator3 A)* +.Enumerati situatiile in care auto#sia medico-le ala este obli atorie . -.moartea violenta3 *.cau$a mortii nu este cunoscuta3 ..circumstantele mortii sunt suspecte moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau sc#eleti$ate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-c#irurgicala. ,oartea violenta exemple"$drobirea unui organ vital, 'CC cu le$iuni grave intracraniene contu$ie cerebrala grava, dilacerare cerebrala!, socul traumatico-#emoragic, socul postcombustional, embolia traumatica, asfixia mecanica. -.Situatiile in care auto#sia medico-le ala este obli atorie in $omania %enumerare& -.moartea violenta3 *.cau$a mortii nu este cunoscuta3 ..circumstantele mortii sunt suspecte moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau sc#eleti$ate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-c#irurgicala. 1..Certificatul medical constatator al decesului C%C) este un act medico-legal. El se eliberea$a numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cau$elor mortii, dar nu mai devreme de *+ de ore de la deces. 6n ca$urile in care nu sunt declarate medico-legale C%C) este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a va$ut bolnavul dupa cum urmea$a" - medicul de medicina generala pentru ca$urile din arondarea dispensarului - medicul de salvare pentru $ilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare - medicul specialist7primar pentru decesele din spital 6n ca$urile medico-legale, C%C) se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea &%0. Completarea C%C) dupa examenul medico-legal al cadavrului impune pre$enta actului de identitate7pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cau$ele mortii in C%C) se completea$a de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus" este obligatoriu ca fiecare cau$a a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cau$al tanatogenerator fi$iopatologic. - are mai multe parti" )atele de identificare ale decedatului" nume, prenume, varsta, sex. Se completea$a pe ba$a B.6 sau a pasaportului )ata si ora mortii Cau$ele mortii 6.Cau$ele propriu-$ise lant fi$iopatologic!" a. cau$a initiala b.cau$e intermediare c. cau$e initiale 66. Cau$e favori$ante, antecedente personale patologice SUBIECTUL ' 1. Eta#ele mortii Stari terminale" preagonia si agonia -8 %oartea clinica oprirea functiilor vitale! - Etapa postmortem precoce sub *+ ore! semnele mortii reale neinstalate sau deja pre$ente" lividitati, rigiditate, racire, des#idratare, autoli$a. Cuprinde" %oartea celulara moleculara!= moartea biologica a fiecarui organ in parte" - dupa moartea creierului3 - %oartea cerebrala moartea celulara a creierului!= moartea juridical /-C minute!3 - %oartea somatica= individul nu mai este o unitate biologica, ci un ansamblu neunitar de tesuturi si organe vii- succeed imediat mortii cerebrale 3 - %oartea biologica= toate celulele si tesuturile sunt moarte -/., ore pt spermato$oi$i si ovule!

- Etapa postmortem tardiva peste *+ ore! sunt pre$ente semnele mortii reale" - (utrefactie3 Continuarea descompunerii 2. Cauze coronariene in moartea subita: -!&terosclero$a coronariana" a! 'rombo$a acuta coronariana b! 6nfarctul miocardic acut *!&nomalii congenitale coronariene" originea anormala a unei7mai multor coronare din trunc#iul pulmonar, originea anormala din aorta, ostiu coronar unic pentru coronara dreapta si stanga, #ipopla$ie coronariana, fistula coronariana arterio-venoasa, bridging=in loc sa se gaseasca subepicardic, un ram coronarian plonjea$a pe o anumita lungime in grosimea miocardului .!&nevrism coronarian disecant +!)ispla$ia fibromusculara a coronarelor /!Boala @aAasa<i ,!&rterita coronariana 3. Le atura de cauzalitate directa neconditionata :exemplu distrugerea unui segment sau organ de importanta vitala ex $drobirea cutiei craniene! Caracteristicile le$iunilor" - le$iunea interesea$a organe ale trepiedului vietii3 intre le$iune si moarte exista o inlantuire continua, cau$a actionand nemijlocit direct! si atat de grav incat conditiile si circumstantele nu mai au semnificatie 3 nu se identifica factori care sa se influente$e reciproc Criterii le$ionale indeplinite de traumatism pt a constitui o leg directa necond" - realitatea traumatismului, preci$area sa in timp se suprapune peste momentul posibil al actiunii le$iunii si posibilitatea de a determina efectul le$iunile sau moartea! 3 traumatismul trebuie sa interese$e direct organismul3 efectul este urmarea directa a le$iunii si nu este o stare care a existat anterior3 in ca$ul traumatismelor nemortale intre traumatism si prejudiciu exista o evolutie continua nemijlocita de la cau$a la efect 3 le$iunile traumatice sunt necesare si suficiente in vederea producerii efectului 4. !ematom e"tradural -simptomatologia apare doar daca acumulare depaseste */ ml sange. 6n DD E din ca$uri #ematomul este de cau$a traumatica.6n majoritatea ca$urilor se produce datorita le$arii unor ramuri ale arterei meningee medii. #ematomul nu se formea$a la ba$a craniului deoarece dura mater este foarte aderenta la periost sin u permite de$v #ematom. - de regula exista un interv liber de aporx +-C # intre mom traumat si aparitia simptomatologiei fara trat poate deceda in .,-+C #! - se descrie si #ematomul extradural cronic in care simptomat debutea$a la peste +C # pana la -C $ile! de la traumat orig sangelui este venoasa in acest ca$! 5. Clasificarea ano"iilor. Stran ularea -. &noxii de aport anoxii anoxice!" -.- &noxii de aport de cau$a violenta asfixii mecanice!" a! insuf 9* in aerul respirat" spatii inc#ise, procese care consuma 9* si degajea$a C9*3 b! obstructia orif. respiratorii sufocare!3 c! obstructia cailor resp. - de cau$a interna" obstructia cu lic#ide sau solide, inecare3 -de cau$a ext. prin comprimarea reg cervicale span$urare, strangulare, sugrumare!3 d! impiedicarea miscarilor resp prin" comprimare toraco-abd, pneumotorax traum, parali$ia mm resp din intox cu subst curari$ante sau electrocutie3 e!scaderea perfu$iei pulm prin embolii sec traum -.* anoxii de aport de cau$a neviolenta" a!obstructia cailor aeriene tumori, edem glotic!3 b!perturbarea misc resp" poliomielita, cri$a de miastenia gravis3 c! obstruarea cailor resp intrapulm" astm, pneumonii3 d!scaderea perfu$iei pulm" insuf cardiaca stg, pneumonii interstitiale -. &lterari ale membranei alveolo-capilare" a!)e cau$a violenta" toxice ga$oase sau volatile3 b!)e cau$a neviolenta" boala membranelor #ialine *. &noxii de transport" a! )e cau$a violenta" cantitative anemii dupa #emorag postraum!, calitative intox cu C9, nitriti!3 b! )e cau$a neviolenta" cantitative anemia feripriva, #emolitica, ulcer perforat, 6C globala!, calitative anemia falciforma, drepanocito$a! .. &noxii de utili$are7citotoxice7tisulare" a! )e cau$a violenta" perturbari toxice ale metab celular intox cu 5CN, barbiturice, morfina!, reducerea metab ba$al celular pana la oprirea ciclului @rebs #ipotermia!3 b!)e cau$a neviolenta" 6CC severa, #ipoproteinemie %trangularea ? comprimarea gatului cu un lat actionat printr-o forta externa. 6n clasificarea juridical cel mai frecvent este omor , dar poate fi si sinucidere. 0a autopsie exista sant de strangulare situat mai frecvent in treimea medie a gatului, cu traiect de obicei ori$ontal, de obicei complet, adancime egala. %ecanism predominant asfixic. Culoare cianotica. ".Efectele locale si enerale ale radiatiilor ionizante %enumerare& Efecte locale: -.eritem actinic" latenta * sapt, eritem, piele uscata, aspra, epilatie, pigmentare3 *. radiodermita"eritem pruriginos, exulceratie trenanta3 .. radionecro$a - Sursele de radiatie interna radioterapie prin aplicare de radionucli$i! nu sunt capabile sa prod efecte ac ci mai degraba fen intar$iate care dep de tesutul tinta, de timpul de injumatatire al radionuclidului, si de comportarea bioc# a sursei de radiatie. Consecintele pot include le$ degenerative, distructive si maligni$are. Efecte generale

-.efectele explo$iei atomice " a. flas#- orbeste pana la cativa <m" b. radiatii ioni$ante gamma! pot determina ef patologice pl / <m dist de epicentru3 c. radiatia termica poate det ef patologice pl + <m" ?vapori$ instantanee, ?carboni$are, ?evaporare viscere,?arsuri pe locuri extinse - suflu pres7depres!" unda de soc se propagacu -111<m7sec pl C <m. - efectele undei de soc sunt" ?directe prod de frontal de suprapresiune!3 ?indirecte det de frontal de depresiune care gener deplasari de aer cu vite$e de cateva sute de <m7#, dur cateva sec si prod distrugeri semnificative care se transf in proiectile!.det le$ toraco-abd si rupture de timpan pl F . <m *.efecte det de :6 si recaderi radioactive fct d$! )etonarea unei arme nucleare prod mari cantit de radiatie ioni$anta sub * forme" ?electromagnetica gamma ?calatoresc cu vite$a luminii si are o mare capacitate de penetrare! ?particule alfa, beta, neutroni ? dintre acestea neutronul capac mare penetrare! 'oate cele +tipuri sunt pre$ente in mom detonarii, cu exceptia neutronului toate sunt pre$ente in recaderile radioactive rad re$iduala! $.Transmiterea enetica in sistemul (B)!. Sistemul &B9 a fost descoperit de 0andsteiner. )upG pre$enta antigenului de grup &glutinogen = numit astfel pentru cG Hn contact cu anticorpul corespun$Gtor aglutinea$G celulele pe care se gGseste! s-au identificat grupele 9, &, B, &B. &ntigenele se detectea$G la circa , sGptGmIni dupG conceptie, fiind bine repre$entate la nou-nGscut spre deosebire de anticorpi! si ating nivelul adultului dupG , luni de la nastere. Caracterele &,B,9 sunt mostenite prin intermediul a . gene alelice numite &, B, 9.Jena 9 se considera Ktacuta> deoarece nu are antigen pe supraf eritrocitului sin u exista antiser care sa o evidentie$e, se manif fenotipic numai dc se afla in do$a dubla la amii parintii. 2iecare individ are in total * cromo$omi ce poarta alele&, B sau 9cate un cromo$om dl fiecare parinte.:e$ulta fenotipic + grupe &B9"grup& fenotip &"genotip &&-#omo$igot, genotip &9-#etero$igot!, grup B fenotip B-BB,B9-!, grup 9 fenotip9"genotip 99-#omo!, grup &B fenotip &B"genotip&B#etero-! 9 privire de ansamblu asupra posibilitatilor7imposibilitatilorce re$ulta arata" Consecinta legii Bernstein, copii de grup &Bnu pot proveni din doi parintii grup 9 si reciproc. %ai putem adauga ca mama unui copil &B nu poate fi niciodata de grup 9 sau invers, iar grup tataluinici nu se mai ia in discutie. (e lIngG aceste grupe s-au mai identificat -- subgrupe & &-, &*...&n! cu aglutininele corespun$Gtoare alfa-, alfa* etc.!. )intre acestea, numai subgrupele &- si &* sunt utili$ate Hn experti$a medico-legalG a paternitGtii, deoarece se transmit dupG legile mendeliene3 celelalte subgrupe au antigene prea slabe si de aceea se manifestG fenotipic ca grup 9. Subgrupa &- factor tare, dominant! se HntIlneste la C1 E din populatie. Ea absoarbe complet anticorpii anti & din serurile grupelor B si 9. Subgrupa &* factor slab, recesiv! are putere de aglutinare slabG. Cele douG antigene sunt antitetice S-au mai evidentiat si subgrupe B, care sunt mai putin frecvente Hn populatie. 6n ca$uri rare, gena 5 lipseste genotip5#! si desi subs precursor exista nu se formea$a subst antigenice desi genele &B9 sunt pre$ente. 6n sc#imb aglutininele &, B, 5 sunt pre$ente. &ceasta particularitate corespunde fenotipului BombaB. Himerismul este o stare geneticG rar HntIlnitG Hn care gemenii pot avea douG tipuri de celule, care derivG din douG sau mai multe linii $igotice, #ematiile primordiale implantIndu-se la ambele organisme. &stfel ei pot primi un implant de maduva osoasa unul de la celalalt si astf sa pre$inte un grup sangv majoritar si un alt grup sangv minoritar. &cest lucru este posibil si #emoli$a in vivo nu apare datorita tolerantei imunitare pe care o manifesta organismul fata de antigenele dobandite iainte de nastere.Jenotipul majoritar poate fi reali$at prin determinarea grupului in saliva dc este secretor.5imerele secretoare pot secreta doar antigenele de grup care sunt parte ale constitutiilor lor genetice. Determinarea grupelor de sange in petele vechi nu se poate efectua prin teste de aglutinare intrucat eritrocitele sunt li$ate, prin met in#ibitiei re$ultatele sunt inconstante, intrucat met elutiei ramane cea mai buna. )upa absorbtia &c pe materialul de testat se prod elutia permitandu-se ca sa se obt reactii po$ la o cantitate de doar 1,/--Eeritrocite un sg fir de *-/mm lungime!. Selectia speciala a antiseruluifolos este insa esentiala. &ctivit antigenica in eritrocitele vec#i scade imediat si se prelungeste cativa ani max -+ ani!. (etele uscate rapid pastrea$a activitatea mai mult timp decat cele ce raman mai mult timp umede bacteriile proliferea$a in mediul umed ceea ce poate induce reactii fals po$ sau neg!. % si N sunt mai labili decat & si B, exist asi o reactivit incrucisata intre anti-N si anti-%. :#, 2B, @, S, s sunt detectabili cateva luni. En$imele eritrocitare se denaturea$a mai rapid decat antigenele eritrocitare cateva luni!.5aptoglobinele, antigenele Jm si @m isi pastrea$a activitatea cateva luni. +.*runcuciderea+ durata ,ietii e"trauterine (runcuciderea este definita in legislatie art. 1$$ C/! ca fiind" "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere L )urata vietii extrauterine este un element important in incadrarea juridica a faptei pruncuciderea sau omuciderea!. - imediat dupa nastere tegumentele sint minjite cu singe, vernix ca$eo$a3 de culoare rosie. cordonul ombilical trece prin diferite etape" M imediat dupa nastere este gelatinos si turgescentMM dupa *+ #, apare inelul de demarcatie de culoare rosie! la locul de implantare mumifierea des#idratare se observa

bine la . $ile dupa nastereMMM detasarea cordonului bontului! la /-N $ile, raminind cicatricea ombilicala. - bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ *-. $ile poate lipsi la imaturi si nasterile precipitate! - patrunderea aerului in stomac si jejun la -/-*1 de minute dupa expulsie- meconiului continut intestinal al nou-nascutului! se elimina in *-. $ile -. Situatiile in care auto#sia medico-le ala este obli atorie in $omania. Moartea ,iolenta -. moarte violentaO, c#iar si atunci cand exista o anum perioada intre evenim cau$ale si deces *. cau$a mortii nu e cunoscutaO .. circumstantele mortii sunt suspecte. Pn deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii" a.moarte subita b.decesul unei pers a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din pct de vedere medical c.deces care survine in timpul misiunii de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psi#iatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inc#isoare sau in arestul politiei, moartea asoc cu activ publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii dreptului omului, cum este suspiciunea de tortura sau orice alta forma de tratament violent sau inuman. e. multiple decese repetate in serie sau concomitent f. cadavre neidentificate O sau sc#eleti$ate g.decese survenite in locuri publice sau i$olateO #. moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii, i. decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-c#ir 1..Dia nosticul de moarte Diagnosticul de moarte se pune se semnele mortii reale : -.semne precoce"lividitatea cadaverica, rigiditatea cadaverica, racirea cadavrului, des#idratarea cadaverica, autoli$a cadaverica. *.modif cadaverice tardive Qdistructive"putrefactia, distructia cadavrului de catre insecte necrofage si necrofile si de anim omnivore! Q Conservatoare" a.naturale"mumifierea, adipoceara, lignifierea, ing#etarea naturala b.artificiale"ing#etarea artificiala, imbalsamarea. Diagnosticul pozitiv de moarte cerebral este stabilit pe mai multe criterii conform 9%S!" -. pierderea completR a vieSii de relaSie *. areflexie Ti atonie muscularR totalR .. prRbuTirea '& cInd se Hntrerupe susSinerea iatrogenR +. oprirea respiraSiilor spontane /. liniTte electricR persistentR pe EEJ se specificR Ti condiSiile de Hnregistrare EEJ! ,. la nivelul circulaSiei cerebrale" - scRderea diferenSei arterio-venoase cerebrale a 9* de la /,C volE F * volE3 - scRderea diferenSei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic3 - scRderea diferenSei arterio-venoase cerebrale a gluco$ei. PrmRrirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite, dupR legislaSie + N*#! Subiectul 1.$i iditatea Este modificarea cadaverica care consta din intarirea musc#ilor, cu cresterea la nivelul lor a tensiunii si scaderea plasticitatii si a elasticitatii. 6n mod obisnuit, rigiditatea cadaverica :C! trece prin urmatoarele etape" - etapa de instalare urmea$a relaxarii imediat post-mortem si se iniSia$R la .1 min - + ore Ti este totalR pInR la *+ de ore. 9rdinea in care sint cuprinsi musc#ii este in sens craniocaudal legea )0sten!. Ea poate fi invinsa cu usurinta, dupa care in scurt timp c#iar pe parcursul efectuarii autopsiei! se reinstalea$a. :C interesea$a si musc#ii viscerali" musc#iul sfincter al pupilei producind mio$a!, musc#ii erectori ai firelor de par piele de gaina!, dartrosul retractia scrotului!, musc#ii ve$icii urinare, rectului si ve$iculelor seminale cu eliminare de urina, fecale, sperma!, musc#iul uterin expul$ia postmortem a fatului!, miocardul- etapa de stare - sau de generali$are - se desfasoara pe parcursul urmatoarelor *+-+C ore postmortem. 6n cursul ei, :C interesea$a toti musc#ii si se invinge greu, dupa care nu se mai reinstalea$a- etapa de re!olutie - incepe la --* $ile postmortem si este completa in functie de factori care o influentea$a! in .-N $ile postmortem. Ea coincide cu debutul putrefactiei. 6n aceasta etapa rigiditatea dispare in ordinea in care a aparut. &ceasta stadiali$are poate pre$inta insa si variatii, cum ar fi" - spasmul cadaveric, intilnit in decapitari, $drobiri ale capului, intoxicatii supraacute cu substante convulsivante, fulgeratii, dupa efort fi$ic. Spasmul cadaveric este

o stare de #ipercontractilitate musculara care incepe din timpul vietii, instalarea sa avind loc fara existenta unei perioade de relaxare postmortem. Cadavrele care pre$inta spasm cadaveric sint gasite in po$itia in care le-a surprins3 - absenta :C la membrele parali$ate. ,ecanisme implicate 1n producerea rigidit23ii cadaverice: -. Coagularea proteinelor musculare consecutiv cu creTterea concentraSiei acidului lactic pre Ti postmortem. Argument" a! :C apare mai rapid Ti e mai puternicR la muTcii supuTi antemortem efoertului fi$ic3 b! la cadavrele al cRror sInge are p5 alcalin muTc#ii rRmIn flexibili. *. )es#idratarea musculaturii. Argument" a! :C nu apare la membrele edemaSiate b! secSionarea membrelor edemaSiate pentru scurgerea apei este urmatR de apariSia :C. .. &noxia puternicR - in#ibiSie en$imaticR - blocarea ireversibilR a cRilor de sinte$R a &'(ului- transformarea rapidR a &'( Hn &)( - supercontracSia mio$inei creTterea vIsco$itRSii ei Ti a consistenSei muTc#iului. Argument" :C se instalea$R rapid dacR intravitam &'(-ul Ti glicogenul muscular sunt scR$ute efort fi$ic!. Valoarea medico-legala a !: - semn al mortii reale3 - corelata cu celelalte semne de moarte reala, ofera indicatii pentru stabilirea datei mortii3 - valoare orientativa asupra conditiilor in care a stat cadavrul si asupra cau$ei mortii3 - pastrea$a po$itia corpului dupa moarte, daca aceasta nu a fost modificata inainte de istalarae rigiditatii. 2.Moartea subita:definitie.clasificare 1. *efini3ie: este moartea survenitR brusc, neaTteptat, la o persoanR Hn plinR stare de sRnRtate aparentR, sau la o persoanR cu o anumitR suferinSR Hn a cRrei evoluSie nu era prevR$ut sfIrTitul letal. 2. Clasificare 4dup2 %imonen5: &. %S cu le$iuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiacR- ruptura de anevrisme B. %S cu le$iuni organice cronice- ciro$a #epatica- ateromato$a generali$ata sau locali$ata- moartea subita funcSionala" le$iuni organice de fond 4 factor favori$ant C. %S cu le$iuni nespecifice pentru o anumita boalR" sta$a sang#ina, sufu$iuni sang#ine subseroase T.a 3.Le atura de cauzalitate indirecta legaturii indirecte sau secundare! - intre traumatism si efectele acestuia, se interpun toate complicatiile aparute in evolutia traumatismului suferit. &ceste complicatii trebuie sa fie legate de traumatism si sa nu repre$inte afectiuni care puteau apare independent sau fara legatura cu afectiunea traumatica. Uom retine insa termenul de cau$alitate directa, care poate fi ilustrata cu marile sindroame tanatogeneratoare din mortile violente si din mortile neviolente. 6n cau$alitatea indirecta se pot aminti" insuficienta renala acuta posttraumatica3 sindromul embolic3 - sindromul septico-toxic posttraumatic etc. 4.!emora ia subara/noidiana netraumatica sau dupa traumatisme minore Cau$e" - ruptura a unei malformatii arterio-venoase- anevrisme de tip LberrBL- alte cau$e rare" discra$ii sanguine, endocardita cu fen embolice, suprado$are de anticoagulante, etc %alformatii arterio-venoase- majoritatea se gasesc in cortexul parietal- Sd Sturge-Veber" multiple malformatii av cerebrale, nevi vasculari pe fata si git, epilepsie. BerrB aneurBsms- +,DE din indivi$i au asa ceva -*-.- E au anevrisme multiple! dar evident nu la toti se rupe3 - rare la copii, frecventa lor creste cu virsta fiind frecvent asociata cu 5'& age range -+NN ani3 virsta medie +, ani! - ruptura anevrismului determina inconstienta aproape instantanee" ,1E mor imediat, *1E mor in mai putin de *+ ore. - locali$are" C+E pe partea anterioara a poligonului Villis *NE cerebrala medie, */E carotida interna, *+E comunicanta anterioara! si -,E in partea posterioara -1E a. ba$ilara!. Consecintele rupturii" - D,E #emoragie subara#noidiana in +,E din ca$uri era singura le$iune! - +E #emoragie subdurala sau intracerebrala )atarea #emoragiilor subara#noidieneWX0a * ore se acumulea$a (%N in jurul vaselor piale.XWX6ntre +--, ore se accentuea$a reactia (%N si apar limfocite in jurul vaselor piale.XWX6ntre -,-.* ore apare reactia cel. me$oteliale care tapetea$a spatiul subara#noidian4 #emoli$a eritrocitelor. WXYiua .-a apar macrofage cu #emosiderina granule! inglobate. WXYiua N-a dispar (%N, infiltrat masiv cu limfocite si macrofage, foarte rare #ematii WXintacte. WXYiua -1-a fibro$a piei mater. 5.Clasificarea ano"iilor.sufocarea . 6. Anoxii de aport 7 anoxii anoxice = oxigenul nu ajunge -a nivelul alveolelor pulmonare -. anoxii de aport de cau$a violenta asfixii mecanice!" a. insuficienta oxigenului in aerul respirat" - spatii inc#ise- procese care consume oxigenul - flacara, procese fermentative cu degajare C9*! - altitudini mari scade presiunea partiala a 9* in aerul atmosferic! b. obstructia orificiilor respiratorii c. obstructia cailor respiratorii- comprimare -a nivelul gitului" - spin$urare- strangulare- sugrumare- obstructia cailor respiratorii cu lic#ide sau solide submersii in lic#ide, pulberi, boabe de cereale, pietris! d. impiedicarea miscarilor respiratorii-prin" - comprimare toraco-abdominala- pneumotorax traumatic - parali$ie a musc#ilor respiratorii" - intoxicatii cu substante curari$ante- electrocutie e. scaderea perfu$iei pulmonare prin embolii secundare traumatismelor *. anoxii de aport de cau$a neviolenta a. obstructia cailor aeriene tumori laringiene, edem glotic, tumori bron#opulmonare! b. perturbarea miscarilor respiratorii" poliomielita, pneumotorax spontan7patologic,

cri$e de miastenia gravis c. obstruarea cailor respiratorii intrapulmonare astm bronsic, pneumonii - scade suprafata repiratorie prin exudat inflamator! d. scaderea perfu$iei pulmonare insuficienta cardiaca stinga, pneumonii interstitiale, etc.! 66. Alterari ale membranei alveolo capilare - aerul are compo$itie normala in 9* dar nu se reali$ea$a sc#imburile ga$oase la nivelul membranei alveolo-capilare - cau$e" - violente toxice ga$oase sau volatile- neviolente boala membranelor #ialine 666. Anoxii de transport - pot fi cau$ate de" - scaderea circulatiei sangvine anoxii stagnante! datorita 6C globale - totdeauna, sint neviolente- alterarea capacitatii #emoglobinei de a fixa, transporta si elibera 9* la nivel tisular anoxii anemice! - pot apare prin" - scaderea cantitatii de #emoglobina patol" anemie feripriva, #emolitica, dupa singerare din ulcer etc violente" anemii dupa #emoragii posttraumatice scaderea calitatii #emoglobinei violente" in intoxicatii cu C9 sau substante met#emoglobini$ante 68.Anoxii de utili!are 7 citotoxice 7 9istotoxice 7 tisulare -sunt cau$ate de perturbari ale respiratiei tisulare blocare a citocromoxida$elor din lantul rsepirator celular! -de obicei au au cau$a violenta"intoxicatii cu acid cian#idric, morfina, barbiturice, aneste$ice refrigerarea :bstruarea orificiilor respiratorii sufocarea! Clasificare juridica" - accidentala- omucidere la copii mici sau la batrini3 mina, perna, punga plastic, calus 4 nas infundat! &utopsie" - tabloul este sarac tablou asfixic! - uneori, se observa mici ec#imo$e si escoriatii periorona$ale daca sufocarea a lost produsa cu mHinile! ".Clasificarea a entilor tarumatici.e"em#le-. Agentii traumatici mecanici produc le$iuni prin energia lor cinetica, fie prin lovirea corpului nemiscat le$iuni active sau de lovire cu un corp dur!, fie prin i$birea corpului in miscare de un obiect dur lovirea pasiva!, fie le$iuni produse prin ambele mecanisme. *. Agentii traumatici fizici produc le$iuni prin actiunea diverselor forme de energie fi$ica" variatiile de temperatura, electricitatea industriala sau atmosferica!, variatiile de presiune atmosferica sca$uta sau crescuta!, energie radianta. .. Agentii traumatici chimici sint repre$entati de diferite substante care produc le$iuni sau moartea in cadrul intoxicatiilor acute sau cronice, capitolul toxicologiei medicolegale fiind o parte importanta a traumatologiei medico-legale. +. Agentii biologici, pentru a actiona ca agenti traumatici, trebuie sa intervina in mod brutal si in do$e maxime, cum se intimpla in ca$ul infectiilor in laboratoare cu germeni in culturi, in situatiile unor intoxicatii cu ciuperci, sau in ca$ul tulburarilor generate de diverse veninuri3 mai poate fi considerata ca trauma biologica moartea prin transfu$ie cu sange #eterolog. $.Transmiterea in sistemul secretor. )upG locali$area si proprietGtile lor, antigenele &, B, 5 se clasificG Hn " - antigene glicosfingolipidice care sunt alcoolsolubile, fiind legate de membranele #ematiilor, trombocitelor, celulelor epiteliale si endoteliale3 ele sunt pre$ente Hn organele #ematopoetice si Hn ser, dar nu si Hn or-ganele excretorii si nici Hn secretii sau excretii3 persoanele care posedG astfel de antigen &B5 se definesc ca nesecretoare se!3 - antigene glicoproteice #idrosolubile care sunt pre$ente Hn secretii si excretii salivG, suc gastric, sputG, lacrimi, transpiratii, colostru, secretie vaginalG, spermG, urinG, lic#id amniotic, continutul c#istelor ovariene, dar nu si Hn lic#idul cefalora#idian!3 ele nu se gGsesc Hn organele #ematopoetice3 persoanele care posedG astfel de antigene &B5 se definesc ca secretoare Se!. Starea de Se se este controlatG de douG gene alele notate Se secretor! si se nesecretor! care se transmit dupG legile mendeliene, alela Se fiind dominantG. &ceastG alelG reglea$G sinte$a substantelor #idrosolubile &B5 si deci pre$enta lor Hn umori la genotipurile SeSe si Sese. )in anali$a genetica reiese cG din pGrinti Se se pot naste copii se, dar din pGrinti se nu pot apare copii Se. Zn practicG s-a constatat cG existG posibilitatea ca saliva sG fie contaminatG cu substante de origine bacterianG, ceea ce duce la reactii fals po$itive pentru evidentierea antigenelor & si B +.Definitia ,iolului Conform articolului -DN C.(.,violul defineste [actul sexual de orice natura cu o alta persoana,provocat prin constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa si se pedepseste cu inc#isoare .--1 ani\. -. Situatiile in care auto#sia medico-le ala este obli atorie in $omania. Moartea de cauza necunoscuta. Conform art. .+ ? alin.* din Normele procedurale privind efectuarea constatRrilor, a experti$elor Ti a altor lucrRri medico-legale, raportate la art. --+ Cod procedurR penalR, auto#sia medico-le al0 este obli atorie Hn urmRtoarele ca$uri" &utopsia medico-legalR a cadavrului se efectuea$R la solicitarea organelor judiciare, numai de cRtre medicul legist, fiind obligatorie Hn urmatoarele ca$uri 1. moarte violentR, c#iar Ti atunci cInd existR o anumitR perioadR Hntre evenimentele cau$ale Ti deces3 2. cau$a morSii nu este cunoscutR 3. cau$a morSii este suspectR. Pn deces este considerat moarte suspect Hn urmatoarele situaSii" a! moarte subitR3 b! decesul unei persoane a cRrei sRnRtate, prin natura serviciului, este verificatR periodic din punct de vedere medical3 c! deces care survine Hn timpul unei misiuni de serviciu, Hn incinta unei Hntreprinderi sau instituSii3

d! deces care survine Hn custodie, precum moartea persoanelor aflate Hn detenSie sau private de libertate, decesele Hn spitalele psi#iatrice, decesele Hn spitale penitenciare, Hn Hnc#isoare sau Hn arestul poliSiei, moartea asociatR cu activitRSile politiei sau ale armatei Hn ca$ul Hn care decesul survine Hn cursul manifestaSiilor publice sau orice deces care ridicR suspiciunea nerespectRrii drepturilor omului, cum este suspiciunea de torturR sau oricare altR formR de tratament violent sau inuman3 e! multiple decese repetate Hn serie sau concomitent3 f! cadavre neidentificate sau sc#eleti$ate3 g! decese survenite Hn locuri publice sau i$olate3 #! moartea este pusR Hn legaturR cu o deficienSR Hn acordarea asistenSei medicale sau Hn aplicarea mRsurilor de profilaxie ori de protecSie a muncii3 i! decesul pacientului a survenit Hn timpul sau la scurt timp dupR o intervenSie diagnosticR sau terapeutica medico-c#irurgicala. 1..Dia nosticul de moarte -se pune pe ba$a pre$entei semnelor mortii reale corespund mortii reale si se grupea$a in" %odificari cadaverice precoce se instalea$a in etapa postmortem precoce!" 0ividitatea si #iposta$a viscerala :acirea :igiditatae )es#idratarea &utoli$a %odificari cadaverice tardive se instalea$a in etapa postmortem tardiva-peste *+ de ore! )istructive"putrefactia"distrugerea cadavrului de animale,insecte necrofage sau larvele lor! Conservatoare"naturale mumificare,adipoceara,lignifierea,ing#etarea! sau artificiale ing#etarea,imbalsamarea! Subiect 1 1.Manifestari #ost,itale.E"#licatie: :epre$inta viata re$iduala a tesuturilor dupa moartea organismului ca intreg. Uiata poate exista la mai multe niveluri functionale si tot asa cum moartea coexista cu viata c#iar si intr-un organism sanatos si viu ex. &utoli$a celulara! tot asa viata poate fi mascata de fenomenul mortii moartea aprenta, coma depasita! Pneori viata se suspenda pentru o perioada nepreci$ata de timp starea de coma!. 9prirea completa a metabolismului nu compromite intotdeauna viata dc procesul are loc lent si complet, ca de ex in" -. scaderea marcata a ' pana la ing#et criptobio$a!3 *.pierderea lenta si completa a apei an#idrobio$a!3 ..variatii osmotice extreme osmobio$a!3 +.anoxie progresiva anoxibio$a! (erioada postmortem precoce in cadrul careia sunt pre$ente manifestarile postvitale este deosebit de importanta intrucat in acest interval se poate lua deci$ia de a extrage unele organe7tesuturi in vederea transplantului. 'impul de supravietuire in anoxie totala a unor tesuturi7organe este" corneea *+-.1 ore!, rinic#i *1-*+ ore!, ficat -1--* ore!, cord -/-.1 minute!. 2.Moartea subita: cardiomio#atii %oartea subita este decesul care survine brusc, neasteptat la o persoana aflata in plina sanatate aparenta sau la care patologia cunoscuta nu lasa sa se intrevada un deces apropiat. Cardiomiopatii" -obliterative" nu se asocia$a cu moarte subita3 sunt cau$ate de boli cronice amiloido$a, #emocromato$a, sarcoido$a! -congestive" pot aparea in alcoolism cronic, cardiomiopatia peripartum, miocardita cronica idiopatica, miocardita toxica cobalt si adriamicina!3 aspect anat-pat" inima intens dilatata, eventual cu trombi intracavitari, microscopic se obs. fibro$a interstitiala difu$a -#ipertrofice" auto$omal-dominanta 1.*E din populatie!3 US #ipertrofiat maxim la niv septului, dar si cu alte $one de ingrosari parcelare3 constituie cea mai frecventa cau$a de moarte subita la adolescenti si tineri 3.Clasificarea a entilor traumatici. Ec/imoza &genti traumatici mecanici" -corpuri contondente3 -corpuri cu varfuri sau lame ascutite3-proiectile &genti traumatici fi$ici" variatii extreme de ', electricitate, variatii extreme ale presiunii atmosferice, radiatii ioni$ante &genti traumatici c#imici" subst. toxice &genti traumatici biologici" bacterii, virusuri, le$iuni produse de animale, plante etc. &genti trauma psi#ici Ec/imoza este o le$iune primara fara solutie de continuitate la nivelul pielii. Sunt implicate vase de sange de la nivelul dermului superficial. 6n majoritatea ca$urilor, ec#imo$a apare la locul de impact3 exista si ca$uri in care ec#imo$a apare la distanta trauma la niv fruntii det ec#imo$e orbitale!. Pneori au forma specifica sugerand obiectul care a produs-o. 6n timp, ec#imo$ele sufera modificari de culoare" initial au culoare rosie, apoi devin violacei-albastre timp de --. $ile!, apoi ver$ui7ver$ui-cafenii timp de .-+ $ile, +-N $ile!, in final devin galbui N--1 $ile!.)upa N--1 $ile

de la producerea traumatismului, ec#imo$ele mici dispar. %odif de culoare se fac dinspre periferie spre centrul ec#imo$elor. 6n anumite tipuri de agresiuni, ec#imo$ele au aspect si locali$are specifice" in sugrumare se evid ec#imo$e rotund-ovalare varfurile degetelor! dispuse pe partile lat si ant ale gatului3 in viol pe coapse. Ec#imo$ele posttraumatice trebuie diferentiate de lividitati dupa inci$are, aceastea se pot spala cu jet de apa! 6ncadrare juridica" -gravitatea ec#imo$elor este de obicei mica3 mai grave sunt cele de la niv fetei si pleoapelor cele palpebrale se pot datora unui 'CC cu fractura de ba$a de craniu! -in principiu, nu necesita ingrijiri medicale3 acestea se acorda pana in -1$.i.m.! dc exista edem palpebral important sau dc suprafata lor depaseste +1cm* -uneori,dc supraf lor este mare, pot det decesul ec#ivalea$a cu o masiva #emor interna! 4.!ematomul e"tradural Simptomatologia apare dc acumularea de sange depaseste */ ml.6n DDE ca$uri are cau$a traumatica. 6n majoritatea ca$urilor se produce fractura craniana cu le$area unor ramuri ale a.meningee medii. Nu se formea$a la ba$a craniului dura mater este f aderenta la periost si nu permite de$v #ematomului!. )e regula exista un interval liber medie +-C ore! intre momentul trauma si aparitia simptomatologiei fara trat poate deceda in .,-+C ore!dar exista si ca$uri de deces la .1 minute dupa trauma Se descrie si #ematomul extradural cronic, a carui simptomatologie debutea$a la peste +C ore pana la -C $ile! de la trauma3 in acest ca$, originea sangelui este venoasa acumularea sa este mai lenta!. 5.Clasificarea ano"iilor.(no"ii de trans#ort ,iolente si ne,iolente:e"em#le &noxii de aport7anoxii anoxice &noxii de transport &noxii de utili$are7citotoxice7#istotoxice7tisulare 2iecare din acestea pot fi de cau$a violenta sau neviolenta &noxii de transport" Cantitative anemice! -violente" #emoragie pposttraumatica, soc anafilactic -neviolente" anemie anemii cronice ex.feriprive! Calitative -violente" #emoglobine toxice toxice #ematice!"C95b, %et5b, CN5b -neviolente" 5b patologice" anemii cronice ex.falciforma!rare ".Into"icatia cu ciu#erci:as#ecte necro#tice 6n intoxicatia cu &manita p#alloides raspun$atoare de C1E din totalul intoxicatiilor cu ciuperci!, modificarile se caracteri$ea$a prin le$iuni necrotice si incarcare lipidica la niv majoritatii organelor, dar mai ales in ficat, rinic#i si SNC. 2icatul este sediul celor mai grave le$iuni, det sdr biologic major al citoli$ei #epatice. (rocesul de citoli$a incepe cu intumescenta clara si degenerescenta baloni$anta si se poate termina cu de$agregarea tuturor structurilor celulare. Necro$a #epatocelulara poate fi totala, masiva sau $onala. :inic#iul este afectat al doilea ca frecventa. 0e$iunile sunt predominant tubulare dar si glomerulare, de glomerulonefrita toxica. 0a niv SNC se pot remarca micro#emoragii in punte si subst alba centrala.Neuronii pre$inta vacuoli$ari ale citoplasmei, cu disparitia corpusculilor Nissl si coloratia palida a nucleilor. Se mai pot intalni le$ degenerative ale cel ganglionare si ale peretilor vasculari. %iocardul pre$ distrofie grasa si infarcti$ari, extrava$ari sang interstitiale si infiltrat leucocitar perivascular. 0a niv mucoasei intestinale se pot obs le$iuni de degenerare si infiltrare grasa. Suprarenalele pre$ incarcare grasa a sistemului cromafin. 2oliculii limfatici splenici sufera incarcare grasa ca si endoteliul sinusoidelor. Se remarca rigiditate cadaverica tardiva si de slaba intensitate. $.(#licatii ale am#rentei enetice in medicina si in medicina le ala -.Experti$a filiatiei *.Stabilirea identitatii urmelor biologice pete de sange, secretie vaginala, sperma, bulb pilos, fragmente de tesut! -identif speciei pt diferentierea originii animale7umane -identif esantionelor de sange prelevate pt alcoolemie -identif resturilor cadaverice -identif victimelor -confirmarea7infirmarea vinovatiei in delicte sexuale -confirmarea7infirmarea vinovatiei in omucideri -redesc#iderea unor ca$uri nesolutionate sau verificarea unor condamnari eronate ..2ormarea unei banci de amprente genetice a delicventilor +.Deflorarea ,ec/e+#robarea medico-le ala a ,iolului

2emeile cu activitate sexuala pre$inta deflorare vec#e la care #imenul are $one de lipsa de substanta de forma triung#iulara cu varful ce atinge ba$a sa de insertie pe vagin, cu margini cicatri$ate ro$-albicioase. )ata raportului sexual deflorant nu se poate preci$a, dar este de minim -+ $ile. (roba medico-legala a violului la o femeie cu deflorare vec#e este numai pre$enta spermei in vagin . (entru evidentierea spermei se pot determina" fosfat$a acida de origine prostatica3 glicoproteina (.1 prin reactie imunologica!-persista in vagin -.-+N de ore3 0)5-C+ este strict specifica pt sperma se gaseste in testicule, spermato$oi$i si lic#id seminal!- prin electrofore$a, a putut fi identif si din pete vec#i de + saptamani )atarea raportului sexual" -F*+ ore de la actul sexual spermato$oi$ii sunt mobili-capete de spermato$oi$i pot fi observate pana la -*1 ore dupa actul sexual -.Situatiile in care auto#sia medico-le ala este obli atorie in $omania.Moartea sus#ecta %enumerare& -.moarte violenta *.cau$a mortii necunoscuta ..circumstantele mortii sunt suspecte.Pn deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii" a.moarte subita b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic dpdv medical c.deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psi#iatrice, decese in spitale penitenciare, in inc#isoare sau in arestulpolitiei,moartea asociata cu activitatea politiei sau armatei in ca$ul in care decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament violent sau inuman e.multiple decese repetate in serie sau concomitent f.cadavre neidentificate sau sc#eleti$ate g.decese survenite in locuri publice sau i$olate #.moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicalesau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii i.decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-c#irurgicala 1..Dia nosticul de moarte Se pune numai pe semnele mortii reale" -.Semne precoce" a!racirea corpului b!des#idratare c!autoli$a d!lividitati e!rigiditate *.Semne tardive )istructive" a!putrefactia b!necrofagie de catre animale, insecte Conservatoare" a!mumificare b!adipoceara c!lignificare d!ing#etare e!minerali$are SUBIECTUL 2 1. Li,iditatile "e datoreaza opririi circulatiei singelui si consecutiv actiunii gravitatiei asupra singelui, acesta se acumuleaza in vasele din regiunile declive ale corpului, conferindu-le o culoare violacee . Examenul medicolegal al lividitatilor cadaverice, #iposta$ei viscerale si a modificarilor sanguine postmortem pre$inta valoarea medico-legala deoarece" - lividitatile cadaverice constituie cel mai sigur si mai precoce semn de moarte reala3 in context cu celelalte semne ale mortii reale constituie un indicator al timpului scurs de la moarte3 - repre$inta un indicator al po$itiei cadavrului si al modificarilor ei Lsemnul po$itiei cadavruluiL!, ele gasindu-se totdeauna pe partile declive3 - au valoare orientativa pentru stabilirea cau$ei mortii Etapele lividitatilor cadaverice, #iposta$ei viscerale si #emoli$ei a. &iposta!a 42 1" ore5 %ecanism" pierderea tonusului vascular Ti rigiditatea musculaturii arteriale Hmping sIngele Hn capilare Ti venule3 Hn lipsa propulsiei cardiace sIngele se acumulea$R Hn $onele declive sub acSiunea gravitaSiei. Examen extern" lividitati rosii-albastrui3 dispar la presiune si reapar dupa incetarea acesteia. %odificari cu po$itia cadavrului" dispar, pentru a reapare in noua po$itie decliva3 &specte pe secSiune" Sesuturile subiacente sunt albicioase, din vase se scurg picRturi de sInge care spalR, dupR care reapar altele. 5iposta$a visceralR" - substanSa albR a lobilor occipitali pre$intR puncte roTii care dispar la spRlare- pRrSile declive ale plRmInilor sunt roTii-violacee Hnc#ise, cu consistenSR crescutR Ti crepitaSii pRstrate3 - sedimentarea Ti coagularea sIngelui cu formare de c#eaguri roTii = lardacee depuneri de #ematii Hn reSeaua de fibrinR!, lucioase neaderente la vase Ti cord3 - mucoasa peretelui posterior al stomacului este cenuTiu brunR, cu aspect tulbure murdar3 - debutul #emoli$ei b.*ifu!iune 415 24 ore5 %ecanism" extrava$area parSialR a #emoglobinei Ti difu$area Hn Sesuturile perivasculare. Examen extern" lividitati violacee, palesc la presiune dar nu dispar!3 %odificari cu po$itia cadavrului" datorita singelui fluid ramas in vase nu dispar, dar apar si in noua po$itie decliva &specte pe secSiune" Sesuturile subiacente sunt roTu Hnc#is datoritR difu$iunii sIngelui3 5iposta$a visceralR" - endocardul, intima vaselor mari, ansele intestinale Ti seroase sunt roTii murdar3 - cavitRSile seroase conSin extrava$at sanguin roTietic c. 6mbibitie 4peste 1+ ore5 %ecanism" #emoli$a completR. capilarele sunt goale. ]esuturile sunt impregnate cu #emoglobinR. Examen extern" lividitati violacee-negricioase, nu se modifica la presiune %odificari cu po$itia cadavrului" nu dispare, nu se formea$a in noua po$itie decliva.

&specte pe secSiune" Sesuturile subiacente sunt Hmbibate cu sInge care se spalR3 5iposta$a visceralR" accentuarea modificRrilor precedente3 - debutul putrefacSiei. /articularit23i ale lividit23ilor 1n func3ie de cau!a mor3ii: -. Septicemii, asfixii - debut rapid, culoare albRstruie --* ore!3 *. 6ntoxicaSii cu arsenic, stricninR - debut lent.. 6ntoxicaSii cu substanSe met#emoglobini$ante - debut rapid, culoare albRstrui Hnc#isR sau brun- cafenie ca arde$ia! +. 6ntoxicaSia cu C9 Ti 5CN - roTu carminat/. CaTexii, anemii - debut lent, roTii-palide, uneori absente3 ,. Znec, cadavre Sinute Hn apR sau la frig - reduse sau c#iar absente3 N. 6nsuficienSR cardiacR cr. - debut rapid, tentR Hnc#isR, HntinsR Hn suprafaSR. *.Moartea subita" definitie = deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare: -. %S organica cu le$iuni evidente si evolutie rapid mortala infarct de miocard!. *. %S fara le$iuni caracteristice pt o anumita boala sta$a, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii, intoxicatii! .. %S functionala cu stare patologica preexistenta se constata le$iuni organice cronice dar fara pre$enta unei patologii recente acute severe! +. %S functionala prin in#ibitie /. %S functionala esentiala necropsia alba! .. Clasificarea a entilor traumatici &genti traumatici fi$ici ? sint repre$entati de "-! &genti traumatici mecanici,*!Uariatii exterme de temperatura,.! Electricitate, +! Uariatii exterme ale presiunii atmosferice, /! Pnde sonore, ultrasunete, infrasunete, ,! :adiatii electromagnetice, N! Cimpuri magnetice, C! :adiatii ioni$ante366! &genti traumatici c#imici ? substante toxice diverse 3666! &genti traumatici biologici ? Bacterii, Uirusuri, 9traviri vegetale sau animale, 0e$iuni produse de animale3 6U! &genti traumatici psi#ici Ec9imo!a;Este produsa prin actiunea agentului traumatic asupra tegumentului, ce determina mici rupturi capilare cu extrava$area unui cantitati de sange care inunda tesuturile.(oate apare la locul de impact sau uneori apare la distanta de locul impactului mai neobisnuit!.&u forma diferita ce depinde de obiectul cu care a fost produsa curea, ung#ii, degete!.6n timp ec#imo$ele sufera modificari de culoare"initial culoarea e rosiatica, dar virea$a la violaceu-albastru in --. $ile, ver$ui la .-+ $ile, apoi galbui, dupa care dispar. Cele mici dispar in N--1 $ile de la producere. Ele trebuie diferentiate de lividitati, ec#imo$e spontane sau postmortem. 6n unele ca$uri ele sunt sugestive " in viol-pe coapse, in sugrumare au forma ovalara si sunt dispuse anterior si lateral pe gat sugerand varfurile degetelor.

+. Caderea: definitie = de$ec#ilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere. Caracteristicile le!iunilor in cadere: sunt unipolare, pe partile proeminente, obisnuit sunt insotite de escoriatii ca semn al frecarii tegumentului de planul dur, obisnuit sunt mai putin grave. /. Clasificarea ano"iilor 2ct. de niv. la care are loc" -. &nox. de aport-tulb resp. la et. sup.sc#. alv-capilare *. &nox. de transport-implicat sg.45b .. &nox. #istetoxice de utili$are!- mec. resp. cel. de la niv. 6ntracellular d.p.d.v. juridic7%0=8 violente7neviolente a.anoxii de aport violente=anoxii 7asfixii mecanice-9* din aer este inlocuit cu alt ga$ ex. N* ! -9* e consumat in aerul respirator-(9* e f. sca$uta3 oxigen redus-obstacole intriseci "-obstructii cu corpi straini alimente, prote$e ! -inlocuire coloana de aer cu fluid inecare ! -obstacole extrinseci C:S"-compresie reg. cervicala din exterior span$urare, strangulare! -la nivelul orif. na$al 7 cav. buc. sufocare ! -impiedicarea excursiei costale"-impiedic. inspir.7expir -(N; traumatic -compresie ext. toracica adult=+1-+/ <g 3copil=-* <gdeces in -1> ! b.anoxii de aport neviolente toate ca$urile patol. ce impiedica aerul sa ajunga la niv. mb. alv. capilare -epiglotite-react. alergice-crup difteric c. anoxii de transport stagnante ?violente7neviolente-anemice ?violente7neviolente &.stagnante violente ? impiedicare circ de intoarcere - vasodil. paralitica - soc anafilactic traumatic - intox. cu toxice complexe &. stagnante neviolente-6CC grava &. anemice violente-#emoragii-alterari calitative ale 5b. intoxic. cu C9 =8carboxi5b3nitrite =8met5b. 3CN =8CN5b. !=8intra in competitie cu 9*3transferal de 9* e foarte sca$ut prin anoxia citotoxica existenta &. anemice neviolente- anemii cr.

d. anoxii de utili!are violente . 8 neviolente -in intoxic. CN35CN3@CN toxicitate 8NaCN ! -CN- blocare lant en$. resp. celular -efect rapid -6C: centrala = SC: instantaneu - -edeme -tulburari ec#ilibru &-B intoxicatiile asocia$a frecvent mai multe anoxii cito#istotoxice 4 de transport ! Stabilirea ? caracterului vital modului de producere ? violent7 neviolent %ufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica" accidentala sau omucidere. 0a autopsie tabloul e sarac ? tablou asfixic- uneori se observa mici ec#imo$e si escoriatii periorona$ale daca a fost produsa cu mainile. ". Into"icatia cu ciu#erci: tablouri clinice #rinci#ale %enumerare #e clase de mortalitate& : a. sdr anticolinergic- debut la --* ore cu excitatie, delir , salivatie, dispnee, varsaturi, diaree, bradicardiemortalitate rara b. sdr gastroenteric- greata varsaturi diaree aritmie astenie- mortalitate rara c. sdr disulfiram- varsaturi, diaree, eretism cardiac, aritmii, sensibilitate tip disulfiram la alcool- mortalitate rara d. sdr #alucinogen- midria$a, ataxie, colici, febra, vede puncte colorate, striatii ce se deplasea$a- mortalitate rara e. sdr falloidian- dupa un timp apare grata voma diaree #emateme$a melena #epatalgie anurie icter edem pulmonarconvulsii coma- mortalitate /1E f. sdr #elvelian- diaree convulsii #emoli$a coma- mortalitate -/-+1E g. sdr muscarinic- varsaturi diaree bradicardie #'& salivatie lacrimatie bron#ospasm- mortalitate /E $. Testul amelo eninei- urmareste punerea in evidenta a unor secvente locali$ate in regiuni omoloage pe cromo$omii ; si ^ in imediata vecinatate a genei amelogeninei. Secventa cr; e de dimens mai mici decat cea a cr^ motiv pt care diag de sex e f usor de pus. +. Ca#acitatea se"uala a barbatului: elemente medico-legale. Se solicita in spete civile paternitate!, spete penale viol, incest!. (seudomaturitate precoce- capacitate de procreere la D ani la baieti. %aturitate precoce sub D ani. 0atura dinamica a sexualitatii barbatului cuprinde" capacitatea de copulare, capacitatea de procreere. Spermograma *,/-. ml albicioasa translucida opalescenta ,1--+1 milioane spermato$oi$i pe ml din care minim ,1E mobili cu max */E forme anormale. -. Situatiile in care auto#sia medico-le ala este obli atorie in $omania %enumerare& -.moartea violenta3 *.cau$a mortii nu este cunoscuta3 ..circumstantele mortii sunt suspecte moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau sc#eleti$ate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-c#irurgicala. 1.. Certificatul medical constatator al decesului C%C) este un act medico-legal. El se eliberea$a numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cau$elor mortii, dar nu mai devreme de *+ de ore de la deces. 6n ca$urile in care nu sunt declarate medico-legale C%C) este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a va$ut bolnavul dupa cum urmea$a" - medicul de medicina generala pentru ca$urile din arondarea dispensarului - medicul de salvare pentru $ilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare - medicul specialist7primar pentru decesele din spital 6n ca$urile medico-legale, C%C) se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea &%0. Completarea C%C) dupa examenul medico-legal al cadavrului impune pre$enta actului de identitate7pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cau$ele mortii in C%C) se completea$a de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus" este obligatoriu ca fiecare cau$a a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cau$al tanatogenerator fi$iopatologic. - are mai multe parti" )atele de identificare ale decedatului" nume, prenume, varsta, sex. Se completea$a pe ba$a B.6 sau a pasaportului )ata si ora mortii Cau$ele mortii 6.Cau$ele propriu-$ise lant fi$iopatologic!" a. cau$a initiala b.cau$e intermediare c. cau$e initiale 66. Cau$e favori$ante, antecedente personale patologice SUBIECTUL 3 1. Dia nosticul de moarte. Data #robabila a mortii. "emne negative de viata moartea clinica7moarte aparenta! -po$itia si aspectul cadavrului7tonus abolit, oprirea respiratiei, oprirea circulatiei, abolirea reflexelor, modificari oculare, suspendarea activitatii cerebrale "emnele mortii reale: - modificari precoce" - lividitatile, #iposta$a viscerala, racirea, rigiditatea, des#idratarea, autoli$a - modificari tardive"-distructive-putrefactia, distrugerea cadavrului de animale,insecte

!onservatoare-naturale"-mumificarea,adipoceara,lignifierea,ing#etarea -artificiale"-ing#etarea,imbalsamarea. %tabilirea momentului mor3ii"-Hncadrarea Hntr-un anumit interval cu atIt mai restrIns cu cIt se face mai rapid examinarea cadavrului, deosebit de importantR Hn omucidere3 diferite categorii de criterii pt. stabilire" 1. %tudiul morfologiei cadaverice: criteriul cel mai vec#i Ti cel mai valoros3 semnele morSii reale devin manifeste Hn .-, #-8 de$v. completR Hn -*-*+#3 cele mai importante sunt lividitatea Ti rigiditatea 2. %tudiul modific2rilor oculare: foarte utili$ate-8 indicii destul de importante3 apariSia petei 0iarc#_8,-C #3 persistenSa reflexului pupilar" +# la atropinR, C# la pilocarpinR 3. %tudierea unor procese fi!iologice: aspirarea conSinutului gastric" date orientative-8 stomac gol deces 8,C#3 din momentul consumului ultimului prIn$ anc#eta reconstituirii datelor referitoare la ultimul prIn$-8 data, Hn ce a constat!, timpul de staSionare digestia diferitelor alimente Hn stomac se pot obSine date extrem de precise8ex. carne /-, ore tabele!3 gradul de plenitudine al ve$icii urinare-8 Hn condiSii obiTnuite ve$ica urinarR se umple pe parcursul nopSii-8pInR spre dimineaSR 4. ,etode de tanatoc9imie: modificRri pe care le suferR diferite substanSe Hn sInge, 0C:, alte umori, unele org. dupR moarte3 supusR erorii-8 valoroasR Hn primele -/#, valoare relativR -/-.1#, 8.1# nu pot fi luate Hn considerare 5. ,etode moderne de tanatoen!imologie ". Alte criterii: modificRri de p5-8 p5-ul scade brusc dupR deces *+#!-8alcalin amine de putrefacSie, amoniac!3 glicogen #epatic coloraSie Carmin best!-8 Hn mod normal dispare la -1# de la instalarea morSii3 cadavru cu plRgi-8aspectul microscopic al plRgilor al fragmentelor recoltate din bu$ele plRgilor!3 ventricolul stIng HTi goleTte conSinutul Hn -C-*+ # de la deces 2.Moartea refle"a cau$ata de traumatisme minore in $onele reflexogene" sinusul carotidian, globi oculari, testicole, organe genitale externe feminine vulva!, pensarea colului uterin, punctie toracica, imersie in apa foarte rece. %oartea subita prin lovire in $ona precordiala" apare de obicei la copii sau tineri F-, ani!, loviti in precordiala de mingie de baseball, pu< de #o<eB, lovitura de <arate, lovire cu genunc#iul, etc. %ec. cel mai probabil este inducerea unor tulburari de ritm cardiac. 6n ,1E din ca$uri victima cade si moare imediat dupa lovitura3 in +1E din ca$uri victima cade imediat dupa impact dar apoi cateva momente mai pot exista miscari constiente7inconstiente desc#ide oc#ii, se scoala in se$ut sau in picioare, face cativa pasi, vorbeste, plange, vomita! apoi urmea$a stopul cardiac. Uictimele nu pre$inta semne de insuficienta respiratorie dupa impactul toracic. 6n cele +1E din ca$uri probabil se produce o aritmie de gen ta#icardie ventriculara urmata rapid de instalarea fibrilatiei ventriculare. 6n -* ca$uri in SP& s-au putut inregistra trasee E@J. 6n -1 din ca$uri era vorba de ta#icardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara, in * era vorba de bloc atrioventricular total si respectiv de asistolie. 3. Clasificarea lanturilor cauzale - 6n functie de natura cau$elor" exogene ? externe de nat traumatica! 7 endogene ? interne netraumatice! - 6n fuctie de modul de actiune" cau$e directe neconditionate nemediate sau mediate! 7 cau$e directe conditionate mediate! 7 cau$e indirecte - 6n functie de importanta actiunilor in producerea efectului" cau$e esentiale ? determinante 7 cau$e asociate de egala valoare! 7 cau$e neesentiale adjuvante! - 6n functie de timpul scurs intre actiunea cau$ei si momentul aparitiei efectului" cau$a primara in cau$alitatea directa 7 cau$a secundara in cau$alitatea indirecta - 6n functie de numarul cau$elor" cau$e unice lant monocau$al! 7 cau$e multiple lant policau$al! - 6n functie de tipul de actiune pe care il exercita in momentul participarii, unele dintre cau$ele multiple pot fi" predispo$ante se pot confunda cu factorii de risc! 7 favori$ante grabesc actiunea sau amplifica efectele cau$elor primare esentiale7determinante! 4.!ematomul e"tradural= acumulare de sInge Hntre planul osos Ti dura mater - Hn majoritatea ca$urilor este HnsoSit de fracturi craniene usu. liniare - apare la intersecSia unui vas cu $ona de fracturR - ruptura arterei meningee " - mijlocie-8 locali$are temporo-parietalR3 -anterioarR-8 locali$are frontalR3 posterioarR-8 locali$are occipitalR - rareori sursa este repre$entatR de" sinus dural, vene diploice, vene emisare - au tendinSa de a se limita la un singur os cranian datoritR aderenSei durei mater de planurile osoase - apar numai Hn $ona de impact-8 sugerea$R o le$iune meningo-cerebralR3 nu apare niciodatR Hn focarul de contraloviturR - moarte rapidR-8 devine compresiv -8*+#! - clinic" traumatism-8 pierderea cunoTtinSei de duratR variabilR3 fenomene neurologice trecRtoare 7 persistente3 interval liber = -*-*+ #3maxim +C #= pacientul HTi revine3 agravarea-8 apare un sindrom de 56C-8 tulburarea stRrii de conTtienSR-8 comR3 semne neurologice de focar3 tulburRri vegetative3 midria$R paraliticR #omolateral cu ani$ocorie - evoluSie gravR-8 moarte dacR nu se intervine c#irurgical" urgenSR neuroc#irurgicalR

5. Clasificarea ano"iilor. S#inzurarea 2ct. de niv. la care are loc" -.&nox. de aport-tulb resp. la et. sup. sc#. alv-capilare3 *. &nox. de transportimplicat sg.45b3 .. &nox. #istetoxice de utili$are!- mec. resp. cel. de la niv. intracelular ).p.d.v. juridic7%0=8 violente7neviolente %pan!urarea= comprimarea reg. cervivale cu un lat actionat de greutatea propriului corp -juridic=8accident 7 sinucidere 7 omucidere C0&S626C&:E" -2unctie de aportul latului cu cartilajul tiroidian =8 span$urare inalta7medie7joasa. -span$urare tipica nod la ceafa! 7 atipica nod nu la ceafa! -span$urare completa nu atinge planul de sustinere !7incompleta atinge planul de sustinere! %EC&N6S%E " -. asfixic pur ? tra#eea e colabata de lat nu exista 9* asfixie acuta *. #emodinamic pur ? circulatie spre creier e completa 7 incompleta intrerupta3C:S neafectate 3 a. carot. comuna se colabea$a la +-/ <g.3 a. vert. se colabea$a la -*--+ <g. greutatea extremitatii cefalice = C <g! .. neuro-reflex ?direct de catre lat asfixii int si ext e absent ! C06N6C"span$uratii albi prin mec#anism neurorflex! 7 albastri cianotici! &S(EC'E %0." - sanse de span$urare cervical ? sant pergamentat, oblic spre nod aici e interrupt circulara incompleta cu adancimea mai mare in partea opusa nodului!3 latime sant corespun$atoare lat SE%NE0E %9:'66 :E&0E " lividitati, rigiditate foarte intensa, rapid instalata, tablou asfixic intern, infiltrat #emoragic sub santul de span$urare prin elongatie gat =marturia reactiei vitale, ruptura transversala a carotidelor ". Decesul #rin cresterea #resiunii atmosferice Cresterea lenta ? la personae care coboare la inaltimi mai mici dup ace au trait mult timp la inaltimi mai mari Cresterea explo$iva" - (rin efectul undei de soc care se propaga prin tesuturi producand le$iuni care varia$a in functie de consistenta tesutului" -%usc#i, ficat ? relative neafectate - Cele mai expuse ? timpanul, arterele retiniene si viscerele cavitare toracice si abdominale - Prec#e si tractul respirator superior sunt cele mai sensibile structuri la efectele explo$iei. 5emoragii petesiale in #ipofaringe si laringe apar la nivele relative mici ale undei de soc. &desea timpuanul nu este afectat in ca$ul explo$iilor subacvatice, cand capul victimei este situate deasupra apei. 0a nivelul urec#ii se produc rupture de timpan si le$iuni ale co#leei. 0a pres de ./ <(a timpanul se poane rupe, la peste -11 <(a se rupe intotdeauna. 0a presiuni si mai mari timpanul poate fi spulberat si oscioarele dislocate sau fracturate. - 0a nivel pulmonarB macroscopic de pot constata contu$ii subpleurale, amprente costale sub forma unor ben$i #emoragice subpleurale, bule de emfi$em posttraumatic care se pot rupe determinand pneumotorax, #emotorax sau extrava$at mediastinal de aer. (lamanii sunt densi, edem pulmonarB, rupture ale peretilor alveolari, comunicari alveolo-pulmonare. - Uiscerele abdominale cavitare sunt expuse mai ales acolo unde exista acumulari de ga$e. Colonul este organul cel mai frecvent afectat. Spectrul le$iunilor intestinale se intinde de la #emoragii subperitoneale, #emoragii subserioase sau intramurale pana la dilacerare. Contu$iile intestinale se pot necro$a si perfora la cateva $ile dupa trauma initiala. $. (#licatii ale testarii mar4erilor cromozomici 5=cromo$omul ^ uman serveste in med legala la" a! identificarea agresorilor sexuali barbati serveste in special ca test screening al suspectilor b! identificarea cel epitaliele masculine in ejaculatele indivi$ilor vasectomi$ati c! investigarea agresiunilor #omosexuale d!cercetare paternitatii pt ca$urile cu descendenti de sex masculin e! studii de genealogie si antropologie +.*runcuciderea: starea de nou-nascut (runcuciderea este definita in legislatie art. 1$$ C/! ca fiind" "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastereL Starea de nou nascut"-lungime" aprox /1 cm3-greutate" .111-./11gr3- cordon ombilical" /1-,1cm, este turgescent si lucios3-urme de sange si venix caseosa in plicile axilare, ing#inale, ale gatului!3 craniul cu perimetrul de ./ cm3-toracele are forma de trunc#i de con cu ba$a mare in jos, perimetrul de .- cm3-corpul este acoperit de lamega3-placenta" /11-,11g3-abdomenul are perimetrul de de .*-.+ cm3-ung#iile de la maini depasesc pulpa degetului3-testiculele sunt coborate in scrot3-labiile mari le acopera pe cele mici3-in intestinul terminal se gaseste meconiu3-bosa serosanguina este locali$ata in functie de pre$entatie, edemul este epicranian, nu respecta suturile si dispare la *-. $ile dupa nastere -. Certificatul medical constatator al decesului C%C) este un act medico-legal. El se eliberea$a numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cau$elor mortii, dar nu mai devreme de *+ de ore de la deces. 6n ca$urile in care nu sunt declarate medico-legale C%C) este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a va$ut bolnavul dupa cum urmea$a" - medicul de medicina generala pentru ca$urile din arondarea dispensarului - medicul de salvare pentru $ilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare

- medicul specialist7primar pentru decesele din spital 6n ca$urile medico-legale, C%C) se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea &%0. Completarea C%C) dupa examenul medico-legal al cadavrului impune pre$enta actului de identitate7pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cau$ele mortii in C%C) se completea$a de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus" este obligatoriu ca fiecare cau$a a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cau$al tanatogenerator fi$iopatologic. - are mai multe parti" )atele de identificare ale decedatului" nume, prenume, varsta, sex. Se completea$a pe ba$a B.6 sau a pasaportului )ata si ora mortii Cau$ele mortii 6.Cau$ele propriu-$ise lant fi$iopatologic!" a. cau$a initiala b.cau$e intermediare c. cau$e initiale 66. Cau$e favori$ante, antecedente personale patologice 1..Ce este notiunea de zile de in ri6ire medicala+ e"em#le :epre$inta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism pre$inta le$iuni traumatice! necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea le$iunilor suferite sau complicatiilor lor. Jravitatea le$iunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = $ile de ingrijire medicala se refera numai la le$iunile traumatice! - se acorda independent de" $ilele de spitali$are,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea anatomica Ex" - fractura costala unica, simpla"--*$.i.m. investigatii, adimnistrare medic antialgica! -apendicectomie necomplicata!" ,-N $.i.m. investigatii, operatie, controlul plagii, firele de sutura, medic antialgica3 se inc#eie cu scoaterea firelor de sutura! Subiectul 7 1. Metode conser,atoare naturale ale cada,rului a.%umificarea curenti de aer, uscaciune, caldura sau aer rece =8 des#idratare rapida3persista in mediul uscat!. 6n lipsa apei viata se suspenda sau incetea$a.Este completa in , luni-- an. b.&dipoceara contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut sca$ut in 9*!.Jrasimile neutre se scindea$a in aci$i grasi oleic, palmitic, stearic! care mai departe, in lipsa 9*, se #idroxilea$a sub actiunea #idrla$elor bacteriene dar si a propriilor #idrola$e.Saponificarea acestor aci$i impreuna cu calciul formea$a adipoceara.:e$ulta un aspect care permite identificarea cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced .-+ sapt ? .-+ luni!. )aca aci$ii se oxodea$a se produc alde#ide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. Este completa in --* ani. c. 0ignifierea" acidul tanic si #umic frecvent in turbarii din tari nordice!. (atrund intre celulele epidermului facand imposibila actiunea #idrola$elor3 de asemenea aceste medii au continut sca$ut in 9* si beneficiind c#iar de pre$enta unor substante antibacteriene au un continut sca$ut in bacterii.este completa in ani de $ile si se adresea$a in special structurilor tisulare bogate in colagen-piele,fanere,intestin,. d. 6ng#etarea naturala" conservarea indefinita pana la congelare, moment din care putrefactia evoluea$a accelerat. 2. Moartea subita: definitie. Clasificare )efinitie" repre$ina un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta sudden unexpected unexplained deat#! repre$ina +1-/1E din mortile autopsiate. Clasificare" &.6.Cau$e coronariene" a-aterosclero$a coronariana-trombo$a acuta de coronare-infarctul miocardic acut b.-anomalii congenitale coronariene c.-anevrism coronarian disecant d-displa$ie fibromusculara a coronarelor e.-boala @avasa<i f. arterita coronariana 66.Boala #ipertensiva 666.Cardiomiopatii 6U.Boli valvulare U.%iocardite U6.%alformatii congenitale ale sist.excitoconductor U66.%orti reflexe. B.Cau$e meningoencefalice" epilepsia, #emoragii subara#noidiene, #emoragii intracerebrale, tumori cerebrale primitive, meningite, #idrocefalia, afectiuni psi#iatrice, trombo$a sinusului sagital superior, comotie cerebrala minora asociata cu intoxicatie etilica, malaria cerebrala. C.Cau$e respiratorii" a.epiglotita b.embolii pulmonare"-trombembolii pulm. -embolia amniotica -embolie ga$oasa -embolia grasa. c.cri$a de astm d.#emopti$ii e.pneumotorax spmntan al nou nascutului f.pneumopatii interstitiale g.#ipertensiune pulmonara esentiala ).Cau$e digestive" rupture de varice esfofagiene, ulcer duodenal perforat intr-un vas mare, rupture spontana de splina, pancreatita acuta fulminanta, #epatita fulminanta, #emoragii intraabdominale netraumatice.

E.Cau$e endocrine" diabet $a#arat coma cetoacidotica, coma #iperglicemica, #ipoglicemia!, feocromocitom, insuficienta cortico-suprarenala boala &ddison, necro$a #emoragica a suprarenalelor!, tiroidita cronica. 2. Cau$e infectioase" soc septic streptococci, fasciita necro$anta, soc septic stafilococic fulminant. J.Cau$e imunoalergice" reactii anafilactice 5. )e$ec#ilibre #idroelectrolitice" #iper@, intoxicatia cu NaCl 6. )e etiologie necunoscuta" sindrom :eBes, Sarcoido$a, moartea subita a carausilor, sindromul mortii subite a sugarului. J. )ecese subite la sportive. 3. Le atura de cauzalitate directa conditionata Caracteristicile le$.traumatice" -le$.interesea$a organe vitale-intre le$. cau$a!si moarte effect! exista o inlantuire continua, cau$a actionand direct dar pe fondul unor factori conditionali interni morbiditate preexistanta! sau externi tratament inadecvat si prin asocierea unor circumstante cu care reali$ea$a o concomitenta la momentul traumatic -traumatismul nu este atat de grav incat conditiile si circumstantele san u aiba semnificatie-se identifica factori care se influentea$a reciproc" le$iunea de ba$a si factorul extern7intern" nici una nu pot determina decesul luate separate, dar impreuna prin interconditionare result.se amplifica sau se declansea$a complicatii acute severe de natura a declansa in mod deteminat decesul. Criterii le$ionale indeplinite de traumatism pt. a constitui o legat.directa conditionata" -le$.principala survine pe un teren patologic" fie le$.principala agravea$a starea morbida, fie acesta din urma agrav.le$ principala,fie ambele. -le$.traumatice sunt necesare darn u si suficiente in vederea producerii prejudiciului.. 4. !ematomul subdural produs prin ruperea unei vene emisare drenea$a emisferele in sinusurile venoase ale durei mater! , frecv prin acceleratie sau deceleratie ce determ o acceleratie brusca, de scurta durata si intense a vv. Emisare! - netraumatic" prin ruperea unui anevrism sau efractia unei #emoragii intracerebrale in sp. Subdural Simptomatologia apare in ca$ul unei cantit mai mari de sange decat in #emoragia extradurala si depinde de" - vite$a de acumulare a sangelui3 cantit #emoragiei3 Simptomatologia grava poate fi determ de /1 ml sange acumulati rapid sau -/1 ml acumulati lent. 6n fctie de evol clinica, #emoragia subdurala se clasif in" acuta" manifesta in N* ore3 subacuta" manif clinice apar la .-*- $ile de la traumat3 cronica" manif ce apar dupa *- $ile dupa traumat. Evol #istol a unui #ematom subdural cr" - dupa *+ #" pare un strat de fibrina intre dura mater si #ematom - dupa ., # apar fibroblaste - dupa +-/ $ile" exista un strat de +-/ cel fibroblastice intre dura mater si #ematom - dupa /--1 $ile" se prod o invadare a #ematom de catre capilare, fibroblaste si macrop#age - dupa .-+ sapt" #ematomul este complet inc#is intr-o membr fibroasa - dupa +-/ sapt" grosimea membr fibroase este egala cu cea a durei materiar continutul #ematom este lic#efiat, de culoare galben-rosietica. 5. Clasificarea ano"iilor. Su rumarea 1.&noxii de aport anoxii anoxice!" &noxii de aport de cau$a violenta asfixii mecanice!" a. insuf 9* in aerul respirat" spatii inc#ise, procese care consuma 9*, altitudini mari b. obstructia orif. respiratorii sufocare! c. obstructia cailor resp. - de cau$a interna" obstructia cu lic#ide sau solide, inecare - de cau$a ext. prin comprimarea reg cervicale span$urare, strangulare, sugrumare! d. impiedicarea miscarilor resp prin" comprimare toraco-abd, pneumotorax traum, parali$ia mm resp, intox cu subst curari$ante, electrocutie e. scaderea perfu$iei pulm prin embolii sec traum anoxii de aport de cau$a neviolenta" a. obstructia cailor aeriene tumori, edem glotic! b. perturbarea misc resp" poliomielita, cri$a de miastenia gravis c. obstruarea cailor resp intrapulm" astm, pneumonii d. scaderea perfu$iei pulm" insuf cardiaca stg, pneumonii interstitiale +. &lterari ale membranei alveolo-capilare )e cau$a violenta" toxice ga$oase sau volatile )e cau$a neviolenta" boala membranelor #ialine /. &noxii de transport )e cau$a violenta" cantitative anemii dupa #emorag postraum!, calitative intox cu C9, nitriti! )e cau$a neviolenta" cantitative anemia feripriva, #emolitica, ulcer perforat, 6C globala!, calitative anemia falciforma, drepanocito$a! ,. &noxii de utili$are7citotoxice7tisulare

)e cau$a violenta" perturbari toxice ale metab celular intox cu 5CN, barbiturice, morfina!, reducerea metab ba$al celular pana la oprirea ciclului @rebs #ipotermia! )e cau$a neviolenta" 6CC severa, #ipoproteinemie Sugrumarea"= comprimarea gatului cu mana si degetele.Clasificare juridica"exclusiv omucidere. Se poate produce autostrangularea la psi#opati dar nu se produce decesul dupa pierderea constientei, musculatura se relaxea$a iar comprmarea gatului incetea$a!. Este posibila prin pri$a de lupte de tip Nelson" #ipoxie4compresie sinus carotic4 eliberari catecolamine =8aritmie. -autopsie" -la nivelul gatului victimei, se observa urme de deget si de ung#ii. -frecvent,apar fracturi ale #ioidului si ale sc#eletului cartilaginos al faringelui. %ecanism tanatogenerator predominant reflex.Culoare alba a extremitatii cefalice frecvent!, cianotica rar!. ". E"#licati de ce li,iditatile cada,erice in /i#otermie sunt rosii - lividitati rosii se mentin astfel cat timp cadavrul nu este decongelat !, culoarea rosie este cau$ata de" ` scaderea consumului de 9* la nivel tisular in refrigeratie ` modificarea curbei de disociere a oxi#emoglobinei ? 5b9* $. Conditii de solicitare a e"#ertizei medico-le ale #si/iatice -pentru stabilirea capacitatii psi#ice si periculo$otatii sociale a pers.infractoare. -pentru intreruperea sau amanarea pedepsei -pt.stabilirea capac.psi#ice de exercitiu, vi$and capacit.civila in general sau la un moment dat interdictie, curatela, incredintare minori, anulare casatorie, divort remediu! -pt.stabilirea starii de sanatate in vederea intocmirii unor acte civile, in ca$urile de revendicare a unor despagubiri civile motivate prin accidente, boli, decese intraspitalicesti, tratamente medicale neadecvate, malpractica medicala, rele tratamente in medii concentrationare, in ca$ul in care justitia cere preci$ari privind cau$alitatea medico-legala psi#iatrica sau respons.medicala +. *runcuciderea: durata ,ietii e"trauterine (runcuciderea este definita in legislatie art. 1$$ C/! ca fiind" "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere L )urata vietii extrauterine este un element important in incadrarea juridica a faptei pruncuciderea sau omuciderea!. - imediat dupa nastere tegumentele sint minjite cu singe, vernix ca$eo$a3 de culoare rosie. - cordonul ombilical trece prin diferite etape" M imediat dupa nastere este gelatinos si turgescent, MM dupa *+ #, apare inelul de demarcatie de culoare rosie! la locul de implantare mumifierea des#idratare se observa bine la . $ile dupa nastere MMM detasarea cordonului bontului! la /-N $ile, raminind cicatricea ombilicala. - bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ *-. $ile poate lipsi la imaturi si nasterile precipitate! - patrunderea aerului in stomac si jejun la -/-*1 de minute dupa expulsie - meconiului continut intestinal al nou-nascutului! se elimina in *-. $ile -. Situatiile in care auto#sia medico-le ala este obli atorie in $omania. Moartea ,iolenta -moarte violenta. *.cau$a mortii neconscuta.circumstantele mortii sunt suspecte-a!moarte subita, b! decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din punct de vedere medical, c! deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, d!deces ce survine in custodie, precum moartea pers. aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitale psi#iatrice, moarte asociata cu activitatile politiei, in cursul mainifest.publice sauin suspiciune de tortura, e! multiple decese repetate in serie sau concomitent, f! cadrave neidentificate sau sec#eli$ate, g! decese survenite in locuri publice sau i$olate, #!moartea este pusa in legat.cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectia muncii, i! decesul pacientului a survenit in timpul sau in scurt timp dupa o interventie dg.sau terapeutica medico-c#irurgicala. 1..Dia nosticul de moarte "emne negative de viata moartea clinica7moarte aparenta! -po$itia si aspectul cadavrului7tonus abolit -oprirea respiratiei -oprirea circulatiei -abolirea reflexelor -modificari oculare -suspendarea activitatii cerebrale "emnele mortii reale:modificari cadaverice precoce" -lividitatile si #iposta$a viscerala, racirea, rigiditatea, des#idratarea, autoli$a -modificari cadaverice tardive"-distructive-putrefactia, distrugerea cadavrului de animale,insecte

Conservatoare-naturale"-mumificarea,adipoceara,lignifierea,ing#etarea -artificiale"-ing#etarea,imbalsamarea. 8arianta 9 1.Dia n de moarte. Moarte cerebrala -.pierderea completa a vietii de relatie *.areflexie si atonie musc totala ..prabusirea '& cand se intrerupe sustinerea iatrogena +.oprirea resp spontane /.liniste electrica persistenta pe EEJ ,.la niv circ cerebrale" scaderea diferentei arterio-venoase cerebrale a 9*, gluco$ei si cresterea acesteia pt acidul lactic 2.Moartea subita : cauze menin oencefalice a. epilepsia ? det --* E din cau$ele de moarte subita - moartea subita se prod f rar in cri$a de grand mal, frecv moartea apare la un tanar cu ter anticonv insufic, in timpul noptii sau in cada, fara semen de convulsii - la autopsie se obs infiltrate #emoragice linguale iar la niv cerebral foarte rar este depistata cau$a cri$elor de epilepsie b. 9emoragii subara9noidiene netraumatice sau dupa traumat minore cau$e ? rupture unei malf arterio-ven, anevrisme de tip aberrB\, discra$ii sangvine, endocardita cu fen embolice, suprado$are de anticoagulante - malf arterio-ven frecv in cortexul parietal" sdr Sturge-Vebber - anevrisme aberrB\" consecintele rupturii ? D,E #emoragie subara#noidiana 3 +E#emoragie subdurala c. 9emoragii intracerebrale ? apar la barbati la varste mai avansate, constant associate cu 5'&. - locali$ mai frecv" putamen, capsula interna, t#alamus cu defic sen$itiv mai marcat decat cel motor!, emisf cerebeloase pierd cunostientei, voma, cefalee occipitala, vertij! - extinderea #emoragiei" N/E se rup in ventricul, -/E subara#noidian, in /+E determ aparitia edem cerebral cu #moragii sec in 'C. d. tumori cerebrale primitive e. meningite - f rar constit o cau$a de moarte subita, doar in ca$urile de evol fulminanta - la autopsie constatarile sunt reduse" edem cerebral, meninge tulbure - cel mai frecv se intalnesc la copii det de" 5. influen$ae, %eningococ, (neumococ, la n-n E. coli si Streptococ beta #emolBtic. f.9idroencefalia - det rar moartea subita g.afectiuni psi9iatrice ? frecv crescuta de moarte subita la sc#i$ofrenicii tratati cu fenotia$ine se pp ca det aritmii cardiace, #ipertermie, #'&! 9. trombo!a sinusului sagital superior i. comotia cerebrala minora asociata <. malaria cerebrala 3. Clasif a traumatici. !ematomul a.corpuri contondente:- fctie de marimea supraf de contact" obiecte contondente cu supraf mica F -, cm!3 9biecte contondente cu supraf mare 8-, cm! - ftie de supraf" ob contond cu supraf neregulata3 ob contond cu supraf plane si muc#ii drepte b. obiecte cu varfuri sau lame ascutite: - obiecte intepatoare" cuie, andrele3 - obiecte taietoare" brice, lame de ras - obiecte taietoare-intepatoare" cutite3 - obiecte taietoare-despicatoare" topoare, secure, satire c. proiectile: - vit de deplasare 8 /1 m7s d. unda de soc 4 blast =ave! 5ematomul ?a. fctie de profun$ime poate fi" - subcutanat ? este cel mai putin grav, dar se poate suprainfecta, ca$ in care evol este mai indelungata - visceral, profound- are potential de gravitate mai mare b. fctie de gravitate" - pt #ematoame subcut mici" sub -1 $ile de ingrijiri medicale3 - pt #ematoame viscerale" durata variabila de la ca$ la ca$ 4. *reci#itare : caract lezionale a. sunt le$ multipolare b. sunt pre$ente pe partile proeminente dar si in alte reg, uneori c#iar opuse c. frecv sunt insotite de escoriatii si alte semne cu caract vital la locul de impact dar care in ca$urile ce le$ grave pot fi mult mai reduse sau c#iar absente d. obisnuit sunt grave ? caderea se face de pe un plan pe acelasi plan, precipitarea se face de pe un plan pe un alt plan sit mai jos decat primul 5. Clasif ano"iilor. (no"ii ,iolente % ano"ice& a. insuf oxigenului in aerul respirat - spatii inc#ise, procese care consuma oxigenul ? flacara, proc fermentative cu degajare de dioxid de carbon!, altitudini mari

b. obstr orif respiratorii sufocare! c. obstr cailor respiratorii - de cau$a interna ? obstr cailor resp cu lic#ide sau solide, inec - de cau$a externa prin comprimarea reg cervicale span$urare, strangulare, sugrumare! d. impiedicarea misc respiratorii" comprimare oraco-abdominala, pneumotorax traumatic, parali$ie a mm. respiratori, intox cu subst curari$ante, electrocutie e. scaderea perf pulmonare prin embolii secundare traumatismelor ". E"#ertiza ML in inot"icatii letale A. examenul la fata locului: identif corpurilor delicate cutii de mdeicamente goale, scrisori de ramas bun,etc! si recoltarea lor, verifB instalatiilor defecte, adunarea de date de anc#eta si date privind antec persoanei. >. exam necroptic cu oca!ia autopsiei ,'" 1. la ex extern" cul lividitatilor ? rosie-ciresie C9!, ro$ 5CN!, brun-cafenie met5b! rigiditatea" lenta si slaba c#iar abolita ciuperci!, rapida si intense stricnina! le$ la poarta de intrare ? dare cafenii descendente aci$i,ba$e! mirosul cadavrului 5CN, alcool etilic, metilic, parat#ion! 2. la ex intern: a. tablou nespecific de intox" petesii asfixice, sta$a viscerala generali$ata, E(&, scaderea in dimens a ficatului b. tablou specific" le$ la poarta de intrare ? le$ brune,moi,umede in alcalii si dure,casante in aci$i la ex necroptic ? continutul gastric, le$ #epatice le$ la poarta de iesire ? dungile %ess la niv ung#iilor in intox cu arsenic!, nefrita arsenicala, stomatita mercuriala c. recoltarea de prod biologice pt ex de labortaor 6n inotx cu un toxic necunoscut sau in ca$urile suspecte de intox se recomanda recoltarea a" /1 ml sange, toata urina min /1 ml! Stomac si continut, ficat aprox *11 g! (lamani, un rinic#i $. Ca#acitatea #si/ica si discernamantul - definitii Capacit psi#ica repre$ ansamblul de insusiri psi#ice ale persoanei, de ordin cognitive-intelectiv, caracterial si afectiv ? volitional care pot asigura performanta in desfasurarea unei activitati si de a organi$a motivat aceasta activitate, determinata de aptitudini si de gradul de maturi$are a personalitatii si tradusa prin afpte si re$ulatate cuantificabile. )iscernamant = functia psi#ica de apreciere critica a continutului si consecintelor unei actiuni sau inactiuni a unei fapte!. Este deci capacitatea subiectului de a organi$a motivate activitatea sa. +. *robare ML a ,iolului. &. probarea existentei raportului sexual - observarea unor le$ genitale si7sau anale - punerea in evidenta a urmelor de sperma pe corpul victimei - boli transmise sexual pre$ente la agresor! - sarcina dupa viol. B. (robarea lipsei de consimtamant sau de discernamant a victimei - se evid le$ traumat si datarea lor - evid serica de droguri sau aneste$ice - determ capacitatii intelectuale si b6-ul victimei. -.;otiunea de zile de in ri6ire medicala. *unerea in #rime6die a ,ietii. Yilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico-legal si juridic de apreciere a gravitatii le$iunilor, cuantificate prin durata ingrijirilor medicale. (unerea in primejdie a vietii persoanei se refera la pericolul imediat sau potential ca le$ ce au survenit in urma unui traumatism sa conduca cu cea mai mare probabilitate la moarrtea victimei fie prin urmarile lor directe pericol imediat! fie prin aparitia unor complic cu potential letal locale7generale, immediate sau tardive! ce nu pot fi evitate in afara unui trat medical7 c#irurgical sustinut. 1.. Dia nostic de moarte. &. semne negative de viata" tonusul abolit, oprirea respiratiei, oprirea circulatie, abolirea reflexelor, modif oculare, suspendarea active cerebrale. B. semnele mortii reale -.modif cadaverice precoce" lividitatile si #iposta$a viscerala, racirea, rigiditatea, des#idratarea, autoli$a *. modif cadaverice tardive - distructive" putrefactia, distrug cadavr de animale, insecte necrofage - constructive" naturale ? mumificare, adipoceara, lignifierea, ing#etarea &rtificiale ? ing#etarea, imbalsamarea

Subiectul < 15 *utrefactia.Este un proces en$imatic si bacterian cu debut la +C-N* ore de la deces.(oate avea implicatii juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot masca identitatea persoanei si cau$ele mortii. Etapele bioc9imice" 1 aeroba cu scindarea #idrocarbonatilor sub actiunea bacteriior aerobe ex.Stafilococ! 2 anaeroba cu scindarea proteinelor si a lipidelor cu formarea de amine cadavrice-putresceina, 5*S, N#., etc! sub actiunea bacteriior anaerobe Clostridium!Etapele macroscopice" 1 descompunere initiala = descompunere interna sub actiunea bacteriilor endocavitare ?E-Coli, proto$oare si a en$imelor propii3 o descompunere cu aspectul exterior normal pe fondul pregatit de autoli$a. 2 putrefactie initiala=cadavrul se umfla sub actiunea ga$elor=8miros de putrefactie, 3 putrefactie neagra=pe masura ce ga$ele ies corpul colapsea$a tesuturile devin moi, inc#ise la culoare si cu miros accentuat. 4 ?ermentatie butirica=uscarea cadavrului, miros rinced, mucegai pe partea opusa decliva.5 descompunere uscata 25 Moartea subita: definitie. Clasificare .:epre$inta un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un indivit in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificarea se face in functie de cau$a care a determinat decesul. &stfel mortile subite pot avea cau$e cardiace ? cel mai adesea coronariene, #ipertensive, boli valvulare, miocardite,etc!,cau$e meningoencefalice #emoragii intracerebrale,meningite!, respiratorii, endocrine-metabolice B &ddison autoimuna sau comele #ipo7#iperglicemice, cetoacidotice!,infectioase soc septic!, imunoalergice si in final cu etiologie obscura neclasificate-moartea subita la sportivi! 35 Clasificarea a entilor traumatici. Ec/imoz.6!&genti traumatici fi$ici ? sint repre$entati de "-! &genti traumatici mecanici,*!Uariatii exterme de temperatura,.! Electricitate, +! Uariatii exterme ale presiunii atmosferice, /! Pnde sonore, ultrasunete, infrasunete, ,! :adiatii electromagnetice, N! Cimpuri magnetice, C! :adiatii ioni$ante366! &genti traumatici c#imici ? substante toxice diverse 3666! &genti traumatici biologici ? Bacterii, Uirusuri, 9traviri vegetale sau animale, 0e$iuni produse de animale3 6U! &genti traumatici psi#ici Ec9imo!a;Este produsa prin actiunea agentului traumatic asupra tegumentului, ce determina mici rupturi capilare cu extrava$area unui cantitati de sange care inunda tesuturile.(oate apare la locul de impact sau uneori apare la distanta de locul impactului mai neobisnuit!.&u forma diferita ce depinde de obiectul cu care a fost produsa curea, ung#ii, degete!.6n timp ec#imo$ele sufera modificari de culoare"initial culoarea e rosiatica, dar virea$a la violaceu-albastru in --. $ile, ver$ui la .-+ $ile, apoi galbui, dupa care dispar. Cele mici dispar in N--1 $ile de la producere. Ele trebuie diferentiate de lividitati, ec#imo$e spontane sau postmortem. 6n unele ca$uri ele sunt sugestive " in viol-pe coapse, in sugrumare au forma ovalara si sunt dispuse anterior si lateral pe gat sugerand varfurile degetelor. 45 Caracteristicile orificiului de intrare in im#uscarea cu lonte. Efectul glontelui depinde de energia cinetica si vite$a sa in functie de tipul de arma!. (entru tragerea de aproape *1-.1 cm ? pistol sau /1--11 pt arme mari! " central se afla plaga circulara de diametru egal sau putin mai mare ca cel al glontului, cu lipsa de substanta si margine neregulata.(e marginea interna se afla un inel negru de stergere! dat de stergerea re$iduului de pe glonte3 in jurul lui se afla inelul de escoriere inconjurat de $ona de tatuaj, cenusie data de impregnarea pielii cu factori secundari. Prmea$a $ona de actiune a ga$elor fierbinti care dau arsuri superficiale. )aca tragerea e de la distanta sunt pre$ente doar orificiul plagii, inelul de stergere si de escoriere. )aca tragerea s-a facut cu arma lipita orificiul central are aspect de plaga neregulata sau ple$nita iar $ona de tatuaj se afla pe peretii canalului produs de glont. 55 Clasificarea ano"iilor. (no"ii de utilizare %/istoto"ice&: e"em#le .-.&noxii de aport de cau$a violenta insuficienta oxigenului in spatiul de respirat, obstructia orificiilor respiratorii, obstructia cailor respiratorii fie intern cu solide sau prin inec fie extern prin compresia regiunii cervicale, impiedicarea miscarilor respiratorii, cperfu$iei pulmonare prin embolii dupa traumatisme!3 de cau$a non-violenta obstructia de cai prin tumori,edem,etc perturbarea miscarilor respiratorii-pneumotorax,poliomielita,miastenie gravis3 obstruarea cailo intrapulmonare-astm si pneumonii3scaderea perfu$iei pulmonare-6CC !.*.&noxii de mb alveolo-capilara violenta toxice ga$oase! si non violenta boala mb #ialine! ..&noxii de transport violente cantitative ? anemii posttraumatice sau calitative- intoxicatii cu aparitia de 5b toxice " met5b, C95b CN5b! sau non violente cantitative- anemii #emolitice sau calitative-5b patologice!.+.&noxii #istotoxice de utili$are!" violente intoxicatii cu 5CN si derivatii, aneste$ice, barbiturice, C9 care alterea$a functionarea ciclului @rebs blocand lantul respirator!si non violente 6CC, #ipoproteinemie!

"5 Into"icatia cu C). DML.C9 e produs din arderi in atmosfere cu 9* sca$ut. E incolor si inodor. C9 se leaga cu o foarte mare afinitate de 5b r$ultand C95b ce nu mai permite transportul 9* la tesuturi, dar el interfera si

cu en$ime celulare si din lantul respirator. %iocardul il fixea$a cel mai usor si sub actiunea sa se reduce frecventa si debitul cardiac, iar la do$e mari apare asistolie rapid. Starea initiala a cordului e importanta, indivi$ii care sufera deja de alte boli cardiace fiind mai susceptibili la efectele C9 c#iar la do$e neletale. 6ntoxicatia depinde de timpul si concentratia la care e expus subiectul. Clinic la *1-.1E C95b apar cefalee pulsatila si astenie, la .1-+1E apar greata si varsaturi iar peste /1E coma apoi convulsii si moarte. 0a o concentratie C9 de -7-11 sunt suficiente --* respiratii pentru pierdere de constiinta si deces. 0a necropsie cadavrul este ro$-carmin si spectroscopic se confirma pre$enta C95b prin folosirea unei substante reducatoare. $5 Clasificarea simularii.-.Simularea propriu$isa. &! a unei afectiuni inexistente. Se simulea$a semne obiective febra, ta#icardia, albuminuria, #ematuria, diabetul, #emopti$ii, varsaturi, epilepsie,anc#ilo$a, parali$ii si tremuraturi! si subiective durerea, tulb de vedere,de au$, oboseala fi$ica sau intelectuala, #alucinatii, amne$ia!. B!Crearea artificiala de boli in#alarea de iritanti-bronsita, injectarea de material sptic in cavitatea pleurala- pleure$ie purulenta, ingestie de fosfor-anemie, arsuri cu aci$i, ingestie de sapun- #emoragie intestinala, ingestie de efedrina- 5'&! sau crearea de infirmitati reale taierea degetelor, intepaturi, autoimpuscare!.*.&gravarea. &ici exista o boala reala dar simptomele ei sunt exagerate de bolnav " durere, infectarea unor rani, sinistro$a...)isimularea. E proces opus simularii presupune ascunderea unor simptome reale " boli de oc#i, au$, boli venerice, psi#ice, ec#imo$e pentru a scapa de raspundere sau a obtine unele beneficii nemeritate. +5 Definitia #runcuciderii. )biecti,ele e"#ertizei medico-le ale . Este uciderea copilului nou-nascut prin comisiune sau omisiune imediat dupa nastere de catre mama care pre$inta o tulburare legata de actul nasterii o stare psi#ofi$iologica anormala determinata de nastere care nu duce la abolirea discernamantului dar poate explica conduita femeii imediat dupa nastere!.Experti$a %0 urmareste " examenul cadavrului nn stare de nounascut, varsta intaruterina daca nu s-a nascut la termen, viabilitatea nn, dove$i de instalare ale vietii intrauterine, durata vietii extrauterine, daca s-au acordat ingrijiri imediat dupa nastere, cau$a mortii!, examenul femeii suspecte stabilirea semnelor de nastere si aprecierea tulburarilor pricinuite de nastere! si al locului unde s-a produs nasterea. -5 Situatiile in care auto#sia medico-le ala este obli atorie in $omania. Moartea ,iolenta Conform cu art.--+ C(( autopsia e obliagatorie in ca$uri de moarte violenta, cau$a mortii este necunoscuta sau moartea este suspecta si aici avem urmatoarele situatii " morti subite sau morti la persoane care efectuea$a controale medicale periodice sau la care decesul survine in misiuni de serviciu, in incinta unei institutii sau intreprinderi, deces in custodie arest, penitenciare!, cadavre neidentificate, decese multiple sau in serie, decese in locuri publice sau i$olate, morti legate de o deficienta a sistemului sanitar in acordarea ingrijirii medicale sau deces ce survine la scurt timp dupa o interventie diagnostica7terapeutica. Uorbim de moarte violenta cand cau$ele de producere sunt traumatice fi$ice, mecanice, c#mice, biologice, psi#ice!. Ca mod de producere putem vorbi de accidente, sinucideri sau omucideri. 1.5 ;otiunea de zile de in ri6ire medicala. Slutirea. )urata ingrijirol medicale se refera la durata efectiva de timp in care o persoana victima a unui traumatism necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea le$iunilor suferite d complicatiile lor. 0egistul trebuie sa preci$e$e gravitatea le$iunilor pentru ca legea ia in considerare le$iuni de la cele mai putin severe la cele mai grave. &ceasta gravitate se exprima cuantificat conform unei conventii medico-juridice ca [$ile de ingrijire mediacala\. %lutirea este deformarea evidenta morfologica si7sau estetica cu caracter permanent a unei regiuni anatomice, care creea$a victimei un prejudiciu real fi$ic7psi#ic. Cand implica faSa se numeTte desfigurare. Evaluarea unui astfel de ca$ se va face doar dupa epui$area tuturor mijloacelor de interventie c#irurgie plastica si reparatorie!. 6n unele ca$uri victima nu poate efectua aceste interventii si specialistii sunt c#emati sa aprecie$e sansele potentiale de recuperare. Subiectul 1= 1.Def mortii. Enumerati semnele mortii reale. Des/idratarea %oartea= oprirea ireversibila a fct. vitale, respiratorie, cardio-circulatorie si a activ. sist. nervos superior. definitia medicala!. Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea cerebrala. Semnele mortii reale se grupea$a in" modif cadaverice precoce"- racirea corpului3- des#idratare3- autoli$a3- lividitati cadaverice3- rigiditate cadaverica modificari cadaverice tardive apar dupa *+ de ore de la deces!"- modificari distructive 3 - putrefactia 3 - distrugerea cadavrului de animale, insecte necrofage sau larvele lor - modificari conservatoire - naturale " mumificarea, adipoceara, lignifierea, ing#etarea 3 - artificiale " ing#etarea, imbalsamarea )es#idratarea "- o data cu caldura, prin evaporare se pierde si apa, det des#idratarea cadaverica3 procesul este mai evident la tes. cu continut #idric ridicat " globii oculari tens. oculara scade la jum. in mom.opririi cordului!, mucoase bu$e, scrot, labii!, tegum. excoriate sau marg. plagilor 2. Moartea subita. Emboli rasa - cel mai frecvent, se produce la *+-N* ore dupa un traumatism cu fractura de os lung mai ales femur!3 formele fulgeratoare la citeva ore dupa accident! sint mai rare

- mai pot apare in."- orice traumatism cu interesarea tesutului gras subcutanat3 arsuri grave3 pancreatita acuta3 aneste$ii in#alatorii3 la bolnavi cu steato$a #epatica, in conditii de crestere a presiunii intraabdominale - din punct de vedere fi$iopatologic, in aceste ca$uri, se considera ca se produce o coalescenta a lipidelor plasmatice care formea$a picaturi mari ce vor obstrua capilarele pulmonare - pot fi"- cu grasimi libere3 - cu maduva osoasa grasa - apar la peste D1 E din indivi$ii cu traumatisme grave3 in majoritatea ca$urilor sint asimptomatice - clinic"- insuficienta respiratorie acuta3 - eruptii petesiale in -7* superioara a corpului torace, axile, fata!3 eventual, febra si ta#icandie, ev. 6: ac. - diagnosticul este confirmat prin" biopsie pulmonara grasimi in arteriole!3 lipidograma sangvina - evidentia$a aci$i grasi liberi si grasimi neutre - uneori, exista embolii grave nu doar pulmonare ci si cerebrale sau renale - la autopsie" macroscopic, nu se evidentia$a elemente sugestive3 microscopic, pe proba recoltata din virf pulmonar si colorata special Sudan, Sc#arlac#! se observa picaturi de grasime in capilarele pulmonare 3. Clasificarea a . traumatici. *la a Clasif ag. traumatici -. &g. traumatici fi$ici" agenti traumatici mecanici3 variatii extreme de temperatura3 electricitate3 variatii extreme ale pres. atm.3 unde sonore, ultrasunete, infrasunete3 radiatii electromagnetice3 campuri magnetice3 radiatii ioni$ante *. &g. traumatici c#imici .. &g. traumatici biologici bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, le$. produse de animale! +. &g. traumatici psi#ici /laga=le$iune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii (lagile pot fi, in fct de profun$ime" - superficiale - profunde, care pot fi" WXnepenetrante3 WXpenetrante in cavitatile craniene, toracice, abdominale! si care pot fi" perforate le$ind viscere cavitare - stomac, intestin, ve$ica urinara!3 transfixiante, cind traversea$a un organ spre exemplu ficatul!. )in punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate cu infectie, in general, ca$ in care evolutia e prelungita. 6n general, evolutia este influentata de locali$are, profun$ime si reactivitatea organismului. (lagile simple, neinfectate, necesita in general N-C $ile de ingrijiri medicale. 6n functie de aspectul macroscopic, se descrie" a. (laga $drobita sau contu$a se produce prin lovire cu sau de! un corp dur, cu suprafata plana sau neregulata. Se caracteri$ea$a prin profun$ime, in general mica, margini si fund anfractuos. Este adesea inconjurata de ec#imo$e si excoriatii. (lagile $drobite pot pre$enta mai multe varietati, in raport cu mecanismul de producere, instrumentul vulnerant si locali$are"- plaga plesnita3- plaga muscata 3- plaga sfisiata3- scalparea. b. (lagi produse prin instrumente ascutite -# (laga intepata : are aspect circular, fara lipsa de substanta3- trebuie diferentiata de plaga impuscata *. (laga taiata " - poate fi produsa de lame sau brice3- ag. vulnerant are o act. tangentiala asupra pielii3 - uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie, iar la un capat al plagii apare acodita de soricel\ ofera informatii despre directia de actiune a ag. vulnerant! 3 - frecvent, marginile plagii se retracta .. (laga taiata-intepata este cea mai frecventa le$iune produse prin instrumente +. (laga despicata " - forma relativ dreptung#iulara, cu margini intens traumati$ate - plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari c. (laga impuscata 4.*reci#itarea: caracterul leziunilor in #reci#itare (recipitarea= de$ec#ilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere, urmata de lovirea de un plan inferior palnului de sustinere 0e$. din precipitare au urm caracteristici"vsunt multipolare3vsunt pre$enta pe partile proeminente, dar si in alte reg., uneori c#iar opuse3 frecvent sunt insotite de escoriatii si alte semne cu cracter vital la locul de impact, dar care in ca$urile cu le$. garve pot fi mult reduse sau c#iar absente 3 obisnuit sunt grave precipitarea se face de pe un plan pe un plan situat mai jos decat primul! 5.Clasificarea ano"iilor. !idrocutia Clasif asfixiilor" N. &noxii de aport anoxii anoxice!" &noxii de aport de cau$a violenta asfixii mecanice!" f. insuf 9* in aerul respirat" spatii inc#ise, procese care consuma 9*, altitudini mari g. obstructia orif. respiratorii sufocare! #. obstructia cailor resp. - de cau$a interna" obstructia cu lic#ide sau solide, inecare - de cau$a ext. prin comprimarea reg cervicale span$urare, strangulare, sugrumare!

impiedicarea miscarilor resp prin" comprimare toraco-abd, pneumotorax traum, parali$ia mm resp, intox cu subst curari$ante, electrocutie j. scaderea perfu$iei pulm prin embolii sec traum anoxii de aport de cau$a neviolenta" e. obstructia cailor aeriene tumori, edem glotic! f. perturbarea misc resp" poliomielita, cri$a de miastenia gravis g. obstruarea cailor resp intrapulm" astm, pneumonii #. scaderea perfu$iei pulm" insuf cardiaca stg, pneumonii interstitiale C. &lterari ale membranei alveolo-capilare )e cau$a violenta" toxice ga$oase sau volatile )e cau$a neviolenta" boala membranelor #ialine D. &noxii de transport )e cau$a violenta" cantitative anemii dupa #emorag postraum!, calitative intox cu C9, nitriti! )e cau$a neviolenta" cantitative anemia feripriva, #emolitica, ulcer perforat, 6C globala!, calitative anemia falciforma, drepanocito$a! -1. &noxii de utili$are7citotoxice7tisulare )e cau$a violenta" perturbari toxice ale metab celular intox cu 5CN, barbiturice, morfina!, reducerea metab ba$al celular pana la oprirea ciclului @rebs #ipotermia! )e cau$a neviolenta" 6CC severa, #ipoproteinemie 5idrocutia este numita si ainec uscat, deoarece nu se constata pre$enta apei in plamanii victimei. %oartea se produce prin mecanisme reflexe reflex vagal!, declansate de intrarea brusca in apa rece. ".Into"icatia cu alcool etilic. Mecanisme fizio#atolo ice de metabolizare. DML - D/E din alcoolul etilic se metaboli$ea$a #epatic, cu formare de acetalde#ida, ac acetic, C9* si apa - aprox. /E se elim. urinar, nemodificat alcooluria este mai mica decat in sange in fa$a de abs., apoi e mai mare! si foarte putin prin respiratie, transpiratie, saliva, lapte - val. medie a ratei de metaboli$are in fa$a desc. este de 1,-/g7-111ml7# la barbat si de 1,-Cg7-111ml7# la femeie, cu mari variatii individuale. Juridic se considera ca rata de eliminare este de 1,-/g7-111ml7#. la consum. cr. rata de eliminare este de 1,*Ng7-111ml7# - elim. alcoolului poate fi aproximt de ecuatia %ic#aelis-%enten" dC= UmaxC, dt= @m4 C, unde rata de elim. dC7dt! depinde de rta max de elim. Umax!, ct. %ic#aelis @m! si concentratie. )%0= +-Ng7-111ml $. (#licatii ale am#rentei enetice in medicina si medicina le ala - agresiuni sexuale" profilul &)N al victimei se evid. din celulele vaginale, in timp ce profilul agresorului se obtine prin anali$a celulelor spermatice - omor" testarea &)N se face pornind de la urmele biologice recoltate de la locul faptei sau de pe corpuri delicte pete de sange, saliva, sperma, fire de par etc.! - accidente rutiere" utila in a demonstra implicarea unui ve#icul intr-un accident rutier soldat cu victime umane, at cand va#iculul paraseste locul faptei - identificarea cadavrelor necunoscute" se utili$ea$a atat tes. moi, in dif st de degradare, cat si tes. osos sau dentar c#iar cand sunt partial carboni$ate!. - cercetarea relatiilor de inrudire biologica" cercetarea paternitatii, maternitatii, identificarea fetilor conceputi prin fertili$are in vitro sau a mamelor surogat +. Ca#acitatea se"uala a femeii: elemente medico-le ale capacitatea de copulatie potenta coeundi!" vagin apt pt contact sexual alte situatii" vagin septat, absent, infantilism! capacitatea de conceptie potenta generandi!" menar#a si ciclu ovulator capacitatea de gestatie potenta gestandi!" capacitatea de nidare a oului si de a duce sarcina la termen in uter, capacitate de alaptare si capacitate psi#ica capacitatea de nastere pe cale naturala potenta parturiendi! -. Infirmitatea. ;otiunea de zile de in ri6ire medicala (rin infirmitate, in sensul prevederilor legale, se intelege un prejudiciu cu caracter permanent care poate fi de ordin strict morfologic, morfofunctional sau numai functional. :e$ulta astfel ca infirmitatea se deosebeste de notiunea de invaliditate care include in mod obligatoriu un deficit functional, c#iar daca acesta nu este asociat cu o modificare anatomica. Conform prevederilor Codului penal, infirmitatea posttraumatica poate fi de ordin fi$ic sau psi#ic si trebuie sa aiba un caracter de permanenta. 6nfirmitatea nu este incadrabila in grade sau procente. Pneori, caracterul de LpermanentaL al unei infirmitati incetea$a prin anumite interventii c#irurgicale, ca de ex. aplicarea unei prote$e fixe in urma pierderii unuia sau a mai multor dinti, reinterventiile c#irurgicale in ca$ul consolidarii vicioase a unei fracturi. &lteori, desi

i.

prejudiciul morfologic este reparabil prin tratament, infirmitatea persista prin locali$area si gravitatea le$iunii initiale de ex. lipsa de substanta osoasa craniana daca se intervine prin aloplastie !. Exista situatii, insa, in care prejudiciul anatomic este real, dar prin importanta sa minima morfologica nu poate fi considerat drept o infirmitate de ex. apendicectomie, tonsilectomie, cicatricele - care creea$a adesea alte probleme medico-legale, lipsa unei portiuni mici a falangei distale a unui membru etc.!. &precierile finale medico-legale se fac dupa vindecarea clinica si dupa epui$area mijloacelor terapeutice de recuperare. Yile de ingrijire medicala= interv. de timp in care, in mod efectiv, o pers, victima a unui traum, necesita ingrijiri medicale pt vindecarea le$. suferite sau a complicatiilor lor imediate sau tardive, locale sau la distanta . &c. notiune medico-juridica se refera doar la le$ traum., ea cuantificand gravitatea ac. le$. Yilele de ingrijire medicala se acorda independent de $ilele de spitali$are. 1.. Certificatul medical constatator al decesului C%C) este un act medico-legal. El se eliberea$a numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cau$elor mortii, dar nu mai devreme de *+ de ore de la deces. 6n ca$urile in care nu sunt declarate medico-legale C%C) este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a va$ut bolnavul dupa cum urmea$a" - medicul de medicina generala pentru ca$urile din arondarea dispensarului - medicul de salvare pentru $ilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare - medicul specialist7primar pentru decesele din spital 6n ca$urile medico-legale, C%C) se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea &%0. Completarea C%C) dupa examenul medico-legal al cadavrului impune pre$enta actului de identitate7pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cau$ele mortii in C%C) se completea$a de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus" este obligatoriu ca fiecare cau$a a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cau$al tanatogenerator fi$iopatologic. - are mai multe parti" )atele de identificare ale decedatului" nume, prenume, varsta, sex. Se completea$a pe ba$a B.6 sau a pasaportului )ata si ora mortii Cau$ele mortii 6.Cau$ele propriu-$ise lant fi$iopatologic!" a. cau$a initiala b.cau$e intermediare c. cau$e initiale 66. Cau$e favori$ante, antecedente personale patologice Subiectul 11 1.*utrefactia Este un proces en$imatic si bacterian cu debut la +C-N* ore de la deces.(oate avea implicatii juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot masca identitatea persoanei si cau$ele mortii. Etapele bioc9imice" 1 aeroba cu scindarea #idrocarbonatilor sub actiunea bacteriior aerobe ex.Stafilococ! 2 anaeroba cu scindarea proteinelor si a lipidelor cu formarea de amine cadavrice-putresceina, 5*S, N#., etc! sub actiunea bacteriior anaerobe Clostridium!Etapele macroscopice" 1 descompunere initiala = descompunere interna sub actiunea bacteriilor endocavitare ?E-Coli, proto$oare si a en$imelor propii3 o descompunere cu aspectul exterior normal pe fondul pregatit de autoli$a. 2 putrefactie initiala=cadavrul se umfla sub actiunea ga$elor=8miros de putrefactie, 3 putrefactie neagra=pe masura ce ga$ele ies corpul colapsea$a tesuturile devin moi, inc#ise la culoare si cu miros accentuat. 4 ?ermentatie butirica=uscarea cadavrului, miros rinced, mucegai pe partea opusa decliva.5 descompunere uscata 2.Moartea subita: definitie. clasificare )ef.=moarte neviolentR de cau$R patologicR instalatR cel mai adesea brusc, survenitR pe neaTteptate la persoane de sRnRtate aparentR sau la bolnavi care anterior decesului nu au avut o simptomatologie sR determine o agravare a bolii de ba$R sau evoluSie letalR. Clasificare dupR Simonen!" &. %S cu le$iuni organice incompatibile cu viata - ruptura cardiacR - ruptura de anevrisme B. %S cu le$iuni organice cronice - ciro$a #epatica - ateromato$a generali$ata sau locali$ata - moartea subita funcSionala" le$iuni organice de fond 4 factor favori$ant C. %S cu le$iuni nespecifice pentru o anumita boalR" sta$a sang#ina, sufu$iuni sang#ine subseroase T.a. ). %S cu absenta elementelor anormale aautopsia alba\! 3. Clasif a . traumatici. *la a

Clasif ag. traumatici /. &g. traumatici fi$ici" agenti traumatici mecanici3 variatii extreme de temperatura3 electricitate3 variatii extreme ale pres. atm.3 unde sonore, ultrasunete, infrasunete3 radiatii electromagnetice3 campuri magnetice3 radiatii ioni$ante ,. &g. traumatici c#imici N. &g. traumatici biologici bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, le$. produse de animale! C. &g. traumatici psi#ici /laga=le$iune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii (lagile pot fi, in fct de profun$ime" - superficiale - profunde, care pot fi" WXnepenetrante3 WXpenetrante in cavitatile craniene, toracice, abdominale! si care pot fi" perforate le$ind viscere cavitare - stomac, intestin, ve$ica urinara!3 transfixiante, cind traversea$a un organ spre exemplu ficatul!. )in punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate cu infectie, in general, ca$ in care evolutia e prelungita. 6n general, evolutia este influentata de locali$are, profun$ime si reactivitatea organismului. (lagile simple, neinfectate, necesita in general N-C $ile de ingrijiri medicale. 6n functie de aspectul macroscopic, se descrie" a. (laga $drobita sau contu$a se produce prin lovire cu sau de! un corp dur, cu suprafata plana sau neregulata. Se caracteri$ea$a prin profun$ime, in general mica, margini si fund anfractuos. Este adesea inconjurata de ec#imo$e si excoriatii. (lagile $drobite pot pre$enta mai multe varietati, in raport cu mecanismul de producere, instrumentul vulnerant si locali$are"- plaga plesnita3- plaga muscata 3- plaga sfisiata3- scalparea. b. (lagi produse prin instrumente ascutite -# (laga intepata : are aspect circular, fara lipsa de substanta3- trebuie diferentiata de plaga impuscata *. (laga taiata " - poate fi produsa de lame sau brice3- ag. vulnerant are o act. tangentiala asupra pielii3 - uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie, iar la un capat al plagii apare acodita de soricel\ ofera informatii despre directia de actiune a ag. vulnerant! 3 - frecvent, marginile plagii se retracta .. (laga taiata-intepata este cea mai frecventa le$iune produse prin instrumente +. (laga despicata " - forma relativ dreptung#iulara, cu margini intens traumati$ate - plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari c. (laga impuscata 4.)rificiul de iesire in im#uscare -nu pre$intR lipsR de substanSR -formR variabilR" fantR, cruce, stea, formR neregulatR -margini neregulate, rRsfrInte Hnspre Hn afarR-8ombilicare spre exterior -marginile se pot apropia cu uTurinSR -formR particularR de plagR-8plaga 1n seton: forSR vie micR3 acSionea$R aproape tangenSial3 dupR perforarea pielii glontele alunecR pe planul osos prin Sesutul celular subcutanat Ti se opreTte dupR un anumit traiect sau pRrRseTte corpul 5.Clasificarea anoxiilor. %pan!urarea 2ct. de niv. la care are loc" -.&nox. de aport-tulb resp. la et. sup. sc#. alv-capilare3 *. &nox. de transportimplicat sg.45b3 .. &nox. #istetoxice de utili$are!- mec. resp. cel. de la niv. intracelular ).p.d.v. juridic7%0=8 violente7neviolente %pan!urarea= comprimarea reg. cervivale cu un lat actionat de greutatea propriului corp -juridic=8accident 7 sinucidere 7 omucidere C0&S626C&:E" -2unctie de aportul latului cu cartilajul tiroidian =8 span$urare inalta7medie7joasa. -span$urare tipica nod la ceafa! 7 atipica nod nu la ceafa! -span$urare completa nu atinge planul de sustinere !7incompleta atinge planul de sustinere! %EC&N6S%E " +. asfixic pur ? tra#eea e colabata de lat nu exista 9* asfixie acuta /. #emodinamic pur ? circulatie spre creier e completa 7 incompleta intrerupta3C:S neafectate 3 a. carot. comuna se colabea$a la +-/ <g.3 a. vert. se colabea$a la -*--+ <g. greutatea extremitatii cefalice = C <g! ,. neuro-reflex ?direct de catre lat asfixii int si ext e absent ! C06N6C"span$uratii albi prin mec#anism neurorflex! 7 albastri cianotici! &S(EC'E %0." - sanse de span$urare cervical ? sant pergamentat, oblic spre nod aici e interrupt circulara incompleta cu adancimea mai mare in partea opusa nodului!3 latime sant corespun$atoare lat SE%NE0E %9:'66 :E&0E " lividitati, rigiditate foarte intensa, rapid instalata, tablou asfixic intern, infiltrat #emoragic sub santul de span$urare prin elongatie gat =marturia reactiei vitale, ruptura transversala a carotidelor ".Into"icatia cu alcool metilic - se poate forma si prin fermentati alcoolica naturala

- fi$ic si organoleptic nu se deosebeste de etanol - efect cumulativ, eliminarea incepind dupa +-N $ile - efectul toxic este reali$at de catre metabolitii sai formalde#ida, acid formic!" - acidifierea p5-ului sangvin - acidul formic are efect toxic direct asupra retinei - simptomatologia apare la cantitati reduse de metanol, mai repede .1e! in ca$ul do$elor mari si mai lent dupa *+ ore! in ca$ul do$elor mici" astenie, cefalee, greturi, varsaturi, dispnee, ciano$a, tulburari de vedere =8 orbire ev. permanenta apar destul de precoce!, coma, convulsii, deces - )%0 = .1--11 ml concentratie serica de C1 mgE!3 -1 ml determina orbire $.Clasif. sist. serolo ice in filiatie Zn pre$ent se folosesc Hn experti$a filiatiei circa ,1-N1 de sisteme genetice, alegerea unuia sau altuia dintre acestea fiind Hn functie de laboratorul Hn care se lucrea$G. Zn general, Hn alegerea unui test se urmGreste Hndeplinirea unor criterii pe care acestea trebuie sG le HntruneascG, cum ar fi" numGrul de alele explorate, frecventa lor, problemele pe care le ridicG si costul metodei. Sistemele sanguine repre$intG asocierea grupelor sanguine pe ba$a relatiilor dintre ele. Pn sistem sanguin are Hn structura sa un anumit tip de antigen determinat genetic. &cest antigen constituie un mar<er genetic si astfel permite diferentierea indivi$ilor dupG apartenenta lor la o grupG sau alta. Jrupele sanguine se transmit dupG le ea tot sau nimic adicG pe parcursul generatiilor nu apar forme intermediare!. &paritia mutatiilor Hn grupele sanguine este un fenomen exceptional de rar. -// %istemele serice .1. !a#to lobinele Cercetarea #aptoglobinelor a cunoscut multiple progrese Hn decursul timpului. 5aptoglobinele repre$intG o fractiune mucoproteicG, apartinInd alfa * globulinelor. Ele formea$G complexe stabile cu #emoglobina 5p75b!, legGtura Hntre ele fiind reali$atG prin forte Uan der Vals. &cest complex are rolul de a transporta #emoglobina liberG din ser, de la splinG unde a avut loc #emoli$a! spre sistemul reticuloendotelial. Complexul astfel reali$at este stabil si datoritG #emoglobinei pre$intG activitate peroxida$icG evidentiatG prin colorarea cu ben$idinG sau ortodiani$idinG. .'. Sistemul >m %In8& &cest sistem are locali$are si efecte asemGnGtoare cu ale sistemului Jm. Este constituit din doi factori 6nU a! 6nU b!, determinati de gene autosomale codominante. &cesti factori sunt pre$enti la nastere. .-. Sistemul ?c %com#onente s#ecifice de ru#& 2actorii sistemului Jc apartin alfa-* globulinelor. Sunt pre$enti la nou-nGscuti si migrea$G electroforetic Hn apropierea 5p. Sinte$a lor este dirijatG de douG gene codominante Jc- si Jc*. .1. Sistemul transferinic %siderofilinic& %Tf& Beta-- transferinele apartin beta-globulinelor, avInd rol Hn transportul 2e plasmatic. Sistemul transferinic este controlat de trei alele autosomale. 2actorii sGi apar Hn viata intrauterinG la vIrsta de . luni. )upG vite$a de migrare electroforeticG s-au identificat initial trei tipuri" B varianta rapidG!, C varianta cu vite$G intermediarG! si ) varianta cu vite$G lentG!. .2. Sistemul ?m %imuno lobulinic& 6dentificarea acestui sistem a plecat de la constatarea cG Hn serul uman existG gamaglobuline care aglutinea$G #ematiile 9 :#4, prealabil sensibili$ate cu ser incomplet anti-). )eterminantii antigenici sunt codificati de trei gene" Jma, Jmb si Jmx. Cei trei factori corespun$Gtori apar la copii de C--1 luni. Se pare cG, Hntre Jma si Jmx existG o strInsG legGturG Hn sensul cG Jmx este asociat todeauna cu Jma, pe cInd Jma poate fi si independent. )e aici s-a tras conclu$ia cG Jma si Jmb ocupG alternativ un locus, care este Hnvecinat cu Jmx. Celor trei genotipuri le corespund urmG-toarele fenotipuri" Jm a4b-x4!, Jm a4bx-!, Jm a4b4x4!, Jm a4b4x-!, Jm a-b4x-!. Copiii Jm a4! nu pot proveni din pGrinti Jm b4!. +.Ca#acitatea se"uala la barbat: elemente medico-le ale - capac. de copulare sa coabitare potenta coeundi!" criterii de sexuali$are sec depline definitoriu penisul viril!, tulb de dinamica sexuala" impotenta psi#ica si organica - Capac de procreere7conceptie potenta generandi!" testicule pre$ente, spermato$oi$i pre$enti, canale permeabile, reflex ejaculator normal pre$ent - Spermograma" *,/-.ml, albicioasa, translucida, opalescenta, ,1--+1 mil spermato$oi$i7ml, di care min ,1E mobili, cu max */E forme anormale.&ctualmente se considera ca normalul incepe de la */ mil7ml. Numai a$oospermicii nu pot concepe. -.Situatii in care auto#sia este obli atorie

%oartea violenta, c#iar si atunci cand exista o anumita perioada intre evenimentul cau$al si deces 9mucideri3 suicid3 accidente *. Cau$a mortii este necunoscuta .. Circumstantele mortii sunt suspecte moarte subita decesul unei pers, a carei sanatate, prin natura serviciului, este verf. periodic dpdv medical deces care survine in custodie arest preventiv, spital penitenciar, spital de psi#iatrie, inc#isoare, arestul politiei! sau deces care ridica suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament violent sau inuman deces care intervine in timpul unei misiuni de servici sau in incinta unei institutii multiple decese repetate, in serie sau concomitent cadavre neidentificate sau sc#eleti$ate decese survenite in locuri publice sau i$olate deficiente in acordarea asistentei medicale deces survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interv. diagnostica sau terapeutica medico-c# 1..D . de moarte Diagnosticul pozitiv de moarte cerebral este stabilit pe mai multe criterii conform 9%S!" -. pierderea completR a vieSii de relaSie *. areflexie Ti atonie muscularR totalR .. prRbuTirea '& cInd se Hntrerupe susSinerea iatrogenR +. oprirea respiraSiilor spontane /. liniTte electricR persistentR pe EEJ se specificR Ti condiSiile de Hnregistrare EEJ! ,. la nivelul circulaSiei cerebrale" - scRderea diferenSei arterio-venoase cerebrale a 9* de la /,C volE F * volE3 - scRderea diferenSei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic3 - scRderea diferenSei arterio-venoase cerebrale a gluco$ei. PrmRrirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite, dupR legislaSie + N*#! SUBIECTUL 1' 1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis moartea cerebrala! dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale" modificari cadaverice precoce lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, des#idratare, autoli$a!, modificari cadaverice tardive" distructive putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte! si conservatoare mumificarea, adipoceara, lignifierea, ing#etarea! Etapele mortii %tari terminale ? preagonie ? agonie ,oarte clinica oprirea functiilor vitale! ,oarte reala: Etapa postmortem precoce sub *+ ore! ? semnele mortii reale neinstalate, pe cale de instalare sau deja instalate3 %oarte celulara ? moarte biologica a fiecarui organ in parte dupa moartea creierului3 %oarte cerebrala moartea celulara a creierului! ? moartea juridica /-C minute!3 %oartea somatica ? individul nu mai este o unitate biologica ci un ansamblu neunitar de tesuturi si organe vii3 %oartea biologica ? toate tesuturile si celulele sunt moarte3 Etapa postmortem tardiva peste *+ ore!" semnele mortii reale pre$ente" lividitati, rigiditate, racire, des#idratare, autoli$a ? putrefactie ? continuarea descompunerii 2. Embolia azoasa - este o cau$a rara de moarte subita - cantitatea letala de ga$ depinde de locul de patrundere a ga$ului artera sau vena! si ritmul de patrundere" - ritm lent ? permite tolerarea unei cantitati mari3 ritm rapid ? tolerarea unei cantitati mici3 introducerea rapida in vene permite tolerarea unei cantitati de -11 ? */1 cmf ga$3 din vene ajunge in vasele pulmonare unde det oclu$ie si vasoconstrictie reflexa. 6n artere cantitatea tolerata de ga$ este mai mica iar decesul se produce prin obstructia unui ram coronarian sau a unei arteriole cerebrale. %odul de patrundere a ga$ului" - in artere" patrunderea directa este rara, de obicei ga$ul ajunge prin sunturi arteriovenoase, comunicare interatriala foramen ovale!, sunturi arterio-venoase formate dupa traumatisme toarcice3 - in vene" plagi taiate, situate mai sus de nivelul atriului drept bust, gat !3 procedee radiologice cu introducere de aer retro-pneumo-peritoneu, encefalografie ga$oasa, #isterosalpingografie!3 toracocente$e3 le$area venelor abdonino-pelvine prin drenare de #ematom retroperoitoneal, re$ectia unor formatiuni tumorale pelvine, c#iuretaj, placenta praevia, #isterectomie, insuflatie tubara3 perfu$ii din flacoane de sticla sau prin manevre

-.

legate de perfu$ie3 vantilatie mecanica cu presiune po$itiva3 punctii si cateter v. Subclavie3 endoscopie gastrointest cu insuflare de aer aerul patrunde in venele gastrice desc#ise de un ulcer! %anifestari clinice" moarte subita, cord pulmonar acut"`ciano$a, ta#icardie, cresterea presiunii venoase centrale, edem pulmonar acut, mai rar, simptome neurologice daca exista orificiu interatrial permeabil prin care bulele de aer trec in circulatia generala si ajung in creier! (araclinic" radiografie #ipertransparente in artera pulmonara!, eco 'ratament" bv se asea$a in po$itie 'rendelemburg, ventilatie cu 9* -11E sub presiune, sustinerea fct vitale &utopsia" - necesita suspicionarea dg - debutea$a la niv toracelui unde se efctuea$a un volet costal cu evidentierea sacului pericardic care se inci$ea$a si in care se pune apa, pana aceasta acopera complet cordul3 apoi se inci$ea$a ventriculul drept si se verifica existenta bulelor de aer - aceasta metodologie este utila in conditiile in care nu exista procese de putrefactie, care sa genere$e ga$ele - dc exista o cantitate mare de aer, se poate evidentia sange spumos in vena cava superioara si in vasele meningeale 3.)biecti,ele EML in im#uscare: )g le$ de impuscare3 9rificul de intrare7de iesire3 distanta de la care s-a efectuat tragerea3 directia din care s-a efectuat tragerea si parcursul proiectilului prin corp canalul!3 po$itia victimei in momentul executarii focului3 .tipul armei folosite3 autoimpuscare7#eteroimpuscare3 cau$ele mortii3 evaluarea le$ traumatice specifice impuscarii nr,succesiunea impuscaturilor! si delimitarea lor de alte le$ traumatice3 dc supravietuieste,aprecierea infirmitatii,gravitatea le$ traumatice nr $ilelor de ingrijiri med!. 4. Lez traumatice in accidentul de trafic la conducatorul auto Coli!iunea frontala - Sofer nerestrictionat fara centura aplicata!- are caracteristic sdr de volan, cu traum toracic adesea sever i$bire cu toracele de volan, cu producerea de fracturi costale, rupturi de aorta, contu$ii si dilacerari pulmonare sau cardiace!, le$iunile gambei si piciorului date de pedalier, le$. genunc#iului, femur, fosa acetabulara si un 'CC moderat7minim. - Sofer restrictionat cu centura aplicata!" - sdr de centura le$ viscerale int prin decelerare, comprimare date de centura- ec#imo$a in banda, traum toracic inc#is cu fracturi de stern etc!. &cest sdr este cu atat mai pregnant cu cat centura are doar * pct de fixare. Cele cu . pct de fixare disipea$a forta de inertie a decelerarii pe o supraf mai mare. - le$ ale membrelor pelvine, cu precadere ale gambelor, care sufera in mom tensionarii centurii o miscare brusca de extensie, lovind pedalierul - dupa flexiunea ant a coloanei cervicale urmea$a un traum vertebro-cervical mecanism indirect!- prin deflexiune daca nu are tetiera- pe perioada actiunii fortei de reactiune - Sofer restrictionat cu airbag" le$ faciale si toracice prin mecanism activ date de desc#iderea airbag-ului frontal fracturi na$ale etc.!, uneori le$iune de arsura airbag-ul se desc#ide printr-o explo$ie pirote#nica!. Coli!iunea din spate" principala le$ este la niv coloanei cervicale #iperextensie si #iperflexie!. %ai pot apare dilacerari cerebrale, dilacerarea tr. cerebral intre bulb si punte Rasturnarea laterala si rotatia in <urul axului lung sofer restrictionat" ejectari partiale, 'CC sever prin infundarea plafonului, contactul cu stalpii din interior sofer nerestrictionat" ejectare, frecvent prin geamul contralateral pe directia rotatiei cu loviri pasive /. Clasificarea ano"iilor -.&noxii de aport de cau$a violenta insuficienta oxigenului in spatiul de respirat, obstructia orificiilor respiratorii, obstructia cailor respiratorii fie intern cu solide sau prin inec fie extern prin compresia regiunii cervicale, impiedicarea miscarilor respiratorii, cperfu$iei pulmonare prin embolii dupa traumatisme!3 de cau$a non-violenta obstructia de cai prin tumori,edem,etc perturbarea miscarilor respiratoriipneumotorax,poliomielita,miastenie gravis3 obstruarea cailo intrapulmonare-astm si pneumonii3scaderea perfu$iei pulmonare-6CC !.*.&noxii de mb alveolo-capilara violenta toxice ga$oase! si non violenta boala mb #ialine! ..&noxii de transport violente cantitative ? anemii posttraumatice sau calitative- intoxicatii cu aparitia de 5b toxice " met5b, C95b CN5b! sau non violente cantitative- anemii #emolitice sau calitative-5b patologice!.+.&noxii #istotoxice de utili$are!" violente intoxicatii cu 5CN si derivatii, aneste$ice, barbiturice, C9 care alterea$a functionarea ciclului @rebs blocand lantul respirator!si non violente 6CC, #ipoproteinemie! ". Into"icatia etanolica: tanato eneza -decesul se produce la +-N g7-111 prin " in#ibitie cardiorespiratorie centrala, aspirarea continutului gastric, refrigeratie, #ipoglicemie $.Transmiterea enetica in sistemul (B)!. Sistemul &B9 a fost descoperit de 0andsteiner. )upG pre$enta antigenului de grup &glutinogen = numit astfel pentru cG Hn contact cu anticorpul corespun$Gtor aglutinea$G celulele pe care se gGseste! s-au identificat grupele 9, &, B, &B. &ntigenele se detectea$G la circa , sGptGmIni

dupG conceptie, fiind bine repre$entate la nou-nGscut spre deosebire de anticorpi! si ating nivelul adultului dupG , luni de la nastere. Caracterele &,B,9 sunt mostenite prin intermediul a . gene alelice numite &, B, 9.Jena 9 se considera Ktacuta> deoarece nu are antigen pe supraf eritrocitului sin u exista antiser care sa o evidentie$e, se manif fenotipic numai dc se afla in do$a dubla la amii parintii. 2iecare individ are in total * cromo$omi ce poarta alele&, B sau 9cate un cromo$om dl fiecare parinte.:e$ulta fenotipic + grupe &B9"grup& fenotip &"genotip &&-#omo$igot, genotip &9-#etero$igot!, grup B fenotip BBB,B9-!, grup 9 fenotip9"genotip 99-#omo!, grup &B fenotip &B"genotip&B#etero-! 9 privire de ansamblu asupra posibilitatilor7imposibilitatilorce re$ulta arata" Consecinta legii Bernstein, copii de grup &Bnu pot proveni din doi parintii grup 9 si reciproc. %ai putem adauga ca mama unui copil &B nu poate fi niciodata de grup 9 sau invers, iar grup tataluinici nu se mai ia in discutie. (e lIngG aceste grupe s-au mai identificat -- subgrupe & &-, &*...&n! cu aglutininele corespun$Gtoare alfa-, alfa* etc.!. )intre acestea, numai subgrupele &- si &* sunt utili$ate Hn experti$a medico-legalG a paternitGtii, deoarece se transmit dupG legile mendeliene3 celelalte subgrupe au antigene prea slabe si de aceea se manifestG fenotipic ca grup 9. Subgrupa &- factor tare, dominant! se HntIlneste la C1 E din populatie. Ea absoarbe complet anticorpii anti & din serurile grupelor B si 9. Subgrupa &* factor slab, recesiv! are putere de aglutinare slabG. Cele douG antigene sunt antitetice. S-au mai evidentiat si subgrupe B, care sunt mai putin frecvente Hn populatie. 6n ca$uri rare, gena 5 lipseste genotip5#! si desi subs precursor exista nu se formea$a subst antigenice desi genele &B9 sunt pre$ente. 6n sc#imb aglutininele &, B, 5 sunt pre$ente. &ceasta particularitate corespunde fenotipului BombaB. Himerismul este o stare geneticG rar HntIlnitG Hn care gemenii pot avea douG tipuri de celule, care derivG din douG sau mai multe linii $igotice, #ematiile primordiale implantIndu-se la ambele organisme. &stfel ei pot primi un implant de maduva osoasa unul de la celalalt si astf sa pre$inte un grup sangv majoritar si un alt grup sangv minoritar. &cest lucru este posibil si #emoli$a in vivo nu apare datorita tolerantei imunitare pe care o manifesta organismul fata de antigenele dobandite iainte de nastere.Jenotipul majoritar poate fi reali$at prin determinarea grupului in saliva dc este secretor.5imerele secretoare pot secreta doar antigenele de grup care sunt parte ale constitutiilor lor genetice. Determinarea grupelor de sange in petele vechi nu se poate efectua prin teste de aglutinare intrucat eritrocitele sunt li$ate, prin met in#ibitiei re$ultatele sunt inconstante, intrucat met elutiei ramane cea mai buna. )upa absorbtia &c pe materialul de testat se prod elutia permitandu-se ca sa se obt reactii po$ la o cantitate de doar 1,/--Eeritrocite un sg fir de *-/mm lungime!. Selectia speciala a antiseruluifolos este insa esentiala. &ctivit antigenica in eritrocitele vec#i scade imediat si se prelungeste cativa ani max -+ ani!. (etele uscate rapid pastrea$a activitatea mai mult timp decat cele ce raman mai mult timp umede bacteriile proliferea$a in mediul umed ceea ce poate induce reactii fals po$ sau neg!. % si N sunt mai labili decat & si B, exist asi o reactivit incrucisata intre anti-N si anti-%. :#, 2B, @, S, s sunt detectabili cateva luni. En$imele eritrocitare se denaturea$a mai rapid decat antigenele eritrocitare cateva luni!.5aptoglobinele, antigenele Jm si @m isi pastrea$a activitatea cateva luni. +. In,esti atii #araclinice in #robarea ,iolului. E"amene de laborator: - este necesara datarea raportului sexual" - sub *+ ore de la actul sexual, spermato$oi$ii sunt mobili la nivelul glerei cervicale, mobilitatea se pastrea$a . $ile! - capete de spermato$oi$i pot fi observate pina la -*1 ore dupa actul sexual - lipsa spermato$oi$ilor nu implica absenta actului sexual violatorul poate avea a$oospermie sau se poate produce li$a spermato$oi$ilor! - pentru evidentierea spermei, se pot determina" - fosfata$a acida de origine prostatica - glicoproteina (.1 specifica pentru sperma umana! - prin reactie imunologica, poate persista in vagin -.-+N ore - 0)5-C+ este strict specifica pentru sperma se gasesste in testicole, spermato$oi$i si lic#id seminal!, aparind la pubertate. 2olosindu-se electrofore$a conventionala 0)5-C+ a putut fi identificata in pete vec#i de + saptamini. - #uman prostate specific antigen (S& sau gseminoproteina, este o glicoproteina cu greutate moleculara de *. <)a! este specific pentru sperma c#iar la cei vasectomi$ati sau a$oospermici. Se detectea$a folosind un ser #iperimun si cu E06S&. Nu da reactii incrucisate cu saliva, urina, secretia vaginala sau singele menstrual. -. Situatiile in care auto#sia medico-le ala este obli atorie in $omania. Moartea de cauza necunoscuta -. moarte violentaO, c#iar si atunci cand exista o anum perioada intre evenim cau$ale si deces *. cau$a mortii nu e cunoscutaO .. circumstantele mortii sunt suspecte. Pn deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii"

a.moarte subita b.decesul unei pers a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din pct de vedere medical c.deces care survine in timpul misiunii de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psi#iatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inc#isoare sau in arestul politiei, moartea asoc cu activ publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii dreptului omului, cum este suspiciunea de tortura sau orice alta forma de tratament violent sau inuman. e. multiple decese repetate in serie sau concomitent f. cadavre neidentificate O sau sc#eleti$ate g.decese survenite in locuri publice sau i$olate #. moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii, i. decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-c#ir 1..;otiunea de zile de in ri6ire medicala. *unerea in #rime6die a ,ietii. Yilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medicolegal si juridic de apreciere a gravitatii le$iunilor, cuantificate prin durata ingrijirilor medicale. (unerea in primejdie a vietii persoanei se refera la pericolul imediat sau potential ca le$ ce au survenit in urma unui traumatism sa conduca cu cea mai mare probabilitate la moarrtea victimei fie prin urmarile lor directe pericol imediat! fie prin aparitia unor complic cu potential letal locale7generale, immediate sau tardive! ce nu pot fi evitate in afara unui trat medical7 c#irurgical sustinut. Subiectul 11. Semnele mortii Clasificare" Semne negative de viata care coresp mortii clinice si7sau mortii aparente!" po$itia si aspectul cadavrului-tonus abolit 3 oprirea respiratiei 3 oprirea circulatiei 3 abolirea reflexelor 3 modificari oculare 3 suspendarea activitatii cerebrale. Semnele mortii reale coresp mortii reale! si se grupea$a in " modif cadaverice precoce lividitate si #iposta$a viscerala3 racirea3 rigiditatea3 des#idratarea3 autoli$a! si modificari cadaverce tardive distructive" putrefactia si distrugerea cadavrului de animale,insecte necrofage sau larvele lor3 conservatoare" naturale mumifierea, adipoceara, lignifierea, ing#etarea! si artificiale ing#etarea, imbalsamarea! 2.Moartea subita: definitie. Clasificare )ef" repre$inta un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare" dupa 8.>elis " A. %S cu le$iuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiacR ruptura de anevrisme >. %S cu le$iuni organice cronice- ciro$a #epatica- ateromato$a generali$ata sau locali$ata- moartea subita funcSionala" le$iuni organice de fond 4 factor favori$ant C. %S cu le$iuni nespecifice pentru o anumita boalR" sta$a sang#ina, sufu$iuni sang#ine subseroase dupa %imonin" 1 %S organica cu le$iuni evidente si evolutie rapid mortala ex. 6nfarct miocardic.3 2 %S organica fara le$iuni caract pt o anumita boala sta$a, petesii edem pulmonar!3 3%S functionala cu stare patologica preexistenta 3 4 %S functionala prin in#ibitie 3 /%S functionala esentiala necropsia alba! 3. Definitia reactiei ,itale si semnificatia ei )ef"reactia vitala repre$inta totalitatea modificarilor generale si locale ce apar in organismul viu ca raspuns la actiunea unei traume de orice natura mecanica, fi$ica, c#imica!. :eactiile vitale se clasifica in locale si generale. 6n cadrul reactiilor locale au fost incluse infiltratul #emoragic, coagularea, retractia tesuturilor, inflamatia, procesele distrofice si necrotice, modificarile #emoglobinei si modificarile en$imatice. :eactiile vitale generale au fost considerate aspiratiile pulmonare, embolia grasa, ga$oasa, tisulara!, modificarile sistemului nervos central, modificarile circulatorii, modificarile endocrine, umorale si dismetabolice. 4. Mecanisme lezionale la #ietoni in accidentul rutier Sunt mecanisme simple" lovirea, caderea, calcarea comprimarea! lovire simpla le$iunile apar la locul de impact in fct de inalt autove#ic!3 proiectare le$ la locul de impact cu auto si cu soseaua pe cealalta parte a corpului!3 calcare desenul pneurilor poate fi imprimat pe #aine si pe piele sub forma de ben$i ec#imotice!3 tarare apar excoriatii pe supraf intinse, cu aspect asemanator cu arsurile superficiale!3 comprimare intre autove#icul si alt obiect dur. Si mecanisme complexe" lovire-cadere, lovire-basculare-cadere, lovire-cadere-calcare, lovireproiectare, lovire-cadere-calcare-tarare. P$ual pietonii adulti pot avea / traiectorii cinematice in urma impactului initial" - proiectarea inainte, * bascularea-proiectarea inainte, . bascularea si caderea peste aripa, + bascularea-proiecarea inapoi peste plafon cu rotatie cu capul in jos, / lovirea-proiectarea inainte cu rotatie3 (ietonii copii au u$ual * traiectorii -proiectarea inainte copii mici!, * bascularea-proiectarea inainte copii mai mari! 5. Cauze de tanato eneza in arsuri %ecanismele tanatogenetice in conditiile unui incendiu sunt " 1 intox cu C9 ? determina cresterea concentratiei carboxi#emoglobinei3 2 intoxicatii cu diferite substante re$ultate din arderea unor materiale " cianuri din arderea poliuretanului, poliacrilonitrili, )%0 = 8-11hmol7l!, N9* letal la 8*111ppm!, #ipoclorit re$ultat din (UC, letal la 8*111ppm!, acroleina lana lemn E(& la 8-1ppm!, alde#ide, ben$en, fenol, bioxid de

sulf.3 3 scad cantit de 9 disponibil pentru respiratie si acumulare de C9*3 4 in#alarea de ga$e fierbinti si iritante determina arsuri superficiale ale cailor respiratorii superioare si spasm sau edem laringian sau moarte reflexa prin mecanism vagal. ". Into"icatia cu !C;. DML 5CN este un lic#id incolor, volatil, cu miros caracteristic de migdale amare3 este folosit ca inscticid si rodentecid. %od de actune" efectele toxicului se exercita asupra en$imelor din lantul respirator celular mai ales citocrom-oxida$e!3 moartea se produce prin parali$ie bulbara la cateva $eci de secunde de la intoxicatie ingestie, in#alare, transcutanat! . Clinic " forma supraacuta strigat diabolic, pierderea brusca a constientei, convulsii, apnee si stop cardiac in cateva $eci de secunde!3 intox acuta simptome nervoase, dispnee, ciano$a, tulb circ, gust amar si #alena caracteristica, confu$ie, convulsii, colaps, parali$ie respiratorie, deces in minute!3 intox usoara asem cu cea precedenta dar simptomele in forma clinica usoara disparla iesirea din mediu!. 0a necropsie" lividitati de cul rosie, continut gastric cu miros de migdale amare, le$iuni de tip asfixic. )%0 pt 5CN = 1./g .1-+1 samburi! iar pt cianuri = 1.-g sau 1..hg7l aer $. Trasnmiterea in sistemul secretor )upG locali$area si proprietGtile lor, antigenele &, B, 5 se clasificG Hn " - antigene glicosfingolipidice care sunt alcoolsolubile, fiind legate de membranele #ematiilor, trombocitelor, celulelor epiteliale si endoteliale3 ele sunt pre$ente Hn organele #ematopoetice si Hn ser, dar nu si Hn or-ganele excretorii si nici Hn secretii sau excretii3 persoanele care posedG astfel de antigen &B5 se definesc ca nesecretoare se!3 - antigene glicoproteice #idrosolubile care sunt pre$ente Hn secretii si excretii salivG, suc gastric, sputG, lacrimi, transpiratii, colostru, secretie vaginalG, spermG, urinG, lic#id amniotic, continutul c#istelor ovariene, dar nu si Hn lic#idul cefalora#idian!3 ele nu se gGsesc Hn organele #ematopoetice3 persoanele care posedG astfel de antigene &B5 se definesc ca secretoare Se!. Starea de Se se este controlatG de douG gene alele notate Se secretor! si se nesecretor! care se transmit dupG legile mendeliene, alela Se fiind dominantG. &ceastG alelG reglea$G sinte$a substantelor #idrosolubile &B5 si deci pre$enta lor Hn umori la genotipurile SeSe si Sese. )in anali$a genetica reiese cG din pGrinti Se se pot naste copii se, dar din pGrinti se nu pot apare copii Se. Zn practicG s-a constatat cG existG posibilitatea ca saliva sG fie contaminatG cu substante de origine bacterianG, ceea ce duce la reactii fals po$itive pentru evidentierea antigenelor & si B +. Eta#ele e"#ertizei medico-le ale in ,iol (entru victima experti$a se va desfasura astfel " A se va efectua o anamne$a scurta si se adresea$a intrebari generale in cadrul unui sumar examen psi#ologic, se evaluea$a capacitatea psi#ica a victimei pentru a aprecia dc are intelegerea faptei pe care o reclama, se efectuea$a identificarea victimei, se solicita persoanei examinate sa se de$brace complet si se retin toate corpurile delicte si se pregatesc pentru anali$a laboratoarelor serologic. > se examinea$a fi$ic cu atentie victima notand in ordine cranio-caudala toate le$iunile traumatice pe care le pre$inta. C e$amenul genital medico-legal vine in completarea examenului fi$ic al victimei3 se efectuea$a pe amsa ginecologica iar in acest sens medicul legist nu va efectua un tuseu vaginal ci un examen atent al perineului, al introitului vaginal si regiunii anale. * in finalul exam genital medico-legal se recoltea$a secretie vaginala in vederea exam de laborator serologic medico legal in scopul probarii pre$entei spermei. -. ;otiunea de zile de in ri6ire medicala. Slutirea :epre$inta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism pre$inta le$iuni traumatice! necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea le$iunilor suferite sau complicatiilor lor. Jravitatea le$iunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = $ile de ingrijire medicala se refera numai la le$iunile traumatice!- se acorda independent de" $ilele de spitali$are,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea anatomica. Slutirea este o vatamare corporala grava definitiva a integritatii corporale de natura exclusiv traumatica ce consta din pre$enta unor sec#ele ce determina indiferent de locali$area lor o deformare morfologica, un deficit estetic local si de ansamblu, di$armonie corporala evidenta si tulburari functionale, apte de a pune persoana respectiva in conditii de inferioritate si de a-i produce tulburari de ordin psi#ic. Cand slutirea se refera la fata se numeste desfigurare. 1.. Concluziile certificatului medico-le al. C%0 se consemnea$a o data cu examinarea, conclu$iile sale putand fi inc#eiate imediat dupa examinare sau dupa un timp scurt in conditiile in care le$iunile constatate impun pentru obiectivare consultatii de specialitate. Conclu$iile C%0 trbuie sa preci$e$e conform codului de procedura penala urmatoarele aspecte " -realitatea traumatismului, * mecanismul de producere, . natura agentului traumatic,+ data probabila a traumatismului, / aprecierea gravitatii traumatismului exprimata prin durata tratamentului medical numarul $ilelelor de ingrijire medicala!

%@>6ECA 14 1. Metode conser,atoare naturale ale cada,rului a.%umificarea curenti de aer, uscaciune, caldura sau aer rece =8 des#idratare rapida3persista in mediul uscat!. 6n lipsa apei viata se suspenda sau incetea$a.Este completa in , luni-- an. b.&dipoceara contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut sca$ut in 9*!.Jrasimile neutre se scindea$a in aci$i grasi oleic, palmitic, stearic! care mai departe, in lipsa 9*, se #idroxilea$a sub actiunea #idrla$elor bacteriene dar si a propriilor #idrola$e.Saponificarea acestor aci$i impreuna cu calciul formea$a adipoceara.:e$ulta un aspect care permite identificarea cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced .-+ sapt ? .-+ luni!. )aca aci$ii se oxodea$a se produc alde#ide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. Este completa in --* ani. c. 0ignifierea" acidul tanic si #umic frecvent in turbarii din tari nordice!. (atrund intre celulele epidermului facand imposibila actiunea #idrola$elor3 de asemenea aceste medii au continut sca$ut in 9* si beneficiind c#iar de pre$enta unor substante antibacteriene au un continut sca$ut in bacterii.este completa in ani de $ile si se adresea$a in special structurilor tisulare bogate in colagen-piele,fanere,intestin,. d. 6ng#etarea naturala" conservarea indefinita pana la congelare, moment din care putrefactia evoluea$a accelerat. 2. Embolia azoasa ?cau$a rara de moarte subita -cantitatea letala de ga$ depinde de ritmul de patrundere si de locul de patrundere a ga$ului :itm de patrundere"-ritmul lent permite tolerarea unei cantitati mari -patrunderea rapide determina tolerarea unei cantitati mici -introducerea rapida in vene permite tolerarea unei cantitati de -11-*/1 cm. ga$3 ga$ul ajunge in venele pulmonare unde determina oclu$ie si vasoconstrictie reflexa. -in artere, cantitatea tolerata de ga$ este mai mica iar decesul se produce prin obstructia unui ram coronarian sau a unei arteriole cerebrale. %odalitatea de patrundere a ga$ului"Min artere"-rar patrundere directa, de obicei ga$ul aj prin sunturi arteriovenoase,comunicare interatriala,sunturi arterio-venoase formate dupa traumatisme toracice Min vene ga$ul patrunde prin" -plagi taiate situate mai sus de nivelul atriului drept -procedee radiologice cu introducere de aer retro-pneumo-peritoneu! -toracocente$e -le$area venelor abdomino-pelvine prin" drenare #ematom retroperitoneal, re$ectie de formatiuni tumorale pelvine, c#iuretaj, control uterin, #isterectomie, insuflatie tubara -manevre legate de perfu$ie -ventilatie mecanica cu presiune po$itiva -punctii si cateter vena subclavie -endoscopie gastrointestinala cu insuflare de aer prin venele gastrice desc#ise de un ulcer! 'ablouri de manifestari clinice" a. moarte subita b. cord pulmonar acut frcvent! ?ciano$a,ta#icardie,cresterea presiunii venoase centrale, E(& c. simptome neurologice rar, daca exista orificiul interatrial permeabil! (araclinic" ecografie7radiografie care evidentia$a #ipertransparente in artera pulmonara 'ratament"-bolnavul se asea$a in po$itie 'rendelemburg, ventilatie cu oxigen -11E sub presiune, sustinerea functiilor vitale. &utopsia" -incepe la niv toracelui, se efectuea$a un volet costal cu evidentierea sacului pericardic care se inci$ea$a si in care se pune apa3 apoi se inci$ea$a ventriculul drept si se verifica existenta bulelor de aer. 3.$eactia ,itala locala: -5emoragia si infiltratul sagvin ec#imo$a! -Coagularea sangelui -:etractia tesuturilor 6nflamatia 4. )rificiul de intrare in im#uscare: caracteristici &. pentru tragerile de aproape *1-.1 cm pt pistol, /1--11cm pt armele cu teava lunga!" -plaga circulara cu lipsa de substanta si margini neregulate3 diametrul plagii este egal sau putin mai mare decat diametrul proiectilului -pe marginea interna a plagii se observa un inel negru inel de stergere! dat de stergerea re$iduurilor de pe proiectil -in jurul inelului de stergere se gaseste inelul de escoriatie- latime --.mm, culoare maroniu-rosiatica -urmea$a o $ona circulara cenusie in interiorul careia se gasesc puncte negricioase date de impregnarea in piele a factorilor secundari fum, particule de pulbere nearsa!=$ona de tatuaj-in jurul $onei de tatuaj se descrie $ona de actiune a ga$elor fierbinti ? arsuri superficiale,modificari ale firelor de par 2enomenul de retroproiectie consta in proiectia retrograda de material biologic sange,os! si particule metalice din proiectil, de la locul de impact al proiectilului. B. pentru tragerile de la distanta" orificiul central al plagii, inelul de stergere, inelul de escoriatie C. tragerile cu teava lipita de piele tragere absoluta!" -orificiul central cu margini mai neregulate sau plaga ple$nita stelata -inel de stergele -inel de escoriatie -$ona de tatuaj se gaseste pe peretii canalului produs de glont.

5.Marca electrica-apare la locul de contact intre tegument si conductorul electric si la locul de iesire al curentului electric. -aspect c#aracteristic" -macroscopic"le$.cu forma care sugerea$a forma supraf.de contact de culoare alb-cenusie, indurate cu margini reliefate si centru mai ombilicat , carboni$at si cu depuneri metalice &l, Cu,! care insa lipsesc in ca$ul marcii lectrice de iesire.-microscopic" tumefierea stratului epidermic, alungirea intense a cel.ba$ale din str.%al-(ig#i si pre$enta de vacuole in epiderm si derm, tecile foliculuilor pilosi sunt ondulate, mansoane #emoragice perivasculare, descuamari endoteliu capilar. ".6ntoxicatia acuta cu 9eroina poate aparea in context intentional suicid!, ca metoda de eutanasie sau din cau$a erorilor de calcul al do$elor. )%0 este de -*1 mg dar prin de$voltarea tolerantei se poate ajunge si la * grame de aceea e greu de diferentiat un toxicoman de un act de suicid. :apid dupa administrare apare respiratie superficiala, cu tendinta la bradipnee severa *-+7 min ! , bradicardie cu cresterea pe E@J a duratei complexului b:S, edem pulmonar acut, ciano$a, mio$a punctiforma inlocuita de midrea$a la instalarea anoxiei cerebrale, decesul fiind consecinta insuficientei cardio-respiratorie. Edemul pulmonar este masiv,brusc aparut si re$istent la tratament. $.(#licatii ale am#rentei enetice in medicina si medicina le ala: -.Experti$a filiatiei *.Stabilirea identitatii urmelor biologice pete de sange, secretie vaginala, sperma, bulb pilos, fragmente de tesut! -identif speciei pt diferentierea originii animale7umane-identif esantionelor de sange prelevate pt alcoolemie-identif resturilor cadaverice-identif victimelor-confirmarea7infirmarea vinovatiei in delicte sexualeconfirmarea7infirmarea vinovatiei in omucideri-redesc#iderea unor ca$uri nesolutionate sau verificarea unor condamnari eronate ..2ormarea unei banci de amprente genetice a delicventilor. +. *runcuciderea definitie si #robarea ,ietii e"trauterine (runcuciderea este definita in legislatie art. 1$$ C/! ca fiind" "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere L Criteriul pentru probarea instalarii vietii extrauterine este aparitia respiratiei pulmonare. )ocima$ia macroscopica" -daca fatul a respirat" plamanul este expansionat, umple cavitatile pleurale, pe suparafata are culoarea ro$, usor neregulat de perle fine egale alveole cu aer!3 la palpare-elastic si pre$ crepitatii. (e sectiune se scurge spuma fina ro$ata. -daca fatul nu a respirat" plam colabat, nu umple cavitatile pleurale. (e suprafata are culoarea rosie-visinie, consistenta crescuta, crepitatii absente, aspect de organ parenc#imatos. (e sectiune se scurge sange negricios fara bule de aer. )ocima$ia pulmo-#idrostatica" -plam respirat- docima$ie po$itiva-fragmentele pulm plutesc3-plam nerespiratdocima$ie negativa- fragm pulmonare cad la fundul vasului. Este fals negativa in sindromul de condensare pneumonii!, sedere prelungita in apa. )ocima$ia pulmonara #istopatologica."- la plamanul respirat" alveolele sunt destines, celulele alveolare cubice, bronc#iole destines cu epiteliul intins3- la plamanul nerespirat" alveole colabate, cellule alveolare plate, bronc#iole nedestinse cu epit plicaturat, fb elastice ondulate. )ocima$ia gastrointestinala" evidentia$a pre$enta aerului in stomac si intestine care indica deglutitia extrauterina nu are valoare la cadavrele in putrefactie!" -stomacul n.n. care nu a respirat contine doar mucus vascos. )upa /--1 min de viata extrauterina aerul patrunde in stomac si proba este po$itiva -in jejun aerul patrunde dupa -/-*1 min - in colon- dupa o $i -. Situatiile in care auto#sia medico-le ala este obli atorie in $omania. Moartea de cauza necunoscuta. -.moartea violenta3 *.cau$a mortii nu este cunoscuta3 ..circumstantele mortii sunt suspecte moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau sc#eleti$ate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-c#irurgicala. 1.. Ce este notiunea de zile de in ri6ire medicala+ e"em#le :epre$inta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism pre$inta le$iuni traumatice! necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea le$iunilor suferite sau complicatiilor lor. Jravitatea le$iunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = $ile de ingrijire medicala se refera numai la le$iunile traumatice! - se acorda independent de" $ilele de spitali$are,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea anatomica Ex" - fractura costala unica, simpla"--*$.i.m. investigatii, adimnistrare medic antialgica! -apendicectomie necomplicata!" ,-N $.i.m. investigatii, operatie, controlul plagii, firele de sutura, medic antialgica3 se inc#eie cu scoaterea firelor de sutura!. SUBIECTUL 12 1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea

creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis moartea cerebrala! dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. %emnele mortii reale" modificari cadaverice precoce lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, des#idratare, autoli$a!, modificari cadaverice tardive" distructive putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte! si conservatoare mumificarea, adipoceara, lignifierea, ing#etarea! Autoli!a B este un proces atat intravital cat si postvital. Este un proces de autodigestie en$imatica indus de activarea #idrola$elor li$o$omale si are loc fara consum de energie si abacterian. Ca proces intravital ? proces locali$at care generea$a de obicei necro$a focala si reactie inflamatorie. un fel de sinucidere celulara! Ca proces postmortem autoli$a debutea$a in general dupa .-/ ore de la moartea organismului ca intreg" celulele cultivate in aceasta perioada de timp in mediu oxigenat isi reiau functiile vitale. &utoli$a post-mortem nu implica mecanisme inflamatorii si este un fenomen difu$. 2.Moartea subita: *efinitie = deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau . Clasificare: -. %S organica cu le$iuni evidente si evolutie rapid mortala infarct de miocard!. *. %S fara le$iuni caracteristice pt o anumita boala sta$a, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii, intoxicatii! absenta.. %S functionala cu stare patologica preexistenta se constata le$iuni organice cronice dar fara pre$enta unei patologii recente acute severe! +. %S functionala prin in#ibitie/. %S functionala esentiala necropsia alba! 3. $eactii ,itale enerale a. (s#iratul #ulmonar - pre$enta unor substante in arborele respirator poate fi determinata activ prin aspirare! sau pasiv, postmortem3 pre$enta acestor substante la nivel alveolar este cau$ata doar de un proces activ de aspirare b. Diferite ti#uri de embolie- pre$enta unei embolii este ec#ivalenta cu existenta fluxului sangvin a contractiilor cardiace! in momentul producerii emboliei c. $eactii #luri,iscerale si umorale determinate de socul traumatic - plaminul de soc" - este congestionat si edematiat- pre$inta $one de atelecta$ie si $one de emfi$em compensator- ulceratii gastroduodenale ulcere de stress Curling! - acido$a- cresterea catec#olaminelor- cresterea (g E* , leucotrienei B+, a tromboxanilor 4.)biecti,ele EML in im#uscare: )g le$ de impuscare" 9rificul de intrare7de iesire3 distanta de la care s-a efectuat tragerea3 directia din care s-a efectuat tragerea si parcursul proiectilului prin corp canalul!3 - po$itia victimei in momentul executarii focului3.tipul armei folosite3 autoimpuscare7#eteroimpuscare3 cau$ele mortii3 evaluarea le$ traumatice specifice impuscarii nr,succesiunea impuscaturilor! si delimitarea lor de alte le$ traumatice3 dc supravietuieste,aprecierea infirmitatii,gravitatea le$ traumatice nr $ilelor de ingrijiri med!. 5. (s#ectele necro#tice in /i#ertermie: sta$a si edem cerebral3 micro#emoragii intracerebrale talamice, #ipotalamice, paraventriculare!3 petesii3 sta$a viscerala generali$ata3 bron#o-pneumonie, distrofie #epato-renala ".Into"icatia cu cocaina 6ntoxicatia acuta apare dupa consumul a circa ---/ aroc<s\, bucati de crac<. Clinic" coma cu midria$a, 5'& severa, E(&, #emopti$ii, 6%&, aritmii severe, 5US, miocardita, disectie acuta de aorta, isc#emie de membre, tromboflebite prin cresterea agregarii trombocitare si a productiei de tromboxan, 56C si #emoragii subara#noidiene, infarct cerebral, convulsii, afectare #epatica, JN cu proliferare me$angiala, infarcti$ari renale, necro$a tubulara, rabdomioli$a, #ipertermie, cu crampe musculare, epui$are, mergand pana la soc termic si uneori C6), pneumotorax, necro$a de mucoasa gastro-intestinala si perforatie de sept nasal si anosmie consecutive sau perforatii oro-faringiene. Exista riscul de moarte subita la personae atopice la contactul cu cocaine, sau de de$voltare a unui soc anafilactic, situatie intalnita si la unele aneste$ii locale. &dministrarea u$uala a cocainei este urmata de o #ipomanie, stare de bine euforica, locvacitate, agitatie, grandomanie, de inlaturare a oboselii si a stress-ului, permeabilitate dispo$itionala, usurinta miscarii, #iperexcitabilitate genitala, #iperfagie, indiferenta fata de durere, dar si accentuarea agresivitatii, i$bucniri coleroase, alogie cu modificarea comportamentului psi#ic" suspicio$itate de intensitate paranoica, anxietate, #alucinatii, reducerea si superficiali$area somnului, stereotipii ale limbii si gurii, le$iuni de grataj. Clinic se decelea$a ta#ipnee, 5'&, ta#icardie, dureri toracice, tremor, #iperreactivitate reflexa, mioclonii, convulsii, transpiratii, #ipertermie, constrictie bronsica, disfonie, greata, rinoree. Sevrajul de cocaine" . fa$e" - acras#-ul\ de abstinenta" agitatie psi#omotorie, anorexie, depresie, oboseala, somnolenta, dorinta extrema de administrare a drogului, alungirea intervalului S' pe ECJ - urmea$a o perioada de anxietate, an#edonie, torpoare, activitate onirica ampla, cu vise dinamice, scenice, cinematografice, dar cu cresterea marcata a dorintei de consum, cu orientarea exclusive a comportamentuui spre procurarea drogului - fa$a de disparitie, cu cedarea treptata a simptomelor, dar cu riscul recaderilor present $. Testul amelo eninei- urmareste punerea in evidenta a unor secvente locali$ate in regiuni omoloage pe cromo$omii ; si ^ in imediata vecinatate a genei amelogeninei. Secventa cr; e de dimens mai mici decat cea a cr^ motiv pt care diag de sex e f usor de pus. +.*runcuciderea: *ef; art. -NN C(!\Pciderea unui n-n,savarsita imediat dupa nastere de catre mama,aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere\ /robarea ingri<irilor acordate dupa nastere )aca nasterea este neasistata,

femeia se afla in imposibilitatea de a acorda ingrijiri n-n omisiune involuntara! sau in mod voit nu a acordat ingrijirile omisiune voluntara!. 0a necropsie se examinea$a cu atentie" tegumentele pentru a vedea daca fatul a fost spalat3 cordonul ombilical daca este sectionat sau rupt, ligaturat3 orificiile si caile respiratorii daca au fost de$obstruate3 stomacul" daca la *+ # de la nastere fatul este alimentat cu ceai3 daca la *+ # de la nastere a fost alimentat cu ceai3 daca urina are o densitate peste -1-*, iar in stomac nu sunt gasite alimente, acestea dovedesc omisiunea mamei de a alimenta copilul -.Certificatul ML: !oncluziile" realitatea traumat3 mecanismul de prod3 natura ag traumatic3 data probabila a traumat.3 aprecierea gravitatii traumat exprimata prin durata tratam medical nr de $ile de ingrijire medicala!. 1..Certificatul medical constatator al decesului C%C) este un act medico-legal. El se eliberea$a numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cau$elor mortii, dar nu mai devreme de *+ de ore de la deces. 6n ca$urile in care nu sunt declarate medico-legale C%C) este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a va$ut bolnavul dupa cum urmea$a" - medicul de medicina generala pentru ca$urile din arondarea dispensarului - medicul de salvare pentru $ilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare - medicul specialist7primar pentru decesele din spital 6n ca$urile medico-legale, C%C) se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea &%0. Completarea C%C) dupa examenul medico-legal al cadavrului impune pre$enta actului de identitate7pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cau$ele mortii in C%C) se completea$a de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus" este obligatoriu ca fiecare cau$a a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cau$al tanatogenerator fi$iopatologic. - are mai multe parti" )atele de identificare ale decedatului" nume, prenume, varsta, sex. Se completea$a pe ba$a B.6 sau a pasaportului )ata si ora mortii Cau$ele mortii 6.Cau$ele propriu-$ise lant fi$iopatologic!" a. cau$a initiala b.cau$e intermediare c. cau$e initiale 66. Cau$e favori$ante, antecedente personale patologice

Subiectul 13 1.Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. $acirea cada,rului = moartea repre$intaoprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii, si a activitatii SNC. Juridic moartea survine la un moment precis moartea cerebrala! care trebuie preci$at, intrucat dincolo de el intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Semnele mortii reale sunt" racirea, des#idratarea, autoli$a, lividitatile cadaverice si #iposta$a viscerala, rigiditatea cadaverica. :acirea cadavrului se datorea$a initial opririi circulatiei si metabolismului iar apoi pierderii de caldura in mediu. 6ntr-un mediu cu temperatura de -/-**1 grade racirea cadavrului se face cu -grad pe ora in primele + ore postmortem, iar apoi cu * grade pe ora incepand de la exteriorul corpului spre interior. :acirea este mai rapida pe partile descoperite si mai lenta la nivelul plicelor. )upa -1--* ore de la moarte, temperatura intrarectala este de *1 grade. Exista factori acceleratoti boli cronice, #emoragii, insuficienta cardiaca, soc, batrani , casectictici!si factori in#ibitori boli febrile , convulsii, septicemii, soc caloric, #ipertermie maligna, intoxicatii cu C9, stricnina, nicotina, alcool, #idronia$ida, asfixii, adulti obe$i! ai pierderii de caldura postmortem. 2.Moartea subita:cardiomio#atii=%S repre$inta un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Crdiomiopatiile repre$inta una din cau$ele cardiace posibile de %S. Cardiomiopatiile obliterative nu se asocia$a cu %S si sunt cau$ate de boli cronice amiloido$a, sarcoido$a, #emocromato$a!. Cele congestive apar de obicei in alcoolismul cronic, prin combinarea efectului toxic direct al etanolului cu efectul denutritiei si cu efectul cobaltului. )e curand s-a demonstrat ca alcoolul deprima cel. @upffer ceea ce favori$ea$a patrunderea in circulatia generala a endotoxinei lipo$a#aridice a E. Coli cu efect toxic pe miocard. 'ot congestive sunt si cardiomiopatia peripartum apare in ultima luna de sarcina si in primle , luni dupa nastere3 esta cau$ata de suprasolicitarea inimii in perioada sarcinii3 in /1E din ca$uri cordul isi revine la normal in ,--* luni!3 cardiomiopatia cronica idiopatica si cardiomiopatia toxica. &spectul anatomopat. 6n C%(C" inima este intens dilatata, eventual cu trombi intracavitari3 microscopic, se obs fibro$a interstitiala difu$a. C%( #ipertrofice se caract printr-un v.stg #ipertrofiat, $ona de max #ipertrofie este la niv septului3 grosimea sa medie este de *1-**mm pana la /1 mm!3 constitue cea ma 6 frecventa cau$a de %S la adolescenti si adulti tineri. 'rebuie facut dg diferential cu #ipertrofia adaptativa a sportivilor canotaj, ciclism, s<B fond maraton, inot!. C%( isc#emica este instalata in timp det de insuf de perfu$ie indelungata prin &ts coronariana3 miocitele sunt #ipertrofiate, cu nc mari si intunecati, fibro$a interst. %ai exista si displa$ia aritmogena de v. dr, caract prin inlocuirea miocardului normal al v. dr cu fibro$a interstitiala

si tes gras, dilat marcata a atr. )r contractilitate sca$uta, miscari paradoxale ale septului interventricular. Clinic se expr prin insuf card dr si aritmii ventr dr. 3.Clasificarea a entilor traumatici. E"coriatia@ Clasificarea a entilor traumatici -clasificare" Agentii traumatici mecanici produc le$iuni prin energia lor cinetica, fie prin lovirea corpului nemiscat le$iuni active sau de lovire cu un corp dur!, fie prin i$birea corpului in miscare de un obiect dur lovirea pasiva!, fie le$iuni produse prin ambele mecanisme. *. Agentii traumatici fizici produc le$iuni prin actiunea diverselor forme de energie fi$ica" variatiile de temperatura, electricitatea industriala sau atmosferica!, variatiile de presiune atmosferica sca$uta sau crescuta!, energie radianta. .. Agentii traumatici chimici sint repre$entati de diferite substante care produc le$iuni sau moartea in cadrul intoxicatiilor acute sau cronice, capitolul toxicologiei medicolegale fiind o parte importanta a traumatologiei medico-legale. +. Agentii biologici, pentru a actiona ca agenti traumatici, trebuie sa intervina in mod brutal si in do$e maxime, cum se intimpla in ca$ul infectiilor in laboratoare cu germeni in culturi, in situatiile unor intoxicatii cu ciuperci, sau in ca$ul tulburarilor generate de diverse veninuri3 mai poate fi considerata ca trauma biologica moartea prin transfu$ie cu sange #eterolog. Excoriatia= soluSie de continuitate superficialR a pielii prin lovire activR tangenSiale cu corpuri rugoase, ascuSite sau cu muc#ii! sau pasivR frecare cu un corp dur cu suprafaSR rugoasR -8 cRdere! - pot sR aparR pe piele sau pe mucoase3 cInd e foarte superficialR epiderm!=8 limforagie iar cInd se usucR=8 crustR seroasR gRlbuie!3 cInd e mai profundR interesate Ti papilele dermice!=8 #emoragie iar Hn evoluSie apare o crustR brun-roTieticR crustR #ematicR! - pe mucoase=8 pseudomembrane de fibrinR - sunt le$iuni cu aspect liniar pe suprafeSe mici - placard sau $onR escoriatR= suprafeSe mari - pe cadavru escoriaSiile se pergamentea$R - Hn primele +-,#-8 umedR, 8-*# crustR, .-+$ile crusta se desprinde dinspre periferie, ,-C $ile crusta cade lRsInd o $onR ro$acee ce dispare treptat fRrR urmR - escoriaSiile liniare, semilunare Hn jurul nasului Ti gurii sugerea$R sufocare, cele Hn regiunea vulvarR Ti faSa internR a coapselor sugerea$R viol3 liniare pe $onele proeminente-8tIrIre - se acorda --* $ile de Hngrijiri medicale +-, $ile Hn ca$ de escoriaSii mari sau suprainfectate! 4.Mecanisme lezionale si leziuni in accidentul rutier la ocu#antul drea#ta fata = la ocupantul din dr nerestrictionat fara centura aplicata! miscarea este de propulsie spre ant a corpului uman ca o alunecare7translatie! cu o usoara ascensionare a corpului3 este posibila" proiectarea inainte si in sus determina lovirea capului de stalpului din dreapta3 proiectarea inainte det ejectarea prin pabri$3 proiectarea inainte si in jos det lovirea cu capul de bord se produc" contactul cu bordul prin genunc#i fracturi ale rotuleu, femurelor, gambei, ba$inului! fracturi ale mb sup la contactul cu bordul mb sunt spre ant in scop de protectie1 frecvent antebrat, mana 'CC grav dat de contactul prin lovire de ranforsarea sup a capotei situata deasupra parbri$ului sau de stalpul fata der parbri$ cu barbia de obicei in po$ intermed.! si 7sau de perbri$. Pneori proiectarea prin parbri$ sau prin usa de partea sa care e poate desc#isa in mom impactului mai ales in lovirile fronto-oblice cu coltul dr-fata. 0e$ de proiectare, le$ faciale plagi taiate! 0e$ faciale plagi taiate! date de parbri$ frecvente si grave! :evenirea in scaun cu traumatism vertebro-cervical mec indirect! prin deflexiune daca nu are tetiera. )eci ocupantul dr fata nerestrictionat are caracteristic 'CC si 'C2 cu multiple plagi date de parbri$ si in general lipsa le$ gambei date de pedalier. &ceste le$ subt ins ff grave locul mortului! 0a ocupantul din dr restrictionat " Sindrom de centura Extensia mb sup care se pot lovi de parti lae #abitaclului Extensia mb inf dar rareori cu fracturi ale gambei abs pedalierului! 'raumatism vertebro-cervical mec indirect! 5.Clasificare asfi"iilor %ano"iilor& ,iolente@ a. insuf oxigenului in aerul respirat - spatii inc#ise, procese care consuma oxigenul ? flacara, proc fermentative cu degajare de dioxid de carbon!, altitudini mari b. obstr orif respiratorii sufocare! c. obstr cailor respiratorii - de cau$a interna ? obstr cailor resp cu lic#ide sau solide, inec - de cau$a externa prin comprimarea reg cervicale span$urare, strangulare, sugrumare! d. impiedicarea misc respiratorii" comprimare oraco-abdominala, pneumotorax traumatic, parali$ie a mm. respiratori, intox cu subst curari$ante, electrocutie e. scaderea perf pulmonare prin embolii secundare traumatismelor ".Into"icatia cu ecstazA=substanta de sinte$a derivat de amfetamina. Clinic se decelea$a #ipertermie consecinta a vasoconstrictiei cu scaderea ipierderii de caldura, ef fi$ic, dar si expunerea prelungita la temperatura ambientala crescuta! uneori de rang malign, mai ales in asociere cu alte stimulante, c#iar si cafeina asocierea de manif neurologice-delir, stupor, convulsii-are prognostic grav, posibil c#iar sa trade$e un sdr serotoninergic sau neurologic malign-agitatie, mioclonii, #iperreflexie, transpiratii,

frison, tremor, diaree!, #ipertonie musculara cu trismus, bruxism, rabdomioli$a 5'&, ta#icardie, aritmii cardiace, transpiratii profu$e cu risc de des#idratare si #ipo Na!. )upa +-C ore de la consum apr oboseala severa, mers greoi, anorexie, bruxism, depresie progresiva ce atinge max in * $ile, disparand la cca / $ile de la consum, asoc tulb de concentrare. :ar au fost raportate ca$uri de anemie aplastica si purpura trombotica. &fectarea #epatica este frecventa la consumatorii cronici. %ai apar acnee rabdomioli$a si C6). $. (#licatii ale testarii mar4erilor cromozomici 5=cromo$omul ^ uman serveste in med legala la" a! identificarea agresorilor sexuali barbati serveste in special ca test screening al suspectilor b! identificarea cel epitaliele masculine in ejaculatele indivi$ilor vasectomi$ati c! investigarea agresiunilor #omosexuale d!cercetare paternitatii pt ca$urile cu descendenti de sex masculin e! studii de genealogie si antropologie +. *runcuciderea definitie si #robarea ,arstei nou nascutului = (runcuciderea este definita in legislatie art. 1$$ C/! ca fiind" "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de naster# a!Uarsta se aprecia$a functie de lungimea fatului" -cd 0F*/cm, din cifra lungimii se extrage rad patrata si se obtine varsta in luni lunare luna lunara are + sapt sau *C $ile fata de luna calendaristica care var intre .1-.- $ile! gestatia durea$a -1 luni lunare sau D luni calendaristice - cd 08*/ ci , cifra lungimii se imparte la / si se obtine varsta tot in luni lunare b!)upa aparitia punctelot de osificare ale unor oase $one lenticulare, rosii-cenusii, de *,/ mm diametru pe fond alb sidefiu al cartilajului, care re$ista la putrefactie avansata!. Calcaneu 4luna U6, femur nc Bedard=luna 6; c!numaratoarea alveolara radiara =parametru al maturitatii plamanului fetal -. Situatiile in care auto#sia medico-le ala este obli atorie in $omania. Moartea ,iolenta =-. moarte violentaO, c#iar si atunci cand exista o anum perioada intre evenim cau$ale si deces *. cau$a mortii nu e cunoscutaO .. circumstantele mortii sunt suspecte. Pn deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii" a.moarte subita b.decesul unei pers a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din pct de vedere medical c.deces care survine in timpul misiunii de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psi#iatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inc#isoare sau in arestul politiei, moartea asoc cu activ publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii dreptului omului, cum este suspiciunea de tortura sau orice alta forma de tratament violent sau inuman. e. multiple decese repetate in serie sau concomitent f. cadavre neidentificate O sau sc#eleti$ate g.decese survenite in locuri publice sau i$olateO #. moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii, i. decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-c#ir Sdr tanatogeneratoare in mortile violente"-$drobirea unui organ vital3'CC cu le$ grave intracraniene si tulb neurologice grave3socul traumatico-#emoragic,socul #emoragic si7sau #em insotita de exsanguinare,socul postcombustional,embolia traumatica,asfixia mecanica 1.. ;otiunea de zile de in ri6ire medicala . (unerea in primejdie a vietii= Yilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medicolegal si juridic de apreciere a gravitatii le$iunilor, cuantificate prin durata ingrijirilor medicale. (unerea in primejdie a vietii persoanei se refera la pericolul imediat sau potential ca le$ ce au survenit in urma unui traumatism sa conduca cu cea mai mare probabilitate la moarrtea victimei fie prin urmarile lor directe pericol imediat! fie prin aparitia unor complic cu potential letal locale7generale, immediate sau tardive! ce nu pot fi evitate in afara unui trat medical7 c#irurgical sustinut. SUBIECTUL 17 1. Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Moartea cerebrala )ef= oprirea ireversibila a fctiilor vitale, respiratorii, cardio-circ si a activit sist nervos sup. def medicala! Exista diferente intre conceptual biologic sic el juridic. Biologic moartea este procesul care incepe cu moartea creierului si se term cu cea a ultimului tes din organism spermato$oid, ovul!. )pdv juridic, moartea survine la un mom pr_cis moartea cerebrala! care tb preci$at. Biologic si juridic se accepta faptul ca moartea individ. Este sinonima cu moartea cerebrala. %emnele mortii reale sunt: modificari precoce" lividitatea, racirea, rigiditatea, des#idratarea, autoli$a - modificari tardive" distructive" putrefactia, distrugerea cadavrului de catre animale, insecte3 conservatoare" naturale" mumificarea, adipoceara, lignificarea, ing#etarea3 artificiale" ing#etare, imbalsamare ,oartea cerebrala moartea celulara a creierului!= moartea juridica /-C minute!

:epre$inta moartea celulara a creierului sau moartea juridica care trebuie bine preci$at , intrucat dincolo de ea intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea creierului sau moartea cerebrala. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut din corp spermato$oid,ovul! 2.Moartea subita: definitie. Clasificare definitie = deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare" -. %S organica cu le$iuni evidente si evolutie rapid mortala infarct de miocard!. *. %S fara le$iuni caracteristice pt o anumita boala sta$a, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii, intoxicatii! .. %S functionala cu stare patologica preexistenta se constata le$iuni organice cronice dar fara pre$enta unei patologii recente acute severe! +. %S functionala prin in#ibitie /. %S functionala esentiala necropsia alba! 3. Clasificarea a entilor traumatici. *la ile Clasif ag. traumatici D. &g. traumatici fi$ici" agenti traumatici mecanici3 variatii extreme de temperatura3 electricitate3 variatii extreme ale pres. atm.3 unde sonore, ultrasunete, infrasunete3 radiatii electromagnetice3 campuri magnetice3 radiatii ioni$ante -1. &g. traumatici c#imici --. &g. traumatici biologici bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, le$. produse de animale! -*. &g. traumatici psi#ici /laga=le$iune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii (lagile pot fi, in fct de profun$ime" - superficiale - profunde, care pot fi" WXnepenetrante3 WXpenetrante in cavitatile craniene, toracice, abdominale! si care pot fi" perforate le$ind viscere cavitare - stomac, intestin, ve$ica urinara!3 transfixiante, cind traversea$a un organ spre exemplu ficatul!. )in punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate cu infectie, in general, ca$ in care evolutia e prelungita. 6n general, evolutia este influentata de locali$are, profun$ime si reactivitatea organismului. (lagile simple, neinfectate, necesita in general N-C $ile de ingrijiri medicale. 6n functie de aspectul macroscopic, se descrie" a. (laga $drobita sau contu$a se produce prin lovire cu sau de! un corp dur, cu suprafata plana sau neregulata. Se caracteri$ea$a prin profun$ime, in general mica, margini si fund anfractuos. Este adesea inconjurata de ec#imo$e si excoriatii. (lagile $drobite pot pre$enta mai multe varietati, in raport cu mecanismul de producere, instrumentul vulnerant si locali$are"- plaga plesnita3- plaga muscata 3- plaga sfisiata3- scalparea. b. (lagi produse prin instrumente ascutite -# (laga intepata : are aspect circular, fara lipsa de substanta3- trebuie diferentiata de plaga impuscata *. (laga taiata " - poate fi produsa de lame sau brice3- ag. vulnerant are o act. tangentiala asupra pielii3 - uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie, iar la un capat al plagii apare acodita de soricel\ ofera informatii despre directia de actiune a ag. vulnerant! 3 - frecvent, marginile plagii se retracta .. (laga taiata-intepata este cea mai frecventa le$iune produse prin instrumente +. (laga despicata " - forma relativ dreptung#iulara, cu margini intens traumati$ate - plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari c. (laga impuscata

4. CadereaB#reci#itarea %com#aratie& Caderea repre$inta de$ec#ilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere. Se constata le$iuni traumatice specifice lovirii pasive corpul are energie cinetica si o transfera planului dur de care se loveste, forta de lovire ? forta de actiune fiind egala si de sens contrar cu forta de reactiune! . 0e$iunile se caracteri$ea$a prin " sunt unilaterale, pe partile proieminente, mai putin grave de obicei si se insotesc de excoriatii semn al frecarii de planul dur!. Caderea poate fi simpla re$ultata din propria greutate si inaltime a corpului sau accelerata impingere! , situatie in care le$iunile sunt mai grave, implicare capului fiind mult mai frecventa. (recipitarea repre$inta de$ec#ilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere, urmata de lovirea de un plan inferior planului de sustinere. (entru precipitarea de la mica inaltime se foloseste a cadere de la mica inaltime\ . 0e$iunile se caracteri$ea$a prin " sunt multipolare, sunt pre$ente pe partile proeminente dar si in alte regiuni, uneori c#iar opuse, sunt insotite de excoriatii si semne cu caracter vital la locul d eimpact., obisnuit sunt grave.

Jravitatea le$iunilor depinde de " vite$a de cadere7 precipitare, suprafata pe care se cade, $ona afectata. 'opografia " in cadere " le$iunile apar pe acelasi plan, pe partile mai declive. 6n precipitare " le$iuni multipolare, mai grave sau c#iar daca sunt unipolare sunt mai garve decat cele produse prin cadere. 5. Leziuni traumatice la ocu#antul fata drea#ta &! nerestrictinat fara centura! " propulsia spre anterior ca o alunecare si translatie cu o usoara ascensionare a corpului. (roiectarea inainte si in sus determina lovirea capului de stalpul din dreapta3 proiectarea inainte determina ejectarea prin parbri$, proectarea inainte si in jos determina lovirea capului de bord. Se produc " fracturi ale rotului, femurului, gambei, ba$inului, fracturi ale membrelor superioare, traumatism cranio cerebral grav, le$iuni faciale, revenire in scaun cu traumatism vertebro cervical. B! restrictionat cu centura! " sindrom de centura le$iuni viscerale interne prin decelerare, ec#imo$a in banda, traumatism inc#is toracic!, extensia membrelor superioare care se pot lovi de parti din #abitaclu, traumatism vertebro- cervical, extensia membrelor inferioare dar rar fracturi. 6n i$birea din spate principala le$iune este la nivelul coloanei cervicale prin #iperextensie si #iperflexie! si dilacerarea trunc#iul cerebral intre bulb si punte ". Clinica la barbiturice Substantele #ipnotice sint in special medicamente, iar intoxicatiile survin mai ales in scop de sinucidere. &ctiunea acestor substante difera dupa do$a, avind in do$e mici efect sedativ, iar in do$e mari efect #ipnotic general. Cele mai raspindite #ipnotice sint barbituricele, care in ultimii ani au determinat jumatate din totalul intoxicatiilor mortale cu medicamente. 6ntoxicatiile apar la do$e de -1--/ ori mai mari decit do$ele terapeutice. ).%.0. = ---,/ g pentru barbituricele de scurta durata, -,C-* g pentru fenobarbital si C--1 g pentru veronal. %oartea se produce prin insuficenta cardio-respiratorie si aparitia de congestii pulmonare, precum si prin parali$ia respiratiei. Uindecarea poate avea loc fara sec#ele, dupa o coma care are o evolutie lunga +-, $ile. Clinic la do$e mari apar episoade de somn paradoxal prelungite, vise agitate, bradipsi#ie, #ipomne$ie, stari confu$ive, tulb de judecata, idei paranoide, ataxie, di$artrie, #iporeflexie, nistagmus, strabism, tremor, acnee, paradonto$a, pana la delir confu$ie sevara si #alucinatii. Sevrajul cuprinde manif usoare ca anxietatea, discreta agitatie psi#omotorie, anorexie si greata, dar se poate ajunge pana la varsaturi, #ipotensiune, pirexie, tremor, de$orientare, #alucinatii. Pn prognostic sever il repre$inta cri$ele comitiale. $.Conditii de solicitare a e"#ertizei medico-le ale #si/iatice Se efectuea$a atat pentru cau$e penale cat si pentru cau$e civile , la cererea instantelor de judecata sau a organelor de cercetare sau urmarire penala iar in unele ca$uri preva$ute de regulament si la solicitarea persoanelor fi$ice. Este obligatorie in ca$ de omoruri deosebit de grave, pruncucidere, la minori intre -+ si -, ani si oride cate ori instanta sau organul de urmarire are indoieli asupra capacitatii psi#ice a invinuitului. 9biectivele " daca persoana experti$ata pre$inta sau nu tulburari psi#ice si diagnosticul actual al acestoral3 excluderea simularii 7 disimularii unei afectiuni psi#ice3 capacitatea psi#ica actuala si daca subiectul poate fi cercetat 7 inculpat3 capacitatea psi#ica la momentul savarsirii faptei3 aprecierea discernamantului fata de fapta comisa3 recomandarea masurilor de siguranta cu caracter medical sau a masurilor educative preva$ute de codul penal, in functie de prognosticul tulburarilor psi#ice constatate si aprecierea gradului de periculo$itate sociala. 'ot prin experti$a medico-legala psi#iatrica se stabileste discernamantul, responsabilitatea, iresponsabilitatea, capacitatea de exercitiu, capacitatea de folosinta, +. Eta#e ale e"#ertizei medico-le ale in caz de ,iol+ definitia ,iolului si e"amene de laborator Experti!a medico legala in viol (entru victima experti$a medico-legala se efectuea$a astfel" - anamne$a scurta ? se evaluea$a capacitatea psi#ica a victimei pentru a aprecia daca are intelegerea faptei pe care o reclama3 se retin date dupa istoric care se consemnea$a3 se efectuea$a identificarea victimei. Se solicita persoanei exameninate sa se de$brace total, se retin toate corpurile delicate care se pastrea$a pentru a fi trimise pentru control laboratoarelor serologic, criminalistic si de genetica medico-legala - se examinea$a fi$ic cu atentie victima notand in ordine cranio-caudala toate le$iunile traumatice pe care le pre$inta - examenul genital medico-legal vine in completarea examenului fi$ic al victimei3 se efectuea$a un examen atent al perineului si al introitului vaginal" in ca$ul actului sexual intravaginal se constata urmarile penetrarii penisului in vagin, ejacularea si eventual deflorarea recenta. (entru agressor experti$a se desfasoara astfel" - se efectuea$a o anamne$a scurta si 6 se adresea$a intrebari generale in cadrul unui examen sumar psi#ologic. Se evaluea$a capacitatea psi#ica a agresorului si se evaluea$a daca recunoaste fapta comisa si in ca$ afirmativ daca o intelege in contextul gravitatii sale sociale - se solicita sa se de$brace pentru a i se face un examen extern complet *efinita violului &ctul sexual de orice natura cu o alta persoana, practicate prin constringere sau profitind de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa se pedepseste cu inc#isoare .--1 ani.

Examene de laborator: - este necesara datarea raportului sexual" - sub *+ ore de la actul sexual, spermato$oi$ii sunt mobili la nivelul glerei cervicale, mobilitatea se pastrea$a . $ile! - capete de spermato$oi$i pot fi observate pina la -*1 ore dupa actul sexual - lipsa spermato$oi$ilor nu implica absenta actului sexual violatorul poate avea a$oospermie sau se poate produce li$a spermato$oi$ilor! - pentru evidentierea spermei, se pot determina" - fosfata$a acida de origine prostatica - glicoproteina (.1 specifica pentru sperma umana! - prin reactie imunologica, poate persista in vagin -.-+N ore - 0)5-C+ este strict specifica pentru sperma se gasesste in testicole, spermato$oi$i si lic#id seminal!, aparind la pubertate. 2olosindu-se electrofore$a conventionala 0)5-C+ a putut fi identificata in pete vec#i de + saptamini. - #uman prostate specific antigen (S& sau gseminoproteina, este o glicoproteina cu greutate moleculara de *. <)a! este specific pentru sperma c#iar la cei vasectomi$ati sau a$oospermici. Se detectea$a folosind un ser #iperimun si cu E06S&. Nu da reactii incrucisate cu saliva, urina, secretia vaginala sau singele menstrual. -.Situatiile in care auto#sia medico-le ala este obli atorie in $omania.Moartea sus#ecta %enumerare& -.moarte violenta *.cau$a mortii necunoscuta ..circumstantele mortii sunt suspecte.Pn deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii" a.moarte subita3 b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic dpdv medical3 c.deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii3 d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psi#iatrice, decese in spitale penitenciare, in inc#isoare sau in arestulpolitiei,moartea asociata cu activitatea politiei sau armatei in ca$ul in care decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament violent sau inuman3 e.multiple decese repetate in serie sau concomitent3 f.cadavre neidentificate sau sc#eleti$ate3 g.decese survenite in locuri publice sau i$olate3 #.moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicalesau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii3 i.decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medicoc#irurgicala 1.. ;otiunea de zile de in ri6ire medicala. (,ortul #osttraumatic Yilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico-legal si juridic de apreciere a gravitatii le$iunilor, cuantificate prin durata ingrijirilor medicale. Avortul posttraumatic Conform prevederilor Codului penal producerea avortului este considerata ca o vatamare corporala grava. )in punct de vedere juridic este indiferent daca autorul faptei cunoaste sau nu existenta starii de graviditate a victimei, dar dsigur ca, in ca$ afirmativ si indeosebi daca prin lovire intentionea$a sa produca avortul, aceste considerente constituie o circumstanta agravanta.(rincipalele probleme medico-legale in aceste ca$uri, si care trebuie re$olvate in cadrul examinarii sint" - felul, locali$area si intensitatea le$iunilor traumatice3 - pre$enta si virsta sarcinii in momentul lovirii3 - realitatea avortului, data primelor semne si evolutia acestuia3 - daca exista legatura de cau$alitate intre le$iunile suferite si intreruperea cursului sarcinii. Subiect 19 1. Dia nosticul de moarte. Enumerati semnele mortii reale.$i iditatea *efinitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis moartea cerebrala! dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale" modificari cadaverice precoce lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, des#idratare, autoli$a!, modificari cadaverice tardive" distructive putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte! si conservatoare mumificarea, adipoceara, lignifierea, ing#etarea! Rigiditatea. %ecanism" scaderea &'( pana la disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si mio$ina capata o stare de gel ce determina o contractie plastica, impropie unor noi contractii musculare. )ebutea$a la toti musc#ii deodata dar e evidenta initial la nivelul musc#ilor mici artic. temporomandibulara!. Etapele rigiditatii sunt"instalare *-+ ore cu generali$are ,--* ore, stare durea$a -*-*+ ore, re$olutie dupa *+-., ore de la moarte. 2. Cauze coronariene de moarte subita -!&terosclero$a coronariana" a! 'rombo$a acuta coronariana b! 6nfarctul miocardic acut *!&nomalii congenitale coronariene" originea anormala a unei7mai multor

coronare din trunc#iul pulmonar, originea anormala din aorta, ostiu coronar unic pentru coronara dreapta si stanga, #ipopla$ie coronariana, fistula coronariana arterio-venoasa, bridging=in loc sa se gaseasca subepicardic, un ram coronarian plonjea$a pe o anumita lungime in grosimea miocardului. .!&nevrism coronarian disecant +!)ispla$ia fibromusculara a coronarelor /!Boala @aAasa<i ,!&rterita coronariana 3. Clasificarea a entilor traumatici. Ec/imoza &genti traumatici mecanici -corpuri contondente -corpuri cu varfuri sau lame ascutite -proiectile &genti traumatici fi$ici" variatii extreme de ', electricitate, variatii extreme ale presiunii atmosferice, radiatii ioni$ante &genti traumatici c#imici" subst. toxice &genti traumatici biologici" bacterii, virusuri, le$iuni produse de animale, plante etc. &genti trauma psi#ici $chimoza este o le$iune primara fara solutie de continuitate la nivelul pielii. Sunt implicate vase de sange de la nivelul dermului superficial. 6n majoritatea ca$urilor, ec#imo$a apare la locul de impact3 exista si ca$uri in care ec#imo$a apare la distanta trauma la niv fruntii det ec#imo$e orbitale!. Pneori au forma specifica sugerand obiectul care a produs-o. 6n timp, ec#imo$ele sufera modificari de culoare" initial au culoare rosie, apoi devin violacei-albastre timp de --. $ile!, apoi ver$ui7ver$ui-cafenii timp de .-+ $ile, +-N $ile!, in final devin galbui N--1 $ile!.)upa N--1 $ile de la producerea traumatismului, ec#imo$ele mici dispar. %odif de culoare se fac dinspre periferie spre centrul ec#imo$elor. 6n anumite tipuri de agresiuni, ec#imo$ele au aspect si locali$are specifice" in sugrumare se evid ec#imo$e rotund-ovalare varfurile degetelor! dispuse pe partile lat si ant ale gatului3 in viol pe coapse. Ec#imo$ele posttraumatice trebuie diferentiate de lividitati dupa inci$are, aceastea se pot spala cu jet de apa! 6ncadrare juridica" -gravitatea ec#imo$elor este de obicei mica3 mai grave sunt cele de la niv fetei si pleoapelor cele palpebrale se pot datora unui 'CC cu fractura de ba$a de craniu! -in principiu, nu necesita ingrijiri medicale3 acestea se acorda pana in -1$.i.m.! dc exista edem palpebral important sau dc suprafata lor depaseste +1cm* -uneori,dc supraf lor este mare, pot det decesul ec#ivalea$a cu o masiva #emor interna! 4. Leziuni traumatice la ocu#antii auto,e/iculului S92E: Coli!iunea frontala Sofer nerestrictionat fara centura aplicata!- are caracteristic sdr de volan, cu traum toracic adesea sever i$bire cu toracele de volan, cu producerea de fracturi costale, rupturi de aorta, contu$ii si dilacerari pulmonare sau cardiace!, le$iunile gambei si piciorului date de pedalier, le$. genunc#iului, femur, fosa acetabulara si un 'CC moderat7minim. Sofer restrictionat cu centura aplicata!" - sdr de centura le$ viscerale int prin decelerare, comprimare date de centura- ec#imo$a in banda, traum toracic inc#is cu fracturi de stern etc!. &cest sdr este cu atat mai pregnant cu cat centura are doar * pct de fixare. Cele cu . pct de fixare disipea$a forta de inertie a decelerarii pe o supraf mai mare. - le$ ale membrelor pelvine, cu precadere ale gambelor, care sufera in mom tensionarii centurii o miscare brusca de extensie, lovind pedalierul - dupa flexiunea ant a coloanei cervicale urmea$a un traum vertebro-cervical mecanism indirect!- prin deflexiune daca nu are tetiera- pe perioada actiunii fortei de reactiune Sofer restrictionat cu airbag" le$ faciale si toracice prin mecanism activ date de desc#iderea airbag-ului frontal fracturi na$ale etc.!, uneori le$iune de arsura airbag-ul se desc#ide printr-o explo$ie pirote#nica!. Coli!iunea din spate" principala le$ este la niv coloanei cervicale #iperextensie si #iperflexie!. %ai pot apare dilacerari cerebrale, dilacerarea tr. cerebral intre bulb si punte Rasturnarea laterala si rotatia in <urul axului lung sofer restrictionat" ejectari partiale, 'CC sever prin infundarea plafonului, contactul cu stalpii din interior sofer nerestrictionat" ejectare, frecvent prin geamul contralateral pe directia rotatiei cu loviri pasive 9CP(&N'P0 )6N ):E&('& Nerestrictionat" -fracturi ale rotulei,femur, gamba, ba$im contact cu bordul prin genunc#i! -fracturi ale membrelor superioare la contactul cu bordul antebrat, mana! - 'CC grav. 0e$iuni de proiectare, le$iuni faciale plagi taiate! -revenirea in scaun cu traumat vertebro-cervica :esctictionat cu centura" -sindrom de centura -rar fracturi ale gambelor, mb superioare- traumat vertebro-cervical 9CP(&N'66 )6N S(&'E ?le$iuni indirecte prin deflectarea coloanei cervicale -traumat inc#ise ale gatului-trumat cranio-faciale -fracturi ale claviculei, fracturi7entorse ale genunc#iului,gambei,gle$nei

5. )rificiul de intrare in im#uscare: caracteristici &. pentru tragerile de aproape *1-.1 cm pt pistol, /1--11cm pt armele cu teava lunga!" -plaga circulara cu lipsa de substanta si margini neregulate3 diametrul plagii este egal sau putin mai mare decat diametrul proiectilului -pe marginea interna a plagii se observa un inel negru inel de stergere! dat de stergerea re$iduurilor de pe proiectil -in jurul inelului de stergere se gaseste inelul de escoriatie- latime --.mm, culoare maroniu-rosiatica -urmea$a o $ona circulara cenusie in interiorul careia se gasesc puncte negricioase date de impregnarea in piele a factorilor secundari fum, particule de pulbere nearsa!=$ona de tatuaj -in jurul $onei de tatuaj se descrie $ona de actiune a ga$elor fierbinti ?arsuri superficiale,modificari ale firelor de par 2enomenul de retroproiectie consta in proiectia retrograda de material biologic sange,os! si particule metalice din proiectil, de la locul de impact al proiectilului. B. pentru tragerile de la distanta" orificiul central al plagii, inelul de stergere, inelul de escoriatie C. tragerile cu teava lipita de piele tragere absoluta!" -orificiul central cu margini mai neregulate sau plaga ple$nita stelata -inel de stergele -inel de escoriatie -$ona de tatuaj se gaseste pe peretii canalului produs de glont. ". Clasificarea a entilor traumatici biolo ici: e"em#le -.&nimale M &nimale de uscat M &nimale marine -veninoase"-pesti veninosi si conditionat veninosi calcan! -alte anim marime veninoase caracatita! -toxice" -pesti toxici somon,stiuca! -alte anim marine toxice moluste, broasca testoasa! *.:eptile"-serpi veninosi -soparle ..&rtropode" ara#nide, miriapo$i, insecte albine, viespi, furnica rosie, paduc#i, capuse, tantari! +.Bacterii"-tetanos -toxiinfectii alimentare - botulism -micotoxinele /.Sange #eterolog ,.&lergeni N.6ntoxicatia cu plante si fructe ?intoxicatia cu ciuperci $.Ca#acitatea #si/ica si discernamantul %definitii& Capacit psi#ica repre$ ansamblul de insusiri psi#ice ale persoanei, de ordin cognitive-intelectiv, caracterial si afectiv ? volitional care pot asigura performanta in desfasurarea unei activitati si de a organi$a motivat aceasta activitate, determinata de aptitudini si de gradul de maturi$are a personalitatii si tradusa prin afpte si re$ulatate cuantificabile. )iscernamant = functia psi#ica de apreciere critica a continutului si consecintelor unei actiuni sau inactiuni a unei fapte!. Este deci capacitatea subiectului de a organi$a motivate activitatea sa. +. Eta#e ale e"#ertizei medico-le ale in caz de ,iol+ definitia ,iolului si C#rofitand de im#osibilitatea ,ictimei de a se a#araD: e"em#le )ef." &ct sexual de orice natura cu o alta persoana, practicat prin constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a isi exprima liber vointa3 se pedepseste cu inc#isoare .--1 ani (entru victima experti$a se va desfasura astfel " A se va efectua o anamne$a scurta si se adresea$a intrebari generale in cadrul unui sumar examen psi#ologic, se evaluea$a capacitatea psi#ica a victimei pentru a aprecia dc are intelegerea faptei pe care o reclama, se efectuea$a identificarea victimei, se solicita persoanei examinate sa se de$brace complet si se retin toate corpurile delicte si se pregatesc pentru anali$a laboratoarelor serologic. > se examinea$a fi$ic cu atentie victima notand in ordine cranio-caudala toate le$iunile traumatice pe care le pre$inta. C e$amenul genital medico-legal vine in completarea examenului fi$ic al victimei3 se efectuea$a pe amsa ginecologica iar in acest sens medicul legist nu va efectua un tuseu vaginal ci un examen atent al perineului, al introitului vaginal si regiunii anale. * in finalul exam genital medico-legal se recoltea$a secretie vaginala in vederea exam de laborator serologic medico legal in scopul probarii pre$entei spermei. -. ;otiunea de zile de in ri6ire medicala. Infirmitatea :epre$inta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism pre$inta le$iuni traumatice! necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea le$iunilor suferite sau complicatiilor lor. Jravitatea le$iunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = $ile de ingrijire medicala se refera numai la le$iunile traumatice! - se acorda independent de" $ilele de spitali$are,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea anatomica 6nfirmitatea fi$ica ori psi#ica!=o vatamare corporala grava o integritatii corporale sa sanatatii cu un caracter permanent de ordin morfologic , morfo-functional sa functional, ce implica un deficit sever fi$ic7psi#ic apt de a pune persoana respectiva in conditii de inferioritate

1.. Situatiile in care auto#sia medico-le ala este obli atorie in $omania. Moartea de cauza necunoscuta -.moartea violenta3 *.cau$a mortii nu este cunoscuta3 ..circumstantele mortii sunt suspecte moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau sc#eleti$ate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-c#irurgicala. SUBIECTUL 1< 1. Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. (di#oceara )ef= oprirea ireversibila a fctiilor vitale, respiratorii, cardio-circ si a activit sist nervos sup. def medicala! Exista diferente intre conceptual biologic sic el juridic. Biologic moartea este procesul care incepe cu moartea creierului si se term cu cea a ultimului tes din organism spermato$oid, ovul!. )pdv juridic, moartea survine la un mom pr_cis moartea cerebrala! care tb preci$at. Biologic si juridic se accepta faptul ca moartea individ. Este sinonima cu moartea cerebrala. %emnele mortii reale sunt: a. modificari precoce" `lividitatea, `racirea, `rigiditatea, `des#idratarea, `autoli$a b. modificari tardive" - distructive" putrefactia, distrugerea cadavrului de catre animale, insecte3 conservatoare" naturale" mumificarea, adipoceara, lignificarea, ing#etarea3 artificiale" ing#etare, imbalsamare Adipoceara contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut sca$ut in 9 *. Jrasimile neute se scindea$a in aci$i grasi oleic, palmitic, stearic! care mai departe, in lipsa 9 *, se #idroxilea$a sub actiunea #idrola$elor bacteriene Clostridium perfringens, Cl. Uec#ii! dar si a propriilor #idrola$e. Saponificarea acestor aci$i impreuna cu calciul formea$a adipoceara. :e$ulta un aspect care pastrea$a trasaturile permite identificarea! cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced" .-+! saptamani ? .-+! luni. )aca aci$ii se oxidea$a in pre$enta 9*! se produce alde#ide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. Completa in --* ani. 2. Cauze menin oencefalice de moarte subita a. epilepsia ? det --* E din cau$ele de moarte subita - moartea subita se prod f rar in cri$a de grand mal, frecv moartea apare la un tanar cu ter anticonv insufic, in timpul noptii sau in cada, fara semen de convulsii - la autopsie se obs infiltrate #emoragice linguale iar la niv cerebral foarte rar este depistata cau$a cri$elor de epilepsie b. 9emoragii subara9noidiene netraumatice sau dupa traumat minore cau$e ? rupture unei malf arterio-ven, anevrisme de tip aberrB\, discra$ii sangvine, endocardita cu fen embolice, suprado$are de anticoagulante" - malf arterio-ven frecv in cortexul parietal" sdr Sturge-Vebber3 7 - anevrisme aberrB\" consecintele rupturii ? D,E #emoragie subara#noidiana si +E#emoragie subdurala c. 9emoragii intracerebrale ? apar la barbati la varste mai avansate, constant associate cu 5'&. - locali$ mai frecv" putamen, capsula interna, t#alamus cu defic sen$itiv mai marcat decat cel motor!, emisf cerebeloase pierd cunostientei, voma, cefalee occipitala, vertij! - extinderea #emoragiei" N/E se rup in ventricul, -/E subara#noidian, in /+E determ aparitia edem cerebral cu #moragii sec in 'C. d. tumori cerebrale primitive e. meningite:- f rar constit o cau$a de moarte subita, doar in ca$urile de evol fulminanta3- la autopsie constatarile sunt reduse" edem cerebral, meninge tulbure3- cel mai frecv se intalnesc la copii det de" 5. influen$ae, %eningococ, (neumococ, la n-n E. coli si Streptococ beta #emolBtic. f. 9idroencefalia - det rar moartea subita g. afectiuni psi9iatrice ? frecv crescuta de moarte subita la sc#i$ofrenicii tratati cu fenotia$ine se pp ca det aritmii cardiace, #ipertermie, #'&! 9. trombo!a sinusului sagital superior i. comotia cerebrala minora asociata <. malaria cerebrala 3. Clasificarea a entilor traumatici. *la a taiata A5 Clasificarea agentilor traumatici 6!&genti traumatici fi$ici ? sint repre$entati de" -! &genti traumatici mecanici" a! actiunea lor se datorea$a energiei cinetice, eliberate in momentul impactului3 b! de studiul efectelor lor se ocupa traumatologia mecanica *!Uariatii exterme de temperatura .! Electricitate +! Uariatii exterme ale presiunii atmosferice /! Pnde sonore, ultrasunete, infrasunete ,! :adiatii electromagnetice N! Cimpuri magnetice C! :adiatii ioni$ante 66! &genti traumatici c#imici ? substante toxice

666! &genti traumatici biologici ? sint repre$entati de" - Bacterii3 - Uirusuri3 - 9traviri vegetale sau animale3 0e$iuni produse de animale 6U! &genti traumatici psi#ici ? sint practic imposibil de obiectivat 6.- agtenti fi$ici " mecanici actiunea lor se datorea$a energiei cinetice eliberate in momentul impactului, de studiul efectelor se ocupa traumatologia mcanica!3 *. variatii extreme de temperatura3 .. electricitate3 +. variatii extreme ale presiunii atmosferice3 /. unde sonore, ultrasunete si imfrasunete3 ,. radiatii electromagnetice3 N. campuri magnetice3 C radiatii ioni$ate3 66 . agenti c#imici " toxici3 666 agenti biologici " bacterii, virusuri,otravuri vegetale sau animale, le$iuni produse de animale3 68. &genti psi#ici " imposibili de obiectivat /laga taiata: poate fi produsa de lame sau brice - agentul vulnerant are o actiune tangentiala asupra pielii uneori adancimea pielii scade progresiv si se termina printr-o excoriatie iar la un capat al plagii apare acodita de soricel\ care ofera informatii despre directia de actiune a agentului vulnerant - frecvent, marginile plagii se retracta - margini netede, drepte, regulate, lipsa punSilor tisulare, de#iscenSR mare a plRgii - lungimea depinde de lungimea muc#iei instrumentului Ti miTcarea instrumentului -profun$imea depinde de" gradul de ascuSire, forSa miTcRrii de apRsare, re$istenSa Sesuturilor gIt, coapse, fese, abdomen-8 re$istenSR scR$utR! -date despre direcSia loviturii Ti po$iSia victimR-agresor -plagR mutilantR-8 profundR cu secSionarea unei regiuni anatomice=8 sluSire, infirmitate, invaliditate -plagR Hn lambou-8oblicR=8 un lambou tisular 4. !ematomul subdural - poate fi produs prin ruperea unei vene emisare cel mai frecvent prin acceleratie sau deceleratie. Netraumatic poate fi produs prin ruperea unui anevrism sau prin efractia in spatiul subdural a unei #emoragii intracerebrale. Simptomatologia apare in ca$ul unei cantit mai mari de sange decat in #emoragia extradurala si depinde de" ` vite$a de acumulare a sangelui, `cantit #emoragiei3 Simptomatologia grava poate fi determ de /1 ml sange acumulati rapid sau -/1 ml acumulati lent. Evolutia #istologica a unui #ematom subdural" dupa *+ ore de la traumatism apare un strat de fibrina intre duramater si #ematom, dupa ., ore apar fibroblaste, dupa /--1 $ile invadare #ematom de capilare, fibroblaste si macrofage, dupa .-+ sapt #ematomul e inc#is intr-o membrana fibroasa 5. E"amenul necro#tic in /i#otermie &utopsie" - examen extern" - degeraturile sunt le$iuni intravitale dar pot sa lipseasca in refrigeratie! - lividitati rosii se mentin astfel cit timp cadavrul nu este decongelat!3 culoarea rosie este cau$ata de" `scaderea consumului de 9* la nivel tisular in refrigeratie3`modificarea curbei de disociere a oxi#emoglobinei - 5b9* - examen intern" - nu se evidentia$a le$iuni caracteristice refrigerarea este diagnostic de excludere! - raportul adrenalina"noradrenalina este de *+ ori mai mare decit normalul - la nivelul mucoasei gastrice se observa pete mici --* mm diametru!, maronii-negricioase micro#emoragii care prin actiunea 5Cl =8 #ematina! = apete Uisnievs<i\ ". (#recierea distantei de tra ere in im#uscare 6n ca$ul armelor cu glont se poate preci$a daca este vorba de - tragere cu teava lipita ve$i mai sus..! - impuscare in ra$a de actiune a fact secundari apare $ona de tatuaj det de fum si ga$e fierbinti! - impuscare in afara ra$ei de actiune a fact secundari 6n ca$ul armelor cu alice, acestea au traiectorie progresiv divergenta iar distanta de la care s-a tras se poate determina fctie de gradul de dispersie a alicelor - impuscare de la 1./-- m" este present un singur orif de intrare cu margini dantelate - de la *./-. m se obs un orif central cu marg dantelate in jurul caruia se gasesc orif date de alicele satellite - de la / m nu exista orif central ci un cerc cu ra$a de -/-*1 cm ce contine orificiile date de alicele satellite. $. Clasificarea simularii 6n medicina legala prin simulare se intelege incercarea constienta si premeditata de a imita, provoca, ascunde sau e%agera unele tulburari morbide subiective sau obiective, in scopul obtinerii anumitor avanta&e sau pentru a se sustrage de la unele obligatii sociale. ?orme de simulare -(ropriu-$isa " -simularea unei afectiuni inexistente " -de semne subiective - de semne obiective - crearea artificiala - de boli - de infirmitati automutilare!

- &gravare - )isimulare +. Ca#acitatea se"uala a femeii: elemente medico-le ale Experti$a este ceruta in procesele civile si penale, in divort, casatorii, furtul de copii etc. Capacitatea sexuala a femeii este definita de urmatorii parametrii" WXcapacitatea de coabitare potentia coeundi! se refera la posibilitatea femeii de a fi copulata pe cale vaginala, ceea ce presupune de$voltarea anatomica a unui vagin normal si permeabil.3 WXcapacitatea de procreere potentia generandi! incepe odata cu instalarea maturitatii sexuale, la -.--, ani si pina cind ovulatia incetea$a, aprox. intre +1-/1 ani, rareori mai curind sau mai tir$iu. &ceasta capacitate este conditionata de starea generala de sanatate a femeii, de ovare in functiune si de permeabilitatea trompelor uterine.3 WXcapacitatea de a suporta o sarcina potentia gestandi! poate fi compromisa de malformatii congenitale, procese inflamatorii, afectiuni generale, intoxicatii, cau$e genetice, endocrine etc, ce duc la moartea intrauterina a fatului si care se identifica cu cele ale avortului spontan.3 WXcapacitatea de a naste pe cai naturale potentia perturiendi! Este conditionata de contractii uterine normale si cai permeabile uterocervicovaginale! care sa permita coborirea, avansarea si expul$ia copilului. &nomaliile ba$inului osos dar si a cailor amintite mai sus pot impiedica nasterea normala. (roblema se re$olva eficient prin operatie ce$ariana. -. ;otiunea de zile de in ri6ire medicala. *ierdere de or an si incetarea functieie. E"em#le. :epre$inta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism pre$inta le$iuni traumatice! necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea le$iunilor suferite sau complicatiilor lor. Jravitatea le$iunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = $ile de ingrijire medicala se refera numai la le$iunile traumatice! - se acorda independent de" $ilele de spitali$are,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea anatomica Art. 1+2 c.p. prevede" - 2apta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de ,1 de $ile, sau care a produs vreuna dintre urmatoarele consecinte" pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fi$ica ori ps#ica, slutirea, avortul, ori punerea in primejdie a vietii persoanei, se pedepseste cu mult mai grav. /ierdera de organ Consecinta le$ionala care in mod obligatoriu constituie si infirmitate. 9rganul este o formatiune anatomica unica sau perec#e,care biologic nu poate fi inlocuita sau poate fi inlocuita numai prin transplant,alcatuita dintr-un tesut specific cu vasculari$atie si inervatie proprie prin care acesta indeplineste independent sau impreuna cu organul perec#e o anumita functie specifica care se pierde implicit in ca$ul pierderii organului unic.(ierderea anatomica a unui organ unic sau perec#e!constituie vatamare corporala grava.(ierderea unui organ perec#e poate sa nu semnifice si pierderea functiei indeplinita de perec#ea de organe,atunci cand celelalt organ restant are capacitate biologica intacta.(ierderea unui organ unic,semnifica evident si pierderea functiei exercitate de acel organ. se acorda mai mult de ,1 $ i m pt de$lipire postraumatica de retina, fractura cu deplasare ambe oase ale antebratului, tr. vertebro-medular cu fractura si interesare mielica, tr cc cu dilacerare cerebrala3 (ierderea unui J9 in tot constituie pierdere de org, infirmitate, dar nu pierderea functiei anali$ vi$ual. Costituie invaliditate insa dc victima va fi nevoita sa-si sc#imbe locul de munca ca urmare a pierderii vederii. (laga taiata prin agresiune care sectionea$a complet n. radial la niv bra#ial in -7. proximala duce la parali$ia mainii. Nervul este anatomic pre$ent, dar fct este absenta conducand la pierderea functiei mb sup respectiv- deficit fct ce constituie infirmitate. Cd infirmit este numai morfologica ea nu se asimilea$a cu o invaliditate. 1.. Situatiile in care auto#sia medico-le ala este obli atorie in $omania. Moartea sus#ecta %enumerare& -.moarte violenta *.cau$a mortii necunoscuta ..circumstantele mortii sunt suspecte.Pn deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii" a.moarte subita b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic dpdv medical c.deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psi#iatrice, decese in spitale penitenciare, in inc#isoare sau in arestulpolitiei,moartea asociata cu activitatea politiei sau armatei in ca$ul in care decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament violent sau inuman e.multiple decese repetate in serie sau concomitent f.cadavre neidentificate sau sc#eleti$ate g.decese survenite in locuri publice sau i$olate

#.moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicalesau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii i.decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-c#irurgicala Subiectul '= 1.*utrefactia: $ste modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care substantele organice 'mai ales proteinele( sint descompuse in substante anorganice . Ea continua autoli$a, aspectul si evolutia sa fiind determinate in primul rind de conditiile de mediu in care se gaseste cadavrul. %odificarile pe care le imprima cadavrului devin, de regula, vi$ibile in *-. $ile postmortem. 0a exterior, primul semn al putrefactiei este repre$entat de pata verde de putrefactie" - de regula, aceasta apare pe abdomen in dreapta. - se extinde cuprin$ind abdomenul si ba$a toracelui. - aparitia ei se datorea$a degradRrii sub acSiunea en$imelor microbiene. %ucoasa cecalR, permeabili$atR Hn urma autoli$ei, permite trecerea 5* S re$ultat din degradarea aminoaci$ilor Hn vase, unde se combinR cu #emoglobina, ducInd la formarea de S5b Ti Smet5b, ambele de culoare verde. Plterior, prin eliberarea 2e din 5b rRmasR se formea$R #ematina, care Hn combinaSie cu 5*S formea$R 2eS. de culoare cenuTiu-ver$uie. )e asemenea, la exterior apar dungi subcutanate, perivenoase, cafenii-violacee, dispuse in special pe membre si in jurul plagilor, reali$Ind in ansamblu asa-$isa "circula)ie postum"# 2ermentatia glucidelor in pre$enSa 9* duce la formarea de ga$e de putrefactie. (rocesul are loc datorita microbilor aerobi. Ja$ele re$ultate destind stomacul, intestinele, scrotul care atinge dimensiunile capului unui fat!, penisul, abdomenul impinge in sus diafragma, comprima cordul care se goleste de singe!, pulmonii determinind aparitia unei spume rosietice la nivelul narinelor, care adesea este interpretata gresit ca semn al edemului pulmonar acut!, determina patrunderea continutului gastric in caile respiratorii au scurgerea lui la exterior prin gura si nas, expul$ia de materii fecale si de urina, s expul$ia fatului nastere in sicriu!. Bulele de ga$e impreuna cu microbii strabat mucoasele digestive, patrund in singe si invadea$a pe aceasta cale tot corpul, dind aspect spumos singelui si determinind scurgerea lui din corp la nivelul plagilor. &cumularea subcutanata a ga$elor reali$ea$a bule de putrefactie, iar in organe duce la instalarea emfi$emului de putrefactie. 2a$a ga$oasR este urmatR de fa$a de lic#efiere Ti topire a organelor, care treptat setransformR Hntr-o magmR negricioasR. *actorii care influenteaza putrefactia sint repre$entati in primul rind de factorii de mediu. &stfel" temperatura ridicata accelerea$a putrefactia regula *evergie" iarna, cifra care indica $ilele corespunde cifrei care indica orele, vara!3 - excesul de oxigen care are rol favori$ant3 - mediul regula Casper" - saptamina de putrefactie in are = * saptamini de putrefactie in apa = C saptamini de putrefactie in sol!3 - felul si adincimea solului in care s-a produs in#umarea- imbracamintea de cauciuc, lina, matase, intir$ie putrefactia. Se descriu doua feluri de putrefactie" aeroba: - determinata de microbii din caile aeriene superioare- glucidele sunt metaboli$ate la C9 * , apa, acid lactic, acid butiric, alde#ida acetica, alcool etilic este inutila determinarea alcoolemiei! anaeroba: este determinata de microbii din colonproteinele sunt metaboli$ate la amoniac, C9* , aci$i organici, amine cadaverice7 ptomaine #istamina, putresceina, cadaverina!, 5*S, mercaptan- ptomainele pot orienta gresit examenele toxicologice- se poate produce alcool etilic pina la /1- -11 mgj!, cianuri urme! (utrefactia poate distruge anumite toxice" cloral#idrat, nitrit de sodiu, aconitina3 produsele toxice volatile se volatili$ea$a. %ulte toxice ramin insa nemodificate" antidepresive triciclice, barbiturice. 2.Moartea subita.Def.Clasif: 1. DefiniEie: este moartea survenitR brusc, neaTteptat, la o persoanR Hn plinR stare de sRnRtate aparentR, sau la o persoanR cu o anumitR suferinSR Hn a cRrei evoluSie nu era prevR$ut sfIrTitul letal%.S. se caracteri$ea$a prin" - durata scurta de timp dintre aparitia simptomelor si deces secunde, minute, ore!3 caracterul imprevi$ibil, adica faptul ca apare in plina sanatate aparenta sau la o persoana bolnava care, in orele sau $ilele precedente, nu a acu$at simptome care sa trade$e o agravare a bolii de ba$a sau evolutia spre o complicatie mortala3 de aceea, ea survine in cele mai variate locuri domiciliu, mijloace de transport, in drum spre spital, drumuri si localuri publice, la locul de munca etc!3 - instalarea ei poate sa fie sau nu! precedata de acu$e prealabile3 atunci cind acestea exista sint, de regula, minore si nespecifice3 - cau$a precisa- autopsia relevind totdeauna o cau$a tanatogeneratoare, prin care moartea subita apartine mortilor neviolente. 6n aceste ca$uri autopsia medico-legala este obligatorie pentru a o delimita de moartea violenta. Cau$ele mortii subite apartin practic intregii patologii. Ea atinge cu predilectie virstele extreme. 0a copii, cele mai frecvente cau$e sint repre$entate de bolile respiratorii, pentru ca odata cu inaintarea in virsta sa predomine cau$ele cardio- vasculare3 la batrini, alaturi de bolile cardio-vasculare se intilnesc frecvent si boli ale aparatului respirator. 2. Clasificare 4dup2 %imonen5: &. %S cu le$iuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiacR - ruptura de anevrisme B. %S cu le$iuni organice cronice- ciro$a #epatica- ateromato$a generali$ata sau locali$ata- moartea subita funcSionala" le$iuni organice de fond 4 factor favori$ant C. %S cu le$iuni nespecifice pentru o anumita boalR" sta$a sang#ina, sufu$iuni sang#ine subseroase T.a.

3.Def reactiei ,itale si semnificatie: 6n intelesul cel mai larg, reactia vitala repre$inta totalitatea modificarilor generale si locale ce apar in organismul viu ca raspuns la actiunea unei traume de orice natura mecanica, fi$ica, c#imica!. :eactiile vitale se clasifica in locale si generale. 6n cadrul reactiilor locale au fost incluse infiltratul #emoragic, coagularea, retractia tesuturilor, inflamatia, procesele distrofice si necrotice, modificarile #emoglobinei si modificarile en$imatice. :eactiile vitale generale au fost considerate aspiratiile pulmonare, embolia grasa, ga$oasa, tisulara!, modificarile sistemului nervos central, modificarile circulatorii, modificarile endocrine, umorale si dismetabolice. 4.)biecti,ele EML in im#uscare:-.)g le$ de impuscare3*.9rificul de intrare7de iesire3..distanta de la care s-a efectuat tragerea3+.directia din care s-a efectuat tragerea si parcursul proiectilului prin corp canalul!3/.po$itia victimei in momentul executarii focului3,.tipul armei folosite3N.autoimpuscare7#eteroimpuscare3C.cau$ele mortii3D.evaluarea le$ traumatice specifice impuscarii nr,succesiunea impuscaturilor! si delimitarea lor de alte le$ traumatice3-1.dc supravietuieste,aprecierea infirmitatii,gravitatea le$ traumatice nr $ilelor de ingrijiri med!. 5.Factorii su#limentari%sec& ai im#uscarii:fum,ga$e fierbinti,flacara,particule de pulbere nearsa. ".Into" cu C).DML: :Efectele C9 asupra org uman depinde de"conc C9 si timpul de expunere" -o expunere de .1 min la o conc a C9 de -7/111vol det cefalee pulsatila si astenie3 dc expunerea continua ast#enia se accentuea$a si apar greturile si varsaturile3 la o conc de +1-/1E 5bC9 individual isi pierde constiinta,iar peste /1E coma,tulb vegetative grave,convulsii,moarte3 iar la o conc a C9 in aer de -7-11 vol,sunt suficiente --* resp pt pierderea constientei si moarte. $.DML la alcool metilic:adult".1--11ml conc serica de .1-C1mgE alcool metilic!.Exista o mare variabilitate individuala a re$istentei la efectele toxice"sunt persoane care au decedat la do$e de N-C ml metanol,do$a la care altele nu pre$inta nici un sBmptom clinic.0uand in considerare aceste aspecte,maj autorilor considera ca do$a toxica este de /--1ml metanol,ingerarea a -/ml metanol producand cecitate. +.Def. #runcuciderii:obiecti,ele EML:*ef; art. -NN C(!\Pciderea unui n-n,savarsita imediat dupa nastere de catre mama,aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere\ :biective:-starea de nou-nascut3 -varsta intrauterina,dc nu s-a nascut la termen3 -viabilitatea nou-nascutului3 -dove$i de instalare a vietii intrauterine3 -durata vietii extrauterine3 -dc s-au acordat ingrijiri medicale necesare imediat dupa nastere3 -cau$a mortii nounascutului. -.Sit in care auto#sia ML este obli atorie in $om.Moartea ,iolenta :-.moartea violenta3 *.cau$a mortii nu este cunoscuta3 ..circumstantele mortii sunt suspecte moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau sc#eleti$ate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-c#irurgicala. Sdr tanatogeneratoare in mortile violente"-$drobirea unui organ vital3'CC cu le$ grave intracraniene si tulb neurologice grave3socul traumatico-#emoragic,socul #emoragic si7sau #em insotita de exsanguinare,socul postcombustional,embolia traumatica,asfixia mecanica. 1..Certificatul ML:#arti com#onente.concluzii:-.(artea introductiva date personale,istoricul faptei,date medicale in relatie cu agresiunea suferita!. *.(artea descriptive consemnarea aspectelor le$ionale obiective,consemnarea acu$elor subiective,solicitarea unor consultatii de specialitate! ..Conclu$iile"-realitatea traumat3-mecanismul de prod3-natura ag traumatic3-data probabila a traumat.3-aprecierea gravitatii traumat exprimata prin durata tratam medical nr de $ile de ingrijire medicala!.