1.

Una dintre obiecțiile majore adresate orientării cantitative, din perspectivă constructivistă
(Coolican, 2004), vizează: *

a) tratează persoanele în mod izolat de contextul social;

b) imposibilitatea de a detecta cauzalitatea;

c) cercetătorul manipulează și observă în mod detașat și imparțial.

2. Cunoașterea realității înconjurătoare prin prisma metodelor științifice reprezintă o soluție pentru
rezolvarea unor probleme specific domeniului Psihologie, iar acest fapt se bazează pe unele
presupuneri fundamentale (Toomela, 2007b). Care dintre enunțurile de mai jos reprezintă o premisă
corectă din prisma autorului menționat: *

a) lipsa unei informări organizate cu privire la natura psihologiei cantitative;

b) realitatea este ordonată într-un anumit fel și, drept urmare, poate fi supusă cunoașterii;

c) orientarea non-matematică a studenților de la facultățile de psihologie.

3. Din perspectiva unor autori noțiunea de știință este utilizată cu mai multe înțelesuri. Care dintre
enunțurile următoare reprezintă unul dintre sensurile date, contribuind la una dintre definițiile date
științei: *

a) este definită prin realitatea supusă cunoașterii care este deterministă;

b) este definită prin obținerea de noi cunoștințe, integrarea eficientă a cunoștințelor existente și
aplicabilitatea cunoștințelor;

c) este definită prin scopurile pe care și le propune.

4. Un set de caracteristici ale cunoașterii științifice a fost sintetizat de Mitchell și Jolley (2001). Care
dintre următoarele enunțuri face parte din setul de caracteristici sintetizate de autorii menționați: *

a) știința avansează ”predicții nesigure”;

b) demersul de tip ştiinţific este un proces sistematic de testare a ipotezelor;

c) știința caută unele reguli cu un anumit nivel de generalitate, care depășesc nivelul particular sau
individual.

5. Înainte de a începe o cercetare este recomandat să avea clar în minte răspunsul la câteva întrebări
fundamentale (Dawson, 2002). Care dintre întrebările de mai jos se încadrează în aceste
recomandări: *

a) care este populația și cine vor fi subiecții cercetării?

b) dispunem de 3-4 instrumente standardizate pentru evaluarea psihologică?

c) tema studiată are impact și importanță pentru public ?

[19:36, 8/2/2022] Alina BULUC- IFR PSIHOLOGIE: 6. Sackett și Larson Jr. (1990) consideră că ”motorul
cercetării” este reprezentat de: *

a) planul cercetării:

b) instrumentele de evaluare utilizate;

c) întrebarea sau ”starea de interogare a realității”.

[19:36, 8/2/2022] Alina BULUC- IFR PSIHOLOGIE: 7. Printre strategiile utilizate pentru identificarea
unui subiect de cercetare se află și strategia personală (Leong și Muccio, 2006). Care dintre
abordările următoare face parte din strategia menționată: *

a) internetul ca instrument esențial în materie de informare;

b) perspectiva de ”marțian”;

c) participarea la conferințe sau sesiuni de prezentări.

8. Printre cele patru aspecte fundamentale ale noțiunii de ipoteză, care dintre enunțurile de mai jos
face parte dintre acestea: *

a) descrierea relațiilor dintre fenomene (variabile), de ordin cauzal sau de altă natură;

b) punerea în mișcare a unei metodologii de investigare și de analiză a datelor;

c) urmărirea caracterului cercetărilor de tip exploratoriu, reactiv și de oportunitate.

9. Printre caracteristiclei unei ipoteze bine formulate se află (Coolican, 1996): *

a) formularea clară; specificitatea; testabilitatea; obiectivitatea;

b) formularea cu referire la constructele (variabilele) vizate de cercetare și nu în legătură cu

instrumentele folosite;

c) evitarea formulării negative a ipotezelor, care poate crea confuzie cu ipoteza statistică (de nul).

10. Atunci când facem distincție între ”ipoteza generală” și ”ipoteza de lucru”: *

a) nu există ipoteză generală, suntem într-o orientare greșită și introducem confuzii;

b) testăm una sau mai multe ”ipoteze de lucru” și considerăm că derivă din ipoteza generală;

c) apreciem că după fundamentarea ipotezei de lucru aceasta devine ipoteză generală.

11. Calculaţi numărul persoanelor din fiecare criteriu care vor face parte din eşantion (n.1 și n.2),
utilizând tehnica eşantionării aleatorie stratificată, luând în considerare faptul că N=3000 persoane,
volumul eşantionului =750 persoane şi sunt stabilite două criterii. Pentru criteriul N.1=1800
(persoane cu pregătire în domeniul ştiinţelor umane), iar pentru criteriul N.2=1200 (persoane cu
pregătire în domeniul ştiinţelor tehnice). Rezultatul este *
a) n.1=450, iar n.2=300;

b) n.1=350, iar n.2=400;

c) n.1=300, iar n.2=450.

12. Calculaţi pasul statistic (k.1 și k.2) pentru fiecare criteriu, utilizând tehnica eşantionării aleatorie
stratificată, luând în considerare faptul că N=3000 persoane, volumul eşantionului =750 persoane şi
sunt stabilite două criterii. Pentru criteriul N.1=1800 (persoane cu pregătire în domeniul ştiinţelor
umane), iar pentru criteriul N.2=1200 (persoane cu pregătire în domeniul ştiinţelor
tehnice).Rezultatul este: *

a) k.1=5, iar k.2=4;

b) k.1=4, iar k.2=4;

c) k.1=3, iar k.2=4.

13. Populaţia ţintă pentru un studiu privind adaptarea profesională la locul de muncă este N=7.000,
iar n=400. Calculaţi k pentru tehnica eșantionării aleatorie sistematică.Rezultatul este: *

a) k=16,5;

b) k=17,5;

c) k=18.5.

14. Calculați numărul persoanelor care vor face parte dintr-un eșantion de studiu (n), având în
vedere că N=5.600, iar k=8.Rezultatul este: *

a) n=700;

b) n=800;

c) n=600.

15. Două obiective sunt esențiale atunci când constituim un eșantion de cercetare (Kuma, 2011).
Care dintre enunțurile de mai jos reprezintă cele două obiective: *

a) atingerea celei mai mari precizii posibile în descrierea populației; eșantionul să fie selecționat în
acord cu cerințele tehnicii eșantionării de conveniență;

b) selecționarea să fie efectuată dintr-o listă de unități de eșantionare; selecţionarea să acopere

populația țintă;
c) evitarea erorilor de selecție, care au drept efect o descriere imperfectă a populației; atingerea
celei mai mari precizii posibile în descrierea populației.

16. Dacă într-o cercetare ştiinţifică utilizăm date, informaţii şi dovezi recoltate din realitatea
contextuală, atunci putem aprecia că efectuăm o cercetare:

a) psihometrică;

b) calitativă;

c) empirică.

17. În cadrul unei cercetări pot fi întâlnite următoarele tipuri de variabile: *

a) variabile moderatoare şi/sau mediatoare; variabile independente; variabile intermediare;

b) variabile predictor; variabile criteriu;

c) variabile independente; variabile dependente; variabile intermediare.

18. În cadrul unei cercetări de tip exploratoriu privind rolul stresului în motivația de a rămâne în
organizație, variabilele independente pot fi: *

a) motivația intrinsecă, nivelul stresului profesional, stresul posttraumatic, venitul salarial;

b) unele caracteristici de personalitate, nivelul stresului profesional;

c) motivația data de identificarea cu organizația, satisfacția profesională, vechimea în organizație.

19. Cu cât eșantionul unei cercetări este mai mare, cu atât reprezentativitatea crește. Precizaţi care
este numărul de persoane după care reprezentativitatea nu mai este influențată: *

a) 120-150 persoane;

b) 150-250 persoane;

c) 700-800 persoane.

20. Tehnica eşantionării aleatorie simplă face parte din categoria: *

a) tehnicilor non-probabiliste;

b) tehnicilor de eşantionare stratificată;

c) tehnicilor probabiliste.
21. Dintre ipotezele prezentate mai jos, ca exemple, care va fi aleasă de către dvs. ca fiind corect
formulată? *

a) dacă există o relație pozitivă între chestionarul de evaluare a stresului profesional și scala
conștiinciozitate din Chestionarul NEO-FFI, atunci anticipăm o performanţă profesională scăzută;

b) dacă nivelul satisfacției angajaților este mai mare, cu atât este mai mare corelația dintre cerinţele
postului și nivelul motivației personelor angajate;

c) dacă motivația pentru muncă este ridicată, atunci satisfacția profesională este mai mare.

22. Studiul de caz reprezintă o modalitate de cercetare intensivă a unei anumite entități individuale
sau colective, cu ajutorul unor tehnici şi/sau metode, cum ar fi: *

a) testele proiective; anamneza;

b) analiza biografică; autobiografia; analiza produselor activităţii;

c) interviul psihologic, chestionarul/scala, observația, studiul documentelor etc.

23. Derularea unei cercetări științifice trebuie să parcurgă următoarele etape: *

a) planificarea; alegerea modelului teoretic; alegerea instrumentelor de lucru; constituirea

eșantionului; colectarea datelor; analiza datelor; elaborarea documentului final;

b) planificarea; alegerea modeluluiteoretic; formularea unei întrebări; alegerea metodei adecvate și

a instrumentelor; alegerea procedurilor de analiză; realizarea cercetării; prezentarea datelor;

c) formularea unei întrebări; alegerea metodei adecvate și a instrumentelor; alegerea procedurilor

de analiză; realizarea cercetării; prezentarea datelor.

24. Prin natura şi conţinutul său ipoteza contribuie, printre altele, la: *

a) indicarea unei cercetări de tip confirmator;

b) abordarea unui subiect nou, neinvestigat anterior;

c) orientarea către procedurile statistice adecvate analizei datelor.

25. Din perspectivă metodologică, unitate de eşantionare se referă la: *

a) volumul populaţiei;

b) cazurile din care este compusă populaţia;

c) totalitatea persoanelor care trăiesc într-un anumit spaţiu geografic.

26. Într-un studiu cu privire la comportamentele dezadaptative, care dimensiune/caracteristică
individuală dintre cele prezentate mai jos ar fi selectată de către dvs. ca fiind variabilă
independentă? *

a) numărul absenţelor de la program;

b) performanţa profesională;

c) agresivitatea verbală.

27. Reprezentativitatea eșantionului este condiția de bază a validității externe și depinde, în

principal, de patru factori, astfel: *

a) caracteristica măsurată; impactul unor variabile covariante; mărimea eșantionului; procedura de

eșantionare;

b) calitatea eșantionului; mărimea eșantionului; condiția selecției aleatorii; utilizarea legilor

probabilității pentru estimarea erorii de eșantionare;

c) impactul unor variabile; condiția selecției aleatorii; mărimea eșantionului; caracteristica măsurată.

28. Dacă aveţi sarcina de a analiza validitatea statistică a unei cercetări ştiinţifice şi observţi că
puterea statistică obţinută este redusă, către ce cauze vă orientaţi atenţia? *

a) ambiguitatea vs. claritatea ipotezelor;

b) coerenţa ipotezelor în raport cu tema şi modelul teoretic care stă la baza studiului;

c) mărimea eşantionului şi testele statistice aplicate.

29. Diagrama Gant, ca formă de gestionare a planului unei cercetări, cuprinde următoarele elemente
de bază: *

a) căutarea unei idei de cercetare; conceptualizarea proiectului; stabilirea eșantionului; formularea

ipotezelor; evaluarea caracteristicilor/dimensiunilor; prelucrarea datelor obținute;

b) lista completă a activităților din planul de cercetare; precizarea datei, duratei și caracterului
fiecărei activități; precizarea condiționărilor;

c) analiza mediului de muncă; analiza consecințelor mediului de muncă asupra sănătății fizice și
mentale; managementul situațiilor din mediul de muncă.

30. Care sunt factorii interni care determină întrebările de interogare a realității referitoare la o
cercetare științifică ? *

a) curiozitatea; compasiunea; confirmabilitatea; conformismul; preferința personală;

b) solicitarea din partea unei autorități academice; resursele disponibile; sistemul de recompense la
care are acces; interesul științific;

c) care este obiectul? care este motivul cercetării ? care este populația ? unde se va desfășura
cercetarea ? când și cât timp durează ?