Metode de cercetare in psihologie

Catedra de Psihologie

TRUE/FALSE
9. M.Grawitz remarca faptul ca in stiintele umane notiunea de metoda este foarte clara si deloc ambigua, utilizandu-se
fie la singular (metoda comparativa, etc.), fie la plural (metode de culegere a datelor, etc.). F
1. Metoda cauta sa raspunda la intrebari de tipul “unde?” sau "ce este?" F

14.Se poate spune ca unei metode ii este subordonata o singura tehnica de cercetare, iar fiecare tehnica poate fi
aplicata intr-o singura modalitate si numai una. F

8. Dupa criteriul temporal Septimiu Chelcea distinge intre metodele transversale si metode longitudinale. Metodele
transversale sunt cele care studiaza evolutia fenomenelor in timp: biografia, studiul de caz, anchete Panel.F

12. Pretestarea instrumentelor de cercetare (ancheta-pilot) nu este etapa standardizarii instrumentelor de investigare
(stabilirea lor exacta), fiind necesara doar pentru a stabili continutul de adevar al unor itemi sau intrebari. F

25. Dupa criteriul temporal Septimiu Chelcea distinge intre metodele transversale si metode longitudinale. Metodele
longitudinale sunt cele care urmaresc descoperirea relatiilor intre laturilor, aspectele, fenomenele si procesele
social-umane la un moment dat, cum ar fi, de exemplu, observatia, ancheta sociologica, etc. F

42. Dupa forma intrebarilor si a stimulilor se pot distinge chestionare cu intrebari rotunde, cu intrebari ascutite si cu
intrebari tip palnie. F

35. Definitivarea instrumentelor de cercetare reprezinta etapa de inceput a instrumentelor de cercetare (finalizarea
elementelor de continut, punerea in pagina, multiplicarea lor etc). F

2. Metoda este legata de explicatie si reprezinta un mijloc de descoperire a unui aspect al adevarului. T
3. Metoda este utilizata in functie de o metodologie si presupune inlantuirea ordonata a mai multor tehnici care, la
randul lor, vor fi operationalizate in moduri de utilizare sau procedee aplicate instrumentelor concrete de
investigare. T
4. Prin metoda de cercetare se intelege calea, itinerariul, sau programul dupa care se regleaza actiunile individuale
si practice in vederea atingerii unui scop. T
5. Se considera ca in stiintele socio-umane termenul de metoda se foloseste in acceptiuni foarte variate, asociindu-i-
se cand un sens prea larg (metoda statistica, metoda experimentala), cand unul prea ingust. T
6. Metoda reprezinta sistemul de reguli si principii de cunoastere si de transformare a realitatii obiective. T
7. Metodele sunt ghidate de conceptia generala a cercetat. si de principiile teoretice de la care porneste si pe care-si
fundamenteaza demersul de cercetare. T

10. Drumul de la teoretic la empiric sau traseul opertionalizarii este lamurit de S. Chelcea in urmatorul exemplu:
,,daca ancheta reprezinta o metoda, chestionarul apare ca tehnica, modul de aplicare... prin autoadministrare, ca
un procedeu, iar lista propriu-zisa de intrebari (chestionarul tiparit) ca instrument de investigare’’. T
11. Conform criteriului credibilitatii datelor metodele secundare (interviul, chestionarul, sondajul, tehnica scalelor,
tehnica testelor, tehnica sociometrica) ofera informatii cu valoare de opinie si permit o cunoastere predominant
psihosociologica. T

13. Preancheta are ca scop fixarea obiectivelor si consta in analiza logica amanuntita a ipotezelor posibile,
selectandu-se ipotezele verificabile. T
15. Tehnica este definita drept ansamblu de prescriptii metodologice (reguli, procedee) pentru o actiune eficienta, atat
in sfera productiei materiale, cat si in sfera productiei spirituale (tehnici de cunoastere, de calcul, de creatie),
precum si in cadrul altor actiuni umane (tehnici de lupta, sportive, etc.)” T
16. Stabilirea universului anchetei reprezinta stabilirea populatiei de referinta sau a persoanelor care vor fi investigate
si asupra carora vor fi extinse rezultatele investigatiei socioumane. T
17. Conform criteriului credibilitatii datelor metodele principale (observatia, experimentul, documentarea) ofera
informatii cu valoare de fapte si inlesnesc o cunoastere predominant sociologica. T
18. A.Giddens schematizeaza etapele procesului de cercetare astfel:
a. definirea problemei
b. revizuirea dovezilor sau trecerea in revista a bibliografiei
c. clarificarea problemei prin formularea ipotezei
d. selectarea planului de cercetare prin alegerea uneia sau a mai multor metode de cercetare
e. efectuarea cercetarii
f. interpretarea rezultatelor
g. raportarea descoperirilor prin redactarea raportului de cercetare T

19. Cu privire la etapelele procesului de cercetare si citandu-l pe R.Mucchieli, S.Chelcea considera ca intr-o
investigatie de tip sociouman trebuie urmate urmatoarele etape:
a. Determinarea obiectului investigatiei
b. Preancheta
c. Stabilirea obiectivelor si formularea explicita a ipotezelor cercetarii
d. Stabilirea universului anchetei
e. Alcatuirea esantionului sau a lotului
f. Alegerea tehnicilor de cercetare in functie de metodologia cercetarii
g. Pretestarea instrumentelor de cercetare (ancheta-pilot)
h. Definitivarea instrumentelor de cercetare
i. Prelucrarea datelor si a informatiilor obtinute
j. Analiza rezultatelor obtinute din etapele anterioare
k. Redactarea raportului de cercetare T

20. Determinarea obiectului de cercetare se face tinand cont totodata si de factorii tehnici (nivelul de calificare al
personalului de cercetare si al personalului auxiliar, precum si de termenul calendaristic al investigatiei – acordam
o treime din timp muncii de teren, iar doua treimi muncii de prelucrare). T

21. Instrumentele de cercetare sunt considerate unelte materiale de care se foloseste cercetatorul pentru
cunoasterea stiintifica a fenomenelor. T

22. Definirea operationala a conceptelor sociologice reprezinta traducerea conceptelor in “evenimente observabile”. T

23. Prin articularea indicatorilor intr-un sistem printr-o selectie atenta sunt retinuti doar indicatorii necesari si suficienti,
stabilindu-se puterea lor de respingere, puterea lor de continere si, respectiv, puterea lor de discriminare. T

24. Determinarea obiectului de cercetare se face in raport cu ideea si scopul declarat al initiatorilor investigatiei si cu
metodologia cercetarii. T

26. Atunci cand se stabilesc obiectivele si se formuleaza explicit ipotezele cercetarii trebuie explicat scopul cercetarii
precum si rezultatele ce se prevad a fi obtinute. T

27. Metoda de investigare este determinata atat de adecvarea tehnicilor la scopul propus (tehnicile trebuie corelate
pentru ca fiecare dintre ele are limite), cat si de accesibilitate si costuri. T

28. Codificarea datelor reprez. operatia de atribuire fiecarei categ. de informatii a unui nr.sau litera. T
29.In cadrul codificarii, informatiile se condenseaza, se sistematizeaza si se normalizeaza iar codificatorul face analiza
si interpretarea inform. cu scopul incadrarii lor in categorii exclusive. T

30. Procedeul este definit drept “maniera de actiune”, de utilizare a instrumentelor de investigare. T

31. In cadrul preanchetei se estimeaza costul intregii investigatii; se stabileste termenul calendaristic de incheiere a
cercetarii; se prevad dificultatile din teren legate de desfasurarea investigatiei si, nu in ultimul rand, se studiaza
bibliografia aferenta problemei de cercetat. T

32. Chelcea sustine ca intr-un chestionar “combinarea si succesiunea stimulilor trebuie sa fie logica, dar si
psihologica”. T

33. Un raport de cercetare, corect intocmit, trebuie sa cuprinda:

a. o introducere in problema studiata
b. un scurt istoric al proiectului de cercetare
c. un rezumat al cercetarilor anterioare
d. o reformulare clara a problemei
e. redarea completa a procedeelor utilizate pentru culegerea si prelucrarea informatiilor
f. prezentarea detaliata a rezultatelor
g. un rezumat al interpretarii rezultatelor T

34. P. Pichot spune despre chestionare ca "sunt teste compuse dintr-un numar mai mare sau mai mic de intrebari
prezentate in scris subiectilor si se refera la opiniile, preferintele, sentimentele, interesele si comportamentele lor
in circumstante precise“.T

36. Chelcea defineste tehnicile de cercetare ca fiind subsumate metodelor si referindu-se strict la demersul
operational al abordarii fenomenelor de studiu. T

37. Roger Mucchielli, spunea despre chestionar ca „nu poate fi considerat decat o lista de intrebari“.T

38. Chelcea defineste chestionarul ca fiind “o tehnica si, corespunzator, un instrument de investigare constand dintr-
un ansamblu de intrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care, prin administrarea
de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri
ce urmeaza a fi inregistrate in scris”. T

39. Partea introductiva este denumita si scrisoare de explicatie si are rolul dea oferi explicatii:
a. cu privire la rolul anchetei
b. cu privire la scopurile si obiectivele sale,
c. cu privire la ce vor fi folosite rezultatele studiului,
d. referitoare la valentele sale pragmatice
e. referitoare la faptul ca raspunsurile persoanei in cauza sunt foarte importante pentru reusita anchetei. T
40. In partea introductiva trebuie sa se precizeze datele de contact ale operatorului de ancheta, ale institutiei care a
comandat sau care realizeaza studiul, precum si ale coordonatorului proiectului, fie pentru detalii suplimentare, fie
pentru solicitarea modificarii datelor personale din bazele de date. T

41. Earl Babbie, spune ca prin chestionar se intelege „o metoda de colectare a datelor prin intrebarile puse
persoanelor sau prin intrebarea acestora daca sunt de acord sau in dezacord cu enunturile care reprezinta diferite
puncte de vedere“.T

MULTIPLE CHOICE
1.Metodele au in principal un caracter :
a. instrumental si de actiune
b. de operationalizare si localizare
 c. de informare si interpretare

2. Daca se cerceteaza performantele academice ale unui grup de studenti se poate recurge la metoda longitudinala,
ceea ce ar presupune:
a. cercetarea la sfarsitul facultatii pentru ca rezultatele demersului sunt importante
b. cercetarea aceluiasi grup pe toata durata colegiului sau facultatii
c. cercetarea din cand in cand pe o perioada limitata din timpul facultatii

3. Dupa criteriul credibilitatii datelor obtinute in cercetare se poate face distinctia intre:
a. metode principale
b. metode tertiare
c. metode secundare

4. Faptul ca in constructia chestionarului limbajul trebuie sa fie inteles de catre persoanele supuse anchetei
defineste criteriul:
a. relevantei
b. adaptarea limbajului
c. simetriei
5.
Dupa criteriul reactivitatii (respectiv al gradului de implicare al cercetatorului asupra obiectului de studiu),
Septimiu Chelcea distinge intre:
a. metodele experimentale
b. metode cvasiexperimentale
c. metode de observatie
d. metode nonexperimentale

6. Dupa numarul unitatilor sociale luate in studiu, S. Chelcea distinge intre:

a. metodele statistice ce presupun investigarea unui numar mare de unitati sociale
b. metodele cazuistice ce se refera la studiul integral al catorva unitati sau fenomene socio-umane
c. metodele reproductibile care se refera la studiul partial al unor persoane

7. Dupa criteriul functiei indeplinite in procesul cercetarii putem vorbi de:

a. metode de proiectare a cercetarii
b. metode de recoltare a datelor
c. metode de reproducere a realitatii
d. metode de analiza si interpretare

8. Dupa locul ocupat in procesul investigatiei empirice S. Chelcea distinge intre:

a. metodele de culegere a informatiilor
b. metodele de prelucrare a informatiilor
c. metodele de interpretare a datelor cercetarii
d. metodele de verificare a informatiilor

9. Dupa scopul lor, cercetarile socioumane concrete pot fi de mai multe tipuri. Din aceast perspectiva putem spune
ca etnografia este o stiinta preponderent:
a. descriptiva
b. explorativa
c. explicativa

10. Dupa criteriul temporal J.C.Plano vorbeste de:

a. metode longitudinale
b. metode transversale
c. metode inguste
11. Dupa scopul lor, cercetarile socioumane concrete pot fi de mai multe tipuri. Din aceast perspectiva putem spune
ca sociologia este o stiinta preponderent:
a. descriptiva
b. explorativa
c. explicativa

12. Metoda stiintifica presupune (conform lui J.Plano) urmatoarele momente:

a. identificarea clara a problemei ce trebuie cercetata
b. verificarea problemei prin aflarea parerii celorlalti despre aceasta chestiune
c. formularea unei ipoteze ce exprima o relatie intre variabile
d. rationare deductiva atenta in ceea ce priveste ipoteza pentru a investiga implicatiile problemei:
stabilirea tehnicilor si procedeelor aferente
e. culegerea de date pentru testarea empirica a ipotezei
f. analiza cantitativa si calitativa a datelor
g. acceptarea, respingerea sau reformularea ipotezei

13. Dupa scopul lor, cercetarile socioumane concrete pot fi de mai multe tipuri: cercetari descriptive si cercetari
explicative. Cercetarile explicative isi propun:
a. sa testeze ipotezele
b. sa ofere informatii pentru formularea ipotezelor

14. In functie de nivelul de acces la instantele sistemului psihic putem vorbi de:
a. metode care vizeaza planul constient si care se adreseaza cu precadere
instantei Egoului
b. metode care vizeaza nivelul inconstientului (personal si colectiv) si care se adreseaza cu precadere
instantei Sinelui personal si colectiv
c. metode care vizeaza planul transpersonal si prin care se urmareste obtinerea de informatii de la nivelul
Sinelui integral

15. In schema lui Giddens referitoare la etapele procesului de cercetare efectuarea cercetarii se refera la:
a. strangerea datelor si inregistrarea informatiilor
b. alegerea temei de cercetare

16. Cum se numeste sectiunea dintr-un chestionar in care se vor face precizarile concrete referitoare la timp si la
modalitatile concrete de raspuns la intrebarile din chestionar;
a. introducere
b. instructiuni de aplicare
c. continut propriu-zis

17. Chestionarele care pornesc cu intrebari simple a caror complexitate creste pe masura ce se avanseaza in
derularea lor se numesc:
a. chestionare tip „palnie”
b. chestionar tip „sacosa”
c. chestionar tip ‚palnie intoarsa”

18. Prelucrarea datelor si a informatiilor obtinute se refera la:

a. Informatiile obtinute din aplicarea instrumentelor de cercetare sunt clasificate, inseriate si
pregatite pentru prelucrarea matematica
b. Prelucrarea datelor prin codificare si tabulare

19. Dupa scopul lor, cercetarile socioumane concrete pot fi de mai multe tipuri: cercetari descriptive si cercetari
explicative. Cercetarile explicative isi propun:
a. sa testeze ipotezele
b. sa ofere informatii pentru formularea ipotezelor
20. Chestionarele care pornesc cu intrebari complexe care se simplifica pe masura ce se avanseaza in derularea lor
se numesc:
a. chestionare tip „palnie”
b. chestionar tip „sacosa”
c. chestionar tip ‚palnie intoarsa”

21. In debutul chestionarului se recomanda folosirea uneia sau mai multor intrebari :
a. care sa fie usoare si la care oamenii raspund cu placere, cu scopul de a antrena subiectul in
dialog
b. care sa fie mai dificile pentru a motiva subiectul

22. Dimensiunea chestionarului se refera la:

a. numarul de operationalizari
b. numarul de intrebari
c. numarul de ipoteze

23. Cum se numeste sectiunea dintr-un chestionar care contine intrebari sau itemi:
a. instructiuni de aplicare
b. continutul propriu-zis al chestionarului
c. introducere

24. Daca se cerceteaza performantele academice ale unui grup de studenti se poate folosi metoda transversala ceea
ce inseamna:
a. cercetarea secventiala pe toata durata studiilor
b. cercetarea simultana a mai multor grupuri – cate unul pentru fiecare an de studiu
c. cercetarea intregului grup pe toata durata facultatii

25. In schema lui Giddens referitoare la etapele procesului de cercetare definirea problemei se refera la:
a. alegerea temei de cercetare
b. aflarea si strangerea de informatii

26. In general, se considera ca un chestionar trebuie sa aiba:

a. un numar cat mai mic de intrebari
b. un numar cat mai mare de intrebari

27. Referitor la tehnicile de construire a chestionarului se cunoaste ca, de cele mai multe ori din dorinta de a “acoperi”
cat mai bine continutul conceptelor prin indicatori, tendinta cercetatorului este :
a. de a formula mai multe intrebari decat ar recomanda-o conditiile concrete de desfasurare a
anchetei
b. de a formula mai putine intrebari decat ar trebui

28. Becker considera ca in constructia intrebarilor trebuie sa se tina cont de o serie de criterii cum ar fi:
a. relevanta
b. simetria
c. claritatea si simplitatea
d. adaptarea limbajului
e. gradul de ocupare grafica a instrumentului de cercetare
29. Faptul ca in constructia chestionarului fiecare intrebare trebuie sa se refere la un anumit aspect particular si unic
al cercetarii defineste criteriul:

a. simetriei
b. relevantei
c. claritatii

30. Printre factorii principali care fac sa intalnim, in practica, chestionare de dimensiuni foarte diverse, de la cele
compuse doar din cateva intrebari pana la altele ce cuprind sute de intrebari se afla si urmatorii:
a. specificul temei studiate si obiectivele cercetarii
b. finalitatea acesteia si beneficiarul rezultatelor
c. tehnica de ancheta si felul intrebarilor
d. timpul de care se dispune

31. Intrebarile care permit „introducerea” persoanei chestionate in subiectul anchetei si care nu trebuie sa fie nici
foarte dificile si nici prea specifice poarta denumirea de intrebari:
a. introductive
b. de trecere
c. filtru
d. bifurcate

32. Intrebarile care au scopul este de „a sparge gheata” si de a da incredere repondentului:

a. introductive
b. de trecere
c. filtru
d. bifurcate

33. Intrebarile care marcheaza trecerea sau saltul de la o categorie de intrebari la alta sau de la o dimensiune a
chestionarului la alta si care au scopul de a „semnaliza” si de a facilita aceasta schimbare poarta denumirea de
a. introductive
b. de trecere
c. filtru
d. bifurcate

34. Intr-un chestionar atunci cand formulam intrebarile si pentru protejarea stimei de sine se folosesc:
a. intrebari indirecte
b. eufemisme
c. termeni cu incarcatura emotionala mai redusa
d. cuvinte din limbajul stiintific al cercetatorului

35. Intrebarile menite sa permita trecerea anumitor categorii de repondenti si sa blocheze accesul altora la itemii
chestionarului poarta denumirea de:
a. introductive
b. de trecere
c. filtru
d. bifurcate

36. Regula referitoare la un numar cat mai mic intr-un chestionar denumita si „regula de aur” nu trebuie sa impieteze
asupra:
a. calitatii cercetarii
b. capacitatii de acoperire a temei cercetate
c. gradului de stres al cercetatorului
37. Intrebarile reprezentate de itemii cu valoare statistica sau de datele personale de tipul sex, varsta, nivel de
venituri, nivel de scolarizare, stare civila, numar de copii etc. se numesc:
a. introductive
b. de trecere
c. de identificare
d. de impunere

38. Intrebarile care sunt asemanatoare celor filtru doar ca nu blocheaza accesul niciunei persoane sau categorii de
repondenti, ci le redirectioneaza catre sectiuni diferite ale instrumentului
a. introductive
b. de trecere
c. filtru
d. bifurcate

39. Intrebarile care sunt menite de a „verifica” atentia si corectitudinea raspunsurilor date de persoanele chestionate,
cu scopul de a creste gradul de incredere in raspunsurile obtinute se numesc:
a. introductive
b. de trecere
c. filtru
d. de control

40. Faptul ca in constructia chestionarului continutul intrebarilor trebuie sa fie corelat cu tema si sa aiba relevanta
pentru obiectivele cercetarii defineste criteriul:
a. relevantei
b. simetriei
c. claritatii

41. Intr-un chestionar trebuie sa tinem cont in formularea intrebarilor:

a. de evitarea reactiei de prestigiu a repondentului
b. de protejarea stimei de sine a subiectului
c. de nivelul de experienta al coordonatorului de proiect

42. Tehnica definita de Septimiu Chelcea ca fiind cea de obtinere prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de
la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor
socioumane se numeste:
a. observatia
b. interviul
c. experimentul

43. Intrebarile intr-un chestionar trebuie sa fie formulate:

a. intr-o maniera clara, simpla, fara inflorituri stilistice
b. respectand regulile gramaticale si topica frazei sau a propozitiei
c. intr-o maniera complicata si metaforica pentru a exprima cat mai complet ceea ce vor sa exprime

44. In formularea intrebarilor dintr-un chestionar exista o regula referitoare la memoria celor anchetati care trebuie sa
nu fie:
a. subestimata
b. supraestimata
c. neglijata

45. Kenneth D. Bailey considera ca in clasificarea tipurilor de observatie intervin doua tipuri de criterii:
a. structura environmentului, care prin dihotomizare da nastere cadrului natural (studiu de teren) si
cadrului artificial (experimentul de laborator)
b. gradul de structurare a observatiei, care poate fi la limita in observatie nestructurata, de o parte,
si observatie structurata, de cealalta parte
 c. gradul de libertate a operatorului de observatie, care da nastere unor criterii de observatie specifice
46. Intr-un chestionar sunt complet interzise:
a. dublele negatii
b. operationalizarile exagerate
c. interogatiile

47. Intr-un chestionar gradul de abstractizare si continutul in termeni de specialitate al intrebarilor, ca si numarul
nelologismelor, regionalismelor, termenilor argotici trebuie sa fie adaptat:
a. operatorilor de ancheta sau de interviu
b. categoriei de public sau persoanelor anchetate
c. coordonatorului de proiect sau cercetatorului

48. Faptul ca in constructia chestionarului intrebarile trebuie sa fie clare, simple, precise si sa reflecte intr-o maniera
consistenta sensul itemului la care se face referire defineste criteriul:
a. relevantei
b. simetriei
c. claritatii si simplitatii

49. Printre avantajele interviului ca tehnica de cercetare se numara si:

a. asigurarea standardizarii conditiilor de raspuns, lucru imposibil de realizat in cazul chestionarelor
postale
b. neasigurarea controlului itemilor supusi operationalizarii
c. asigurarea controlului asupra succesiunii intrebarilor, fapt ce are consecinte pozitive asupra acuratetei
raspunsurilor
d. colectarea unor raspunsuri spontane, stiut fiind ca primele reactii sunt mai semnificative decat cele
realizate sub control normativ

50. Intrebarile care au rolul de a provoca explicatii si care de obicei au fie multe variante de raspuns prestabilite, fie
sunt intrebari deschise cu raspunsuri libere se numesc:
a. introductive
b. de trecere
c. tip ”de ce”
d. filtru

51. In Tratatul de psihologie sociala, Roger Daval si colaboratorii fac o serie de distinctii intre situatia de interviu si alte
fenomenele psihosociologice. Care dintre acestea sunt adevarate?
a. Interviul reprezinta mai mult decat un dialog pentru ca nu totdeauna dialogul are drept scop obtinerea
de informatii
b. Interviul nu poate fi confundat cu interogatoriul, desi si intr-un caz si in celalalt exista o persoana care
pune intrebari, care dirijeaza discutia
c. Interviul este similar interogatoriului

52. Printre avantajele interviului ca tehnica de cercetare se numara si:

a. flexibilitatea, posibilitatea de a obtine raspunsuri specifice la fiecare intrebare
b. reproductivitatea, capacitatea de a reproduce intrebari pe masura ce se expun
c. rata mai ridicata a raspunsurilor, asigurata de obtinerea raspunsurilor si de la persoanele care nu stiu
sa citeasca si sa scrie, ca si de la persoanele care se simt mai protejate cand vorbesc decat cand scriu
d. observarea comportamentelor nonverbale, fapt ce sporeste cantitatea si calitatea informatiilor

53. Tehnica propusa de psihologul american Carl Rogers si care a inlocuit astfel „modalitatea clasica“ de desfasurare
a sedintelor de psihanaliza descrise de Sigmund Freud se numeste:
a. interviu clinic
 b. interviu rigid
c. interviu spontan

54. Din punctul de vedere al continutului comunicarii se poate face distinctie intre:
a. interviul de opinie si interviul documentar
b. interviul gazetar si interviul de opinie

55. Printre avantajele interviului ca tehnica de cercetare se numara si:

a. asigurarea unor raspunsuri personale, fara interventia altora
b. asigurarea unor raspunsuri mijlocite, prin interventia amicilor subiectilor
c. asigurarea raspunsului la toate intrebarile si prin aceasta furnizarea informatiilor pentru testarea tuturor
ipotezelor cercetarii
d. precizarea datei si locului convorbirii, fapt ce asigura comparabilitatea informatiilor
e. studierea unor probleme mai complexe prin utilizarea unor formulare, chestionare sau ghiduri de
interviu mai amanuntite, cu mai multe intrebari, de o mai mare subtilitate

56. Printre dezavantajele interviului ca tehnica de cercetare se numara si:

a. costul ridicat, nu numai al orelor de intervievare, dar si al celorlalte etape si momente ale proiectarii si
realizarii cercetarilor pe baza de interviu
b. timpul indelungat necesar pentru identificarea persoanelor incluse in esantion, pentru obtinerea
acordului si desfasurarea convorbirii, uneori fiind necesare mai multe vizite la aceeasi adresa
c. erorile datorate operatorilor de interviu in ceea ce priveste punerea intrebarilor si inregistrarea
raspunsurilor, asa-numitul „efect de operator“
d. costul foarte scazut in comparatie cu observatia participativa

57. Printre dezavantajele interviului ca tehnica de cercetare se numara si:

a. imposibilitatea consultarii unor documente in vederea formularii unor raspunsuri precise;
b. inconveniente legate de faptul ca se cere indivizilor sa raspunda, indiferent de dispozitia lor psihica, de
starea de oboseala etc.;
c. neasigurarea anonimatului, fiind cunoscute adresa si numarul de telefon ale persoanelor care urmeaza
sa fie intervievate;
d. lipsa de standardizare in formularea intrebarilor, ceea ce limiteaza comparabilitatea informatiilor;
e. dificultati in accesul la cei care sunt inclusi in esantion.

58. Printre avantajele utilizarii focus grupului putem vorbi de faptul ca:
a. este o tehnica flexibila
b. are o inalta validitate
c. produce rezultate destul de rapid
d. prezinta costuri foarte ridicate

59. Dupa gradul de libertate a cercetatorului in alegerea temelor de investigare si in ceea ce priveste formularea,
numarul si succesiunea intrebarilor, interviurile se inscriu pe un continuum intre:
a. interviul individual si cel de grup
b. interviul comprehensiv si cel repetitiv
c. interviul directiv si cel nondirectiv

60. Interviurile directive se considera ca:

a. au intrebari prestabilite, structurate intr-o ordine rigida
b. se desfasoara intr-un interval de timp limitat
c. se centreaza pe problema de studiu
d. au numar ridicat de intrebari spontane
61. Metoda care consta in „colectarea datelor despre comportamentul nonverbal“ implicand sensibilitatea vizuala, dar
si acustica, tactila, termica, olfactiva poarta denumirea de:
a. metoda experimentului
b. metoda observatiei
c. metoda anchetei

62. Referitor la regulile de observare exista o serie de conditii prealabile observarii. Printre acestea se afla:
a. inainte de inceperea cercetarii cel ce face observatia trebuie sa se familiarizeze cu obiectivele
cercetarii;
b. tehnicile de observare si procedeele de notare a faptelor de observatie trebuie precis formulate si
suficient de mult repetate pentru ca observatia sa fie valida;
c. inainte de a observa, cercetatorul trebuie sa memoreze lista unitatilor de observare (secventele
comportamentale).
d. cercetatorul trebuie sa-si evalueze nivelul de stres inainte de a realiza operationalizarea conceptelor

63. Rolul cercetatorului in observatia participativa poate fi:

a. totalmente participant
b. participant ca observator
c. observator ca participant
d. totalmente observator
e. observator general si neimplicat

64. In cadrul experimentului, variabilele ale caror valori, discrete sau continue, pot fi ordonate de-a lungul unei singure
dimensiuni (de exemplu, cooperarea, conflictul etc.) se numesc variabile:
a. calitative
b. cantitative
c. mixte

65. Metoda de cercetare concreta empirica care consta in identificarea, colectarea, analizarea si interpretarea datelor
cu ajutorul simturilor (vaz, auz, miros etc.) in vederea efectuarii de inferente psihologice si sociologice pentru a
verifica ipotezele sau pentru a descrie sistematic si obiectiv mediul inconjurator, oamenii si relatiile interpersonale,
comportamentele individuale si colective, actiunile si activitatile, comportamentul verbal, obiectele fizice,
produsele activitatilor creative ale persoanelor si grupurilor umane se refera la metoda:
a. experimentului
b. observatiei
c. studiului de caz

66. Cercetatorul care ascunde rolul sau de observator si se integreaza in viata colectivitatii studiate cat mai mult
posibil, interactionand cat mai natural cu cei pe care ii studiaza, prin incorporarea rolurile sociale impuse de grup,
dar ramanand totusi observator - acesta fiind rolul sau primar – se refera la rolul de:
a. totalmente observator
b. participant ca observator
c. observator ca participant
d. totalmente participant
e. observator general

67. Experimentul prin care se masoara influenta variabilei independente asupra variabilei dependente se numeste:
a. explorativ
b. metodic
c. critic
d. propriu-zis stiintific
68. Observatia care se refera la situatia in care observatorul se afla in afara sistemului observat, aceasta tehnica fiind
recomandata in cazurile in care incadrarea cercetatorului in sistemul rol-status-urilor grupului sau colectivitatii tinta
este dificila sau chiar imposibila se refera la observatia:
a. interna
b. participativa
c. externa

69. Interviurile nondirective se caracterizeaza prin:

a. numar redus de intrebari
b. numar foarte ridicat de intrebari
c. formularea spontana a intrebarilor
d. raspunsuri complexe
e. raspunsuri simple

70. Cercetatorul care isi dezvaluie rolul de cercetator, dar isi consacra buna parte din timp activitatilor comune ale
grupului studiat se refera la rolul de:

a. totalmente participant
b. participant ca observator
c. observator ca participant
d. totalmente observator
e. observator general

71. Factorii introdusi in experiment de cercetator sau de alte instante (natura, societate) si al caror parametri de tipul
valoare, intensitate, durata, frecventa etc. se modifica in timp se numesc:
a. variabile dependente
b. variabile independente
c. variabile indiferente

72. In metoda observatiei se cunosc o serie de regulile referitoare la continutul notelor de observatie. Printre acestea
se afla:
a. notele de observatie trebuie sa includa: data, ora, durata observatiei, locul desfasurarii evenimentelor,
circumstantele observarii, aparatele utilizate in observatie, factorii de mediu care pot influenta
comportamentele, precum si modificarile care au survenit in timpul observarii
b. in notele de observatie nu-si au locul opiniile, ipotezele, remarcile cercetatorului, fiind gresit sa notam
ca persoana observata era, de exemplu, emotionata, trebuind sa notam doar expresia faciala, paloarea,
contractia musculara etc. fara a face interpretari sau fara sa acordam semnificatii faptelor sau actelor de
conduita observate
c. notele de observare trebuie sa contina rezultatele examinarilor la testele de personalitate efectuate in prealabil
ca probe de admitere in sistemul de observare.

73. Cercetatorul care nu se implica in viata grupului si nu intervine in desfasurarea fenomenelor studiate se refera la
rolul de:
a. totalmente participant
b. participant ca observator
c. observator ca participant
d. totalmente observator

74. Observatia descrisa in 1934 de catre Tippett care se bazeaza pe tehnica sondajului, fiind numita uneori
„esantionaj al muncii“ sau „inspectie instantanee“ se refera la:
a. esantionata
b. continua
75. Metoda care consta in observarea si masurarea efectelor manipularii unor variabile independente asupra
variabilelor dependente intr-o situatie in care actiunea altor factori (prezenti efectiv, dar straini studiului) este
redusa la minimum poarta denumirea de:
a. metoda observatiei
b. metoda experimentului
c. metoda studiului de caz

76. Intr-un experiment, in afara factorilor care isi modifica parametrii, exista o serie de alti factori, exteriori relatiei
presupuse intre variabilele explanatorii, care sunt mentinuti constanti si sunt controlati. Acesti factori poarta
denumirea de:
a. variabile interioare controlate
b. variabile interioare necontrolate
c. variabile exterioare controlate

77. Intr-un chestionar se recomanda sa nu fie folosite:

a. afirmatiile retorice
b. negatiile
c. interogatiile

78. Experimentul care are o functie de sondare a situatiilor psihosociale mai putin cunoscute, fara a porni de la
ipoteze foarte exacte si are un rol de precizare a problemelor ce urmeaza a fi clarificate in cercetarile stiintifice
ulterioare se numeste experiment:
a. explorativ
b. metodic
c. critic

79. Observarea care se refera la perioade limitate din viata unei colectivitati sau la secvente comportamentale bine
precizate ale unui numar mic de indivizi si personalitati se refera la observatia:
a. esantionata
b. continua

80. Intr-un experiment, data fiind multitudinea factorilor exteriori, cercetatorul lasa cu buna stiinta necontrolate unele
variabile mai greu de mentinut la acelasi nivel datorita complexitatii lor, a mijloacelor tehnice, uneori rudimentare,
din considerente materiale sau deontologice etc. Aceste variabile sunt denumite:
a. variabile interioare necontrolate
b. variabile exterioare necontrolate
c. variabile exterioare controlate

81. Grupul constituit din ansamblul persoanelor asupra carora actioneaza variabila independenta introdusa de
cercetator se numeste:
a. grup general de studiu
b. lot sau esantion
c. grup experimental