Continutul metodologiei de cercetare socială - synopsis

Metodologia: “Methodos” (cale, mijloc), “logos” (stiinta)

Modalitate de obtinere a cunostintelor, atestind veridicitatea acestora, in conditiile
respectarii unui set de criterii, norme, principii dupa care se realizeaza cercetarea.
Continutul metodologiei:
 analiza teoretica a metodelor, tehnicilor, procedeelor si instrumentelor folosite
pt cunoasterea fenomenelor si proceselor sociale
 alegerea obiectului de studiu din multitudinea fenomenelor si proceselor
sociale pe baza teoriei luata ca referinta
 reconstitutirea in plan teoretic a realitatii sociale, integrarea fenomenului
studiat intr-o teorie coerenta
 clarificarea intelesului conceptelor, corectitudinea definirii lor, analiza
limbajului stiintific despre societate
 analiza tehnicilor de cercetare (respectarea regulilor de alcatuire a
chestionarelor, constructia scalelor, esantionarea) cu scopul eliminarii
distorsiunilor si asigurarii reprezentativitatii rezultatelor
 punerea in relatie a metodelor, tehnicilor, procedeelor si instrumentelor de
investigare, adecvarea lor la obiectul cercetat. ex: cum alegem o anumita
metoda (pozitia teoretica a cercetatorului, accesibilitatea metodelor, resurse,
profunzimea concluziilor)
 articularea optima a metodelor, tehnicilor si instrumetelor de investigare
 verificarea modului de sistematizare si prelucrare a datelor in cercetarea de
teren

Niveluri ale metodologiei

1. Teoria referentiala
Th luata ca referinta isi pune amprenta asupra procesului de cunoastere.
(Th: explicatie sistematica a faptelor observate si legilor care guverneaza un anumit
aspect al vietii sociale. Elemente componente: concepte, variabile, enunturi) (Turner)
ex: delincventa juvenila
Interactionismul: vede viata sociala ca pe un proces de interactiune intre indivizi
Ex: modurile in care tinerii interactioneaza, obtin aprobarea celorlati, recrutarea in
bande etc.
Structural-functionalismul: se concentreaza pe structura vietii sociale,
componentele societatii, relatia intre acestea.
Ex: conditiile economice care duc la cresterea ratei delincv. juvenile (somaj,
reorientarea valorilor), scaderea controlului social (lege, ordine).
Teoria conflictului: descrie viata sociala ca pe o lupta intre indivizi si grupuri.
Ex: delincv. juv. este o modalitate de a intra in competitie pt status.
Cele 3 paradigme nu sint exclusive.
Presupozitii teoretico-metodologice: Holism/individualism
H- afirma preeminenta sistemului asupra partilor
I-individul are preeeminenta asupra sistemului

1
 2. Nivelul normativ (reguli si principii)
Pr fundamental: unitatea dintre cercetarea empirica si cea teoretica
Reguli:
1. imbinarea deductiei cu inductia
2. analiticul cu sinteticul
3. descrierea cu interpretarea
4. raportarea partilor la intreg
5. studiul sistematic, condus metodic, controlat si evaluat

3. Nivelul metodic (metode, tehnici, procedee, instrumente)

a. metoda: modul de colectare a datelor

ex: observatia, experimentul, analiza de continut, ancheta sociologica
Metodele:
 criteriul temporal:
- longitudinale: studiile panel, biografia sociala
- transversale: observatia, ancheta
 datele culese:
- preponderent cantitative: sondajul
- preponderent calitative: observatia
 gradul de implicare a cercetatorului
- experimentale: experimentul
- cvasi-experimentale: sondajul de opinie
- de observatie: studiul documentelor sociale
b. Tehnica: ansamblu de prescriptii metodologice de culegere a datelor
c. Procedeu: maniera de utilizare a instrumentelor de investigare, maniera
efectiva de utilizare a instrumentului de culegere a datelor
d. Instrumente: uneltele materiale cu care se strang datele
Ex:
M: ancheta
T: chestionarea, intervievarea
P: autoadministrare, utilizarea operatorilor de teren
I: lista de intrebari (chestionarul, ghidul de interviu)

4. Nivelul epistemologic (validitate, fidelitate)

Validitatea se refera la cit de adecvat se studiază domeniul de interes. Analiza

validităţii stabileşte dacă modul de lucru şi, în ultimă instanţă instrumentul de
cercetare surprinde ceea ce ne-am propus.

2
Tipuri de validitate:
V de conţinut (internă): vizează gradul in care indicatorii măsoară ceea ce se
presupune că măsoară.
Metodele de analiză a validităţii sunt:
 Analiza critică a operaţionalizării conceptelor
 Verificarea gradului de consistenţă internă a setului de indicatori prin care este
măsurat fenomenul cercetat
 Grupul martor: compararea rezultatelor obţinute cu cele ale unui grup similar,
format din pers considerate reprezentative pt fenomenul cercetat.
Ex: care sunt cauzele abandonului copiilor?
Intrebare de chestionar: care credeti ca sint cauzele abandonului?

V predictiva (externă): gradul in care măsurătorile efectuate permit prognozarea

evoluţiei viitoare a fenomenelor
Ex: testul de conducere: valoarea lui predictiva este data de cit de bine conduci
autovehiculul

V de construct: capacitatea de a explica a rezultatelor obţinute prin măsurare.

Analiza validităţii de construct se face prin analiza intercorelaţiilor variabilelor.
Alte modalităţi de verificare a validităţii constau în utilizarea unor metode diferite pt
măsurarea aceluiaşi aspect şi apoi în compararea rezultatelor.

Fidelitatea: gradul de încredere si de stabilitate a instrumentelor de măsurare. Este dat

de măsura in care prin măsurători efectuate se obţin valorile adevărate ce
caracterizează manifestarea fenomenelor sociale.
Erori: efectul indus de operator.

Situații posibile: V+ și F+ (cazul dezirabil), V+ și F-, V- și F+, V- și F-.

3
5. Nivelul construcţiei teoretice
Modalităţi de construcţie teoretică
a. generalizarea empirica pt a determina legăturile, tendinţele existente
R Merton: 4 funcţii teoretice ale cercetării empirice (concrete)
- iniţierea unei teorii
- reformularea unei teorii
- reorientarea unei teorii
- infirmarea sau confirmarea unei teorii

b. dezvoltarea formalizata, axiomatica a teoriei: trecerea de la cuvinte la variabile,

legături, regularităţi. Prin formalizare se ajunge la o alta forma de redare a
rezultatelor, mai riguroasa, care pot fi mai uşor comparate, fără a se obţine nimic nou

c. modalitatea imagistica, eseistica