METODE SI TEHNICI DE CERCETARE

FRAGMENT: ASCUNDE

1 ) ntrebarile nchise din chestionar dau un procent mai ridicat de nonraspunsuri dect ntrebarile deschise. DA NU R: F 2 ) DiferenNa specifica dintre analiza conNinutului comunicarii si alte metode si tehnici o constituie faptul ca: 1 . sunt analizate diferite documente sociale; 2 . se ajunge la interpretari si explicaNii diferite; 3 . ntregul conNinut al comunicarii se clasifica n categorii de analize. R:3 3 ) Inconvenientul major al ntrebarilor nchise, n cadrul chestionarului, este determinat de: 1 . operaNiile de postcodificare a raspunsurilor; 2 . consemnarea dificila a raspunsurilor; 3 . sugestibilitatea pe care o implica prezentarea precodificata a raspunsurilor. R:3 4 ) Ancheta sociologica are un caracter descriptiv, cu finalitate practic aplicativa. DA NU R:A 5 ) n cadrul analizei conNinutului comunicarii, analiza frecvenNelor presupune: A . determinarea cantitativa a unitaNilor de nregistrare; B . determinarea calitativa a unitaNilor de nregistrare; C . frecvenNa de apariNie a unitaNilor de numarare n cadrul comunicarii; D . frecvenNa de apariNie a unitaNilor de nregistrare n categoriile de analiza. 1 . A+B+C+D 2 . B+C+D 3 . A+C 4 . A+D R:4 6 ) Chestionarele de date factuale sunt: 1 . chestionare de tip administrativ; 2 . chestionare speciale; 3 . chestionare de opinie; 4 . chestionare omnibus. R:1 7 ) Ancheta sociologica foloseste doar chestionarul, ca instrument de investigaNie. DA NU R:F 8 ) Prin intermediul chestionarului se urmareste: A . descoperirea unui fapt neasteptat, aberant si capital; B . descrierea obiectiva a realitaNii sociale;

C . testarea ipotezelor de cercetare; D . analiza subiectiva a unei realitaNi sociale. 1 . A+B+C+D 2 . A+D 3 . B+C 4 . A+C R:3 9 ) n investigarea fenomenelor socioumane nu exista chestionare care sa nu cuprinda ntrebari factuale. DA NU R:A 10 ) Cercetarea sociologica concreta reprezinta genul proxim pentru ancheta sociologica. DA NU R:A 11 ) Ancheta prin chestionar face parte din categoria metodelor calitative. DA NU R:F 12 ) Chestionarele de date factuale sunt complexe din punct de vedere al modului de concepere. DA NU R:F 13 ) Chestionarele omnibus presupun costuri mai ridicate dect aplicarea chestionarelor speciale pentru fiecare fapt social n parte. DA NU R:F 14 ) Ancheta sociologica si sondajul de opinie publica nu se diferenNiaza sub aspect metodologic DA NU R:F 15 ) Prin intermediul anchetei sociologice se identifica fenomenul de serendipitate. DA NU R:F 16 ) Unitatea de context din cadrul analizei conNinutului comunicarii este mai mica sau cel mult egala cu unitatea de nregistrare. DA NU R:F 17 ) Ancheta pe baza de chestionar are un caracter standardizat. DA NU R:A 18 )In domeniul social-uman, cercetarea sociologica poate fi identificata cu ancheta sociologica. DA NU R:F 19 ) Avantajele chestionarelor cu ntrebarilor deschise, sunt: A . obNinerea unor informaNii bogate asupra temelor abordate;

B . usurinNa n consemnarea raspunsurilor; C . evitarea operaNiilor de postcodificare a raspunsurilor; D . nu exista riscul sugestibilitaNii raspunsurilor. 1 . A+D 2 . A+B+C+D 3 . A+B 4 . C+D R:1 20 ) Analiza conNinutului comunicarii apare ca reacNie la: 1 . utilizarea chestionarului si interviului; 2 . modul subiectiv de analiza al documentelor personale; 3 . modul subiectiv de analiza al criticii literare. R:3 21 ) Recensamntul populaNiei reprezinta: A . forma de observare statistica; B . document cifric public oficial; C . document cifric personal oficial. 1 . A+C 2 . A+B+C 3 . A+B R:3 22 ) ntrebarile deschise din chestionar se refera la procesul de actualizare a informaNiilor: recunoasterea acestora. DA NU R:F 23 ) InformaNiile recoltate prin intermediul anchetei nu pot fi prelucrate statistic. DA NU R:F 24 ) Conceptele de baza n metodologia experimentului psihosocial sunt: A . variabilele experimentale si de control; B . controlul situaNiei experimentale; C . grup experimental si grup martor; D . moment experimental; E . situaNie experimentala. 1 . A+D+E 2 . A+B+C+D 3 . B+C 4 . A+B+C+D+E R:4 25 ) Autorul care denumeste ancheta, calea regala a investigaNiei sociologice este : 1 . Paul Lazarsfeld 2 . Dimitrie Gusti 3 . Rene Konig

4 . Jan Szezepanski R:3 26 ) Metoda experimentului presupune intervenNia activa a cercetatorului pe toata durata de desfasurare a acestuia. MULTIPLE CHOICE DA NU R:A 27 ) ntrebarile filtru, din structura chestionarului au urmatoarea funcNie: 1 . de a destinde subiectul; 2 . e a marca n structura chestionarului apariNia unei noi grupe de ntrebari referitoare la o alta problema; 3 . de a opri trecerea unor categorii de subiecNii la ntrebarile succesive; 4 . de a provoca explicaNii n raport cu diferitele opinii exprimate. R:3 28 ) Analiza conNinutului comunicarii se opreste la descrierea comunicarii fara sa-si propuna testarea ipotezelor. DA NU R:F 29 ) ObservaNia spontana utilizeaza ipoteze explicite de analiza. DA NU R:F 30 ) Cercetarea sociologica concreta bazata pe metoda observaNiei se caracterizeaza prin: A . se limiteaza la esantioane mici; B . interpretarile statistice si cuantificarea se pot realiza ntr-o mica masura; C . nu necesita calificare profesionala a celui care o aplica. 1 . A+B 2 . A+B+C 3 . B+C R:1 31 ) Interviul focalizat presupune investigaNia unor teme si ipoteze de cercetare stabilite de catre cercetator. . DA NU R:A 32 ) Chestionarul de cercetare stiintific reprezint o tehnic si corespunztor acesteia un instrument ce se utilizeaz prin multiple procedee de cercetare. DA NU R:A 33 ) Ancheta sociologica permite culegerea de informaNii ntr-un timp relativ scurt. DA NU R:A 34 ) ntrebarile dintr-un chestionar au funcNia de stimuli declansatori de comportamente verbale sau

nonverbale. DA NU R:A 35 ) Ancheta sociologica semnifica : 1 . metoda de cercetare; 2 . ipoteza (ipotezele) de cercetare; 3 . instrument de investigaNie. R:1 36 ) Scopul analizei conNinutului comunicarii este identificarea, descrierea obiectiva si sistematica a conNinutului manifest si/sau latent al comunicarii. DA NU R:A 37 ) Chestionarele postale permit utilizarea unor chestionare cu mai mulNi itemi. DA NU R:F 38 ) ntrebarile din cadrul chestionarului sociologic sunt construite n funcNie de: A . opiniile, atitudinile, comportamentul subiecNilor; B . tema si obiectivele cercetarii; C . ipotezele cercetarii; D . indicatorii obNinuNi prin analiza operaNionala. 1 . A+B+C+D 2 . B+C 3 . A+C 4 . B+C+D R:4 39 ) Categoriile de analize elaborate n cadrul analizei conNinutului comunicarii sunt stabilite n funcNie de : A . rezultatele cercetarii; B . materialul analizat; C . metodele si tehnicile de cercetare; D . ipotezele de cercetare. 1 . A+D+C 2 . A+B+D 3 . B+D 4 . A+D R:3 40 ) Chestionarele speciale sunt chestionarele cel mai des ntlnite n cercetarea sociologica. DA NU R:F 41 ) Sondajul de opinie publica reprezinta genul proxim pentru ancheta sociologica. DA NU R:F

42 ) Documentele sociale sunt marcate de: A . specificitatea (particularitatea) temei si a obiectivelor cercetarii; B . specificitatea (particularitatea) epocii n care au fost elaborate; C . personalitatea autorilor. 1 . A+B+C 2 . B+C 3 . A+C R:2 43 ) ntrebarile de date factuale pot fi grupate n ntrebari de cunostinNe si ntrebari de identificare. DA NU R:A 44 ) Documentele sociale permit elaborarea unor modele explicative ale fenomenelor sociale. DA NU R:A 45 ) ntrebarile deschise din chestionar pun n evidenNa opinii bine cristalizate si consolidate. DA NU R:A 46 ) Analiza documentelor sociale constituie o metoda complementara de investigaNie sociologica. DA NU R:A 47 ) ntrebrile nchise dintr-un chestionar faciliteaz prelucrarea si analiza statistic a informatiilor. DA NU R:A 48 ) Chestionarul de opinie se refera la: 1 . caracteristicile socio-demografice ale populaNiei cercetate; 2 . fapte si situaNii obiective; 3 . fapte care nu pot fi observate n mod direct. R:3 49 ) Scopul n care sunt utilizate biografiile sociale n cercetarea sociologica: A . n faza iniNiala a cercetarii, ca baza intuitiva, pentru elaborarea ipotezelor; B . ca sursa principala de informaNii; C . ca material ilustrativ, pentru verificarea ipotezelor; D . ca instrument fundamental al tehnicii interviului; E . ca metoda complementara, alaturi de alte metode si tehnici. 1 . A+B+C+E 2 . A+D 3 . C+D+E 4 . B+D+E R:1 50 ) Chestionarele postale permit eliminarea efectului de interviu.

DA NU R:A 51 ) Prin intermediul chestionarului omnibus se surprinde interacNiunea si condiNionarea faptelor si fenomenelor sociale. DA NU R:A 52 ) ObservaNia nestructurata presupune existenNa unei grile de categorii si ipoteze dinainte stabilite. DA NU R:F 53 ) Caracteristicile esenNiale ale experimentului psihosocial sunt: A . experimentul este observaNie provocata; B . experimentul este instrument al anchetei sociologice; C . presupune situaNia experimentala controlata, D . presupune masurarea efectelor manipularii variabilei independente asupra variabilei dependente. 1 . A+B+C+D 2 . A+D 3 . A+C+D 4 . B+C+D R:3 54 ) Unitatea de numarare din cadrul analizei conNinutului comunicarii are urmatoarele funcNii: A . de cuantificare; B . de a stabili orientarea pozitiva/negativa/neutra a unitaNii de nregistrare; C . de a exprima cantitativ unitaNile de nregistrare si de context; D . de a transforma datele brute ale unui text n categorii de analiza. 1 . A+B+C+D 2 . B+C 3 . A+C 4 . A+B+C R:3 55 ) ntrebarea filtru, din structura chestionarului, este o ntrebare de contact cu subiectul intervievat. DA NU R:F 56 ) ObservaNia stiinNifica trebuie sa utilizeze ipoteze explicite de cercetare, chiar daca prin seredipitate se pot formula ipoteze noi. DA NU R:A 57 ) Este recomandabil ca, ntr-un chestionar, ntrebarile de identificare (sau de clasificare) sa fie plasate: 1 . la nceputul chestionarului; 2 . la mijlocul chestionarului; 3 . la sfrsitul chestionarului.

 R:3 58 ) Ancheta sociologica este o metoda activa de cercetare. DA NU R:A 59 ) n cadrul anchetei sociologice sunt tolerate erori datorate subiectivitaNii populaNiei investigate. DA NU R:F 60 ) Utilizarea documentelor necifrice personale neoficiale n cercetarea sociologica surprinde: 1 . ambivalenNa subiectiv-obiectiv, individual-social; 2 . ambivalenNa comprehensiune- explicaNie; 3 . date de ordin statistic R:1 61 ) Prin intermediul chestionarelor speciale se poate recolta un numar mai mare de informaNii dect prin chestionarului omnibus . DA NU R:F

62 ) Scopul n care este utilizat interviul n stiinNele socio-umane, este: A . de recoltare a unor informaNii suplimentare celor obNinute prin alte metode si tehnici; B . de recoltare a informaNiilor n vederea testarii ipotezelor; C . de recoltare a unor informaNii ce vor permite formularea unor ipoteze (scop explorator). 1 . A+C 2 . A+B+C 3 . B+C R:2 63 ) ntrebarile de identificare servesc la analiza raspunsurilor din chestionar. DA NU R:A 64 ) Sociologul care a utilizat pentru prima data interviul focalizat este: 1 . Paul Lazarsfeld 2 . Robert Merton 3 . Dimitrie Gusti 4 . Traian Herseni R:2 65 ) Efectul halo, din structura chestionarului, este luat n consideraNie n cazul chestionarelor omnibus, succesiunea temelor poate influenNa raspunsurile. DA NU R:F

66 ) n cadrul analizei conNinutului comunicarii analiza tendinNei evidenNiaza orientarea pozitiva, negativa sau neutra, n raport cu o anumita tema, a celui ce transmite mesajul. DA NU R:A 67 ) Instrumentele de investigaNie specifice sondajului de opinie publica sunt: A . interviul nestandardizat, nestructural; B . ghidul de interviu; C . observaNia; D . experimentul; E . chestionarul; F . analiza documentara. 1 . A+E 2 . B+C+D 3 . B+E 4 . A+D+C R:3 68 ) Interviul nondirectiv este: A . interviu n profunzime; B . interviu structurat, standardizat; C . interviu pe baza de ghid de interviu; D . interviu nedirecNionat de catre operator. 1 . A+B+C+D 2 . B+D 3 . A+C 4 . A+D R:4

69 ) Chestionarele cu ntrebari nchise presupun: A . libertatea subiectului intervievat n formularea raspunsului; B . raspunsul subiectului trebuie sa se ncadreze ntr-una din categoriile propuse de cercetator; C . ntrebari la care variantele posibile de raspuns sunt dinainte fixate. 1 . A+B+C 2 . B+C 3 . A+C R:2 70 ) n cercetarea sociologica axata pe studiul documentelor personale trebuie sa se respecte urmatoarele cerinNe metodologice: A . adaptare la tema cercetarii; B . adaptare la chestionar; C . fidelitate si validitate; D . reprezentativitate;

E . numar necesar si suficient pentru atingerea obiectivelor cercetarii. 1 . A+B+C 2 . A+D+E 3 . A+C+D+E 4 . A+C R:3 71 ) Avantajele chestionarelor cu ntrebari nchise sunt date de: A . usurinNa n consemnarea raspunsurilor; B . bogaNia informaNiilor ce se obNin; C . nu exista riscul sugestibilitaNii raspunsurilor; D . usurinNa n alegerea raspunsurilor din partea subiecNilor. 1 . A+B+C 2 . B+C 3 . A+D 4 . A+C R:3 72 ) NumiNi autorul care considera ancheta sociologica un tip de cercetare sociologica perfecta : 1 . Robert Merton 2 . Jan Szezepanski 3 . Madeleine Grawitz 4 . Emile Durkheim R:2 73 ) ntrebarile deschise dintr-un chestionar presupun operaNii de codificare ulterioara a raspunsurilor. DA NU R:A 74 ) ObservaNia stiintifica prezinta urmatoarele caracteristici: A . este fundamentata teoretic; B . nu este sistematica; C . este analitica; D . este metodica. 1 . A+B 2 . A+C+D 3 . B+C+D 4 . A+D R:2

75 ) Un bun operator de ancheta trebuie sa respecte o serie de aspecte: A . sa respecte succesiunea ntrebarilor; B . sa obNina cu orice preN raspunsuri; C . sa nregistreze fidel raspunsurile; D . sa nu manifeste empatie;

E . sa intervieveze numai subiecNii cuprinsi n esantion. 1 . A+B+C+D 2 . B+D 3 . A+C+E 4 . A+D R:3 76 ) Specificul sondajului de opinie publica este dat de faptul ca: A . si propune confruntarea opiniilor cu fenomenele obiective care le determina; B . se opreste la date de ordin subiectiv; C . permite recoltarea rapida de a informaNiilor; D . vizeaza studiul opiniilor. 1 . A+B+C 2 . A+B 3 . C+D 4 . B+C+D R:4 77 ) Ancheta pe baza de interviu presupune: A . comunicarea verbala obisnuita; B . obNinerea de informaNii verbale; C . testarea ipotezelor de cercetare 1 . B+C 2 . A+B+C 3 . A+C R:1 78 ) Administrarea chestionarului prin intermediul operatorilor presupune: A . obNinerea unor rate mari de raspunsuri; B . se asigura spontaneitatea raspunsurilor; C . timp redus de desfasurare a anchetei. 1 . A+B+C 2 . B+C 3 . A+B R:3 79 ) Analiza conNinutului comunicarii impune esantionarea atunci cnd se realizeaza analiza documentelor personale sau conNinutul unui articol de ziar: DA NU R:F 80 ) Analiza conNinutului comunicarii ofera posibilitatea de cuantificare a documentelor scrise. DA NU R:A 81 ) ObservaNia participativa are un caracter descriptiv si adesea este utilizata n cercetarea sociologica n scop explorativ.

DA NU R:A

82 ) Unitatea de nregistrare, din cadrul analizei conNinutului comunicarii reprezinta: 1 . parte din comunicare ce urmeaza a fi caracterizata si introdusa ntr-una din categoriile schemei de analiza; 2 . parte din comunicare ce ne permite a stabili orientarea categoriilor de analiza; 3 . un element al analizei conNinutului care are funcNie de cuantificare, R:1 83 ) Ancheta sociologica este o metoda de cercetare pur calitativa. DA NU R:F 84 ) ntr-un chestionar, ntrebarile sunt ordonate logic si psihologic. DA NU R:A 85 ) Administrarea chestionarelor prin intermediul operatorilor de ancheta presupune: A . costuri reduse; B . posibilitatea apariNiei fenomenului de supra-sondare, C . eliminarea erorilor de generate de personalitatea operatorilor de ancheta, D . posibilitatea nregistrarii unor date de observaNie. 1 . A+C 2 . B+D 3 . A+D+B 4 . B+C+D R:2 86 ) Efectul halo, din structura chestionarului, presupune: 1 . trecerea de la general, la particular ( se realizeaza o trecere fireasca pentru punerea unei ntrebari personale); 2 . contaminarea raspunsurilor datorate, n special, asezarii ntrebarilor; 3 . subiectul anchetat este ajutat sa dea raspunsul la o ntrebare care vizeaza generalul. R:2 87 ) n obiectul de cercetare al unei anchete sociologice intra: A . speculaNii teoretice. B . opinii, comportamente ale oamenilor; C . aspiraNii, trebuinNe, motivaNii ale conduitelor oamenilor; D . caracteristici socio-demografice; E . caracteristici ale mediului social si modului de viaNa al oamenilor. 1 . B+C+D+E 2 . A+C+D 3 . B+C+D 4 . A+B R:1

88 ) DificultaNile de recoltare a unui numar suficient de documente personale n vederea obNinerii reprezentativitaNii redau menNinerea acestei surse de informare n limitele metodologiei cercetarii. DA NU R:A

89 ) Factorii de distorsiune, n cadrul anchetei sociologice, sunt determinaNi de: A . subiectul anchetat; B . operatorii de ancheta; C . esantionare gresita; D . instrumente de ancheta gresit elaborate; E . formalizarea excesiva a chestionarelor. 1 . A+B+C 2 . A+B+C+D+E 3 . B+D+A 4 . A+C R:2 90 ) n cadrul chestionarului ntrebarile au funcNia de : 1 . indicatori cu ajutorul carora au fost definite operaNional conceptele; 2 . principii axiologice; 3 . principii metodologice. R:1 91 ) Chestionarele de date factuale vizeaza: 1 . opinii, motivaNii, atitudini, comportamente ale oamenilor; 2 . fapte si situaNii ce nu pot fi observate direct; 3 . vrsta, sexul, locul de nastere, starea civila, domiciliul, profesia, studiile etc R:3 92 ) Analiza conNinutului comunicarii reprezinta: A . descrierea obiectiva si sistematica a comunicarii; B . comunicarea directa, face-to-face dintre operator si subiect; C . o serie de tehnici de cercetare cantitativ-calitativa a comunicarii; D . analiza a comunicarii verbale si nonverbale. 1 . A+B+C+D 2 . B+C+D 3 . A+C+D 4 . A+D

 R:3 93 ) Analiza conNinutului comunicarii presupune doar analiza conNinutului manifest al comunicarii. DA NU R:F 94 ) n cadrul chestionarului o singura ntrebare va permite cercetatorului stabilirea opiniei indivizilor faNa de problemele sociale puse n discuNie DA NU R:F 95 ) Studiile bazate pe anchete sociologice permit cercetatorului formularea unor banuieli. DA NU R:F 96 ) Chestionarul omnibus reprezinta : 1 . chestionare precodificate; 2 . chestionare axate pe mai multe teme de cercetare; 3 . chestionare axate pe o singura tema de cercetare; 4 . chestionare cu ntrebari scalate. R:2

97 ) Aplicarea anchetei sociologice presupune: A . cunoasterea stiinNifica a realitaNii sociale; B . proces de influenNare, instruire a subiecNilor investigaNi; C . formularea unor prejudecaNi asupra realitaNii studiate; D . cunoasterea spontana a realitaNii sociale. 1 . A+B+C+D 2 . B+C+D 3 . A+B 4 . B+C R:3 98 ) Ancheta sociologica permite utilizarea tehnicilor de codificare, scalare, analiza, prelucrare a informaNiilor. DA NU R:A 99 ) Metoda anchetei sociologice permite cercetatorului: A . descrierea faptelor sociale cercetate; B . analiza pur speculativa; C . tipologizarea faptelor sociale; D . cunoasterea spontana a faptelor sociale; E . verificarea ipotezelor de cercetare; F . oferirea de explicaNii cauzale, teoretice; G . oferirea de explicaNii subiective.

1 . A+B+C+D 2 . B+C+D 3 . A+C+E+F 4 . A+F+G R:3 100 )Prin utilizarea chestionarelor postale n cercetarea sociologica se garanteaza caracterul personal si individual al raspunsurilor. DA NU R:F 101 ) O investigaNie care se fundamenteaza pe experiment poate fi identificata cu ancheta sociologica. DA NU R:F 102 ) n cercetarea socio-umana biografia sociala este utilizata ca alternativa metodologica, nu doar ca sursa de informare. DA NU R:A 103 ) Chestionarele speciale reprezinta: 1 . chestionare axate pe mai multe teme de cercetare; 2 . chestionare de opinie; 3 . chestionare axate pe o singura tema de cercetare; 4 . chestionare de tip administrativ; R:3 104 ) ntrebarile de trecere, din structura chestionarului, au rolul de a opri trecerea unor categorii de subiecNi la unele ntrebari ulterioare. DA NU R:F

105 ) Prin validitatea analizei conNinutului comunicarii se urmareste: A . relevanNa caracteristicilor textului pentru verificarea ipotezelor cercetarii; B . elaborarea corecta a categoriilor de analiza; C . elaborarea corecta a ghidului de interviu; D . identificarea corecta a unitaNilor de analiza. 1 . A+B+C+D 2 . A+C 3 . A+B+D 4 . A+D R:3 106 ) n cercetare psihosociologica, valoarea metodei experimentale este data de capacitatea

acesteia de verificare a ipotezelor cauzale. DA NU R:A 107 ) Nerecurgerea la experiment este un element specific anchetei sociologice. DA NU R:A 108 )n scop explorator, n prima faza a cercetarii, poate fi utilizat interviul standardizat, structurat. DA NU R:F 109 ) Caracteristicile pe care trebuie sa le ndeplinesca categoriile de analiza utilizate n cadrul analizei conNinutului comunicarii sunt: A . sa fie pertinente; B . sa fie cuantificabile; C . sa fie exclusive; D . sa fie exhaustive; E . sa fie complementare; F . sa fie obievtive. 1 . A+B+C+D 2 . B+C+D+E 3 . A+D+E 4 . A+C+D+F R:4 110 ) Ancheta sociologica utilizeaza observaNia si analiza documentara, ca surse complementare de informare. DA NU R:A[/list]

SOCIOLOGIE Metode si tehnici de cercetare sociologica an1 sem2

FRAGMENT: ASCUNDE

TRUE/FALSE 1) n domeniul social-uman, cercetarea sociologica poate fi identificata cu ancheta sociologica. F 2) Studiile bazate pe anchete sociologice permit cercetatorului formularea unor banuieli. F 3) Ancheta sociologica este o metoda activa de cercetare.A 4) Ancheta sociologica este o metoda de cercetare pur calitativa.F 5) Prin intermediul anchetei sociologice se identifica fenomenul de serendipitate. F 6) Ancheta sociologica permite utilizarea tehnicilor de codificare, scalare, analiza, prelucrare a informatiilor.A 7) Ancheta sociologica permite culegerea de informatii ntr-un timp relativ scurt.A 8) Informatiile recoltate prin intermediul anchetei nu pot fi prelucrate statistic.F 9) n cadrul anchetei sociologice sunt tolerate erori datorate subiectivitatii populatiei investigate.F 10) Ancheta sociologica foloseste doar chestionarul, ca instrument de investigatie.F 11) Ancheta sociologica are un caracter descriptiv, cu finalitate practic aplicativa.A 12) Nerecurgerea la experiment este un element specific anchetei sociologice.A 13) Ancheta sociologica si sondajul de opinie publica nu se diferentiaza sub aspect metodologic F 14) Sondajul de opinie publica reprezinta genul proxim pentru ancheta sociologica.F 15) Cercetarea sociologica concreta reprezinta genul proxim pentru ancheta sociologica.A 16) O investigatie care se fundamenteaza pe experiment poate fi identificata cu ancheta sociologica.F 17) Ancheta sociologica utilizeaza observatia si analiza documentara, ca surse complementare de informare.A 18) Ancheta pe baza de chestionar are un caracter standardizat.A 19) Ancheta prin chestionar face parte din categoria metodelor calitative.F 20) Chestionarul de cercetare stiintific reprezint o tehnic si corespunztor acesteia un instrument ce se utilizeaz prin multiple procedee de cercetare.A 21) ntr-un chestionar, ntrebarile sunt ordonate logic si psihologic.A 22) ntrebarile dintr-un chestionar au functia de stimuli declansatori de comportamente verbale sau nonverbale. A 23) n investigarea fenomenelor socioumane nu exista chestionare care sa nu cuprinda ntrebari factuale. A 24) Chestionarele de date factuale sunt complexe din punct de vedere al modului de concepere. F 25) ntrebarile de date factuale pot fi grupate n ntrebari de cunostinte si ntrebari de identificare. A 26) n cadrul chestionarului o singura ntrebare va permite cercetatorului stabilirea opiniei indivizilor fata de problemele sociale puse n discutie F 27) Chestionarele speciale sunt chestionarele cel mai des ntlnite n cercetarea sociologica. F 28) Prin intermediul chestionarului omnibus se surprinde interactiunea si conditionarea faptelor si fenomenelor sociale.A

29) Prin intermediul chestionarelor speciale se poate recolta un numar mai mare de informatii dect prin chestionarului omnibus . F 30) Chestionarele omnibus presupun costuri mai ridicate dect aplicarea chestionarelor speciale pentru fiecare fapt social n parte. F 31) ntrebrile nchise dintr-un chestionar faciliteaz prelucrarea si analiza statistic a informatiilor. A 32) ntrebarile deschise din chestionar se refera la procesul de actualizare a informatiilor: recunoasterea acestora. F 33) ntrebarile deschise din chestionar pun n evidenta opinii bine cristalizate si consolidate.A 34) ntrebarile nchise din chestionar dau un procent mai ridicat de nonraspunsuri dect ntrebarile deschise. F 35) ntrebarile deschise dintr-un chestionar presupun operatii de codificare ulterioara a raspunsurilor. A 36) Chestionarele postale permit utilizarea unor chestionare cu mai multi itemi.F 37) Chestionarele postale permit eliminarea efectului de interviu. A 38) Prin utilizarea chestionarelor postale n cercetarea sociologica se garanteaza caracterul personal si individual al raspunsurilor. F 39) ntrebarile de trecere, din structura chestionarului, au rolul de a opri trecerea unor categorii de subiecti la unele ntrebari ulterioare. F 40) ntrebarea filtru, din structura chestionarului, este o ntrebare de contact cu subiectul intervievat. F 41) ntrebarile de identificare servesc la analiza raspunsurilor din chestionar.A 42) Efectul halo, din structura chestionarului, est e luat n consideratie n cazul chestionarelor omnibus, succesiunea temelor poate influenta raspunsurile.F 43) Interviul focalizat presupune investigatia unor teme si ipoteze de cercetare stabilite de catre cercetator. A 44) n scop explorator, n prima faza a cercetarii, poate fi utilizat interviul standardizat, structurat. F 45) Documentele sociale permit elaborarea unor modele explicative ale fenomenelor sociale. A 46) Analiza documentelor sociale constituie o metoda complementara de investigatie sociologica. A 47) n cercetarea socio-umana biografia sociala este utilizata ca alternativa metodologica, nu doar ca sursa de informare. A 48) Dificultatile de recoltare a unui numar suficient de documente personale n vederea obtinerii reprezentativitatii redau mentinerea acestei surse de informare n limitele metodologiei cercetarii. A 49) Analiza continutului comunicarii se opreste la descrierea comunicarii fara sa-si propuna testarea ipotezelor.F 50) Analiza continutului comunicarii ofera posibilitatea de cuantificare a documentelor scrise. A 51) Analiza continutului comunicarii presupune doar analiza continutului manifest al comunicarii. F 52) Scopul analizei continutului comunicarii este identificarea, descrierea obiectiva si sistematica a continutului manifest si/sau latent al comunicarii. A 53) Unitatea de context din cadrul analizei continutului comunicarii este mai mica sau cel mult egala cu unitatea de nregistrare. F 54) Analiza continutului comunicarii impune esantionarea atunci cnd se realizeaza analiza

documentelor personale sau continutul unui articol de ziar. F 55) n cadrul analizei continutului comunicarii analiza tendintei evidentiaza orientarea pozitiva, negativa sau neutra, n raport cu o anumita tema, a celui ce transmite mesajul. A 56) Observatia stiintifica trebuie sa utilizeze ipoteze explicite de cercetare, chiar daca prin seredipitate se pot formula ipoteze noi. A 57) Observatia spontana utilizeaza ipoteze explicite de analiza. F 58) Observatia nestructurata presupune existenta unei grile de categorii si ipoteze dinainte stabilite. F 59) Observatia participativa are un caracter descriptiv si adesea este utilizata n cercetarea sociologica n scop explorativ. A 60) n cercetare psihosociologica, valoarea metodei experimentale este data de capacitatea acesteia de verificare a ipotezelor cauzale. A 61) Metoda experimentului presupune interventia activa a cercetatorului pe toata durata de desfasurare a acestuia. A MULTIPLE CHOICE 1) n obiectul de cercetare al unei anchete sociologice intra: A. speculatii teoretice. B. opinii, comportamente ale oamenilor; C. aspiratii, trebuinte, motivatii ale conduitelor oamenilor; D. caracteristici socio-demografice; E. caracteristici ale mediului social si modului de viata al oamenilor. 1 B+C+D+E * 2 A+C+D 3 B+C+D 4 A+B 2) Metoda anchetei sociologice permite cercetatorului: A. descrierea faptelor sociale cercetate; B. analiza pur speculativa; C. tipologizarea faptelor sociale; D. cunoasterea spontana a faptelor sociale; E. verificarea ipotezelor de cercetare; F. oferirea de explicatii cauzale, teoretice; G. oferirea de explicatii subiective. 1 A+B+C+D 2 B+C+D 3 A+C+E+F * 4 A+F+G 3) Aplicarea anchetei sociologice presupune: A.cunoasterea stiintifica a realitatii sociale; B.proces de influentare, instruire a subiectilor investigati; C.formularea unor prejudecati asupra realitatii studiate; D.cunoasterea spontana a realitatii sociale. 1 A+B+C+D

2 B+C+D 3 A+B * 4 B+C 4) Autorul care denumeste ancheta, calea regala a investigatiei sociologice este : 1 Paul Lazarsfeld 2 Dimitrie Gusti 3 Rene Konig * 4 Jan Szezepanski 5) Numiti autorul care considera ancheta sociologica un tip de cercetare sociologica perfecta 1 Robert Merton 2 Jan Szezepanski * 3 Madeleine Grawitz 4 Emile Durkheim 6) Ancheta sociologica semnifica : 1 metoda de cercetare; * 2 ipoteza (ipotezele) de cercetare; 3 instrument de investigatie. 7) Factorii de distorsiune, n cadrul anchetei sociologice, sunt determinati de: A.subiectul anchetat; B.operatorii de ancheta; C.esantionare gresita; D.instrumente de ancheta gresit elaborate; E.formalizarea excesiva a chestionarelor. 1 A+B+C 2 A+B+C+D+E * 3 B+D+A 4 A+C 8) Specificul sondajului de opinie publica este dat de faptul ca: A.si propune confruntarea opiniilor cu fenomenele obiective care le determina; B.se opreste la date de ordin subiectiv; C.permite recoltarea rapida de a informatiilor; D.vizeaza studiul opiniilor. 1 A+B+C 2 A+B 3 C+D 4 B+C+D * 9) Instrumentele de investigatie specifice sondajului de opinie publica sunt: A.interviul nestandardizat, nestructural; B.ghidul de interviu; C.observatia;

D.experimentul; E.chestionarul; F.analiza documentara. 1 A+E 2 B+C+D 3 B+E * 4 A+D+C 10) ntrebarile din cadrul chestionarului sociologic sunt construite n functie de: A.opiniile, atitudinile, comportamentul subiectilor; B.tema si obiectivele cercetarii; C.ipotezele cercetarii; D.indicatorii obtinuti prin analiza operationala. 1 A+B+C+D 2 B+C 3 A+C 4 B+C+D * 11) n cadrul chestionarului ntrebarile au functia de : 1 indicatori cu ajutorul carora au fost definite operational conceptele; * 2 principii axiologice; 3 principii metodologice. 12) Prin intermediul chestionarului se urmareste: A.descoperirea unui fapt neasteptat, aberant si capital; B.descrierea obiectiva a realitatii sociale; C.testarea ipotezelor de cercetare; D.analiza subiectiva a unei realitati sociale. 1 A+B+C+D 2 A+D 3 B+C * 4 A+C 13) Chestionarele de date factuale vizeaza: 1 opinii, motivatii, atitudini, comportamente ale oamenilor; 2 fapte si situatii ce nu pot fi observate direct; 3 vrsta, sexul, locul de nastere, starea civila, domiciliul, profesia, studiile etc * 14) Chestionarele de date factuale sunt: 1 chestionare de tip administrativ; * 2 chestionare speciale; 3 chestionare de opinie; 4 chestionare omnibus. 15) Este recomandabil ca, ntr-un chestionar, ntrebarile de identificare (sau de clasificare) sa fie plasate:

1 la nceputul chestionarului; 2 la mijlocul chestionarului; 3 la sfrsitul chestionarului. * (pentru a evita reactia de securitate a celui anchetat) 16) Chestionarul de opinie se refera la: 1 caracteristicile socio-demografice ale populatiei cercetate; 2 fapte si situatii obiective; 3 fapte care nu pot fi observate n mod direct. * 17) Chestionarele speciale reprezinta: 1 chestionare axate pe mai multe teme de cercetare; 2 chestionare de opinie; 3 chestionare axate pe o singura tema de cercetare; * 4 chestionare de tip administrativ; 18) Chestionarul omnibus reprezinta : 1 chestionare precodificate; 2 chestionare axate pe mai multe teme de cercetare; * 3 chestionare axate pe o singura tema de cercetare; 4 chestionare cu ntrebari scalate. 19) Chestionarele cu ntrebari nchise presupun: A.libertatea subiectului intervievat n formularea raspunsului; B.raspunsul subiectului trebuie sa se ncadreze ntr-una din categoriile propuse de cercetator; C.ntrebari la care variantele posibile de raspuns sunt dinainte fixate. 1 A+B+C 2 B+C * 3 A+C 20) Inconvenientul major al ntrebarilor nchise, n cadrul chestionarului, este determinat de: 1 operatiile de postcodificare a raspunsurilor; 2 consemnarea dificila a raspunsurilor; 3 sugestibilitatea pe care o implica prezentarea precodificata a raspunsurilor. * 21) Avantajele chestionarelor cu ntrebari nchise sunt date de: A.usurinta n consemnarea raspunsurilor; B.bogatia informatiilor ce se obtin; C.nu exista riscul sugestibilitatii raspunsurilor; D.usurinta n alegerea raspunsurilor din partea subiectilor. 1 A+B+C 2 B+C 3 A+D * 4 A+C 22) Avantajele chestionarelor cu ntrebarilor deschise, sunt:

A.obtinerea unor informatii bogate asupra temelor abordate; B.usurinta n consemnarea raspunsurilor; C.evitarea operatiilor de postcodificare a raspunsurilor; D.nu exista riscul sugestibilitatii raspunsurilor. 1 A+D * 2 A+B+C+D 3 A+B 4 C+D 23) Administrarea chestionarelor prin intermediul operatorilor de ancheta pres upune: A.costuri reduse; B.posibilitatea aparitiei fenomenului de supra-sondare, C.eliminarea erorilor de generate de personalitatea operatorilor de ancheta, D.posibilitatea nregistrarii unor date de observatie. 1 A+C 2 B+D * 3 A+D+B 4 B+C+D 24) Administrarea chestionarului prin intermediul operatorilor presupune: A.obtinerea unor rate mari de raspunsuri; B.se asigura spontaneitatea raspunsurilor; C.timp redus de desfasurare a anchetei. 1 A+B+C 2 B+C 3 A+B * 25) Un bun operator de ancheta trebuie sa respecte o serie de aspecte: A.sa respecte succesiunea ntrebarilor; B.sa obtina cu orice pret raspunsuri; C.sa nregistreze fidel raspunsurile; D.sa nu manifeste empatie; E.sa intervieveze numai subiectii cuprinsi n esantion. 1 A+B+C+D 2 B+D 3 A+C+E * 4 A+D 26) ntrebarile filtru, din structura chestionarului au urmatoarea functie: 1 de a destinde subiectul; 2 e a marca n structura chestionarului aparitia unei noi grupe de ntrebari referitoare la o alta problema; 3 de a opri trecerea unor categorii de subiectii la ntrebarile succesive; * 4 de a provoca explicatii n raport cu diferitele opinii exprimate. 27) Efectul halo, din structura chestionarului, presupune:

1 trecerea de la general, la particular ( se realizeaza o trecere fireasca pentru punerea unei ntrebari personale); 2 contaminarea raspunsurilor datorate, n special, asezarii ntrebarilor; * 3 subiectul anchetat este ajutat sa dea raspunsul la o ntrebare care vizeaza generalul. 28) Ancheta pe baza de interviu presupune: A.comunicarea verbala obisnuita; B.obtinerea de informatii verbale; C.testarea ipotezelor de cercetare 1 B+C * 2 A+B+C 3 A+C 29) Scopul n care este utilizat interviul n stiintele socio-umane, este: A.de recoltare a unor informatii suplimentare celor obtinute prin alte metode si tehnici; B.de recoltare a informatiilor n vederea testarii ipotezelor; C.de recoltare a unor informatii ce vor permite formularea unor ipoteze (scop explorator). 1 A+C 2 A+B+C * 3 B+C 30) Interviul nondirectiv este: A.interviu n profunzime; B.interviu structurat, standardizat; C.interviu pe baza de ghid de interviu; D.interviu nedirectionat de catre operator. 1 A+B+C+D 2 B+D 3 A+C 4 A+D * 31) Sociologul care a utilizat pentru prima data interviul focalizat este : 1 Paul Lazarsfeld 2 Robert Merton * 3 Dimitrie Gusti 4 Traian Herseni 32) Documentele sociale sunt marcate de: A.specificitatea (particularitatea) temei si a obiectivelor cercetarii; B.specificitatea (particularitatea) epocii n care au fost elaborate; C.personalitatea autorilor. 1 A+B+C 2 B+C * 3 A+C 33) Recensamntul populatiei reprezinta:

A.forma de observare statistica; B.document cifric public oficial; C.document cifric personal oficial. 1 A+C 2 A+B+C 3 A+B * 34) Utilizarea documentelor necifrice personale neoficiale n cercetarea sociologica surprinde: 1 ambivalenta subiectiv-obiectiv, individual-social; * 2 ambivalenta comprehensiune- explicatie; 3 date de ordin statistic 35) n cercetarea sociologica axata pe studiul documentelor personale trebuie sa se respecte urmatoarele cerinte metodologice: A.adaptare la tema cercetarii; B.adaptare la chestionar; C.fidelitate si validitate; D.reprezentativitate; E.numar necesar si suficient pentru atingerea obiectivelor cercetarii. 1 A+B+C 2 A+D+E 3 A+C+D+E * 4 A+C 36) Scopul n care sunt utilizate biografiile sociale n cercetarea sociologica: A.n faza initiala a cercetarii, ca baza intuitiva, pentru elaborarea ipotezelor; B.ca sursa principala de informatii; C.ca material ilustrativ, pentru verificarea ipotezelor; D.ca instrument fundamental al tehnicii interviului; E.ca metoda complementara, alaturi de alte metode si tehnici. 1 A+B+C+E * 2 A+D 3 C+D+E 4 B+D+E 37) Analiza continutului comunicarii apare ca reactie la: 1 utilizarea chestionarului si interviului; 2 modul subiectiv de analiza al documentelor personale; 3 modul subiectiv de analiza al criticii literare. * 38) Analiza continutului comunicarii reprezinta: A.descrierea obiectiva si sistematica a comunicarii; B.comunicarea directa, face-to-face dintre operator si subiect; C.o serie de tehnici de cercetare cantitativ-calitativa a comunicarii; D. analiza a comunicarii verbale si nonverbale. 1 A+B+C+D

2 B+C+D 3 A+C+D * 4 A+D 39) Diferenta specifica dintre analiza continutului comunicarii si alte metode si tehnici o constituie faptul ca: 1 sunt analizate diferite documente sociale; 2 se ajunge la interpretari si explicatii diferite; 3 ntregul continut al comunicarii se clasifica n categorii de analize. * 40) Unitatea de nregistrare, din cadrul analizei continutului comunicarii reprezinta: 1 parte din comunicare ce urmeaza a fi caracterizata si introdusa ntr-una din categoriile schemei de analiza; * 2 parte din comunicare ce ne permite a stabili orientarea categoriilor de analiza; 3 un element al analizei continutului care are functie de cuantificare, 41) Unitatea de numarare din cadrul analizei continutului comunicarii are urmatoarele functii: A.de cuantificare; B.de a stabili orientarea pozitiva/negativa/neutra a unitatii de nregistrare; C.de a exprima cantitativ unitatile de nregistrare si de context; D.de a transforma datele brute ale unui text n categorii de analiza. 1 A+B+C+D 2 B+C 3 A+C * 4 A+B+C 42) Caracteristicile pe care trebuie sa le ndeplinesca categoriile de analiza utilizate n cadrul analizei continutului comunicarii sunt: A.sa fie pertinente; B.sa fie cuantificabile; C.sa fie exclusive; D.sa fie exhaustive; E.sa fie complementare; F.sa fie obievtive. 1 A+B+C+D 2 B+C+D+E 3 A+D+E 4 A+C+D+F * 43) Categoriile de analize elaborate n cadrul analizei continutului comunicarii sunt stabilite n functie de : A.rezultatele cercetarii; B.materialul analizat; C.metodele si tehnicile de cercetare; D.ipotezele de cercetare. 1 A+D+C

2 A+B+D 3 B+D * 4 A+D 44) n cadrul analizei continutului comunicarii, analiza frecventelor presupune: A.determinarea cantitativa a unitatilor de nregistrare; B.determinarea calitativa a unitatilor de nregistrare; C.frecventa de aparitie a unitatilor de numarare n cadrul comunicarii; D.frecventa de aparitie a unitatilor de nregistrare n categoriile de analiza. 1 A+B+C+D 2 B+C+D 3 A+C 4 A+D * 45) Prin validitatea analizei continutului comunicarii se urmareste: A.relevanta caracteristicilor textului pentru verificarea ipotezelor cercetarii; B.elaborarea corecta a categoriilor de analiza; C.elaborarea corecta a ghidului de interviu; D.identificarea corecta a unitatilor de analiza. 1 A+B+C+D 2 A+C 3 A+B+D * 4 A+D 46) Cercetari sociologice concrete care sa se fundamenteze pe metoda observatiei sociologice si valorificate sub forma de monografii sociologice au fost realizate, la noi de catre: 1 Spiru Haret 2 Petre Andrei 3 Dimitrie Gusti * 4 Constantin Radulescu Motru 47) Cercetarea sociologica concreta bazata pe metoda observatiei se caracterizeaza prin: A.se limiteaza la esantioane mici; B.interpretarile statistice si cuantificarea se pot realiza ntr-o mica masura; C.nu necesita calificare profesionala a celui care o aplica. 1 A+B * 2 A+B+C 3 B+C 48) Observatia stiintifica prezinta urmatoarele caracteristici: A.este fundamentata teoretic; B.nu este sistematica; C.este analitica; D.este metodica. 1 A+B 2 A+C+D *

3 B+C+D 4 A+D 49) Caracteristicile esentiale ale experimentului psihosocial sunt: A.experimentul este observatie provocata; B.experimentul este instrument al anchetei sociologice; C.presupune situatia experimentala controlata, D.presupune masurarea efectelor manipularii variabilei independente asupra variabilei dependente. 1 A+B+C+D 2 A+D 3 A+C+D * 4 B+C+D 50) Conceptele de baza n metodologia experimentului psihosocial sunt: A.variabilele experimentale si de control; B.controlul situatiei experimentale; C.grup experimental si grup martor; D.moment experimental; E.situatie experimentala. 1 A+D+E 2 A+B+C+D 3 B+C 4 A+B+C+D+E * SHORT ANSWER 1) Definiti metoda anchetei sociologice: Ancheta sociologica este o metoda activa de cercetare sociologica care are mai ales caracter descriptiv ,are finalitate practica si se particularizeaza in universul cercetarilor sociologice concrete prin aceea ca utilizeaza cu precadere chestionarul si interviul pentru culegerea informatiilor. Ancheta este o metoda de baza a sociologiei ce studiaza o gama larga de fapte si fenomene sociale , economice , politice etc.

2) n cadrul anchetei sociologice coeficientul de eroare datorat subiectivitatii populatiei nvestigate este depasit prin:prin pregatirea temeinica a anchetei si prin confruntarea informatiilor colectate cu date obtinute prin intermediul altor metode de cercetare. 3) Definiti sondajul de opinie publica: Sondajul de opinie publica este o forma specifica a anchetei sociologice ce vizeaza cu precadere studiul opiniilor si care se opreste la date de ordin subiectiv (opinii, aspiratii ,motivatii ,etc) ,fara corectarea lor prin informatii colectate cu alte tehnici si metode.

4) Definiti chestionarul sociologic. Chestionarul sociologic este o tehnica de cercetare sociologica si este una din tehnicile cele mai utilizate in stiintele socioumane. Chestionarul de cercetare reprezinta o tehnica si corespunzator un instrument de cercetare constand dintrun ansamblu de intrebari scrise si eventual imagini grafice ,ordonate logic si psihologic care prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare ,determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris. 5) Enumerati factorii ce pot determina distorsiuni n ancheta pe baza de chestionar: 1.subiectivitatea celui anchetat 2.esantionare gresita 3.elaborare gresita a chestionarului 4.operatori insuficient pregatiti ,superficiali ,prea putin rabdatori 6) Dati exemplu de ntrebari trihotomic precodificate.(inchise) Credeti ca leul greu va influenta bugetul familiei dumneavoastra? Da Nu Nu stiu Credeti ca actuala guvernare va eradica coruptia? Da Nu Nu raspund 7) Dati exemplu de ntrebare scalata, cu element neutru. Cum va intelegeti cu parintii? Rau Nici rau , nici bine Bine 8) Dati exemplu de ntrebare scalata, cu perechi de raspunsuri. Sunteti multumit de medicul dumneavoastra? Foarte mult Mult Putin Foarte putin 9) Dati exemplu de ntrebare precodificata cu evantai de raspunsuri Ce faceti in timpul liber? 1.citesc 2.ma uit la tv 3.ma intalnesc cu prietenii

4.ma plimb in parc 5.fac sport 10) Definiti efectul halo din structura chestionarului: Efectul halo se refera la contaminarea raspunsurilor datorate in special asezarii intrebarilor in chestionar. 11) Definiti efectul de pozitie, din structura chestionarului: Efectul de pozitie este asemanator celui de halo si trebuie luat in considerare mai ales in cazul chestionarelor omnibus ,deorece succesiunea temelor poate influenta raspunsurile. 12) Cum defineste A. Kaplan tehnica analizei continutului comunicarii ? Tehnica analizei continutului este o statistica semantica a discursului politic . 13) Prezentati schema lui Harold D. Lasswell de analiza a continutului comunicarii. 1.Cine comunica (trasmite mesajul) 2.Ce comunica (care este continutul mesajului) 3.Cui ii este adresata comunicarea 4.Cum s-a transmis mesajul 5.Cu ce efecte comunica 14) Cum defineste B.Berelson (1952) analiza continutului comunicarii ? este o tehnica de cercetare care are ca obiect descrierea obiectiva ,sistematica si cantitativa a continutului manifest al comunicarii 15) Cum defineste Roger Pinto si Madeleine Grawitz (1967) analiza continutului comunicarii ? Analiza continului vizeaza obiectiva ,sistematica si cantitativa a continutului manifest al comunicarii cu descrierea scopul de a-l interpreta 16) Cum defineste Ole Holsti analiza continutului comunicarii ? orcare tehnica ce trege concluzii prin identificarea sistematica si obiectiva a caracteristicilor specifice mesajelor 17) Cum definim unitatea de context din cadrul analizei continutului comunicarii? Unitatea de context din cadrul analizei comunicarii reprezinta acea parte din comunicare ce ne permite a stabili orientarea unitatii de inregistrare.(orintare pozitiva ,negativa ,neutra) 18) Cum se calculeaza indicele de analiza a tendintei cnd se ia n considerare continutul total al comunicarii?

AT= AT =indice de analiza al tendintei F =numarul de unitati favorabile (pozitive ,pro ,etc.) D =numarul de unitati defavorabile (negative ,contra, etc.) T =numarul total de unitati (continutul total) 19) Cum se calculeaza indicele de analiza a tendintei cnd se ia n considerare conntinutul comunicarii referitor la tema cercetata?

AT= t =numarul de unitati referitoare la tema cercetata dupa Septimiu Chelcea AT= unde L=numarul de unitati in legatura cu tema 20) Cum defineste Leon Festinger experimentul psihosociologic? Definitia data de Leon Festinger subliniaza in primul rand faptul ca experimentul este o observatie provocata ,iar in al doilea rand ca situatia este controlata observarea si masurarea efectelor manipularii unor variabile independente asupra variabilelor dependente intr-o situatie in care actiunea altor factori (prezenti efectiv dar straini studiului) este redusa la minimum.

NOTA

METODE :1 ANCHETA SOCIOLOGICA 2 EXPERIMENTUL 3 ANALIZA DOCUMENTARA 4 OBSERVATIA 5 INTERVIUL Prin METODA se desemneaza modul de cercetare si intreg programul de realizare al cercetariimodul de a actiona in efectuarea unei cercetari O singura metoda subordoneaza mai multe tehnici de cercetare. Metoda este o modalitate generala, strategica (din punct de vedere al mijloacelor de cercetare si nu al teoriei) de abordare a realitatii sociale. TEHNICA- modalitate concreta de abordare a fenomenelor supuse cercetarii chestionar ,interviu ,etc. Tehnicile sunt forme concrete pe care le imbraca metodele ,fiind deci posibil ca una si aceeasi metoda sa se realizeze cu tehnici diferite.

Ex:ancheta sociologica foloseste ca tehnica chestionarul si interviul (ancheta prin interviu) PROCEDEUL semnifica modul de aplicare al tehnicii;procedeul de lucru , de recoltare a informatiilor Ex:chestionarul poate fi administrat de catre operatorii de ancheta sau poate fi autoadministrat-de tip postal INSTRUMENTUL DE INVESTIGATIE-este constituit din intreaga aparatura ,unelte de care se foloseste cercetatorul pentru inregistrarea informatiilor. Ex:chestionarul tiparit-lista de intrebari ,ghidul de interviu ,fisa de observatie ,etc. Instrumentul de cercetare este un mijloc ,ce poate imbraca o forma mai mult sau mai putin materiala ,cu ajutorul caruia se realizeaza captareainformatiei stiintifice, e cel care se interpune intre cercetator si realitatea studiata. ITEM-modalitate a unui chestionar inchis.Pentru fiecare variabila cel anchetat trebuie sa selectioneze unul sau mai multi itemi ,in functie de tipul intrebarii (cu alegere unica sau multipla.In tehnicile de analiza a continului item desemneaza elementul minimal ,adica unitatea luata ca referinta in asamblul organizat al textului ,in functie de un criteriu tematic.

ANCHETA SOCIOLOGICA 1.-tehnicile de realizare a anchetelor au un evident caracter standardizat ,in sensul ca numarul ,ordinea si formularea intrebarilor ,precum si efectivelor persoanelor carora lise adreseaza aceste intrebari sunt stabilite foarte clar de la bun inceput si nu sunt permise decat arareori abateri de la schema de realizare a anchetei (rigiditate) 2.-ancheta uzeaza prin definitie ,de chestionar ,ca instrument de cercetare ,chiar si in cazul celor mai simple forme de realizare a ei (sondajul de opinie) 3.-ancheta urmareste prin modul de alegere al persoanelor investigate ,sa satisfaca cerinta de reprezentativitate ,in sensul statistic al termenului ,a esantionului in raport cu o populatie incomparabil mai mare. 4.-ancheta se realizeaza pe esantioane mari pentru a se asigura o reprezentativitate satisfacatoare (esantion mare inseamna de ordinul sutelor sau miilor de persoane) 5.-deoarece ancheta investigheaza un numar mare de indivizi ,rezulta de aici ca ancheta nu poate urmari decat colectarea unor informatii relativ simple (simple pentru ca sunt generale) Intrebarile din chestionar se refera la aspecte din viata omului sau din mediul sau inconjurator despre care acesta poseda informatii si le poate reda si este dispus sa o faca fara mari dificultati ,de o maniera nedistorsionata. 6.-prelucrarea datelor unei anchete se realizeaza folosindu-se procedurile statistice standard ,care toate se bazeaza pe calculul frecventelor cu care apar diferite variante de raspuns ale fiecarei intrebari. 7.-ancheta se realizeaza in scris ,in sensul ca subiectul raspunde completand chestionarul primit ,fie ca e vorba de intrebari la care trebuie sa dea raspunsuri mai lungi ,elaborate ,fie doar prin incercuirea unor coduri si oral-ancheta orala(a nu se confunda cu interviul)