Metode si tehnici de cercetare sociologica - test grila

TRUE/FALSE

1) In domeniul social-uman, cercetarea sociologica poate fi identificata cu ancheta

sociologica. F

2) Studiile bazate pe anchete sociologice permit cercetatorului formularea unor

banuieli. F

3) Ancheta sociologica este o metoda activa de cercetare.A

4) Ancheta sociologica este o metoda de cercetare pur calitativa.-F

5) Prin intermediul anchetei sociologice se identifica fenomenul de serendipitate. F

6) Ancheta sociologica permite utilizarea tehnicilor de codificare, scalare, analiza,

prelucrare a informatiilor.A

7) Ancheta sociologica permite culegerea de informatii intr-un timp relativ scurt.A

8) Informatiile recoltate prin intermediul anchetei nu pot fi prelucrate statistic.F

9) In cadrul anchetei sociologice sunt tolerate erori datorate subiectivitatii populatiei

investigate.F

10) Ancheta sociologica foloseste doar chestionarul, ca instrument de investigatie.F

11) Ancheta sociologica are un caracter descriptiv, cu finalitate practic aplicativa.A

12) Nerecurgerea la experiment este un element specific anchetei sociologice.A

13) Ancheta sociologica si sondajul de opinie publica nu se diferentiaza sub aspect

metodologic F

14) Sondajul de opinie publica reprezinta genul proxim pentru ancheta sociologica.F

15) Cercetarea sociologica concreta reprezinta genul proxim pentru ancheta

sociologica.A

16) O investigatie care se fundamenteaza pe experiment poate fi identificata cu

ancheta sociologica.F
17) Ancheta sociologica utilizeaza observatia si analiza documentara, ca surse
complementare de informare.A

18) Ancheta pe baza de chestionar are un caracter standardizat.A

19) Ancheta prin chestionar face parte din categoria metodelor calitative.F

20) Chestionarul de cercetare stiintifica reprezinta o tehnica si corespunzator acesteia

un instrument ce se utilizeaza prin multiple procedee de cercetare.A

21) Intr-un chestionar, intrebarile sunt ordonate logic si psihologic.A

22) Intrebarile dintr-un chestionar au functia de stimuli declansatori de

comportamente verbale sau nonverbale. A

23) In investigarea fenomenelor socioumane nu exista chestionare care sa nu

cuprinda intrebari factuale. A

24) Chestionarele de date factuale sunt complexe din punct de vedere al modului de
concepere. F

25) Intrebarile de date factuale pot fi grupate in intrebari de cunostinte si intrebari de

identificare. A

26) In cadrul chestionarului o singura intrebare va permite cercetatorului stabilirea

opiniei indivizilor fata de problemele sociale puse in discutie F

27) Chestionarele speciale sunt chestionarele cel mai des intalnite in cercetarea
sociologica. F

28) Prin intermediul chestionarului "omnibus" se surprinde interactiunea si

conditionarea faptelor si fenomenelor sociale.A

29) Prin intermediul chestionarelor speciale se poate recolta un numar mai mare de
informatii decat prin chestionarului "omnibus" . F

30) Chestionarele "omnibus" presupun costuri mai ridicate decat aplicarea

chestionarelor speciale pentru fiecare fapt social in parte. F

31) Intrebarile inchise dintr-un chestionar faciliteaza prelucrarea si analiza statistica a

informatiilor. A

32) Intrebarile deschise din chestionar se refera la procesul de actualizare a

informatiilor: "recunoasterea" acestora. F
33) Intrebarile deschise din chestionar pun in evidenta opinii bine cristalizate si
consolidate.A

34) Intrebarile inchise din chestionar dau un procent mai ridicat de nonraspunsuri
decat intrebarile deschise. F

35) Intrebarile deschise dintr-un chestionar presupun operatii de codificare ulterioara

a raspunsurilor. A

36) Chestionarele postale permit utilizarea unor chestionare cu mai multi itemi.F

37) Chestionarele postale permit eliminarea efectului de interviu. A

38) Prin utilizarea chestionarelor postale in cercetarea sociologica se garanteaza

caracterul personal si individual al raspunsurilor. F

39) Intrebarile de trecere, din structura chestionarului, au rolul de a opri trecerea

unor categorii de subiecti la unele intrebari ulterioare. F

40) Intrebarea filtru, din structura chestionarului, este o intrebare de contact cu

subiectul intervievat. F

41) Intrebarile de identificare servesc la analiza raspunsurilor din chestionar.A

42) Efectul "halo", din structura chestionarului, este luat in consideratie in cazul
chestionarelor omnibus, succesiunea temelor poate influenta raspunsurile.F

43) Interviul focalizat presupune investigatia unor teme si ipoteze de cercetare

stabilite de catre cercetator. A

44) In scop explorator, in prima faza a cercetarii, poate fi utilizat interviul

standardizat, structurat. F

45) Documentele sociale permit elaborarea unor modele explicative ale fenomenelor
sociale. A

46) Analiza documentelor sociale constituie o metoda complementara de investigatie

sociologica. A

47) In cercetarea socio-umana biografia sociala este utilizata ca alternativa

metodologica, nu doar ca sursa de informare. A

48) Dificultatile de recoltare a unui numar suficient de documente personale in

vederea obtinerii reprezentativitatii redau mentinerea acestei surse de informare in
limitele metodologiei cercetarii. A
49) Analiza continutului comunicarii se opreste la descrierea comunicarii fara sa-si
propuna testarea ipotezelor.F

50) Analiza continutului comunicarii ofera posibilitatea de cuantificare a

documentelor scrise. A

51) Analiza continutului comunicarii presupune doar analiza continutului manifest al

comunicarii. F

52) Scopul analizei continutului comunicarii este identificarea, descrierea obiectiva si

sistematica a continutului manifest si/sau latent al comunicarii. A

53) Unitatea de context din cadrul analizei continutului comunicarii este mai mica sau
cel mult egala cu unitatea de inregistrare. F

54) Analiza continutului comunicarii impune esantionarea atunci cand se realizeaza

analiza documentelor personale sau continutul unui articol de ziar. F

55) In cadrul analizei continutului comunicarii analiza tendintei evidentiaza orientarea

pozitiva, negativa sau neutra, in raport cu o anumita tema, a celui ce transmite
mesajul. A

56) Observatia stiintifica trebuie sa utilizeze ipoteze explicite de cercetare, chiar daca
prin seredipitate se pot formula ipoteze noi. A

57) Observatia spontana utilizeaza ipoteze explicite de analiza. F

58) Observatia nestructurata presupune existenta unei grile de categorii si ipoteze

dinainte stabilite. F

59) Observatia participativa are un caracter descriptiv si adesea este utilizata in

cercetarea sociologica in scop explorativ. A

60) In cercetare psihosociologica, valoarea metodei experimentale este data de

capacitatea acesteia de verificare a ipotezelor cauzale. A

61) Metoda experimentului presupune interventia activa a cercetatorului pe toata

durata de desfasurare a acestuia. A