îCS. Indicaţi Modul de Scindare A Mediului Kligler:: Glucoza A, Lactoza +, H2S

1. îCS.
Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:
glucoza A, Lactoza +, H2S-
2. CM. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:
glucoza AG
Lactoza -
H2S -
3. CS. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:
glucoza AG, Lactoza -, H2S+
4. CS. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

Aujeszky
5. CS. Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul:
Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
6. CS. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:
Este responsabil de legarea antigenului/interacţiunea cu epitopul unui Ag
7. CM. Alegeti bacteriile cu perete defectiv:
a) [x] protoplaști
b) [x] sferoplaști
c) [ ] spirochete
d) [ ] sarcine
e) [x] forme L
CM. Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante: formol, fenol, cloramina. Alcoolul absolut de 96o
8.
9. CS. Alegeţi definiţia imunităţii antimicrobiene:

a) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de toxinele microbiene
b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţi genetici străini în urma utilizării serurilor imune antitoxice
c) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de microroganisme
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma transferului anticorpilor gata de la mamă la făt
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării unei boli alergice
10. CS. Alegeti definiţia imunităţii antitoxice:

a) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de toxinele microbiene
b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de microorganisme
c) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării unei boli infecţioase
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agentii genetici străini în urma suportării unei boli alergice
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma transferului anticorpilor gata de la mamă la făt
11. CS. Alegeţi definiţia imunităţii naturale pasive:

a) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării unei boli infecţioase
b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării unei boli alergice
c) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma utilizării vaccinurilor
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma utilizării serurilor imune
e) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma transferului anticorpilor gata de la mamă la făt
12. CS. Alegeţi elementul de structură ce posedă fenomen de metacromazie:

a) [ ] incluziunile de sulf
b) [ ] incluziunile de glicogen
c) [x] incluziunile de volutină
d) [ ] incluziunile proteice
e) [ ] incluziunile lipidice
13. CS. Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:

a) [ ] acizii teichoici
b) [ ] capsula
c) [ ] acizii lipoteichoici
d) [x] membrana nucleară
e) [ ] flagelii
14. CS. Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:

Membrana nucleară (tot acelas test 13)
15. CS. Alegeți formele drepte de bacterii:

a) [x] clostridium
b) [ ] vibrio
c) [ ] spirochete
d) [ ] tetracoci
e) [ ] micoplasme
16. CS. Alegeți formele drepte de bacterii: bacilii (au forma cilindrica,bastonase drepte)
17. CM. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
Elective(selective)
diferenţial-diagnostice
speciale
simple(uzuale)
de transport
18. CM. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
19. CM. Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie:
Simple
Imbogatite
speciale
20. CS. Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină:

a) [ ] Zeihl- Neelsen
b) [x] Albert
c) [ ] Burri-Ginss
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Gram
21. CS. Alegeți metoda compusă de evidențiere a granulațiilor de volutină:

Albert (Neiser)
22. CS. Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor:

a) [ ] microscopia fluorescentă
b) [ ] microscopia optică cu imersie
c) [x] microscopia electronica
d) [ ] microscopia cu contrast de fază
e) [ ] microscopia optică cu obiectiv uscat
23. CS. Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor:

Microscopuia electronică
24. CS. Alegeţi microorganismele cu conținut major de peptidoglican:

a) [ ] bacterii Gram-negative
b) [x] bacterii Gram-positive
c) [ ] fungi
d) [ ] virusuri
e) [ ] viroizii
25. CM. Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:

Obiectele din metal (instrumentele chirurgicale)
Mojarele (din porţelan)
Sticla
26. CM. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:
Sputa
Fecalele
apa
27. CM. Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea peptolitică a bacteriilor:
Hidrogenul sulfurat,ammoniac,indol
28. CM. Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor:
a) [ ] biosinteza
b) [ ] replicare
c) [x] germinare
d) [x] sporulare
e) [x] înmugurire
29. CM. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul rujeolic sunt corecte?
a) [ ] este un virus ADN cu inveliş lipidic
b) [x] determină erupţie maculo-papulară
c) [ ] determină erupţii veziculare
d) [x] vaccinul atenuat este suficient pentru profilaxia specifică
e) [ ] este un virus rezistent la temperaturi înalte
30. CS. Ce proprietăţi sînt puse la baza schemei de clasificare Kauffmann-Waith?

a) [ ] biochimice
b) [x] serologice(structura antigenica)
c) [ ] tinctoriale
d) [ ] morfologice
e) [ ] sensibilitatea la fagi
31. CS. Deshidratarea la temperaturi joase în condiţii de vid se numeşte:
a) [ ] congelare
b) [ ] pasteurizare
c) [x] liofilizare
d) [ ] desicare
e) [ ] incinerare
32. CM. Despre C.burneti se poate afirma:

a) [ ] este agentul cauzal al febrei Denga
b) [x] este agentul cauzal al febrei Q(gramm-,obligator intracellular)
c) [ ] singura sursă de infecţie este omul
d) [x] ca vector de transmitere servesc căpuşele din genul Ixoides
e) [ ] ca vector de transmitere servesc păduchii de corp
33. CM. Despre R.provazeki se poate afirma:

a) [ ] ca vector de transmisie servesc puricii
b) [x] cauzează tifosul exantematic epidemic
c) [ ] sursă de infecţie sînt rozătoarele
d) [x] posedă antigene comune cu R.typhi
e) [x] posedă antigene comune cu Proteus OXK
34. CM. Despre R.typhi se poate afirma:

a) [ ] posedă antigene comune cu Proteus OXK
b) [ ] nu posedă antigene comune cu R.provazeki
c) [x] sursă de infecţie sînt şobolanii sau purici
d) [x] cauzează tifosul murin (endemic)(gramm-)
e) [ ] ca insectă vector servesc căpuşele din genul Dermacentor
35. CM. Despre virusul hepatitei virale D se poate afirma:

a) [x] este asociat hepatitei virale B
b) [ ] este o mutantă a virusului hepatitei B
c) [x] este un virus ARN defectiv
d) [ ] face parte din familia Picornaviridae
e) [ ] face parte din familia Hepadnaviridae
36. CM. Despre virusul rubeolic se poate afirma:

a) [x] aparţine familiei Flaviviridae
b) [ ] apartine familiei Paramyxoviridae
c) [ ] aglutinează eritrocitele de berbec
d) [x] aglutinează eritrocitele de porumbel şi gîscă
e) [ ] lizează eritrocitele de berbec
37. CM. Enumerați funcțiile membranei citoplasmtice:

a) [x] implicare în sinteza fosfolipidelor
b) [x] implicare în chemotaxie
c) [ ] sinteza acizilor nucleici
d) [ ] asigură rezistența sporită în mediul extern
e) [ ] asigură mobilitatea bacteriei
38. CM. Enumerați funcțiile specifice capsulei:

a) [ ] asigură multiplicarea bacteriei
b) [ ] transfer de informație genetică
c) [ ] specificitate antigenică (AgH)
d) [x] rezervă nutritivă
e) [x] împedică desicarea bacteriei
39. CM. Enumerați metodele directe de evidențiere a membranei citoplasmatice:

a) [x] microscopia electronica
b) [x] plasmoliza
c) [x] plasmoptiza
d) [ ] metoda Burri-Ginss
e) [ ] metoda Foelgen
40. CS. În micropreparatul dat (coloraţia Giemsa) este reprezentat agentul patogen al:
Febrei recurente
41. CS. În micropreparatul dat (coloraţia Gram) este reprezentat agentul patogen al:
Holerei
escherichiozei
Candidozei
infecţiei stafilococice
52. CS. În micropreparatul dat (ţesut necrotizat) este reprezentat agentul patogen al:
53. CS. În micropreparatul dat(impregnare argentică)este reprezentat agentul patogen al:
54. CS. În micropreparatul dat(microscopia electronică)este reprezentat agentul patogen al:
57. CS. Indicaţă testul de determinare a mobilităţii V.cholerae:

a) [ ] reacţia de imunofluorescenţă directă
b) [ ] micropreparate colorate Gram
c) [x] preparatul "picătura strivită" sau "suspendată"
d) [ ] reacţia de aglutinare cu ser imun antiholeric O1
e) [ ] reacţia imunoenzimatică
58. CS. Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii:
Toleranţă
59. CS. Indicați funcția glicocalixului bacterian:

a) [ ] redă forma celulei
b) [ ] menține presiunea osmotica internă
c) [x] barieră protectoare față de complement
d) [ ] asigură mobilitatea
e) [ ] rol în conjugarea bacteriilor
60. CM. Indicaţi adjuvanţii care întră în componenţa vaccinurilor:

a) [x] mertiolaţi
b) [ ] particule de celuloză
c) [x] hidroxidul de aluminiu
d) [ ] particule de latex
e) [ ] eritrocite de berbec
61. CM. Indicaţi adjuvanţii care întră în componenţa vaccinurilor:

a) [ ] particule de nitroceluloză
e) [x] compuşii polioxidonici
62. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte despre boala Lyme:

a) [x] este determinata de Borrelia burgdorferi
b) [x] afecteaza tegumentul şi articulaţiile
c) [x] este transmisă de căpuşe din genul Ixodes
d) [ ] este transmisă de căpuşe din genul Alectorobius
e) [ ] este determinata de Borrelia recurrentis
63. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte despre leptospire:

a) [ ] se coloreaza în violet prin metoda Giemsa
b) [x] posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
c) [x] după impregnare argentică Fontana-Tribondeu se colorează în negru-brun
d) [ ] produc o exotoxină neurotropă
e) [x] sînt microroganisme cu 10-30 spire regulate, strînse, puţin adînci, cu capetele încîrligate sub forma literelor S şi C
64. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte despre parotidita epidemică:

a) [ ] se manifestă prin afectarea conjunctivelor şi tractusului respirator superior
b) [x] se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi SNC
c) [x] perioada de incubaţie 14-21 zile
d) [ ] este determinată de virusul paragripal
e) [x] este determinata de virusul urlian
65. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte despre parotidita epidemică:

a) [x] sursa de infecţie este exclusiv omul
b) [ ] virusul se transmite prin insecte hematofage
c) [x] virusul nu are variante serologice
d) [x] virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină
e) [ ] virusul imunizează încrucişat cu virusul paragripal
66. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte despre sifilis:

a) [x] evoluiază în trei stadii
b) [x] se vindecă spontan la cca 25% din pacienţi
c) [ ] afectează în special femeile
d) [ ] afectează în special bărbaţii
e) [x] penicilina este indicată pentru tratament
67. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusul gripal A:

a) [x] formează imunitate specifică de serovariantă
b) [ ] formează imunitate postinfecţioasă protectoare faţă de restul virusurilor gripale
c) [x] sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi păsări
d) [ ] sursă de infecţie este exclusiv omul
e) [x] include mai multe variante serologice
68. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusul gripal A:

sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi păsări
include mai multe variante serologice
69. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte:
a) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
b) [ ] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot
c) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
d) [x] virusurile conţin numai ARN sau AND
e) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor

a) [x] prionii sînt proteine infecţioase
b) [ ] virusurile conţin ARN şi ADN
c) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
d) [ ] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip procariot
e) [x] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot

a) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor
b) [ ] virusurile conţin ARN şi AND
c) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
d) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
e) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
72. CS. Indicaţi agenţii subvirali care cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) [ ] viroizii
b) [x] prionii
c) [ ] virusurile
d) [ ] bacteriile
e) [ ] micetele
73. CS. Indicaţi agentul patogen al tifosului exantematic epidemic:

a) [ ] Rickettsia parkeri
b) [ ] Rickettsia tsutsugamushi
c) [ ] Rickettsia typhi
d) [ ] Rickettsia conorii
e) [x] Rickettsia prowazekii
74. CS. Indicaţi amlasarea sporului la Clostridium botulini:

a) central
b) subcentral
c) terminal
d) [x] subterminal
e) extraterminal
75. CS. Indicaţi amlasarea sporului la Clostridium tetani:

a) central
b) subcentral
c) [x] terminal
d) subterminal
76. CS. Indicaţi amplasarea sporului: imagini

central
77. CS. Indicaţi amplasarea sporului:
subterminal
78. CS. Indicaţi amplasarea sporului:
terminal
79. CM. Indicaţi antigenele ce determină varianta serologică a E. coli:
K
O
80. CM. Indicaţi antigenele ce determină varianta serologică a escherichiilor:
a) [x] K
b) [x] O
c) [ ] H
d) [x] Vi
e) [ ] M
81. CS. Indicaţi antigenul comun pentru genul Vibrio:
a) [ ] O
b) [ ] K
c) [x] H
d) [ ] Vi
e) [ ] M
82. CS. Indicaţi antigenul specific de tip al virusurilor gripale A, B, şi C:

a) [x] antigenul NP (nucleoproteina)
b) [ ] antigenul H (hemaglutinina)
c) [ ] antigenul N (neuraminidaza)
d) [ ] antigenul VP
e) [ ] antigenele nestructurale
83. CS. Indicaţi aspectul coloniilor de Bordetella pertusis pe mediul Bordet-Gengou:

a) [ ] pitice, mucoide, incolore
b) [x] mici, bombate, perlate cu aspectul picăturilor de hidrargirum
c) [ ] rugoase, mari, negre-brune
d) [ ] roşii-zmeurii
e) [ ] medii, bombate cu margini regulate de culoare aurie
84. CS. Indicaţi aspectul lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice:

a) [ ] uşor opalescent cu văl de fibrină
b) [ ] clar, incolor
c) [x] opalescent, purulent
d) [ ] transparent
e) [ ] de culoare roşie
85. CM. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele polienele nistatina, levorina:
Candidelor
Micete patogene
86. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în diagnosticul şi tratamentul infecţiilor stafilococice:

a) [x] autovaccin
b) [ ] anatoxină
c) [x] seruri antienterotoxice(A,B,C,D,E,F)
d) [ ] toxina Dick
e) [x] bacteriofagi
87. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în diagnosticul şi tratamentul infecţiilor streptococice:

a) [x] toxina Dick
b) [ ] toxina Shiga like
c) [x] streptolizină O
d) [x] ser imun antiscarlatinos
e) [ ] anatoxină stafilococică
88. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia febrelor tifo-paratifoidice:

a) [x] bivaccin contra febrei tifoide şi paratifoide B
b) [ ] vaccinul ADTP
c) [x] vaccinul TABTe
d) [x] monovaccinul îmbogăţit cu Vi-antigen
e) [x] vaccin chimic tifo-paratifoidic
89. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia febrelor tifo-paratifoidice: vezi 88
90. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia rujeolei:

a) [ ] vaccin inactivat
b) [ ] anatoxina rubeolică
c) [x] vaccin viu atenuat
d) [ ] vaccin ribosomal
e) [x] imunoglobulină umană normală
91. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia şi tratamentul rabiei:

a) [ ] autovaccin
b) [x] imunoglobulină antirabică
c) [ ] vaccin omorît
d) [x] vaccin inactivat
e) [ ] vaccinul BCG
92. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia specifică a parotiditei epidemice:

a) [ ] vaccin cu AgHBs purificat
b) [ ] vaccinul Engerix
c) [x] imunoglobulină antiurliană
d) [ ] vaccin inactivat
e) [x] vaccin viu atenuat
93. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia botulismului:
a) [x] ser antibotulinic polivalent
b) [x] seruri antibotulinice monospecifice de tip
c) [x] anatoxina botulinică
d) [ ] antigeni Proteus OX
e) [ ] tuberculina
94. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia leptospirozei:

a) [ ] anatoxina leptospirozică
b) [x] imunoglobulină anti Leptospira
c) [x] vaccin inactivat
e) [ ] ser antitoxic antileptospirozic
95. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia specifică a dizenteriei:

a) [x] bacteriofag antidizenteric
b) [x] vaccin omorît
c) [x] vaccin ribosomal
d) [ ] bacteriofag O de gen Salmonella
e) [ ] dizenterina
96. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia tuberculozei:

a) [ ] anatoxina tuberculozică
b) [x] vaccinul viu atenuat
c) [x] tuberculina
e) [ ] ser antitoxic antituberculozic
97. CS. Indicaţi biopreparatul utilizat în profilaxia pasivă a oreionului:
Imunoglobulină antiurleană
98. CM. Indicaţi biopreparatul utilizat în profilaxia specifică a holerei:
a) [x] vaccin inactivat

b) [x] vaccin chimic polizaharidic
c) [ ] vaccin ribozomal
d) [ ] vaccin viu atenuat
e) [ ] autovaccin
99. CS. Indicaţi biovarianta de Corynebacterium diphtheriae după forma coloniilor:imag

a) [x] intermedius
b) [ ] eltor
c) [ ] newcastle
d) [x] belfanti
e) [x] mitis

a) [x] intermedius
b) [ ] eltor
c) [x] gravis
d) [x] belfanti
e) [ ] manchester

a) [x] intermedius
b) [ ] eltor
c) [x] gravis
d) [x] belfanti
e) [x] mitis
102. CM. Indicaţi biovarinatele Corynebacterium diphtheriae:

a) [x] intermedius
b) [ ] eltor
c) [x] gravis
d) [x] belfanti
e) [x] mitis
103. CM. Indicaţi biovarinatele Corynebacterium diphtheriae:

a) [x] intermedius
b) [ ] eltor
c) [x] gravis
d) [x] belfanti
e) [x] mitis
104. CM. Indicaţi caracterele biochimice a V.cholerae pe mediul de acumulare cu zaharoză şi lactoză:
a) [x] zaharoza A
b) [ ] zaharoza -
c) [ ] zaharoza AG
d) [ ] lactoza A
e) [x] lactoza –
105. CS. Indicaţi caracterele biochimice a V.cholerae pe mediul de acumulare cu zaharoză şi lactoză:
a) [ ] zaharoza AG, lactoza -
b) [ ] zaharoza -, lactoza A
c) [ ] zaharoza - , lactoza AG
d) [ ] zaharoza AG, lactoza A
e) [x] zaharoza A, lactoza -
106. CS. Indicaţi caracterele culturale a S.pneumoniae pe mediul geloză-sînge:

a) [x] colonii cu zonă de hemoliză netransparentă, verzuie, alfa-hemolitice
b) [ ] colonii cu zonă de hemoliză transparentă, beta-hemolitice
c) [ ] colonii implantate adînc în mediu
d) [ ] colonii fără zonă de hemoliză, gama-hemolitice
e) [ ] colonii cu zonă de hemoliză brună
107. CM. Indicaţi caracterele de cultură a leptospirelor:

a) [x] cultura apare după 10-30 zile de incubare
b) [x] cresc la fundul eprubetei fără a modifica semnificativ turbiditatea mediului
c) [ ] se cultivă la temperatura de 40-45°C
d) [ ] cultura apare după 48-62 de ore
e) [x] se cultivă la temperatura de 28-30°C
108. CM. Indicaţi caracterele morfobiologice a vibrionului holeric:

a) [x] bastonaşe uşor încurbate, sub formă de virgulă
b) [ ] formează capsulă în macroorganism
c) [x] mobili
d) [ ] sporulaţi
e) [ ] anaerobi stricţi
109. CS. Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:

a) [ ] bastonaşe lungi, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
b) [ ] bastonaşe lungi, amplasate în lanţ, cu spori centrali care nu deformează celula
c) [ ] bastonaşe măciucate, gramnegative
d) [x] bastonaşe scurte, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
e) [ ] bastonaşe scurte, amplasate în lanţ cu spori centrali ce deformează celula
110. CM. Indicaţi caracterele morfobiologice ale S.pneumoniae :

a) [x] coci lanceolati
b) [ ] coci sferici
c) [ ] coci gramnegativi
d) [x ] formează capsulă
e) [x] in micropreparat se aranjeaza in perechi
111. CS. Indicaţi caracteristica coloniilor de Salmonella pe geloză bismut-sulfit:

a) [ ] medii, de culoare aurie, plate
b) [ ] medii, bombate, margini regulate, incolore, semitransparente
c) [x] medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] mari, rugoase, cu margini dantelate, semitransparente
e) [ ] pitice, mucoide, incolore
112. CS. Indicaţi caracteristica coloniilor de Salmonella pe mediul Endo:

a) [x] medii, incolore, semitransparente
b) [ ] mari, rugoase, cu margini neregulate, plate, colorate în albastru-negru
c) [ ] pitice, mucoide, incolore
d) [ ] mari, bombate, lucioase, colorate în auriu
e) [ ] mari, plate, de culoare zmeurie
113. CM. Indicaţi caracteristica leziunilor în sifilis primar:

a) [ ] după vindecare rămân cicatrice
b) [x] bogate în treponeme
c) [x] se vindecă spontan fără cicatrice
d) [x] sînt superficiale
e) [ ] sînt generalizate
114. CM. Indicaţi caracteristica leziunilor în sifilis secundar:

a) [x] sînt generalizate
b) [ ] sînt purulente cu miros fetid
c) [x] bogate în treponeme
d) [x] se vindecă spontan fără cicatrice
e) [ ] se localizează în ganglionii limfatici regionali
115. CM. Indicaţi caracteristicele C.tetani :

a) [x] formează spori dispuşi terminal, care deformează celula
b) [x] produce o exotoxină puternică
c) [x] sînt mobili cu cili peritrichi
d) [ ] formează capsulă
e) [ ] provoacă înegrirea gelozei bismut-sulfit
116. CM. Indicaţi caracteristicele C.tetani:

a) [x] posedă activitate hemolitică
b) [ ] proteoliză intensă
c) [x] este foarte rezistent la factorii de mediu
d) [ ] fermentarea lactozei
e) [ ] cultivă pe geloză sînge în condiţii aerobe
117. CM. Indicaţi caracteristicele citoplasmei bacteriene:

a) [ ] are funţie de adaptare a bacteriilor la condiţiile de mediu
b) [ ] este compartimentată
c) [x] densă
d) [x] conţine ribozomi
e) [x] este nefluctuantă
118. CM. Indicaţi caracteristicele complementului:

a) [ ] are acţiune sporocidă
b) [x] constituie un complex de proteine care se conţin în serul sangvin
[x]participă în unele reacţii imunologice
[x] este un factor nespecific de rezistenţă
e) [ ] este un factor celular nespecific de rezistenţă a macroorganismului
119. CM. Indicaţi caracteristicele complementului:

a) [ x] este alcatuit din fractiuni proteice
b) [x] este un complex de alfa-, beta- şi gama-globuline
c) [x] este sintetizat de celulele hepatice şi splenice
d) [ ] este un factor celular nespecific de rezistenţă a macroorganismului
e) [x] este un factor umoral nespecific de rezistenţă a macroorganismului
120. CM. Indicaţi caracteristicele IgD:

a) [x] are greutate moleculară de 180000 daltoni
b) [x] majoritatea Ig se găsesc pe suprafaţa limfocitelor B
c) [x] reprezintă 0,2% din totalul de imunoglobuline
d) [x] nu se transmit transplacentar
e) [x] functia biologica nu este bine precizata
121. CM. Indicaţi caracteristicele IgD:

a) [ ] are greutate moleculară de 1000 daltoni
e) [ ] joacă un rol important în declanşarea stărilor de hipersensibilitate de tip anafilactic
122. CM. Indicaţi caracteristicele V.cholerae O1:

a) [x] aparţine grupului Heiberg I
b) [x] posedă antigenul de grup A
c) [x] posedă antigenul de grup B
d) [x] posedă antigenul de grup C
e) [ ] este sensibil la bacteriofagul V.cholerae Bengal
123. CM. Indicaţi caracteristicele virusului rubeolic:

omul este singura gazdă
cauzează malformaţii congenitale
se transmite pe cale aerogenă
124. CM. Indicaţi caracteristicele virusului rubeolic:

se transmite transplacentar
apartine familiei Flaviviridae
aglutineaza eritrocite de porumbel si gisca
125. CM. Indicaţi caracteristicile C.tetani:

d) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
126. CM. Indicaţi caracteristicile familiei Enterobacteriaceae:

Oxidazonegativi,catalazopozitivi
Reduc nitraţii la nitriţi(poseda nitrat reductaza)
Bacterii gramm-,asporulate
127. CS. Indicaţi caracteristicile familiei Enterobacteriaceae:
Unul di 126
128. CM. Indicaţi caracteristicile IgA:
a) [ ] degradează peste 20 de zile
b) [x] reprezintă aproximativ 17% din totalul imunoglobulinelor
c) [x] se află în sînge în proporţii de 42% din totalul IgA
d) [x] se află în secreţii şi pe suprafaţa mucoaselor în 58% din totalul IgA
e) [x] nu activează complementul
129. CM. Indicaţi caracteristicile IgE:

a) [x] au greutate moleculara de 190000 daltoni
b) [x]nu activează complementul
c) [x] o parte din Ig sînt circulante, o parte sînt fixate de suprafaţa mastocitelor
d) [ ] degradează peste 22 zile
e) [x] joacă rol important în declanşarea stărilor de hipersensibilitate de tip anafilactic
130. CM. Indicaţi caracteristicile IgG:

a) [ ] joacă rol important în declanşarea stărilor de hipersensibilitate de tip anafilactic
b) [x] sînt prezente în cantităţi reduse în secreţiile salivare şi intestinale
c) [x] au o contribuţie importantă în apărarea locală la nivelul alveolelor pulmonare
d) [ ] nu activează complementul
e) [ ] nu se transmit transplacentar
131. CM. Indicaţi caracteristicile IgM:

a) [x] au greutatea moleculară de 900000 daltoni
b) [x] reprezintă 3% din totalul imunoglobulinelor
c) [ ] au greutatea moleculară de 100 daltoni
d) [x]nu se transmit transplacentar
e) [x] se găsesc predominant intravascular
CM. Indicaţi caracteristicile IgM: [x] Apar primele după stimul antigenic
b) [x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
c) [x] Structural reprezintă un pentamer
132. d) [x] Sunt sensibile la cisteină 51
133. CM. Indicaţi caracteristicile V.cholerae O1:

a) [x] aparţine grupului Heiberg I
134. CM. Indicaţi caracteristicile virusului rabic:

a) [x] conţine genom ARN-monocatenar liniar "-"
b) [ ] conţine genom ADN dublucatenar
c) [x] virionii au formă de glonţ
d) [x] eterul, cloramina, lizolul îl inactivează rapid
e) [ ] sursă de infecţie este exclusiv omul
135. CM. Indicaţi caracteristicile virusului rabic:

conţine genom ARN-monocatenar liniar "-"
virionul are formă de cartuş
[x] Cauzează encefalită acută
[x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
[x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
[x] Se mai numeşte virus de stradă
136. CS. Indicaţi caracterul creşterii agentului patogen al antraxului în bulion peptonat:
a) [ ] opacitate difuză
b) [ ] sediment aformic
c) [x] sediment sub formă de bulgari de vată
d) [ ] peliculă la suprafaţă
e) [ ] creşte pe pereţii eprubetei
137. CS. Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-Tarrozzi:

a) [ ] sediment sub formă de bulgari de vată
b) [x] opacitate cu formare de mai departe a sedimentului
c) [ ] sediment punctiform
d) [ ] peliculă la suprafaţa mediului
e) [ ] peliculă şi sediment
138. CS. Indicați care dintre următoarele este ordinea corectă: violet de gentiană, Lugol, alcool acetonă, fuxină
139. CM. Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor:

Tratament
Profilaxie
Diagnostic
Identificarea culturilor bacteriene
Servesc ca model experimental in genetica
140. CS. Indicaţi care raport CMI:CT reprezintă o tulpină bacteriană sensibilă la antibiotice:
8 : 32
141. CM. Indicaţi categoriile de clasificare a regnului Procaryotae:
a) [x] Diviziune
b) [ ] Ramură
c) [ ] Grad
d) [x] Ordin
e) [x] Clasă
142. CM. Indicaţi categoriile de clasificare a regnului Procaryotae:

a) [ ] Ramură
b) [ ] Încrengătură
c) [x] Gen
d) [x] Familie
e) [x] Clasă
143. CS. Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun secundar:
Este mai intens şi mai rapid,memorie imunologica
144. CS. Indicaţi ce determină tipurile enteroinvazive de Escherichia coli:

a) [ ] toxicoinfecţii alimentare
b) [ ] infecţii holeriforme
c) [ ] gastroenterite infantile
d) [ ] infecţii similare salmonelozelor
e) [x] infecţii dizenteriforme
145. CS. Indicaţi ce determinăm cu ajutorul testelor biochimice primare în cadrul familiei Enterobacteriaceae:
a) [ ] familiei
b) [x] genului
c) [ ] speciei
d) [ ] hemovariantei
e) [ ] biovariantei
146. CM. Indicaţi ce determinăm cu ajutorul testelor biochimice secundare în cadrul familiei Enterobacteriaceae:
a) [ ] familiei
b) [ ] genului
c) [x] speciei
d) [ ] hemovariantelor
e) [x] biovariantelor
147. CS. Indicați ce este periplasma:

a) [x] spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-negative
b) [ ] spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-pozitive
c) [ ] partea internă a citoplasmei
d) [ ] porțiunea internă a plasmidelor
e) [ ] spaţiu dintre mezozomii laterali şi mediali
148. CM. Indicaţi circumstanţele de dezvoltare a infecţiilor clostridiene:

a) [x] plăgi profunde cu necroze tisulare
b) [x] plăgi în condiţii de tulburări circulatori
c) [x] plăgi operatorii
d) [ ] plăgi superficiale
e) [x] plăgi impurificate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
149. CS. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:

Ig M
150. CS. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:

a) [ ] IgA
b) [ ] IgG
c) [x] IgM
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
151. CS. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:

a) [x] IgG
b) [ ] IgA
c) [ ] IgM
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
152. CM. Indicaţi clasificarea coloranţilor după caracterele chimice:

a) [ ] sintetici
b) [ ] naturali
c) [x] neutri
d) [x] bazici
e) [x] acizi
153. CM. Indicaţi clasificarea coloranţilor după natura lor:

a) [x] sintetici
b) [x] naturali
c) [ ] neutri
d) [ ] bazici
e) [ ] acizi
154. CM. Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive:

a) [x] C.histolyticum
b) [x] C.perfringens
c) [ ] C.tetani
d) [ ] C.botulinum
e) [x] C.novyi

a) [ ] C.burneti
c) [ ] C.tetani
d) [ ] C.botulinum
e) [x] C.novyi

a) [ ] C.burneti
b) [x] C.ramosum
c) [ ] C.diphtheriae
d) [ ] C.botulinum
e) [x] C.novyi
157. CM. Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive:

a) [ ] C. novyi
b) [ ] C.perfringens
c) [x] C.botulinum
d) [x] C.tetani
e) [ ] C.septicum
158. CS. Indicaţi cocii care se divid după două planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococii
b) [ ] Diplococii
c) [x] Tetracocii
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococii
159. CS. Indicaţi cocii care se divid după trei planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
160. CM. Indicaţi cocii care se divid după un singur plan:

a) [x] micrococii
b) [ ] sarcinele
c) [ ] tetracocii
d) [x] streptococii
e) [x] diplococii
161. CM. Indicaţi cocii care se divid după un singur plan:

162. CS. Indicaţi cocii care se divid în câteva planuri neregulate:
stafilococii
163. CM. Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună:

a) [x] vezuvina
b) [ ] cristal violet
c) [ ] fucsina acidă
d) [ ] safranina
e) [x] crizoidina
164. CS. Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină:

a) [ ] amidon
b) [ ] glicogen
c) [ ] sulf
d) [ ] lipide
e) [x] polimetafosfați
165. CS. Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină:

Metafosfaţi sau polimetafosfaţi
166. CS. Indicați compoziția chimică a sporilor:

a) [ ] lipide
b) [x] dipicolonat de calciu
c) [ ] fosfolipide
d) [ ] proteine
e) [ ] lipopolizaharide
167. CS. Indicați compoziția chimică a sporilor:

Dipicolinat de calciu
168. CM. Indicaţi condiţiile de antigenitate a substanţelor:

a) [x] să fie străină, necunoscută pentru macroorganism
b) [x] să aiba o greutate moleculară mai mare de 10000 daltoni
c) [x] să aibă o conformaţie spaţială stabilă
d) [x] să aiba o structură chimică cît mai complexă
e) [ ] să aibă o greutate moleculară mai mică de 10000 daltoni
169. CM. Indicaţi condiţiile de antigenitate a substanţelor:

a) [ ] să fie cunoscută pentru macroorganism
e) [ ] să aibă o greutate moleculară mai micăde 10000 daltoni
170. CM. Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch în microbiologie:

a) [ ] a studiat procesul digestiei intracelulare
b) [x] a introdus condensatorul Abbe
c) [x] a introdus sistemul de imersie
d) [ ] a introdus mediile nutritive lichide
e) [x] a introdus microfotografierea
171. CM. Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch în microbiologie:

a) [x] a introdus coloranţii de anilină
b) [x] a introdus sistemul de imersie
c) [x] a introdus mediile nutritive solide
d) [ ] a introdus mediile nutritive cromogene
e) [ ] a pus baza teoriei despre fagocitoză
172. CM. Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie:
a) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării butirice

b) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării alcoolice
c) [ ] a obţinut vaccinul contra febrei tifoide
d) [ ] a introdus mediile nutritive semisolide
e) [ ] a introdus coloranţii de anilină
a) [ ] a studiat procesul digestiei intracelulare

b) [ ] a obţinut vaccinul contra tuberculozei
c) [ ] a obţinut vaccinul contra brucelozei
d) [x] a obţinut vaccinul contra rabiei
e) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării lactice
a) [x] a stabilit respiraţia anaerobă
b) [x] a obţinut vaccinul contra pestei aviare
c) [x] a obţinut vaccinul contra antraxului
d) [ ] a obţinut vaccinul contra variolei
e) [ ] a introdus microfotografierea
175. CS. Indicaţi definiţia anticorpilor incompleţi:

a) [ ] anticorpii ce posedă 2 centre active, paralizează determinantele antigenice, formînd macroagregate
b) [x] anticorpii ce au un singur centru activ, tru activ, paralizează determinantele antigenice,dar nu formează macroagregate
c) [ ] anticorpii ce posedă 3 centre active, paralizează determinantele antigenice, formînd macroagregate
d) [ ] anticorpii ce posedă 4 centre active, paralizează determinantele antigenice, formînd macroagregate
e) [ ] anticorpii ce posedă 5 centre active, paralizează determinantele antigenice, formînd macroagregate
176. CS. Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze:
a) [x] antagonism
b) [ ] simbioză
c) [ ] sinergism
d) [ ] metabiozm
e) [ ] interferenţă
177. CS. Indicaţi doza infectantă de vibrioni holerigeni pentru omul sănătos:
a) [ ] 101 vibrioni
b) [ ] 102 vibrioni
c) [ ] 103 vibrioni
d) [ ] 104 vibrioni
e) [x] 109 vibrioni
178. CM. Indicaţi elementele de structură a bacteriofagului: imagine
179. CS. Indicați elementul de structură al celulei bacteriene la care este present peptidoglicanul:
Peretele celular
180. CS. Indicaţi elementul necesar prezent în mediile de cultură utilizate pentru izolarea B.pertussis:
a) [ ] factorii X si Y
b) [ ] aminoacizi
c) [x] cărbune activat
d) [ ] acizi biliari
e) [ ] verde de briliant
181. CS. Indicaţi enzima care este activată la nivelul enterocitelor de către exotoxina holerigenă:
a) [x] adenilatciclaza
b) [ ] hidrolazele
c) [ ] adenozintrifosfatul
d) [ ] adenozindifosfatul
e) [ ] adenozinmonofosfatul
182. CM. Indicaţi etapele metodei virusologice de diagnostic:

a) [x] izolarea virusului
b) [ ] acumularea virusului
c) [x] indicarea reproducerii
d) [x] identificarea virusului
e) [ ] fagoidentificarea
183. CM. Indicaţi factorii care determină receptivitatea la infecţia meningococică:

a) [x] deficienţa componentelor C3, C6-8 ale sistemului complement
b) [ ] activitatea diminuată a limfocitelor
c) [x] lipsa anticorpilor bactericizi
d) [ ] lipsa aglutininelor
e) [ ] deficienţe ale mecanismului de eliminare bacteriană
184. CS. Indicaţi factorii de patogenitate a C.diphtheriae:

a) [ ] enterotoxina
b) [x] toxină inhibitoare a sintezei proteice
c) [ ] exfoliatina
d) [ ] tetanospasmina
e) [ ] proteina M
185. CS. Indicaţi factorii de patogenitate a C.diphtheriae:

a) [ ] hemaglutinina filamentoasă
b) [ ] hemolizina
c) [x] exotoxina
d) [ ] exfoliatina
e) [ ] capsula
186. CM. Indicaţi factorii de patogenitate caracteristici pentru N.gonorrhoeae:

a) [ ] exotoxina
b) [ ] capsula
c) [x] fimbrii de ataşare
d) [x] endotoxina
e) [ ] leucocidina
187. CM. Indicaţi factorii de patogenitate solubili (toxine şi agresine) a Streptococcus pyogenes:
a) [x] hialuronidaza
b) [x] eritrotoxina
c) [ ] proteina A
d) [ ] flagelii
e) [ ] lecitinaza
188. CM. Indicaţi factorii de patogenitate solubili (toxine şi agresine) a Streptococcus pyogenes:
a) [x] streptokinaza
b) [x] streptodornaza
c) [ ] coagulazele
d) [x] streptolizina S
e) [ ] leucocidina
189. CM. Indicaţi factorii implicaţi în patogenia tetanosului:

a) [x] tetanolizina
b) [ ] tetanodecarboxilaza
c) [x] tetanospazmina
d) [ ] tetanochinaza
e) [ ] tetanofosfataza
190. CM. Indicaţi factorii nespecifici a primei linii de apărare a macroorganismului:

a) [x] tegumentul
b) [x] mucoasele
c) [x] ganglionii limfatici
d) [ ] IgA
e) [ ] IgG
191. CM. Indicaţi factorii nespecifici umorali de rezistenţă a macroorganismului:

a) [ ] IgG
b) [x] leucinele
c) [x] properdina
d) [ ] IgM
e) [ ] celulele fagocitare
192. CM. Indicaţi factorii nespecifici umorali de rezistenţă a macroorganismului:

a) [x] opsoninele
b) [x] sistemul complement
c) [x] beta,x-lizine
d) [x] interferonul
193. CM. Indicaţi factorii structurali de patogenitate a Streptococcus pyogenes:

a) [ ] sporii
b) [x] fimbriile
c) [ ] proteina A
d) [x] proteina M
e) [ ] flagelii
194. CS. Indicaţi familia la care se atribuie virusul hepatitei B:
a) [ ] Picornaviridae
b) [ ] Togaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [ ] Caliciviridae
e) [ ] Flaviviridae
195. CS. Indicaţi forma virusului gripal:

a) [x] sferică
b) [ ] cuboidală
c) [ ] baciliformă
d) [ ] spermatozoidală
e) [ ] fusiformă
196. CM. Indicaţi formele alungite de bacterii:

a) [ ] vibrionii
b) [ ] spirilele
c) [x] clostridiile
d) [ ] sarcinele
e) [x] streptobacteriile
[x]bacilii
[x]bacterium
197. CM. Indicaţi formele clinice în pestă:

a) [x] septicemică
b) [ ] convulsivă
c) [x] bubonică
d) [ ] paralitică
e) [x] pulmonară
198. CM. Indicaţi formele incurbate de bacterii:

a) [ ] actinomicetele
b) [ ] streptobacteriile
c) [ ] streptococii
d) [x] spirilele
e) [x] spirochetele
[x]vibrio
[x]campylobacter,helicobacter
199. CM. Indicaţi formele incurbate de bacterii:

a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
c) [x] spirilele
d) [ ] sarcinele
e) [ ] streptobacteriile
200. CS. Indicați forțele intermoleculare care contribuie la interacțiunea dintre antigen și anticorp:
1.legaturi de H
2.forte electrostatice(ionice)
3.leg.Van der Waals
4.leg. hidrofobe
201. CS. Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale alternativă:
C3
202. CS. Indicați funcția sporilor:

a) [ ] asigură nutriția bacteriei
b) [ ] asigură sinteza enzimelor
c) [ ] este sediul metabolismului lipidic
d) [ ] asigură sinteza enzimelor
e) [x] de perpetuare a speciei
203. CS. Indicaţi genul ce reuneşte specii oxidazopozitive:

a) [ ] Yersinia
b) [ ] Francisella
c) [x] Vibrio
d) [x] Neisseria
e) [x] Pseudomonas
204. CS. Indicaţi genul la care se atribuie agentul patogen a pseudotuberculozei:

a) [ ] Mycobacterium
b) [ ] Erwinia
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pasteurella
e) [ ] Edwardsiella
205. CS. Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:
a) [x] Clostridium
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Klebsiella
d) [ ] Corynebacterium
206. CM. Indicaţi genurile ce aparţin familiei Vibrionaceae:

a) [x] Aeromonas
b) [x] Photobacterium
c) [x] Vibrio
d) [x] Plesiomonas
e) [ ] Proteus
207. CM. Indicaţi genurile ce aparţin familiei Vibrionaceae:

Vibrio
Aeromonas
Plesiomonas
Photobacterium
208. CM. Indicaţi genurile condiţionat patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [x] Klebsiella
b) [ ] Yersinia
c) [ ] Salmonella
d) [x] Morganella
e) [x] Proteus
209. CM. Indicaţi genurile condiţionat patogene din familia Enterobacteriaceae:

a) [x] Citrobacter
b) [x] Enterobacter
c) [ ] Shigella
d) [x] Proteus
e) [ ] Salmonella
210. CM. Indicaţi genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [x] Salmonella
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Serratia
d) [x] Shigella
e) [ ] Morganella
211. CM. Indicaţi genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Kluyvera
c) [ ] Citrobacter
d) [ ] Enterobacter
e) [x] Shigella
212. CM. Indicaţi grupele de risc în infecţia cu virusul HIV:

a) [x] prostituatele
b) [x] narcomanii
c) [x] homosexualii
d) [ ] purtatorii de HBsAg
e) [ ] persoanele cu transfuzii frecventede soluţii saline de sodiu şi potasiu
213. CM. Indicaţi grupele de streptococi după aspectul hemolizei pe geloză-sînge:

a) [x] alfa-hemolitici
b) [x] beta-hemolitici
c) [ ] gama-hemolitici
d) [ ] delta-hemolitici
e) [x] gama-nehemolitici
214. CS. Indicaţi grupul de medii din care fac parte mediile Miuller şi Kauffmanni:
a) [ ] elective
b) [x] de imbogăţire
c) [ ] de transport
d) [ ] diferential-diagnostice pentru acumulare şi identificare primară
e) [ ] solide
215. CS. Indicaţi grupul de medii din care fac parte mediile Olkenitchi şi Kligler:
a) [ ] elective
b) [ ] de îmbogăţire
c) [ ] uzuale
d) [x] diferenţial-diagnostice pentru acumulare şi identificare primară
e) [ ] lichide
216. CS. Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
Clavulanic,sulbactam
217. CS. Indicaţi incluziunile celulare cu importanță in diagnostic:

a) [ ] inccluziuni de sulf
b) [ ] incluziuni lipidice
c) [ ] incluziuni de glicogen
d) [x] incluziuni de volutina
e) [ ] incluziuni de Ca
218. CS. Indicaţi incluziunile celulare cu importanță în diagnostic: vezi 217
219. CS. Indicaţi infecţa care evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi intestinală:
a) [x] antraxul
b) [ ] bruceloza
c) [ ] pesta
d) [ ] tularemia
e) [ ] tuberculoza
220. CS. Indicaţi infecţia care evoluează în formă cutanată, bubonică, septică şi pulmonară:
a) [ ] antraxul
b) [ ] bruceloza
c) [x] pesta
d) [ ] tularemia
e) [ ] tuberculoza
221. CM. Indicaţi infecţiile determinate de paramyxovirusuri:

a) [x] paragripa
b) [ ] rubeola
c) [x] rujeola
d) [x] parotidita epidemică
e) [ ] poliomielita
222. CM. Indicaţi infecţiile determinate de streptococci:

a) [x] Erizipelul
b) [ ] Rujeola
c) [x] Endocardita subacuta sau maladia Osler
d) [x] Scarlatina
e) [ ] Angina stafilococică
223. CM. Indicaţi infecţiile virale în care apa serveşte ca factor de transmitere:
a) [] dizenteria
b) [x] hepatita virala A
c) [] holera
d) [x] poliomielita
e) [] febra tifoida
224. CS. Indicaţi intradermoreacţia utilizată în diagnosticul difteriei:

a) [ ] Mantoux
b) [x] Schick
c) [ ] Schultz-Charlton
d) [ ] Dick
e) [ ] Tuvercalov
225. CS. Indicaţi la ce grupă se atribuie mediul de cultură din imagine:

Diferenţial diagnostic
226. CS. Indicaţi la ce grupă se atribuie mediul de cultură prezentat:
Diferenţial diagnostic de acumulare şi identificare preliminară
227. CS. Indicaţi limfocitele pentru care virusul HIV are afinitate de atac prioritar:
a) [ ] Ts
b) [ ] Tc
c) [x] Th
d) [ ] NK
e) [ ] K
228. CS. Indicați localizarea cromosomului bacterian:

a) [ ] nucleolul
b) [ ] nucleul
c) [ ] plasmide
d) [x] nucleoidul
e) [ ] nucleotide
229. CS. Indicaţi maladia care se manifestă preponderent în formă bubonică sau pulmonară:
a) [ ] lepra
b) [ ] dizenteria
c) [ ] tuberculoza
d) [ ] antraxul
e) [x] pesta
230. CS. Indicaţi maladia în diagnosticul căreia este utilizată reactia Widal:
a) [ ] dizenteriei
b) [ ] brucelozei
c) [ ] hepatitelor virale B, C
d) [x] febrelor tifo-paratifoidice
e) [ ] hepatitei virale A
231. CS. Indicaţi maladia provocată de microorganismul din micropreparat (impregnare argentică)
Sifilis
232. CS. Indicaţi maladia provocată de microorganismul din micropreparat(puroi, coloraţia Gram):
233. CM. Indicaţi maladiile post-streptococice:

a) [x] Reumatismul articular acut
b) [x] Glomerulonefrita acută
c) [ ] Scarlatina
d) [ ] Erizipelul
e) [ ] Rujeola
234. CM. Indicaţi maladiile provocate de rickettsii:

a) [x] tifosul exantematic epidemic
b) [x] tifosul exantematic endemic
c) [ ] tifosul abdominal
d) [ ] tifosul recurent endemic
e) [ ] tifosul recurent epidemic
235. CM. Indicaţi maladiile provocate de specii ce aparţin genului Yersinia:

Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali a următoarelor infecţii:
a) [x] pestei
b) [ ] tularemiei
c) [ ] brucelozei
d) [x] pseudotuberculozei
e) [ ] tuberculozei
236. CM. Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală A:

a) [ ] HEV Ag
b) [x] HAV Ag
c) [x] HAV ARN
d) [ ] HDV ARN
e) [ ] HGV ARN
237. CM. Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală B:

a) [x] HBsAg
b) [x] anti-HBeAg
c) [ ] anti-HGV E2
d) [x] anti-HBc IgG
e) [ ] HAV ARN
238. CM. Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală B:

a) [x] HBV ADN
b) [ ] HBV ARN
c) [ ] HEV ARN
d) [ ] anti HAV IgM
e) [x] anti-HCc IgM
239. CM. Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală C:
a) [x] anti-HCV IgM
b) [ ] anti-HEV IgM
c) [x] HCV ARN
d) [ ] HCV ADN
e) [x] anti-HCV IgG
240. CM. Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală D:

a) [x] HDV ARN
b) [ ] HDV ADN
c) [x] anti-HDV IgG
d) [ ] anti-HBV IgG
e) [x] anti-HDV IgM
241. CM. Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală E:

a) [ ] HEV ADN
b) [x] HEV ARN
c) [x] HEV Ag
d) [ ] HAV Ag
e) [ ] anti-HGV E2
242. CS. Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor oxidante:

a) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
b) [ ] coagulează proteinele celulare
c) [ ] reduc tensiunea superficială
d) [x] acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
e) [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici
243. CS. Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor tensioactive:

b) [ ] inhibă sinteza proteică
c) [ ] coagulează proteinele celulare
d) [x] reduc tensiunea superficială
e) [ ] acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
244. CS. Indicaţi mecanismul de transmitere a agentului patogen al holerei:

a) [ ] transmisiv
b) [ ] contact direct
c) [x] fecalo-oral
d) [ ] aerogen
e) [ ] vertical
245. CS. Indicaţi mecanismul de transmitere a botulismului:

a) [ ] aerian
b) [x] fecalo-oral
c) [ ] transmisiv
d) [ ] vertical
e) [ ] contact direct
246. CS. Indicaţi mecanismul de transmitere a tifosului exantematic epidemic:

a) [ ] fecal-oral
b) [ ] aerogen prin picături
c) [ ] contact direct
d) [ ] contact indirect
e) [x] transmisiv(prin paduche)
247. CM. Indicaţi mediile de cultură utilizate pentru izolarea bacteriilor Bordetella pertussis:
a) [x] mediul Bordet-Gengou
b) [x] geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
c) [ ] geloză hiperclorurată cu ou
d) [ ] mediul Kuzneţov
e) [ ] mediul tiosulfat-citrat-bilă
sau Regan-Lowe
248. CM. Indicaţi mediile de cultură utilizate pentru izolarea stafilococilor din prelevatele hipercontaminate:
a) [x] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
b) [x] geloză hiperclorurată cu manitol
c) [ ] geloză-sînge
d) [ ] bulion biliat
e) [ ] mediul Wilson-Blair
249. CM. Indicaţi mediile de cultură, utilizate pentru izolarea vibrionilor holerigeni:
a) [ ] Klauberg
b) [ ] apă peptonată alcalină
c) [x] geloză alcalină
d) [x] tiosulfat citrat bilă sucroză
e) [ ] Tinsdal
250. CM. Indicaţi mediile folosite pentru cultivarea N.meningitidis:
a) [ ] agar nutritiv
b) [x] geloză-ser
c) [ ] geloză glucozată
d) [ ] eozină-albastru de metilen
e) [x] geloza-sînge
251. CS. Indicaţi mediul de cultură ce posedă un procent mai mare de izolare a C.diphtheriae:
a) [ ] geloză-sînge cu telurit
b) [ ] geloză-sînge
c) [x] Tinsdale
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Bucin
252. CS. Indicaţi mediul de cultură în care se determină enzima tiosulfatreductaza la enterobacterii:
a) [ ] Klarc
b) [ ] Rappoport
c) [x] Kligler
d) [ ] Miuller
e) [ ] Rassel
253. CS. Indicaţi mediul de cultură pentru izolarea S.aureus :

a) [ ] Wilson-Blair
b) [ ] Lowenstein-Iensen
c) [ ] geloză hepatică
d) [x] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) [ ] bulion biliat
254. CS. Indicaţi mediul de cultură utilizat pentru epuizarea prelevatelor necontaminate sau cu o contaminare redusă, în infecţiile stafilococice:
a) [ ] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
b) [ ] geloză hiperclorurată cu manitol
c) [x] geloză-sînge
255. CS. Indicaţi mediul de cultură utilizat pentru izolarea agentului patogen al antraxului:
a) [ ] geloză hiperclorurartă cu lapte
b) [ ] geloză hiperclorurată cu galbenuş de ou
c) [ ] bulion biliat
d) [ ] bulion Mueller-Hinton
e) [x] mediul cu glicerină şi cartof
256. CS. Indicaţi mediul de imbogăţire pentru escherichiile enteropatogene:

a) [ ] mediul selenit
b) [ ] mediul cu magneziu
c) [ ] apă peptonată alcalină
d) [ ] Endo
e) [x] nu există
257. CS. Indicaţi mediul de izolare pentru Vibrio cholerae:

a) [ ] Levine
c) [ ] Klauberg
d) [x] Tiosulfat citrat bilă sucroză
e) [ ] geloză clorurată cu lapte şi ou
258. CS. Indicaţi mediul utilizat pentru îmbogăţirea shigelelor din materiile fecale:
a) [ ] Kauffmann
c) [ ] mediu cu cazeină şi cărbune
e) [x] mediu cu selenit acid de sodiu
259. CS. Indicaţi metoda de preferinţă pentru determinarea stării de portaj a salmonelelor tifo-paratifoidice:
a) [x] coprocultura
b) [ ] urocultura
c) [ ] reacţia Widal cu antigen OH
d) [ ] hemocultura
e) [ ] rozeolocultura
260. CS. Indicaţi metoda de sterilizare a ansei bacteriologice:

a) [ ] mecanică
b) [x] ardere la roşu
c) [ ] chimică
d) [ ] incinerare
e) [ ] biologică
261. CS. Indicati metoda indirectă de determinare a mobilității bacteriilor:

a) [ ] metoda Loeffler
b) [ ] metoda Ziehl-Neelsen
c) [ ] metoda Burri-Ginss
d) [x] preparatul umed între lamă şi lamellă
e) [ ] metoda Gram
262. CS. Indicaţi metoda indirectă de determinare a mobilității bacteriilor:
Preparatul picătură suspendată
263. CS. Indicaţi metoda prin care se sterilizează mediile de cultură cu ingrediente termosensibile:
a) [ ]chimică
b) [ ] pasteurizare
c) [x] filtrare
d) [ ] fierbere 30 min
e) [ ] autoclavare
264. CM. Indicaţi metodele de colorare utilizate la studierea B.anthracis:

a) [x] Gram
b) [x] Burri-Hinss
c) [x] Aujeszky
d) [ ] Ziehl-Neelsen
e) [ ] Neisser
265. CM. Indicaţi metodele de creare s condiţiilor de anaerobioză:

Chimică
Fizică (sau mecanică)
biologică

Chimică
biologică

Chimică
biologică
268. CM. Indicaţi metodele de izolare a microorganismelor anaerobe:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Wright
c) [ ] Ziehl
d) [x] Weinberg
e) [ ] Widal
269. CM. Indicaţi metodele de titrare a bacteriofagului:

Appelman
Graţia
270. CM. Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic:

a) [ ] chimică
b) [x] biologică
c) [x] bacteriologică
d) [ ] histologică
e) [x] microscopică
271. CM. Indicaţi metodele utilizate pentru determinarea dimensiunilor virusurilor:

a) [x] ultracentrifugare
b) [x] ultrafiltrare
c) [x] microscopia electronică
d) [ ] microscopia luminiscentă
e) [ ] contraimunoelectroforeza
272. CS. Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:

a) [ ] Mycobacterium chelonae
b) [x] Mycobacterium africanum
c) [ ] Mycobacterium smegmatis
d) [ ] Mycobacterium abscessus
e) [ ] Mycobacterium fortuitum
273. CM. Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:

a) [x] Mycobacterium africanum
b) [ ] Mycobacterium smegmatis
c) [ ] Mycobacterium leprae
d) [x] Mycobacterium bovis
e) [ ] Mycobacterium vaccae
274. CM. Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:

a) [ ] Mycobacterium leprae
b) [ ] Mycobacterium phlei
c) [x] Mycobacterium tuberculosis
e) [ ] Mycobacterium mucogenicum
275. CS. Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:

b) [x] Mycobacterium vaccae
c) [ ] Mycobacterium bovis
d) [ ] Mycobacterium africanum
e) [ ] Mycobacterium tuberculosis
276. CM. Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:

b) [ ] Mycobacterium africanum
c) [x] Mycobacterium smegmatis
d) [ ] Mycobacterium bovis
e) [x] Mycobacterium abscessus
277. CM. Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:

Mycobacterium simiae,scrofulaceum
278. CM. Indicaţi micobacteriile fotocromogene:

a) [x] Mycobacterium kansasii
b) [x] Mycobacterium asiaticum
c) [ ] Mycobacterium tuberculosis
d) [ ] Mycobacterium leprae
e) [x] Mycobacterium simiae
279. CM. Indicaţi micobacteriile fotocromogene:

a) [x] Mycobacterium scrofulaceum
e) [x] Mycobacterium gordonae
280. CM. Indicaţi micobacteriile patogene pentru om:

a) [x] Mycobacterium tuberculosis
b) [ ] Mycobacterium gastri
c) [ ] Mycobacterium avium
e) [x] Mycobacterium africanum
281. CM. Indicaţi microorganismele care se transmit preponderent pe cale sexuală:

a) [x] Neisseria gonorrhoeae
b) [ ] Borrelia burgdorferi
c) [x] Treponema pallidum
d) [ ] Herpes simplex tip I
e) [x] Herpes simplex tip II
282. CM. Indicaţi microorganismele gram-negative:

Escherichia fergusonii, E.coli
Salmonella Enteritidis
N.gonorrhoe, N.meningitidis
Proteus mirabilis
Francisella tularensis
Pseudomonas aeruginosa
Moraxella catarrhalis
Bordetella pertussis
Yersinia pseudotuberculosis
283. CM. Indicaţi microorganismele gram-negative:
c) [x] Klebsiella oxytoca
d) [x] Salmonella Typhimurium
284. CM. Indicaţi microorganismele gram-pozitive:
Mycobacterium leprae
Clostridium perfringens,C. Septicum,C. tetani
stafilococii
S.aureus
Bacillus anthracis
Mycobacterium tuberculosis
Corynebacterium diphtheriae
285. CM. Indicati modalitatile prin care se realizeaza transferul de material genetic la bacterii:
Transformare
Transducţie
conjugare
286. CS. Indicaţi modificările în mediul lichid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:
Clarificarea mediului
287. CS. Indicaţi modificările în mediul solid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:
Apariţia plajelor (colonii negative)
288. CM. Indicaţi modul de amplasare a sporului în celula bacteriană:

Terminal
Subterminal
central
295. CS. Indicați natura majorității fracțiilor complementului:

enzime
296. CM. Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul I:

individual redus
colectiv redus
297. CM. Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul III:
individual mare
colectiv redus
298. CM. Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul IV:

individual mare
colectiv mare
299. CS. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:
Uleiuri(substante grase),tuburi,mojare,instrumentar chirurgical,flacoane,pipete,
Pulbere termostabile,seringi Luer din sticla
302. CM. Indicaţi obiectele ce se supun sterilizării cu aer cald:

a) [x] substanţe grase
b) [ ] obiecte din cauciuc
c) [x] flacoane, pipete
d) [ ] ţesături din bumbac
e) [x] pulbere termostabile
303. CM. Indicaţi obiectele de laborator ce se supun sterilizării сu aer cald:

a) [x] Tuburi
b) [x] Mojare
c) [ ] Materiale contaminate din laborator
d) [ ] Soluţii apoase
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
304. CM. Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin metoda mecanică:

a) [x] aerul
b) [ ] catetere
c) [x] unele medii de cultură lichide
d) [ ] instrumentariul chirurgical
e) [ ] materialul de pansament
a) [x] aerul
b) [x] unele medicamente
c) [x] unele medii de cultură
d) [ ] produsele alimentare
305. CS. Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin metoda mecanică:
Tot variante din 304
306. CM. Indicaţi pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură:
a) [ ] microscopia stereoscopică
b) [x] microscopia cu fluorescenţă
c) [x] microscopia cu contrast de fază
d) [x] microscopia cu fond întunecat
e) [ ] microscopia optică
307. CS. Indicaţi pH-ul optimal al mediilor de cultură utilizate pentru izolarea V.cholerae:
8,6-9,0
308. CM. Indicaţi prelevatele patologice examinate în rujeolă:

a) [x] lichidul de spălătură şi exudatul nazofaringian
b) [ ] urina
c) [x] sîngele
d) [x] raclat din elementele eruptive cutanate
e) [ ] materii fecale
309. CM. Indicaţi prelevatele recoltate în parotidita epidemică:

a) [x] saliva
b) [ ] materii fecale
c) [x] lichid cefalorahidian
d) [x] urina
e) [ ] punctat sternal
310. CM. Indicaţi prelevatele recoltate pentru diagnosticul rubeolei:

a) [x] exudatul nazofaringian
b) [ ] bila
c) [x] sîngele
d) [ ] mase vomitive
e) [x] urina şi materiile fecale după apariţia erupţiei
311. CS. Indicaţi prelevatele supuse examinării în tusea convulsivă:

a) [ ] sînge
b) [x] spută
c) [ ] mase vomitive
d) [x] picaturi Flluge
e) [x] mucozitate de pe peretele posterior al faringelui
312. CS. Indicaţi preparatul utilizat în profilaxia holerei, administrat persoanelor contacte:
a) [x] vaccin antiholeric corpuscular inactivat
b) [ ] vaccin holerogen-anatoxină
c) [ ] ser imun antiholeric
d) [ ] polimexină
e) [x] tetracicline ???
313. CS. Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate:
Încălzire la 80 grade 20 minute
314. CS. Indicaţi proprietăţile care permit diferenţierea genului Salmonella în subgenuri:
a) [ ] sensibilitatea la fagi
b) [ ] tinctoriale
c) [ ] morfologice
d) [x] biochimice
e) [ ] serologice (ar trebui sa fie asta: dupa apartenenta la un antigen)
315. CM. Indicaţi proprietăţile culturale ale aghentului patogen al antraxului:
în bulion peptonat formează un depozit floconos cu supernatantul clar
colonii mari, rugoase, aspect sticlă pisată,nehemolitice,lichefiaza gelatin cu aspect de brad
rasturnat in coloana de gelatina;
316. CS. Indicaţi proprietăţile culturale ale aghentului patogen al pestei în bulion peptonat:
formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de stalactite,determina turbiditate
minima,depuneri la fundul recipientului
317. CS. Indicaţi proprietăţile culturale ale shigelelor pe mediul Levine:
a) [ ] colonii mici netede cu margini regulate de culoare zmeurie
b) [ ] colonii medii bombate cu margini regulate de culoare aurie
c) [x] colonii mici netede transparente, incolore (lactozonegative de tip S sau R)
d) [ ] colonii pitice, mucoide, incolore
e) [ ] colonii medii, bombate, negre cu luciu metalic
318. CS. Indicaţi proprietăţile culturale caracteristice pentru agentul patogen al pestei:
a) [ ] creşte lent pe mediile de cultură uzuale
b) [ ] nu creşte pe mediile de cultură uzuale
c) [x] creşte bine pe mediile de cultură uzuale (colonii mici cu centrul opac,perfieria transparent si margini ondulate)
d) [ ] necesită pentru creştere acizi biliari
e) [ ] necesită pentru creştere factorii X si Y
319. CM. Indicaţi proprietăţile zaharolitice a shigelelor pe mediul Olkenitki:

a) [ ] scindează zaharoza pînă la acid
b) [x] nu scindează lactoza,ureea
c) [x] nu formează hidrogen sulfurat
d) [ ] scindează lactoza pînă la acid
e) [x] scindează glucoza pînă la acid
320. CS. Indicaţi punctul de topire a acidului benzoic:

a) [ ] 181-182°С
b) [ ] 180°С
c) [ ] 130-134°С
d) [x] 121-122°С
e) [ ] 110-115°C
321. CS. Indicaţi punctul de topire a fenacetinei:

a) [ ] 115°C
b) [ ] 120°C
c) [ ] 122°C
d) [x] 134°C
e) [ ] 180°C
322. CS. Indicaţi punctul de topire a floarei de sulf:

a) [x] 115°C
b) [ ] 120°C
c) [ ] 122°C
d) [ ] 134°C
e) [ ] 180°C
323. Indicaţi punctul de topire a tioureei:

a) [ ] 115°
b) [ ] 120°
c) [x] 180°
d) [ ] 190°
e) [ ] 200°
324. CS. Indicaţi reacţia serologică, mecanismul căreia este redat în imagine:
325. CM. Indicaţi reacţiile cu markeri:

a) [x] reacţia de imunofluorescenţă
b) [ ] reacţia de coaglutinare
c) [ ] reacţia de fixare a complementului
d) [x] testul ELISA
e) [x] testul RIA (radioimunodozarea)
326. CM. Indicaţi reacţiile serologice utilizate în diagnosticul hepatitelor virale:

a) [ ] reacţia de aglutinare pe lamă
b) [ ] reacţia de hemaglutinare directă
c) [x] reacţia imunofluorescentă (RIF)
d) [x] analiza radioimună (ARI)
e) [x] reacţia imunoenzimatică (RIE)
327. CM. Indicaţi reacţiile utilizate în depistarea activă a sifilisului:

a) [x] VDRL (Venereal Disease Research Laboratory)
b) [x] RPR (Rapid Plasma Reagin test)
c) [x] MRS (microseroreactia cu antigenul cardiolipinic)
d) [ ] neutralizarea substanţelor toxice a treponemelor
e) [ ] reacţia de aglutinare desfăşurată

MRS
RPR
RFC
3.RHAI
4.RIFI
5.RIT
6.ELISA
MRS
VDRL
330. CM. Indicaţi receptorii specifici de care se fixează bacteriofagii:
flageli, pili,peretele celular
331. CS. Indicaţi regimul de temperatură la sterilizarea în etuvă:

a) [ ] 100 - 115°C
b) [ ] 120 - 121°C
c) [ ] 58 - 60°C
d) [x] 160 - 180°C
e) [ ] 100°C
332. CS. Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:

160-180°, o ora
333. CS. Indicaţi scopul cultivăii bacteriilor în geloză în coloană înaltă:

Izolarea anaerobilor(mai sigur), acumularea culturilor pure
334. CS. Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion peptonat:

Obtinerea culturii pure
335. CS. Indicați scopul metodei simple de colorare:

Studierea formei bacteriilor
336. CM. Indicaţi shigelele manitolpozitive:

a) [ ] S.dysentheriae
b) [x] S.flexneri
c) [x] S.sonnei
d) [x] S.boydii
e) [ ] S.bovis
337. CM. Indicaţi shigelele manitolpozitive:

Unele din 336
338. CM. Indicaţi simptomele clinice caracteristice în botulism:
a) [x] paralizie
b) [x] disfagie
c) [x] dificultati la deglutitie,respiratie
d) [x] slsabiciunea muschilor fetei
e) [x] diplopie
vome,ameteli,crampe abdominale
339. CM. Indicaţi sindroamele clinice caracteristice în evoluţia holerei:

a) [x] enterita holerică
b) [x] gastroenterita holerică
c) [x] cholera algida
d) [ ] colita holerică
e) [x] cholera sicca
340. CM. Indicaţi sindroamele clinice caracteristice în evoluţia holerei:

Unele din 339
341. CS. Indicaţi specia care manifestă sporogeneză marcată în prezenţa aerului:
a) [ ] C.perfringens
b) [ ] C.botulinum
c) [ ] B.melitensis
d) [x] B.anthracis
e) [ ] B.neotomae
342. CS. Indicaţi specia care parazitează rozătoarele în focare naturale:
a) [ ] F.tularensis
b) [ ] B.melitensis
c) [ ] T.pallidum
d) [ ] M.tuberculosis
e) [x] Y.pestis
posibil leptospiroza
343. CS. Indicaţi specia ce aparţine genului Shigella:

a) [ ] S.stanlei
b) [ ] S.sendai
c) [x] S.sonnei
d) [ ] S.illinois
e) [ ] S.bovis
+flexneri,boydii,dysenteriae
344. CS. Indicaţi specia ce aparţine grupului fermentativ Heiberg I:

a) [ ] S.anatum
b) [ ] V.fluvialis
c) [ ] E.coli
d) [x] V.cholerae
e) [ ] S.flexneri
345. CS. Indicaţi specia de shigelele ce nu posedă serovariante:

a) [ ] S.flexneri
b) [ ] S.boydii
c) [ ] S.dysentheriae
d) [ ] S.manchester
e) [x] S.sonnei
346. CS. Indicaţi specia de Shigella care fermentează glucoza cu producere de gaz:
S.newcastle (face parrte din S.flexneri)
347. CS. Indicaţi specia de Shigella care fermentează glucoza cu producere de gaz:
S. mancester(face parrte din S.flexneri)
348. CS. Indicaţi specia de shigelle care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:
a) [ ] S.flexneri
b) [ ] S.sonnei
c) [x] S.dysentheriae
d) [ ] S.boydii
e) [ ] S.newcastl
349. CS. Indicaţi specia din genul Shigella, care nu scindează manitolul:
a) [ ] S.sonnei
b) [ ] S.flexneri
c) [ ] S.newcastl
d) [x] S.dysenteriae
e) [ ] S.boydii
350. CS. Indicaţi specia, care pe mediile speciale formează colonii de tip S, pigmentate auriu:
b) [ ] M.tuberculosis
c) [x] S.aureus
d) [ ] N.meningitidis
e) [ ] Y.pestis
351. CS. Indicaţi specificul aranjării vibrionilor holerici în micropreparatele din materii fecale:
a) [ ] cîte doi
b) [x] sub aspectul unui banc de peşte
c) [ ] în lanţuri
d) [ ] haotic
e) [ ] în grupuri sub aspect de ciorchine
*pescarusi in zbor
!!! in grupuri neomogene( din grupa micro )
352. CS. Indicaţi speciile care aparţin genului Bordetella:
Una din 353
353. CM. Indicaţi speciile care aparţin genului Bordetella:
a) [x] B.pertussis
b) [ ] B.abortus
c) [x] B.bronchiseptica
d) [x] B.parapertussis
e) [ ] B.melitensis
!!!!avium
354. CM. Indicaţi speciile care aparţin genului Bordetella:
B.pertussis,
B. parapertussis,
355. CS. Indicaţi speciile care pot determina toxicoinfecţii alimentare:
Cl.Perfrigens
E. Coli
356. CM. Indicaţi speciile ce aparţin genului Shigella:

a) [x] S.flexneri
b) [x] S.sonnei
d) [x] S.boydii
e) [ ] S.newcastl
357. CM. Indicaţi speciile ce aparţin genului Shigella:

-------------------
358. CM. Indicaţi speciile de microorganisme gram-pozitive:
b) [x] Corynebacterium diphtheria
c) [ ] Salmonella typhi
d) [ ] Shigella flexneri
e) [ ] Pseudomonas aeruginosa
(Mycobacterium/ Corynebacterium/ Bacillus anthracis/ Clostridium/ Stafilococii[auriu])
359. CS. Indicaţi speciile de microorganisme mobile prin flageli monotrichi:

a) [ ] Shigella flexneri
b) [x] Vibrio cholerae
c) [ ] Escherichia coli
d) [ ] Clostridium tetani
e) [ ] Clostridium perfringens
(+Pseudomonas)
360. CM. Indicaţi speciile de microorganisme mobile prin flageli peritichi:
a) [x] Escherichia coli
b) [ ] Shigella flexneri
c) [ ] Moraxella catarrhalis
d) [ ] Clostridium perfringens
e) [x] Clostridium tetani
(+bacilum.antracis / clostridium / Enterobacter )
361. CM. Indicaţi stafilococii coagulazonegativi:

a) [ ] Staphylococcus aureus
b) [ ] Staphylococcus intermedius
c) [x] Staphylococcus epidermidis
d) [x] Staphylococcus hominis
e) [x] Staphylococcus capitis
s.haemoliticuss/.saprofiticus/.gallinarums/.caprae
362. CM. Indicaţi stafilococii coagulazonegativi:

b) [x] Staphylococcus gallinarum
d) [x] Staphylococcus saprophyticus
e) [ ] Staphylococcus intermedius
363. CM. Indicaţi stafilococii coagulazopozitivi:

a) [ ] Staphylococcus hominis
b) [ ] Staphylococcus epidermidis
c) [x] Staphylococcus intermedius
d) [ ] Staphylococcus saprophyticus
e) [x] Staphylococcus aureus
364. CS. Indicaţi structura antigenică a V.cholerae serovarianta Hykojima:

a) [ ] AB
b) [ ] AC
c) [x] ABC
d) [ ] ABD
e) [ ] AD
365. CS. Indicaţi structura antigenică a V.cholerae serovarianta Inaba:

a) [ ] AB
b) [x] AC
c) [ ] ABC
d) [ ] ABD
e) [ ] AD
366. CS. Indicaţi structura antigenică a V.cholerae serovarianta Ogawa:
a) [x] AB
b) [ ] AC
c) [ ] ABC
d) [ ] ABD
e) [ ] AD
367. CS. Indicaţi structura peretelui celular din imagine:
Gram negativ
368. CS. Indicaţi structura peretelui celular din imagine:
Grasm +
369. CM. Indicaţi subdiviziunile de infrasubspecie:

a) [x] biovarianta
b) [x] patovarianta
c) [x] fagovarianta
d) [ ] genovarianta
e) [x] serovarianta
370. CM. Indicaţi subdiviziunile de infrasubspecie:
371. CS. Indicaţi sursa de infecţie în tifosul exantematic endemic:

a) [x] rozătoarele
b) [ ] vitele cornute mici
c) [ ] caninele
d) [ ] cabalinele
e) [ ] ţînţarii
372. CS. Indicaţi sursa de infecţie în tifosul exantematic epidemic:

a) [ ] rozătoarele
b) [x] omul
c) [ ] puricii
d) [ ] vitele cornute mari
e) [ ] cabalinele
373. CM. Indicaţi sursa de infecţie în tusea convulsivă:

a) [x] omul bolnav
b) [x] bolnavii cu forme atipice
c) [x] purtătorii sănătoşi
d) [ ] păsările
e) [ ] rozătoarele
374. CS. Indicaţi tehnica de însămânţare:

Clasică

Drigalschi

Gould
377. CM. Indicaţi testele cu ajutorul cărora se poate de depistat enteroxina stafilococică:
a) [ ] testul biologic la pui de şoareci
b) [x] testul biologic la pui de pisică
c) [ ] RFC
d) [x] imunodifuzie în gel
e) [ ] reacţia de termoprecipitare inelară
imunodifuzie in gel cu seruri antienterotoxice polivalent si monovalent A,B,C,D,E,F
378. CM. Indicaţi testele de determinare a genurilor din familia Enterobacteriaceae:

a) [ ] coagularea plasmei
b) [ ] coagularea laptelui
c) [x] producerea ureazei
d) [x] utilizarea citratului de sodiu
e) [x] testul Voges-Proskauer

Teste primare: utilizarea citratului de sodiu(mediu Simmons), utilizarea malonatului de Na, hidroliza ureei(test Preus), decarboxilarea
lizinei(LDC), dezaminarea fenilalaninei(FAD), producere H2S, fermentarea glucozei pana la acizi (MR), fermentarea glucozei pana la
acetoina (test VP), mobilitatea, testul Voges-Proskauer
Teste secundare:formarea de indol, fermentarea lactozei, manitei, salicinei, xilozei, arabinozei, cresterea pe mediu de cianura de potasiu
Teste primare:
Teste primare:
Teste primare:
383. CM. Indicaţi testele de determinare a speciilor din cadrul genurilor familiei Enterobacteriaceae:
Le excludeţi pe primare şi rămân secundare
387. CM. Indicaţi testele pozitive pentru genul Escherichia:

a) [x] producerea de indol
b) [x] testul cu roşu metil
c) [ ] testul Voges-Proskauer
d) [ ] producerea de urează
e) [x] testul la mobilitate
(gluc-acid+gaz / utiliz acetat de sodium)
388. CS. Indicaţi testele pozitive pentru Neisseria gonorrhoeae:
a) [ ] scindarea maltozei
b) [ ] scindarea fructozei
c) [x] scindarea glucozei
d) [ ] reducerea nitraţilor
e) [ ] reducerea nitriţilor
389. CM. Indicaţi testele pozitive pentru Neisseria meningitidis:

a) [x] scindarea glucozei
b) [ ] scindarea lactozei
c) [ ] scindarea fructozei
d) [x] scindarea maltozei
e) [ ] reducerea nitraţilor
390. CM. Indicaţi testele pozitive pentru Staphylococcus aureus:

a) [x] fermentarea manitei
b) [x] testul pentru coagulază
d) [ ] producerea de hidrogen sulfurat
e) [ ] mobilitatea
(+glucozo ferment)
391. CM. Indicaţi testele pozitive pentru Vibrio cholera biotipul eltor:
a) [x] hemoliza eritrocitelor de berbec
b) [x] aglutinarea eritrocitelor de gaină
c) [x] sensibilitatea la bacteriofagul eltor
d) [ ] sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] creşterea pe mediul cu polimexină (50 UI/ml)
(formeaza indol /gluc-ferm fara prod gaz/ reduc nitratii in nitriti)
a) [x] sensibilitatea la bacteriofagul Eltor
b) [ ] sensibilitatea la bacteriofagul C
c) [x] aglutinarea eritrocitelor de gaină
d) [x] hemoliza eritrocitelor de berbec
e) [x] reacţia Voges-Proskauer
(formeaza indol /gluc-ferm fara prod gaz/ reduc nitratii in nitriti)
394. CS. Indicaţi testul de diferenţiere a biovariantelor V.cholerae:

a) [ ] testul la penicilină
b) [ ] testul la ampicilină
c) [x] testul la polimexină
d) [ ] testul la oxacilină
e) [ ] testul la ristomicină
395. CS. Indicaţi timpul de creştere al B.pertussis pe mediul Bordet-Gengou:

a) [ ] 24 ore
b) [x] 3 zile
c) [ ] 10 zile
d) [ ] 18 ore
e) [ ] 17 zile
396. CS. Indicaţi timpul de creştere al B.pertussis pe mediul geloză peptonată:

a) [ ] 24 ore
b) [ ] 3 zile
c) [ ] 10 zile
d) [ ] 18 ore
e) [x] nu creşte
397. CS. Indicați tipul de celule care produc anticorpi:

a) [ ] limfocitele
b) [ ] plasmoblaştii
c) [x] celulele plasmocite
d) [ ] celulele reticulare
e) [ ] mastocitele
398. CS. Indicaţi tipul de colonii:

M

R

S
401. CS. Indicaţi tipul de hemoliză:
α-hemoliză
402. CS. Indicaţi tipul de hemoliză:

β-hemoliză
403. CS. Indicaţi titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi în holeră:

a) [ ] 10-1
b) [ ] 10-2
c) [x] 10-5
d) [ ] 10-3
e) [ ] 10
404. CM. Indicaţi titrul diagnostic în reacţia Widal:

a) [ ] 1:25
b) [ ] 1:50
c) [x] 1:100
d) [x] 1:200
e) [x] 1:400
405. CS. Indicaţi titrul diagnostic semnificativ al anticorpilor aglutinanţi în holeră:

a) [ ] 1:20
b) [ ] 1:40
c) [x] 1:80
d) [ ] 1:10
e) [ ] 1:50
406. CM. Indicaţi toxinele elaborate de Staphylococcus aureus:

a) [ ] eritrotoxina
b) [x] exfoliatina
c) [x] toxina sindromului şocului toxic
d) [x] enterotoxina A
e) [ ] streptolizina O
(alpha, beta, gama hemolizinele,leucocidina;)
407. CS. Indicaţi vectorul de transmitere a tifosului exantematic endemic:

a) [ ] ţînţarii
b) [ ] căpuşele din genul Ixodes
c) [x] puricii
d) [ ] păduchele uman
e) [ ] muştele
408. CS. Indicaţi vectorul de transmitere a tifosului exantematic epidemic:

a) [ ] puricii
b) [x] păduchele uman
c) [ ] căpuşele din genul Ixodes
d) [ ] rozătoarele
e) [ ] ţînţarii
409. CS. Indicaţi virusul cu genom ARN:

a) [ ] polio, adenovirus, virusul rujeolei
b) [ ] polio, virusul rubeolei, virusul citomegaliei
c) [x] polio, hepatitei A, ECHO, Coxsackie
d) [] polio, hepatitei B, Coxsackie
e) [ ] hepatitei B, hepatitei A, virusul adeno-asociativ
AND-Citomegalovirus/HepB/Adeno/Adeno-asociat/Papilomavir/Parvovir/Herpes/Pox
410. CM. Indicaţi virusurile ADN-asociate cu activitate oncogenă:

a) [x] virusul Epstein-Barr
b) [x] virusul hepatitei B
c) [x] virusul Herpes simplex tip II
d) [ ] virusul gripal
e) [x] virusul citomegalic
411. CM. Indicaţi virusurile ADN-asociate cu activitate oncogenă:

412. CS. Indicaţi virusurile care aparţin familiei Picornaviridae:

d) [ ] polio, hepatitei B, Coxsackie
413. CM. Indicaţi virusurile care aparţin genului Enterovirus:

a) [x] virusul poliomielitei
b) [ ] virusul febrei galbene
c) [x] virusurile ECHO
d) [x] virusurile Coxsackie
e) [ ] virusul rabic
414. CM. Indicaţi virusurile care aparţin subfamiliei Alphaherpesvirinae:

a) [x] virusul varicela-zoster (VHU 3)
b) [ ] virusul herpetic uman tip 4
c) [x] virusul herpes simplex tip 1
d) [x] virusul herpes simplex tip 2
e) [ ] virusul herpetic uman tip 5
415. CM. Indicaţi virusurile care aparţin subfamiliei Betaherpesvirinae:

a) [ ] virusul herpetic uman tip 4
b) [x] virusul herpetic uman tip 5
c) [x] virusul herpetic uman tip 6
d) [x] virusul herpetic uman tip 7
416. CM. Indicaţi virusurile care aparţin subfamiliei Gammaherpesvirinae:
a) [ ] Virusul herpetic uman tip 6

b) [ ] Virusul herpetic uman tip 7
c) [x] Virusul herpetic uman tip 8
d) [ ] Virusul herpetic uman tip 3 (Varicella-Zoster)
e) [x] Virusul herpetic uman tip 4 (Epstein-Barr)
417. CM. Indicaţi virusurile care se transmit prin contact sexual:

a) [x] virusul citomegalic
b) [ ] virusul rubeolic
c) [x] virusul herpes simplex tip II
d) [x] virusul hepatitei B
e) [ ] virusul rujeolic
418. CS. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia aerobă a bacteriilor:
Oxigenul
419. CS. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
Sulful(Nitratii,sulful,carbonatii,elementul S)
420. CS. Numiţi agentul patogen al tifosului exantematic endemic:

a) [ ] Rickettsia orientalis
b) [ ] Rickettsia prowazekii
c) [ ] Rickettsia tsutsugamushi
d) [x] Rickettsia typhi
e) [ ] Rickettsia parkeri
421. CM. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii membranei citoplasmatice:
Polipeptidice:Polimixinele(polimixina B,Colimicina(polimixina E)),Colistina
Polienice(Amfotericina B,Nistatina,Levorina)
Peniciline
422. CM. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui celular:
Peniciline
Cefalosporine
Beta-lactamice(peniciline,cefalosporine)
Vancomicina
Teichoplanina
Bacitracina
Fosfomicina
423. CM. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor nucleici:
Rifampicine
Rifampicina
Novobiocina
Chinolone(acidul nalidixic,ciprofloxacina,ofloxacina)
Sulfamidele
trimetoprimul
424. CM. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
Tetracicline
cloramfenicol,triamfenicol
Macrolide:eritromicina,oleandomicina
Lincosamide:clindamicina,lincomicina
425. CS. Numiţi aparatul din imagine:

autoclav
426. CS. Numiţi aparatul din imagine:

Anaerostat
427. CS. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:
sporulate
428. CS. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai înaltă la acţiunea factorilor de mediu:
saprofite
429. CM. Numiți căile de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
a) [x] tindalizare
b) [ ] pasteurizare
c) [x] filtrare
e) [ ] autoclavare
430. CM. Numiţi caracterele culturale caracteristice pentru Bordetella pertusis:

Colonii mici, G- ,aspectul picăturilor de hidrargiu(mercur),aspor,imobil,in perechi/lanturi, aerobe(mediu Bordet/ Geloza sange carbine
activ)
431. CM. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:

Să fie sterile
Să posede un anumit redox potenţial
Să fie nutritive
Să fie izotonice
Să posede o anumită viscozitate
Să posede un anumit grad de umeditate
432. CM. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:
433. CS. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor:
a) [ ] IgM
b) [ ] IgG
c) [x] IgA
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
434. CS. Numiţi clasa la care se atribuie imunoglobulina din imagine:

Ig M:
Ig A dimer
435. CS. Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococii
b) [ ] Diplococii
c) [x] Tetracocii
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococii
436. CS. Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:
Tetracocii si Sarcina!!
437. CM. Numiţi compuşii proteici prezenţi în peptonele comerciale:

Polipeptide
Aminoacizi
albumoze
438. CM. Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 1, 2 şi 5:
439. CM. Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 3 şi 6:
440. CS. Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 1
441. CS. Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 4:
442. CS. Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 5:
443. CS. Numiţi elementul de structură cu numărul 11:
11-ribozom (6-carboxizom, 9-subs.nutritiv)

450. CM. Numiţi factorii care determină virulenţa microorganismelor patogene:

a) [x] toxigeneza
b) [ ] sporogeneza
c) [ ] proprietăţile fermentative
d) [x] capsulogeneza
e) [x] invazivitatea
451. CS. Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:
456. CS. Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:
459. CS. Numiţi genul la care se atribuie microorganismele din micropreparat:
451
1. Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:

Coloratia Gramm
Streptobacil
Agentul pathogen al antraxului
Spor central
452 Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:

diplobacil
Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:
453
stafilococi;gramm+;
454
streptococi
455
stafilococi,vibrioni
456 Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:
mucor
Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:
457
penicillium
Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:
458
aspergillius
462. CM. Numiţi grupele de medii de cultură conform clasificării în dependenţă de originea lor:
Artificiale(sintetice, semisintetice)
Natural(empirice)
463. CS. Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea cililor:
467. CS. Numiţi imunoglobulina din imagine: ig a/ ig m
468. CS. Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Gram).
469. CS. Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Gram).
470. CS. Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Ziehl-Neelsen).
471. CS. Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Ziehl-Neelsen).
463 Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea cililor:
lofotrichi
Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea cililor:
464
peritrichi
465
monotrichi
466
amfitrichi
467
468 Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Gram).
Forme filamentoase
Actinomicete
Provoaca actinomicoze
Gramm +
Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Gram).
gram-;vibrioni-holera
469
Stafilococi
Gram +
Ag pathogen al infectiilor stafilococice
Streptococi, gramm+
470 Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Ziehl-Neelsen).

tuberculoza
471 Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Ziehl-Neelsen).
Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin membrana citoplasmatică:
Difuzie simplă
472 Difuzie facilitară
Transport activ
Translocare
472. CM. Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin membrana citoplasmatică:
Transport activ
Difuzie facilitată
Difuzie simplă
473. CS. Numiţi mediul de cultură din imagine:

Numiţi mediul de cultură din imagine:
473
Geloza hipersalina cu galbenus de ou

Lecitinaza +
474. CS. Numiți metoda care permite distrugerea microflorei asporulate din substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
475. CS. Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea acestora cu deshidratare în vid:
a) [ ] congelare
b) [ ] pasteurizare
c) [x] liofilizare
d) [ ] desicare
e) [ ] incinerare
476. CS. Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor prin răcirea bruscă la –70 grade C:
congelare
477. CS. Numiţi metoda de creare a condiţiilor de anaerobioză:

Metoda biologică/ fizica/chimica
478. CS. Numiţi metoda de determinare a rezistenţei la antibiotice reprezentată în imagine:
metoda dilutiilor succesive
479. CS. Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii la antibiotice reprezentată în imagine: metoda
difuzimetrica(rondele)
480. CS. Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii microorganismelor la antibiotice:
a) [ ] Widal
b) [ ] flotaţiei
c) [ ] Huddleson
d) [x] rondelelor(difuziometr)
e) [x] diluţiilor succesive în medii lichide
481. CS. Numiţi metoda de distrugere a formelor vegetative de microorganisme din substrat:
pasteurizare
482. CS. Numiţi metoda de indicare a bacteriofagului:
a) [ ] Neisser
b) [x] Fişer---------------------------------------------------------
c) [ ] Apelliman
d) [ ] Widal
e) [x] Otto---
483. CS. Numiţi metoda de indicare a bacteriofagului:

a) [ ] Aujeszcky
b) [x] Otto
c) [x] Fiurt----------------------
d) [ ] Appelman
e) [x] Fişer
484. CS. Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează la 160 – 180 grade C:
Sterilizarea prin căldură uscată
485. CS. Numiți metoda de sterilizare care se efectuează la temperatura de 160-180C:

a) [ ] Pasteurizarea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
486. CS. Numiți metoda prin care se realizează distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai joase de 60°C:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
487. CS. Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai mici de 60 grade C:
Tindalizare
488. CM. Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
Digestie triptică
Digestie peptică
489. CM. Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
Digestie enzimatică
Hidroliză acidă
490. CS. Numiţi metodele de sterilizare care se efectuează cu temperaturi de sub 100°C:
a) [x] pasteurizarea
b) [ ] autoclavarea
c) [ ] flambarea
d) [x] tindalizarea
e) [ ] sterilizarea cu aer cald
491. CS. Numiţi micropreparatul din imagine:
492. CS. Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și bazofile:
Fc
493. CM. Numiţi particularităţile bacteriofagilor:
Se reproduc doar intracelular
Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
494. CM. Numiţi particularităţile caracteristice tulpinei microbiene:

Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite intervale de timp
Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie
495. CM. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile de forma R:
Structură neomogenă
Margini neregulate
Suprafaţa opacă şi uscată
496. CM. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile de forma S:
Suprafaţa este umedă şi lucioasă
Transparente sau semitransparente
Punctiforme
497. CM. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:
Structură neomogenă
Margini neregulate
Suprafaţa opacă şi uscată
498. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
Însămânţarea pe medii în plăci(geloza/bullion.pept)
Studierea caracterelor morfo-tinctoriale (ca adaugator)
499. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
Studierea caracterelor de cultură
500. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
Însămânţarea pe geloză înclinată
501. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
Însămânşarea în mediul Zeissler
Studierea caracterelor de cultura
502. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
Determinarea activităţii biochimice
Antibiograma
503. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
504. CM. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe:
Determinarea activităţii biochimice

Identificarea exotoxinelor bacteriene
505. CS. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor după activitatea peptolitică:
Amoniacul
506. CS. Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor după activitatea peptolitică:
indol
507. CS. Numiţi proprietatea biologică a bacteriilor determină pe mediul de cultură prezentat în imagine:
???????
508. CS. Numiţi reacţia serologică demonstrată în imagine:
???????
509. CS. Numiţi reacţia serologică demonstrată în imagine:
???????
510. CS. Numiţi reacţia serologică reprezentată în imagine:
???????
520. CS. Numiţi tipul de reacţie serologică reprezentată în imagine:

????????
521. CM. Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice microorganismelor patogene:
Exclus de la examen
A. Aerobe
B. Anaerobe
C. Facultativ anaerobe
522. CM. Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice microorganismelor patogene:
Exclus de la examen
523. CM. Perioada sifilisului secundar se caracterizează prin:

a) [x] apare dupa 6-8 saptamini de evoluţie a şancrului dur
b) [x] reprezintă faza de generalizare becteriemică
c) [x] răspunsul imun umoral este maximal
d) [ ] leziuni granulomatoase distructive şi localizate
e) [ ] apariţia şancrului dur
524. CS. Precizaţi calea de activare a complementului:

a) [x] alternativă
b) [ ] acidă mixtă
c) [x] clasică
d) [ ] butilen-glicolitică
e) [ ] glicolică
525. CS. Precizați denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului ambiant:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
526. CS. Precizați denumirea procesului de distrugere a microorganismelor patogene din substratul infectat:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
527. CS. Precizaţi etapa neobligatoriu utilizată în diagnosticul bacteriologic al maladiilor provocate de microorganisme aerobe:
îmbogăţire
528. CS. Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie este utilizat în microscopia optică:
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
529. CS. Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici după un stimul antigenic primar:
5-7 zile
530. CS. Selectai bacteriile ce posedă mobilitate sporită:

a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
c) [ ] micoplasmele
d) [ ] chlamidiile
e) [ ] rickettsiile
531. CS. Selectaț moleculele de ADN extracromozomial:

a) [ ] mesosomi
b) [x] plasmide
c) [ ] proteine
d) [ ] lizozomi
e) [ ] sulfide
532. CS. Selectaț moleculele de ADN extracromozomial:

plasmidele
533. CS. Selectați bacteriile care sunt lipsite de peretele cellular:
Micoplasmele
534. CS. Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:

a) [ ] gama-globulină
b) [x] este o enzimă
c) [x] distruge peptidoglicanul din peretele celular al bacteriilor
d) [x] hidroliezază peretele celular al bacteriilor formînd sferoplaşti şi protoplaşti
e) [x] se sintetizează de celulele mononucleare şi polinucleare
535. CM. Selectaţi bacteriile cu perete defectiv:

a) [x] protoplaști
b) [x] sferoplaști
c) [ ] spirochete
d) [ ] sarcine
e) [x] forme L
536. CM. Selectaţi bacteriile cu perete defectiv:

?????????????????????????????????
a) x protoplaști
b) x sferoplaști
c) spirochete
d) sarcina
e) x forme L
537. CM. Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:

a) [x] miceliu septat
b) [x] exospori
c) [x] conidiospor unicellular
d) [ ] miceliu neseptat
e) [ ] pili conjugativi
538. CM. Selectați caracteristici specifice genului Mucor:

a) [x] endospori
b) [ ] exospori
c) [ ] miceliu septat
d) [x] miceliu neseptat
e) [x] prezența sporangiilor
539. CM. Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:

a) [ ] formeză microcapsule
b) [ ] prezența endosporilor
c) [x] formează sterigme
d) [x] conidioforul ramificat
e) [x] miceliu pluricelular
540. CS. Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA):
Este un dimer
541. CS. Selectați caracterul specific pentru IgM:
Este un pentamer
542. CS. Selectati care din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare decât virusurile:
a) [ ] chlamydia
b) [ ] cyanobacteria
c) [ ] rickettsia
d) [x] prionii şi viroizii
e) [ ] mycoplasma
543. CS. Selectati care din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare decât virusurile:
prionii
544. CS. Selectaţi care element de structură nu este prezent la procariote:

a) [ ] mezozomii
b) [x] aparatul Golgi
c) [ ] ribosomii
d) [ ] capsula
e) [ ] flagelii
545. CS. Selectaţi care reagent suplimentar spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine mediul Olkeniţki:
Urea
546. CS. Selectaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile patogene:
Chemoorganoheterotrofe
547. CS. Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar:

Ig G+ea prevaleaza in ser
(ig E-react.anafil+e cea mai scazuta in ser)
548. CS. Selectați cocii cu aranjare în perechi sau solitari:
diplococii
549. CM. Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie:
a) [ ] metionina
b) [x] albastru de metilen
c) [x] crizoidină
d) [ ] fucsina acidă
e) [x] fucsina apoasă
550. CM. Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură Endo:

Lactoza
Gelatină
Fuxină
551. CM. Selectați componentele de structură ale sporului:
a) [ ] memembrana nucleară
b) [x] tunica proteică
c) [x] cortexul
d) [ ] membrana citoplasmatică
e) [x] peretele sporal
552. CM. Selectați componentele de structură ale sporului:

peretele sporal
cortexul
tunica proteică
553. CM. Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de fixare a complementului indirectă:
a) [x] serul pacientului
b) [ ] suspensie microbiană de identificat
c) [ ] ser imun
d) [x] hematii de berbec
e) [x] ser hemolitic antioaie
554. CM. Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de fixare a complementului indirectă:
a) [x] serul pacientului
b) [ ] suspensie microbiană de identificat
c) [ ] ser imun
d) [x] complement de cobai
e) [x] diagnosticum
555. CM. Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de hemaglutinare indirectă:
a) [x] diagnosticum eritrocitar
b) [ ] diagnosticum
c) [ ] ser imun
d) [x] serul pacientului
e) [x] soluţie fiziologică
556. CM. Selectaţi compoziția chimică a peretelui cellular:

a) [ ] polimetafosfaţi
b) [ ] acid glucuronic
c) [ ] polimeri ai glucozei
d) [x] acizi teichoici
e) [x] peptidoglican
557. CM. Selectați compoziția chimică a supercapsidei:

a) [ ] acizi teichoici
b) [ ] proteinе transmembranare
c) [x] lipide
d) [x] glicoproteine
e) [ ] proteaze
558. CS. Selectaţi cre din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare ca virusurile:
a) [ ] chlamydia
c) [ ] rickettsia
e) [ ] mycoplasma
559. CS. Selectaţi cre din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare ca virusurile:
a) [ ] chlamydia
c) [ ] rickettsia
e) [ ] mycoplasma
560. CS. Selectaţi definiţia dezinfecţiei:

a) [ ] distrugerea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor
b) [x] distrugerea formelor vegetative ale microorganismelor patogene, dar nu obligator şi a sporilor
c) [ ] distrugerea sporilor microbieni
d) [ ] distrugerea microorganismelor saprofite
e) [ ] distrugerea microorganismelor potenţial patogene
561. CS. Selectaţi definiţia imunităţii artificiale active:

b) [ ] nereceptivitatea macroorgansimului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării bolilor alergice
c) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma utilizării vaccinurilor
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini care se instalează în urma transferului anticorpilor gata de la mama la făt
transplacentar
562. CS. Selectaţi definiţia imunităţii artificiale pasive:
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma transferului anticorpilor gata de la mamă la făt
e) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma utilizării serurilor imune
563. CS. Selectaţi definiţia imunităţii naturale active:

a) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării unei boli alergice
b) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării unei boli infecţioase
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agentii genetici străini în urma utilizării serurilor imune
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini care se instalează în urma transferului anticorpilor gata de la mamă la făt
564. CS. Selectaţi definiţia sterilizării:

a) [x] este distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor (bacterii, virusuri, fungi), inclusiv a sporilor
b) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor (bacterii, virusuri, fungi)
c) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea virusurilor, inclusiv a sporilor
d) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea fungilor, bacteriilor
e) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea bacteriilor, inclusiv a sporilor
565. CS. Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în diferite obiecte ale mediului şi produse
patologice de la bolnavi:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
A. Dezinfecţie [x]
D. Tyndalizare.
566. CM. Selectaţi disciplinile care au derivat de la microbiologie:

a) [x] imunologia
b) [x] biologia moleculară
c) [x] micologia
d) [x] parazitologia
e) [ ] creatologia
567. CS. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice):

Ig E
568. CS. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:
Limfocitele T
569. CM. Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:

a) [ ] endoflageli
b) [x] complex Golgi
c) [ ] microcapsulă
d) [x] mitocondrii
e) [x] nucleu diferențiat
570. CM. Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:

a) [ ] endoflageli
b) [x] complex Golgi
c) [ ] microcapsulă
d) [x] mitocondrii
e) [x] nucleu diferențiat
571. CM. Selectați elemente neprmanente a celulei bacteriene:

flageli
pili
capsula
incluziuni,spori,plasmide
a) [ ] ribosomii
b) [ ] membrana citoplasmatică
c) [ ] acizi nucleici
d) [x] sporul bacterian
e) [x] capsula
572. CM. Selectați elemente specifice celulelor eucariote:

a) [x] ribosomii 80S
b) [ ] perete cellular
c) [x] mitocondrii
d) [ ] granulaţii de volutină
e) [ ] plasmide
573. CM. Selectați elemente specifice celulelor procariote:
a) [x] perete cellular
b) [ ] aparat Golgi
c) [x] membrană citoplasmatică
d) [ ] mitocondrii
e) [ ] membrană nucleară
574. CM. Selectați elementele de structură a virusurilor complexe:

a) [x] acizi nucleici
c) [ ] capsula
d) [x] supercapsida
e) [x] nucleocapsida
575. CS. Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:

2 catene identice uşoare şi 2 catene identice grele
576. CM. Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea bacteriilor:

a) [ ] Capsula
b) [ ] Antigenul O
c) [ ] Sporii
d) [x] Pilii
e) [ ] Flagelii
a) [ ] membrana citoplasmatică
b) [ ] sporii
c) [x] fimbriile
d) [x] peretele cellular
e) [ ] flagelii
577. CM. Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea microorganismelor:

Fimbriile
Glicocalexul
578. CM. Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea microorganismelor:
Capsula
Peretele celular
579. CM. Selectați elementele de structură specifice virusurilor:

a) [x] acizi nucleici
c) [ ] capsula
d) [x] supercapsida
e) [x] nucleocapsida
580. CM. Selectați elementele neprmanente a celulei bacteriene:

a) [ ] ribosomii
b) [x] capsula
c) [x] fimbriile
d) [ ] peretele celular
e) [ ] nucleoidul
581. CM. Selectați elementele neprmanente de structură a celulei bacteriene:

Capsula, flagelii, sporii, fimbriile, granulaţii de volutină
582. CM. Selectați elementele neprmanente de structură a celulei bacteriene:
Capsula, flagelii, sporii, fimbriile, granulaţii de volutină (din acestea)
583. CS. Selectaţi elementul de structură care lipseşte la procariote:
a) [ ] peretele celular
b) [ ] plasmidele
c) [ ] granulaţiile de volutină
e) [ ] membrana celulară
584. CS. Selectati elementul de structură ce nu este specific pentru celulele procariote:
a) [ ] mezozomii
b) [x] aparatul Golgi
c) [ ] ribosomii
d) [ ] capsula
e) [ ] flagelii
585. CS. Selectati elementul de structură ce nu este specific pentru celulele procariote:
a) [ ] peretele celular
b) [ ] plasmidele
c) [ ] granulaţiile de volutină
e) [ ] membrana celulară
586. CS. Selectaţi elementul de structură ce posedă fenomen de metacromazie:
a) [ ] incluziunile de sulf
b) [ ] incluziunile de glicogen
c) [x] incluziunile de volutină
d) [ ] incluziunile proteice
e) [ ] incluziunile lipidice
587. CS. Selectați elementul permanent al celulei procariote:

a) [ ] mitocondriile
b) [ ] reticul endiplasmatic
c) [x] peretele celular
d) [ ] aparatul Golgi
e) [ ] lizosomii
588. CS. Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică:

A. Oxidoreductaze [X]
A. Hidrolaze
B. Transferaze
C. Ligaze
D. Izomeraze.
589. CM. Selectați esența metodei simple de colorare:

a) [ ] evidențiază sporii bacteriilor
b) [ ] evidențiază peretele cellular
c) [ ] determină aranjarea in frotiu
d) [x] determină proprietațile tinctoriale ale bacteriilor
e) [x] determină forma bacteriei
590. CM. Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:

a) [ ] creşterea
b) [x] asamblarea
c) [x] decapsidarea
d) [x] penetrarea
e) [x] adsorbția
591. CM. Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:

a) [ ] creşterea
b) [x] asamblarea
c) [x] decapsidarea
d) [x] penetrarea
e) [x] adsorbția
592. CS. Selectați forma încurbată (spiralată) de bacterii:

a) [ ] Sarcina
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Bacterium
d) [x] Borrelia
e) [ ] Clostridium
593. CS. Selectați forma încurbată (spiralată) de bacterii:

a) [ ] Sarcina
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Bacterium
d) [x] Borrelia
e) [ ] Clostridium
594. CS. Selectați forme celulare procariote de microorganisme:

a) [ ] virusuri
b) [ ] viroizi
c) [ ] prioni
d) [x] eubacterii
e) [ ] fungi
595. CM. Selectați forme sferice de bacterii:

b) [x] tetracoci
c) [ ] clostridii
d) [ ] bacilli
e) [x] sarcine
596. CM. Selectați formele sferice de bacterii:

b) [x] tetracoci
c) [ ] clostridii
d) [ ] bacilli
e) [x] sarcine
597. CS. Selectaţi formle acelulare de microorganisme:
a) [x] virusurile
b) [ ] bacteriile grampozitive
c) [ ] fungii
d) [ ] micetele levuriforme
e) [ ] bacteriile gramnegative
598. CS. Selectaţi formle acelulare de microorganisme:

a) [x] virusurile
b) [ ] bacteriile grampozitive
c) [ ] fungii
d) [ ] micetele levuriforme
e) [ ] bacteriile gramnegative
599. CS. Selectaţi formula antigenică corespunzătoare pentru Salmonella Typhimurium:

O:1,4,5,12 H:i:1,2
??????????????????????????????????
600. CM. Selectați funcțiile flagelilor:
a) [ ] participă la diviziune
b) [ ] țintă de atac pentru antibioticе
c) [x] asigură mobilitatea
d) [x] funcție antigenică
e) [x] asigură chemotaxisul bacterian
601. CM. Selectați funcțiile flagelilor:

a) [ ] participă la diviziune
b) [ ] țintă de atac pentru antibioticе
c) [x] asigură mobilitatea
d) [x] funcție antigenică
e) [x] asigură chemotaxisul bacterian
602. CM. Selectați funcțiile peretelui cellular:

a) [ ] funcție antifagocitară
b) [ ] asigură mobilitatea bacteriilor
c) [x] funcție de receptor
d) [x] reprezintă ținta de atc a unor enzime
e) [x] determină toxicitatea bacteriilor
603. CM. electați funcțiile pililor:

a) [x] adeziune
b) [x] asigură virulența
c) [ ] păstrează informația genetică
d) [x] participă la conjugarea bacteriilor
e) [ ] asigură mobilitatea
604. CM. Selectați funcțiile specifice acizilor lipotechoici:

a) [ ] participă la respirația bacteriei
b) [ ] sinteza acizilor nucleici
c) [x] adeziunea la cellule
d) [ ] sinteza proteinelor
e) [x] efect toxic slab
605. CM. Selectaţi genurile care aparţin familiei Orthomyxoviridae:

Mesainfluenzavirus
Influenzavirus
(+thogatovirus)
606. CM. Selectaţi genurile care aparţin familiei Paramyxoviridae:
Pneumovirus
Morbilivirus
Paramyxovirus
607. CM. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:
Fotolitotrofe
Fotoorganotrofe
Chemolitotrofe
608. CM. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:
Chemohetrotrofe,chemoautotrofe
Fotoautotrofe,fotoheterotrofe
609. CM. Selectaţi grupele de medii de cultură conform clasificării acestora după consistenţă:
lichide, solide, semisolide
610. CS. Selectaţi în care condiţii optimale se cultivă bacteriile carboxifile:

5-10% CO2
611. CM. Selectaţi indicatorii chimici utilizaţi pentru controlul eficienţei sterilizării cu aer fierbinte:
a) [ ] fenacetina
b) [ ] acidul benzoic
c) [x] tiourea
d) [ ] floarea de sulf
e) [x] sulfametoxpiridazina
612. CM. Selectaţi indicatorii chimici utilizaţi pentru controlul eficienţei sterilizării prin vapori fluenţi sub presiune:
a) [x] fenacetina
b) [x] acidul benzoic
c) [ ] tiourea
d) [x] floarea de sulf
e) [ ] sulfametoxpiridazina
613. CS. Selectaţi indicatorii de control a eficienţei sterilizării cu fidelitate mare:

a) [ ] fizici
b) [ ] chimici
c) [x] biologici
d) [ ] mecanici
e) [ ] alergici
614. CM. Selectaţi indicatorii de control a eficienţei sterilizării:

a) [x] fizici
b) [x] chimici
c) [x] biologici
d) [ ] mecanici
e) [ ] alergici
615. CM. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:

Selectaţi glucidele
Lactoza
Glucoză
Zaharoză
Maltoză
618. CM. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler:
Lactoza
Glucoza
sulfat Fe
619. CM. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine:

Albastru de metilen
Lactoză
Geloză
(+eozina)
620. CS. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică:
30-37C
621. CS. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se multiplică:
50-60C
622. CS. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:

Muller, Kauffmann, Kitt-Tarrozzi ,Bulion selenit, Apa peptonata alcalina,
623. CM. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:

Kauffmann
Kitt – Tarozzi
624. CM. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:

Kitt – Tarozzi
Muller
625. CS. Selectaţi mediile de cultură de transport:

Soluţie fosfat-tampon, Soluţie clorid de sodiu 3 %,apa peptonata
626. CS. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:
Endo
(Endo, Levin, Ploskirev, Russel, Kligler, Olkenitski, sulfit de Bismut, Klauberg, Geloza galbenus de ou, geloza sange, Hiss)
627. CM. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:

Endo
Levine
Ploskirev
628. CS. Selectaţi mediile de cultură din grupul mediilor speciale:
Klauberg
(Finn, Popescu, Lowenstein-Jensen, Sabouraud)
629. CM. Selectaţi mediile de cultură elective:
Bulionul glucozat
Bulionul biliat
Serul coagulat
Geloză-sânge
630. CS. Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a bacteriilor:
Diferenţial-diagnostice
(Endo, Levin, Ploskirev, Geloza galbenus de ou, geloza sange)
631. CS. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea enzimelor proteolitice:
Gelatină peptonată în coloană
632. CS. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor:
Mediul Hiss
633. CS. Selectați metoda de preferință utilizată pentru sterilizarea mediilor de cultură uzuale:
a) [x] Autoclavare la o atmosferă
b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58°C
c) [ ] Filtrare
d) [ ] În pupinel la 160 0C
e) [ ] Prin metode chimice
634. CS. Selectați metoda directă de diagnostic a maladiilor infecțioase:

a) [ ] serodiagnosticul
b) [x] examenul microscopic
c) [ ] intradermoreacțiile
d) [ ] examenul biochimic
e) [ ] examenul biofizic
(examen microscopic, bacteriologic, biologic, depistare Ag mi/o in lichide biologice, PCR)
635. CS. Selectați metoda directă de diagnostic a maladiilor infecțioase:
636. CS. Selectați metoda directă de diagnostic al maladiilor infecțioase:
637. CS. Selectați metoda fracţionată de sterilizare:

a) [ ] Cu vapori sub presiune
b) [ ] Cu căldură uscată
c) [x] Tindalizarea
d) [ ] Pasteurizarea
e) [ ] Filtrarea
638. CS. Selectați metoda indirectă de diagnostic a maladiilor infecțioase:

a) [ ] examenul bacteriologic
b) [ ] identificarea ADN sau ARN microbian
c) [x] serodiagnosticul
d) [ ] examenul microscopic
e) [ ] examenul biologic
(+intradermoreactia)
639. CS. Selectați metoda indirectă de diagnostic а maladiilor infecțioase:
a) [ ] examenul bacteriologic
b) [ ] identificarea ADN sau ARN microbian
c) [x] serodiagnosticul
d) [ ] examenul microscopic
e) [ ] examenul biologic
640. CS. Selectați metoda indirectă de evidențiere a sporilor:

a) [ ] Loefller
b) [ ] Burri-Ginss
c) [ ] Aujeszky
d) [x] Gram
e) [ ] Neisser
(metoda directa Aujeszky)
641. CS. Selectați metoda indirectă de evidențiere a sporilor:
a) [ ] Loefller
b) [ ] Burri-Ginss
c) [ ] Aujeszky
d) [x] Gram
e) [ ] Neisser
642. CS. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
Graţia
643. CS. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
Appelman
644. CM. Selectați metodele complexe de colorare:
a) [x] Neisser
b) [ ] Loeffler
c) [x] Zeihl-Neelsen
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
645. CM. Selectaţi metodele de eliberare a virionilor din celula gazdă:

a) [x] liza celulei
b) [x] înmugurire
c) [ ] translocare
d) [ ] eflux
e) [ ] fuziune
(+exocitoza)
646. CM. Selectați metodele de evidențiere a peretelui cellular:

a) [ ] metoda Burri-Ginss
b) [ ] metoda Neisser
c) [x] plasmoliză
d) [x] plasmoptiză
e) [ ] metoda Loeffler
647. CM. Selectaţi metodele de izolare a anaerobilor:

Zeissler
Weinberg
(+Kitt-Tarozzi)
648. CM. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
c) [x] Prin filtre bacteriene
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
649. CM. Selectaţi metodele de sterilizare cu caldură uscată:

a) [x] încălzirea la roşu
b) [x] flambarea
c) [x] incinerarea
d) [ ] fierberea
e) [ ] tindalizarea
650. CM. Selectați metodele indirecte de studiere a flagelilor:
Preparat lamă-lamelă
preparat picatură suspendată
(+in val)
651. CS. Selectați microorganismele care poseda flageli externi:
vibrionii
652. CS. Selectaţi microorganismele cu conținut major de peptidoglican:

a) [ ] bacterii Gram-negative
b) [x] bacterii Gram-positive
c) [ ] fungi
d) [ ] virusuri
e) [ ] viroizii
653. CS. Selectați microorganismele de formă spiralată:

a) [ ] Sarcina
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Bacterium
d) [x] Borrelia
e) [ ] Clostridium
654. CM. Selectați particularitațile biologice specifice micetelor:

sunt microorganisme eucariote
sunt formate din miceliu de substrat și aerian
posedă hife septate şi neseptate
(+saprofite)
655. CS. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin:

Moartea progresivă a celulelor
656. CS. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza exponenţială:
Celulele se divid cu o viteză maximă, numărul de celule creşte
657. CM. Selectaţi particularităţile ce caracterizează ifecţia litică:

La finele ciclului de replicare celula infectată se lizează cu eliberarea fagilor
Este cauzată de fagi virulenţi
658. CM. Selectați particularitațile specifice ordinului Firmicutes:

a) [x] perete cellular gros
b) [ ] peretele cellular lipsește
c) [x] în peretele cellular predomină peptidoglicanul
d) [x] sunt Gram positive
e) [ ] sunt Gram negative
659. CS. Selectaţi particularităţile, care caracterizează enzimele bacteriene:

Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
(limite largi de temperaturi (0-65°C) şi de pH (2-9))
660. CS. Selectaţi pH optim al mediilor de cultură pe care se cultivă majoritatea bacteriilor patogene:
7,2-7,6
661. CM. Selectaţi preparatele biologice - eubiotice:

Colibacterina-in teste nu-I pus
Bificolul
Lactobacterina
(+bifidum)
662. CS. Selectați primul reactiv utilizat în colorația Ziehl-Neelsen:

a) [x] fucsina carbolică
b) [ ] fucsina apoasă
c) [ ] crizoidina
d) [ ] albastru de metilen
e) [ ] HCl
663. CS. Selectați primul reactiv utilizat în colorația Ziehl-Neelsen:

Acelas test 662
664. CS. Selectați proprietațile specifice lipidului A:
a) [ ] determină efect toxic la bacteriile Gram pozitive
b) [x] determină efect toxic la bacteriile Gram -
c) [ ] funcție antigenică
d) [ ] favorizează fagocitoza
e) [ ] asigură metabolismul proteic
(endotoxină, glicolipid ancorat în ME. Stimulează formarea şi secreţia citokinelor)
665. CS. Selectați proteina specifică cililor:
flagelina
666. CS. Selectați proteina specifică flagelilor:
a) [ ] cheratina
b) [ ] gelatina
c) [ ] pielina
d) [x] flagelina
e) [ ] properdina
667. CM. Selectați reactivele utilizate în colorația Albert:

a) [x] colorantul Albert
b) [ ] HCl
c) [x] soluție iodată Gensen
d) [ ] fucsina apoasă
e) [ ] tanină
(sau Albastru de toluidina, Verde malachit, Solutie Lugol(iodata))
668. CS. Selectați reactivul ce nu se utilizeză in colorația Aujeszky:
a) [ ] fucsină carbolică
b) [ ] H2SO4
c) [x] tuș de China
e) [ ] HCl
669. CS. Selectați reactivul ce NU se utilizeză in colorația Aujeszky:

a) [ ] fucsină carbolică
b) [ ] H2SO4
c) [x] tuș de China
e) [ ] HCl
670. CS. Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către bacterii:
Acetatul de plumb
(Sulfat de Fe)
671. CS. Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:
56 – 58 grade C - 30 minute; 5 – 6 zile
672. CM. Selectați regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [ ] 2340C
e) [ ] 1600C
115grade la 0,5 atm----tot ce e intre 100-135grade merge
121grade la 1 atm
134 la 2 atm
673. CM. Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav: acelas test
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [ ] 2340C
e) [ ] 1600C
674. CM. Selectaţi speciile pentru care este caracteristică sporogeneza:

a) [x] B.anthracis
b) [ ] B.neotomae
c) [ ] B.abortus
d) [x] C.septicum
e) [x] C.perfringens
(+botulinum, tetani)
a) [ ] C.burneti
b) [ ] B.neotomae
c) [ ] B.abortus
d) [x] C.botulinum
e) [x] C.novyi
677. CS. Selectați structura responsabilă de adeziunea bacteriilor:

a) [ ] plasmidele
b) [ ] flagelii
c) [ ] sporul
d) [x] pilii
e) [ ] ribosomii
678. CS. Selectați structura responsabilă de adeziunea bacteriilor:

a) [ ] membrana citoplasmatică
b) [ ] sporii
c) [x] fimbriile
d) [x] peretele cellular
e) [ ] flagelii
679. CM. Selectați subunitățile de masură utilizate pentru microorganisme:

a) [ ] picometri (pm)
b) [ ] decimetri (dc)
c) [x] nanometri (nm)
d) [x] micrometri (µm)
e) [ ] milimetri (mm)
680. CM. Selectați tipurile de laboratoare în dependență de destinația lor:

a) [x] virusologice
b) [x] bacteriologice
c) [ ] clinico-diagnostice
d) [ ] de studii
e) [ ] de producere
681. CM. Selectați tipurile de laboratoare microbiologice în dependență de destinația lor:

a) [x] virusologice
b) [x] bacteriologice
c) [ ] clinico-diagnostice
d) [ ] de studii
e) [ ] de producere
682. CM. Selectați tipurile de pili bacterieni:

a) [x] pili conjugativi
b) [ ] pili parietali
c) [x] pili comuni
d) [ ] pili laterali
e) [ ] pili transversali
683. CM. Selectați tipurile de pili bacterieni: acelas test d3e 2 ori
pili comuni
pili conjugativi
684. CM. Selectați tipurile de plasmide bacteriene:
plasmide Col
plasmide R
685. CM. Selectați tipurile de plasmide bacteriene:

plasmide Hly
plasmide R
686. CM. Selectați unități de masură utilizate pentru microorganisme:

a) [ ] picometri (pm)
b) [ ] decimetri (dc)
c) [x] nanometri (nm)
d) [x] micrometri (µm)
e) [ ] milimetri (mm)
1. Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia corectă a microbiologiei sanitare:

a) [x] ştiinţa care studiază microorganismele mediului ambiant (inclusiv cele patogene), care prin activităţile lor pot
influenţa direct sau indirect asupra sănătăţii omului.
b) [ ] ştiinţa care studiază microorganismele patogene ce influenţează direct sau indirect asupra sănătăţii omului.
c) [ ] ştiinţa care studiază căile prin care omul şi animalele contaminează mediul ambiant.
d) [ ] ştiinţa care studiază epidemiologia şi patogeneza bolilor infecţioase.
e) [ ] ştiinţa care studiază caracteristica morfobiologică a agenţilor patogeni ai bolilor infecţioase.
2. Punctajul: 10CM Selectaţi elementele de studiu a microbiologiei sanitare:
a) [x] apa
b) [x] aerul
c) [x] solul
d) [x] produsele alimentare
e) [ ] organismul uman
3. Punctajul: 10CM Microbiologia sanitară prevede investigaţiile personalului din urmatoarele instituţii:
a) [x] instituţiile de alimentaţie publică
b) [x] instituţiile de comerţ ale produselor alimentare cu amănuntul
c) [x] instituţiile de copii
d) [x] instituţiile medicale
e) [ ] instituţiile de administraţie publică locală
4. Punctajul: 10CM Indicaţi sarcinile microbiologiei sanitare:
a) [x] elaborarea şi perfecţionarea metodelor de examenare sanitaro-microbiologică a mediului ambiant
b) [x] elaborarea standardelor de stat, normativelor şi indicaţiilor metodice privind recoltarea, conservarea,
expedierea şi examenarea probelor din mediul ambiant
c) [x] studierea legităţilor relaţiei om-mediu ambiant şi elaborarea recomandărilor privind protecţia sănătăţii
d) [x] studierea căilor prin care omul şi animalele contaminează elementele mediului ambiant
e) [ ] studierea manifestărilor clinice a bolilor infecţioase
5. Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia corectă a indicatorilor microbiologici a poluării mediului ambiant:
a) [x] microflora normală, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile omului şi animalelor, ce serveşte ca un
indice al stării sanitare a mediului ambiant şi permite aprecierea pericolului potenţial pentru sănătatea omului
b) [ ] microflora patogenă, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile omului şi animalelor, ce serveşte ca un
c) [ ] microflora patogenă, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile omului ce serveşte ca un indice al stării
sanitare a mediului ambiant şi permite aprecierea pericolului potenţial pentru sănătatea omului
d) [ ] microflora normală, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile animalelor, ce serveşte ca un indice al stării
sanitare a mediului ambiant şi permite aprecierea pericolului potenţial pentru sănătatea omului
e) [ ] microflora condiţionat-patogenă, care se elimină în mediul ambiant cu excreţiile animalelor, ce serveste ca un
6. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele înaintate faţă de microorganismele sanitaro-indicatorii:
a) [ ] să fie sensibile la acţiunea factorilor mediului ambiant
b) [x] să fie prezente constant în excreţiile omului şi animalelor şi să se elimine în mediul ambiant în cantităţi masive
c) [x] sa nu aiba alt rezervor natural decît organismul omului şi animalelor
d) [x] să supravieţuiască în mediul ambiant timp mai îndelungat în comparaţie cu microorganismele patogene
e) [x] să lipsescă sau să fie redusă capacitatea de multiplicare în mediul ambiant
7. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele înaintate faţă de microorganismele sanitar-indicatorii:
a) [x] să fie mai rezistente la acţiunea factorilor mediului ambiant
b) [x] să fie suficient de tipice pentru a fi usor diferenţiate şi să nu-şi modifice caracterele morfo-biologice
c) [x] să fie uşor depistate prin metode uzuale
d) [ ] să nu fie prezente constant în excreţiile omului şi animalelor
e) [ ] să se elimine în mediul ambiant în cantităţi mici
8. Punctajul: 10CM Standardele de stat (STAS), indicaţiile şi recomandările metodice utilizate în microbiologia
sanitară prevad următoarele:
a) [x] metode de recoltare a probelor din mediul ambiant
b) [x] condiţii de expediere a probelor din mediul ambiant
c) [x] metodologia examinarăi probelor din mediul ambiant
d) [x] metodologia de interpretare a rezultatelor
e) [ ] manifestările clinice a bolilor infectioase
9. Punctajul: 10CM În efectuarea investigaţiilor sanitaro-microbiologice, trebuie sa se respecte următoarele
principii:
a) [ ] utilizarea metodelor nestandarde de investigare
b) [x] recoltarea, conservarea şi expedierea corectă a probelor
c) [x] efectuarea investigaţiilor în serie (din diferite sectoare)
d) [x] recoltarea repetată a probelor
e) [ ] recoltarea unică a probelor
10. Punctajul: 10CM În efectuarea investigaţiilor sanitaro-microbiologice, trebuie să se respecte următoarele
principii:
a) [ ] recoltarea probelor nu se face repetat
b) [x] utilizarea metodelor standarde de investigare
c) [x] aprecierea datelor în colaborare cu rezultatele examenului igienic
d) [x] responsabilitatea medicilor pentru exactitatea investigaţiilor
e) [x] motivarea concluziilor despre starea sanitară a elementului examenat
11. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele sanitaro-indicatorii ce caracterizează starea sanitară a apei potabile:
b) [ ] microorganisme termofile
c) [x] enterococi
d) [x] bacteriile coliforme
e) [x] stafilococi
12. Punctajul: 10CM Indicaţi microroganismele sanitaro-indicatorii ce caracterizează starea sanitară a aerului:
a) [ ] bacterii coliforme
b) [ ] Proteus spp.
c) [x] streptococi
d) [x] stafilococi
e) [ ] C.perfringens
13. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele incluse în grupul bacteriilor coliforme:
a) [x] Klebsiella spp.
b) [x] Escherichia spp.
c) [x] Citrobacter spp.
d) [ ] Proteus spp.
e) [x] Enterobacter spp.
14. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile grupului bacteriilor coliforme:
a) [x] nesporulaţi
b) [x] gramnegativi
c) [x] oxidazonegativi
d) [ ] cultivă pe geloză peptonată alcalină
e) [x] scindează glucoza pîna la A şi G
15. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile bacteriene în care apa serveşte ca factor de transmitere:
a) [x] dizenteria
b) [x] holera
c) [ ] difteria
d) [x] febra tifoidă
e) [ ] tusea convulsivă
16. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile virale în care apa serveşte ca factor de transmitere:
a) [ ] parotidita epidemică
b) [x] hepatita virala A
c) [ ] gripa
d) [x] poliomielita
e) [ ] rabia
17. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia corectă a NTMFC:
a) [ ] numărul total de microroganisme capabile să formeze sediment în mediile de cultură lichide
b) [ ] numărul total de microorganisme capabile să formeze sediment în bulion peptonat
c) [ ] numărul total de microorganisme capabile să formeze o peliculă fină în apă peptonată alcalină
d) [ ] numărul total de microorganisme capabile să formeze colonii negre pe mediul geloză bismut-sulfit
e) [x] numărul total de microorganisme capabile să formeze pe mediile de cultură solide colonii vizibile cu ochiul
neinarmat sau cu lupa
18. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia corectă a titrului coli:
a) [ ] cantitatea minimă de apă care conţine o bacterie sporulată
b) [ ] cantitatea minima de apă care conţine o bacterie termofilă
c) [x] cantitatea minima de apă care conţine o bacterie coliformă
d) [ ] cantitatea minimă de apă care conţine o bacterie capsulată
e) [ ] cantitatea minimă de apă care conţine o celulă de S.typhi
19. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia corectă a indicelui coli:
a) [ ] cantitatea de S.aureus intr-un litru de apa
b) [ ] cantitatea de S.typhi intr-un litru de apa
c) [ ] cantitatea de bacterii termofile intr-un litru de apă
d) [x] cantitatea de bacterii coliforme intr-un litru de apă
e) [ ] cantitatea de bacterii coliforme intr-un mililitru de apă
20. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele utilizate pentru determinarea indicelui şi titrului coli:
a) [ ] microscopică
b) [x] metoda titrării
c) [x] metoda membranelor filtrante
d) [ ] metoda biologică
e) [ ] metoda alergică
21. Punctajul: 10CM Analiza sanitaro-microbiologică a apei pentru depistarea microflorei patogene se
efectuează în următoarele cazuri:
a) [x] cînd indicele coli al apei potabile nu corespunde cerinţelor standardelor de stat
b) [x] cînd se selectează surse de aprovizionare centralizată cu apă
c) [x] în zonele de recreaţie
d) [ ] cînd se depistează S.aureus în apa potabilă
e) [ ] cînd se depistează S.typhi în apa potabilă
22. Punctajul: 10CM Analiza sanitaro-microbiologică a apei pentru depistarea microflorei patogene se
efectuează în următoarele cazuri:
a) [ ] cînd NTMFC corespunde normativelor standarde
b) [ ] cînd bacteriile grupului intestinal corespund normativelor standarde
c) [ ] cînd se depistează S.dysenteriae
d) [x] la construcţia staţiilor balneare, instituţiilor de copii
e) [x] pentru aprecierea eficienţei instalaţiilor de epurare a apelor reziduale
23. Punctajul: 10CS Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
a) [x] S.aureus
b) [ ] S.dysenteriae
c) [ ] C.diphtheriae
e) [ ] E.coli
24. Punctajul: 10CM Indicaţi regimul de termostatare a probelor de apă pentru determinarea numărului
total de microorganisme, în cazul selectării unei surse noi de aprovizionare cu apă:
a) [x] l20-22°C timp de 48 de ore
b) [x] 37°C timp de 24 de ore
c) [ ] 42°C timp de 24 de ore
d) [ ] 42°C timp de 48 de ore
e) [ ] 37°C timp de 72 de ore
25. Punctajul: 10CS Indicaţi antigenul comun pentru genulVibrio:
a) [ ] O
b) [ ] K
c) [x] H
d) [ ] Vi
e) [ ] M
26. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de transmitere a agentului patogen al holerei:
a) [ ] transmisiv
b) [ ] contact direct
c) [x] fecalo-oral
d) [ ] aerogen
e) [ ] vertical
27. Punctajul: 10CS Indicaţi testul de diferenţiere a biovariantelor V.cholerae:
a) [ ] testul la penicilină
b) [ ] testul la ampicilină
c) [x] testul la polimexină
d) [ ] testul la oxacilină
e) [ ] testul la ristomicină
28. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatul utilizat în profilaxia specifică a holerei:
a) [x] vaccin inactivat
b) [x] vaccin chimic polizaharidic
e) [ ] autovaccin
29. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele morfobiologice a vibrionului holeric:
a) [x] bastonaşe uşor încurbate, sub formă de virgulă
b) [ ] formează capsulă în macroorganism
c) [x] mobili
d) [ ] sporulaţi
e) [ ] anaerobi stricţi
30. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele biochimice a V.cholerae pe mediul de acumulare cu zaharoză şi
lactoză:
a) [ ] zaharoza AG, lactoza -
b) [ ] zaharoza -, lactoza A
c) [ ] zaharoza - , lactoza AG
d) [ ] zaharoza AG, lactoza A
e) [x] zaharoza A, lactoza -
31. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele biochimice a V.cholerae pe mediul de acumulare cu zaharoză şi
lactoză:
a) [x] zaharoza A
b) [ ] zaharoza -
c) [ ] zaharoza AG
d) [ ] lactoza A
e) [x] lactoza -
32. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru identificarea V.eltor:
a) [x] hemoliza eritrocitelor de berbec
b) [x] aglutinarea eritrocitelor de gaină
c) [x] sensibilitatea la bacteriofagul eltor
d) [ ] sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] creşterea pe mediul cu polimexină (50 UI/ml)
33. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de izolare pentru V.cholerae:
a) [ ] Levine
c) [ ] Klauberg
d) [x] Tiosulfat citrat bilă sucroză
e) [ ] geloză clorurată cu lapte şi ou
34. Punctajul: 10CS Indicaţi structura antigenică a V.cholerae serovarianta Inaba:
a) [ ] AB
b) [x] AC
c) [ ] ABC
d) [ ] ABD
e) [ ] AD
35. Punctajul: 10CS Indicaţi structura antigenică a V.cholerae serovarianta Hykojima:
a) [ ] AB
b) [ ] AC
c) [x] ABC
d) [ ] ABD
e) [ ] AD
36. Punctajul: 10CS Indicaţi structura antigenică a V.cholerae serovarianta Ogawa:
a) [x] AB
b) [ ] AC
c) [ ] ABC
d) [ ] ABD
e) [ ] AD
37. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile familiei Vibrionaceae:
a) [x] Aeromonas
b) [x] Photobacterium
c) [x] Vibrio
d) [x] Plesiomonas
e) [ ] Proteus
38. Punctajul: 10CS Indicaţi genul ce reuneşte specii oxidazopozitive:
a) [ ] Yersinia
b) [ ] Francisella
c) [x] Vibrio
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Corynebacterium
39. Punctajul: 10CS Indicaţi preparatul utilizat în profilaxia holerei, administrat persoanelor contacte:
a) [ ] vaccin antiholeric corpuscular inactivat
b) [ ] vaccin holerogen-anatoxină
c) [ ] ser imun antiholeric
d) [ ] polimexină
e) [x] tetracicline
40. Punctajul: 10CS Indicaţă testul de determinare a mobilităţiiV.cholerae :
a) [ ] reacţia de imunofluorescenţă directă
b) [ ] micropreparate colorate Gram
c) [x] preparatul "picătura strivită" sau "suspendată"
d) [ ] reacţia de aglutinare cu ser imun antiholeric O1
e) [ ] reacţia imunoenzimatică
41. Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce aparţine grupului fermentativ Heiberg I:
a) [ ] S.anatum
b) [ ] V.fluvialis
c) [ ] E.coli
d) [x] V.cholerae
e) [ ] S.flexneri
42. Punctajul: 10CM V.cholerae O1 se caracterizează prin:
a) [x] posedă antigen de grup A
b) [x] posedă antigen de grup B
c) [x] posedă antigen de grup C
d) [x] aparţine grupului Heiberg I
e) [ ] oxidazonegativ
43. Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele pentru diagnosticul holerei:
a) [ ] urina
b) [x] materii fecale
c) [x] mase vomitive
d) [ ] sînge pentru hemocultură
e) [ ] bilă
44. Punctajul: 10CS Indicaţi enzima care este activată la nivelul enterocitelor de către exotoxina holerigenă:
a) [x] adenilatciclaza
b) [ ] hidrolazele
c) [ ] adenozintrifosfatul
d) [ ] adenozindifosfatul
e) [ ] adenozinmonofosfatul
45. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele V.cholerae O1:
a) [ ] aparţine grupului Heiberg VI
46. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele utilizate în diagnosticul rapid al holerei:
a) [ ] analiza radioimună
b) [ ] reacţia de fixare a complementului
c) [x] reacţia de imobilizare a vibrionilor
d) [ ] reacţia de neutralizare
e) [x] reacţia de imunofluorescenţă directă
47. Punctajul: 10CS V.eltor aglutinează eritrocitele de:
a) [ ] cobai
b) [x] găină
c) [ ] om
d) [ ] iepure
e) [ ] berbec
48. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de cultură, utilizate pentru izolarea vibrionilor holerigeni:
a) [ ] Klauberg
c) [x] geloză alcalină
d) [x] tiosulfat citrat bilă sucroză
e) [ ] Tinsdal
49. Punctajul: 10CS V.eltor hemolizează eritrocitele de:
a) [ ] cobai
b) [ ] găină
c) [ ] om
d) [ ] iepure
e) [x] berbec
50. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru V.eltor:
a) [x] sensibilitatea la bacteriofagul Eltor
b) [ ] sensibilitatea la bacteriofagul C
c) [x] aglutinarea eritrocitelor de gaină
d) [x] hemoliza eritrocitelor de berbec
e) [x] reacţia Voges-Proskauer
51. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile în care diagnosticul microbiologic de realizează în laboratoare
specializate:
a) [x] pesta
b) [x] holera
c) [x] bruceloza
d) [ ] difteria
e) [ ] febra tifoidă
52. Punctajul: 10CS Indicaţi titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi în holeră:
a) [ ] 10-1
b) [ ] 10-2
c) [x] 10-5
d) [ ] 10-3
e) [ ] 10
53. Punctajul: 10CS Indicaţi titrul diagnostic semnificativ al anticorpilor aglutinanţi în holeră:
a) [ ] 1:20
b) [ ] 1:40
c) [x] 1:80
d) [ ] 1:10
e) [ ] 1:50
54. Punctajul: 10CS Indicaţi doza infectantă de vibrioni holerigeni pentru omul sănătos:
a) [ ] 101 vibrioni
b) [ ] 102 vibrioni
c) [ ] 103 vibrioni
d) [ ] 104 vibrioni
e) [x] 109 vibrioni
55. Punctajul: 10CS Procentul izolarii V.cholerae se măreşte, dacă utilizăm medii de cultură cu pH-ul:
a) [ ] 3,0
b) [ ] 4,0
c) [ ] 6,0
d) [x] 9,0
e) [ ] mai mare de 10,0
56. Punctajul: 10CS În micropreparate din materii fecale ale bolnavului de holeră, vibrionii holerici sînt aranjaţi:
a) [ ] cîte doi
b) [x] sub aspectul unui banc de peşte
c) [ ] în lanţuri
d) [ ] haotic
e) [ ] în grupuri sub aspect de ciorchine
57. Punctajul: 10CM În evoluţia holerei, sînt caracteristice urmatoarele sindroame clinice:
a) [x] enterita holerică
b) [x] gastroenterita holerică
c) [x] cholera algida
d) [ ] colita holerică
e) [x] cholera sicca
58. Punctajul: 10CM Indicaţi circumstanţele de dezvoltare a infecţiilor clostridiene:
a) [x] plăgi profunde cu necroze tisulare
b) [x] plăgi în condiţii de tulburări circulatorii
c) [x] plăgi operatorii
d) [ ] plăgi superficiale
e) [x] plăgi impurificate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
59. Punctajul: 10CM C.tetani se caracterizează prin:
60. Punctajul: 10CM Caracteristic pentru C.perfringens este:
a) [x] capsulat, sporulat, mobil
b) [ ] nu produce urează
c) [x] coagulează laptele
d) [x] coloniile au aspect de discuri sau corpusculi lenticulari
e) [x] lichefiază gelatina
61. Punctajul: 10CM Sporogeneza este caracteristică pentru urmatorii agenţi:
a) [x] B.anthracis
b) [ ] B.neotomae
c) [ ] B.abortus
d) [x] C.tetani
e) [x] C.perfringens
62. Punctajul: 10CM Caracteristic pentru C.tetani este:
63. Punctajul: 10CS Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui de turnesol, sînt
caracteristice pentru:
a) [x] C.perfringens
b) [ ] C.histolyticum
c) [ ] C.novyi
d) [ ] C.tetani
e) [ ] C.botulinum
64. Punctajul: 10CM La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului se face prin
administrarea de:
a) [x] antitoxina tetanică
b) [ ] anatoxina tetanică
c) [ ] penicilină
d) [x] imunoglobulina tetanică
e) [ ] vaccin diftero-tetano-pertussis
65. Punctajul: 10CM În patogenia tetanosului sînt implicaţi factorii:
a) [x] tetanolizina
b) [ ] tetanodecarboxilaza
c) [x] tetanospazmina
d) [ ] tetanochinaza
e) [ ] tetanofosfataza
66. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de izolare a microorganismelor anaerobe:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Wright
c) [ ] Klauberg
d) [x] Weinberg
e) [ ] Widal
67. Punctajul: 10CM Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive:
a) [x] C.histolyticum
c) [ ] C.tetani
d) [ ] C.botulinum
e) [x] C.novyi
68. Punctajul: 10CM Indicaţi agentul care pătrunde prin plaga ombelicală:
a) [ ] N.gonorrhoeae
b) [x] C.tetani
c) [ ] B.pertusis
d) [x] C.perfringens
e) [ ] C.botulinum
69. Punctajul: 10CM Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive:
a) [ ] C.histolyticum
b) [ ] C.perfringens
c) [x] C.botulinum
d) [x] C.tetani
e) [ ] C.septicum
70. Punctajul: 10CM Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin grupelor:
a) [x] A
b) [x] B
c) [x] C
d) [ ] M
e) [ ] K
71. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură pentru izolarea S.aureus :
a) [ ] Wilson-Blair
c) [ ] geloză hepatică
d) [x] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) [ ] bulion biliat
72. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul specific al infectiilor stafilococice cronice:
a) [x] anatoxina stafilococică
b) [x] autovaccin
c) [ ] ser imun antitoxic
d) [x] bacteriofag
e) [x] plasmă antistafilococică
73. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate a S.aureus :
a) [ ] eritrotoxina
b) [x] hemolizinele
c) [x] leucocidina
d) [x] exfoliatina
e) [x] enterotoxina
74. Punctajul: 10CM Indicaţi grupele de streptococi după aspectul hemolizei pe geloză-sînge:
a) [x] alfa-hemolitici
b) [x] beta-hemolitici
c) [ ] gama-hemolitici
d) [ ] delta-hemolitici
e) [x] gama-nehemolitici
75. Punctajul: 10CM Indicaţi bolile în care sensibilizarea macroorganismului faţă de antigenele microbiene
joacă un rol important în patogenia bolii:
a) [x] tuberculoza
b) [ ] gangrena gazoasă
c) [ ] botulism
d) [x] bruceloza
e) [ ] escherichiozele
76. Punctajul: 10CS Vaccinul BCG este utilizat pentru profilaxia specifică a:
a) [ ] tusei convulsive
b) [ ] antraxului
c) [x] tuberculozei
d) [ ] tetanosului
e) [ ] difteriei
77. Punctajul: 10CM Despre M.tuberculosis se poate afirma:
a) [x] determină cel mai frecvent infecţii inaparente
b) [x] se depistează în cîteva ore cu ajutorul reactiei ELISA
c) [ ] studierea proprietăţilor tinctoriale după metoda Neisser
d) [x] creşte lent pe mediile de cultură (4-8 săptămîni)
e) [x] Loewenstein-Iensen este un mediu electiv
78. Punctajul: 10CS Indicaţi intradermoreactia utilizată în diagnosticul tuberculozei :
a) [ ] Schick
b) [ ] Burnet
c) [x] Mantoux
d) [ ] Dick
e) [ ] Ţuvercalov
79. Punctajul: 10CS Indicaţi shigelele ce nu posedă serovariante:
a) [ ] S.flexneri
b) [ ] S.boydii
c) [ ] S.dysentheriae
d) [ ] S.manchester
e) [x] S.sonnei
80. Punctajul: 10CS Shigelele fermentează glucoza fără producere de gaz cu excepţia:
b) [ ] S. enterica
c) [ ] S.boydii
d) [ ] S.sonnei
e) [x] S.newcastl
81. Punctajul: 10CS Shigelele modifică mediul Olkenitki în felul următor:
a) [ ] glucoza AG, lactoza, zaharoza A, H2S +
b) [ ] glucoza A, zaharoza, lactoza AG, H2S -
c) [ ] glucoza, zaharoza, lactoza AG; H2S -
d) [x] glucoza A; zaharoza, lactoza -; H2S -
e) [ ] glucoza, lactoza -; zaharoza A; H2S +
82. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de îmbogăţire a shigelelor din materiile fecale:
a) [ ] Kauffmann
c) [ ] mediu cu cazeină şi cărbune
e) [x] mediu cu selenit acid de sodiu
83. Punctajul: 10CS Indicaţi shigelele, care includ numărul maximal de serotipuri:
b) [ ] S.flexneri
c) [ ] S.sonnei
d) [x] S.boydii
e) [ ] S.enteritids
84. Punctajul: 10CM Indicaţi shigelele manitolpozitivet:
b) [x] S.flexneri
c) [x] S.sonnei
d) [x] S.boydii
e) [ ] S.bovis
85. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile ce aparţin genului Shigella:
a) [x] S.flexneri
b) [x] S.sonnei
d) [x] S.boydii
e) [ ] S.newcastl
86. Punctajul: 10CS Indicaţi specia care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:
a) [ ] S.flexneri
b) [ ] S.sonnei
d) [ ] S.boydii
e) [ ] S.newcastl
87. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia specifică a dizenteriei:
a) [x] bacteriofag antidizenteric
b) [x] vaccin omorît
c) [x] vaccin ribosomal
d) [ ] bacteriofag O de gen Salmonella
e) [ ] dizenterina
88. Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţile zaharolitice a shigelelor pe mediul Olkenitki:
a) [ ] scindează zaharoza pînă la acid
b) [x] nu scindează lactoza
c) [x] nu formează hidrogen sulfurat
d) [ ] scindează lactoza pînă la acid
e) [x] scindează glucoza pînă la acid
89. Punctajul: 10CS Indicaţi proprietăţile culturale ale shigelelor pe mediul Levine:
a) [ ] colonii mici netede cu margini regulate de culoare zmeurie
b) [ ] colonii medii bombate cu margini regulate de culoare aurie
c) [x] colonii mici netede transparente, incolore
d) [ ] colonii pitice, mucoide, incolore
e) [ ] colonii medii, bombate, negre cu luciu metalic
90. Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce aparţine genului Shigella:
a) [ ] S.stanlei
b) [ ] S.sendai
c) [x] S.sonnei
d) [ ] S.illinois
e) [ ] S.bovis
91. Punctajul: 10CS Indicaţi specia din genul Shigella, care nu scindează manitolul:
a) [ ] S.sonnei
b) [ ] S.flexneri
c) [ ] S.newcastl
d) [x] S.dysenteriae
e) [ ] S.boydii
92. Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele recoltate în parotidita epidemică:
a) [x] saliva
b) [ ] materii fecale
c) [x] lichid cefalorahidian
d) [x] urina
e) [ ] punctat sternal
93. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia specifică a parotiditei epidemice:
a) [ ] vaccin cu AgHBs purificat
b) [ ] vaccinul Engerix
c) [x] imunoglobulină antiurliană
d) [ ] vaccin inactivat
e) [x] vaccin viu atenuat
94. Punctajul: 10CM Despre parotidita epidemică se poate afirma:
a) [ ] se manifestă prin afectarea conjunctivelor şi tractusului respirator superior
b) [x] se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi SNC
c) [x] perioada de incubaţie 14-21 zile
d) [ ] este determinată de virusul paragripal
e) [x] este determinata de virusul urlian
95. Punctajul: 10CM Despre parotidita epidemică se poate afirma:
a) [x] sursa de infecţie este exclusiv omul
b) [ ] virusul se transmite prin insecte hematofage
c) [x] virusul nu are variante serologice
d) [ ] virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină
e) [ ] virusul imunizează încrucişat cu virusul paragripal
96. Punctajul: 10CM indicaţi prelevatele recoltate în diagnosticul rubeolei:
a) [x] exudatul nazofaringian
b) [ ] bila
c) [x] sîngele
d) [ ] mase vomitive
e) [x] urina şi materiile fecale după apariţia erupţiei
97. Punctajul: 10CM Virusul rubeolei se caracterizează prin:
a) [x] se transmite transplacentar
b) [ ] se transmite prin artropode
c) [x] se transmite pe cale aerogenă
d) [x] cauzează malformaţii congenitale
e) [x] omul este singura gazdă
98. Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele patologice examinate în rujeolă:
a) [x] lichidul de spălătură şi exudatul nazofaringian
b) [ ] urina
c) [x] sîngele
d) [x] raclat din elementele eruptive cutanate
e) [ ] materii fecale
99. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia specifică a rujeolei:
b) [ ] anatoxina rubeolică
c) [x] vaccin viu atenuat
d) [ ] vaccin ribosomal
e) [x] imunoglobulină umană normală
100. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele culturale aS.pneumoniae pe mediul geloză-sînge:
a) [x] colonii cu zonă de hemoliză netransparentă, verzuie, alfa-hemolitice
b) [ ] colonii cu zonă de hemoliză transparentă, beta-hemolitice
c) [ ] colonii implantate adînc în mediu
d) [ ] colonii fără zonă de hemoliză, gama-hemolitice
e) [ ] colonii cu zonă de hemoliză brună
101. Punctajul: 10CM Indicaţi testele de identificare a Staphylococcus aureus:
a) [ ] beta-lactamaza
b) [ ] lipaza
c) [x] hemolizina
e) [x] coagulaza
102. Punctajul: 10CM Despre S.aureus se poate afirma:
a) [x] testul lecitinază pozitiv
b) [x] testul coagulază pozitiv
c) [ ] în bulion peptonat formează sediment punctiform
d) [ ] în bulion peptonat formează o peliculă de culoare aurie
e) [ ] sînt coci gramnegativi, mobili, capsulaţi
103. Punctajul: 10CS În diagnosticul scarlatinei este indicată reacţia de neutralizare intradermică:
a) [ ] Schick
b) [ ] Mantoux
c) [ ] Burnet
d) [x] Dick
e) [ ] Ţuvercalov
104. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismul, care pe mediile speciale formează colonii de tip S, pigmentate
auriu:
b) [ ] M.tuberculosis
c) [x] S.aureus
d) [ ] N.meningitidis
e) [ ] Y.pestis
105. Punctajul: 10CS Indicaţi specia ce posedă toxina exfoliativă:
a) [ ] S.epidermidis
b) [ ] S.hominis
c) [x] S.aureus
d) [ ] S.saprophyticus
e) [ ] S.gallinarum
106. Punctajul: 10CS Indicaţi rolul proteinei A stafilococice:
a) [ ] factor de activare a limfocitelor helper
b) [ ] factor de difuziune tisulară
c) [x] efect antifagocitar
d) [ ] fixează complementul
e) [ ] fixează fragmentul Fab al IgG
107. Punctajul: 10CM Alegeti grupele de meningococi clasificate după antigenul polizaharidic capsular:
a) [x] A
b) [x] B
c) [x] C
d) [x] D
e) [ ] E
108. Punctajul: 10CM Indicaţi localizarea agentului patogen în meningococcemia cronică:
a) [ ] în peritoneu
b) [x] în articulaţii
c) [x] în pericard
d) [ ] în nazofaringe
e) [ ] în foiţele pleurale
109. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii care determină receptivitatea la infecţia meningococică:
a) [x] deficienţa componentelor C3, C6-8 ale sistemului complement
b) [ ] activitatea diminuată a limfocitelor
c) [x] lipsa anticorpilor bactericizi
d) [ ] lipsa aglutininelor
e) [ ] deficienţe ale mecanismului de eliminare bacteriană
110. Punctajul: 10CM Indicaţi neisseriile nepretenţioase:
a) [ ] N.lactamica
b) [ ] N.mucosa
c) [x] N.meningitidis
d) [ ] N.flavescens
e) [x] N.gonorrhoeae
111. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care manifestă tropism pronunţat faţă de epiteliul cilindric:
a) [ ] S.pyogenes
b) [ ] S.pneumoniae
c) [x] N.meningitidis
d) [x] N.gonorrhoeae
e) [ ] B.bronchiseptica
112. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele prin care se examinează lichidul cefalorahidian, recoltat în meningite
meningococice:
a) [ ] biologică
b) [x] citologică
c) [x] bacterioscopică
d) [x] biochimică
e) [x] bacteriologică
113. Punctajul: 10CS Indicaţi aspectul lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice:
a) [ ] uşor opalescent cu văl de fibrină
b) [ ] clar, incolor
c) [x] opalescent, purulent
d) [ ] transparent
e) [ ] de culoare roşie
114. Punctajul: 10CM Pentru N.gonorrhoeae este caracteristic:
a) [x] este implicată în etiologia blenoreei
b) [ ] cultivă pe geloză hiperclorurată cu ou şi lapte
c) [ ] diplococi capsulaţi, grampozitivi
d) [x] fermentează numai glucoza
e) [x] cultivă mai bine în atmosfera cu 5-10% CO2
115. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile folosite pentru cultivarea N.meningitidis :

a) [ ] agar nutritiv
b) [x] geloză-ser
c) [ ] geloză glucozată
d) [ ] eozină-albastru de metilen
e) [x] geloza-sînge
116. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate caracteristici pentru N.gonorrhoeae:
a) [ ] exotoxina
b) [ ] capsula
c) [x] fimbrii de ataşare
d) [x] endotoxina
e) [ ] leucocidina
117. Punctajul: 10CM N.gonorrhoeae se caracterizeaza prin:
a) [ ] rezistenţă la factorii mediului ambiant
b) [ ] acapsulată, mobilă, sporulată
c) [x] sensibilă la factorii mediului ambiant
d) [x] posedă tropism deosebit faţă de uroepiteliu
e) [ ] creşte bine pe geloză hiperclorurată cu galbenuş de ou
118. Punctajul: 10CM Genul Neisseria reuneste:
a) [x] diplococi gramnegativi, asemănători boabelor de cafea
b) [ ] diplococi grampozitivi, asemănători boabelor de cafea
c) [ ] coci strict anaerobi
d) [x] oxidazopozitivi
e) [x] catalazopozitivi
119. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismul pretenţios faţă de mediile de cultură şi fragil în mediul ambiant:
a) [ ] Y.pestis
b) [x] N.gonorrhoeae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S.pyogenes
e) [ ] S.aureus
120. Punctajul: 10CS Ce simptom este caracteristic pentru meningococcemie?
a) [ ] icter
b) [ ] artralgii
c) [ ] diureză pronunţată
d) [x] erupţii hemoragice peteşiale
e) [ ] diaree
121. Punctajul: 10CM N.meningitidis se caracterizează prin:
a) [x] prezintă un diplococ cu aspect riniform
b) [ ] este mobil, peritrih
c) [x] posedă fimbrii
d) [ ] formează spori
e) [x] este gramnegativ
122. Punctajul: 10CM Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice se inoculează în mediile:
a) [ ] Levin
b) [ ] Endo
c) [x] geloză ser
d) [ ] geloză semilichidă
e) [x] geloză sînge
123. Punctajul: 10CS Meningococii se transmit prin internmediul:
a) [ ] prafului
b) [ ] apei contaminate
c) [ ] alimentelor contaminate
d) [x] picaturilor Flugge
e) [ ] puricilor
124. Punctajul: 10CM După exigenţele nutritive şi patogenitate, distingem:
a) [ ] neisserii intermediare
b) [ ] neisserii halofile
c) [ ] pseudoneisserii
d) [x] neisserii "nepretentioase"
e) [x] neisserii "pretentioase"
125. Punctajul: 10CS Antigenul K al E.coli se determină în:

a) [x] cultură vie
b) [ ] cultură inactivată cu acid
c) [ ] cultură inactivată cu formol
d) [ ] cultură inactivată la 100°C
e) [ ] cultură inactivată cu alcool
126. Punctajul: 10CS Indicaţi genul care reuneşte specii oxidazopozitive:
a) [ ] Escherichia
b) [ ] Salmonella
c) [x] Vibrio
d) [ ] Yersinia
e) [ ] Francisella
127. Punctajul: 10CM Indicaţi testele de determinare a genurilor din familia Enterobacteriaceae:
a) [ ] coagularea plasmei
b) [ ] coagularea laptelui
c) [x] producerea ureazei
d) [x] utilizarea citratului de sodiu
e) [x] testul Voges-Proskauer
128. Punctajul: 10CS Antigenul O al E.coli se determină în:
a) [ ] cultură vie
b) [ ] cultură inactivată la 60°C
c) [x] cultură inactivată la 100°C
d) [ ] cultură inactivată cu alcool
e) [ ] cultură inactivată cu formol
129. Punctajul: 10CS Tipurile enteroinvazive de E.coli cauzează:
b) [ ] infecţii holeriforme
c) [ ] gastroenterite infantile
d) [ ] infecţii similare salmonelozelor
e) [x] infecţii dizenteriforme
130. Punctajul: 10CS Tipurile enterotoxigene de E.coli cauzează:
b) [x] infecţii holeriforme
c) [ ] infecţii similare salmonelozelor
d) [ ] gastroenterite infantile
e) [ ] infecţii dizenteriforme
131. Punctajul: 10CS Tipurile enterohemoragice de E.coli cauzează:
a) [ ] infecţii dizenteriforme
b) [ ] infecţii similare salmonelozelor
c) [x] enterocolite hemoragice
d) [ ] infecţii holeriforme
e) [ ] toxicoinfecţii alimentare
132. Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de cultură utilizate pentru izolarea enterobacteriilor:
a) [x] Endo
b) [x] Levine
c) [ ] Kligler
d) [ ] Olkenitki
e) [ ] geloza ser
133. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate a escherichiilor enterotoxigene:
a) [ ] plasmocoagulaza
b) [x] pilii CFA
c) [x] enterotoxina
d) [ ] fibrinolizina
e) [ ] neuroaminidaza
134. Punctajul: 10CM Pentru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:
a) [ ] toţi reprezentanţii sînt mobili
b) [x] bacterii gramnegative asporulate
c) [x] oxidazonegative
d) [x] reduc nitraţii în nitriţi
e) [ ] catalazonegative
135. Punctajul: 10CS Prezenţa enzimei tiosulfatreductaza la enterobacterii se determină pe mediul:
a) [ ] Klarc
b) [ ] Rappoport
c) [x] Kligler
d) [ ] Miuller
e) [ ] Rassel
136. Punctajul: 10CS Indicaţi proprietăţile culturale caracteristice pentru E.coli:
a) [ ] cresc bine pe mediul Ploskirev
b) [ ] formează colonii lactozonegative pe mediile Endo şi Levine
c) [x] formează colonii lactozopozitive pe mediul Endo
d) [ ] pe geloză peptonată formează colonii de formă "M"
e) [ ] numai unele serogrupe cresc pe mediul Ploskirev şi formează colonii lactozonegative
137. Punctajul: 10CM Indicaţi antigenele ce determină varianta serologică a escherichiilor:
a) [x] K
b) [x] O
c) [ ] H
d) [x] Vi
e) [ ] M
138. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de imbogăţire pentru escherichiile enteropatogene:
a) [ ] mediul selenit
b) [ ] mediul cu magneziu
c) [ ] apă peptonată alcalină
d) [ ] Endo
e) [x] nu există
139. Punctajul: 10CS Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] familiei
b) [x] genului
c) [ ] speciei
d) [ ] hemovariantei
e) [ ] biovariantei
140. Punctajul: 10CM Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] familiei
b) [ ] genului
c) [x] speciei
d) [ ] hemovariantelor
e) [x] biovariantelor
141. Punctajul: 10CS Olkenitchi şi Kligler fac parte din grupul de medii:
a) [ ] elective
b) [ ] de îmbogăţire
c) [ ] uzuale
d) [x] diferenţial-diagnostice pentru acumulare şi identificare primară
e) [ ] lichide
142. Punctajul: 10CS Indicaţi din ce grup fac parte mediile Miuller şi Kauffmanni:
a) [ ] elective
b) [x] de imbogăţire
c) [ ] de transport
d) [ ] diferential-diagnostice pentru acumulare şi identificare primară
e) [ ] solide
143. Punctajul: 10CS E.coli se caracterizează prin:
a) [x] este indicator microbiologic al impurificării fecale
b) [ ] pentru cultivare necesită medii de cultură speciale
c) [ ] acido-alcoolorezistenţă
d) [ ] formează spori în condiţii nefavorabile
e) [ ] sînt grampozitive
144. Punctajul: 10CS Pentru determinarea stării de portaj a salmonelelor tifo-paratifoidice, metoda de preferinţăa
este:
a) [x] coprocultura
b) [ ] urocultura
c) [ ] reacţia Widal cu antigen OH
d) [ ] hemocultura
e) [ ] rozeolocultura
145. Punctajul: 10CS Ce proprietăţi permit diferenţierea genului Salmonella în subgenuri:
a) [ ] sensibilitatea la fagi
b) [ ] tinctoriale
c) [ ] morfologice
d) [x] biochimice
e) [ ] serologice
146. Punctajul: 10CS Reactia Widal se utilizează în serodiagnosticul:
a) [ ] dizenteriei
b) [ ] brucelozei
c) [ ] hepatitelor virale B, C
d) [x] febrelor tifo-paratifoidice
e) [ ] hepatitei virale A
147. Punctajul: 10CS Ce proprietăţi sînt puse la baza schemei de clasificare Kauffmann-Waith?
a) [ ] biochimice
b) [x] serologice
c) [ ] tinctoriale
d) [ ] morfologice
e) [ ] sensibilitatea la fagi
148. Punctajul: 10CS Pe geloză bismut-sulfit, salmonelele formează colonii de tipul:
a) [ ] medii, de culoare aurie, plate
b) [ ] medii, bombate, margini regulate, incolore, semitransparente
c) [x] medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] mari, rugoase, cu margini dantelate, semitransparente
e) [ ] pitice, mucoide, incolore
149. Punctajul: 10CS Pe mediul Endo, salmonelele tifo-paratifoide formează colonii de tipul:
a) [x] medii, incolore, semitransparente
b) [ ] mari, rugoase, cu margini neregulate, plate, colorate în albastru-negru
c) [ ] pitice, mucoide, incolore
d) [ ] mari, bombate, lucioase, colorate în auriu
e) [ ] mari, plate, de culoare zmeurie
150. Punctajul: 10CM Indicaţi titrul diagnostic în reacţia Widal:
a) [ ] 1:25
b) [ ] 1:50
c) [x] 1:100
d) [x] 1:200
e) [x] 1:400
151. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia febrelor tifo-paratifoidice:
a) [x] bivaccin contra febrei tifoide şi paratifoide B
b) [ ] vaccinul ADTP
c) [x] vaccinul TABTe
d) [x] monovaccinul îmbogăţit cu Vi-antigen
e) [x] vaccin chimic tifo-paratifoidic
152. Punctajul: 10CS Indicaţi biopreparatul utilizat pentru crearea imunităţii artificiale active împotriva pestei:
a) [ ] bacteriofag pestic
b) [ ] ser imun antipestic
c) [ ] imunoglobulină antipestică
d) [x] vaccinul EV
e) [ ] vaccinul STI
153. Punctajul: 10CS Indicaţi proprietăţile culturale caracteristice pentru agentul patogen al pestei:
a) [ ] creşte lent pe mediile de cultură uzuale
b) [ ] nu creşte pe mediile de cultură uzuale
c) [x] creşte bine pe mediile de cultură uzuale
d) [ ] necesită pentru creştere acizi biliari
e) [ ] necesită pentru creştere factorii X si Y
154. Punctajul: 10CS Indicaţi mediile de izolare a yersiniilor din materiile fecale:
a) [ ] Endo, Levine, geloză alcalină
b) [ ] soluţie fiziologică cu incubarea la 37°C
c) [ ] sol.fiziologica cu incubarea la 4°C
d) [x] mediul cu fenilalanin bromtimol cu incubarea la 4°C
e) [ ] geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
155. Punctajul: 10CS Indicaţi genul la care se atribuie agentul patogen a pseudotuberculozei:
a) [ ] Mycobacterium
b) [ ] Erwinia
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pasteurella
e) [ ] Edwardsiella
156. Punctajul: 10CS Indicaţi infecţia care evoluează în formă cutanată, bubonică, septică şi pulmonară:
a) [ ] antraxul
b) [ ] bruceloza
c) [x] pesta
d) [ ] tularemia
e) [ ] tuberculoza
157. Punctajul: 10CM Declanşarea şi forma clinică a pestei la om depinde de:
a) [ ] sursa infecţiei
b) [x] poarta de intrare
c) [ ] doza infectantă
d) [x] starea imunităţii celulare şi umorale
e) [x] virulenţa microorganismului
158. Punctajul: 10CS Indicaţi maladia care se manifestă preponderent în formă bubonică sau pulmonară:
a) [ ] bruceloza
b) [ ] dizenteria
c) [ ] tuberculoza
d) [ ] antraxul
e) [x] pesta
159. Punctajul: 10CM Indicaţi testele utilizate pentru diferenţierea Y.pestis de alte specii:
a) [ ] testul şuviţei ADN
b) [x] fermentarea ramnozei
c) [x] mobilitatea la 25°C
d) [ ] mobilitatea la 40°C
e) [ ] creşterea pe agar cu 6% NaCl
160. Punctajul: 10CS Indicaţi specia care parazitează rozătoarele în focare naturale şi se cultivă la
temperaturi joase (28-30°C):
a) [ ] F.tularensis
b) [ ] B.melitensis
c) [ ] T.pallidum
e) [x] Y.pestis
161. Punctajul: 10CM Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali a următoarelor infecţii:
a) [x] pestei
b) [ ] tularemiei
c) [ ] brucelozei
d) [x] pseudotuberculozei
e) [ ] tuberculozei
162. Punctajul: 10CM Indicaţi formele clinice în pestă:
a) [x] septicemică
b) [ ] convulsivă
c) [x] bubonică
d) [ ] paralitică
e) [x] pulmonară
163. Punctajul: 10CS Indicaţi infecнa care evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi
intestinală:
a) [x] antraxul
b) [ ] bruceloza
c) [ ] pesta
d) [ ] tularemia
e) [ ] tuberculoza
164. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterul creşterii agentului patogen al antraxului în bulion peptonat:
a) [ ] opacitate difuză
b) [ ] sediment aformic
c) [x] sediment sub formă de bulgari de vată
d) [ ] peliculă la suprafaţă
e) [ ] creşte pe pereţii eprubetei
165. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismul care manifestă sporogeneză marcată în prezenţa aerului:
b) [ ] C.botulinum
c) [ ] B.melitensis
d) [x] B.anthracis
e) [ ] B.neotomae
166. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură utilizat pentru izolarea agentului patogen al antraxului:
a) [ ] geloză hiperclorurartă cu lapte
b) [ ] geloză hiperclorurată cu galbenuş de ou
c) [ ] bulion biliat
d) [ ] geloză peptonată
e) [x] mediul cu glicerină şi cartof
167. Punctajul: 10CM Indicaţi tipul creţterii B.anthracis pe mediile de cultură:
a) [x] în bulion peptonat formează un depozit floconos cu supernatantul clar
b) [x] lichefiază gelatina sub aspectul de brad rasturnat cu vîrful în jos
c) [x] colonii mari, rugoase, cu aspect de sticlă pisată, margini neregulate
d) [ ] colonii mici, rotunde, bombate, transparente
e) [ ] în bulion peptonat formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de stalactite
168. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de colorare utilizate în depistarea B.anthracis:
a) [x] Gram
b) [x] Burri-Hinss
c) [x] Aujeszky
e) [ ] Neisser
169. Punctajul: 10CM Reacţiile Wright şi Huddleson se folosesc în diagnosticul serologic al următoarelor infecţii:
a) [ ] meningitei
b) [ ] antraxului
c) [x] brucelozei
d) [x] tularemiei
e) [ ] tuberculozei
170. Punctajul: 10CM În structura antigenică a brucelelor se conţin urmatoarele complexe antigenice majore:
a) [x] A
b) [ ] H
c) [ ] K
d) [x] M
e) [ ] O
171. Punctajul: 10CM Indicaţi testele prin care se confirmă diagnosticul de bruceloză acută:
a) [x] predominanţa anticorpilor din clasa IgM
b) [ ] predominanţa anticorpilor din clasa IgG
c) [x] RIF indirectă pozitivă
d) [ ] intradermoreacţia Burnet negativă
e) [x] intradermoreacţia Burnet slabă sau pozitivă
172. Punctajul: 10CM Indicaţi testele prin care se confirmă diagnosticul de bruceloză cronică sau latentă:
a) [ ] predominanţa anticorpilor din clasa IgM
b) [x] predominanţa anticorpilor din clasa IgG
c) [x] reacţia Coombs şi RFC pozitive la titruri semnificative
d) [x] intradermoreacţia Burnet pozitivă sau intens pozitivă
e) [ ] intradermoreacţia Burnet slab pozitivă
173. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile serologice care se utilizează în diagnosticul brucelozei:
a) [ ] reacţia de neutralizare
b) [x] reacţia Huddleson
c) [x] reacţia Wright
d) [ ] reacţia de hemaglutinare directă
e) [ ] reacţia de precipitare
174. Punctajul: 10CM În evoluţia brucelozei se pot constata următoarele forme clinice:
a) [x] septicemie
b) [x] afectarea sistemului reticuloendotelial
c) [x] afectarea sistemului locomotor
d) [x] afectarea organelor genitale la bărbaţi şi femei
e) [ ] afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos
175. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură necesar pentru cultivarea agentului patogen al tularemiei:
a) [ ] bulion peptonat
b) [ ] mediul Bucin
c) [ ] mediul Finn
d) [x] mediul McCoy
e) [ ] mediul Klauberg
176. Punctajul: 10CS Indicaţi infecţia care evoluiază clinic în forme intestinală, oftalmică, bubonică, pulmonară,
ulcero- şi angiobubonică:
a) [ ] antraxul
b) [ ] bruceloza
c) [ ] pesta
d) [x] tularemia
e) [ ] tuberculoza
177. Punctajul: 10CM Francisella tularensis se caracterizează prin:
a) [x] strict aerob
b) [x] necesită pentru creştere cistină şi cisteină
c) [x] oxidazonegativ
d) [ ] este mobil, peritrich
e) [ ] prezintă un diplococ cu aspect riniform
178. Punctajul: 10CM Testul intradermic cu tularină este pozitiv la:
a) [x] convalescenţi
b) [x] vaccinaţi
c) [x] bolnavi
d) [ ] contacţi
e) [ ] purtători
179. Punctajul: 10CM Indicaţi biovariantele speciei Francisella tularensis:
a) [x] F.tularensis nearctica
b) [x] F.tularensis holarctica
c) [x] F.tularensis centro-asiatica
d) [ ] F.tularensis tropicalis
e) [x] F.tularensis novicida
180. Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele utilizate în diagnosticul tularemiei:
a) [x] spută
b) [ ] secret prostatic
c) [x] exudat din ulcerul cutanat
d) [x] sînge pentru hemoculturi
e) [x] aspirat din bubonul tularemic
181. Punctajul: 10CS Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:
a) [x] Clostridium
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Klebsiella
d) [ ] Corynebacterium
182. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de transmitere a botulismului:
a) [ ] aerian
b) [x] fecalo-oral
c) [ ] transmisiv
d) [ ] vertical
e) [ ] contact direct
183. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-Tarrozzi:
a) [ ] opacitate uniformă
b) [x] opacitate cu formare de mai departe a sedimentului
c) [ ] sediment punctiform
d) [ ] peliculă la suprafaţa mediului
e) [ ] peliculă şi sediment
184. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:
a) [ ] bastonaşe lungi, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
b) [ ] bastonaşe lungi, amplasate în lanţ, cu spori centrali care nu deformează celula
c) [ ] bastonaşe măciucate, gramnegative
d) [x] bastonaşe scurte, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
e) [ ] bastonaşe scurte, amplasate în lanţ cu spori centrali ce deformează celula
185. Punctajul: 10CM Indicaţi simptomele caracteristice a botulismului:
a) [x] afonie
b) [x] disfagie
c) [ ] artralgii
d) [ ] ataxie
e) [x] diplopie
186. Punctajul: 10CS Indicaţi speciile care pot determina toxicoinfecţii alimentare:
a) [ ] C.histolyticum
b) [ ] C.novyi
c) [x] C.botulinum
d) [ ] C.difficile
e) [ ] C.sporogenes
187. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură ce posedă un procent mai mare de izolare C.diphtheriae:
a) [ ] geloză-sînge cu telurit
b) [ ] geloză-sînge
c) [x] Tinsdale-Sadicov
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Bucin
188. Punctajul: 10CS Indicaţi factorii de patogenitate a C.diphtheriae:
a) [ ] enterotoxina
b) [x] toxină inhibitoare a sintezei proteice
c) [ ] exfoliatina
d) [ ] tetanospasmina
e) [ ] chelator de fier
189. Punctajul: 10CS Intradermoreacţia Schick pozitivă indică receptivitatea la:
a) [ ] tuberculoză
b) [ ] bruceloză
c) [ ] antrax
d) [ ] tularemie
e) [x] difterie
190. Punctajul: 10CS Indicaţi intradermoreacţia utilizată în diagnosticul difteriei:
a) [ ] Mantoux
b) [x] Schick
c) [ ] Schultz-Charlton
d) [ ] Dick
e) [ ] Tuvercalov
191. Punctajul: 10CS Indicaţi factorii de patogenitate a C.diphtheriae:
a) [ ] hemaglutinina filamentoasă
b) [ ] hemolizina
c) [x] exotoxina
d) [ ] exfoliatina
e) [ ] capsula
192. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia difteriei:
a) [x] ser antidifteric hiperimun heterolog
b) [x] Ig umane hiperimune antidifterice
c) [x] vaccinul ADTP
d) [ ] vaccinul TABTe
e) [ ] vaccin viu atenuat
193. Punctajul: 10CS Indicaţi materialul de cercetare în tusea convulsivă:
a) [ ] sînge
b) [ ] spută
c) [ ] mase vomitive
d) [ ] urină
e) [x] mucozitate de pe peretele posterior al faringelui
194. Punctajul: 10CS Indicaţi elementele necesare prezente în mediile de cultură utilizate pentru izolarea genului
Bordetella:
a) [ ] factorii X si Y
b) [ ] aminoacizi
c) [x] cărbune activat
d) [ ] acizi biliari
195. Punctajul: 10CS Indicaţi aspectul coloniilor de Bordetella pertusis:
a) [ ] pitice, mucoide, incolore
b) [x] mici, bombate, perlate cu aspectul picăturilor de hidrargirum
c) [ ] rugoase, mari, negre-brune
d) [ ] roşii-zmeurii
e) [ ] medii, bombate cu margini regulate de culoare aurie
196. Punctajul: 10CS Bordetella pertusis este agentul cauzal al:
a) [ ] parapertusei
b) [ ] scarlatinei
c) [ ] brucelozei
d) [x] tusei convulsive
e) [ ] tifosului recurent
197. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile utilizate în depistarea activă a sifilisului:
a) [x] VDRL (Venereal Disease Research Laboratory)
b) [x] RPR (Rapid Plasma Reagin test)
c) [x] MRS (microseroreactia cu antigenul cardiolipinic)
d) [ ] neutralizarea substanţelor toxice a treponemelor
e) [ ] reacţia de aglutinaredesfăşurată
198. Punctajul: 10CS În infecţia cu T.pallidum cele mai mari titruri ale anticorpilor antilipoidici se înregistrează in:
a) [ ] sifilisul primar
b) [x] sifilisul secundar
c) [ ] sifilisul terţiar
d) [ ] infecţii latente
e) [ ] după recontaminări în sifilisul terţiar
199. Punctajul: 10CM Despre sifilis se poate afirma:
a) [x] evoluiază în trei stadii
b) [x] se vindecă spontan la cca 25% din pacienţi
c) [ ] afectează în special femeile
d) [ ] afectează în special bărbaţii
e) [x] penicilina este indicată pentru tratament
200. Punctajul: 10CM Leziunile sifilisului primar se caracterizează prin:
a) [ ] se localizează în ganglionii limfatici regionali
b) [x] bogate în treponeme
c) [x] se vindecă spontan fără cicatrice
d) [x] sînt superficiale
e) [ ] sînt generalizate
201. Punctajul: 10CM Leziunile sifilisului secundar se caracterizează prin:
a) [x] sînt generalizate
b) [ ] sînt purulente cu miros fetid
c) [x] bogate în treponeme
d) [x] se vindecă spontan fără cicatrice
e) [ ] se localizează în ganglionii limfatici regionali
202. Punctajul: 10CM Perioada sifilisului secundar se caracterizează prin:
a) [x] apare dupa 6-8 saptamini de evoluţie a şancrului dur
b) [x] reprezintă faza de generalizare becteriemică
c) [x] răspunsul imun umoral este maximal
d) [ ] leziuni granulomatoase distructive şi localizate
e) [x] poliadenopatie generalizată
203. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care se transmit preponderent pe cale sexuală:
a) [x] Neisseria gonorrhoeae
c) [x] Treponema pallidum
d) [ ] Herpes simplex tip I
e) [x] Herpes simplex tip II
204. Punctajul: 10CM Despre boala Lyme se poate afirma:
a) [x] este determinata de Borrelia burgdorferi
b) [x] afecteaza tegumentul şi articulaţiile
c) [x] este transmisă de căpuşe din genul Ixodes
d) [ ] este transmisă de căpuşe din genul Alectorobius
e) [x] afectează sistemul nervos şi cordul
205. Punctajul: 10CM Despre leptospire se poate afirma:
a) [ ] se coloreaza în violet prin metoda Giemsa
b) [x] posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
c) [x] după impregnare argentică Fontana-Tribondeu se colorează în negru-brun
d) [x] trec transplacentar determinînd avort
e) [x] sînt microroganisme cu 10-30 spire regulate, strînse, puţin adînci, cu capetele încîrligate sub forma literelor S şi
C
206. Punctajul: 10CM Izolarea leptospirelor se realiza în:
a) [ ] medii diferentiale la 45°C
b) [x] medii lichide cu 10% ser de iepure inactivat
c) [ ] medii diferenţial diagnostice
d) [ ] medii diferentiale la 37°C
e) [x] animalele receptive
207. Punctajul: 10CM Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură:
a) [x] cultura apare după 10-30 zile de incubare
b) [x] cresc la fundul eprubetei fără a modifica semnificativ turbiditatea mediului
c) [ ] se cultivă la temperatura de 40-45°C
d) [ ] cultura apare după 48-62 de ore
e) [x] se cultivă la temperatura de 28-30°C
208. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia leptospirozei:
a) [ ] anatoxina leptospirozică
b) [x] imunoglobulină anti Leptospira
c) [x] vaccin inactivat
e) [ ] ser antitoxic antileptospirozic
209. Punctajul: 10CM Cele mai grave imbolnăviri le cauzează leptospirele din grupele:
a) [x] Icterohaemorrhagiae
b) [ ] Grippotyphosa
c) [x] Bataviae
d) [x] Canicola
e) [ ] Biflexa
210. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismul purtator în reacţia de Co-aglutinare:
a) [ ] S.pneumoniae
b) [ ] S.salivarius
c) [ ] S.saprophyticus
d) [x] S.aureus
e) [ ] S.epidermidis
211. Punctajul: 10CS Prelevatele necontaminate sau cu o contaminare redusă, in infecţiile stafilococice, se
epuizează pe mediul:
a) [ ] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
b) [ ] geloză hiperclorurată cu manitol
212. Punctajul: 10CM Prelevatele hipercontaminate, în infecţiile stafilococice, se epuizează pe mediile:
a) [x] geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
b) [x] geloză hiperclorurată cu manitol
c) [ ] geloză-sînge
213. Punctajul: 10CM Indicaţi testele cu ajutorul cărora se poate de depistat enteroxina stafilococică:
a) [ ] testul biologic la pui de şoareci
b) [x] testul biologic la pui de pisică
c) [ ] RFC
d) [x] imunodifuzie în gel
e) [ ] reacţia de termoprecipitare inelară
214. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele morfobiologice ale S.pneumoniae :
a) [x] coci lanceolati
b) [ ] coci sferici
c) [ ] coci gramnegativi
d) [x] formează capsulă
e) [x] în micropreparat se aranjază în perechi
215. Punctajul: 10CM Despre R.provazeki se poate afirma:
a) [ ] ca vector de transmisie servesc puricii
b) [x] cauzează tifosul exantematic epidemic
c) [ ] sursă de infecţie sînt rozătoarele
d) [x] posedă antigene comune cu R.typhi
e) [x] posedă antigene comune cu Proteus OXK
216. Punctajul: 10CM Despre C.burneti se poate afirma:
a) [ ] este agentul cauzal al febrei Denga
b) [x] este agentul cauzal al febrei Q
c) [ ] singura sursă de infecţie este omul
d) [x] ca vector de transmitere servesc căpuşele din genul Ixoides
e) [ ] ca vector de transmitere servesc păduchii de corp
217. Punctajul: 10CM Despre R.typhi se poate afirma:
a) [ ] posedă antigene comune cu Proteus OXK
b) [ ] nu posedă antigene comune cu R.provazeki
c) [x] sursă de infecţie sînt şobolanii
d) [x] cauzează tifosul murin (endemic)
e) [ ] ca insectă vector servesc căpuşele din genul Dermacentor
218. Punctajul: 10CS Un virus integrat în cromozomul celulei-gazdă se numeşte:
a) [ ] virus temperat
b) [ ] virus vegetativ
c) [x] provirus
d) [ ] viroid
e) [ ] prion
219. Punctajul: 10CM Adenovirozele sînt caracteristice prin afectarea preponderentă a:
a) [x] căilor respiratorii
b) [x] conjunctivei
c) [x] intestinului
d) [x] vezicii urinare
e) [ ] SNC
220. Punctajul: 10CM Indicaţi formele clinice mai des întîlnite în infecţia cu adenovirusuri:
a) [x] rinofaringite
b) [x] febră faringoconjunctivală
c) [x] pneumonie intersteţială
d) [ ] encefalită acută
e) [ ] meningită acută
221. Punctajul: 10CS Indicaţi agenţii subvirali care cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) [ ] viroizii
b) [x] prionii
c) [ ] virusurile
d) [ ] bacteriile
e) [ ] micetele
222. Punctajul: 10CM Neuraminidazele virale în relaţiile virus-celula gazdă realizează următoarele funcţii:
a) [x] participă la eliberarea virionilor din celula gazdă
b) [ ] asigură transcrierea ARN-lui complementar pe matricea ARN-genomică
c) [ ] asigură integrarea genomului viral în ADN-ul celular
d) [x] hidrolizează stratul de mucus şi deschide acces virionilor spre receptorii epiteliali
e) [ ] activează transcrierea şi replicarea genomului viral
223. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile utilizate pentru întreţinerea culturilor de celule:
a) [ ] ser bovin
b) [ ] mediul 199 cu ser bovin
c) [x] mediul 199
d) [ ] soluţia Hanks
e) [x] hidrolizat de lactalbumină
224. Punctajul: 10CM Indicarea virusurilor în culturi de celule se face prin:
a) [x] efectul citopatic
b) [x] reacţia de hemadsorbţie
c) [x] proba culorii
d) [ ] reacţia de precipitare în gel
e) [x] formarea de plaje
225. Punctajul: 10CM Indicaţi etapele metodei virusologice de diagnostic:
a) [x] izolarea virusului
b) [ ] acumularea virusului
c) [x] indicarea reproducerii
d) [x] identificarea virusului
e) [ ] fagoidentificarea
226. Punctajul: 10CM Virusurile pot fi izolate în:
a) [x] culturi de celule
b) [x] ou embrionat de găină
c) [ ] geloză ser
d) [ ] geloză-sînge
e) [x] organismul animalelor receptive
227. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile determinate de paramyxovirusuri:
a) [x] paragripa
b) [ ] rubeola
c) [x] rujeola
d) [x] parotidita epidemică
e) [ ] poliomielita
228. Punctajul: 10CM Indicaţi subgrupele antigenice care se atribuie familiei Flaviviridae:
a) [x] virusurile febrei Denga
b) [ ] virusul febrei aftoase
c) [x] virusul febrei galbene
d) [x] virusurile encefalitelor transmise de ţînţari
e) [x] virusurile encefalitelor transmise prin căpuşe
229. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al encefalitei
acariene:
a) [x] imunoglobulină umană antiencefalică
b) [ ] amantadina
e) [x] vaccin inactivat
230. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin familiei Flaviviridae:
a) [ ] febrei Q
b) [ ] febrei munţilor stîncoşi
c) [ ] febrei de Marsilia
d) [x] febrei galbene
e) [x] febrei Denga
231. Punctajul: 10CS Indicaţi forma virusului gripal:
a) [x] sferică
b) [ ] cuboidală
c) [ ] baciliformă
d) [ ] spermatozoidală
e) [ ] fusiformă
232. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile ADN-asociate cu activitate oncogenă:
233. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile ce se transmit prin contact sexual:
a) [x] virusul citomegalic
b) [ ] virusul rubeolic
c) [x] virusul herpes simplex tip II
d) [x] virusul hepatitei B
e) [ ] virusul rujeolic
234. Punctajul: 10CM Despre virusul gripal A se poate afirma:
a) [x] formează imunitate specifică de serovariantă
b) [ ] formează imunitate postinfecţioasă protectoare faţă de restul virusurilor gripale
c) [x] sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi păsări
d) [ ] sursă de infecţie este exclusiv omul
e) [x] include mai multe variante serologice
235. Punctajul: 10CS Indicaţi antigenul specific de tip al virusurilor gripale A, B, şi C:
a) [x] antigenul NP (nucleoproteina)
b) [ ] antigenul H (hemaglutinina)
c) [ ] antigenul N (neuraminidaza)
d) [ ] antigenul VP
e) [ ] antigenele nestructurale
236. Punctajul: 10CS Vaccinul contra variolei se referă la urmatoarea grupă:
a) [ ] vaccinuri deponente
b) [ ] autovaccinuri
c) [x] vaccinuri vii atenuate
d) [ ] vaccinuri inactivate
e) [ ] vaccinuri chimice
237. Punctajul: 10CM Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul rujeolic sînt corecte?
a) [ ] este un virus ADN cu inveliş lipidic
b) [x] determină erupţie maculo-papulară
c) [ ] determină erupţii veziculare
d) [x] vaccinul atenuat este suficient pentru profilaxia specifică
e) [ ] este un virus rezistent la temperaturi înalte
238. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile cauzatoare de malformaţii congenitale:
a) [ ] virusul hepatitei virale A
b) [x] virusul rubeolic
c) [x] virusul Coxsackie B
d) [x] virusul citomegalic
e) [ ] virusul rabiei
239. Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţile caracteristice virusului variolei:
a) [x] este un poxvirus
b) [x] sursă de infecţie este exclusiv omul
c) [x] are un singur tip antigenic
d) [ ] este un virus ARN cu înveliş lipidic
e) [x] imunizează înclucişat cu virusul vaccinal
240. Punctajul: 10CM Rubeola este o boală caracterizată prin:
a) [x] exantem micromacular
b) [x] manifestări catarale respiratorii
c) [x] anomalii fetale
d) [x] limfoadenopatie generalizată
e) [ ] erupţie veziculopustuloasă
241. Punctajul: 10CM Despre virusul rubeolic se poate afirma:
a) [x] aparţine familiei Flaviviridae
b) [ ] apartine familiei Paramyxoviridae
c) [ ] aglutinează eritrocitele de berbec
d) [x] aglutinează eritrocitele de porumbel şi gîscă
e) [ ] lizează eritrocitele de berbec
242. Punctajul: 10CM Despre variolă se poate afirma:
a) [x] este o boală infecţioasă extrem de contagioasă

b) [x] receptivitatea omului este generalizată şi maximă
c) [x] se caracterizează prin toxemie intensă
d) [x] se caracterizează prin erupţie veziculopustuloasă
e) [ ] se caracterizează prin erupţie maculo-papuloasă
243. Punctajul: 10CM Indicaţi prelevatele patologice de examinat în variolă:
a) [x] conţinutul veziculelor, pustulelor
b) [x] exudat nazofaringian
c) [ ] urina
d) [ ] LCR
e) [x] sînge
244. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia şi tratamentul variolei:
b) [x] vaccin viu atenuat
c) [x] imunoglobulină antivariolică
d) [ ] amantadina
e) [ ] remantadina
245. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia şi tratamentul rabiei:
a) [ ] autovaccin
b) [x] imunoglobulină antirabică
c) [ ] vaccin omorît
d) [x] vaccin inactivat
e) [ ] vaccinul BCG
246. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile virusului rabic:
a) [x] conţine genom ARN-monocatenar liniar "-"
b) [ ] conţine genom ADN dublucatenar
c) [x] virionii au formă de glonţ
d) [x] eterul, cloramina, lizolul îl inactivează rapid
e) [ ] sursă de infecţie este exclusiv omul
247. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile corpusculilor Babeş-Negri:
a) [ ] sînt incluziuni intranucleare
b) [x] sînt incluziuni citoplasmatice
c) [x] se determină prin metoda de colorare Turevici
d) [ ] se determină prin metoda de colorare Ziehl-Neelsen
e) [x] se depistează în ţesutul cerebral
248. Punctajul: 10CS Indicaţi familia virusului hepatitei B:
b) [ ] Togaviridae
e) [ ] Flaviviridae
249. Punctajul: 10CM Despre virusul hepatitei virale D se poate afirma:
a) [x] este asociat hepatitei virale B
b) [ ] este o mutantă a virusului hepatitei B
c) [x] este un virus ARN defectiv
d) [ ] face parte din familia Picornaviridae
e) [ ] face parte din familia Hepadnaviridae
250. Punctajul: 10CS Indicaţi virusul cu genom ADN:
a) [ ] virusul hepatitei virale A
b) [x] virusul hepatitei virale B
c) [ ] virusul hepatitei virale C
d) [ ] virusul hepatitei virale D
e) [ ] virusul hepatitei virale E
251. Punctajul: 10CM Indicaţi testele biochimice utilizate în diagnosticul hepatitelor virale:
a) [x] concentraţia bilirubinei în sînge
b) [x] determinarea aldolazei în sînge
c) [ ] determinarea concentraţiei de uree în sînge
d) [x] determinarea aspartataminotransferazei (AST)
e) [x] determinarea alaninaminotransferazei (ALT)
252. Punctajul: 10CS Indicaţi virusurile care aparţin familiei Picornaviridae:
d) [ ] polio, hepatitei B, Coxsackie
253. Punctajul: 10CS Reprezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de replicare autonoma:
a) [ ] virusul hepatitei C
b) [ ] virusul hepatitei B
c) [x] virusul hepatitei D
d) [ ] retrovirusurile
e) [ ] orthomyxovirusurile
254. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile serologice utilizate în diagnosticul hepatitelor virale:
a) [ ] reacţia de aglutinare pe lamă
b) [ ] reacţia de hemaglutinare directă
c) [x] reacţia imunofluorescentă (RIF)
d) [x] analiza radioimună (ARI)
e) [x] reacţia imunoenzimatică (RIE)
255. Punctajul: 10CS Indicaţi caracteristicile comune pentru virusurile hepatite A şi hepatitei B:
a) [ ] sînt virusuri ARN
b) [ ] calea de transmitere parenterală
c) [x] posedă tropism faţă de hepatocite
d) [ ] perioada de incubaţie 6 luni
e) [ ] induc reacţii de sensibilizare de tip II (citotoxice)
256. Punctajul: 10 CS Indicaţi familia virusului rubeolic:
b) [x] Togaviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
e) [ ] Flaviviridae
257. Punctajul: 10CM Indicaţi grupele de risc în infecţia cu virusul HIV:
a) [x] prostituatele
b) [x] narcomanii
c) [x] homosexualii
d) [ ] purtatorii de HBsAg
e) [ ] persoanele cu transfuzii frecvente de soluţii saline de sodiu şi potasiu
258. Punctajul: 10CS Indicaţi limfocitele pentru care virusul HIV are afinitate de atac prioritar:
a) [ ] Ts
b) [ ] Tc
c) [x] Th
d) [ ] NK
e) [ ] K
259. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele utilizate pentru determinarea dimensiunilor virusurilor:
a) [x] ultracentrifugare
b) [x] ultrafiltrare
c) [x] microscopia electronică
d) [ ] microscopia luminiscentă
e) [ ] contraimunoelectroforeza
260. Punctajul: 10CM Indicaţi culturile de celule utilizate pentru izolarea şi cultivarea virusului HIV:
a) [ ] culturi de celule din embrion uman
b) [ ] culturi celulare de linie continue (HeLa, L-41)
c) [x] culturi de celule T helper (helpina H9)
d) [x] cuturi de limfocite T activate cu interleuchina-2
e) [ ] culturi de celule din rinichi de maimuţe
261. Punctajul: 10CS Indicaţi celulele ţintă pentru virusul HIV:
a) [ ] epiteliul urogenital
b) [ ] neutrofilele segmentate
c) [x] limfocitele CD4
d) [ ] limfocitele CD8
e) [ ] celulele măduvei osoase
262. Punctajul: 10CS Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze se numeşte:
a) [x] antagonism
b) [ ] simbioză
c) [ ] sinergism
d) [ ] metabiozm
e) [ ] interferenţă
263. Punctajul: 10CM Indicaţi reactivele utilizate în coloraţia Ziehl-Neelsen:
a) [ ] genţian violet
b) [x] fuxină fenicată
c) [ ] tuş de China
d) [x] acid sulfuric 0,5 %

264. Punctajul: 10CS Indicaţi metoda negativă de colorare a capsulei:
a) [ ] Gram
b) [ ] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Giemsa
d) [ ] Neisser
e) [x] Burri-Hinss
265. Punctajul: 10CS Peretele celular al bacteriilor alcoolo- şi acidorezistente conţine:

a) [ ] cantităţi mari de lipide
b) [ ] cantităţi mari de ceruri
c) [ ] cantităţi mari de oxiacizi
d) [ ] acid micolic
e) [x] toate de mai sus

266. Punctajul: 10CS Indicaţi elementul de srtuctură a celulei bacteriene mai frecvent implicat în adeziunea
de ţesut:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Antigenul O
c) [ ] Sporii
d) [x] Pilii
e) [ ] Flagelii
267. Punctajul: 10CS Mediile de cultură selective se folosesc pentru:
a) [x] cultivarea unei anumite specii de bacterii
b) [ ] cultivarea tuturor microorganismelor
c) [ ] evidenţierea diverselor enzime

d) [ ] evidenţierea caracterelor proteolitice
e) [ ] evidenţierea caracterelor zaharolitice
268. Punctajul: 10CS Indicaţi mediile de cultură utilizate pentru cultivarea microorganismelor
anaerobe:
a) [ ] Klauberg
b) [ ] Endo
c) [ ] Ploschirev
d) [x] Kitt-Tarrozzi
e) [ ] Hiss
269. Punctajul: 10CS Cu ajutorul preparatului "picătura suspendata" se studiază:

a) [ ] prezenţa sporilor
b) [x] mobilitatea microorganismelor vii
c) [ ] prezenţa capsulei
d) [ ] prezenţa granulaţiilor de volutină
e) [ ] proprietăţile tinctoriale ale bacteriilor

270. Punctajul: 10CS Indicaţi aparatul în care se efectuează sterilizarea cu aer fierbinte:
a) [ ] autoclav
b) [ ] termostat
c) [x] dulap electric cu caldură uscată

d) [ ] exicator
e) [ ] anaerostat
271. Punctajul: 10CS Mediile Endo, Ploschirev sînt folosite pentru izolarea şi cultivarea:
a) [ ] stafilococilor
b) [ ] streptococilor
c) [ ] candidelor
d) [x] enterobacteriilor
e) [ ] micobacteriilor
272. Punctajul: 10CS Microorganismele litotrofe obţin energia de pe urma oxidării următoarelor
substanţe anorganice:
a) [ ] Hidrogen
b) [ ] Metan
c) [ ] Amoniac
d) [ ] Oxid de carbon
e) [x] Toate enumerate mai sus
273. Punctajul: 10CS Indicaţi enzimele constitutive intracelulare:
a) [ ] fibrinolizina, hemolizina
b) [ ] lecitovitelaza, hialuronidaza
c) [ ] gelatinaza, amilaza
d) [x] proteaza, lipaza, carbohidraza
e) [ ] plasmocoagulaza, colagenaza
274. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismele anaerobe:
a) [ ] micrococii
b) [ ] brucelele
c) [x] clostridiile
d) [ ] micobacteriile
e) [ ] toate enumerate mai sus
275. Punctajul: 10CS Clostridiile se caracterizează prin:
a) [ ] sînt gram-negative
b) [ ] prezintă spori ce nu depăşeşte diametrul celulei bacteriene
c) [x] prezintă spori ce depăşeşte diametrul celulei bacteriene

d) [ ] prezintă granulaţii de volutină, care deformează celula
e) [x] sînt gram-pozitive
276. Punctajul: 10CS Indicaţi metoda de punere îăn evidenţă a sporilor:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Morozov
c) [ ] Neisser
d) [ ] Leoffler
e) [x] Aujeszki
277. Punctajul: 10CS La colorarea Gram a unui frotiu din puroi s-a omis aplicarea solutiei Lugol.
Pe acest frotiu:
a) [x] leucocitele vor fi roşii, stafilococii roşii
b) [ ] celulele se vor liza
c) [ ] celulele se vor desprinde de pe lamă
d) [ ] leucocitele vor fi rosii, stafilococii necoloraţi
e) [ ] leucocitele vor fi albastre, stafilococii violeţi
278. Punctajul: 10CS Totalitatea proceselor biochimice intracelulare ce transformă substratul

nutritiv în energie şi constituienţi celulari este denumită:
a) [ ] enzime microbiene
b) [ ] respiraţie bacteriană
c) [x] metabolism bacterian

d) [ ] mediu de cultură
e) [ ] tindalizare
279. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismele gram-pozitive:

a) [ ] bordetelele
b) [ ] neiseriile
c) [x] stafilococii
d) [ ] enterobacteriile
e) [ ] brucelele
280. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune a penicilinelor semisintetice:

a) [ ] inhibă sinteza granulaţiilor de volutină
b) [ ] inhibă sinteza proteinelor
c) [ ] inhibă sinteza acidului folic
d) [x] inhibă sinteza peretelui celular
e) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
281. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune a macrolidelor:
a) [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici
b) [ ] inhibă sinteza membranei citoplasmatice
c) [ ] inhibă sinteza mitocondriilor
d) [ ] inhibă sinteza peretelui celular
e) [x] inhibă sinteza proteinelor
282. Punctajul: 10CS După numarul şi amplasarea cililor, V.cholerae este:
a) [x] monotrih
b) [ ] amfitrih
c) [ ] lofotrih
d) [ ] peritrih
e) [ ] lalotrih
283. Punctajul: 10CS După numarul şi amplasarea cililor, E.coli este:
a) [ ] monotrih
b) [ ] amfitrih
c) [ ] lofotrih
d) [x] peritrih
e) [ ] lalotrih
284. Punctajul: 10CS Indicaţi amlasarea sporului la C.botulini:
a) [ ] central
b) [ ] subcentral
c) [ ] terminal
d) [x] subterminal
e) [ ] lateral
285. Punctajul: 10CM Selectaţi metodele de indicare a bacteriofagilor:
a) [ ] Neisser
b) [x] Fişer
c) [ ] Apelliman
d) [ ] Widal
e) [x] Otto
286. Punctajul: 10CS Indicaţi efectul antimicrobian al pasterizarii:
a) [ ] distrugerea formelor sporulate de bacterii
b) [x] distrugerea formelor vegetative de bacterii
c) [ ] filtrare
d) [ ] fierbere
e) [ ] sterilizare fracţionată
287. Punctajul: 10CS Care din fazele unei culturi bacteriene se caracterizează printr-o rată de
multiplicare mai intensă:
a) [ ] stationară
b) [ ] de reţinere a multiplicării
c) [x] exponenţială
d) [ ] accelerare negativă
e) [ ] maximă de staţionare
288. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismele sensibile la poliene (nistatina, levorina):
a) [ ] gonococii
b) [x] micetele din genul Candida
c) [ ] escherihiile
d) [ ] rickettsiile
e) [ ] clostridiile
289. Punctajul: 10CS Indicaţi antibioticele cu acţiune antitumorală:
a) [ ] gentamicina
b) [x] rubomicina
c) [ ] levorina
d) [ ] nistatina
e) [ ] penicilina
290. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinelor:
a) [ ] inhibă formarea sporilor
b) [x] inhibă sinteza peretelui celular
c) [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici

d) [ ] dereglează biosinteza proteinelor
291. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de actiune al cefalosporinelor:
b) [x] inhibă sinteza peretelui celular
292. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune al rifampicinei:
b) [ ] inhibă sinteza peretelui celular
c) [x] inhibă sinteza acizilor nucleici

293. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune al tetraciclinei:
b) [ ] inhibă sinteza peretelui celular
d) [x] dereglează biosinteza proteinelor
294. Punctajul: 10CS Concentraţia minimă de inhibiţie a antibioticelor se determină prin metoda:
a) [ ] picătură suspendată
b) [x] diluţiilor succesive în mediile lichide
c) [ ] diluţiilor succesive în mediile solide
d) [ ] picătură strivită
e) [ ] Widal
295. Punctajul: 10CSDeterminarea concentratiei antibioticelor în umorile macroorganismului se
efectuiază prin metoda:
a) [ ] Widal
b) [x] diliţiilor succesive în medii lichide
c) [ ] diluţiilor succesive în medii solide
d) [ ] Huddleson
e) [ ] Vainberg
296. Punctajul: 10CS Mediile de cultura Olkenitki şi Kligler fac parte din grupul de medii:
a) [ ] speciale
b) [ ] uzuale
c) [ ] diferential diagnostice de identificare definitivă
d) [x] diferential diagnostice de acumulare

e) [ ] diferential diagnostice de izolare
297. Punctajul: 10CS Mediile geloză-sînge sau geloză-ser fac parte din grupul de medii:
a) [x] speciale
b) [ ] uzuale
c) [ ] sintetice
d) [ ] selective
e) [ ] elective
298. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care se atribuie la spirochete:
a) [x] boreliile
b) [ ] bordetelele
c) [x] treponemele
d) [x] leptospirele
e) [ ] micoplasmele
299. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care se atribuie la micete:
a) [x] Archimycetes
b) [x] Phicomycetes
c) [ ] Aeromonas
d) [ ] Plesiomonas
e) [x] Ascomycetes
300. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele anaerobe:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] M. tuberculozei
c) [ ] B. melitensis
d) [x] C.septicum
e) [x] C.tetani
301. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de cultură utilizat pentru izolarea micetelor din genul
Candida:
a) [ ] geloza bismut-sulfit
b) [ ] Ploschirev
c) [x] Sabourand
d) [ ] geloza-must
e) [ ] Endo
302. Punctajul: 10
CM Indicaţ microorganismele gram-negative:
a) [x] N.gonorrhoe
b) [ ] S.pyogenes
c) [x] S.typhi
d) [x] E.coli
e) [ ] S.aureus
303. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele gram-pozitive:
a) [x] C.tetani
b) [x] S.aureus
c) [ ] N.meningitidis
d) [ ] B.pertusis
e) [ ] F.tularensis
304. Punctajul: 10CM Indicaţi caracterele fizico-chimice ale bactteriilor:
a) [x] densitatea
b) [x] viscozitatea
c) [x] presiunea osmotică intracelulară
d) [x] permiabilitatea
e) [ ] solubilitatea
305. Punctajul: 10CM Membrana citoplasmatică a celulei microbiene e compusă din:
a) [x] lipoproteine
b) [x] fosfolipide
c) [x] proteine
d) [ ] grizeofulvină
e) [ ] hemolizină
306. Punctajul: 10CM Indicaţi funcţiile membranei citoplasmatice:

a) [ ] rezervă nutritivă
b) [x] asigură penetrarea activă şi selectivă a substanţelor
c) [x] conţine numeroase enzime
d) [ ] împedică desicarea bacteriei
e) [ ] conferă forma bacteriilor
307. Punctajul: 10CM Peretele celular a celulei microbiene e compus din:
a) [x] mucopeptide
b) [x] mureină
c) [x] peptidoglican
d) [x] proteine
e) [ ] cromozomi
308. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele înaintate către mediile nutritive:

a) [x] să fie nutritive
b) [ ] să fie hipotonice
c) [x] să fie sterile
d) [ ] să fie bactericide
e) [x] să posede un pH optim
309. Punctajul: 10CM După consistenţă mediile de cultura se clasifică în:
a) [ ] vîscoase
b) [x] solide
c) [x] lichide
d) [x] semilichide
e) [ ] semitransparente
310. Punctajul: 10CM Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună:

a) [x] crizoidina
b) [ ] safranina
c) [ ] fuxina acidă
d) [ ] cristal violet
e) [x] vezuvina
311. Punctajul: 10CM Indicaţi metoda prin care se determină sensibilitatea microorganismelor la
antibiotice:
a) [ ] Widal
b) [ ] flotaţiei
c) [ ] Huddleson
d) [x] rondelelor
e) [x] diluţiilor succesive în medii lichide
312. Punctajul: 10CM Selectaţi metodele de indicare a bacteriofagilor:
a) [ ] Aujeszcky
b) [x] Otto
c) [x] Fiurt
d) [ ] Appelman
e) [x] Fişer
313. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic:

a) [x] microscopică
b) [x] bacteriologică
c) [x] biologică
d) [ ] histologică
e) [x] serologică
314. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de inoculare a materialului patologic în organismul animalului de
laborator:
a) [x] injectare subcutană
b) [x] injectare intraperitoneală
c) [x] injectare intravenoasă
d) [ ] necropsie
e) [x] administrare perorală
315. Punctajul: 10CM Aranjarea în perechi este caracteristică pentru:
a) [x] gonococi
b) [ ] stafilococi
c) [x] pneumococi
d) [x] meningococi
e) [ ] streptococi
316. Punctajul: 10CM Indicaţi culoarea pigmenţilor caracteristici pentru stafilococi:
a) [x] albă
b) [x] galbenă
c) [x] aurie
d) [ ] neagră
e) [ ] zmeurie
317. Punctajul: 10CM Indicaţi enzimele de patogenitate a microroganismelor:
a) [ ] butamaza
b) [x] lipaza
c) [x] hialuronidaza
d) [x] stafilochinaza
e) [x] fibrinolizina
318. Punctajul: 10CM Indicaţi componentele necesare în coloraţia Gram:
a) [x] gentian violet
b) [x] rosu neutru
c) [x] Lugol
e) [x] apă distilată
319. Punctajul: 10CS Indicaţi substanţele chimice folosite pentru crearea condiţiilor de
anaerobioză:
a) [ ] gelatina
b) [x] pirogalol
c) [ ] potasiu
d) [ ] talc
e) [ ] aminopolietilenglicol
320. Punctajul: 10CM Coloniile se caracterizează după următoarele proprietăţi:
a) [x] conturul
b) [x] suprafaţa
c) [x] consistenţa
d) [x] prezenţa pigmentului
e) [ ] bacterioliza
321. Punctajul: 10CM Indicaţi testele de determinare a beta-lactamazelor:
a) [ ] testul cu albastru de metil
b) [x] testul cu iodură de potasiu
c) [ ] testul cu crizoidină
d) [x] testul cu iod
e) [x] testul decolorare cu complexul iod-amidon
322. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele curente de păstrare a culturilor de microorganisme:
a) [x] subcultivarea
b) [x] sub stratul de ulei de vazelină=2 cm
c) [ ] la temperatura de +70oC
d) [x] în tuburi sudate
e) [x] liofilizate
323. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile adverse în antibioticoterapie:
a) [x] şoc anafilactic
b) [x] edeme
c) [x] urticărie
d) [x] lezări de organe
e) [ ] limfoadenopatie
324. Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţile coloniilor de tipul "R":
a) [x] netede, cu marginile regulate
b) [ ] mate rugoase
c) [x] activitatea biochimică bine pronunţată
d) [ ] activitatea biochimica slab pronunţată
e) [x] turbiditate uniformă în mediu lichid

325. Punctajul: 10CM Indicaţi proprietăţiloe coloniilor de tipul "R":
a) [ ] formă regulată
b) [x] formă neregulată
c) [x] slab virulente
d) [ ] se izolează în bolile acute
e) [x] se izolează în reconvalescenţă
326. Punctajul: 10CS Indicaţi agenţii patogeni cu cele mai mici dimensiuni:
a) [ ] bacteriile
b) [ ] virusurile
c) [x] prionii
d) [ ] fungii
e) [ ] helminţii
327. Punctajul: 10CS Ordinea corectă a soluţiilor utilizate în coloraţia Gram este urmatoarea:
a) [ ] fuxină, Lugol, alcool acetonă, violet de gentiană
b) [x] violet de gentiană, Lugol, alcool acetonă, fuxină
c) [ ] violet de gentiană, alcool acetonă, Lugol, fuxină
d) [ ] fuxină, alcool acetonă, Lugol, violet de gentiană

e) [ ] violet de gentiană, fuxină, alcool acetonă, Lugol
328. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele simple de colorare a frotiurilor:

a) [ ] Gram
b) [x] Loeffler
c) [x] Masson
e) [ ] Neisser
329. Punctajul: 10CM Indicaţi preparatele din grupa aminoglicozidelor:
a) [ ] penicilina
b) [ ] nistatina
c) [x] ghentamicina
d) [x] streptomicina
e) [x] canamicina
330. Punctajul: 10CM Indicaţi antibioticele care inhibă replicarea ADN-ului:
a) [x] mitomicina
b) [x] fleomicina
c) [x] bleomicina
d) [ ] rifampicina
e) [ ] fuzidina
331. Punctajul: 10CM Selectaţi preparatele din grupa macrolidelor:
a) [ ] streptomicina
b) [ ] canamicina
c) [x] eritromicina
d) [x] oleandomicina
e) [ ] ghentamicina
332. Punctajul: 10CM Mediilor de cultură li se cer următoarele calităţi:
a) [x] să fie sterile
b) [x] să asigure bacteriilor condiţii de dezvoltare cît mai aproape celor din mdiul lor natural
c) [ ] să conţină substanţe inhibitoare pentru bacteriile urmărite
d) [x] să faciliteze izolarea bacteriilor în culturi pure (pH, osmolaritate)
e) [x] să faciliteze observarea apariţiei şi dezvoltării culturii (omogenitate, transparenţă)
333. Punctajul: 10CM După componenţă, mediile de cultură se clasifică:
a) [x] medii uzuale
b) [ ] medii solide
c) [ ] medii lichide
d) [x] medii compuse
e) [ ] medii semisolide
334. Punctajul: 10CS Mediile de imbogatire sînt:
a) [x] medii lichide care favorizează înmulţirea anumitor bacterii patogene şi inhibă dezvoltarea florei de asociaţie dintr-un produs
patologic
b) [ ] medii ce permit izolarea anumitor microorganisme patogene din prelevate hipercontaminate
c) [ ] medii ce permit cultivarea celor mai multe bacterii patogene pretenţioase nutritiv
d) [ ] medii ce conţin substratul activităţii unei enzime bacteriene şi un indicator
e) [ ] medii ce permit izolarea anumitor microorganisme patogene şi identificarea lor
335. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de cultură compuse:
a) [x] elective
b) [x] diferenţial-diagnostice
c) [ ] de neutralizare
d) [ ] de transport
e) [x] selective
336. Punctajul: 10CM După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [x] lichide
b) [x] solide
c) [x] semisolide
d) [ ] sintetice
e) [ ] empirice
337. Punctajul: 10CS Selectaţi mediile de îmbogăţire selective:
a) [x] 15-20% bulion cu selenit acid de sodiu
b) [ ] bulion cu extract hepatic

c) [ ] bulion cu ser
d) [ ] bulion cu sange
e) [ ] bulion cu lichid ascetic
338. Punctajul: 10CS Bacteriile strict anaerobe însămînţate într-o coloană înaltă de geloză nurtitivă
se dezvoltă:
a) [ ] numai la suprafaţa mediului
b) [ ] de la suprafaţă pîna la fundul coloanei de mediu
c) [x] numai în profunzimea coloanei de mediu
d) [ ] numai intr-o bandă relativ îngustă sub suprafaţa mediului
e) [ ] în formă de peliculă
339. Punctajul: 10CS Bacteriile microaerofile însămînţate într-o coloană înaltă de geloză nutritivă
se dezvoltă:
a) [ ] numai la suprafaţa mediului
b) [ ] de la suprafaţă pîna la fundul coloanei de mediu
c) [ ] numai în profunzimea coloanei de mediu
d) [x] numai într-o bandă relativ îngustă sub suprafaţa mediului
e) [ ] numai la fundul coloanei de mediu
340. Punctajul: 10CS Indicaţi tipul de înmulţire la levuri:
a) [ ] replicare binară
b) [x] înmugurire
c) [ ] mitoză
d) [ ] încorporare de proteina prionică nouă
e) [ ] cicluri de viaţă complexe

341. Punctajul: 10CM Indicaţi afirmaţiile corecte:
a) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
b) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
c) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
d) [ ] virusurile conţin ARN şi AND

342. Punctajul: 10CM După provenienţă, mediile de cultură se clasifică:

a) [ ] comerciale
b) [x] empirice
c) [x] sintetice
d) [ ] semisintetice
e) [ ] compuse
343. Punctajul: 10CM Pentru chlamidii este caracteristic:
a) [x] polimorfismul
b) [x] conţin ARN şi ADN

c) [x] provoacă limfogranulomatoză venerică
d) [x] se înmulţesc doar în citoplasma celulei gazdă
e) [ ] se cultivă bine pe medii uzuale

344. Punctajul: 10CM Pentru rickettsii este caracteristic:
a) [ ] se cultivă bine pe medii uzuale
b) [x] sînt procariote
c) [x] se înmulţesc strict intracelular
d) [ ] temperatura optimă de cutivare este de 23°C
e) [x] sînt polimorfe
345. Punctajul: 10CM Citoplasma bacteriilor conţine:
a) [x] proteine
b) [x] enzime
c) [x] aminoacizi
d) [x] glucide
e) [ ] sferoplaşti
346. Punctajul: 10CM Pentru capsula bacteriană este caracteristic:
a) [x] slab reacţionează la coloranţi
b) [ ] asigură mobilitatea bacteriilor
c) [ ] conţine numeroase enzime
d) [x] este de natură polisaharidică
e) [x] este un factor de patogenitate
347. Punctajul: 10CM Selectaţi disciplinile care au derivat de la microbiologie:

a) [x] imunologia
b) [x] biologia moleculară
c) [x] micologia
d) [x] parazitologia
e) [ ] creatologia
a) [ ] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip procariot
b) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot

c) [x] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot
d) [ ] virusurile conţin ARN şi ADN
e) [x] prionii sînt proteine infecţioase
349. Punctajul: 10CM În dependenţă de amplasarea în frotiu, cocii se subdivizează în:
a) [x] micrococi
b) [x] diplococi
c) [x] tetracoci
d) [x] sarcine
e) [ ] octacoci
a) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
b) [ ] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot
c) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot

d) [x] virusurile conţin numai ARN sau AND
351. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care supravieţuiesc în sol 14 zile:
a) [ ] N.meningitidis
b) [ ] N.gonorrhoeae
c) [x] M.tuberculosis
d) [x] S.typhi
e) [x] V.cholerae
352. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele care rezistă la desicare timp de 10 ani:
a) [ ] stafilococii
b) [ ] mycobacteriile
c) [x] sporii bacililor antraxului
d) [x] sporii de mucegai
e) [ ] chlamidiile
353. Punctajul: 10CM Deshidratarea la temperaturi joase în condiţii de vid se numeşte:
a) [ ] congelare
b) [ ] pasteurizare
c) [x] liofilizare
d) [ ] desicare
e) [ ] sterilizare
354. Punctajul: 10CM Indicaţi plasmidele ce determină sinteza inhibitorilor proteici:

a) [x] colicinele
b) [x] stafilocinele
c) [x] vibriocinele
d) [ ] mitocinele
e) [ ] fitoncidele
355. Punctajul: 10CM Din derivaţii nitrofuranului fac parte:
a) [x] furacilina
b) [x] furadonina
c) [ ] furosemida
d) [x] furagina
e) [ ] formaldehida
356. Punctajul: 10CM Selectaţi peparatele antivirale:
a) [x] interferonul
b) [x] reoferonul
c) [ ] nitrofunginul
d) [x] aciclovirul
e) [ ] ftivazida
357. Punctajul: 10CM Selectaţi preparatele antituberculoase:
a) [x] ftivazida
b) [x] tubazida
c) [ ] levorina
d) [x] izoniazida
e) [ ] nistatina
358. Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de îmbogăţire:
a) [ ] geloză-sînge
b) [x] Muller
c) [x] Kauffmann
d) [ ] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
e) [x] Kitt-Tarrozzi
359. Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de cultură diferential-diagnostice:
a) [x] Endo
b) [ ] geloză hipersalină cu galbenuş de ou
c) [x] Hiss
d) [ ] geloză sînge
e) [x] Olkenitchi
360. Punctajul: 10CS Indicaţi mediul de determinare a activităţii hemolitice:
a) [ ] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
b) [ ] geloză peptonată
d) [ ] bulion glucozat
e) [ ] mediul Sabourand
361. Punctajul: 10CM Selectaţi mediile de cultură pentru determinarea enzimelor
proteolitice:
a) [ ] geloză-sînge
b) [x] ser coagulat
c) [ ] Endo
d) [x] gelatină nutritivă
e) [x] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
362. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de cultură pentru determinarea enzimelor zaharolitice:
a) [x] mediile multitest Hiss
b) [x] Kligler
c) [ ] geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
d) [x] Olkenitchi
e) [x] Rassel
363. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia transformaţiei:
a) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui anumit marker
b) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui ARN izolat
c) [x] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui ADN izolat
d) [ ] transmiterea de către un bacteriofag a materialului genetic de la o bacterie donator la una recipientă
e) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient prin contact nemijlocit
364. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia transducţiei:
a) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui anumit marker
c) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui ADN izolat
d) [x] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui bacteriofag
e) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient prin contact nemijlocit
365. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia conjugaţiei:
a) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui marker
c) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui ADN izolat
d) [ ] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul bacteriofagului
e) [x] transmiterea materialului genetic de la donator la recipient prin contact nemijlocit
366. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor tensioactive:
b) [ ] inhibă sinteza proteică
c) [ ] coagulează proteinele celulare
d) [x] reduc tensiunea superficială
e) [ ] acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
367. Punctajul: 10CM Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor oxidante:
b) [ ] coagulează proteinele celulare
c) [ ] reduc tensiunea superficială
d) [x] acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
e) [ ] inhibă sinteza acizilor nucleici
368. Punctajul: 10CS Microorganismele lipsite de metabolism propriu sînt:
a) [x] virusurile
b) [ ] fungi
c) [ ] bacteriile
d) [ ] helminţii protozoarele
e) [ ] protozoarele
369. Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele de laborator ce se supun sterilizării prin aer cald:
a) [x] tuburi
b) [x] mojare
c) [ ] materiale contaminate din laborator
d) [ ] soluţii apoase
e) [x] instrumentariu chirurgical
370. Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele ce se supun sterilizării prin aer cald:
a) [x] substanţe grase
b) [ ] obiecte din cauciuc
c) [x] flacoane, pipete
d) [ ] ţesături din bumbac
e) [x] pulbere termostabile
371. Punctajul: 10CM Selectaţi indicatorii controlului eficacităţii sterilizării:
a) [x] fizici
b) [x] chimici
c) [x] biologici
d) [ ] mecanici
e) [ ] alergici
372. Punctajul: 10CM Selectaţi indicatorii chimici pentru controlul eficacităţii sterilizării prin
vapori fluenţi sub presiune:
a) [x] fenacetina
b) [x] acid benzoic
c) [ ] tiouree
d) [x] floare de sulf
e) [ ] sulfametoxpiridazina
373. Punctajul: 10CM Selectaţi indicatorii chimici în controlul eficacităţii sterilizării cu aer fierbinte:
a) [ ] fenacetina
b) [ ] acid benzoic
c) [x] tiouree
d) [ ] floare de sulf
e) [x] sulfametoxpiridazina
374. Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de topire a tioureei:
a) [ ] 115°
b) [ ] 120°
c) [x] 180°
d) [ ] 190°
e) [ ] 200°
375. Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de topire a acidului benzoic:
a) [ ] 181-182°С
b) [ ] 180°С
c) [ ] 130-134°С
d) [x] 121-122°С
e) [ ] 110-115°C
376. Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de topire a floarei de sulf:
a) [x] 115°C
b) [ ] 120°C
c) [ ] 122°C
d) [ ] 134°C
e) [ ] 180°C
377. Punctajul: 10CS Indicaţi punctul de topire a fenacetinei:
a) [ ] 115°C
b) [ ] 120°C
c) [ ] 122°C
d) [x] 134°C
e) [ ] 180°C
378. Punctajul: 10CS O mulţime de indivizi care aparţine aceleiaşi specii şi habitează acelaş mediu
se numeşte:
a) [ ] clonă
b) [ ] cultură pură
c) [ ] specie
d) [ ] familie
e) [x] populaţie
379. Punctajul: 10CS Populaţia constituită din descendenţii unui singur individ prin înmulţire
vegetativă se numeşte:
a) [ ] specie
b) [ ] cultură mixtă
c) [x] clonă
d) [ ] tulpină
e) [ ] gen
380. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia tulpinei microbiene:
a) [ ] o populaţie constituită din descendenţii unui singur individ prin înmulţire vegetativă
b) [x] o populaţie microbiană constituită din descendenţii unei singure izolări în cultură pură
c) [ ] o mulţime de indivizi, care aparţin aceleaşi specii şi habitează acelaş mediu
d) [ ] un amestec de microorganisme eterogene izolate din substraturi naturale
e) [ ] microorganisme de diferite specii sau subspecii
381. Punctajul: 10CM Specia bacteriană este considerată o totalitate de populaţii ce li se atribuie:
a) [x] o origine comună
b) [x] adaptate la un habitat anumit
c) [x] apropiate ca aparat genetic
d) [ ] îndepărtate ca caractere morfologice şi fiziologice
e) [x] metabolism şi coraporturi interspecifice similare
382. Punctajul: 10CM Indicaţi în ce cazuri se determină concentraţia antibioticelor în umorile
organismului:
a) [x] cînd se administrează antibiotice potenţial toxice
b) [x] cînd se tratează pacienţi cu deficienţe metabolice şi excretorii
c) [ ] cînd pacientul primeşte pentru prima data antibiotice
d) [x] cînd se administrează un antibiotic nou sau pe o cale nouă
e) [ ] cînd administrăm un antibiotic copiilor pîna la 7 ani
383. Punctajul: 10CS Bacteriile care găzduiesc un profag şi îl transmit la descendenţi se numesc:
a) [ ] lizosensibile
b) [ ] lizorezistente
c) [x] lizogene
d) [ ] temperate
e) [ ] virulente
384. Punctajul: 10CS Bacteriile care adsorb specific un fag, îl replică şi sînt lizate se numesc:
a) [x] lizosensibile
b) [ ] lzorezistente
c) [ ] lizogene
d) [ ] temperate
e) [ ] virulente
385. Punctajul: 10CM Pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură:
a) [ ] microscopia optică
b) [x] microscopia cu fond întunecat
c) [x] microscopia cu contrast de fază
d) [x] microscopia cu fluorescenţă
e) [ ] microscopia stereoscopică
386. Punctajul: 10CM Selectaţi metodele de sterilizare cu caldură uscată:
a) [x] încălzirea la roşu
b) [x] flambarea
c) [x] incinerarea
d) [ ] fierberea
e) [ ] tindalizarea
387. Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin tindalizare:
a) [ ] mediile uzuale
b) [x] unele medii de cultură
c) [x] produse alimentare
d) [ ] material de pansament
e) [ ] mojare
388. Punctajul: 10CM Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin metoda mecanică:
a) [x] aerul
b) [x] unele medicamente
c) [x] unele medii de cultură
d) [ ] produsele alimentare
389. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia sterilizării:
a) [x] este distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor (bacterii, virusuri, fungi), inclusiv
a sporilor
b) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea tuturor microorganismelor (bacterii, virusuri, fungi)
c) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea virusurilor, inclusiv a sporilor
d) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea fungilor, bacteriilor
e) [ ] este distrugerea sau îndepărtarea bacteriilor, inclusiv a sporilor
390. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia dezinfecţiei:
a) [ ] distrugerea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor
b) [x] distrugerea formelor vegetative ale microorganismelor patogene, dar nu obligator şi
a sporilor
c) [ ] distrugerea sporilor microbieni
d) [ ] distrugerea microorganismelor saprofite
e) [ ] distrugerea microorganismelor potenţial patogene
391. Punctajul: 10CS Indicaţi metoda de sterilizare a ansei bacteriologice:
a) [ ] mecanică
b) [x] ardere la roşu
c) [ ] chimică
d) [ ] incinerare
e) [ ] biologică
392. Punctajul: 10CS Indicaţi metodele prin care se sterilizează mediile de cultură cu ingrediente
termosensibile:
a) [x] tindalizare
b) [ ] pasteurizare
c) [x] filtrare
e) [ ] autoclavare
393. Punctajul: 10CM Indicaţi componentele necesare pentru titrarea complementului:
a) [x] hematii de berbec
b) [x] ser hemolitic
c) [x] complement
d) [x] apă purificată
e) [ ] tampon fosfatic cu pH-ul 7,3
394. Punctajul: 10CS Reacţia de precipitare inelară se consideră pozitivă în cazul:
a) [ ] apariţiei unui sediment
b) [x] apariţia unui precipitat inelar la limita reactivelor
c) [ ] apariţia floculelor
d) [ ] apariţia turbidităţii
e) [ ] apariţia unei pelicule
395. Punctajul: 10CM Indicaţi tehnica de montare a reacţiei de aglutinare:
a) [x] pe lamă
b) [ ] colorimetric
c) [ ] pe fond întunecat
d) [x] în tuburi
e) [ ] în godeuri
396. Punctajul: 10CS Indicaţi timpul de interpretare a reacţiei de aglutinare pe lamă:
a) [ ] 10 min
b) [ ] 30 min
c) [x] 1-2 min
d) [ ] 48 ore
e) [ ] 24 ore
397. Punctajul: 10CM Reacţia de fixare a complementului se consideră pozitivă în cazul:
a) [ ] lizei hematiilor
b) [x] absenţei lizei hematiilor
c) [x] apariţiei sedimentului de culoare roşie
d) [ ] apariţiei turbidităţii
e) [ ] apariţiei floculelor
398. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele faţă de vaccinuri:
a) [x] eficienţă
b) [x] inocuitate
c) [x] stabilitate
d) [ ] termen scurt de păstrare
e) [x] cost accesibil
399. Punctajul: 10CM Alegeti metodele de obţinere a vaccinurilor vii atenuate utilizate în profilaxia infecţiilor
virale:
a) [ ] cultivarea virusurilor în bulion peptonat
b) [x] pasaje repetate în culturi de celule
c) [ ] cultivarea virusurilor pe medii de cultură solide
d) [x] cultivarea virusurilor la temperaturi joase
e) [x] cultivarea virusurilor la temperaturi înalte
400. Punctajul: 10CM Vaccinurile omorîte prezintă suspensii microbiene inactivate prin:
a) [x] agenti chimici
b) [ ] agenti biologici
c) [x] agenţi fizici
d) [ ] agenţi mecanici
e) [ ] toate enumerate mai sus
401. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia anatoxinelor:
a) [ ] toxine proteice
b) [x] toxine proteice tratate cu formol la temperaturi înalte
c) [ ] toxine proteice tratate la temperaturi înalte
d) [ ] toxine proteice tratate la temperaturi joase
e) [ ] toxine glicoproteidice tratate cu formol la temperaturi înalte
402. Punctajul: 10CS Imunizarea generală urmăreşte:
a) [ ] populaţia infantilă
b) [ ] populaţia adultă
c) [x] populaţia infantilă şi adultă
d) [ ] colectivele organizate
e) [ ] grupe de populaţie cu risc sporit
403. Punctajul: 10CS Imunizarea selectivă urmăreşte:
a) [x] grupe de populaţie cu risc sporit
b) [ ] populatia infantilă
c) [ ] populatia adultă
d) [ ] populatia infantilă şi adultă
e) [ ] colective organizate
404. Punctajul: 10CM Selectaţi contraindicaţiile temporare pentru efectuarea vaccinărilor:
a) [x] sarcina
b) [x] bolile febrile acute
c) [x] sugarii aflaţi încă sub protecţia anticorpilor materni
d) [x] tratamentul cu steroizi
e) [ ] tratamentul cu antihistaminice
405. Punctajul: 10CM Selectaţi contraindicaţiile permanente pentru efectuarea vaccinărilor:
a) [x] atopiile
b) [x] imunodeficienţe severe datorită celulelor T
c) [ ] tratamentul cu steroizi
d) [ ] tratamentul cu antibiotice
e) [ ] bolile somatice cronice
406. Punctajul: 10CS Indicaţi componenţa autovaccinurilor:
a) [ ] suspensie omorîtă de bacterii izolate de la un pacient şi injectată altui pacient
b) [x] suspensie omorîtă de bacterii izolate de la un pacient şi inoculate aceluiaşi pacient
c) [ ] suspensie de bacterii tratată cu formol
d) [ ] suspensie de bacterii tratată cu fenol
e) [ ] suspensie de bacterii tratată la temperaturi joase
407. Punctajul: 10CS Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sînge se
numeşte:
a) [x] septicemie
b) [ ] toxinemie
c) [ ] virusemie
d) [ ] bacteriemie
e) [ ] septicopiemie
408. Punctajul: 10CS Indicaţi vaccinul, care conţine antigen al unei singure specii microbiene:
a) [ ] vaccin asociat
b) [ ] vaccin bivalent
c) [ ] vaccin combinat
d) [ ] vaccin polivalent
e) [x] vaccin monovalent
409. Punctajul: 10CS Selectaţi infecţia ce se caracterizează printr-un debut prompt şi o evoluţie comparativ scurtă:
a) [x] infecţia acută
b) [ ] infecţia cronică
c) [ ] infecţia secundară
d) [ ] reinfecţia
e) [ ] suprainfecţia
410. Punctajul: 10CS Despre endotoxine se poate afirma cu excepţia:
a) [ ] fac parte din structura peretelui celular bacterian gramnegativ
b) [ ] cauzează leucopenie
c) [ ] determină febră
d) [x] produc paralizii
e) [ ] declansaza şoc endotoxic
411. Punctajul: 10CM Indicaţi organele centrale ale sistemului imun:
a) [x] maduva osoasă

b) [x] timusul
c) [ ] pancreasul
d) [x] ficatul
e) [ ] ganglionii limfatici
412. Punctajul: 10CM Indicaţi funcţiile imunoglobulinilor A:
a) [x] nu permit fixarea antigenului pe mucoasă
b) [x] transportă complexele imune care conţin IgA
c) [x] neutralizează virusurile în celulele epiteliale
d) [ ] contribuie la multiplicarea bacteriilor
e) [ ] nu permit fixarea antigenului pe mucoasă
413. Punctajul: 10CS Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de microorganisme după vindecare:
a) [ ] infecţia acută
b) [ ] infecţia cronică
d) [x] reinfecţia
e) [ ] suprainfecţia
414. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii alternativi ce activează complementul:
a) [x] proteinazele
b) [x] glicoproteinele
c) [x] properdina
d) [ ] IgE
e) [ ] IgA
415. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii clasici ce activează complementul:
a) [x] IgG
b) [x] IgM
c) [ ] IgE
d) [ ] IgD
e) [ ] IgA
416. Punctajul: 10CS Indicaţi celulele producente de anticorpi:
a) [ ] limfocitele
b) [ ] plasmoblaştii
c) [x] celulele plasmocite
d) [ ] celulele reticulare
e) [ ] mastocitele
417. Punctajul: 10CS Vaccinul BCG este folosit pentru profilaxia specifică a:
a) [x] tuberculozei
b) [ ] holerei
c) [ ] difteriei
d) [ ] tusei convulsive
e) [ ] antraxului
418. Punctajul: 10CS Imunitatea naturală activă se formează în rezultatul:
a) [ ] administrării serului imun
b) [ ] vaccinării
c) [x] suportării bolii infecţioase
d) [ ] administrării anatoxinei
e) [ ] administrării bacteriofagului
419. Punctajul: 10CS Imunitatea naturală pasivă se formează în organism în rezultatul:
a) [ ] vaccinarii
b) [ ] administrării serului imun
c) [ ] suportării bolii infecţioase
d) [ ] administrării anatoxinei
e) [x] administrării bacteriofagilor
420. Punctajul: 10CS Imunitatea artificială activă se formează în organism în rezultatul:
a) [ ] administrării serului imun
b) [x] vaccinării
c) [ ] suportării bolii infecţioase
d) [ ] administrării bacteriofagilor
e) [ ] administrării anatoxinelor
421. Punctajul: 10CM Imunitatea artificială activă se formează în organism în rezultatul:
a) [x] administrării serului imun
b) [x] administrării gamaglobulinei
c) [ ] vaccinării
d) [ ] administrării bacteriofagilor
e) [ ] suportării bolii infecţioase
422. Punctajul: 10CS Indicaţi imunoglobulina ce trece bariera transplacentară:
a) [x] IgG
b) [ ] IgA
c) [ ] IgM
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
423. Punctajul: 10CS Indicaţi clasa de imunoglobuline care este implicată în reacţiile de hipersensibilizare
de tip imediat:
a) [ ] IgA
b) [x] IgE
c) [ ] IgM
d) [ ] IgG
e) [ ] IgD
424. Punctajul: 10CM Despre vaccinuri se poate afirma:
a) [ ] sînt preparate biologice utilizate cu scop de serodiagnostic
b) [ ] sînt utile în intradermoreacţii
c) [x] se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
d) [x] conţine microorganisme vii atenuate, omorîte sau componente extrase din celula microbiană
e) [x] se administrează conform calendarului de vaccinări
425. Punctajul: 10CM Indicaţi clasificarea serurilor imune curative după modul de acţiune:
a) [x] antitoxice
b) [x] antibacteriene
c) [x] antivirale
d) [ ] anti-O polizaharidice
e) [ ] anti-H flagelare
426. Punctajul: 10CS Indicaţi preparatul biologic ce conţine antigene de diferite specii de microorganisme:
a) [ ] vaccinul BCG
b) [ ] vaccinul monovalent
c) [x] vaccinul polivalent
d) [ ] anatoxina stafilococică
e) [ ] anatoxina botulinică
427. Punctajul: 10CS Indicaţi componentul responsabil de reacţiile de hipersensibilitate tardive:
a) [ ] IgD
b) [x] limfocitele T
c) [ ] limfocitele B
d) [ ] IgG
e) [ ] IgM
428. Punctajul: 10CS Indicaţi clasa de imunoglobuline care posedă funcţii antimicrobiene la nivelul
mucoaselor:
a) [ ] IgM
b) [ ] IgG
c) [x] IgA
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
429. Punctajul: 10CS Indicaţi reacţia care permite depistarea anticorpilor incompleţi:
a) [ ] de precipitare
b) [ ] de hemaglutinare
c) [ ] de bacterioliză
d) [x] Coombs
e) [ ] inhibare a hemaglutinării
430. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele leucinelor:
a) [ ] enzime bacteriene cu efect antileucocitar
b) [x] substanţe antimicrobiene secretate de leucocite
c) [ ] Co-factori bacterieni a limfotoxinelor
d) [ ] monochine eliberate de macrofagul activat

e) [ ] monochine eliberate de macrofagul neactivat
431. Punctajul: 10CM Indicaţi markerii folosiţi în reacţia imunoenzimatică:
a) [x] fosfataza alcalină
b) [ ] O-streptolizina
c) [ ] auramina
d) [ ] hialuronidaza
e) [x] peroxidaza din hrean
432. Punctajul: 10CM Indicaţi cerinţele corespunzătoare serurilor imune curative:
a) [x] să fie apirogene
b) [x] să nu posede reactogenitate
c) [ ] să conţină anticorpi anti-O
d) [x] să fie sterile
e) [x] să fie titrante
433. Punctajul: 10CM Interferonul este produs de:
a) [x] leucocite
b) [x] fibroblaţti
c) [ ] trombocite
d) [ ] B-limfocite
e) [x] T-limfocite
434. Punctajul: 10CS Infecţia intrauterină la nou-nascuţi este determinată prin detectarea clasei de
imunoglobuline:
a) [ ] IgA
b) [ ] IgD
c) [ ] IgG
d) [x] IgM
e) [ ] IgE
435. Punctajul: 10CS Constituie o infecţie repetată cu aceeaşi specie de microorganisme după vindecare:
a) [ ] infecţia cronică
b) [ ] infecţia acută
d) [ ] suprainfecţia
e) [x] reinfecţia
436. Punctajul: 10CS Indicaţi clasa de imunoglobuline implicată în reacţiile anafilactice:
a) [ ] IgA
b) [x] IgE
c) [ ] IgM
d) [ ] IgG
e) [ ] IgD
437. Punctajul: 10CS Indicaţi imunoglobulina cu structură pentameră:
a) [ ] IgA
b) [ ] IgG
c) [x] IgM
d) [ ] IgE
e) [ ] IgD
438. Punctajul: 10CM Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] antiantrax
b) [x] antibotulinic
c) [x] antitetanic
d) [x] antidifteric
e) [ ] antileptospirozic
439. Punctajul: 10CS Boala infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul unei
primoinfecţii se numeşte:
a) [ ] infecţie acută
b) [ ] infecţie cronică
c) [x] infecţie secundară
d) [ ] reinfecţie
e) [ ] recidivă
440. Punctajul: 10CS Interferonul posedă următoarele caractere:
a) [ ] are acţiune citotoxică
b) [ ] stimulează fagocitoza
c) [ ] inhibă fagocitoza
d) [x] inhibă reproducerea virusurilor
e) [ ] inhibă creşterea şi multiplicarea bacteriilor
441. Punctajul: 10CM Imunitatea antivirală este asigurată prin:
a) [x] anticorpi IgG
b) [x] celule K
c) [x] anticorpi IgA
d) [x] limfocite citotoxice
e) [ ] anticorpi IgE
442. Punctajul: 10CM Indicaţi clasele de imunoglobuline ce nu fixează complementul:
a) [x] IgA
b) [ ] IgG
c) [ ] IgM
d) [x] IgD
e) [x] IgE
443. Punctajul: 10CM Indicaţi în ce cazuri febra poate avea efect protector:
a) [ ] în infecţii cu bacterii psihrofile
b) [x] în unele viroze
c) [ ] unele infecţii cu bacili gramnegativi
d) [ ] unele infecţii cu bacili grampozitivi
e) [x] sifilisul nervos
444. Punctajul: 10CS Indicaţi caracterele leucocidinelor:
a) [ ] monokine eliberate de macrofagul activat
b) [ ] cofactori bacterieni ai limfotoxinelor
c) [ ] substanţe antimicrobiene eliberate prin degranularea PMN
d) [x] substanţe bacteriene cu efect antileucocitar
e) [ ] fracţiuni sangvine
445. Punctajul: 10CS Multiplicarea unui microorganism pe suprafeţele unei gazde fără reacţie detectabilă din
partea acestuia o numim:
a) [ ] contaminare
b) [x] colonizare
c) [ ] infecţie inaparentă
d) [ ] infecţie subclinică
e) [ ] infecţie latentă
446. Punctajul: 10CM Indicaţi componentele celulei bacteriene ce aderă pe mucoase:
a) [x] glicocalix
b) [ ] nucleul
c) [x] fimbrii
d) [ ] pili sexuali
e) [ ] sporii
447. Punctajul: 10CM Enumeraţi Inductorii de interferon:
a) [x] infecţia virală
b) [x] endotoxinele
c) [x] ARN sintetic
d) [x] substante mitogene
e) [ ] nici unul enumerat mai sus
448. Punctajul: 10CM Indicaţi căile de activare a complementului:
a) [x] alternativă
b) [ ] acidă mixtă
c) [x] clasică
d) [ ] butilen-glicolitică
e) [ ] glicolică
449. Punctajul: 10CS Referitor la interferon sînt corecte afirmaţiile:
a) [ ] are acţiune specifică de virus
b) [ ] are acţiune specifică de inductor
c) [ ] are acţiune nespecifică de gazdă
d) [x] este elaborat de limfocitele T stimulate antigenic
e) [ ] este elaborat de neutrofile
450. Punctajul: 10CM Selectaţi cazurile de prescriere a serurilor hiperimune:
a) [x] protecţia pacienţilor cu agamaglobulinemie faţă de unele infecţii
b) [x] protecţia persoanelor nevaccinate în condiţii de risc crescut pentru unele infecţii
c) [x] terapia unor toxiinfecţii şi intoxicaţii
d) [ ] protecţia persoanelor cu risc crescut de a contracta o anumită infecţie
e) [ ] protecţăia populaţiei infantile sau adulte în raport cu un program guvernamental stabilit
451. Punctajul: 10CS Indicaţi avantajele administrării serurilor hiperimune curative:
a) [ ] eficienţă tardivă
b) [x] eficienţă imediată
c) [ ] sensibilizare la proteinele heteroloage
d) [ ] riscul bolii infecţioase
e) [ ] dezvoltarea reacţiilor de hipersensibilizare
452. Punctajul: 10CM Indicaţăi caracterele anatoxinelor:
a) [ ] neimunogene
b) [x] imunogene
c) [ ] toxigene
d) [x] netoxigene
e) [ ] virulente
453. Punctajul: 10CM Riscul bolii serului după terapia antitetanică specifică poate fi prevenit dacă recurgem la:
a) [ ] desensibilizare acută
b) [x] imunoglobulină umană hieperimună antitetanică
c) [ ] desensibilizare cronică
d) [x] ser hiperimun antitetanic purificat şi concentrat
e) [ ] ser hiperimun antibotulinic purificat şi concentrat
454. Punctajul: 10CM Riscul şocului anafilactic în terapia specifică antidifterică poate fi prevenit dacă recurgem la:
a) [x] intradermoreacţie
b) [x] gama-globulină umană hiperimună antidifterică
c) [x] desensibilizare acută
d) [ ] ser antidifteric heterolog purificat şi concentrat
e) [ ] gama-globulină umană normală
455. Punctajul: 10CM Perturbări în microbiocenozele organismului uman pot surveni ca urmare a:
a) [x] unor modificări în structura receptorilor pentru liganzii bacterieni
b) [x] antibioticoterapie
c) [x] modificării nutrienţilor oferiţi de suprafeţele organismului
d) [x] creşterea temperaturii şi umidităţii atmosferice
e) [ ] nici una din ele
456. Punctajul: 10CS Imunitatea mediată celular este stimulată eficient prin:
a) [ ] vaccinuri inactivate
b) [ ] anatoxine purificate şi adsorbite
c) [ ] vaccinuri clonate
d) [x] vaccinuri vii atenuate
e) [ ] vaccinuri chimice
457. Punctajul: 10CS Surse de infecţie pot fi cu excepţia:
a) [ ] omul bolnav cu formă acută
b) [ ] omul cu infecţie inaparentă
c) [ ] omul bolnav cu formă cronică
d) [ ] purtătorii sănătoşi de microorganisme patogene
e) [x] omul sănătos
458. Punctajul: 10CM Indicaţi segmentele genice care codifică regiunea variabilă a lanţului greu a
imunoglobulinei:
a) [x] V (variabil)
b) [x] D (diversitate)
c) [x] J (joining)
d) [ ] S (segmentat)
e) [ ] F (fertil)
459. Punctajul: 10CM Despre endotoxine se poate afirma:
a) [x] fac parte integrată din structura peretelui celular
b) [x] sînt termostabile
c) [x] de natură glucolipoproteică
d) [ ] de natură proteică
e) [ ] sub acţiunea formalinei se transformă în anatoxină
460. Punctajul: 10CM Despre exotoxine se poate afirma:
a) [ ] sub acţiunea formalinei se inactivează parţial
b) [x] se elimină uşor din celulă în mediu
c) [x] sînt termolabile
d) [x] posedă toxcititate marcată
e) [x] sînt de natură proteică
461. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile care se manifestă în prezenţa complementului:
a) [ ] reacţia de hemaglutinare
b) [ ] reacţia de precipitare
c) [x] reacţia de fixare a complementului
d) [ ] reacţia Coombs
e) [x] reacţia de bacterioliză
462. Punctajul: 10CM Despre complement se poate afirma:
a) [x] constituie un complex de proteine care se conţin în serul sangvin
b) [x] participă în unele reacţii imunologice
c) [x] este un factor nespecific de rezistenţă
d) [ ] constituie un complex de lipopolizaharide
e) [ ] stimulează reproducerea virusurilor
463. Punctajul: 10CS Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sînge fără a se multiplica include noţiunea de:
a) [x] bacteriemie
b) [ ] toxinemie
c) [ ] septicopiemie
d) [ ] virusemie
e) [ ] septicemie
464. Punctajul: 10CM Indicaţi reacţiile utilizate în diagnosticul rapid al infecţiilor:
a) [ ] de neutralizare
b) [ ] de fixare a complementului
c) [ ] de hemaglutinare indirectă
d) [x] analiza imunoenzimatică directă
e) [x] imunofluorescenţă directă
465. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia imunităţii artificiale active:
b) [ ] nereceptivitatea macroorgansimului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării bolilor alergice
c) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma utilizării vaccinurilor
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini care se instalează în urma transferului
anticorpilor gata de la mama la făt transplacentar
466. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia imunităţii naturale active:
a) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării unei boli alergice
b) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării unei boli infecţioase
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agentii genetici străini în urma utilizării serurilor imune
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini care se instalează în urma transferului
anticorpilor gata de la mamă la făt
467. Punctajul: 10CS Selectaţi definiţia imunităţii artificiale pasive:
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma transferului anticorpilor gata de la
mamă la făt
e) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma utilizării serurilor imune
468. Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia imunităţii naturale pasive:

e) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma transferului anticorpilor gata de la
mamă la făt
469. Punctajul: 10CS Alegeţi definiţia imunităţii antimicrobiene:
a) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de toxinele microbiene
b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţi genetici străini ţn urma utilizării serurilor imune
c) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de microroganisme
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma transferului anticorpilor gata de la
mamă la făt
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării unei boli alergice
470. Punctajul: 10CS Alegeti definiţia imunităţii antitoxice:
a) [x] nereceptivitatea macroorganismului faţă de toxinele microbiene
b) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de microorganisme
c) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma suportării unei boli infecţioase
d) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agentii genetici străini în urma suportării unei boli alergice
e) [ ] nereceptivitatea macroorganismului faţă de agenţii genetici străini în urma transferului anticorpilor gata de la
mamă la făt
471. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii nespecifici a primei linii de apărare a macroorganismului:
a) [x] tegumentul
b) [x] mucoasele
c) [x] ganglionii limfatici
d) [ ] IgA
e) [ ] IgG
472. Punctajul: 10CM Indicaţi condiţiile de antigenitate a substanţelor:
a) [x] să fie străină, necunoscută pentru macroorganism
e) [ ] să aibă o greutate moleculară mai mică de 10000 daltoni
473. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile IgA:
a) [ ] degradează peste 20 de zile
b) [x] reprezintă aproximativ 17% din totalul imunoglobulinelor
c) [x] se află în sînge în proporţii de 42% din totalul IgA
d) [x] se află în secreţii şi pe suprafaţa mucoaselor în 58% din totalul IgA
e) [x] nu activează complementul
474. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile IgM:
a) [x] au greutatea moleculară de 900000 daltoni
b) [x] reprezintă 3% din totalul imunoglobulinelor
c) [ ] au greutatea moleculară de 10000 daltoni
e) [x] se găsesc predominant intravascular
475. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile IgE:
a) [x] au greutate moleculara de 190000 daltoni
b) [x] nu activează complementul
c) [x] o parte din Ig sînt circulante, o parte sînt fixate de suprafaţa mastocitelor
d) [ ] degradează peste 10 zile
e) [x] joacă rol important în declanşarea stărilor de hipersensibilitate de tip anafilactic
476. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele IgD:
a) [x] are greutate moleculară de 180000 daltoni
d) [x] funcţia biologică nu este bine precizată
e) [ ] joacă un rol important în declanşarea stărilor de hipersensibilitate de tip anafilactic
477. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile IgG:
a) [ ] joacă rol important în declanşarea stărilor de hipersensibilitate de tip anafilactic
b) [x] sînt prezente în cantităţi reduse în secreţiile salivare şi intestinale
c) [x] au o contribuţie importantă în apărarea locală la nivelul alveolelor pulmonare
d) [ ] functţa biologică nu este bine precizată
e) [ ] majoritatea imunoglobulinelor se găsesc pe suprafaţa limfocitelor B
478. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii nespecifici umorali de rezistenţă a macroorganismului:
a) [x] opsoninele
b) [x] leucinele
c) [x] properdina
d) [x] interferonul
479. Punctajul: 10CS Septicemia însoţită de formarea focarelor purulente în organele interne se numeşte:
a) [ ] septicemie
b) [ ] virusemie
c) [ ] bacteriemie
d) [x] septicopiemie
e) [ ] anemie
480. Punctajul: 10CS Infecţia produsă de două sau mai multe specii microbiene se numeşte:
a) [ ] reinfecţie
b) [ ] suprainfecţie
c) [ ] recidivă
d) [x] infecţie mixtă
e) [ ] inefcţie latentă
481. Punctajul: 10CS Infecţia repetată cu aceeaşi specie microbiană, care a provocat boala ce sa sfîrşit prin
însănătoşire se numeşte:
a) [x] reinfecţie
b) [ ] suprainfecţie
c) [ ] recidivă
d) [ ] infecţie mixtă
e) [ ] infecţie latentă
482. Punctajul: 10CS Reîntoarcerea simptomelor bolii precedente se numeşte:
a) [ ] infecţie acută
b) [x] recidivă
c) [ ] infecţie cronică
d) [ ] infecţie latentă
e) [ ] suprainfecţie
483. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicile proteinei "C" reactive:
a) [x] gama-globulină
b) [x] apare în ser la bolnavii cu boli infecţioase acute
c) [x] interacţionează cu fracţiunile polizaharidice a capsulei microbiene
d) [ ] are acţiune bacteriostatică faţă de agentul patogen al difteriei
e) [ ] distruge peptidoglicanul din peretele celular al microorganismelor
484. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele lizozimului:
a) [ ] gama-globulină
b) [x] este o enzimă
c) [x] distruge peptidoglicanul din peretele celular al bacteriilor
d) [x] hidroliezază peretele celular al bacteriilor formînd sferoplaşti şi protoplaşti
e) [x] se sintetizează de celulele mononucleare şi polinucleare
485. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele interferonului:
a) [x] inhibă replicarea ADN-lui viral
b) [x] posedă acţiune antivirală pronunţată
c) [x] este produs de celulele eucariote
d) [ ] hidrolizează peretele celular al bacteriilor
e) [ ] interacţionează cu fracţiunile polizaharidice a capsulei microbiene
486. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele lizinelor:
a) [x] este o fracţiune a proteinelor serului
b) [x] sînt termostabile
c) [x] au acţiune bactericidă preponderent faţa de microorganismele grampozitive
d) [x] au acţiune sporocidă
e) [ ] au acţiune antivirală pronunţată
487. Punctajul: 10CM Indicaţi caracteristicele complementului:
a) [ ] are acţiune sporocidă
b) [x] este un complex de alfa-, beta- şi gama-globuline
c) [x] este sintetizat de celulele hepatice şi splenice
d) [x] este alcătuit din fractiuni proteice
e) [x] este un factor umoral nespecific de rezistenţă a macroorganismului
488. Punctajul: 10CS Indicaţi definiţia anticorpilor incompleţi:
a) [ ] anticorpii ce posedă 2 centre active, paralizează determinantele antigenice, formînd macroagregate
b) [x] anticorpii ce au un singur centru activ, tru activ, paralizează determinantele antigenice,dar nu
formează macroagregate
c) [ ] anticorpii ce posedă 3 centre active, paralizează determinantele antigenice, formînd macroagregate

d) [ ] anticorpii ce posedă 4 centre active, paralizează determinantele antigenice, formînd macroagregate
e) [ ] anticorpii ce posedă 5 centre active, paralizează determinantele antigenice, formînd macroagregate
489. Punctajul: 10CM Indicaţi adjuvanţii care întră în componenţa vaccinurilor:
a) [x] mertiolaţii
e) [x] compuşii polioxidonici
490. Punctajul: 10CS Indicaţi microorganismele pentru care este caracteristică înmulţirea prin
înmugurire:
a) [ ] virusuri
b) [x] levuri
c) [ ] bacterii
d) [ ] prioni
e) [ ] protozoare
491. Punctajul: 10CS Indicaţi paraziţii intracelulari obligatorii:
a) [x] virusurile
b) [ ] fungii
c) [ ] helminţii
d) [ ] bacteriile
e) [ ] protozoarele
492. Punctajul: 10CS Indicaţi unitatea taxonomică fundamentală:
a) [x] Specia
b) [ ] Familia
c) [ ] Clasa
d) [ ] Genul
e) [ ] Ordinul
493. Punctajul: 10CS Bacteriile din aceeaşi specie, izolate într-un anumit moment dintr-un anumit
produs patologic reprezintă:
a) [ ] Clona
b) [ ] Biotipul
c) [x] Tulpina
d) [ ] Colonia
e) [ ] Lizotipul
494. Punctajul: 10CS Interpretarea testului catalazei se face:
a) [ ] după 1-3 ore

b) [ ] după 24 de ore
c) [ ] după 15 minute
d) [ ] după 6 ore
e) [x] imediat (ex tempore)
495. Punctajul: 10CM Care din următoarele specii bacteriene formează capsulă adevărată:
a) [x] Klebsiella pneumoniae

b) [ ] Hafnia alvei
c) [ ] Kluzvera criocrescens
d) [x] Bacillus anthracis
e) [ ] Seratia fonticola
496. Punctajul: 10CS Care dintre următoarele genuri de ciuperci microscopice au miceliul
constituit din hife septate:
a) [ ] Conidiobolus
b) [x] Penicillium
c) [ ] Mucor
d) [ ] Absidia
e) [ ] Rhizopus
497. Punctajul: 10CS Acizii teichoici şi teichuronici se întâlnesc în compoziţia chimicǎ a:
a) [ ] sporilor bacterieni
b) [ ] peretelui celular al micoplasmelor
c) [ ] capsulei bacteriene
d) [x] peretelui celular al bacteriilor Gram pozitive
e) [ ] peretelui celular al bacteriilor Gram negative
498. Punctajul: 10CS Bacteriile amfitriche posedǎ:
a) [ ] un singur cil dispus polar

b) [ ] câte un cil sau câte un smoc de cili situaţi la fiecare extremitate
c) [ ] mai mulţi cili, uniform repartizaţi pe toatǎ suprafaţa celulei
d) [x] un smoc de cili situat la o singurǎ extremitate a celulei
e) [ ] nu posedă cili
499. Punctajul: 10CS Care din următoarele teste biochimice se încadrează în categoria reacţiilor
de evidenţiere a propietăţilor glucidolitice:
a) [ ] testul catalazei
b) [x] testul de hidroliză a amidonului
c) [ ] testul de hidroliză a cazeinei
d) [ ] testul ureazei
e) [ ] testul de hidroliză a gelatinei
500. Punctajul: 10CS Selectaţi testele prin care se evidentiază acţiunea oxidoreducatoare a
enzimelor bacteriene:
a) [ ] testul de transformare calitativă

b) [x] testul catalazei
c) [ ] testul indolului
d) [ ] testul ureazei
e) [ ] testul Vages Proskauer (acetil-metil-carbinolului)
501. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate a leptospirilor:
a) [x] capacitatea invazivă
b) [x] capacitatea adezivă
c) [x] capacitatea de multiplicare in vivo
d) [ ] acumularea de exotoxină
e) [ ] capsula şi proteina A
502. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate ai boreliilor:
a) [ ] enterotoxinele
b) [ ] exfoliatina
c) [x] capacitatea invazivă
d) [x] variaţia antigenică
e) [ ] toxina sindromului şocului toxic
503. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate a stafilococilor:
a) [x] exfoliatina
b) [ ] variaţia antigenică
d) [x] coagulazele
e) [ ] capacitatea invazivă
504. Punctajul: 10CM Selectaţi genurile ce aparţin familiei Enterobacteriaceae:
a) [x] Citrobacter
b) [ ] Leptospira
c) [x] Klebsiella
d) [x] Erwinia
e) [ ] Borrelia
505. Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală B:
a) [x] HBsAg
b) [x] anti-HBeAg
c) [ ] anti-HGV E2
d) [x] anti-HBc IgG
e) [ ] HAV ARN
506. Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală B:
a) [x] HBV ADN
b) [ ] HBV ARN
c) [ ] HEV ARN
d) [ ] anti HAV IgM
e) [x] anti-HCc IgM
507. Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală A:
a) [ ] HEV Ag
b) [x] HAV Ag
c) [x] HAV ARN
d) [ ] HDV ARN
e) [ ] HGV ARN
508. Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală C:
a) [x] anti-HCV IgM
b) [ ] anti-HEV IgM
c) [x] HCV ARN
d) [ ] HCV ADN
e) [x] anti-HCV IgG
509. Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală D:
a) [x] HDV ARN
b) [ ] HDV ADN
c) [x] anti-HDV IgG
d) [ ] anti-HBV IgG
e) [x] anti-HDV IgM
510. Punctajul: 10CM Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală E:
a) [ ] HEV ADN
b) [x] HEV ARN
c) [x] HEV Ag
d) [ ] HAV Ag
e) [ ] anti-HGV E2
a) [x] Clostridium septicum
b) [ ] Bordetella pertussis
c) [ ] Haemophilus influenzae
d) [ ] Pseudomonas aeruginosa
e) [x] Bacillus anthracis
a) [ ] Escherichia coli
b) [x] Mycobacterium tuberculosis
c) [x] Mycobacterium leprae
d) [ ] Pseudomonas aeruginosa
e) [x] Corynebacterium diphtheriae
513. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele gram-negative:
b) [x] Proteus mirabilis
c) [ ] Corynebacterium diphtheriae
d) [ ] Mycobacterium tuberculosis
e) [ ] Clostridium botulinum
a) [ ] Streptococcus pyogenes
b) [ ] Staphylococcus aureus
c) [x] Neisseria meningitidis
d) [x] Francisella tularensis
e) [x] Pseudomonas aeruginosa
515. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru Neisseria meningitidis:
c) [ ] reducerea nitraţilor
e) [ ] scindarea fructozei
516. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru Mycobacterium tuberculosis:
a) [ ] reducerea teluritului
b) [x] producerea de urează
c) [x] producerea de niacină
d) [ ] creşterea la 25°C
e) [x] creşterea la 33°C

517. Punctajul: 10CS Indicaţi testele pozitive pentru Bordetella pertussis:
a) [ ] producerea de urează
b) [ ] mobilitatea
c) [x] oxidază
d) [ ] utilizarea citratului
518. Punctajul: 10CS Indicaţi testele pozitive pentru Bordetella parapertussis:
a) [x] producerea de urează
b) [ ] oxidază
c) [ ] mobilitatea
d) [ ] utilizarea citratului
519. Punctajul: 10CM Indicaţi biovariantele Vibrio cholerae O1:
a) [ ] Inaba
b) [ ] Ogawa
c) [ ] Hykojima
d) [x] El Tor
e) [x] asiaticae
520. Punctajul: 10CM Indicţi mediile de cultură diferenнal-diagnostice de izolare:
a) [x] Endo
b) [ ] Hiss
c) [x] agar cu eozina-albastru de metilen
d) [ ] bulion glucozat
e) [ ] Stuart
521. Punctajul: 10CM Indicaţi mediile de transport:
a) [x] Stuart
b) [x] Cary-Blair
c) [x] Amies
d) [ ] Endo
e) [ ] agar cu sulfit de bismut
a) [x] Moraxella catarrhalis
b) [ ] Corynebacterium diphtheria
c) [ ] Streptococcus pneumoniae
d) [x] Pseudomonas aeruginosa
e) [x] Bordetella pertussis
a) [ ] Streptococcus pyogenes
b) [ ] Mycobacterium tuberculosis
c) [x] Yersinia pseudotuberculosis
d) [x] Salmonella Enteritidis
e) [ ] Corynebacterium diphtheria

b) [x] Corynebacterium diphtheria
c) [ ] Salmonella typhi
d) [ ] Shigella flexneri
e) [ ] Pseudomonas aeruginosa
a) [ ] Neisseria gonorrhoeae
b) [x] Mycobacterium leprae
d) [ ] Acinetobacter baumannii
526. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile de microorganisme mobile prin flageli peritichi:

b) [ ] Shigella flexneri
d) [ ] Clostridium perfringens
527. Punctajul: 10CS Indicaţi speciile de microorganisme mobile prin flageli monotichi:
a) [ ] Shigella flexneri
b) [x] Vibrio cholerae
c) [ ] Escherichia coli
d) [ ] Clostridium tetani
e) [ ] Clostridium perfringens
528. Punctajul: 10CM Indicaţi infecţiile determinate de streptococci:
a) [x] Erizipelul
b) [ ] Rujeola
c) [x] Endocardita subacută sau maladia Osler
d) [x] Scarlatina
e) [ ] Angina stafilococică
529. Punctajul: 10CM Indicaţi maladiile post-streptococice:
a) [x] Reumatismul articular acut

b) [x] Glomerulonefrita acută
c) [ ] Scarlatina
d) [ ] Erizipelul
e) [ ] Rujeola
530. Punctajul: 10CM Selectaţi maladiile provocate de prioni:
a) [x] maladia Creutzfeld-Jakob

b) [x] maladia Kuru
c) [ ] boala Brill-Zinsser
d) [x] insomnia fatală familială
e) [ ] boala Addison
531. Punctajul: 10CM Selectaţi maladiile provocate de prioni:
a) [ ] boala Basedow
b) [x] sindromul Gerstmann-Straussler- Scheinker

c) [x] insomnia fatală familială
d) [ ] boala somnului
e) [ ] sindromul Alpers
532. Punctajul: 10CM Indicaţi micobacteriile fotocromogene:
a) [x] Mycobacterium kansasii

b) [x] Mycobacterium asiaticum
533. Punctajul: 10CM Indicaţi micobacteriile fotocromogene:
a) [x] Mycobacterium scrofulaceum

e) [x] Mycobacterium gordonae
534. Punctajul: 10CM Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:
a) [x] Mycobacterium africanum

b) [ ] Mycobacterium scrofulaceum
c) [x] Mycobacterium tuberculosis
e) [ ] Mycobacterium gordonae
535. Punctajul: 10 CM Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:
c) [x] Mycobacterium scrofulaceum
d) [ ] Mycobacterium bovis
536. Punctajul: 10 CS Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:
b) [x] Mycobacterium simiae
c) [ ] Mycobacterium bovis
d) [ ] Mycobacterium africanum
e) [ ] Mycobacterium tuberculosis
537. Punctajul: 10 CS Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă:
a) [ ] Mycobacterium simiae
b) [x] Mycobacterium bovis

c) [ ] Mycobacterium gordonae
d) [ ] Mycobacterium scrofulaceum
e) [ ] Mycobacterium asiaticum
538. Punctajul: 10CS Indicaţi vectorul de transmitere a tifosului exantematic epidemic:

a) [ ] puricii
b) [x] păduchele uman
c) [ ] căpuşele din genul Ixodes
d) [ ] rozătoarele
e) [ ] ţînţarii
539. Punctajul: 10CS Indicaţi vectorul de transmitere a tifosului exantematic endemic:
a) [ ] ţînţarii
b) [ ] căpuşele din genul Ixodes
c) [x] puricii
d) [ ] păduchele uman
e) [ ] muştele
540. Punctajul: 10CS Indicaţi sursa de infecţie în tifosul exantematic epidemic:
a) [ ] rozătoarele
b) [x] omul
c) [ ] puricii
d) [ ] vitele cornute mari
e) [ ] cabalinele
541. Punctajul: 10CS Indicaţi sursa de infecţie în tifosul exantematic endemic:
a) [x] rozătoarele
b) [ ] vitele cornute mici
c) [ ] caninele
d) [ ] cabalinele
e) [ ] ţînţarii
542. Punctajul: 10CM Indicaţi maladiile provocate de borelii:
a) [x] tifosul recurent endemic
b) [x] tifosul recurent epidemic
c) [ ] tifosul exantematic epidemic
d) [ ] tifosul exantematic endemic
e) [ ] tifosul abdominal
543. Punctajul: 10CM Indicaţi maladiile provocate de rickettsii:
a) [x] tifosul exantematic epidemic
b) [x] tifosul exantematic endemic
c) [ ] tifosul abdominal
d) [ ] tifosul recurent endemic
e) [ ] tifosul recurent epidemic
544. Punctajul: 10CS Indicaţi agentul patogen al tifosului exantematic epidemic:
a) [ ] Rickettsia parkeri
b) [ ] Rickettsia tsutsugamushi
c) [ ] Rickettsia typhi
d) [ ] Rickettsia conorii
e) [x] Rickettsia prowazekii
545. Punctajul: 10CS Indicaţi agentul patogen al tifosului exantematic endemic:
a) [ ] Rickettsia orientalis
b) [ ] Rickettsia prowazekii
c) [ ] Rickettsia tsutsugamushi
d) [x] Rickettsia typhi
e) [ ] Rickettsia parkeri
546. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile fluorescente de pseudomonade:
a) [x] Pseudomonas aeruginosa
b) [ ] Pseudomonas alcaligenes
c) [ ] Pseudomonas stutzeri
d) [x] Pseudomonas fluorescens
e) [ ] Pseudomonas mendocina
547. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile non - fluorescente de pseudomonade:
a) [ ] Pseudomonas aeruginosa
b) [x] Pseudomonas alcaligenes
c) [ ] Pseudomonas fluorescens
d) [x] Pseudomonas pseudoalcaligenes

e) [x] Pseudomonas stutzeri
548. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile de bacili gram-negativi glucozonefermentativi:
a) [ ] Klebsiella
b) [x] Pseudomonas
c) [ ] Proteus
d) [ ] Morganella
e) [x] Acinetobacter
549. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile de bacili gram-negativi glucozofermentativi:
a) [x] Proteus
b) [ ] Pseudomonas
c) [x] Serratia
d) [ ] Acinetobacter
e) [x] Morganella
550. Punctajul: 10CM Indicaţi pigmenţii difuzabili fluorescenţi:
a) [x] piocianina
b) [x] piomelanina
c) [x] pioverdina
d) [x] piorubrina
e) [ ] piocheratina
551. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [x] Salmonella
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Serratia
d) [x] Shigella
e) [ ] Morganella
552. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Kluyvera
c) [ ] Citrobacter
d) [ ] Enterobacter
e) [x] Shigella
553. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile condiţionat patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [x] Klebsiella
b) [ ] Yersinia
c) [ ] Salmonella
d) [x] Morganella
e) [x] Proteus
554. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile condiţionat patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [x] Citrobacter
b) [x] Enterobacter
c) [ ] Shigella
d) [x] Proteus
e) [ ] Salmonella
555. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile de Yersinia izolate la om:
a) [x] Yersinia enterocolitica
b) [x] Yersinia pestis
c) [x] Yersinia pseudotuberculosis
d) [ ] Yersinia rohdei
e) [ ] Yersinia ruckeri
556. Punctajul: 10CS Indicaţi mecanismul de transmitere a tifosului exantematic epidemic:
a) [ ] fecal-oral
b) [ ] aerogen prin picături
c) [ ] contact direct
d) [ ] contact indirect
e) [x] transmisiv
557. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile oxidazo-pozitive:
a) [ ] Klebsiella
b) [ ] Proteus
c) [x] Vibrio
d) [ ] Escherichia
e) [x] Pseudomonas
558. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile oxidazo-negative:
a) [ ] Plesiomonas
b) [x] Morganella
c) [ ] Aeromonas
d) [x] Citrobacter
e) [ ] Pseudomonas
559. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile ocazional patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [x] Kluyvera
b) [ ] Salmonella
c) [x] Hafnia
d) [ ] Klebsiella
e) [ ] Proteus
560. Punctajul: 10CM Indicaţi genurile ocazional patogene din familia Enterobacteriaceae:
a) [ ] Citrobacter
b) [ ] Shigella
c) [x] Yokenella
d) [x] Cedecea
e) [ ] Escherichia
561. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru genul Escherichia:
a) [x] producerea de indol
b) [x] testul cu roşu metil
d) [ ] producerea de urează
e) [x] testul la mobilitate
562. Punctajul: 10CS Indicaţi testele pozitive pentru genul Shigella:
a) [x] testul cu roşu metil
b) [ ] testul Voges-Proskauer
c) [ ] producerea de urează
d) [ ] test de mobilitate
e) [ ] producerea de hidrogen sulfurat
563. Punctajul: 10CM Indicaţi stafilococii coagulazopozitivi:
a) [ ] Staphylococcus hominis
b) [ ] Staphylococcus epidermidis
c) [x] Staphylococcus intermedius
d) [ ] Staphylococcus saprophyticus
564. Punctajul: 10CM Indicaţi stafilococii coagulazonegativi:
b) [x] Staphylococcus gallinarum
d) [x] Staphylococcus hominis
e) [x] Staphylococcus capitis
565. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru Staphylococcus aureus:
a) [x] fermentarea manitei
b) [x] testul pentru coagulază
d) [ ] producerea de hidrogen sulfurat
e) [ ] utilizarea citratului
566. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru Neisseria meningitidis:
c) [ ] scindarea fructozei
567. Punctajul: 10CS Indicaţi testele pozitive pentru Neisseria gonorrhoeae:
a) [ ] scindarea maltozei
b) [ ] scindarea fructozei
c) [x] scindarea glucozei
d) [ ] reducerea nitraţilor
568. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii structurali de patogenitate a Streptococcus pyogenes:
a) [ ] sporii
b) [x] fimbriile
c) [ ] proteina A
d) [x] proteina M
e) [ ] flagelii
569. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate solubili (toxine şi agresine) a Streptococcus pyogenes:
a) [x] hialuronidaza
b) [x] eritrotoxina
c) [ ] exfoliatina
d) [ ] enterotoxina
e) [ ] toxina sindromului şocului toxic
570. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate solubili (toxine şi agresine) a Streptococcus pyogenes:
a) [x] streptokinaza
b) [x] streptodornaza
c) [ ] coagulazele
d) [x] streptolizina S
e) [ ] leucocidina
571. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii de patogenitate structurali Staphylococcus aureus:
a) [ ] proteina M
b) [x] proteina A
c) [x] capsula
d) [ ] flagelii
e) [ ] hialuronidaza
572. Punctajul: 10CM Indicaţi toxinele elaborate de Staphylococcus aureus:
a) [ ] eritrotoxina
b) [x] exfoliatina
d) [x] enterotoxina A
e) [ ] streptolizina O
573. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în diagnosticul şi tratamentul infecţiilor streptococice:
a) [x] toxina Dick
b) [ ] toxina Shiga like
c) [x] streptolizină O
d) [x] ser imun antiscarlatinos
e) [ ] anatoxină stafilococică
574. Punctajul: 10CM Indicaţi biopreparatele utilizate în diagnosticul şi tratamentul infecţiilor stafilococice:
a) [x] autovaccin
b) [x] seruri antienterotoxice (A,B,C,D,E,F)
c) [ ] ser imun antiscarlatinos
d) [ ] toxina Dick
e) [x] bacteriofagi
575. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile de bacterii anaerobe neclostridiene:
a) [x] Veillonella parvula
b) [ ] Clostridium tetani
c) [ ] Clostridium botulinum
d) [x] Actinomyces israelii
e) [x] Eubacterium alactolyticum
576. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile de bacterii anaerobe neclostridiene:
a) [ ] Clostridium septicum
b) [ ] Clostridium novyi
c) [ ] Clostridium histolyticum
d) [x] Fusobacterium nucleatum
e) [x] Treponema denticola
577. Punctajul: 10CM Indicaţi biovarinatele Corynebacterium diphtheriae:
a) [x] intermedius
b) [ ] eltor
c) [x] gravis
d) [x] belfanti
e) [x] mitis
578. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru Corynebacterium diphtheriae:
a) [ ] testul ureazei
b) [x] testul cistinazei
c) [ ] testul fosfatazei
d) [x] fermentarea glucozei
e) [ ] fermentarea lactozei
579. Punctajul: 10CM Indicaţi testele pozitive pentru Bordetella pertusis:
a) [x] creşterea pe mediul Bordet-Gengou
b) [ ] creşterea pe mediul geloză cu peptonă
c) [ ] creşterea pe mediul Mac Conkey
d) [ ] creşterea pe mediul Klauberg
e) [x] testul oxidaza
580. Punctajul: 10CM Indicaţi micobacteriile patogene pentru om:
b) [ ] Mycobacterium gastri
c) [ ] Mycobacterium avium
e) [x] Mycobacterium africanum
581. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin genului Enterovirus:
a) [x] virusul poliomielitei
b) [ ] virusul febrei galbene
c) [x] virusurile ECHO
d) [x] virusurile Coxsackie
e) [ ] virusul rabic
582. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin subfamiliei Gammaherpesvirinae:
a) [ ] Virusul herpetic uman tip 6
b) [ ] Virusul herpetic uman tip 7
c) [x] Virusul herpetic uman tip 8
d) [ ] Virusul herpetic uman tip 3 (Varicella-Zoster)
e) [x] Virusul herpetic uman tip 4 (Epstein-Barr)
583. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin subfamiliei Betaherpesvirinae:
a) [ ] virusul herpetic uman tip 4
b) [x] virusul herpetic uman tip 5
c) [x] virusul herpetic uman tip 6
d) [x] virusul herpetic uman tip 7
584. Punctajul: 10CM Indicaţi virusurile care aparţin subfamiliei Alphaherpesvirinae:
a) [x] virusul varicela-zoster (VHU 3)
b) [ ] virusul herpetic uman tip 4
c) [x] virusul herpes simplex tip 1
d) [x] virusul herpes simplex tip 2
585. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii care afectează stabilitatea ecosistemului bucal:
a) [x] imunodeficienţe
b) [x] tumori maligne bucale
c) [x] malnutriţia
d) [ ] statutul social
e) [x] sarcina
586. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii care afectează stabilitatea ecosistemului bucal:
a) [x] antibioticoterapia
b) [ ] statutul social
c) [ ] sexul
d) [x] traumatisme locale
e) [x] traumatisme generale
587. Punctajul: 10CM Indicaţi speciile pionier ale cavităţii bucale:
a) [x] Streptococcus salivarius
b) [x] Streptococcus oralis
c) [ ] Entamoeba gingivalis
d) [ ] Trichomonas tentax
e) [ ] Mycoplasma orale
588. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii care controlează condiţia microbiologică a cavităţii bucale:
a) [x] nutrienţii
b) [x] pătrunderea microorganismelor în cavitatea bucală
c) [x] retenţia microorganismelor în cavitatea bucală
d) [x] eliminarea microorganismelor din cavitatea bucală
e) [ ] sexul
589. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele asociate infecţiilor endodontice:
a) [x] Lactobacillus spp.
b) [x] Veollonella spp.
c) [ ] Kluyvera spp.
d) [x] Eubacterium spp.
e) [ ] Escherichia spp.
590. Punctajul: 10CM Indicaţi microorganismele asociate infecţiilor endodontice:
a) [x] neiserii nepretenţioase
b) [x] streptococi α- hemolitici
c) [ ] Proteus spp.
d) [ ] Citrobacter spp.
e) [ ] Enterobacter spp.
591. Punctajul: 10CM Indicaţi bacteriile frecvent izolate din abcesele periapicale:
a) [x] Eubacterium spp.
b) [ ] Hafnia spp.
c) [ ] Erwinia spp.
d) [x] Prevotella spp.
e) [x] Actinomyces spp.
a) [ ] Proteus spp.
b) [x] Veillonella spp.
c) [x] neiserii nepretenţioase
d) [ ] neiserii pretenţioase
e) [x] Propionibacterium spp.
a) [ ] Kluyvera spp.
b) [ ] Erwinia spp.
c) [x] streptococi α- hemolitici
d) [x] streptococi β- hemolitici
594. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele de diagnostic în bolile parodontale:
a) [x] microscopică
b) [x] bacteriologică
c) [x] serologică
d) [ ] biologică
e) [ ] alergică
595. Punctajul: 10CM Indicaţi testele utilizate pentru aprecierea riscului cariogen:
a) [x] testul amilazei
b) [ ] testul ureazei
c) [x] evidenţierea Streptococcus mutans
d) [x] determinarea numărului de lactobacterii
e) [ ] evidenţierea Streptococcus viridans
596. Punctajul: 10CM Indicaţi factorii ce influenţează dezvoltarea florei bucale:
a) [x] aderenţa
b) [x] pH-ul salivei
c) [ ] boala ulceroasă
d) [x] chiuretarea parodontală
e) [x] situsurile protectoare
597. Punctajul: 10CM Indicaţi produsele patologice adecvate pentru detectarea microorganismelor
anaerobe:
a) [x] puroi din abcese
b) [ ] spută
c) [ ] tampon cu secreţie de pe gingii
d) [x] probe recoltate intraoperator
e) [x] puroi din sinusurile paranazale
598. Punctajul: 10CM Indicaţi produsele patologice inadecvate pentru detectarea microorganismelor
anaerobe:
a) [ ] puroi din abcese gingivale
b) [ ] puroi din abcese periorale
c) [x] spută
d) [x] exudat faringian
e) [x] exudat nazofaringian
599. Punctajul: 10CM Selectaţi infecţiile virale sistemice în care pot apărea manifestări bucale:
a) [x] rujeola
b) [ ] sifilisul
c) [x] parotidita epidemică
d) [ ] tuberculoza
e) [x] mononucleoză infecţioasă
600. Punctajul: 10CM Selectaţi infecţiile bacteriene sistemice în care pot apărea manifestări bucale:
a) [x] tuberculoza
b) [ ] rujeola
c) [x] lepra
d) [x] bejelul
e) [ ] mononucleoza infecţioasă
Alegeti virusul hepatitei virale cu genom ADN:
VHA
VHB
VHC
VHD
VHE
Alegeti testele biochimice utilizate in diagnosticul hepatitelor virale:

concentratia bilirubinei in singe
determinarea aldolazei in singe
determinarea concentratiei de uree in singe
determinarea aspartataminotransferazei (AST)
determinarea alaninaminotransferazei (ALT)
Familia Picornaviridae cuprinde urmatoarele virusuri:

polio, adenovirus, virusul rujeolei
polio, virusul rubeolei, virusul citomegaliei
polio, hepatitei A, ECHO, Coxsackie
polio, hepatitei B, Coxsackie
hepatitei B, hepatitei A, virusul adeno-asociativ
Reprezinta corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de replicare autonoma:

virusul hepatitei C
virusul hepatitei B
virusul hepatitei D
retrovirusuri
orthomyxovirusuri
In diagnosticul hepatitelor virale mai utile sint reactiile:

RA
RHA directa
RIF
ARI
RIE
Virusurile hepatitei A si hepatitei B au in comun caracterele:

sint virusuri ARN
calea de transmitere parenterala
poseda tropism fata de hepatocite
perioada de incubatie 6 luni
induc reactii de sensibilizare de tip II (citotoxice)
Virusul hepatitei virale B face parte din familia:

Picornaviridae
Togaviridae
Hepadnaviridae
Caliciviridae
Flaviviridae
Despre virusul hepatitei virale D se poate afirma:

este asociat hepatitei B
este o mutanta a virusului hepatitei B
este un virus ARN defectiv
face parte din familia Picornaviridae
face parte din familia Hepadnaviridae
Alegeti grupele de risc in infectia cu virusul HIV:

prostituatele
narcomanii
homosexualii
purtatorii de HBsAg
persoanele cu transfuzii frecvente sterile de solutii saline de sodiu si potasiu
Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele:

Ts
Tc
Th
NK
K
Indicati metodele utilizate pentru determinarea dimensiunilor virusurilor:

ultracentrifugare
ultrafiltrare
microscopia electronica
microscopia luminiscenta
contraimunoelectroforeza
Pentru izolarea HIV se utilizeaza:

culturi de celule din embrion uman
culturi celulare de linie continue (HeLa, L-41)
culturi de celule T helper (helpina H9)
cuturi de limfocite T activate cu interleuchina-2
culturi de celule din rinichi de maimute
Virusul imunodeficientei umane se caracterizeaza prin:

are un genom ARN
are un genom ADN
determina sindromul imunodeficientei dobindite
infectia acuta mimeaza mononucleoza infectioasa
este un retrovirus din subfamilia Spumaviridae
Indicati celulele tinta pentru virusul HIV:

epiteliul urogenital
neutrofilele segmentate
limfocitele CD4
limfocitele CD8
celulele maduvei osoase
Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze se numeşte:

antagonism
simbioză
sinergism
metabioză
interferenţă
Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuiază cu utilizarea reactivelor:

genţian violet
fuxină fenicată
tuş de China
acid sulfuric 0,5 %
verde de briliant
Numiţi metoda negativă de colorare a capsulei:

Gram
Ziehl-Neelsen
Giemsa
Neisser
Burri-Hinss
Peretele celular al bacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente conţine:

cantitate mare de lipide
cantitate mare de ceruri
cantitate mare de oxiacizi
Acid micolic
toate de mai sus
Numiţi srtuctura bacteriană mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut:

Capsula
Antigenul O
Sporii
Pilii
Flagelii
Microorgenismele gram-negative se coloreaza după metoda Gram in:

albastru
negru
roşu
violet
galben
Sterilizarea în autoclav se realizează la regimul de temperatură:

o
a) 60-70 C
o
100 C
o
120 C
o
230 C
o
250 C
Pasterizarea se efectuiază la:

o
50 C timp de 10 min
o
55-60 C timp de 5-6 zile, cîte 30 min
o
100 C timp de 3 zile, cîte 45 min
o
100 C timp de 3 zile, cîte o oră
o
50-60 C timp de o oră
Mediile selective se folosesc pentru:

cultivarea unei anumite specii de bacterii
cultivarea tuturor microorganismelor
evidenţierea diverselor enzime
evidenţierea caracterelor proteolitice
evidenţierea caracterelor zaharolitice
Microorganismele anaerobe cresc pe mediile:

Simple (bulion, geloză)
Endo
Ploschirev
Kitt-Tarrozzi
Hiss
Colorarea spirochetelor se efectuiază prin metoda:

Neisser
Romanovski-Giemsa
Seminovici-Marţinovschi
Ziehl-Neelsen
Peşcov
Cu ajutorul preparatului "picătura suspendată" se studiază:

Prezenţa sporilor
mobilitatea microorganismelor vii
prezenţa capsulei
prezenţa granulaţiilor de volutină
proprietăţile tinctoriale ale bacteriilor
Sterilizarea cu aer fierbinte se efectuiază:

în destilator
în termostat
în dulapuri electrice cu căldură uscată
în exicator
în anaerostat
Dezinfectarea materialului, care conţine bacilii antraxului, clostridii botulinice se efectuiază

la:
o
a) 100 C-60 min
o
b) 50-60 C-30 min
o
c) 70-80 C-10 min
o
120 C-o oră - 1,5 ore
o
130 C-15 min
Sterilizarea prin fierbere se efectuiază la:
o
140 C-60 min
o
100 C-45 min
o
c) 60-70 C-30 min
o
d) 70-80 C-30 min
o
e) 80-85 C-45 min
Mediile Endo, Ploschirev sunt folosite pentru cultivarea:

stafilococilor
streptococilor
candidelor
enterobacteriilor
anaerobilor
Mediile Hiss servesc pentru:

Cultivarea M.tuberculosis
Evidenţierea caracterelor proteolitice
Evidenţierea caracterelor zaharolitice
Cultivarea C.diphtheriae
Cultivarea spirochetelor
Microorganismele litotrofe obţin energia de pe urma oxidării substanţelor anorganice ca:

Hidrogen
Metan
Amoniac
Oxid de carbon
Toate enumerate mai sus
Microorganismele parazite asimilează:

Metan şi amoniac
Sumstanţe organice aflate în mediul exterior
Carbonul anorganic
Compuşi organici ai animalelor şi omului
Compuşi ai cuprului
In soluţiile hipotonice se produce:

bacterioliza
ruperea peretelui celular
plasmoptiza
ieşirea conţinutului celulei în mediul exterior
toate de mai sus enumerate
Din enzimele constitutive intracelulare fac parte:

Fibrinolizina, hemolizina
Lecitovitelaza, hialuronidaza
Gelatinaza, amilaza
Proteaza, lipaza, carbohidraza
Plasmocoagulaza, colagenaza
Din microorganismele anaerobe fac parte:

micrococii
brucelele
clostridiile
mycobacteriile
toate enumerate mai sus
Pigmentogeneza microbiană exercită:

acţiune antibiotică
în proceesle de respiraţie
la protecţia contra radiaţiei naturale
participarea la reacţiile de sinteză
toate enumerate mai sus
Clostridiile se caracterizează prin:

sunt gram-negative
prezenza sporilor ce nu depăşeşte diametrul celulei
formarea sporilor, care deformează celula
prezenţa granulaţiilor de volutină, care deformează celula
sunt acido- alcoolo rezistente
Sporii coloraţi se pun în evidenţă prin metoda:
Burri-Hins
Morozov
Neisser
Leoffler
Aujeszki
Asimilarea substanţelor din mediu, necesare pentru metabolizm are loc prin:
respiraţia microbiană
enzime microbiene
medii de cultură
nutriţia bacteriană
anabolism bacterian
La colorarea Gram a unui frotiu din puroi s-a omis aplicarea soluţiei Lugol. Pe acest frotiu:
leucocitele vor fi roşii, stafilococii roşii
celulele se vor liza
ccelulele se vor desprinde de pe lamă
leucocitele vor fi roşii, stafilococii necoloraţi

leucocitele vor fi albastre, stafilococii violeţi
Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabiliai mediului este asigurată de:

lipsa apei libere
prezenţa polimetafosfaţilor
prezenţa unei cantităţi mari de fer
conţinut sporit de săruri de calciu
conţinut sporit de magneziu
Totalitatea proceselor biochimice intracelulare ce transformă substratul nutritiv în energie şi

constituienţi celulari:
enzimele microbiene
respiraţia bacteriană
metabolism bacterian
mediile de cultură
tindalizare
Mediile de cultură solide conţin:

0,5 % agar
0,3 % agar
3 % agar
1 % gelatină
20 % bulion
Metoda bacteriologică constă în izolarea microorganismelor pe:

animale de laborator
reacţii serologice
reacţii alergice
medii nutritive
autovaccin
Metoda bacterioscopică constă în:

utilizarea animalelor de laborator
efectuarea reacţiilor serologice
cercetarea frotiului la microscop
efectuarea reacţiilor alergice
utilizarea mediilor nutritive
Din microorganismele gram-pozitive fac parte:

bordetelele
neiseriile
stafilococii
enterobacteriile
francisella
Penicilinele semisintetice acţionează:

cancerigen
teratogen
asupra producerii insulinei
asupra sintezei peretelui celulei bacteriene
asupra embrionului uman în dezvoltare
Macrolidele au efect de:

liză a nucleului
liză a peretelui celular
sinteză a mitocondriilor
sinteză a ribozomilor
inhibarea sintezei proteinelor
După numărul de cili V.cholerae este:

monotrih
amfitrih
lofotrih
peritrih
lalotrih
După numărul de cili E.coli este:

monotrih
amfitrih
lofotrih
peritrih
lalotrih
Efect citopatic înseamnă:
stimularea creşterii celulelor
înmulţirea celulelor prin înmugurire
dezvoltarea proceselor degenerative
dezvoltarea antibiotico-rezistenţei
trecerea bacteriilor din saprofite în patogene
Din diplococi fac parte:

pneumococii
stafilococii
corinebacterii
boreliile
clostridiile
La C.botulini sporul este amplasat:

central
subcentral
terminal
subterminal
lateral
Cultivarea microorganismelor are loc în:

tuburile Vainberg
în pupineu
în destilator
în termostat
în autoclav
Determinarea fagovariantei bacteriilor nu se efectuiază pentru:

determinarea antibiotico-rezistenţei
analiza epidemiologică
aprecierea sursei infecţiilor intestinale
aprecierea sursei infecţiilor stafilococice
aprecierea sursei infecţiilor difterice
o
Răcirea bruscă la temperatura de -70 C se numeşte:
sterilizare
liofilizare
pasterizare
tindalizare
congelare
Bacteriofagii se evidentiază prin metoda:

Neisser
Fişer
Apelliman
Widal
Zeissler
Efectul antimicrobian al pasterizării se bazează pe:

distrugerea formelor sporulate de bacterii
distrugerea formelor vegetative de bacterii
filtrare
fierbere
sterilizare fracţionată
Care din fazele unei culturi bacteriene se caracterizează printr-o rată de multiplicare mai
intensivă:
staţionară
de reţinere a multiplicării
exponenţială
acceleraţiei negative
maximă de staţionare
Intrebarea nr. 360: Intrebarea361Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active

asupra:
gonococilor
ciupercilor Candida
escherihiilor
rickettsiilor
clostridiilor
Din antibioticele antitumorale fac patre:

formalina
rubomicina
levorina
nistatina
penicilina
Substanţele antibiotice căpătate din plante se numesc:

fotopolimer
imunoglobuline
fitoncide
lizocime
ecmoline
Care este numărul optim de discuri aplicate pe cutia petri la efectuarea antibioticogramei:
a) 4-5
b) 5-7
c) 6-8
d) 4-8
e) 7-8
Schimbarile genice structurale, care se transmit ereditar se numeşte:

modificare
adaptare
mutaţie
fermentare
structurare
Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinelor:

inhibă formarea sporilor
inhibă sinteza peretelui celular
inhibă sinteza acizilor nucleici

dereglează biosinteza proteinelor
inhibă sinteza membranei citoplasmatice
Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:

Indicaţi mecanismul de acţiune al rifampicinei:

Indicaţi mecanismul de acţiune al tetraciclinei:

Formaldehida este:
colorant
mediu nutritiv
antibiotic
agent chimic bactericid
o sare a metalelor grele
Fagul este:
anticorp
antiseptic
antibiotic
component structural al membranei citoplasmatice
virus al bacteriilor
Agresine sunt:
factori criogeni
factori de virulenţă
factori de stimulare a creşterii celulei bacteriene
factori ce stimulează formarea vitaminelor
microroganisme ce provoacă micoze
CMI a antibioticelor se determină prin metoda:
însămânţării pe şirul pestriţ Hiss
diliţiilor succesive în mediul lichid
diluţiilor succesive în mediul solid
activităţii bacteriocinogene a microorganismelor
determinării fagovarului bacteriilor
Determinarea concentraţiei antibioticului în ser se efectuiază prin metoda:

însămânţării pe şirul pestriţ Hiss
diliţiilor succesive în mediul lichid
diluţiilor succesive în mediul solid
activităţii bacteriocinogene a microorganismelor
diluţiilor succesive în tuburile Vainberg
Mediile de cultură Olkeniţki şi Kligler fac parte din grupul de medii:

speciale
simple
sintetice
diferenţial diagnostice
peptonate
Mediul geloză-sânge sau geloză-ser fac parte din grupul de medii:

speciale
simple
sintetice
diferenţial diagnostice
peptonate
Din spirochete fac parte:

boreliile
bordetelele
treponemele
leptospirele
micoplasmele
Din ciuperci fac parte:

Archimycetes
Phicomycetes
S.aureus
hlamidele
Ascomycetes
Enzimele hidrolazele scindează:

proteinele
glucidele
lipidele
mezosomii
colagenul
Preparatele folosite la tratarea tuberculozei:

penicillina
rifampicina
ftivazida
nistatina
levorina
Mediile nutritive solide conţin:

0,5 % agar-agar
3% agar
30 % gelatină
ser coagulat
20% bulion
Fiecare nucleotidă este alcătuită din :

o bază azotoasă
H2O2
un radical de dezoxiriboză
un grup fosfatic
H2SO4
Din microorganismele anaerobe fac parte:

C. perfringens
M. tuberculozei
B. melitensis
C.septicum
C.tetani
Ciupercile Candida albicans cresc pe mediul:

geloza bismut-sulfit
Ploschirev
Sabourand
geloză-must
Endo
Din microorganismele gram negative fac parte:

N.gonorrhoe
S.pyogenes
S.typhi
E.coli
S.aureus
Din microorganismele gram pozitive fac parte:

Cl.tetani
S.aureus
N.meningitidis
B.pertusis
F.tularensis
Macrolidele au acţiune asupra:

candidelor
chlamidiilor
ureaplasmei
mycoplasmei
mycobacteriilor leprei
Pentru micoplasme este caracteristic:

polimorfismul
prezenţa cililor
formarea sporilor
gram negative
lipsa peretelui celular
Din caracterele fizico-chimice ale bactteriilor fac parte:

densitatea
viscozitatea
presiunea osmotică intracelulară
permiabilitatea
solubilitatea
Membrana citoplasmatică a celulei microbiene e compusă din:

lipoproteine
fosfolipide
proteine
grizeofulvină
formalină
Membrana citoplasmatică a celulei microbiene asigură:

rezistenţa presiunii osmotice
schimbul de săruri
schimbul de apă
forma bacteriilor
nutriţia bacteriei
Peretele celular a celulei microbiene e compus din:

mucopeptide
mureină
peptidoglican
proteine
cromozomi
Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

să fie nutritive
să fie hipotonice
să fie sterile
să fie bactericide
să posede un pH optim
După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:

vîscoase
solide
lichide
semilichide
mobile
Coloranţii pot fi:

alcoolici
jaclinici
neutri
bazici
acizi
Din coloranţii galbeni-bruni fac parte:

crizoidina
safranina
fuxina acidă
cristal violet
vezuvina
Determinarea sensibilităţii microorganismelor la antibiotice se efectuiază prin metoda:

Widal
flotaţiei
Huddleson
rondelelor
diluţiilor succesive în mediul lichid
Bacteriofagii se evidentiază prin metodele:

Aujeszcky
Otto
Fiurt
Appelman
Fişer
Din metodele microbiologice de diagnosticare fac parte:

microscopică
bacteriologică
biologică
histologică
serologică
Inocularea materialului patologic animalului de laborator se efectuiază prin:

injectarea subcutană
injectarea intraperitoneală
injectarea intravenoasă
necropsie
administrarea perorală
Situarea cocilor în perechi este caracteristică pentru:

gonococi
stafilococi
pneumococi
meningococi
streptococi
Pentru stafilococi este caracteristic pigmentul:

alb
galben
auriu
negru
zmeurin
=402. Indicati enzimele de patogenitate a microroganismelor:

butamaza
lipaza
hialuronidaza
stafilochinaza
fibrinolizina
Morfologic bacilii pot fi:
sarcine
fuziformi
în lanţuri
corineformi
polimorfi
Coloraţia Gram necesită componentele:

genţian violet
roşu neutru
Lugol
eter
apă distilată
In microscopia cu contrast de fază este necesar:

condensor
amortizator
obiecte de fază
ocular de centrare
filtru verde
Alegeti substanţele chimice folosite pentru crearea anaerobiozei:

gelatină
pirogalol
carbonat de potasiu
talc
aminopolietilenglicol
Coloniile se caracterizează după următoarele criterii:

conturul
suprafaţa
consistenţa
prezenta pigmentului
bacterioliza
Determinarea ß-lactamazelor poate fi efectuată prin testul:

cu albastru de metil
iodură de potasiu
crizoidină
cu iod
decolorarea complexului iod-amidon
Prezenţa bacteriofagilor poate fi depistată în următoarele probe:

de apă în bazinele deschise
de urină
de exudate purulente
de materii fecale
LCR
Peptona conţine:
albumoze
polipeptide
aminoacizi
detergenţi
trichophyte
Din metodele curente de păstrare a culturilor de microorganisme fac parte:

subcultivarea
sub stratul de ulei de vazelină=2 cm
o
la temperatura de 20-70 C
în eprubete sudate
liofilizarea
Eprubetele folosite la titrare trebuie să corespundă după:

grosimea sticlei
configuraţia fundului
diametrul
volum
marca producătorului
Fagii sunt livraţi în următoarele forme:

lichide (în fiole, flacoane)
tabulete
cuburi
lumînări
brichete
Antibioticele se extrag din:

actinomicete
spatule
bacterii
plante
ţesuturi animale
Complicaţiile, care pot apărea la antibioticoterapie:

şoc anafilactic
edeme
urticarie
candidomicoză
ricketsioză
Pentru coloniile de forma S este caracteristic:
netede, cu marginile regulate
mate rugoase
activitatea biochimică bine pronunţată
activitatea biochimică slab pronunţată
cresc,tulburînd uniform bulionul
Pentru coloniile de forma "R" este caracteristic:

formă regulată
formă neregulată
slab virulente
se izolează în bolile acute
se izolează în reconvalescenţă
Alegeţi tipurile de mutaţii pot fi în formă de:

restructurări genomice
punctiforme mici
spontane
adaptative
induse
In rezultatul mutaţiilor pot fi evidenţiate:

schimbările proprietăţilor morfologice
schimbările proprietăţilor culturale
apariţia rezistenţei la preparatele medicamentoase
scăderea proprietăţilor virulente
nici una din cele enumerate mai sus
Cum se clasifică plasmidele în raport cu caracterele fenotipice?

S-factorul
profagii
F-factorul
R-factorul
col-factorul
Enzimele bacteriene proteolitice degradeaza peptidoglicanul peretelui celular formînd:

protozoarelor
L-formă de bacterii
protoplaştilor
sferoplaştilor
infuzoriilor
Penicilinele acţionează asupra fermenţilor:

endopeptidaza
glicozidaza
ureaza
oxidaza
catalaza
Din grupa aminoglicozidelor fac parte:

penicilina
nistatina
ghentamicina
streptomicina
canamicina
Care antibiotice inhibă replicarea ADN-ului?

mitomicina
fleomicina
bleomicina
rifampicina
fuzidina
Din grupa macrolidelor fac parte:

streptomicina
canamicina
eritromicina
oleandomicina
ghentamicina
Care din antibiotice dereglează sinteza proteinelor:

lincomicina
rifampicina
cloramfenicolul
mitomicina
levorina
Mediilor de cultura li se cer urmatoarele calitati:

sa fie steril
sa asigure bacteriilor conditii de dezvoltare cit mai aproape celor din emdiul lor natural
sa contina substante inhibitoare pentru bacteriile urmarite
sa faciliteze izolarea bacteriilor in culturi pure (pH, osmolaritate)
sa faciliteze observarea aparitiei si dezvoltarii culturii (omogenitate, transparenta)
Dupa compozitie, mediile de cultura se clasifica:

medii simple
medii solide
medii de imbogatire
medii speciale
medii semisolide
Mediile de imbogatire sint:
medii lichide care favorizeaza inmultirea anumitor bacterii patogene si inhiba dezvoltarea
florei de asociatie dintr-un produs patologic
medii ce permit izolarea anumitor microbi patogeni din prelevate hipercontaminate
medii ce permit cultivarea celor mai multe bacterii patogene pretentioase nutritiv
medii ce contin substratul activitatii unei enzime bacteriene si un indicator adecvat
medii ce permit izolarea anumitor microbi patogeni si identificarea lor
Mediile speciale cuprind:

de izolare
de imbogatire
de neutralizare
de transport
de identificare
Dupa consistenta mediile de cultura se clasifica:

lichide
solide
semisolide
sintetice
empirice
Mediile semisolide se obtin prin gelificare cu:

a) 4-5%
b) 10-15%
c) 2-4%
d) 0,4-1%
e) 0,1-0,2%
Mediile solide se obtin prin gelificare cu:

a) 15-20%
b) 0,5%
3%
5%
e) 30%
Bacteriile strict anaerobe însămânţate într-o coloană înaltă de geloză nurtitivă se dezvoltă:
numai pe suprafaţa mediului
de la suprafaţă pînă la fundul coloanei de mediu
numai în profunzimea coloanei de mediu
numai într-o bandă relativ îngustă sub suprafaţa mediului
în formã de peliculã
Bacteriile microaerofile însămânţate într-o coloană înaltă de geloză nutritivă se dezvoltă:

numai pe suprafata mediului
de la suprafaţă până la fundul coloanei de mediu
numai la fundul coloanei de mediu
Bacteriile microaerofile însămânţate într-o coloană înaltă de geloză nutritivă se dezvoltă:

numai pe suprafata mediului
de la suprafaţă până la fundul coloanei de mediu
numai la fundul coloanei de mediu
Formei de colonie "S" i se atribuie:

tulbură omogen mediile de cultură lichide
formează colonii rotunde, netede, umede lucioase
formează colonii cu margini neregulate, cu suprafaţa uscată
culltivă sub formă de bulgări lăsând mediul supernatant clar
formează colonii mici, mucoide
După provenienţă, mediile de cultură se clasifică:

comerciale
empirice
sintetice
semisintetice
artificiale
Pentru chlamidii este caracteristic:

polimorfismul
conţin ARN şi ADN
provoacă limfogranulomatoza venerică
se înmulţesc doar în citoplasma celulei
se cultivă bine pe medii simple
Pentru rickettsii este caracteristic:

se cultivă bine pe medii simple
sunt procariote
se înmulţesc strict întracelular
se colorează după Romanovschi-Giemsa
sunt polimorfe
Citoplasma bacteriilor conţine:

proteine
enzime
aminoacizi
glucide
sferoplaşti
Pentru capsula bacteriană este caracteristic:

slab reacţionează la coloranţi
asigură mobilitatea
prezenţa polisaharidelor
prezenţa polipeptidelor
ca factor de virulenţă
Microbiologia medicală studiază:

nomenclatura şi clasificarea microorganismelor
morfoligia microorganismelor
terapia şi profilaxia specifică bolilor infecţioase
structura ţesuturilor infectate
controlul şi evidenţa epidemiologică a bolilor infecţioase
De la microbiologie au derivat disciplinile:

imunologia
biologia moleculară
micologia
parazitologia
creatologia
R.Koch a introdus în practica de laborator:

serul coagulat
geloza peptonată
sistemul de imersie
microfotografierea
microscopia electronică
R.Koch a stabilit factorul etiologic al:

antraxului
ornitozei
holerei
micoplasmozei
tuberculozei
Mecinicov a descoperit:
teoria fagocitară a imunităţii
teoria despre antagonismul microbian
microscopia luminiscentă
natura enzimatică a fermentării alcoolice
procesul digestiei intracelulare
L.Paster a descoperit vaccinul contra:

tuberculozei
holerei
rabiei
antraxului
pestei aviare
Din bacteriile asporogene de formă neregulată fac parte:
genul Corynebacterium
genul Mycobacterium
genul Garnerella
genul Shigella
genul Arcanobacterium
În dependenţă de amplasarea în frotiu, cocii se subdivizează în:

micrococi
diplococi
tetracoci
sarcine
octacoci
Pentru procariote este caracteristic:

conţin un singur genom
nu posedă mitocondrii
se înmulţesc prin înmugurire
nu posedă aparatul Golgi
se cultivă pe medii de cultură
Granulaţiilor de volutină le este caracteristic:

conţin ADN
se colorează mai intens decât citoplasma celulară
conţin metafosfaţi
sunt prezente la Corynebacterium diphtheriae
este organita locomotorie principală a bacteriei
Care bacterii supravieţuiesc în sol 14 zile?

Y.pestis
N.gonorrhoeae
M.tuberculosis
S.typhi
V.cholerae
Radiaţiei ultraviolete îi este caracteristic:

acţiune bactericidă
acţiune mutagenă
induce formarea pigmentilor la bacterii
formarea dimerilor pirimidinici
distrugerea moleculei de ADN
Care din microorganisme rezistă la desicare timp de 10 ani?

Stafilococii
Mycobacteriile tuberculozei
Sporii bacililor antraxului
Sporii de mucegai
Agentul pestei
Deshidratarea la temperaturi joase în condiţii de vid se numeşte:

congelare
sublimare
liofilizare
desicare
sterilizare
Din plasmidele care determină sinteza inhibitorilor proteici fac parte:

colicinele
stafilocinele
vibriocinele
mitocinele
pesticinele
Din derivaţii nitrofuranului fac parte:

furacilina
furadonina
furosemida
furagina
formaldehida
Din preparatele antivirale fac parte:

interferonul
reoferonul
nitrofunginul
aciclovirul
ftivazida
Din preparatele antituberculoase fac parte:

ftivazida
tubazida
eritromicina
izoniazida
PASK
Alegeţi mediile de îmbogăţire:

geloză-sînge
Muller
Kauffmann
geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
Kitt-Tarrozzi
Alegeţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:
Endo
geloză hipersalină cu gălbenuş de ou
Hiss
geloză sînge
Olkeniţchi
Prezenta enzimei de patogenitate hemolizina se studiaza pe:

geloza hipersalina cu galbenus de ou
geloza peptonata
geloza-singe
bulion glucozat
mediul Sabourand
Caracterele proteolitice ale microorgansimelor se determina pe:

geloza-singe
ser coagulat
lapte
gelatina nutritiva
Caracterele zaharolitice ale microorganismelor se determina pe:

sirul pestrit al lui Hiss
Kligler
Olkenitchi
Rassel
Alegeti notiunea corecta a transformatiei:

transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui anumit marker
transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui ARN izolat
transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui ADN izolat
transmiterea de catre un bacteriofag a materialului genetic de la o bacterie donator la una
recipienta
transmiterea materialului de la donator la recipient prin contact nemijlocit
Alegeti notiunea corecta a transductiei:

transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajuotrul ununi anumit marker
transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui bacteriofag
transmiterea materialului genetic de la donatoor la recipient prin contact nemijlocit
Alegeti notiunea corecta a conjugatiei:

transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul unui marker
transmiterea materialului genetic de la donator la recipient cu ajutorul bacteriofagului
transmiterea materialului genetic de la donator la recipient prin contact nemijlocit
Substantele tensioactive influenteaza asupra microroganismelor astfel:

se asciaza cu grupurile aminice ale proteinelor
frineaza cresterea bacteriilor
coaguleaza proteinele celulare
reduc tensiunea superficiala
actioneaza asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
Oxidantii influenteaza asupra microroganismelor prin urmatorul mecanism

inhiba cresterea bacteriilor
coaguleaza proteinele celulare
reduc tensiunea superficiala
actioneaza asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active
se asociaza cu grupurile aminice ale proteinelor
Alegeti notiunea corecta a sublimarii:

uscarea in conditii de vid
deshidratarea la temperaturi joase in conditii de vid si congelarea rapida
coagularea proteinelor celulare cu ajutorul sarurilor metalelor grele
asocierea formaldehidei cu grupurile aminice ale proteinelor
eliberarea produselor alimentare de formele vegetative ale microroganismelor
Indicati obiectele de laborator ce se supun sterilizarii prin aer cald:

eprubete
mojare
materiale contaminate din laborator
solutii apoase
instrumentariu chirurgical
Indicati obiectele ce se supun sterilizarii prin aer cald:

substante grase
obiecte din cauciuc
flacoane, pipete
tesaturi si vata din bumbac
pulbere termostabile
Controlul eficientei sterilizarii se face prin urmatorii indicatori:

fizici
chimici
biologici
vizuali
alergici
Indicati indicatorii chimici pentru controlul eficacitatii sterilizarii in autoclav:
fenacetina
acid benzoic
tiouree
floare de sulf
sulfametoxpiridazina
Indicati indicatorii chimici pentru controlul eficacitatii sterilizarii in etuva:

fenacetina
acid benzoic
tiouree
floare de sulf
sulfametoxpiridazina
Indicati punctul de topire a tioureei:

a) 115°
b) 120°
c) 180°
d) 190°
e) 200°
Indicati punctul de topire a acidului benzoic:

a) 181-182°С
b) 180°С
c) 130-134°С
d) 121-122°С
e) 110-115°C
Indicati punctul de topire a floarei de sulf:

a) 115°C
b) 120°C
c) 122°C
d) 134°C
e) 180°C
Indicati punctul de topire a fenacetinei:

a) 115°C
b) 120°C
c) 122°C
d) 134°C
e) 180°C
O multime de indivizi care apartine aceleiasi specii si habiteaza acelas mediu se numeste:
clona
cultura pura
specie
familie
populatie
Populatia constituita din descendentii unui singur individ prin inmultire vegetativa se
numeste:
specie
cultura mixta
clona
tulpina
gen
Alegeti notiunea corecta de tulpina:

o populatie constituita din descendentii unui singur individ prin inmultire vegetativa
o populatie microbiana constituita din descendentii unei singure izolari in cultura pura
o multime de indivizi, care apartin aceleasi specii si habiteaza acelas mediu
un amestec de microorganisme eterogene izolate din substraturi naturale
microorganisme de diferite specii sau subspecii
Specia bacteriana este considerata o totalitate de populatii ce li se atribuie:

o origine comuna
adaptate la un habitat anumit
apropiate ca aparat genetic
indepartate ca caractere morfologice si fiziologice
metabolism si coraporturi interspecifice similar
Indicati in ce cazuri se determina concentratia antibioticelor in lichidele umorale:

cind se administreaza antibiotice potential toxice
cind se trateaza pacienti cu deficiente metabolice si excretorii
cind pacientul primeste pentru prima data antibiotice
cind se administreaza un antibiotic nou sau pe o cale noua
cind administram un antibiotic copiilor pina la 7 ani
Bacteriile care gazduiesc un profag si il transmit la descendenti se numesc:

lizosensibile
lizorezistente
lizogene
temperate
virulente
Bacteriile care adsorb specific un fag, il replica si sint lizate se numesc:

lizosensibile
lzorezistente
lizogene
temperate
virulente
Pentru ce tipuri de microscopie este necesara camera obscura:
microscopia optica
microscopia cu fond obscur
microscopia cu contrast de faza
microscopia cu fluorescenta
microscopia stereoscopica
Alegeti tipurile de sterilizari prin caldura uscata:

incalzirea la rosu
flambarea
incinerarea
etuva
autoclavul
Tindalizarea se utilizeaza pentru sterilizarea:

tuturor mediilor de cultura
unor medii de cultura
alimentelor
materialelor chirurgicale
solutiilor
Filtrarea se utilizeaza pentru sterilizarea:

aerului
medicamentelor ce nu suporta temperaturi inalte
mediilor de cultura ce nu suporta temperaturi inalte
alimentelor
tuturor mediilor de cultura
Alegeti definitia corecta a sterilizarii:

este distrugerea sau indepartarea tuturor microorganismelor (bacterii, virusuri, fungi), inclusiv a
sporilor
este distrugerea sau indepartarea tuturor microorganismelor (bacterii, virusuri, fungi)
este distrugerea sau indepartarea virusurilor, inclusiv a sporilor
este distrugerea sau indepartarea fungilor, inclusiv bacteriilor
este distrugerea sau indepartarea bacteriilor, inclusiv a sporilor
Alegeti definitia corecta a dezinfectiei:

este distrugerea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor
distrugerea formelor vegetative a microbilor patogeni, dar nu obligator si a sporilor
distrugerea sporilor microbieni
distrugerea microorganismelor saprofite
distrugerea microorganismelor conditionat-patogene
Seringele din sticla ambalate in tuburi se sterilizeaza prin:

aer cald la 180°C 30 min
aer cald la 180°C 120 min
autoclavare la 134°C 60 min
fierbere 30 min
oxid de etilen
Ansa bacteriologica se sterilizeaza prin:

oxid de etilen
ardere la rosu
formaldehida de 8%
alcool etilic de 70°
filtrare
Mediile de cultura cu ingrediente termosensibile se sterilizeaza prin:

tindalizare
pasteurizare
filtrare
fierbere 30 min
autoclavare
Efectul antimicrobian al pasteurizarii se bazeaza pe:

cavitatie
soc termic
aparitia radicalilor -OH si O2
caldura umeda
dezhidratare
Sistemul complement este un complex din:

10 fractiuni proteice
Pentru titrarea complementului este necesar de:

hematii de berbec
ser hemolitic
complement
apa purificata
tampon fosfatic cu pH-ul 7,3
Reactia de precipitare inelara se considera pozitiva in cazul:

aparitiei unui precipitat
aparitia unui precipitat inelar la limita reactivelor
aparitia floculelor
aparitia turbiditatii
aparitia unui sediment
Reactia de aglutinare poate fi efectuata:
pe lama
colorimetric
pe fond intunecat
in tuburi
la microscopul optic
Reactiile de aglutinare pe lama sint citire timp de:

10 min
30 min
1-2 min
48 ore
24 ore
Reactia de fixare a complementului se considera pozitiva in cazul:

prezenta lizei hematiilor
absentei lizei hematiilor
aparitia sedimentului de culoare rosie
aparitia turbiditatii
aparitia floculelor
Reactia de inhibare a hemaglutinarii pasive este folosita pentru:

identificarea anticorpilor
identificarea virusurilor hemaglutinante
identificarea antigenelor microbieni
in diagnosticul infectiilor determinate de virusuri
pentru determinarea reactiilor alergice
Reactia de neutralizare "pozitiva" se urmareste:

supravietuirea animalelor receptive dupa inocularea toxinei cu ser antitoxic specific
identificarea microroganismelor
serodiagnostic
reactii alergice
identificarea virusurilor
Cerintele de baza fata de vaccinuri:

eficienta
inocuitate
stabilitate
termen scurt de pastrare
cost accesibil
Alegeti metodele principale de capatare a vaccinurilor vii atenuate antivirale:

cultivarea virusurilor in bulion peptonat
pasaje seriate in culturi de celule
cultivarea virusurilor pe mediile de cultura solide
cultivarea virusurilor la temperaturi joase
reactia de aglutinare
Vaccinurile omorite prezinta suspensii microbiene inactivate prin:

agenti chimici
agenti biologici
prin caldura
neutralizare
pasajul culturii microbiene prin organismul animalelor de laborator nereceptive
Anatoxinele sint:
toxine proteice
toxine proteice tratate cu formol la temperaturi inalte
toxine proteice tratate la temperaturi inalte
toxine proteice tratate la temperaturi joase
toate cele expuse mai sus
Vaccinarile generale vizeaza:

intreaga populatie infantila
intreaga populatie adulta
intreaga populatie infantila si adulta
colectivele organizate
grupe de populatie cu risc crescut
Vaccinarile selective vizeaza:

grupe de populatie cu risc majorat
intreaga populatie infantila
intreaga populatie adulta
intreaga populatie infantila si adulta
colective organizate
Contraindicatiile temporare pentru vaccinare sint:

sarcina
bolile febrile acute
sugarii aflati inca sub protectia anticorpilor materni
tratamentul cu steroizi
tratamentul cu antihistaminice
Contraindicatiile permanente pentru vaccinari sint:

atopiile
imunodeficiente severe datorita celulelor T
tratamentul cu steroizi
tratamentul cu antibiotice
bolile somatice cornice
Autovaccinul este:
suspensie omorita de bacterii izolate de la un pacient si injectata altui pacient
suspensie omorita de bacterii izolate de la un pacient si inoculate aceluiasi pacient
suspensie de bacterii tratata cu formol
suspensie de bacterii tratata la temperaturi ridicate
suspensie de bacterii tratata la temperaturi joase
Dilutiile de lucru ale serurilor imune de referinta se face in:

solutie salina izotonica 0,3-0,5%
solutie tampon fosfatic cu pH-ul 7,2
solutie salina izotonica fenolata 0,3-0,5%
solutie salina1,0%
solutie salina izotonica fenolata 0,5-1,0%
Stare patologica caracterizata prin persistenta si multiplicarea bacteriilor in singe:

septicemie
toxinemie
virusemie
bacteriemie
septicopiemie
Indicati vaccinul, care contine antigen al unei singure specii microbiene:

vaccin asociat
vaccin TABTe
vaccin ADTP
vaccin polivalent
vaccin monovalent
Alegeti infectia ce se caracterizeaza printr-un debut prompt si o evolutie comparativ scurta:

infectia acuta
infectia cronica
infectia secundara
reinfectia
suprainfectia
Despre endotoxine se poate afirma cu exceptia:

fac parte din structura peretelui celular bacterian gramnegativ
cauzeaza leucopenie
determina febra
produc paralizii
declansaza soc endotoxic
Organele centrale ale sistemului imun sint:

maduva osoasa
timusul
pancreasul
ficatul
ganglionii limfatici
Imunoglobulinele A au urmatoarele functii:

nu permit fixarea antigenului pe mucoasa
rtansporta complexele imune care contin IgA
neutralizeaza virusurile in celulele epiteliale
contribuie ca multiplicarea bacteriilor
nu permit fixarea antigenului pe mucoasa
Constituie o infectare repetata cu aceeasi specie de microorganisme dupa vindecare:

infectie acuta
infectie cronica
infectie secundara
reinfectie
suprainfectie
Alegeti factorii alternativi care activeaza complementul:

proteinazele
glicoproteinele
properdina
IgE
IgA
Factorii clasici care activeaza complementul:

IgG
IgM
IgE
IgD
IgA
Indicati, care celule sint producenti de anticorpi:

limfocitele
plasmoblastii
celulele plasmocite
celulele reticulare
mastocitele
Vaccinul BCG este folosit pentru profilaxia specifica a:

tuberculozei
holerei
difteriei
tusei convulsive
antraxul
Imunitatea naturala activa se formeaza in rezultatul:

administrarii serului imun
vaccinuri
dupa suportarea bolii infectioase
aplicarii anatoxinei
aplicarii bacteriofagului
Imunitatea naturala pasiva se formeaza in organism in rezultatul:

vaccinarii
postserica
postinfectioasa
transplacentar
Imunitatea artificiala activa se formeaza in organism in rezultatul:

aplicarii serului imun
vaccinarii
postinfectios
transplacentar
Imunitatea artificiala activa se formeaza in organism in rezultatul:

aplicarii serului imun
gamaglobulinei
vaccinarii
transplacentar
postinfectios
Contine antigen al unei singure specii microbiene:

vaccin asociat
vaccin monovalent
vaccin polivalent
vaccin trivalent
vaccinul TABTe
Sint implicate in reactiile de hipersensibilizare de tip imediat:

IgA
IgE
IgM
IgG
IgD
Despre vaccinuri se poate afirma:

sint preparate biologice utilizate in scop de serodiagnostic
sint utile in intradermoreactii
se utilizeaza pentru imunizarea activa a populatiei
contine microorganisme vii atenuate, omorite sau componente extrase din celula microbiana
se administreaza conform calendarului de vaccinari
Serurile imune curative dupa modul de actiune orientata se clasifica:
antitoxice
antibacteriene
antivirale
anti-O polizaharidice
anti-H flagelare
Este compus din antigene provenite de la specii diferite:

vaccinul BCG
vaccinul monovalent
vaccin polivalent
anatoxina stafilococica
anatoxina botulinica
Responsabilii de hipersensibilitatea de tip tardiv sint:

IgD
limfocitele T
limfocitele B
IgG
IgM
Realizeaza functii antimicrobiene la nivelul mucoaselor:

IgM
IgG
IgA
IgE
IgD
Permite depistarea anticorpilor monovalenti urmatoare reactie:

de precipitare
de hemaglutinare
de bacterioliza
Coombs
inhibare a hemaglutinarii
Leucinele sint:
enzime bacteriene cu efect antileucocitar
substante antimicrobiene secretate de leucocite
Co-factori bacterieni a limfotoxinelor
monochine eliberate de macrofagul activat
monochine eliberate de macrofagul neactivat
In calitate de markeri in reactia imunoenzimatica pot fi utilizati:

fosfataza alcalina
O-streptolizina
auramina
hialuronidaza
peroxidaza din hrean
Serurile imune curative trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

sa fie apirogene
ыa nu posede reactogenitate
sa contina numai anticorpi anti-O
sa fie sterile
sa fie titrante
Interferonul este produs de:

leucocite
fibroblasti
trombocite
B-limfocite
T-limfocite
Infectia intrauterina la nou-nascuti este determinata prin depistarea anticorpilor:

IgA
IgD
IgG
IgM
IgE
Constituie o infectie repetata cu aceeasi specie de microorganisme dupa vindecare:

infectia cronica
infectia acuta
infectia secundara
suprainfectia
reinfectia
In reactiile anafilactice sint implicate:

IgA
IgE
IgM
IgG
IgD
Traverseaza in forma activa bariera placentara:

IgA
IgG
IgM
IgE
IgD
Indicati serurile imune antitoxice:
antiantrax
antibotulinic
antitetanic
antidifteric
antileptospiroze
Boala infectioasa declansata in rezultatul scaderii rezistentei organismului pe fondul unei

primoinfectii numim:
infectie acuta
infectie cronica
infectie secundara
reinfectie
recidiva
Interferonul poseda urmatoarele caractere:

are actiune citotoxica
stimuleaza fagocitoza
inhiba fagocitoza
inhiba reproducerea virusurilor
inhiba cresterea si multiplicarea bacteriilor
Imunitatea antivirala este asigurata prin:

anticorpi IgG
celule K
anticorpi IgA
limfocite citotoxice
anticorpi IgE
Virusurile determina:
infectie citocida acuta autolimitata
infectie persistenta cu producere continua de virus infectant
infectie integratra cu transformare maligna a celulei gazda
infectie persistenta cu producere continua de virus neinfectant
toxiinfectii alimentare
Febra poate avea efecte protectoare in:

infectii cu bacterii psihrofile
unele viroze
unele infectii cu bacili gramnegativi
unele infectii cu bacili grampozitivi
sifilisul nervos
Leucocidinele sint:
monokine eliberate de macrofagul activat
cofactori bacterieni ai limfotoxinelor
substante antimicrobiene eliberate prin degranularea PMN
substante bacteriene cu efect antileucocitar
fractiuni sanquine
Multiplicarea unui microb pe suprafetele unei gazde fara reactie detectabila din partea
acestuia o numim:
contaminare
colonizare
infectie inaparenta
infectie subclinica
infectie latent
Bacteriile adera la mucoase prin:

glicocalix
hemaglutinare
fimbrii
pili sexuali
capsula
Inductori de interferon sint:

infectia virala
endotoxinele
ARN sintetic
substante mitogene
nici una de mai sus
Complementul poate fi activat pe urmatoarele cai:

alternativa
acida mixta
clasica
butilen-glicolitica
dezaminare
Referitor la interferon sint corecte afirmatiile:

are actiune specifica de virus
are actiune specifica de inductor
are actiune nespecifica de gazda
este elaborat de limfocite T stimulate antigenic
este elaborat de neutrofile
Alegeti indicatiile serurilor hiperimune:

protectia pacientilor cu agamaglobulinemie fata de unele infectii
protectia persoanelor nevaccinate in conditii de risc crescut pentru unele infectii
terapia unor toxiinfectii si intoxicatii
protectia persoanelor cu risc crescut de a contracta o anumita infectie
protectia populatiei infantile sau adulte in raport cu un program guvernamental stability
Indicati avantajele administrarii serurilor hiperimune curative:
eficienta strict limitata in timp
eficienta imediata
sensibilizarea la proteinele heteroloage
riscul bolii infectioase
riscul encefalitei
O anatoxina este o toxina care:

si-a pierdut imunogenitatea
si-a pastrat imunogenitatea
si-a pastrat toxicitatea
si-a pierdut toxicitatea
si-a pastrat virulenta
Riscul bolii serului dupa terapia antitetanica specifica poate fi prevenita daca recurgem la:
desensibilizare acuta
imunoglobulina umana hieperimuna antitetanica
desensibilizare cronica
ser hiperimun antitetanic purificat si concentrat
ser hiperimun antibotulinic purificat si concentrate
Riscul socului anafilactic in terapia specifica antidifterica poate fi prevenit daca recurgem la:
intradermoreactia (de rutina)
gama-globulina umana hiperimuna antidifterica
desensibilizare acuta (la nevoie)
ser antidifteric eterolog purificat si concentrat
gama-globulina umana normal
Perturbari in microbiocenozele organismului uman pot surveni ca urmare a:

unor modificari in structura receptorilor pentru liganti bacterieni
administrari de antibiotice
modificarii nutrientilor oferiti de suprafetele organismului
cresterea temperaturii si umiditatii atmosferice
nici una din ele
Imunitatea mediata celular este stimulata eficient prin:

vaccinuri inactivate
anatoxine purificate si adsorbite
vaccinuri clonate
vaccinuri vii atenuate
vaccinuri chimice
Surse de infectie pot fi cu exceptia:

bolnavi cu boala infectioasa acuta
persoane cu infectie inaparenta
bolnavii cu boala infectioasa cronica
purtatorii sanatosi de microbi patogeni
persoane cu infectie latenta
In raport cu doza, endotoxinele determina:

paralizii
leucopenie
hipotensiune
coagulare deseminata intravasculara
febra
Despre endotoxine se poate afirma:

fac parte integrata din structura peretelui celular
sint termostabile
au structura glucolipoproteica
au structura glucolipidica si polizaharidica
sub actiunea formalinei se transforma in anatoxina
Despre exotoxine se poate afirma:

sub actiunea formalinei si temperaturii se inactiveaza partial
se elimina usor din celula in mediu
sint termolabile
poseda toxcititate marcata
sint alcatuite din substante proteice
Se manifesta in prezenta complementului urmatoarea reactie:

hemaglutinare
precipitare
hemoliza
Coombs
inhibare a hemaglutinarii
Despre complement se poate afirma:

constituie un complex de proteine care se contin in serul proaspat
participa in unele reactii imunologice
este un factor nespecific de rezistenta
constituie un complex de lipopolizaharide
stimuleaza reproducerea virusurilor
Prezenta tranzitorie a bacteriilor in singe fara a se multiplica include notiunea de:

bacteriemie
toxinemie
septicopiemie
virusemie
septicemia
In diagnosticul rapid al infectiilor pot fi utilizate urmatoarele reactii:
de neutralizare
de fixare a complementului
de hemaglutinare indirecta
ELISA
RIF directa
Alegeti definitia imunitatii artificiale active:

nereceptivitatea macroorganismului fata de agentii genetici straini in urma suportarii unei boli
infectioase
nereceptivitatea macroorgansimului fata de agentii genetici straini in urma suportarii bolilor
alergice
nereceptivitatea macroorganismului fata de agentii genetici straini in urma utilizarii vaccinelor
nereceptivitatea macroorganismului fata de agentii genetici straini in urma utilizarii serurilor
imune
nereceptivitatea macroorganismului fata de agentii genetici straini care se instaleaza in urma
transferului anticorpilor gata de la mama la fat transplacentar
Alegeti definitia imunitatii naturale active:

alergice
infectioase
nereceptivitatea macroorganismului fata de agentii genetici straini in urma utilizarii vaccinelor
nereceptivitatea macroorganismului fata de agentii genetici straini in urma utilizarii serurilor
imune
nereceptivitatea macroorganismului fata de agentii genetici straini care se instaleaza in urma
transferului anticorpilor gata de la mama la fat transplacentar
Alegeti definitia imunitatii artificiale pasive:

Nereceptivitatea macroorganismului fata de agentii genetici straini in urma suportarii unei boli
infectioase
alergice
Nereceptivitatea macroorganismului fata de agentii genetici straini in urma utilizarii
vaccinurilor
Nereceptivitatea macroorganismului fata de agentii genetici straini in urma transferului
anticorpilor gata de la mama la fat transplacentar
Nereceptivitatea macroorganismului fata de agentii genetici straini in urma utilizarii serurilor
imune
Alegeti definitia imunitatii naturale pasive:

infectioase
alergice
Nereceptivitatea macroorganismului fata de agentii genetici straini in urma utilizarii
vaccinurilor
Nereceptivitatea macroorganismului fata de agentii genetici straini in urma utilizarii serurilor
imune
Alegeti definitia imunitatii antimicrobiene:

Nereceptivitatea macroorganismului fata de toxinele microbiene
Nereceptivitatea macroorganismului fata de agenti genetici straini in urma utilizarii serurilor
imune
Nereceptivitatea macroorganismului fata de microroganisme
alergice
Alegeti definitia imunitatii antitoxice:

Nereceptivitatea macroorganismului fata de toxinele microbiene
Nereceptivitatea macroorganismului fata de microorganisme
infectioase
alergice
Indicati factorii nespecifici a 1-i linii de aparare a macroorganismului:

tegumentul
mucoasele
ganglionii limfatici
IgA
IgG
Indicati conditiile de antigenitate a substantelor:

sa fie straina, necunoscuta pentru macroorganism
sa aiba o greutate moleculara mai mare de 10000 daltoni
sa aiba o conformatie spatiala stabila
sa aiba o structura chimic cit mai complexa
sa aiba o greutate moleculara mai mica de 10000 daltoni
IgA se caracterizeaza prin:

degradeaza peste 20 zile
reprezinta aproximativ 17% din totalul imunoglobulinelor organismului
se afla in singe in proportii de 42% din totalul IgA
se afla in secretii si pe suprafata mucoaselor in 58% din totalul IgA
nu activeaza complementul
IgM se caracterizeaza prin:

au greutatea moleculara 900000 daltoni
reprezinta 3% din totalul Ig organismului
au greutatea moleculara 10000 daltoni
nu se transmit transplacentar
se gasesc predominant intravascular
IgE se caracterizeaza prin:

au greutate moleculara 190000 daltoni
nu activeaza complementul
o parte din Ig sint circulante, o parte sint fixate de suprafata mastocitelor
degradeaza peste 10 zile
joaca rol important in declansarea starilor de hipersensibilitate de tip anafilactic
IgD se caracterizeaza prin:

are greutate moleculara de 180000 daltoni
majoritatea Ig se gasesc pe suprafata limfocitelor B
reprezinta 0,2% din totalul Ig serice
functia biologica nu este bine precizata
joaca un rol important in declansarea starilor de hipersensibilitate de tip anafilactic
IgG se caracterizeaza prin:

joaca rol important in declansarea starilor de hipersensibilitate de tip anafilactic
sint prezente in cantitati reduse in secretiile salivare si intestinale
au o contributie importanta in apararea locala la nivelul alveolelor pulmonare
functia biologica nu este bine precizata
majoritatea imunoglobulinelor se gasesc pe suprafata limfocitelor B
Indicati factorii nespecifici umorali ai macroorganismului:

opsoninele
leucinele
properdina
interferonul
fagocitii
Septicemia insotita de formarea focarelor purulente in organele interne se numeste:

septicemie
virusemie
bacteriemie
septicopiemie
anemie
Infectia produsa de 2 sau mai multe specii microbiene se numeste:
reinfectie
suprainfectie
recidiva
infectie mixta
inefctie latent
Infectia repetata cu aceeasi specie microbiana, care a provocat boala ce sa sfirsit prin
insanatosire se numeste:
reinfectie
suprainfectie
recidiva
infectie mixta
infectie latent
Intoarcerea simptomelor aceleasi boli se numeste:

infectie acuta
recidiva
infectie cronica
infectie latenta
suprainfectie
Proteinei "C" reactive este caracteristic:

este gama-globulina
apare in ser la bolnavii cu boli infectioase acute
interactioneaza cu fractiunile polizaharidice a capsulei microbiene
are actiune bacteriostatica fata de agentul patogen al difteriei
distruge peptidoglicanul din peretele celular al microorganismelor
Lizozimului ii este caracteristic:

este gama-globulina
este un ferment
distruge peptidoglicanul din peretele celular al bacteriilor
hidroliezaza peretelular al bacteriilor formind sferoplasti si protoplasti
se sintetizeaza de celulele mononucleare si polinucleare
Interferonului ii este caracteristic:

inhiba replicarea ADN-lui viral
poseda actiune antivirala pronuntata
este produs de celulele eucariote
hidrolizeaza peretele celular al bacteriilor
interactioneaza cu fractiunile polizaharidice a capsulei microbiene
Lizinelor le este caracteristic:

este o fractiune a proteinelor serului
sint termostabile
au actiune bactericida preponderent fata de microorganismele grampozitive
au actiune sporocida
au actiune antivirala pronuntata
Complementului ii este caracteristic:

are actiune sporocida
este un complex de alfa-, beta- si gama-globuline
este sintetizat de celulele hepatice si splenice
este alcatuit din 15 fractiuni proteice
este factor umoral nespecific
Alegeti definitia corecta a anticorpilor incompleti:

Ac ce poseda 2 centre active, paralizeaza determinantele antigenice, formind macroagregate
Ac ce au un singur centru activ, paralizeaza determinantele antigenice, dar nu formeaza
macroagregate
Ac ce au 3 centre active, paralizeaza determinantele antigenice, formind macroagregate
In calitate de adjuvant la obtinerea vaccinurilor poate fi utilizat:

particule de carbune activat
particule de celuloza
hidroxid de aluminiu
eritrocite de berbec
eritrocite de cal
Informatii colectie:
1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut este:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
2) Pentru micoplasme este caracteristic:
a) [x] Lipsa peretelui celular.

b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină
c) [ ] Formarea sporilor
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol
e) [ ] Prezenţa peptidoglicanului
---------------------------------------------------------------------
3) Clostridiile se caracterizează prin:
a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei.

b) [x] Formarea sporilor care deformează celula
c) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente
e) [ ] Sunt gramnegative
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru bacili este caracteristic:
a) [ ] Formează spori care deformează celula

b) [ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula
c) [x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei
d) [ ] Sunt monotrichi
e) [ ] Sunt eucariote
---------------------------------------------------------------------
5) Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Structură acelulară.
b) [ ] Se cultivă pe medii elective
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari
e) [ ] Posedă capsulă
---------------------------------------------------------------------
6) Pentru treponeme este caracteristic:
a) [ ] Posedă polimorfism pronunţat

b) [ ] Posedă flageli peritrichi
c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d) [ ] Posedă 4-8 spire neregulate
e) [x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
---------------------------------------------------------------------
7) Despre leptospire se poate afirma:
a) [ ] Posedă formă bacilară

b) [ ] Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
c) [ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
d) [x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente conţine:
a) [ ] Cantitate mare de proteine

b) [x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic
c) [ ] Cantitate mare de peptidoglican
d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
e) [ ] Toate de mai sus
---------------------------------------------------------------------
9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
c) [ ] Neisser
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Burii-Hins
---------------------------------------------------------------------
10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
c) [ ] Ziehl - Neelsen
d) [ ] Gram
e) [x] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
c) [x] Neisser
e) [ ] Giemsa
---------------------------------------------------------------------
12) Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei este:
a) [x] Coloraţia Giemsa

c) [ ] Neisser
d) [ ] Burri-Hins
e) [ ] Loeffler
---------------------------------------------------------------------
13) Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare:
a) [ ] Neisser
b) [ ] Burri-Hins
c) [ ] Loeffler
d) [x] Aujeszki
e) [ ] Morozov
---------------------------------------------------------------------
14) Substanţa nucleară se pune în evidenţă prin metoda:
a) [ ] Tratarea cu acid sulfuric de 5%
b) [ ] Mordanţarea preparatului cu acid clorhidric de 0,5%

c) [ ] Prelucrarea frotiului cu alcool metilic şi eter
d) [x] Reacţia microchimică Feulgen
e) [ ] În microscopul cu contrast de fază
---------------------------------------------------------------------
15) De selectat elementul permanent de structură al celulei bacteriene:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Flagelii
c) [x] Membrana citoplasmatică
d) [ ] Fimbriile
e) [ ] Granulaţiile de volutină
---------------------------------------------------------------------
16) Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a microorganismelor în prelevatul patologic:
a) [ ] Microscopia cu fond întunecat

b) [x] Microscopia imunofluorescentă
c) [ ] Microscopia cu contrast de fază
d) [ ] Microscopia optică cu sistem de imersie
e) [ ] Microscopia optică cu obiectiv uscat
---------------------------------------------------------------------
17) Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu litere majuscule, cu excepţia:
a) [ ] Clasa
b) [ ] Ordinul
c) [ ] Familia
d) [ ] Genul
e) [x] Specia
---------------------------------------------------------------------
18) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi, cu excepţia:
a) [ ] Origine comună
b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
---------------------------------------------------------------------
19) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
20) Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Chimică
d) [ ] Sintetică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
21) Puterea de rezoluţie a microscopului optic este egală cu:
a) [ ] 2,0 mkm
b) [x] 0,2 mkm
c) [ ] 0,1 mkm
d) [ ] 0,01 mkm
e) [ ] 0,001 mkm
---------------------------------------------------------------------
22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru:
a) [ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului

b) [ ] Contrastarea obiectului studiat
c) [x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat
d) [ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv
e) [ ] Refractarea razelor de lumină
---------------------------------------------------------------------
23) În microscopia optică uleiul de imersie are următoarea particularitate:
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului

b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
---------------------------------------------------------------------
24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
26) Se divid în câteva planuri următorii coci:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [ ] Sarcina
e) [x] Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate:
a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid în câteva planuri
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
d) [ ] Se divid într-un singur plan
e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
---------------------------------------------------------------------
30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [x] Lofotriche
c) [ ] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:
a) [ ] Monotriche
b) [ ] Lofotriche
c) [x] Amfitriche
d) [ ] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coci
b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
d) [ ] Mycoplasme
e) [x] Vibrioni
---------------------------------------------------------------------
33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [ ] Spirochaeta
c) [ ] Rickettsia
d) [ ] Mycoplasma
e) [x] Bacterium
---------------------------------------------------------------------
34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă

b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă
c) [ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide
d) [ ] Participă în conjugarea bacteriană
e) [x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali
---------------------------------------------------------------------
35) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
a) [ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă

b) [ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă
c) [x] Sunt constituiţi din proteine
d) [ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană
e) [ ] Sunt fixaţi de ribozomi
---------------------------------------------------------------------
36) Capsula bacteriană:
a) [ ] Conţine 90% peptidoglican

b) [ ] Conţine 5-20% lipoproteine
c) [ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile
d) [x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
e) [ ] Participă la sinteza peretelui celular
---------------------------------------------------------------------
37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate prin:
a) [x] Autoclavare la o atmosferă

b) [ ] Tindalizare în baia de apă la 58 C
c) [ ] Filtrare
d) [ ] În pupinel la 160 0C
e) [ ] Prin metode chimice
---------------------------------------------------------------------
38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă:
a) [ ] CMI : CT = 8 : 8
b) [ ] CMI : CT = 8 : 2
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4
e) [x] CMI : CT = 8 : 32
---------------------------------------------------------------------
39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei:
a) [ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice

b) [ ] Inhibă replicarea ADN
c) [x] Inhibă sinteza peptidoglicanului
d) [ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza
e) [ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei
---------------------------------------------------------------------
40) Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor:
a) [ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager

b) [x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei
c) [ ] Blocează sinteza ADN-ului
d) [ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice
e) [ ] Blochează activitatea ribozomilor
---------------------------------------------------------------------
41) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic
c) [ ] Acidul folic
d) [x] Acidul clavulanic
e) [ ] Acidul fenilpiruvic
---------------------------------------------------------------------
42) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu:
a) [ ] Acidul paraaminobenzoic
b) [ ] Acidul sulfanilamidic
c) [ ] Acidul ascorbinic
d) [ ] Acidul fenilpiruvic
e) [x] Sulbactam
---------------------------------------------------------------------
43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive Appelmann
b) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid
c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid
d) [x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide
e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal
---------------------------------------------------------------------
44) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:
a) [ ] Plajelor sterile
b) [ ] Precipitării în gel
c) [x] Difuzimetrică
d) [ ] Otto
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a microorganismelor:
a) [x] Liofilizare
b) [ ] Congelare
c) [ ] Sterilizare prin căldură uscată
d) [ ] Pasteurizare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
46) Se efectuează la 160-1800C :
a) [ ] Pasteurizarea
b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi
c) [ ] Liofilizarea
d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:
a) [ ] Congelarea
b) [ ] Liofilizarea
c) [ ] Filtrarea
d) [x] Pasteurizarea
e) [ ] Tindalizarea
---------------------------------------------------------------------
48) Este o metodă de sterilizare fracţionată:
a) [ ] Cu vapori sub presiune

b) [ ] Cu căldură uscată
c) [x] Tindalizarea
d) [ ] Pasteurizarea
e) [ ] Filtrarea
---------------------------------------------------------------------
49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze:
a) [x] Antagonism
b) [ ] Sinergism
c) [ ] Simbioză
d) [ ] Interferenţă
e) [ ] Metabioză
---------------------------------------------------------------------
50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:
a) [ ] Nutriţia bacteriană
b) [ ] Respiraţia bacteriilor
c) [x] Enzimele microbiene
d) [ ] Mediile de cultură
e) [ ] Metabolismul microbian
---------------------------------------------------------------------
51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
a) [ ] Sunt de natură polizaharidică

b) [x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
c) [ ] Posedă activitate la temperatura 00C
d) [ ] Posedă activitate la temperatura 650C
e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular
---------------------------------------------------------------------
52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant:
a) [ ] Patogene
b) [ ] Cultivate în laborator
c) [x] Formele sporulate
d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
e) [ ] Care au capacitatea de adeziune
---------------------------------------------------------------------
53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Rata de creştere devine nulă

b) [ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
c) [ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
d) [x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
e) [ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală
---------------------------------------------------------------------
54) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
a) [ ] Otto
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [ ] Furt
e) [ ] Fischer
---------------------------------------------------------------------
55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului ambiant se
numeşte:
a) [ ] Sterilizare
b) [ ] Antisepsie
c) [x] Asepsie
d) [ ] Dezinfecţie
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai joase de 600C se numeşte:
a) [x] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [ ] Congelare
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
57) Către mediile de transport se referă:
a) [ ] Mediile Hiss
b) [x] Soluţia fosfat-tampon
c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi
e) [ ] Geloză-sânge
---------------------------------------------------------------------
58) Profagul reprezintă:
a) [ ] Forma vegetativă a fagului virulent

b) [ ] Forma vegetativă a fagului temperat
c) [ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian
d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian
e) [ ] Formă imatură de fag
---------------------------------------------------------------------
59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi:
a) [x] 0 - + 200C
b) [ ] + 20 - + 400C
c) [ ] + 45 - + 600C
d) [ ] - 10 - + 100C
e) [ ] > 600C
---------------------------------------------------------------------
60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte:
a) [ ] Tindalizare
b) [ ] Pasteurizare
c) [ ] Sterilizare
d) [x] Dezinfecţie
e) [ ] Liofilizare
---------------------------------------------------------------------
61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim:
a) [ ] 1000C - 20 minute
b) [ ] 1150C - 60 minute
c) [x] 1200C - 15-20 minute
d) [ ] 1600C - 30 minute
e) [ ] 1800C - 60 minute
---------------------------------------------------------------------
62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:
a) [ ] Aerobe
b) [ ] Anaerobe
c) [ ] 5-10% azot
d) [x] 5-10% bioxid de carbon
e) [ ] 5-10% oxid de etilen
---------------------------------------------------------------------
63) Conjugarea reprezintă:
a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie acceptor

b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
c) [ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta via un bacteriofag
d) [ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-un duplex
diferit al aceleiaşi celule
e) [ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
---------------------------------------------------------------------
64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu excepţia:
a) [ ] Difteria
b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Scarlatina
d) [x] Bruceloza
e) [ ] Gangrena gazoasă
---------------------------------------------------------------------
65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig:
a) [ ] Ig M
b) [x] Ig G
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig D
e) [ ] Ig E
---------------------------------------------------------------------
66) Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:
a) [ ] Limfocitele B
b) [x] Limfocitele T
c) [ ] Ig A
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
---------------------------------------------------------------------
67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) :
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [x] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
68) Traversează în formă activă bariera placentară:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
70) Reprezintă clasa macroglobulinelor:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
71) Indică şi predomină in infecţia acută
a) [ ] Ig A
b) [x] IgM
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
72) Asigură imunitatea postinfecţioasă:
a) [ ] Ig A
b) [ ] Ig M
c) [x] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] Ig D
---------------------------------------------------------------------
73) Sunt sensibile la cisteină:

a) [ ] Ig A
b) [x] Ig M
c) [ ] Ig G
d) [ ] Ig E
e) [ ] IgD
---------------------------------------------------------------------
74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică caracteristică:
a) [x] Infecţia acută

b) [ ] Infecţia cronică
c) [ ] Infecţia secundară
d) [ ] Reinfecţia
e) [ ] Suprainfecţia
---------------------------------------------------------------------
75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de microorganisme după vindecare:
a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
c) [ ] Infecţie secundară
d) [x] Reinfecţie
e) [ ] Suprainfecţie
---------------------------------------------------------------------
76) Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă:
a) [ ] Infecţia acută
b) [x] Suprainfecţie
c) [ ] Infecţie secundară
d) [ ] Reinfecţie
e) [ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul unei primoinfecţii :
a) [ ] Infecţie acută
b) [ ] Infecţie cronică
c) [x] Infecţie secundară
d) [ ] Suprainfecţie
e) [ ] Reinfecţie
---------------------------------------------------------------------
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului în organism:
a) [ ] Suprainfecţie
b) [ ] Reinfecţie
c) [ ] Infecţie acută
d) [ ] Infecţie secundară
e) [x] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
79) Complementul poate fi activat pe calea:
a) [ ] Butilen-glicolică
b) [ ] Fermentativă
c) [ ] Acidă mixtă
d) [x] Clasică
e) [ ] Oxidativă
---------------------------------------------------------------------
80) În reacţiile anafilactice sunt implicate:
a) [ ] Ig A
b) [x] Ig E
c) [ ] Ig D
d) [ ] Ig M
e) [ ] Ig G
---------------------------------------------------------------------
81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica:
a) [x] Bacteriemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:
a) [ ] Virusemie
b) [x] Septicemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie
---------------------------------------------------------------------
83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Toxinemie
c) [x] Septicopiemie
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie
---------------------------------------------------------------------
84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:
a) [ ] Septicopiemie
b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [x] Virusemie
e) [ ] Septicemie
---------------------------------------------------------------------
85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) [ ] Septicemie
b) [ ] Septicopiemie
c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
e) [x] Toxinemie
---------------------------------------------------------------------
86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie:
a) [x] Coombs
b) [ ] Precipitare
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Bacterioliză
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie:
a) [ ] Hemaglutinare
b) [ ] Coombs
c) [x] Hemoliză
d) [ ] Precipitare
e) [ ] Inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea reacţie:
a) [ ] Bacterioliză
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
d) [ ] Reacţia Coombs
e) [x] Precipitare
---------------------------------------------------------------------
89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic
b) [ ] Antigenul K superficial
c) [x] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic
b) [ ] Antigenul K superficial
c) [ ] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
e) [ ] Antigenul F
---------------------------------------------------------------------
91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene:
a) [ ] Vaccin polivalent
b) [x] Vaccin monovalent
c) [ ] Vaccin asociat
d) [ ] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vacinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite:
a) [ ] Vaccin monovalent
b) [x] Vaccin polivalent
c) [ ] Vaccinul BCG
d) [ ] Anatoxina botulinică
e) [ ] Anatoxina stafilococică
---------------------------------------------------------------------
93) Meningococii se transmit prin:
a) [x] Picături Flugge

b) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
c) [ ] Praf
d) [ ] Alimente contaminate
e) [ ] Apa contaminată
---------------------------------------------------------------------
94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform se indică:
a) [ ] Hemoculturi repetate
b) [ ] Uroculturi
c) [ ] Mieloculturi
d) [x] Coproculturi
e) [ ] Rozeoloculturi
---------------------------------------------------------------------
95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă este:
a) [ ] Alfa-hemolizina
b) [ ] Beta-lactamaza
c) [ ] Fermentarea glucozei
d) [ ] Lipaza
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:
a) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide

b) [x] Diluţiilor succesive în medii solide
c) [ ] Difuzimetrică
d) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann
e) [ ] Plajelor sterile în gel
---------------------------------------------------------------------
97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
c) [ ] Schick
d) [x] Burnet
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :
a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
c) [ ] Schick
d) [ ] Burnet
e) [x] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de neutralizare:
a) [ ] Burnet
b) [ ] Dick
c) [ ] Ţuvercalov
d) [x] Schick
e) [ ] Mantoux
---------------------------------------------------------------------
100) Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:
a) [x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza

b) [ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza
c) [ ] Sunt rezistenţi în mediul acid
d) [ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
e) [ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
a) [ ] E. coli
b) [ ] S. enterica
c) [ ] V. parahaemolyticus
d) [ ] S. dysenteriae
e) [x] V. cholerae
---------------------------------------------------------------------
102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
a) [x] TCBS
b) [ ] Tinsdal
c) [ ] Wilson- Blair
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev
---------------------------------------------------------------------
103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :
a) [ ] Penicilină
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină
e) [ ] Clindamicină
---------------------------------------------------------------------
104) V. cholerae (clasic) este sensibil la:
a) [ ] Bacteriofagul eltor
b) [ ] Bacteriofagul A
c) [ ] Bacteriofagul B
d) [x] Bacteriofagul C
e) [ ] Bacteriofagul D
---------------------------------------------------------------------
105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
a) [ ] Vaccin viu atenuat

b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic
c) [ ] Vaccin ribosomal
d) [ ] Vaccin semisintetic
e) [x] Vaccin inactivat
---------------------------------------------------------------------
106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul:
a) [ ] Rappoport
b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată
c) [x] Apă peptonată alcalină
d) [ ] Mediul Muller
e) [ ] Mediul cu selenit
---------------------------------------------------------------------
107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează:
a) [ ] Adenozintrifosfatul
b) [ ] Adenozindifosfatul
c) [ ] Oxidoreductazele celulare
d) [x] Adenilatciclaza
e) [ ] Hidrolazele
---------------------------------------------------------------------
108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
a) [ ] Reacţia de neutralizare
b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Reacţia de fixare a complementului
d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Reacţia de imobilizare
---------------------------------------------------------------------
109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
c) [ ] Diplobacterii
d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
e) [ ] Bastonaşe solitare
---------------------------------------------------------------------
110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
a) [ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
c) [ ] Contact direct
d) [ ] Prin vectori
e) [x] Fecalo-oral
---------------------------------------------------------------------
111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei

b) [ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată
c) [ ] Turbiditate omogenă
d) [x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
e) [ ] Peliculă groasă zbârcită
---------------------------------------------------------------------
112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează:
a) [ ] Infecţii holeriforme
b) [x] Infecţii dizenteriforme
c) [ ] Enterocolite hemoragice
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:
a) [x] Infecţii holeriforme

b) [ ] Infecţii dizenteriforme
c) [ ] Enterocolite hemoragice
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore semitransparente

b) [x] Forma S de culoare albastru-închis
c) [ ] Negre cu luciu metalic
d) [ ] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze, de forma R
---------------------------------------------------------------------
115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore transparente

b) [ ] Forma S de culoare albastru-închis
d) [x] Roşii cu luciu metalic
e) [ ] Roze de forma R
---------------------------------------------------------------------
116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu seruri:
a) [ ] ABCDE
b) [ ] O 1
c) [x] OKA
d) [ ] O 4,5
e) [ ] O 9
---------------------------------------------------------------------
117) E. coli se caracterizează prin:
a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
---------------------------------------------------------------------
118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor determină:
a) [ ] Specia
b) [ ] Genul
c) [x] Familia
d) [ ] Biovariantele
e) [ ] Hemovariantele
---------------------------------------------------------------------
119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [x] Genului
c) [ ] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea:
a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae
b) [ ] Genului
c) [x] Speciei
d) [ ] Biovariantelor
e) [ ] Hemovariantelor
---------------------------------------------------------------------
121) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin:

a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice secundare
d) [x] Teste biochimice primare
e) [ ] Antibioticogramă
---------------------------------------------------------------------
122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste biochimice:
a) [ ] Teste serologice
b) [ ] Fagoidentificare
c) [ ] Teste biochimice primare
d) [x] Teste biochimice secundare
e) [ ] Antibioticogramă.
---------------------------------------------------------------------
123) Genul Shigella include specia:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [ ] S. Enteritidis
d) [ ] S. Newport
e) [ ] S. salamae
---------------------------------------------------------------------
124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
a) [x] Mici, netede, transparente, incolore

b) [ ] Forma S , colorate în roz.
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
e) [ ] Pitice, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
a) [ ] Forma S, colorate în roşu

b) [x] Mici, netede, transparente, incolore
d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
e) [ ] Mici, mucoide, incolore
---------------------------------------------------------------------
126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul:
a) [ ] Bulion biliat cu glucoză

b) [ ] Sauton
c) [ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
a) [ ] De transport
b) [x] De îmbogăţire
c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) [ ] Speciale
---------------------------------------------------------------------
128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Materii fecale
c) [x] Sânge
d) [ ] Bilă
e) [ ] Exudate rinofaringiene
---------------------------------------------------------------------
129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a
c) [ ] O 1, 12 : H g, m
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
e) [ ] O 6, 7 : H c
---------------------------------------------------------------------
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic:
a) [ ] Coprocultura
b) [ ] Urocultura
c) [x] Hemocultura
d) [ ] Bilicultura
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH
---------------------------------------------------------------------
133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [x] Reacţia Widal cu antigen O şi H

b) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
c) [ ] Mielocultura
d) [ ] Urocultura
e) [ ] Bilicultura
---------------------------------------------------------------------
134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [ ] Hemocultura
b) [ ] Bilicultura
c) [ ] Rozeolocultura
d) [x] Coprocultura
e) [ ] Mielocultura
---------------------------------------------------------------------
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] 1 : 50
b) [x] 1 : 200
c) [ ] 1 : 800
d) [ ] 1 : 3200
e) [ ] 1 : 12 800
---------------------------------------------------------------------
136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:
a) [ ] Alergeni microbieni
b) [ ] Microorganisme inactivate
c) [x] Microorganisme vii
d) [ ] Toxine microbiene
e) [ ] Diagnosticuri
---------------------------------------------------------------------
137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:
a) [ ] Mari, rugoase, forma R, colorate în albastru

b) [ ] Mari, plate, de culoare roză
c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii:
a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate

b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie
c) [x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore
e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali:
a) [ ] C. diphtheriae
b) [x] C. tetani
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans
---------------------------------------------------------------------
140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
a) [ ] Capsula
b) [ ] Endotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina
---------------------------------------------------------------------
141) M. tuberculosis se caracterizează prin:
a) [x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni

b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii contaminate
c) [ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar
d) [ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa
e) [ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz
---------------------------------------------------------------------
142) C. diphtheriae se caracterizează prin:
a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale

b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic
c) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi suprarenalelor
d) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
e) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi
---------------------------------------------------------------------
143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic:
a) [ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant

b) [ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni
c) [ ] Echipament bogat de enzime metabolice
d) [x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare
e) [ ] Este sporogen
---------------------------------------------------------------------
144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere:
a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide
b) [ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei
c) [x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei
d) [ ] Formează capsulă în organism
e) [ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
---------------------------------------------------------------------
145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
b) [ ] Parapertusei
c) [x] Tusei convulsive
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Reumatismului
---------------------------------------------------------------------
146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
a) [ ] Scarlatină
b) [x] Bruceloză
c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
a) [x] Difterie
b) [ ] Tuberculoză
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Tusea convulsivă
e) [ ] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
a) [ ] Scarlatină
b) [ ] Tusea convulsivă
c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
e) [ ] Difterie
---------------------------------------------------------------------
149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în:
a) [ ] Tularemie
b) [ ] Difterie
c) [ ] Tetanos
d) [ ] Infecţia stafilococică
e) [x] Scarlatină
---------------------------------------------------------------------
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:
a) [ ] Loewenstein - Jensen
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K
d) [ ] Popescu
e) [ ] Kitt-Tarozzi
---------------------------------------------------------------------
151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii:
a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit

b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair
c) [x] Rugoase, mari, conopidiforme, crem-bej
d) [ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie
e) [ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă
---------------------------------------------------------------------
152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii caracteristice:
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej

b) [ ] Negre, lenticulare
c) [x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur
d) [ ] Mari, negre, cu halou brun
e) [ ] Roşii cu luciu metalic
---------------------------------------------------------------------
153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
a) [ ] Hialuronidazei
b) [ ] Hemolizinei beta
c) [x] Capsulei polizaharidice
d) [ ] Pililor
e) [ ] Cord-factorului
---------------------------------------------------------------------
154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură.
a) [ ] Geloză hepatică
b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [ ] Bulionul biliat
---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul mediu de cultură:
a) [ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou

b) [ ] Mediul cu glicerină şi cartof
c) [x] Geloză peptonatăt
d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
---------------------------------------------------------------------
156) Sporogeneza este caracteristică pentru:
a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
c) [ ] B. melitensis
d) [ ] F. tularensis
e) [ ] C. diphtheriae
---------------------------------------------------------------------
157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi intestinală:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [x] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [ ] Infecţia stafilococică
---------------------------------------------------------------------
158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu caracter supurativ:
a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
c) [ ] Antraxul
d) [ ] Pesta
e) [x] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
a) [ ] Bruceloză
b) [ ] Tularemie
c) [ ] Antrax
d) [x] Pestă
e) [ ] Infecţii stafilococice
---------------------------------------------------------------------
160) Habitat natural a S. aureus este:
a) [x] Cavitatea nazală

b) [ ] Orofaringele
c) [ ] Laringele
d) [ ] Jejunul
e) [ ] Toate de mai sus
---------------------------------------------------------------------
161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
a) [x] S. aureus
b) [ ] N. meningitidis
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis
e) [ ] S. pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
a) [ ] S. aureus
b) [x] B. anthracis
c) [ ] N. meningitidis
d) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
a) [ ] S. aureus
b) [ ] B. anthracis
c) [ ] Y. pestis
d) [x] S. pyogenes
e) [ ] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
164) Posedă proteina A :
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] S.epidermidis
d) [ ] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:
a) [ ] B. anthracis
b) [ ] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [x] B. abortus
e) [ ] C. tetani
---------------------------------------------------------------------
166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:
a) [ ] S. pyogenes
b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis
d) [ ] S. aureus
e) [x] N. gonorrhoeae
---------------------------------------------------------------------
167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
a) [x] S. aureus
b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] E. coli
---------------------------------------------------------------------
168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:
a) [ ] Brucelozei
b) [ ] Pestei
c) [x] Antraxului
d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] Febrei Q
---------------------------------------------------------------------
169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat:
a) [ ] S. pyogenes
b) [x] B. anthracis
c) [ ] M. tuberculosis
d) [ ] B. abortus
e) [ ] Y. pestis
---------------------------------------------------------------------
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:
a) [x] C. perfringens
b) [ ] C. novyi
c) [ ] C. histolyticum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. sordellii
---------------------------------------------------------------------
171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a) [ ] Rujeolă
b) [x] Gonoree
c) [ ] Oreion
d) [ ] Tularemie
e) [ ] Tusea convulsivă
---------------------------------------------------------------------
172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
a) [ ] Geloză peptonată la 370C

b) [ ] Geloză -ser la 220C
c) [ ] Geloză glucozată la 370C
d) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370
e) [x] Geloză ser la 370C
---------------------------------------------------------------------
173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de patogenitate:
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina
c) [x] Exotoxina
d) [ ] Endotoxina
e) [ ] Flagelii
---------------------------------------------------------------------
174) Agentul cauzal al botulismului reprezintă:
a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis
b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula
d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
---------------------------------------------------------------------
175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz, coagularea laptelui sunt caracteristice pentru:
a) [ ] C. tetani
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. botulinum
d) [ ] C. septicum
e) [ ] C. novyi
---------------------------------------------------------------------
176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant serveşte următoarea enterobacterie:
a) [ ] Y. enterocolitica
b) [ ] Proteus vulgaris
c) [ ] S. dysenteriae
d) [ ] E. faecalis
e) [x] E. coli
---------------------------------------------------------------------
177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de grup:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [x] O
d) [ ] H
e) [ ] K
---------------------------------------------------------------------
178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de tip (serovar):
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [ ] O
d) [x] H
e) [ ] Vi
---------------------------------------------------------------------
179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul procedeu:
a) [ ] În geloză în coloană
b) [ ] În bulion peptonat
c) [x] În geloză semilichidă
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici)
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată"
---------------------------------------------------------------------
180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură înalt selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură moderat selectiv:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo
c) [ ] Levin
d) [x] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este:
a) [ ] Şobolanul cenuşiu
b) [ ] Puricele de şobolan
c) [x] Omul bolnav
d) [ ] Purtătorul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope
---------------------------------------------------------------------
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este:
a) [x] Şobolanul cenuşiu

b) [ ] Puricele de şobolan
c) [ ] Omul bolnav
d) [ ] Purtătorul de germeni
e) [ ] Animalele sinantrope
---------------------------------------------------------------------
184) Gazda naturală pentru virusul gripal C este:
a) [ ] Porcii
b) [ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus

b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO
c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
e) [ ] Nici unul de mai sus
---------------------------------------------------------------------
186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de:
a) [ ] Liză
b) [x] Inhibare a hemaglutinării
d) [ ] Aglutinare
e) [ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:
a) [ ] Precipitare
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Bacterioliză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
188) Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] ARN monocatenar diploid

b) [x] ARN monocatenar fragmentat
c) [ ] ADN monocatenar circular
d) [ ] ADN dublucatenar
e) [ ] ADN monocatenar liniar
---------------------------------------------------------------------
189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:
a) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de replicare autonomă:
a) [ ] Adenovirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute:
a) [x] Togavirusuri
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
---------------------------------------------------------------------
193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
c) [ ] Virusul gripal
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194) Despre R. prowazekii se poate afirma:
a) [ ] Ca insectă vector servesc puricii

b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii
c) [x] Cauzează tifosul exantematic de recădere
d) [ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi
e) [ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK
---------------------------------------------------------------------
195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici:
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
a) [x] Limfocitele T CD4

b) [ ] Limfocitele T CD8
c) [ ] Epiteliul rinofaringean
d) [ ] Epiteliul urogenital
e) [ ] Enterocitele intestinului subţire
---------------------------------------------------------------------
197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică pentru următoarele virusuri:
a) [ ] Paragripale
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 1200C
b) [ ] Autoclavare la 1100C
c) [ ] Fracţionat la 1000C
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
---------------------------------------------------------------------
200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se numesc:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [x] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager se mai numesc:
a) [ ] Virusuri cu replicare autonomă

b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
d) [x] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Virusuri defective
---------------------------------------------------------------------
204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager se numesc:
a) [ ] Virusuri cu replicarea autonomă

b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [x] Virusuri cu genom de sens +
d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Virusuri defective
---------------------------------------------------------------------
205) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
a) [ ] Apar în orice zonă a SNC

b) [x] Apar în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Apar în epiteliul glandelor salivare
d) [ ] Se determină prin coloraţia Giemsa
e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare
---------------------------------------------------------------------
206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d) [ ] K
e) [ ] NK
---------------------------------------------------------------------
209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD10
---------------------------------------------------------------------
210) Particula virală infectantă se numeşte:
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
213) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este asigurată de:
a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine

b) [x] Conţinut sporit de săruri de Ca
c) [x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic
d) [ ] Prezenţa polimetafosfaţilor
e) [x] Lipsa apei libere
---------------------------------------------------------------------
215) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5%
c) [ ] Fucsină fenicată
d) [x] Fucsină apoasă
e) [x] Soluţia Lugol
---------------------------------------------------------------------
216) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive:
a) [ ] Albastru de metilen
b) [ ] Vezuvina
c) [x] Fucsina Pfeiffer
d) [x] Soluţia Lugol
e) [x] Alcool cu iod
---------------------------------------------------------------------
217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a) [ ] Fucsina Pfeiffer
b) [x] Fucsină fenicată
c) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric 5%
e) [x] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
218) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:
a) [x] Fucsină fenicată

b) [ ] Violet de genţiană
c) [x] Albastru de metilen
d) [x] Acid sulfuric de 5%
e) [ ] Acid clorhidric de 0,5%
---------------------------------------------------------------------
219) În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele:
a) [x] Fucsina Ziehl

b) [ ] Fucsina Pfeiffer
c) [x] Acid clorhidric de 0,5%
d) [x] Acid sulfuric de 5%
e) [x] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
220) În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate:
a) [ ] Acid sulfuric de 5%
b) [x] Fucsină apoasă
c) [x] Tuş de China
d) [ ] Fucsină fenicată
e) [ ] Albastru de metilen
---------------------------------------------------------------------
221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în:
a) [x] Monotriche
b) [x] Amfitriche
c) [x] Lofotriche
d) [x] Peritriche
e) [ ] Politriche
---------------------------------------------------------------------
222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin coloraţiile:
a) [ ] Cu fucsină apoasă
b) [ ] Cu albastru de metilen
c) [x] Prin metoda Gram
d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen
e) [ ] Metoda Burri
---------------------------------------------------------------------
223) Sporii la bacterii se pot situa:
a) [ ] Bipolar
b) [x] Terminal
c) [x] Subterminal
d) [x] Central
e) [ ] Lateral
---------------------------------------------------------------------
224) În componenţa membranei citoplasmatice intră:
a) [x] Proteine
b) [ ] Glucide în cantităţi mari
c) [x] Fosfolipide
d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
e) [x] Oxidoreductaze
---------------------------------------------------------------------
225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu:
a) [x] În perechi
b) [x] În lanţuri
c) [ ] În formă de brăduţ inversat
d) [ ] În formă icosaedrică
e) [x] În ciorchine
---------------------------------------------------------------------
226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii:
a) [x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali

b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor
c) [ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
d) [ ] Participă activ în sporogeneză
e) [x] Este un factor antifagocitar
---------------------------------------------------------------------
227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
a) [ ] Flagelina
b) [ ] Peptidoglicanul
c) [x] Polizaharide
d) [ ] Fosfolipide
e) [x] Polipeptide
---------------------------------------------------------------------
228) Spirochetele reprezintă:
a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire

b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
d) [x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
---------------------------------------------------------------------
229) Mobilitatea bacteriilor se studiază:
a) [x] În microscopul cu fond negru

b) [x] În microscopul cu contrast de fază
c) [ ] În microscopul electronic
d) [x] În microscopul luminiscent
e) [x] În coloană de geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină:
a) [x] Peptidoglicanul
b) [ ] Lipoproteine
c) [ ] Lipopolizaharide
d) [x] Acizi teichoici
e) [ ] Sulfolipide
---------------------------------------------------------------------
231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa:
a) [ ] Fimbriilor
b) [x] Capsulei
c) [ ] Pililor sexuali
d) [x] Flagelilor
e) [x] Granulaţiilor de volutină
---------------------------------------------------------------------
232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Biologică
b) [ ] Biofizică
c) [x] Fizică
d) [x] Chimică
e) [ ] Biochimică
---------------------------------------------------------------------
233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Specia
b) [x] Genul
c) [ ] Familia
d) [ ] Ordinul
e) [ ] Clasa
---------------------------------------------------------------------
234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:
a) [x] Clasa
b) [x] Ordinul
c) [x] Familia
d) [x] Genul
e) [ ] Specia
---------------------------------------------------------------------
235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi:
a) [x] Origine comună

b) [x] Adaptate la un habitat anumit
c) [x] Aparat genetic cromozomial identic
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice
e) [x] Metabolism similar
---------------------------------------------------------------------
236) Se divid într-un singur plan următorii coci:
a) [x] Micrococcus
b) [x] Diploccus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Streptococcus
e) [ ] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
237) Se divid în câteva planuri :
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [x] Tetracoccus
d) [x] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diploccus
c) [x] Tetracoccus
d) [ ] Staphylococcus
e) [x] Sarcina
---------------------------------------------------------------------
239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare

b) [x] Se divid într-un singur plan
c) [ ] Se divid în câteva planuri
d) [x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [ ] Se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:
a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare

b) [ ] Se divid într-un singur plan
c) [x] Se divid în câteva planuri
d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime
e) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
---------------------------------------------------------------------
241) Către formele alungite de microorganisme se referă:
a) [x] Bacterium
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus
d) [ ] Rickettsia
e) [x] Clostridium
---------------------------------------------------------------------
242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:
a) [ ] Hematoxilina
b) [x] Albastru de metilen
c) [x] Fucsina
d) [ ] Tionina
e) [x] Violetul de genţiană
---------------------------------------------------------------------
243) Pentru celulele eucariote este caracteristic:
a) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b) [x] Au membrană nucleară
c) [ ] Conţin mezosomi
d) [x] Conţin reticul endoplasmatic
e) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
244) Pentru celulele procariote este caracteristic:
a) [ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b) [ ] Au membrană nucleară
c) [x] Conţin mezosomi
d) [ ] Conţin reticul endoplasmatic
e) [x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
---------------------------------------------------------------------
245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat denumirile de specii:
a) [ ] Schizomycetes
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus
d) [ ] Bacillus
e) [x] Bacillus anthracis
---------------------------------------------------------------------
246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:
a) [ ] Coccus
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia
d) [x] Vibrio
e) [x] Spirillum
---------------------------------------------------------------------
247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale

b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale
c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian
d) [ ] Poartă un caracter de specie
e) [x] Poartă un caracter de tulpină
---------------------------------------------------------------------
248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Este înconjurat de membrană nucleară

b) [x] Este legat de mezosomii laterali
c) [ ] Este legat de mezosomii septali
d) [x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN
e) [x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară
---------------------------------------------------------------------
249) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a) [x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii

b) [ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii
c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
d) [x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice
e) [ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice
---------------------------------------------------------------------
250) Despre pilii bacterieni se poate afirma:
a) [ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor

b) [x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular
c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară
d) [x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor
e) [ ] Conţin proteină de tip "flagelină"
---------------------------------------------------------------------
251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii compuşi chimici:
a) [ ] Acizi nucleici
b) [x] Fosfolipide
c) [ ] Steroli
d) [x] Proteine
e) [ ] Porine
---------------------------------------------------------------------
252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:
a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor

b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
c) [ ] Menţine forma stabilă a celulei
d) [x] Prezintă o barieră osmotică
e) [x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
---------------------------------------------------------------------
253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din:
a) [ ] Lipopolizaharide
b) [ ] Membrana externă
c) [x] Acizi teihoici
d) [x] Acizi lipoteichoici
e) [x] Peptidoglican
---------------------------------------------------------------------
254) Aranjarea sporilor în celula bacteriană poate fi:
a) [x] Terminală
b) [ ] Bipolară
c) [x] Subterminală
d) [x] Centrală
e) [ ] Haotică
---------------------------------------------------------------------
255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente:
a) [x] Capsomeri
b) [x] Capsidă
c) [x] Supercapsidă
d) [ ] Endospori
e) [ ] Exospori
---------------------------------------------------------------------
256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii:
a) [x] Corpi elimentari

b) [ ] Protoplaşti
c) [x] Corpi reticulari
d) [ ] Reticuli endoplasmatici
e) [x] Forme intermediare
---------------------------------------------------------------------
257) Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi
b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi
c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom
e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
---------------------------------------------------------------------
258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active asupra:
a) [ ] Micoplasmelor
b) [x] Micetelor levuriforme
c) [ ] Micobacteriilor
d) [x] Fungilor dimorfi
e) [ ] Enterobacteriilor
---------------------------------------------------------------------
259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare:
a) [x] De lag
b) [ ] De sporulare
c) [x] Staţionară
d) [x] De declin
e) [ ] Anabioză
---------------------------------------------------------------------
260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este:
a) [ ] ≥ 1
b) [ ] ≥ 2
c) [x] ≥ 4 - 8
d) [x] ≥ 16 - 32
e) [x] ≥ 64
---------------------------------------------------------------------
261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi:
a) [ ] Difuzie şi osmosă
b) [ ] Hidroliză alcalină
c) [x] Hidroliză acidă
d) [ ] Decarboxilare
e) [x] Digestie enzimatică
---------------------------------------------------------------------
262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică:
a) [ ] Comerciale
b) [x] Empirice
c) [x] Artificiale
d) [ ] Semisintetice
e) [x] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe:
a) [ ] Să posede reacţie alcalină

b) [x] Să fie sterile
c) [x] Să fie nutritive
d) [x] Să aibă un anumit redox potenţial
e) [ ] Să fie hipotonice
---------------------------------------------------------------------
265) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) [x] Să fie izotonice

b) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
c) [ ] Să fie hipertonice
d) [ ] Să conţină antibiotice
e) [x] Să posede o anumită viscozitate
---------------------------------------------------------------------
266) Medii de cultură solide sunt următoarele:
a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar

b) [x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar
c) [x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină
d) [x] Ser coagulat
e) [x] Ovalbumină cu gălbenuş coagulate
---------------------------------------------------------------------
267) Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să conţină obligatoriu surse de organogeni,
ca:
a) [x] Oxigen
b) [x] Hidrogen
c) [ ] Sulf
d) [x] Carbon
e) [x] Azot
---------------------------------------------------------------------
268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea următoarelor produse metabolice:
a) [ ] Acizilor organici
b) [x] Indolului
c) [x] Amoniacului
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a culturii pure se realizează cu:
a) [ ] Pipeta Pasteur
b) [x] Ansa bacteriologică
c) [ ] Acul bacteriologic
d) [x] Tamponul
e) [x] Spatula
---------------------------------------------------------------------
270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc următoarele grupuri de bacterii:
a) [x] Microaerofile
b) [x] Anaerobe
c) [x] Facultativ anaerobe
d) [x] Aerobe
e) [ ] Intermediare aerobe
---------------------------------------------------------------------
271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode de creare a anaerobiozei:
a) [x] Mecanică
b) [ ] Sintetică
c) [x] Chimică
d) [x] Fizică
e) [x] Biologică
---------------------------------------------------------------------
272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Forma rotundă

b) [x] Suprafaţă netedă
c) [ ] Suprafaţă rugoasă
d) [x] Consistenţă omogenă
e) [x] Margini regulate
---------------------------------------------------------------------
273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Structură omogenă
b) [x] Suprafaţă rugoasă
c) [ ] Margini regulate
d) [x] Opace
e) [x] Margini dantelate
---------------------------------------------------------------------
274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se face prin următoarele căi:
a) [ ] Pasteurizare
b) [x] Fracţionat cu vapori fluenţi
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Şoc termic la 900C cu răcire momentană
---------------------------------------------------------------------
275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda difuzimetrică include următoarele etape:
a) [x] Insămânţarea culturii testate

b) [ ] Diluţia succesivă a antibioticelor
c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice
d) [ ] Incubarea în termostat 4 - 5 ore
e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile
---------------------------------------------------------------------
276) Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea culturilor microbiene, se determină prin următoarele probe:
a) [x] Antibioticograma
b) [x] Bactriocinogenotipie
c) [x] Serotipie
d) [x] Lizotipie
e) [ ] Fagoidentificare
---------------------------------------------------------------------
277) Fagoidentificarea culturilor microbiene testate se realizează prin următoarele metode:
a) [ ] Appelmann
b) [x] Otto
c) [x] Furt
d) [x] Fischer
e) [ ] Gratia
---------------------------------------------------------------------
278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de temperatură:
a) [x] 1000C
b) [x] 1100C
c) [x] 1200C
d) [x] 1340C
e) [ ] 1600C
---------------------------------------------------------------------
279) După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în următoarele grupe:
a) [ ] De întreţinere
b) [x] Elective
c) [x] De îmbogăţire
d) [x] Diferenţial diagnostice
e) [ ] De transport
---------------------------------------------------------------------
280) De selectat mediile elective:
a) [ ] Apă peptonată
b) [x] Ser coagulat
c) [x] Geloză sânge
d) [x] Bulion glucozat
e) [ ] Mediile Hiss
---------------------------------------------------------------------
281) De selectat mediile de îmbogăţire:
a) [ ] Geloză-sânge
b) [ ] Zeissler
c) [x] Kitt-Tarozzi
d) [x] Muller
e) [x] Cauffmann
---------------------------------------------------------------------
282) Extrasul apos din carne se obţine prin expoziţia produselor din carne macerată la următoarele regimuri:
a) [ ] La frigider 00C
b) [ ] La frigider 4-80C
c) [x] Temperatura camerei
d) [x] Termostat 370C
e) [ ] Baia de apă 1000C
---------------------------------------------------------------------
283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi:
a) [x] Fracţionată cu vapori fluenţi

b) [ ] Pasteurizare
d) [x] Tindalizare
e) [ ] Cu căldură uscată
---------------------------------------------------------------------
284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea următoarelor produse metabolice:
a) [x] Amoniacului
b) [x] Indolului
c) [ ] Acizilor organici
d) [x] Hidrogenului sulfurat
e) [ ] Bioxidului de carbon
---------------------------------------------------------------------
285) Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se realizează prin metoda:
a) [x] Diluţiilor succesive în mediul lichid

b) [ ] Otto
c) [x] Diluţiilor succesive pe medii solide
d) [x] Difuzimetrică
e) [ ] Appelmann
---------------------------------------------------------------------
286) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele:
a) [ ] Zeissler
b) [x] Appelmann
c) [ ] Weinberg
d) [x] Gratia
e) [ ] Ficher
---------------------------------------------------------------------
287) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
a) [ ] Vâscoase
b) [x] Lichide
c) [x] Semilichide
d) [ ] Intermediare
e) [x] Solide
---------------------------------------------------------------------
288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
a) [x] Lactoză
b) [ ] Glucoză
c) [x] Fucsina
d) [ ] Albastru de bromtimol
e) [x] Geloză
---------------------------------------------------------------------
289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:
a) [x] Mecanice
b) [x] Fizice
c) [x] Chimice
d) [x] Biologice
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Au dimensiuni mici
b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente
c) [ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă
d) [x] Marginile sunt neregulate
e) [x] Au structură neomogenă
---------------------------------------------------------------------
291) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) [ ] Să conţină antibiotice
b) [x] Să fie izotonice
c) [x] Să posede anumită viscozitate
d) [ ] Să fie hipotonice
e) [x] Să posede un anumit grad de umiditate
---------------------------------------------------------------------
292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
a) [ ] Dozate
b) [ ] Empirice
c) [x] Simple
d) [x] Compuse
e) [ ] Sintetice
---------------------------------------------------------------------
293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru:
a) [ ] Soluţii apoase
b) [ ] Obiecte din cauciuc
c) [x] Obiecte din porţelan
d) [x] Obiecte din sticlă
e) [x] Instrumente chirurgicale metalice
---------------------------------------------------------------------
294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe include:
a) [ ] Determinarea activităţii biochimice

b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
c) [ ] Studierea caracterelor de cultură
d) [x] Însămânţarea pe placa de geloză
e) [ ] Însămânţarea în şirul Hiss
---------------------------------------------------------------------
295) Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [x] Au suprafaţă netedă

b) [x] Sunt transparente sau semitransparente
c) [x] Se detaşează uşor de la mediu
d) [ ] Marginile sunt neregulate
e) [ ] Au structură granulară
---------------------------------------------------------------------
296) Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:
a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular

b) [x] Funcţia membranei citoplasmatice
c) [x] Sinteza proteinelor
d) [x] Sinteza acizilor nucleici
e) [ ] Sinteza capsulei
---------------------------------------------------------------------
297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian:
a) [ ] Alternativ
b) [x] Pasiv
c) [x] Activ
d) [x] Specific
e) [x] Nespecific
---------------------------------------------------------------------
298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi:
a) [x] Sterilă
b) [x] Nesterilă
c) [ ] Pasivă
d) [x] Activă
e) [ ] Colectivă
---------------------------------------------------------------------
299) O anatoxină este o exotoxină modificată care:
a) [ ] Şi-a pierdut imunogenitatea

b) [x] Şi-a păstrat imunogenitatea
c) [ ] Şi-a păstrat toxicitatea
d) [x] Şi-a pierdut toxicitatea
e) [x] Şi-a păstrat antigenitatea
---------------------------------------------------------------------
300) Activarea complementului poate avea loc pe următoarele căi:
a) [x] Alternativă
b) [ ] Acidă mixtă
c) [x] Clasică
d) [ ] Primară
e) [ ] Secundară
---------------------------------------------------------------------
301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet:
a) [x] Origine heterogenă

b) [ ] Natură lipidică
c) [ ] Nu posedă imunogenitate
d) [x] Posedă antigenitate
e) [x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni
---------------------------------------------------------------------
302) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen incomplet:
a) [x] Nu posedă imunogenitate

b) [ ] Este de natură proteică
c) [x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni
d) [ ] Posedă imunogenitate
e) [x] Posedă antigenitate
---------------------------------------------------------------------
303) Despre complement se poate afirma:
a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt

b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide
c) [ ] Stimulează reproducerea virusurilor
d) [x] Participă în unele reacţii imunologice
e) [x] Este un factor nespecific de rezistenţă
---------------------------------------------------------------------
304) Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii:
a) [ ] IgM
b) [ ] Limfocitele B
c) [x] Sistemul complement
d) [x] Properdină
e) [x] β, x - lizine
---------------------------------------------------------------------
305) Organele periferice ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Măduva osoasă
b) [x] Ganglionii limfatici
c) [x] Splina
d) [ ] Timusul
e) [x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi
---------------------------------------------------------------------
306) Organele centrale ale sistemului imun sunt:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Măduva osoasă
c) [ ] Splina
d) [x] Timusul
e) [ ] Ficatul
---------------------------------------------------------------------
307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Polimorfonucleare
d) [x] Imunoglobuline A, M, G
e) [ ] Macrofage
---------------------------------------------------------------------
308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin:
a) [ ] Originea antigenului
b) [x] Durata perioadei latente
c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) [x] Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) [x] Concentraţia claselor de imunoglobuline
---------------------------------------------------------------------
309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
a) [x] Agentul cauzal

b) [ ] Doza infectantă
c) [x] Poarta de intrare
d) [x] Localizarea primară a agentului în organism
e) [ ] Prezenţa endotoxinelor
---------------------------------------------------------------------
310) În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot fi utilizate:
a) [ ] Trombocite
b) [x] Hematii
c) [ ] Leucocite
d) [x] Particule de celuloză
e) [x] Particule de latex
---------------------------------------------------------------------
311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma:
a) [ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii

b) [ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată
c) [x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d) [ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore
e) [x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
---------------------------------------------------------------------
312) În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi utilizaţi:
a) [ ] Auramina
b) [x] Fosfataza alcalină
c) [ ] Hialuronidaza
d) [x] Peroxidaza din hrean
e) [ ] O - streptolizina
---------------------------------------------------------------------
313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma:
a) [ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular

b) [x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) [x] Reacţia are loc în mediul lichid
d) [x] Reacţia are loc în mediul gelificat
e) [ ] Ca component obligatoriu se utilizează complementul
---------------------------------------------------------------------
314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism determină:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma:
a) [ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară

b) [x] Antigenele se utilizează în stare coloidală
c) [ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d) [x] Este utilizată pentru seroidentificare
e) [x] Este utilizată în medicina legală
---------------------------------------------------------------------
316) Serurile imune curative după modul specific de acţiune orientată se clasifică în următoarele tipuri:
a) [ ] Monovalente anti - H flagelare

b) [ ] Anti - O polizaharidice
c) [x] Antibacteriene
d) [x] Antivirale
e) [x] Antitoxice
---------------------------------------------------------------------
317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul uman sunt:
a) [ ] Antitoxic antidifteric ecvin

b) [x] Imunoglobulină umană hiperimună antitetanică
c) [x] Imunoglobulina standardă
d) [x] Imunoglobulina antistafilococică umană
e) [ ] Imunoglobulina antirabică ecvină
---------------------------------------------------------------------
318) Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul uman sensibilizat cauzează eliberarea următoarelor
substanţe biologic active:
a) [ ] Complementului
b) [ ] Lizozimului
c) [x] Histaminei
d) [x] Serotoninei
e) [x] Bradikininei
---------------------------------------------------------------------
319) Indicaţi serurile imune antitoxice:
a) [ ] Antileptospirozic
b) [x] Antibotulinic
c) [ ] Antiantrax
d) [x] Antitetanic
e) [x] Antidifteric
---------------------------------------------------------------------
320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri:
a) [ ] Antipertussis
b) [ ] Antiexantematic
c) [x] Antigangrenos
d) [x] Antidifteric
e) [ ] Antigripal de tip A
---------------------------------------------------------------------
321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii:
a) [ ] Reacţia de fixare a complementului

b) [ ] De neutralizare
c) [x] ELISA
d) [x] De hemaglutinare indirectă
e) [x] RIF directă
---------------------------------------------------------------------
322) În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi:
a) [ ] Eritrocite de berbec
b) [x] Fosfat de aluminiu
c) [x] Hidroxid de aluminiu
d) [ ] Particule de cărbune activat
e) [x] Poliribonucleotide sintetice
---------------------------------------------------------------------
323) Intradermoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
a) [ ] Leptospirozelor
b) [x] Brucelozei
c) [x] Anraxului
d) [x] Tularemiei
e) [ ] Tifosului exantematic
---------------------------------------------------------------------
324) Despre vaccinuri se poate afirma:
a) [ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) [x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) [x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
d) [x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii
---------------------------------------------------------------------
325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :
a) [x] Agentul cauzal

b) [ ] Doza infectantă
c) [x] Poarta de intrare
d) [x] Localizarea primară a agentului în organism
e) [ ] Prezenţa endotoxinelor
---------------------------------------------------------------------
326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina:
a) [ ] Paralizii
b) [x] Febră
c) [x] Leucopenie
d) [x] Hipotensiune
---------------------------------------------------------------------
327) Despre virulenţă se poate afirma:
a) [ ] Este un caracter de specie

b) [ ] Este un caracter stabil
c) [x] Este un caracter individual al microbului
d) [x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) [x] Virulenţa poate fi diminuată
---------------------------------------------------------------------
328) Patogenitatea reprezintă:
a) [x] Un caracter de specie al microbului

b) [ ] Un caracter individual al microbului
c) [x] Este un caracter determinat genetic
d) [ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil
---------------------------------------------------------------------
329) Gradul de virulenţă se determină în:
a) [x] Dosis certa letalis

b) [x] Dosis letalis minima
c) [ ] Dosis patogenica
d) [x] Dosis letalis 50
e) [x] Dosis infecţiosis
---------------------------------------------------------------------
330) Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:
a) [ ] Flagelii
b) [x] Pilii
c) [x] Glicocalixul
d) [x] Antigenele de suprafaţă
e) [x] Capsula
---------------------------------------------------------------------
331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
a) [x] Hialuronidaza
b) [ ] Sintetaza
c) [x] Neuraminidaza
d) [ ] Transferaza
e) [x] Colagenaza
---------------------------------------------------------------------
332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:
a) [ ] Oxidoreductaze
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [ ] Citocromoxidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [x] Neuraminidaza
---------------------------------------------------------------------
333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
a) [x] Sunt secretate în mediul extracelular

b) [ ] Au origine glucidolipidoproteică
c) [x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) [ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
e) [ ] Determină o intoxicare generală a organismului
---------------------------------------------------------------------
334) Exotoxinele posedă următoarele caractere:
a) [ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian

b) [x] Sunt de natură proteică
c) [x] Se inactivează la temperaturi înalte
d) [x] Au o putere toxică foarte pronunţată
e) [x] Pot fi transformate în anatoxine
---------------------------------------------------------------------
335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:
a) [x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi

b) [x] Sunt imunogene
c) [x] Se transformă în anatoxine
d) [ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene
---------------------------------------------------------------------
336) Endotoxina bacteriană:
a) [ ] Este de natură proteică

b) [x] Este de natură lipopolizaharidică
c) [x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii
d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi
e) [ ] Se inactivează sub acţiunea formolului
---------------------------------------------------------------------
337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:
a) [ ] Este termosensibilă
b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată
d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
e) [ ] Are acţiune toxică puternică
---------------------------------------------------------------------
338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi:
a) [x] Prin continuitate

b) [x] Pe cale limfatică
c) [x] Pe cale hematogenă
d) [ ] Prin intermediul trombocitelor
e) [x] Pe cale nervoasă
---------------------------------------------------------------------
339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:
a) [x] Transmisivă
b) [x] Aerogenă
c) [ ] Anaerobă
d) [x] Alimentară
e) [x] Contact direct
---------------------------------------------------------------------
340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
a) [ ] De infectare
b) [x] Incubaţie
c) [x] Prodromală
d) [x] De stare
e) [x] Convalescenţă
---------------------------------------------------------------------
341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Anticorpii naturali

b) [x] Fagocitoza
c) [x] Lizozimul
d) [ ] Limfocitele B
e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G
---------------------------------------------------------------------
342) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
a) [x] Sistemul complement

b) [x] Lizinele
c) [x] Interferonii
e) [ ] Imunoglobulinele G
---------------------------------------------------------------------
343) Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată de următorii factori:
a) [x] Fagocitoză
b) [ ] Imunoglobulinele G şi M
c) [x] Antagonismul bacterian
d) [x] Inflamaţie
e) [ ] Limfocite
---------------------------------------------------------------------
344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi:
a) [ ] Biologică
b) [x] Clasică
c) [x] Alternativă
d) [ ] Biochimică
e) [ ] Artificială
---------------------------------------------------------------------
345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi
a) [x] Apar primele după stimul antigenic

b) [x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
c) [x] Strutural reprezintă un pentamer
d) [x] Sunt sensibile la cisteină
e) [ ] Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I
---------------------------------------------------------------------
346) Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele?
a) [x] Nu posedă imunogenitate

b) [ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
d) [ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) [ ] Sunt de natură proteică
---------------------------------------------------------------------
347) Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma:
a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană

b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale
c) [ ] Reprezintă un pentamer
d) [ ] Trec bariera transplacentară
e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite
---------------------------------------------------------------------
348) Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele particularităţi:
a) [ ] Este de natură proteică

b) [ ] Este constituit din hidrocarburi
c) [x] Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) [ ] Este termolabil
e) [x] Este termostabil
---------------------------------------------------------------------
349) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet?
a) [x] Conţine informaţie heterogenă

b) [x] Declanşează formarea anticorpilor
c) [x] Sensibilizează specific limfocitele
d) [x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
e) [ ] Nu reacţionează cu anticorpi in vitro
---------------------------------------------------------------------
350) Imunitatea dobândită naturală poate fi:
a) [x] Postinfecţioasă
b) [x] Transplacentară
c) [ ] Nespecifică
d) [ ] Postvaccinală
e) [ ] Posttransfuzională
---------------------------------------------------------------------
351) Imunitatea dobândită artificială poate fi:
a) [ ] Postinfecţioasă
b) [ ] Transplacentară
c) [x] Activă
d) [x] Postvaccinală
e) [x] Pasivă
---------------------------------------------------------------------
352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
a) [x] Instalarea rapidă după administrarea serului

b) [x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
c) [ ] Se menţine timp îndelungat
d) [ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic
e) [ ] Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
---------------------------------------------------------------------
353) Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii:
a) [x] De precipitare inelară

b) [x] Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) [x] Imunoelectroforeză
d) [ ] De aglutinare pe lamă
e) [ ] De aglutinare în tuburi
---------------------------------------------------------------------
354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare:
a) [x] O - aglutinare
b) [ ] M - aglutinare
c) [x] H - aglutinare
d) [x] OH - aglutinare
e) [ ] W - aglutinare
---------------------------------------------------------------------
355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi utilizate macroparticule:
a) [x] Hematii de berbec

b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) [ ] Trombocite
d) [ ] Ribozomi
e) [x] Particule de latex
---------------------------------------------------------------------
356) Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic în raport cu RA sunt:
a) [ ] Se efectuează pe lamă
b) [x] Are o sensibilitate înaltă
c) [x] Este o reacţie rapidă
d) [ ] Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) [x] Este mai demonstrativă
---------------------------------------------------------------------
357) Complementul participă în reacţiile:
a) [ ] Hemaglutinare indirectă
b) [x] Hemoliză
c) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
d) [x] Fixare a complementului
e) [x] Bacterioliză
---------------------------------------------------------------------
358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:
a) [ ] Antigenelor virale
b) [ ] Antigenelor corpusculare
c) [x] Complementului
d) [ ] Anticorpilor incompleţi
e) [x] Serului hemolitic
---------------------------------------------------------------------
359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
a) [ ] De aglutinare în tuburi
b) [x] Imunofluorescenţă Coons
c) [x] Radioimună
d) [x] Imunoenzimatică
e) [ ] Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
---------------------------------------------------------------------
360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Stimulează imunitate antimicrobiană

b) [x] Stimulează imunitate antitoxică
c) [x] Sunt imunogene
d) [ ] Nu posedă antigenitate
e) [x] Crează imunitate artificială activă
---------------------------------------------------------------------
361) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode:
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale
b) [ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
d) [x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
---------------------------------------------------------------------
362) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode:
a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale

b) [x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator
d) [x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală
e) [ ] Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
---------------------------------------------------------------------
363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
a) [ ] Sunt înalt reactogene

b) [ ] Pot fi păstrate timp îndelungat
c) [x] Formează imunitate eficientă şi de durată
d) [x] Se multiplică în organismul vaccinat
e) [x] Induc o infecţie inaparentă
---------------------------------------------------------------------
364) Vaccinările sunt indicate:
a) [ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute

b) [x] După indicaţii epidemiologice
c) [x] Selectiv individual
d) [ ] În perioada de convalescenţă
e) [x] Planificat conform calendarului vaccinărilor
---------------------------------------------------------------------
365) După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri imune curative:
a) [ ] Antigenice
b) [x] Antitoxice
c) [x] Antivirale
d) [x] Antibacteriene
e) [ ] Antifungice
---------------------------------------------------------------------
366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori:
a) [x] Mastocite
b) [ ] Imunoglobuline Ig A
c) [x] Imunoglobuline Ig E
d) [ ] Complementul
e) [ ] Amine vasoactive (histamina)
---------------------------------------------------------------------
367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
a) [x] Astmul bronşic

b) [ ] Boala serului
c) [ ] Artrite reumatoide
d) [x] Şocul anafilactic
e) [x] Urticaria
---------------------------------------------------------------------
368) Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul

b) [x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c) [x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
---------------------------------------------------------------------
369) Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv

b) [x] Nu se transferă prin seruri imune
c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
d) [ ] Se manifestă prin urticarie difuză
e) [ ] Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
---------------------------------------------------------------------
370) Imunitatea artificială activă:
a) [ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune

b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) [x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) [ ] Se transmite ereditar
---------------------------------------------------------------------
371) Imunitatea artificială pasivă:
a) [x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune

b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) [ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) [x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) [ ] Se transmite ereditar
---------------------------------------------------------------------
372) Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
a) [ ] Limfocitele Tc
b) [x] Limfocitele Th
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Plasmocitele
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
373) Sunt imunocompetente:
a) [x] Limfocitele T
b) [x] Limfocitele B
c) [ ] Macrofagele
d) [ ] Celulele K
e) [ ] Celulele NK
---------------------------------------------------------------------
374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
a) [ ] Ganglionii limfatici
b) [x] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [ ] Splina
d) [x] Măduva osoasă
e) [x] Timusul
---------------------------------------------------------------------
375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele:
a) [x] Ganglionii limfatici

b) [ ] Ficatul (în perioada embrionară)
c) [x] Splina
d) [ ] Măduva osoasă
e) [ ] Timusul
---------------------------------------------------------------------
376) În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:
a) [ ] Limfocitele TCD8+
b) [x] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
d) [x] Limfocitele B
e) [x] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:
a) [x] Limfocitele TCD8+

b) [ ] Limfocitele TCD4+
c) [x] CPA
e) [ ] Plasmocite
---------------------------------------------------------------------
378) Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin:
a) [x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

b) [ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [x] Producerea de anticorpi IgM
d) [ ] Producerea de anticorpi IgG
e) [x] Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
379) Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin:
a) [ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

b) [x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) [ ] Producerea de anticorpi IgM
d) [x] Producerea de anticorpi IgG
e) [ ] Apariţia celulelor B- memorie
---------------------------------------------------------------------
380) La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule:
a) [x] Plazmocitele
b) [ ] Trombocitele
c) [x] Limfocitele B
d) [x] Limfocitele T
e) [x] Macrofagele
---------------------------------------------------------------------
381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive:
a) [ ] Salmonella
b) [ ] Yersinia
c) [x] Neisseria
d) [x] Pseudomonas
e) [x] Vibrio
---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative:
a) [ ] Vibrio
b) [x] Salmonella
c) [x] Yersinia
d) [ ] Pseudomonas
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei
c) [ ] Manitolului
d) [x] Zaharozei
e) [x] Arabinozei
---------------------------------------------------------------------
384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS
c) [x] Geloză alcalină
d) [ ] Ploskirev
e) [x] Apă peptonată alcalină
---------------------------------------------------------------------
385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev
c) [x] TCBS
d) [ ] Apă peptonată alcalină
e) [x] Geloză alcalină
---------------------------------------------------------------------
386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
a) [x] Berbec
b) [ ] Umane O1
c) [x] Găină
d) [ ] Cobai
e) [ ] Maimuţă
---------------------------------------------------------------------
387) Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V. cholerae:
a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC

b) [ ] Sensibilitatea la penicilină
c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer)
d) [x] Sensibilitatea la polimixină
e) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină
---------------------------------------------------------------------
388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt:
a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină

b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec
c) [x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
---------------------------------------------------------------------
389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:
a) [ ] V. cholerae eltor
b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] V. alginolyticus
d) [x] Vibrionii NAG
e) [ ] V. cholerae bengal
---------------------------------------------------------------------
390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili pot fi:
a) [x] Peştii din apele sărate

b) [ ] Peştii din apele dulci
c) [x] Crabii
d) [x] Crustaceele marine
e) [ ] Scoici din apele de râu
---------------------------------------------------------------------
391) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:

b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic
c) [x] Vaccin inactivat
d) [ ] Holerogen - endotoxină
e) [x] Holerogen - anatoxină
---------------------------------------------------------------------
392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [ ] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
394) Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine:
a) [x] Antigenul A
b) [x] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate:
a) [x] Reacţia de imunofluorescenţă directă

b) [x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1
c) [ ] Analiza radioimună
d) [ ] Reacţia de precipitare inelară
e) [x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
---------------------------------------------------------------------
396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale bolii:
a) [x] Enterita holerică

b) [ ] Enterocolita holerică
c) [x] Gastroenterita holerică
d) [x] Holera algidă
e) [ ] Colita holerică
---------------------------------------------------------------------
397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme:
a) [ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces

b) [x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces
c) [ ] Inhibarea adenilatciclazei
d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite
e) [x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal
---------------------------------------------------------------------
398) E. coli patogene pot cauza:
a) [x] Infecţii holeriforme

b) [x] Infecţii dizenteriforme
c) [x] Toxiinfecţii alimentare
d) [x] Colienterite la copii
e) [ ] Limfadenite mezenteriale
---------------------------------------------------------------------
399) Categoriile patogene de E. coli sunt:

a) [x] EPEC
b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
d) [ ] EBEC
e) [ ] EDEC
---------------------------------------------------------------------
400) Categoriile patogene de E. coli sunt:
a) [x] EPEC
b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
d) [x] EAEC
e) [ ] EBEC
---------------------------------------------------------------------
401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
a) [x] Diareigene
b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
d) [ ] Hepatotrope
e) [x] Bacteriemice
---------------------------------------------------------------------
402) E. coli modifică mediul Olkeniţki:
a) [x] Glucoza - AG
b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
---------------------------------------------------------------------
403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de patogenitate:
a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
c) [x] Enterotoxina
d) [x] Pilii comuni
e) [ ] Plasmocoagulaza
---------------------------------------------------------------------
404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu serurile:
a) [ ] ABCDE
b) [x] OKA
c) [x] OKB
d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Seruri anti-Vi
---------------------------------------------------------------------
405) Pentru E. coli este caracteristic:
a) [x] Produce indol

b) [x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu
c) [ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
d) [ ] Fermentează glucidele cu formare de acid
e) [x] Posedă lizindecarboxilază
---------------------------------------------------------------------
406) Pentru E. coli este caracteristic:
a) [ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă

b) [x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă
c) [x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza
d) [x] Produce indol
e) [x] Decarboxilează lizina
---------------------------------------------------------------------
407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt indicate următoarele preparate:
a) [ ] Sulbactam
b) [x] Bificol
c) [x] Bifidobacterină
d) [ ] Subtilină
e) [x] Lactobacterină
---------------------------------------------------------------------
408) Despre E. coli se poate afirma:
a) [x] Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros

b) [ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului
c) [x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
d) [x] Este antagonist al microflorei patogene
e) [x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative
---------------------------------------------------------------------
409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic:
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate

b) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili
c) [x] Posedă nitratreductază
d) [x] Sunt catalazopozitive
e) [ ] Sunt oxidazopozitive
---------------------------------------------------------------------
410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele:
a) [x] Utilizarea citratului de sodiu

b) [x] Producerea ureazei
c) [ ] Fermentarea lactozei
d) [ ] Formarea indolului
e) [x] Testul cu roşu de metil (MR)
---------------------------------------------------------------------
411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele:
a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat

b) [x] Formarea indolului
c) [x] Fermentarea glucidelor
d) [x] Identificarea serologică
e) [ ] Antibioticograma
---------------------------------------------------------------------
412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele prelevate:
a) [x] Materii fecale

b) [x] Urină
c) [x] Puroi din plagă
d) [x] Sânge
e) [ ] Punctat sternal
---------------------------------------------------------------------
413) Genul Shigella include speciile:
a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
c) [x] S. sonnei
d) [ ] S. salamae
e) [x] S. flexneri
---------------------------------------------------------------------
414) Speciile care posedă serovariante:
a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
c) [x] S. boydii
d) [ ] S. sonnei
e) [ ] S. enteritidis
---------------------------------------------------------------------
415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Bismut sulfit agar
d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
416) Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează:
a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
c) [x] Lactoza - -
d) [ ] Zaharoza - A
e) [x] Hidrogen sulfurat - -
---------------------------------------------------------------------
417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul:
a) [ ] Riziform
b) [x] Mucopurulent
c) [x] Sangvinolent
d) [x] Consistenţă lichidă
e) [ ] Cu granule de sulf
---------------------------------------------------------------------
418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt:
a) [x] Neuraminidaza
b) [x] Toxina Shiga
c) [x] Endotoxina
d) [x] Toxine Shiga-like
e) [ ] Hemolizine
---------------------------------------------------------------------
419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
a) [x] Vaccin omorât

b) [x] Vaccin inactivat curativ
c) [x] Bacteriofag dizenteric
d) [ ] Dizenterina
e) [ ] Vaccinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul bacteriologic se poate preleva:
a) [x] Sânge
b) [ ] Lichid cefalorahidian
c) [x] Măduva osoasă
d) [x] Urină
e) [x] Bila
---------------------------------------------------------------------
421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi identificare a enterobacteriilor:
a) [ ] Geloza sânge
b) [x] Mediul Levin
c) [x] Mediul Kligler
d) [ ] Ser coagulat
e) [x] Mediul cu uree
---------------------------------------------------------------------
422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
---------------------------------------------------------------------
423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
a) [ ] Reacţia Wright
b) [ ] Reacţia Weil-Felix
c) [x] Reacţia Widal
d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează cu:
a) [ ] Serul polivalent OKA

b) [x] Serul polivalent ABCDE
c) [x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a
d) [x] Serurile monovalente H
e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE
---------------------------------------------------------------------
425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele:
a) [x] Vacinuri inactivate

b) [ ] Vacinuri vii atenuate
c) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică
d) [x] Vaccinul TABTe
e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
---------------------------------------------------------------------
426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea caracterelor:
a) [x] De cultură
b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
d) [ ] De patogenitate
e) [x] Serologice
---------------------------------------------------------------------
427) În toxiinfecţii alimentare se examinează:
a) [ ] Urina
b) [ ] Raclat din erupţii cutanate
c) [ ] Lavaj de pe mâini
d) [x] Materii fecale
e) [x] Probe din alimentul suspectat
---------------------------------------------------------------------
428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [x] Factori de adeziune

b) [x] Antigenul Vi
c) [x] Endotoxina
d) [ ] Flagelii
e) [ ] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze:
a) [x] Bacteriemie
b) [x] Difuzie parenchimatoasă
c) [x] Alergică
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin
e) [ ] Gastroenterită
---------------------------------------------------------------------
430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:
a) [ ] Septicemii
b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
d) [ ] Gastroenterită
e) [ ] Meningoencefalite
---------------------------------------------------------------------
431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
a) [x] Plămâni
b) [x] Măduva osoasă
c) [x] Splină
d) [x] Ficat
e) [ ] Encefal
---------------------------------------------------------------------
432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au:
a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H

b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G
d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G
e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
---------------------------------------------------------------------
433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au semnificaţie diagnostică:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H

b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
---------------------------------------------------------------------
434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie diagnostică au:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H

b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc
d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
e) [x] Titrul Ig M < Ig G
---------------------------------------------------------------------
435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează:
a) [x] Monovaccinuri inactivate

b) [x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic
d) [x] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vaccinul ADTP
---------------------------------------------------------------------
436) Despre C. tetani se poate afirma:
a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză

b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) [x] Posedă activitate hemolitică
---------------------------------------------------------------------
437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
c) [x] Weinberg
d) [ ] Widal
e) [ ] Wright
---------------------------------------------------------------------
438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
---------------------------------------------------------------------
439) Caracteristic pentru C. perfringens este:
a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson - Blair

b) [x] Posedă activitate zaharolitică
c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d) [ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat
e) [x] Este imobil, formează capsulă şi spori
---------------------------------------------------------------------
440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi:
a) [ ] Este slab toxică

b) [x] Este rezistentă la enzimele digestive
c) [x] Se absoarbe din intestin în formă activă
d) [x] Este termolabilă
e) [ ] Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină
---------------------------------------------------------------------
441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe:
a) [ ] Plăgi operatorii
b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare
c) [ ] Plăgi superficiale
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)
---------------------------------------------------------------------
442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii:
a) [ ] C. sporogenes
b) [x] C. perfringens
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi
e) [x] C septicum
---------------------------------------------------------------------
443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome:
a) [ ] Celulită
b) [x] Flegmon gazos crepitant
c) [x] Mionecroză
d) [x] Fasciită
e) [x] Scurgeri fetide din plagă
---------------------------------------------------------------------
444) Simptome caracteristice în botulism sunt:
a) [x] Diplopie
b) [ ] Artralgie
c) [x] Disfagie
d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
---------------------------------------------------------------------
445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin

b) [ ] Pancreonecroza
c) [x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie
d) [ ] Coma uremică
e) [x] Stop cardiac
---------------------------------------------------------------------
446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi morfologice:
a) [ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula

b) [x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal
c) [ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal
e) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central
---------------------------------------------------------------------
447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
a) [x] B. melitensis
b) [ ] B. pertussis
c) [x] B. abortus
d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
---------------------------------------------------------------------
448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele şi ovinele
c) [x] Porcinele
d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
---------------------------------------------------------------------
449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
a) [ ] Prin intermediul acarienilor

b) [x] Aerogenă
c) [x] Digestivă
d) [x] Percutană
e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor
---------------------------------------------------------------------
450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea brucelelor:
a) [x] Sângele (hemocultura)

b) [x] Exudatul articular
c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] Biopsii ganglionare
---------------------------------------------------------------------
451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
a) [ ] De precipitare
b) [ ] De neutralizare
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin reacţiile:
a) [ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G

b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M
c) [x] RIF indirectă
d) [x] I.d.r. Burnet pozitivă
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării
---------------------------------------------------------------------
453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin:
a) [ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M

b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G
c) [x] Reacţia Coombs pozitivă
d) [x] Intradermoreacţia pozitivă
e) [x] RFC pozitivă
---------------------------------------------------------------------
454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
a) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari)

b) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente)
e) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat)
---------------------------------------------------------------------
455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
a) [x] Aspirat din bubonul tularemic

b) [x] Sputa
c) [x] Sânge pentru hemoculturi
d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
---------------------------------------------------------------------
456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg

b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy
---------------------------------------------------------------------
457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate.
a) [ ] Reacţia de precipitare inelară

b) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi
c) [ ] Contraimunoelectroforeza
d) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
e) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo
---------------------------------------------------------------------
458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la:
a) [ ] Contacţi
b) [x] Bolnavi
c) [x] Vaccinaţi
d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi
---------------------------------------------------------------------
459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii:
a) [ ] Tularemie
b) [x] Pestă
c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
---------------------------------------------------------------------
460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
a) [ ] Prin înţepătura păduchilor

b) [x] Prin intermediul puricilor
c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan
e) [ ] Parenteral
---------------------------------------------------------------------
461) Pesta evoulează clinic în următoarele:
a) [ ] Hemolitico-uremică
b) [x] Bubonică
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică
e) [ ] Paralitică
---------------------------------------------------------------------
462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
a) [x] Aspirat din bubon

b) [ ] Urină
c) [x] Sânge pentru hemocultură
d) [ ] Bilă
e) [x] Spută
---------------------------------------------------------------------
463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
a) [x] Bacterioscopică
b) [ ] Contraimunoelectroforeza
c) [x] Biologică
d) [ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
e) [x] Bacteriologică
---------------------------------------------------------------------
464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [ ] Nu fermentează glucidele
b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula
c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari
---------------------------------------------------------------------
465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
a) [ ] Bastonaş gramnegativ
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
---------------------------------------------------------------------
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
a) [ ] Neisser
c) [x] Burri-Hins
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
---------------------------------------------------------------------
467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax:
a) [x] Cutanată
b) [x] Pulmonară
c) [x] Intestinală
d) [ ] Bubonică
e) [ ] Anginoganglionară
---------------------------------------------------------------------
468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:
a) [x] Exudat din carbuncul

b) [x] Sputa
c) [ ] Urina
d) [x] Materii fecale
e) [x] Sânge
---------------------------------------------------------------------
469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.

b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
c) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
d) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de stalactite
e) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
---------------------------------------------------------------------
470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
a) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis

b) [x] Antraxina
c) [x] Vaccin viu atenuat
d) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
e) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
---------------------------------------------------------------------
471) Surse de infecţie în bruceloză sunt:
a) [ ] Bolnavii de bruceloză
b) [x] Bovinele
c) [ ] Păsările de agrement
d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a) [x] Evoluează în stadii

b) [x] Penicilina este indicată pentru tratament
c) [x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
d) [x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate de tip IV
e) [ ] Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
---------------------------------------------------------------------
473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile următoarele metode:
a) [ ] Microscopică (Gram)
b) [x] Bacteriologică
c) [ ] Biologică
d) [x] Serologică (cu autotulpini)
e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?
a) [x] Sunt transmise prin artropode

b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice
c) [x] Sunt paraziţi obligat intracelulari
d) [ ] Sunt gram-pozitive
e) [x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
---------------------------------------------------------------------
475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
---------------------------------------------------------------------
476) Pentru C. perfringens este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative

b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c) [ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d) [x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
---------------------------------------------------------------------
477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a) [x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.)
b) [ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză
c) [x] Posedă cord-factor
d) [ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz
e) [x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic
---------------------------------------------------------------------
478) Pentru V. cholerae este caracteristic:
a) [ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ

b) [ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină
c) [x] Preferă medii de cultură alcaline
d) [x] Produce o enterotoxină termolabilă
e) [x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză
---------------------------------------------------------------------
479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Determină o infecţie care evoluează în stadii

b) [x] Bastonaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ
c) [ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină
d) [x] Fermentează glucoza cu formare de acizi
e) [x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE
---------------------------------------------------------------------
480) Despre S. aureus se poate afirma:
a) [ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi

b) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate
c) [x] Produce lecitinază
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive
e) [x] Determino intoxicaţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
481) S. pyogenes se caracterizează prin:
a) [ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi

b) [x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield
e) [x] Producere toxină eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:
a) [ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi

b) [ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou
c) [x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2
d) [x] Fermentează numai glucoza
e) [x] Este implicat în etiologia blenoreei
---------------------------------------------------------------------
483) Rickettsiile se caracterizează prin:
a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou

b) [x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici).
c) [x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari
d) [x] Se cultivă în oul embrionat de găină
e) [ ] Determină enterocolite acute la om şi animale
---------------------------------------------------------------------
484) Pentru B. anthracis este caracteristic:
a) [x] Bastonaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil

b) [x] Nu este pretenţios la cultivare
c) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
d) [x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de perle" pozitiv)
e) [x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi
---------------------------------------------------------------------
485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi

b) [x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
c) [x] Se colorează grampozitiv
d) [ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Nu formează spori şi sunt imobili
---------------------------------------------------------------------
486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile:
a) [ ] S. intermedius
b) [x] S. aureus
c) [ ] S. gallinarum
d) [x] S. epidermidis
e) [x] S. saprophyticus
---------------------------------------------------------------------
487) S. aureus este o bacterie:
a) [ ] Strict patogenă
b) [x] Condiţionat patogenă
c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie
d) [x] Toxigenă
e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor
---------------------------------------------------------------------
488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [ ] Oxidaza
b) [x] Plasmocoagulaza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Fibrinolizina
e) [ ] Mucinaza
---------------------------------------------------------------------
489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
a) [x] Lecitinaza
b) [x] ADN-aza
c) [x] Lipaza
d) [ ] Factor edematogen
e) [x] Coagulaza
---------------------------------------------------------------------
490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
a) [x] Leucocidina
b) [x] Hemolizinele
c) [x] Exfoliatina
d) [x] Enterotoxina
e) [ ] Toxina eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
d) [x] Enterotoxinele
e) [x] Proteina A
---------------------------------------------------------------------
492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu secreţii rinofaringiene a următoarelor
obiecte:
a) [x] Suprafeţe din blocul operator

b) [x] Suprafeţe din maternităţi
c) [ ] Suprafeţe din blocul alimentar
d) [x] Suprafeţe din instituţii medicale
e) [x] Aerul din încăperi
---------------------------------------------------------------------
493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase, cu halou opac, uneori
pigmentate
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză
c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
---------------------------------------------------------------------
494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au următoarele teste:
a) [x] Determinarea coagulazei libere

b) [x] Determinarea coagulazei legate
c) [x] Determinarea lecitinazei
d) [x] Determinarea hemolizinei
e) [ ] Proba biologică
---------------------------------------------------------------------
495) Rolul proteinei A stafilococice constă în :
a) [x] Apără de fagocitoză

b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
c) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G
d) [ ] Activează limfocitele T helper
e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
---------------------------------------------------------------------
496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt utilizate:
a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic

b) [x] Plasma antistafilococică
c) [x] Imunoglobulina antistafilococică
d) [ ] Vaccin curativ
e) [ ] Autovaccin
---------------------------------------------------------------------
497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se utilizează:
a) [ ] Ser imun antitoxic

b) [x] Anatoxina stafilococică
c) [x] Vaccin omorât
d) [x] Autovaccin
e) [x] Bacteriofag stafilococic
---------------------------------------------------------------------
498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
a) [x] Puroi
b) [x] Mase vomitive
c) [x] Urina
d) [x] Sânge
e) [ ] Maduva osoasă
---------------------------------------------------------------------
499) Genul Neisseria reuneşte:
a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea

b) [x] Coci gramnegativi
c) [x] Coci catalazopozitivi
d) [x] Coci oxidazopozitivi
e) [ ] Coci strict anaerobi
---------------------------------------------------------------------
500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii:
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. meningitidis
---------------------------------------------------------------------
501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern

b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe
d) [x] Sunt carboxifile
e) [x] Se cultivă numai la 370C
---------------------------------------------------------------------
502) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
a) [ ] Cresc pe medii uzuale

b) [ ] Formează colonii pigmentate
c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
d) [x] Cresc numai pe medii elective
e) [x] Formează colonii nepigmentate
---------------------------------------------------------------------
503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
a) [ ] Cultivă numai pe medii speciale

b) [ ] Cresc numai la 370C
c) [x] Cultivă pe medii simple
d) [x] Cresc la 220C
e) [x] Predomină colonii pigmentate
---------------------------------------------------------------------
504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză

b) [x] Parazitează specific numai omul
c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe
e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
---------------------------------------------------------------------
505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
a) [x] Neisserii pretenţioase

b) [ ] Neisserii halofile
c) [ ] Neisserii intermediare
d) [x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
---------------------------------------------------------------------
506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
a) [ ] Puroiul din plagă

b) [x] Exudatul nazofaringian
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [x] Sânge
e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate
---------------------------------------------------------------------
507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se examinează:
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
---------------------------------------------------------------------
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează:
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) [ ] Fără restricţii
---------------------------------------------------------------------
509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
a) [ ] Transparent
b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
d) [x] Tulbure
e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată)
---------------------------------------------------------------------
510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile:
a) [ ] Endo
b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
d) [x] Geloză ser
e) [x] Geloză semilichidă
---------------------------------------------------------------------
511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură:
a) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate

b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate
c) [x] Creşte pe geloză ser la 370C
d) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C
e) [ ] Creşte pe geloză la 370C
---------------------------------------------------------------------
512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
c) [x] Fermentează glucoza
d) [x] Produce oxidază
e) [x] Posedă catalază
---------------------------------------------------------------------
513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de boală:
a) [ ] Nasofaringita
b) [ ] Angina
c) [x] Meningococcemia
d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita
---------------------------------------------------------------------
514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi:
a) [ ] Aerogenă
b) [ ] Fecalo - orală
c) [x] Prin lenjeria recent contaminată
d) [x] Sexuală
e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
---------------------------------------------------------------------
515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
a) [ ] Nu este exigent la cultivare
b) [x] Este fragil în mediul ambiant
c) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu
d) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant
---------------------------------------------------------------------
516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
a) [x] Uretrita acută

b) [x] Prostatită
c) [x] Epididimită
d) [ ] Fenomenul scrotal
e) [ ] Pelvioperitonită
---------------------------------------------------------------------
517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
a) [ ] Conjunctivită
b) [x] Endometrită
c) [x] Salpingită
d) [ ] Dermatită veziculoasă
e) [x] Endocervicită
---------------------------------------------------------------------
518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot constata:
a) [x] Conjunctivită gonococică

b) [x] Oftalmia gonococică
c) [x] La fetiţe vulvovaginite
d) [ ] Otite gonococice
e) [ ] Stomatită
---------------------------------------------------------------------
519) Pe cale sexuală preponderent se transmit:
a) [x] Treponema pallidum

c) [x] Chlamidia trachomatis
d) [x] Trichomonas vaginalis
e) [x] HIV
---------------------------------------------------------------------
520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă:
a) [ ] Spălături gastrice
b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
e) [x] Puroi uretral
---------------------------------------------------------------------
521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:
a) [ ] Raclat din erupţii cutanate

b) [x] Secreţii vulvovaginale
c) [x] Tampon rectal
d) [x] Exudat nasofaringian
e) [ ] Lichid cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
522) În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după stimularea
procesului inflamator prin:
a) [x] Masajul prostatei

b) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât
c) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
e) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului
---------------------------------------------------------------------
523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:
a) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea

b) [x] Oxidazopozitivi
c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
---------------------------------------------------------------------
524) Streptococii posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Sunt coci sferici

b) [x] Coci grampozitivi
c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
d) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri
e) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi
---------------------------------------------------------------------
525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin:
a) [ ] Coci sferici
b) [x] Coci lanceolaţi
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Formează capsulă
---------------------------------------------------------------------
526) Streptococii sunt incluşi:
a) [ ] În familia Parvococcaceae
b) [x] În familia Streptococcaceae
c) [x] Genul Streptococcus
d) [x] Genul Lactococcus
e) [x] Genul Peptostreptococcus
---------------------------------------------------------------------
527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
a) [x] α - hemolitici
b) [x] β - hemolitici
c) [ ] р - hemolitici
d) [x] γ - hemolitici
e) [ ] δ - hemolitici
---------------------------------------------------------------------
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
a) [x] Streptococi piogeni

b) [x] Streptococi orali
c) [ ] Streptococi dermali
d) [x] Streptococi fecali
e) [x] Streptococi lactici
---------------------------------------------------------------------
529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin grupelor:
a) [ ] K
b) [ ] T
c) [x] A
d) [x] B
e) [x] C
---------------------------------------------------------------------
530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
c) [ ] Enterotoxina
d) [ ] Toxina exfoliativă
e) [x] Eritrotoxina
---------------------------------------------------------------------
531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Streptokinaza
e) [x] Streptodornaza
---------------------------------------------------------------------
532) Boli poststreptococice specifice severe:
a) [ ] Otite
b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
d) [x] Reumatismul cardioarticular
e) [x] Glomerulonefrita acută
---------------------------------------------------------------------
533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
a) [ ] Scarlatina
b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
d) [ ] Enterocolite
e) [x] Frecvent otite
---------------------------------------------------------------------
534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
e) [x] Determinarea proteinei C reactive
---------------------------------------------------------------------
535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
a) [ ] Reacţia Mantoux
b) [x] Reacţia Dick
c) [ ] Reacţia Schick
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
e) [ ] Reacţia Burnet
---------------------------------------------------------------------
536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:
a) [ ] T. icterohaemorrhagiae
b) [x] T. pallidum
c) [x] T. pertenue
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii
---------------------------------------------------------------------
537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi:
a) [ ] Transmisiv
b) [x] Transplacentar (verticală)
c) [x] Sexual
d) [x] Transfuzii de sânge
e) [x] Prin obiecte recent contaminate
---------------------------------------------------------------------
538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii:
a) [x] Sifilisul primar

b) [ ] Sifilisul latent
c) [x] Sifilisul secundar
d) [ ] Sifilisul avansat
e) [x] Sifilisul terţiar
---------------------------------------------------------------------
539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele metode uzuale:
a) [x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă

b) [ ] Preparte colorate Gram
c) [x] Preparate colorate Giemsa
d) [x] Reacţia imunofluorescentă directă
e) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă
---------------------------------------------------------------------
540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează:
a) [ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală

b) [x] La sfârşitul stadiului primar
c) [x] În sifilisul secundar şi terţiar
d) [x] La persoanele cu forme latente
e) [ ] Din primele zile de boală
---------------------------------------------------------------------
541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile:
a) [ ] Reacţia de aglutinare
b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
e) [ ] Reacţia de precipitare în gel
---------------------------------------------------------------------
542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
a) [ ] Glomerulonefrita cronică
b) [ ] Hepatosplenomegalie
c) [x] Paralizia generală progresivă
d) [x] Gome osoase şi cutanate
e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică
---------------------------------------------------------------------
543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:
a) [x] Serozitatea din şancrul dur

b) [x] Punctatul din ganglionii limfatici
c) [x] Exudatul din elementele eruptive
d) [x] Serul bonavului
e) [ ] Sânge
---------------------------------------------------------------------
544) Despre leptospire se poate afirma:
a) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele încârligate

b) [ ] Sunt grampozitive
c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
e) [ ] Posedă perete celular rigid
---------------------------------------------------------------------
545) Omul contractează leptospiroza:
a) [ ] Parenteral
b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
c) [ ] Picături Flugge
d) [ ] Inţepătura căpuşelor
e) [x] Prin tegumente şi mucoase
---------------------------------------------------------------------
546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:
a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene
b) [x] Sânge
c) [x] Urina
d) [ ] Materii fecale
e) [x] Lichidul cefalorahidian
---------------------------------------------------------------------
547) Izolarea leptospirelor se realizează:
a) [ ] Pe medii diferenţiale la 370C

b) [x] Prin incubare la 28 - 30 0C
c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
d) [ ] În atmosferă de 5-10% CO2
e) [x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g
---------------------------------------------------------------------
548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează prin:
a) [x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru

b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
c) [ ] Imunomicroscopia electronică
d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
e) [ ] Imunofluorescenţa indirectă
---------------------------------------------------------------------
549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură:
a) [ ] Se cultivă la temperatura 450C

b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C
c) [ ] Cultura se observă după 24-48 ore
d) [x] Cultura se determină după 10-30 zile
e) [x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
---------------------------------------------------------------------
550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile:
a) [ ] De hemaglutinare
b) [x] De fixare a complementului
c) [x] De hemaglutinare indirectă
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
---------------------------------------------------------------------
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează:

b) [x] Vaccin inactivat
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira
d) [ ] Anatoxină leptospirozică
e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
---------------------------------------------------------------------
552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes medical:
a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
---------------------------------------------------------------------
553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
a) [ ] Persoanele bolnave
b) [x] Caprinele
c) [x] Bovinele
d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
---------------------------------------------------------------------
554) Despre Escherichia coli se poate afirma:
a) [x] Face parte din microflora normală a intestinului
b) [x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K
c) [ ] Determină şoc anafilactic
d) [ ] Este agentul cauzal al holerei
e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori microbiologici:
a) [x] S. aureus
b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
d) [ ] Pseudomonade
e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
---------------------------------------------------------------------
556) Probele de aer se recoltează prin metodele:
a) [ ] De fracţionare
b) [x] De sedimentare
c) [x] De filtrare
d) [x] De aspiraţie
e) [ ] De incluzionare
---------------------------------------------------------------------
557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri epidemiologici:
a) [x] Antibiograma
b) [ ] Morfovarul
c) [x] Lizovarul
d) [x] Serovarul
e) [x] Colicinovarul
---------------------------------------------------------------------
558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură:
a) [ ] Kauffmann
b) [x] Russel
c) [x] Kligller
d) [x] Olkeniţki
e) [ ] Hiss
---------------------------------------------------------------------
559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se realizează pe următoarele medii:
a) [ ] Simmons
b) [x] Russel
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Olkeniţki
---------------------------------------------------------------------
560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab selective:
a) [ ] Selenit
b) [x] Endo
c) [x] Levin
d) [ ] Ploskirev
e) [ ] Wilson-Blair
---------------------------------------------------------------------
561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene:
a) [x] Yersinia
b) [ ] Klebsiella
c) [ ] Enterobacter
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella
---------------------------------------------------------------------
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat patogene:
a) [ ] Yersinia
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella
---------------------------------------------------------------------
563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [ ] Specificitate de grup
b) [x] Specificitate de tip
c) [x] Sunt termolabile
d) [ ] Sensibile la formol
e) [x] Sensibile la alcool
---------------------------------------------------------------------
564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [x] Specificitate de grup

b) [ ] Specificitate de tip
c) [ ] Sunt termolabile
d) [x] Sensibile la formol
e) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
565) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [ ] Sunt de natură proteică

b) [x] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [x] Termostabile
d) [x] Rezistente la alcool
e) [ ] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
566) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
a) [x] Sunt de natură proteică

b) [ ] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [ ] Termostabile
d) [ ] Rezistente la alcool
e) [x] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
567) E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii:
a) [x] Endo
b) [x] Levin
c) [ ] Ploskirev
d) [x] Kligller
e) [x] Geloză peptonată
---------------------------------------------------------------------
568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
a) [ ] Maimuţele rhesus
b) [ ] Câinii
c) [ ] Porcinele
d) [x] Omul bolnav
e) [x] Purtătorii sănătoşi
---------------------------------------------------------------------
569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul tifosului exantematic serul bolnavilor se
tratează cu:
a) [ ] Citrat de sodiu
b) [x] 2 -mercaptoetanol
c) [ ] Heparină
d) [x] Cisteină
e) [ ] Oxalat de sodiu
---------------------------------------------------------------------
570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii:
a) [x] Weil-Felix
b) [ ] Widal
c) [ ] Wright
d) [x] RFC
e) [ ] RHA
---------------------------------------------------------------------
571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
a) [ ] Paralizii flasce
b) [x] Febră 38-40 C
c) [x] Hiportensiune
d) [x] Stare tifică
e) [ ] Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin:
a) [x] Microscopia electronică

b) [x] Ultracentrifugare
c) [ ] Microscopia luminiscentă
d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Ultrafiltrare
---------------------------------------------------------------------
573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
a) [x] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b) [ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a) [ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul

b) [x] Suportă variaţii antigenice minore
c) [x] Sensibilă la amantadina
d) [ ] Sensibilă la ribavirina
e) [x] Suportă variaţii antigenice majore
---------------------------------------------------------------------
576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
a) [x] Vii atenuate

b) [x] Inactivate complete
c) [ ] Chimice
d) [ ] Sintetice
e) [x] Subunitare
---------------------------------------------------------------------
577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma:
a) [ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul

b) [x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) [x] Include mai multe serotipuri
d) [ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile virusurilor gripale
e) [x] Formează imunitate specifică de serovariantă
---------------------------------------------------------------------
578) Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:
a) [x] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul

b) [ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c) [x] Include un singur serotip
d) [ ] Include mai multe serotipuri
e) [x] Posedă genom fragmentat
---------------------------------------------------------------------
579) Despre virusul rabiei se poate afirma:
a) [x] Cauzează encefalită acută

b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
c) [x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
d) [x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e) [x] Se mai numeşte virus de stradă
---------------------------------------------------------------------
580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [x] Incubaţia fixă 5-7 zile

b) [ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală
d) [ ] Se transmite numai prin muşcătură
e) [x] Este utilizat ca tulpină vaccinală
---------------------------------------------------------------------
581) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
a) [ ] Se depistează în orice zonă a SNC

b) [x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice
---------------------------------------------------------------------
582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin:
a) [ ] Posedă reverstranscriptază
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
---------------------------------------------------------------------
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [ ] Se transmite prin vectori

b) [x] Se contractează pe cale respiratorie
c) [x] Se transmite pe cale verticală
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
---------------------------------------------------------------------
584) Rubeola este o boală caracterizată prin:
a) [x] Exantem micromacular

b) [x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c) [x] Manifestări catarale respiratorii
d) [x] Anomalii fetale
---------------------------------------------------------------------
585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile:
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
---------------------------------------------------------------------
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) [ ] Virusul herpes simplex 1

b) [x] Virusul herpes simplex 2
c) [x] Virusul Epstein - Barr
d) [ ] Virusul varicelos
e) [x] Virusul citomegalic
---------------------------------------------------------------------
587) Virusul HIV se caracterizează prin:
a) [x] Are genom ARN monocatenar

b) [ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
c) [x] Conţine reverstranscriptază
d) [x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e) [ ] Determină mononucleoza infecţioasă
---------------------------------------------------------------------
588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt:
a) [ ] Enterocolita acută
b) [ ] Disbioza
c) [x] Ciroza hepatică
d) [x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în ser a:
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice:
a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)

b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) [x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) [ ] Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596) În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
---------------------------------------------------------------------
598) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
599) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează:
a) [ ] Variola
b) [ ] Herpes genital
c) [x] Varicela
d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
e) [x] Herpes zoster

îCS. Indicaţi Modul de Scindare A Mediului Kligler:: Glucoza A, Lactoza +, H2S

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

îCS. Indicaţi Modul de Scindare A Mediului Kligler:: Glucoza A, Lactoza +, H2S

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1. îCS.

Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:

glucoza A, Lactoza +, H2S-

2. CM. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:

3. CS. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:

glucoza AG, Lactoza -, H2S+

4. CS. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

9. CS. Alegeţi definiţia imunităţii antimicrobiene:

10. CS. Alegeti definiţia imunităţii antitoxice:

11. CS. Alegeţi definiţia imunităţii naturale pasive:

12. CS. Alegeţi elementul de structură ce posedă fenomen de metacromazie:

13. CS. Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:

14. CS. Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:

15. CS. Alegeți formele drepte de bacterii:

20. CS. Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină:

21. CS. Alegeți metoda compusă de evidențiere a granulațiilor de volutină:

22. CS. Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor:

23. CS. Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor:

24. CS. Alegeţi microorganismele cu conținut major de peptidoglican:

25. CM. Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:

30. CS. Ce proprietăţi sînt puse la baza schemei de clasificare Kauffmann-Waith?

32. CM. Despre C.burneti se poate afirma:

33. CM. Despre R.provazeki se poate afirma:

34. CM. Despre R.typhi se poate afirma:

35. CM. Despre virusul hepatitei virale D se poate afirma:

36. CM. Despre virusul rubeolic se poate afirma:

37. CM. Enumerați funcțiile membranei citoplasmtice:

38. CM. Enumerați funcțiile specifice capsulei:

39. CM. Enumerați metodele directe de evidențiere a membranei citoplasmatice:

53. CS. În micropreparatul dat(impregnare argentică)este reprezentat agentul patogen al:

54. CS. În micropreparatul dat(microscopia electronică)este reprezentat agentul patogen al:

55. CS. În micropreparatul dat(microscopia electronică)este reprezentat agentul patogen al:

56. CS. În micropreparatul dat(microscopia electronică)este reprezentat agentul patogen al:

57. CS. Indicaţă testul de determinare a mobilităţii V.cholerae:

59. CS. Indicați funcția glicocalixului bacterian:

60. CM. Indicaţi adjuvanţii care întră în componenţa vaccinurilor:

61. CM. Indicaţi adjuvanţii care întră în componenţa vaccinurilor:

62. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte despre boala Lyme:

63. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte despre leptospire:

64. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte despre parotidita epidemică:

65. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte despre parotidita epidemică:

66. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte despre sifilis:

67. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusul gripal A:

68. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusul gripal A:

70. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte:

71. CM. Indicaţi afirmaţiile corecte:

73. CS. Indicaţi agentul patogen al tifosului exantematic epidemic:

74. CS. Indicaţi amlasarea sporului la Clostridium botulini:

75. CS. Indicaţi amlasarea sporului la Clostridium tetani:

76. CS. Indicaţi amplasarea sporului: imagini

82. CS. Indicaţi antigenul specific de tip al virusurilor gripale A, B, şi C:

83. CS. Indicaţi aspectul coloniilor de Bordetella pertusis pe mediul Bordet-Gengou:

84. CS. Indicaţi aspectul lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice:

86. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în diagnosticul şi tratamentul infecţiilor stafilococice:

87. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în diagnosticul şi tratamentul infecţiilor streptococice:

88. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia febrelor tifo-paratifoidice:

89. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia febrelor tifo-paratifoidice: vezi 88

90. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia rujeolei:

91. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia şi tratamentul rabiei:

92. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia specifică a parotiditei epidemice:

94. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia leptospirozei:

95. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia specifică a dizenteriei:

96. CM. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia tuberculozei: