În contextul crizei economice, comportamentul consumatorilor a înregistrat
schimbări, astfel încât turiștii au devenit foarte sensibili la preț și au tendința de a economisi pe durata vacanțelor. Începând cu schimbările generate de criza economică, necesitatea atingerii unui nou nivel economic se face simțită atât în sectorul public prin dezvoltarea și consolidarea de noi politici publice, cât și în sectorul privat prin implicarea în planuri solide, cu inițiative adaptate. (Balalia, 2011). Cererea turistică este măsurată prin populația vizitatorilor care intră și, de asemenea, prin cheltuielile de pe teren. (Filipe Martins, 2017) Se demonstrează că viitorul turismului accesibil este afectat de concepte cheie legate de considerentele de bază ale turismului și de inițiativele politice majore privind accesibilitatea și durabilitatea. Cu toate acestea, viitorurile turistice accesibile au, de asemenea, potențialul de a-și crea propriul impuls și de a contribui la învățăminte unice cu privire la diversitatea piețelor turistice care vor modela conceptele de turism și inițiativele politice globale în sine. (Darsy et al., 2015) Rezultatele empirice arată că comerțul internațional joacă rolul major în influențarea cererii de turism de afaceri, vânzările cu amănuntul sunt influența majoră asupra cererii de vacanțe străine, iar înmatriculările de mașini private noi sunt determinantul major al cererii de turism VFR. Comparația dintre studiile anterioare și cele actuale demonstrează importanța constantă a comerțului internațional în influențarea turismului de afaceri, iar venitul de origine și prețul de destinație în influențarea turismului VFR. (Turner et al. ,2016). In multe țări din Europa, turismul local aduce o contribuție majoră la nivelul PIB-ului național. De exemplu, în 2016, 60,3% din PIB-ul turismului direct în Republica Ceha a fost generat de orașul Praga. In Irlanda, 59,1% a provenit din Dublin iar Bruxelles a contribuit cu 52,6% la PIB-ul turismului direct din Belgia. ( Noonan, 2002) Rezultatele econometrice sugerează că cererea de turism este determinată în principal de factori care nu sunt strict economici, cum ar fi aspecte relevante ale destinației alese și preferințele legate de călătorie, rolul sectorului învățământului terțiar și contribuția programului de mobilitate a studenților Erasmus în țara de destinație. Aceste constatări au implicații importante pentru factorii de decizie în domeniul turismului. (Cerdeira Bento, 2014) De asemenea, clima, ca o variabilă socio-psihologică importantă, este încorporată în analiza cererii turistice prin modelul de corectare a erorilor. Rezultatele aruncă noi lumini asupra potențialului cadrului propus de a dezvălui cererea turistică.( Goh, 2012)