Sunteți pe pagina 1din 9

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/321162741

Innovation in Tourism at Cold Mountain.

Conference Paper · November 2017

CITATIONS READS

0 158

1 author:

Gabriela Martin
Onu & Asociatii
5 PUBLICATIONS   0 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Voluntourism and Social Architecture in Tanzania. Case study. View project

Happy Academy View project

All content following this page was uploaded by Gabriela Martin on 30 January 2018.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


Inovare în turism la Muntele Rece
Răzvan ONUa, Gabriela MARTINb.
a
doctorand în Marketing la Universitatea Babeș-Bolyai, Școala Doctorală
Comunicare, Relații Publice și Publicitate; director la SC Onu&Asociații SRL.
Email : onu.razvan@yahoo.com
b
sociolog, administrator SC Onu&Asociații ; Email: gabriela_martin@ymail.com

Innovation in Tourism at Cold Mountain


Abstract:
This article presents the stages of a project to implement an innovative tourism form at Cold
Mountain, in Cluj County, Romania. The marketing perspective describes aspects related to the
innovative tourism product, prices, placement and promotion. The sociological perspective
describes “the story" of the development of tourism facilities through volunteering.
Keywords: rural tourism, tourism innovation, volunteering, voluntourism, marketing innovation.

Rezumatul comunicării:
Articolul de față prezintă stadiile unui proiect de implementare a unei forme de turism inovativ la
Muntele Rece, în județul Cluj, România. Perspectiva de marketing descrie aspecte legate de
produsul turistic inovativ, prețuri, amplasare și promovare. Perspectiva sociologică descrie
”povestea” dezvoltării amenajării turistice prin voluntariat.
Cuvinte cheie : turism rural, inovare în turism, voluntariat, voluntourism, inovare în marketing.

1. Introducere
Inovaţia în turism trebuie văzută ca un proces permanent, global și dinamic.
(Cosma,S., Păun, D., Bota, M., Fleșeriu,C., 2014)1. Conform Community
Innovation Survey, inovarea unui produs turistic înseamnă introducerea pe piață
a unui produs nou sau îmbunătățit semnificativ. Produsul turistic (nou sau
îmbunătățit) trebuie să fie nou pentru firmă, dar nu trebuie să fie nou pentru
sectorul turismului.
• Inovarea unui proces înseamnă introducerea unui proces nou sau semnificativ
îmbunătățit în metoda de distribuire sau de suport pentru produsele turistice.
Inovația (nouă sau îmbunătățită) trebuie să fie nouă pentru companie dar nu
trebuie să fie nouă în sectorul turismului.

1
Cosma,S., Păun, D., Bota, M., Fleșeriu,C. (2014). Innovation – a useful tool in the rural tourism in
Romania. (Elsevier, Ed.) 507-515.

1
• Inovarea organizațională este implementarea de noi sau semnificative
modificări în structura companiei sau metodele de gestionare, care ar trebui
utilizate pentru a îmbunătăți eficiența companiei.
• Inovația de marketing înseamnă implementarea unui design de produs nou sau
semnificativ îmbunătățit, plasarea sau promovarea. Un alt obiectiv este de a
spori atractivitatea produselor turistice sau de a intra pe noi piețe. (Organisation
for Economic Co-operation and Development, 2005)2
Originea turismului voluntar în Europa poate fi urmărită până în anul
1920. La acel moment, Pierre Ceresole a fondat Serviciile Internaționale de
Voluntariat (IVS) care au promovat acțiunile pacifiste prin proiecte
internaționale de voluntariat. Cu toate acestea, creșterea reală a numărului
voluntarilor a venit la sfârșitul anilor 1960 și 1970. În această perioadă s-a
observat evoluția turismului de masă, alimentată parțial de creșterea
disponibilității de timp liber sau de petrecere a timpului liber. Această
combinație a condus la creșterea numărului de voluntari înscriși în tabere IVS în
țări exotice. De atunci, popularitatea voluntariatului a crescut constant, făcând
acest lucru o tendință turistică semnificativă odată cu începutul secolului XXI.
(Benson, 2008)3
Având în vedere creșterea neașteptată a voluntariatului, organizatorii au
datoria de a se conforma în mod corespunzător să ia în considerare nevoile și
așteptările voluntarilor și ale comunităților locale pe care aceștia le au și pe care
caută să le ajute. Organizatorii trebuie să recruteze voluntari calificați
corespunzător, aceștia să se potrivească cu nevoile destinațiilor gazdă și să
dezvolte obiective clare și mecanisme de control prin gestionarea durabilă a
programului care poate fi facilitată. Creșterea voluntariatului va fi viabilă atunci
când se dezvoltă companii comerciale, organizații de caritate și organizații
publice cu strategii coordonate pentru a se asigura că proiectele sunt durabile
pentru toate părțile implicate. (Gellweiler, S., Higson, Ph., 2017)4
Organizația Națiunilor Unite pentru Turism Mondial (UNWTO) definește
turismul rural astfel: Forma de turism care creează ”un mediul rural” pentru
vizitator, oferind o combinație de experiențe naturale, culturale și umane care au
un caracter tipic rural. Asigură vizitatorului experiențe autentice și tradiționale
care sunt esența vieții rurale. Îl aduce pe vizitator înapoi la natură/
rădăcini/simplicitate și îmbrățișează întoarcerea la origini și originalitate.
Turismul rural cuprinde un spectru de activități și servicii organizate de

2
Organisation for Economic Co-operation and Development, S. O. (2005). Oslo Manual: Guidelines
for Collecting and Interpreting Innovation Data. Paris: OECD Publishing.
3
Benson, A. (2008). Volunteer tourism: Theoretical frameworks and practical applications. In Contemporary
Geographies of Leisure, Tourism and Mobility. London: UK: Routledge.
4
Gellweiler , S., Higson, Ph (2017). Voluntourism. The SAGE International Encyclopedi a of Travel and
Tourism (pp.1418-1480). SAGE Publications, Inc.

2
populația rurală care ilustrează viața la sat, arta, cultura și moștenirea, bazându-
se pe principiile sustenabilității. (Pierret, 2012)5
Turismul alternativ poate fi definit drept forma de turism care se aliniază
cu valorile gazdelor privind natura, cultura și comunitatea și în același timp
gazda și oaspeții facilitează înteracțiunile și împărtățesc experiențe. Se descrie
drept o alternativă la turismul popular de masă dar este rareori definit precis ci
mai degrabă utilizat ca un termen umbrelă pentru a acoperi o varietate de noi
forme de turism precum ecoturismul, voluntourismul, turismul agricol și
turismul pentru săraci. (Reiser, D., Pforr, C., 2017)6
Turismul de nișă are succes într-o piață tot mai competitivă și O’Regan
consideră și voluntourismul drept turism de nișă, definit drept turism în care
turistul are înclinații altruiste. În loc să urmărească întreaga piață turistică
(marketing de masă) sau segmente mari ale sectorului de piață, marketingul de
nișă își propune să răspundă nevoilor clienților prin vizarea unor nișe. Prin
croirea mărfurilor și serviciilor pentru piețe mici, accentul se pune atât pe client,
cât și pe profit. Firmele de turism se îndepărtează de la comercializarea în masă
la marketing-ul de nișă sau chiar micro-marketing. În loc să urmărească întreaga
piață (sau segmente) firmele vizează nișe folosind metode de jos în sus. Acestea
încep cu nevoile câtorva clienți până când afacerea și-a construit baza de clienți.
Complexitatea dezvoltării piețelor de turism de nișă și comunicarea cu o
populație risipită înseamnă marketing de nișă iar interacțiunile trebuie concepute
astfel încât să asigure produsul potrivit, la momentul potrivit, la prețul potrivit,
pentru clientul potrivit. (O’ Regan, 2017)7
Pentru a întregi tabloul mixului de marketing, este nevoie să adăugăm aici și cel
de-al cincilea P, Povestea implementării în practică a proiectului de inovare în
turism la Muntele Rece.
Pentru oferirea de sens și semnificație activității desfășurate, au fost
aplicate metodele practice a căror eficiență a fost demonstrată la compania
Apple, la liderul Martin Luther King, ce au la bază un model simplu dar puternic
pentru leadership-ul inspirațional, începând cu un cerc de aur și cu întrebarea
”De ce?”8

5
Pierret, F. (2012). Development of sustainable rural tourism. Keynote speech at. Conference on
Sustainability of Rural Tourism, (pp. 2-3). Belgrade, Serbia.
6
Reiser, D., Pforr, C. (2017). Alternative Tourism. In The SAGE International Encyclopedia of Travel
and Tourism (pp. 61-62). SAGE Publications Inc.
7
O’ Regan, M. (2017). Niche Tourism. The SAGE International Encyclopedia of Travel and Tourism (pp.
901-904). SAGE Publications, Inc.
8
Sinek, S., Mead, D., Docker, P. (2017). Find Your Why: A Practical Guide for Discovering Purpose for
You and Your Team

3
2. Metodologia de cercetare
Articolul de față prezintă un studiu de caz. Un studiu de caz reprezintă o
descriere și o analiză a unei situații care relatează o problemă de cercetare de
marketing. (Cosma, 2008)9
În cele ce urmează este descris proiectul început la Muntele Rece, județul Cluj,
în toamna anului 2017, cu etapele cercetării exploratorii. Proiectul are drept scop
identificarea problemei, definirea mai precisă a acesteia și investigarea unor
posibilități noi de a face funcțional/ eficient/ sustenabil un produs turistic
inovativ de tip voluntourism.
Am utilizat cercetarea exploratorie pentru a defini problema și a răspunde la
întrebarea principală: Este sustenabil un produs de voluntourism la Muntele
Rece?

3. Rezultate și discuții
Proiectul de inovare în turism Re-Connect este amplasat în satul Muntele
Rece din comuna Măguri-Răcătău, județul Cluj, într-o gospodărie tradițională
românească. Procesul de transformare a unei gospodării formate din: casă
(nelocuită de mulți ani), șură, grajd și teren agricol (necultivat), aflate toate în
paragină – într-un produs turistic, necesită metode inovatoare.
Ținând cont de cadrul teoretic prezentat în partea introductivă cât și de gradul
de segmentare, proiectul turistic Re-Connect poate fi încadrat ca fiind rural,
alternativ, de nișă iar pentru că se dorește amenajarea lui cu ajutorul muncii
voluntare, neremunerată, și în beneficiul voluntarilor, Voluntourism.
Ținând cont de grupul țintă, de genul și vârsta potențialilor beneficiari, a fost
promovat doar online și pe cale orală.
Marketing online poate fi realizat utilizând: Facebook, Instagram, Youtube,
Snapchat, Google Adwords, Wordpress, SEO, Mailchimp etc.
Pentru derularea și promovarea proiectului Re-Connect de la Muntele Rece a
fost realizată pagina de Facebook cu sloganul: ”Disconnect from the stressful
world and Re-connect with Nature !” (Onu, 2017)
Deoarece s-a dorit generarea de interacțiuni cu postările paginii de business
(vezi figura 1), s-au postat, spre exemplificare:
 știri importante despre evenimente și echipă;
 postări despre activități cu echipa ;
 opinii puternice/ testimoniale ale participanților ;

9
Cosma, S. (2008). Cercetări de marketing. Aplicații. Cluj-Napoca: Editura Alma Mater.

4
 conținut emoționant foto și video ;
 conținut amuzant (video) ;
 conținut care generează curiozitate.

Figura 1. Gradul de interacțiune al postărilor


Sursa : https://www.facebook.com/pg/RebelSpirit6/reviews/?ref=page_internal

Se are în vedere îmbogățirea conținuturilor postărilor cu următoarele:


 dezbateri pe subiecte importante în acest moment : tipuri de workshopuri
 jocuri interactive/ treasure hunting
 construirea unui site optimizat pentru smartphone.

Au fost analizate datele generate de pagina Re-Connect pe perioadă de două


luni, cuprinsă între 1 noiembrie și 30 decembrie 2017, de către platforma
gazdă, Facebook.

In această perioadă au fost organizate cu frecvență săptămânală acțiuni de


voluntariat (amenajare cale de acces, amenajare peisagistică, igienizare casă,
amenajare loc de gătit, amenajare sursă de apă menajeră, inventariere bunuri
etc.). Participanții au constituit grupuri mixte după gen în număr variabil între
2-15 persoane. Răzvan Onu, ca organizator principal, a făcut parte din toate
grupurile, în calitate de lider.
La întrebarea ”De ce sunt voluntar în acest proiect ?”, toți participanții au
răspuns, într-un fel sau altul (unii dintre ei postând testimoniale), că doresc să se
reconecteze cu ei înșiși, să fie mai aproape de natură, mai aproape de natura lor
umană.
Intrebarea ”Cum pot să ajut ?” a venit din partea membrilor echipelor de
voluntari cu ocazia activităților desfășurate, ca o echipă, deși unii dintre ei nu se
cunoșteau dinainte.
5
În figura 2 este prezentată statistica vizitatorilor paginii după gen : 57%
femei iar 42% sunt bărbați. Cele mai multe accesări au fost făcute din România
(491), din Cluj-Napoca (288), vorbitori de limbă română (298). Deși postările au
fost realizate majoritar doar în limba română, pagina a fost accesată de 43
persoane din UK urmate de 35 din USA.

Figura 2. Statistica vizitatorilor


Sursa: https://www.facebook.com/pg/RebelSpirit6/reviews/?ref=page_internal

Din figura 3, privind vizualizarea pe secțiuni, se observă că audiența maximă


a fost atinsă a doua zi după apariția și distribuția paginii oficiale Re-Connect.
Cea mai populară postare a fost un album/ colaj de fotografii ce prezintă cea
mai numeroasă participare la o activitate urmată de o cină comună, ce a avut loc
în casă. Colajul este însoțit de un mesaj de recunoștință adresat participanților.
Acesta a avut darul să suscite curiozitatea multor persoane care au venit cu
întrebări despre scopul activității.

6
Figura 3. Vizualizarea pe secțiuni
Sursa: https://www.facebook.com/pg/RebelSpirit6/reviews/?ref=page_internal
Menționăm faptul că pagina cuprinde informații minime necesare despre
programarea evenimentelor, fotografii și filme despre activitățile desfășurate,
fără a se menționa nicăieri că este un proiect de cercetare științifică, și cu atât
mai puțin că este vorba despre voluntourism.
Pagina Re-Connect s-a dorit ”teaser”, pentru un impact mai eficient, prin
stârnirea curiozității publicului larg, acelor persoane care, la rândul lor, pot
stârni curiozitatea altor persoane care pot fi interesate să participe drept
voluntari.

4. Concluzii

Organizatorii au datoria de a lua în considerare nevoile și așteptările


voluntarilor care își oferă ajutorul și ale comunității locale pe care aceștia caută
să o ajute. Responsabilitatea de a recruta voluntari calificați corespunzător, care
să se potrivească cu nevoile destinațiilor gazdă și să dezvolte obiective clare și
mecanisme de control prin gestionarea durabilă a programului revine, de
asemenea, organizatorilor.
Proiectul inovativ de turism de la Muntele Rece constituie un exemplu
în care produsul potrivit este oferit la momentul potrivit, la prețul potrivit, pentru
clientul potrivit și care va continua cu workshop-uri care să facă posibile
schimburile culturale.
Entuziasmul generat de noutatea începutului trebuie susținut prin
oferirea de feedback pe parcurs -asupra progresului înregistrat - individual cât și
în echipă. Cooperarea cu alte echipe de cercetare din domeniul amenajării
peisagistice, științelor socio-umane, etnologiei și folclorului, poate oferi un
cadru de cercetare multidisciplinară.
7
5. Bibliografie
Benson, A. (2008). Volunteer tourism: Theoretical frameworks and practical
applications. Contemporary Geographies of Leisure, Tourism and
Mobility. London: UK: Routledge.
Cosma, S. (2008). Cercetări de marketing. Aplicații. Cluj-Napoca: Editura Alma
Mater.
Cosma,S., Păun, D., Bota, M., Fleșeriu,C. (2014). Innovation – a useful tool in
the rural tourism in Romania. (Elsevier, Éd.) 507-515.
Gellweiler, S., Higson, Ph. (2017). Voluntourism. The SAGE International
Encyclopedia of Travel and Tourism (pp. 1418-1420). SAGE
Publications, Inc.
O’ Regan, M. (2017). Niche Tourism. The SAGE International Encyclopedia of
Travel and Tourism (pp. 901-904). SAGE Publications, Inc.
Onu, R. (2017, 11. 01.). Re Connect. Consultat la 01. 17., 2018, RebelSpirit6:
https://www.facebook.com/pg/RebelSpirit6/reviews/?ref=page_internal
Organisation for Economic Co-operation and Development, S. O. (2005). Oslo
Manual: Guidelines for Collecting and Interpreting Innovation Data.
Paris: OECD Publishing.
Pierret, F. (2012). Development of sustainable rural tourism. Keynote speech at.
Conference on Sustainability of Rural Tourism, (pp. 2-3). Belgrade,
Serbia.
Reiser, D., Pforr, C. (2017). Alternative Tourism. The SAGE International
Encyclopedia of Travel and Tourism (pp. 61-62). SAGE Publications Inc.

View publication stats

S-ar putea să vă placă și