Curs 8

De ce sondajul simplu aleator cu probabilităţi egale este foarte rar utilizat

Sondajul simplu aleator cu probabilităţi egale este foarte important deoarece constituie baza
fundamentării teoriei sondajelor. Din punct de vedere conceptual este cea mai simplă metodă posibilă. În ciuda
acestui fapt punerea în practică a acestui plan de sondaj poate fi foarte costisitoare şi adesea imposibil de
realizat deoarece necesită ca toate unităţile populaţiei să poată fi identificate şi etichetate înaintea realizării
sondajului. Această identificare este rareori posibilă ceea ce face imposibilă proiectarea unui astfel de sondaj.
De asemenea, având în vedere că esenţa acestei metode constă în faptul că dă şanse egale fiecărei
unităţi de a intra în eşantion foarte probabil acestea se vor întinde pe o arie geografică mare. Această
împrăştiere geografică va creşte foarte mult cheltuielile cu implementarea chestionarului.
De exemplu, pentru realizarea unui sondaj simplu aleator asupra forţei de muncă la nivelul unei regiuni
de dezvoltare, unitatea de selecţie fiind persoana este necesară identificarea şi etichetarea fiecărei persoane.
Acest lucru este foarte dificil de realizat şi totodată foarte costisitor. Presupunând că ar fi posibil, în urma
aplicării procedeului de selecţie unităţile selectate vor acoperii toată suprafaţa regiunii. Cheltuielile cu
deplasarea operatorilor pe teren ar fi foarte mari.
O consecinţă a faptului că fiecare unitate are aceeaşi probabilitate de a fi selectată va face ca structura
eşantionului să reflecte structura populaţiei totale. Pentru anumite sondaje acest fapt este pozitiv fiind o
garanţie a reprezentativităţii eşantionului. Pentru altele însă, al căror interes este focalizat pe anumite
subgrupuri ale populaţiei aplicarea acestui plan va duce la o slabă reprezentare a subgrupurilor în eşantion. De
exemplu, dacă obiectul studiului îl reprezintă identificarea cauzelor şomajului de lungă durată, un astfel de plan
de sondaj va face ca şomerii din eşantion (şi în cadrul lor cei de lungă durată) să aibă o pondere mică, iar
estimaţiile obţinute să nu fie relevante.
Din aceste motive acest tip de sondaj nu se poate utiliza în cercetarea forţei de muncă decât la nivel
microeconomic, populaţia fiind constituită de exemplu din angajaţii unei societăţi. În această situaţie
identificarea şi etichetarea fiecărei persoane este uşor de realizat iar cheltuielile cu deplasarea sunt practic
nule. Atâta vreme cât obiectivele sondajului vizează în egală măsură întreaga populaţie aplicarea unui astfel de
sondaj este comodă şi poate duce la estimaţii eficiente.
Cu alte cuvinte, chiar şi atunci când este posibilă aplicarea unui astfel de sondaj, există alte metode de
eşantionare ce pot răspunde eficient obiectivelor stabilite în condiţiile reducerii costurilor şi creşterii preciziei
estimaţiilor.