Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursa pistonului (S) este spatiul parcurs de piston intre cele 2 puncte moarte, se observa S=2*r
[mm]
𝑆
Raportul cursa alezaj se defineste prin ψ=𝐷 in functie de valoarea acestui parametru motoarele se pot
clasifica:
1 1
-MAC Δ=3.8...4.5 biele lungi lb=(3.8..4.5)*r
Volumul camerei de ardere Vk este volumul minim ocupat de gaze cand pistonul se gaseste la PMS
se exprima in [cm3 sau dm3]
(1.1) Cilindreea unitara (Vs) este volumul generat de piston in miscarea sa dintre cele
𝜋𝐷^2
2 puncte moarte Vs= ∗ 𝑠 [cm3 sau dm3]
4
Cilindreea totala Vt este suma cilindreelor unitare ale tuturor cilindrilor cum constructiv cilindrii
sunt identici Vt=i*Vs [cm3 sau dm3] unde i reprezinta numarul cilindrilor
𝑉𝑎
Raportul de comprimare (έ) este raportul dintre volumul maxim si minim ocupat de gaze έ= >1
𝑉𝑘
MAS έ=7.5...11
MAC έ=17...24
Viteza medie a pistonului (ωpmed) este viteza cu care pistonul parcurge 2 curse simple asadar
𝑆∗𝑛 𝑚
(1.2) ωpmed= 30 [ 𝑠 ]
Viteza unghilara a arborelui cotit(ω) este viteza cu care se roteste arborele cotit se exprima prin
relatia
𝜋∗𝑛 𝑟𝑎𝑑
(1.3) ω= 30 [ 𝑠
]
Timpul pe ciclu (tc) este durata exprimata in s, min, h in care se realizeaza un ciclu motor
(1.7) 𝑡𝑐⁄ = 𝜏 [ ℎ ]
ℎ 120∗𝑛 𝑐𝑖𝑐𝑙
𝑡𝑐⁄ 𝜏 𝑚𝑖𝑛
(1.8) 𝑚𝑖𝑛=2∗𝑛 [ 𝑐𝑖𝑐𝑙 ]
(1.9) 𝑁𝑐⁄ =30∗𝜏 [ 𝑠 ]
𝑠 𝑛 𝑐𝑖𝑐𝑙
Determinarea raportului cursa/alezaj ψ=S/D 1.16 Motor suprapatrat
Raza manivelei r=S/2 [mm] 52.35 mm
Lungimea Bielei 4 *raza manivelei 209.4 mm
Raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei Δ=r/lb, lb=(3,8…4,5)*r 0.25
Volumul camerei de ardere Vk [cm3] 26 cm3
Cilindreea unitara Vs=(pi*D^2)/4*S [cm3] 471 cm3
Volumul cilindrului Va=Vs+Vk [cm3] 497 cm3
Cilindreea totala Vt=i*Vs [cm3] 2827 cm3
Viteza medie a pistonului Wp=Sn/30 [rot/s] 14.4835 rot/s
Viteza unghilara arborelui cotit w=6*n[grad/s] 257.13 rad/s
Nc=Ncicl./min/60 20.42 cicl./s
Nc=2*n/r [cicl./min.] 1225 cicl./min
Numar cicluri Nc=(120*n)/Γ [cicl./Γ] 3266.67 cicl./h
Timpul pe ciclu tc=30*Γ/n [s/cicl] 0.04897959 s/cicl
Raport de comprimare 19.1
Lucru mecain indicat(Li) este lucru mecanic schimbat de gaze cu pistonul marimea acesteia este
proportionala cu suprafata diagramei indicate ca urmare la MAS Li=(S1-S2)*kp*kv [J] iar la
MAC Li=(S1-S2)*kp*kv [J] unde kp scara de reprezentare a presiunii iar kv scara de reprezentare a
volumului
𝐿𝑖 𝑁
(2.2.1) pmi=𝑉𝑠[𝑚2 ]
Consumul specific indicat (ci) reprezinta consumul de combustibil necesar producerii de energie
103 ∗𝐶ℎ 𝑔
(2.2.4) ci= 𝑃𝑖
[𝐾𝑤∗ℎ]
𝐿𝑖
Randamentul indicat ή = 𝑄
𝑃𝑒
Randamentul mecanic al unui motor ή = 𝑃𝑖 <1 la MAi ήm=0.8...0.9
(2.3.1) Le=ήm*Li
(2.3.2) pme=ήm*pmi
Puterea efectiva (Pe) este puterea obtinuta la volant si care prin intermediul transmisiei ajunge la rotile
motoare
(2.3.3) Pe=ήm*Pi
(2.3.4) Me=ήm*Mi[Nm]
α Vx [cm3] P cicl.[MPA} Li(J)
0 26 0.109
15 36 0.125 1.17
30 65 0.125 3.62
45 110 0.125 5.60
60 166 0.125 7.02
75 228 0.125 7.78
90 291 0.125 7.87
105 350 0.125 7.38
120 402 0.125 6.43
135 443 0.125 5.18
150 473 0.125 3.76
165 491 0.125 2.27
180 497 0.125 0.76
195 491 0.13 -0.76
210 473 0.13 -2.36
225 443 0.14 -4.17
240 402 0.16 -6.38
255 350 0.19 -9.18
270 291 0.24 -12.92
285 228 0.33 -18.10
300 166 0.49 -25.63
315 110 0.83 -37.04
330 65 1.59 -54.16
345 36 3.32 -71.10
360 26 4.99 -41.58
375 36 7 59.96
390 65 3.25 148.31
405 110 1.65 109.75
420 166 0.96 73.20
435 228 0.64 49.68
450 291 0.46 34.58
465 350 0.36 24.41
480 402 0.30 17.21
495 443 0.27 11.87
510 473 0.25 7.74
525 491 0.23 4.36
540 497 0.23 1.41
555 491 0.109 -1.03
570 473 0.109 -1.98
585 443 0.109 -3.28
600 402 0.109 -4.52
615 350 0.109 -5.61
630 291 0.109 -6.43
645 228 0.109 -6.86
660 166 0.109 -6.78
675 110 0.109 -6.12
690 65 0.109 -4.88
705 36 0.109 -3.15
720 26 0.109 -1.09
266.18
pmi Pi Mi randament Le pme Pe Me
0.56 32.61 126.81 0.83 220.93 0.47 27.06 105.25
5
P(MPa)
0
0 90 180 270 360 450 540 630 720
α(grade)
Variatia presiunii in timpul admisie si
comprimarii in functie de volum
8
4
P(MPa)
0
0 90 180 270 360 450 540 630 720
V(cm3)
K 80
60
40
20
0
Motorul meuOpel Frontera Land Rover Peugeot 806 Kia Sportage Nissan Patrol
25.00
20.00
15.00
10.00
5.00
0.00
Motorul Opel Land Rover Peugeot Kia Nissan
meu Frontera 806 Sportage Patrol
Moment Litric
240
220
200
180
160
N*m/L
140
120
100
80
60
40
20
0
Motorul meu Opel Frontera Land Rover Peugeot 806 Kia Sportage Nissan Patrol
Cinematica manivelei
Deplasarea momentana se masoara de la PMS pana in punctul curent unde se gaseste pistonul se
noteaza cu xp si se determina cu relatia
∆
(3.1.1) xp=r[1-cos 𝛼+4*(1-cos2α)] [mm]
Se poate considera ca expresia deplasarii momentate a pistonului este o suma de 2 functii armonice .
(3.1.2) xp=xp1+xp2
(3.1.3) xp1=r*(1-cosα) [mm]
∆
(3.1.4) xp2=r*4*(1-cos2α) [mm]
Viteza piston
Prin definitie ea reprezinta variatia spatiului parcurs de piston in timp cum insa spatiul parcurs de
piston nu depinde direct de timp ci de unghiul α care la randul lui este in fnctie de timp
𝑑𝑥𝑝(𝛼(𝑡)) 𝑑𝑥𝑝
(3.1.5) wp= 𝑑𝑡
= 𝑑𝛼 𝜔
(3.1.6) wp=wp1+wp2
(3.1.7) wp1=r*ω*sinα
∆
(3.1.8) wp2=r*ω*2*sin2α
∆ 𝑚
(3.1.9) wp=r*ω*(sinα+2* sin2α) [ 𝑠 ]
Acceleratie piston
Reprezinta variatia pistononului in timp se procedeaza la acelasi artificiu deoarece viteza depinde
de unghiul α care la randul lui depinde de timp (t).
𝑑𝑤(𝛼(𝑡)) 𝑑𝑤𝑝
(3.1.10) ap= 𝑑𝑡
= 𝑑𝛼
(3.1.11) ap=ap1+ap2
(3.1.12) ap1=r*ω2*cosα
(3.1.13) ap2=r*ω2*cos2α
(3.1.14) ap=r*ω2*(cosα+Δ*cos2α)
α Deplasare piston Viteza piston Acceleratie piston
grade Rac xp I xp II xp Wp I Wp II Wp ap I ap II ap
0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 9887.127 2471.782 12358.909
15 1.784 0.438 2.222 5.888 0.711 6.599 9550.231 2140.626 11690.857
30 7.014 1.636 8.650 11.375 1.231 12.607 8562.503 1235.891 9798.394
45 15.333 3.272 18.605 16.087 1.422 17.509 6991.255 0.000 6991.255
60 26.175 4.908 31.083 19.703 1.231 20.934 4943.564 -1235.891 3707.673
75 38.801 6.105 44.906 21.975 0.711 22.686 2558.977 -2140.626 418.351
90 52.350 6.544 58.894 22.751 0.000 22.751 0.000 -2471.782 -2471.782
105 65.899 6.105 72.005 21.975 -0.711 21.264 -2558.977 -2140.626 -4699.603
120 78.525 4.908 83.433 19.703 -1.231 18.471 -4943.564 -1235.891 -6179.454
135 89.367 3.272 92.639 16.087 -1.422 14.665 -6991.255 0.000 -6991.255
150 97.686 1.636 99.322 11.375 -1.231 10.144 -8562.503 1235.891 -7326.612
165 102.916 0.438 103.355 5.888 -0.711 5.177 -9550.231 2140.626 -7409.606
180 104.700 0.000 104.700 0.000 0.000 0.000 -9887.127 2471.782 -7415.345
195 102.916 0.438 103.355 -5.888 0.711 -5.177 -9550.231 2140.626 -7409.606
210 97.686 1.636 99.322 -11.375 1.231 -10.144 -8562.503 1235.891 -7326.612
225 89.367 3.272 92.639 -16.087 1.422 -14.665 -6991.255 0.000 -6991.255
240 78.525 4.908 83.433 -19.703 1.231 -18.471 -4943.564 -1235.891 -6179.454
255 65.899 6.105 72.005 -21.975 0.711 -21.264 -2558.977 -2140.626 -4699.603
270 52.350 6.544 58.894 -22.751 0.000 -22.751 0.000 -2471.782 -2471.782
285 38.801 6.105 44.906 -21.975 -0.711 -22.686 2558.977 -2140.626 418.351
300 26.175 4.908 31.083 -19.703 -1.231 -20.934 4943.564 -1235.891 3707.673
315 15.333 3.272 18.605 -16.087 -1.422 -17.509 6991.255 0.000 6991.255
330 7.014 1.636 8.650 -11.375 -1.231 -12.607 8562.503 1235.891 9798.394
345 1.784 0.438 2.222 -5.888 -0.711 -6.599 9550.231 2140.626 11690.857
360 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 9887.127 2471.782 12358.909
xpI,xpII,Xp [m/s]
wpI, wpII, wp [m/s]
20
40
60
80
0
100
120
10
20
30
-30
-20
-10
0
0 15
15 30
30 45
45 60
60 75
75 90
90 105
105 120
120 135
135 150
165
150
180
165
195
180
210
195
Viteza piston
Deplasare piston
225
210
240
225
255
240 270
255 285
270 300
285 315
300 330
315 345
330 360
345
360
Acceleratie piston
15000
apI, apII, ap [m/s2]
10000
5000
0
0 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150 165 180 195 210 225 240 255270 285 300 315 330 345 360
-5000
-10000
-15000
𝑑𝛽(𝛼(𝑡)) 𝑑𝛽
(3.2.3) ωb= =ω
𝑑𝑡 𝑑𝛼
∆𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑟𝑎𝑑
(3.2.4) ωb=ω [ ]
√1−∆2 ∗𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑠
α β w e
0 0 108.65 0.00
15 3.710 105.17 -11897.61
30 7.181 94.83 -25502.90
45 10.182 78.05 -41652.81
60 12.504 55.64 -59053.63
75 13.974 28.98 -73426.11
90 14.478 0.00 -79126.73
105 13.974 -28.98 -73426.11
120 12.504 -55.64 -59053.63
135 10.182 -78.05 -41652.81
150 7.181 -94.83 -25502.90
165 3.710 -105.17 -11897.61
180 0.000 -108.65 0.00
195 -3.710 -105.17 11897.61
210 -7.181 -94.83 25502.90
225 -10.182 -78.05 41652.81
240 -12.504 -55.64 59053.63
255 -13.974 -28.98 73426.11
270 -14.478 0.00 79126.73
285 -13.974 28.98 73426.11
300 -12.504 55.64 59053.63
315 -10.182 78.05 41652.81
330 -7.181 94.83 25502.90
345 -3.710 105.17 11897.61
360 0.000 108.65 0.00
Spatiul unghiular
20
15
10
5
β[grd]
0
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360
-5
-10
-15
-20
α[grd]
Viteza unghiulara
150
100
50
ω[m/s]
0
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360
-50
-100
-150
α[grd]
Acceleratia unghiulara
100000
80000
60000
40000
20000
ε[m/s^2]
0
0 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150 165 180 195 210 225 240 255 270 285 300 315 330 345 360
-20000
-40000
-60000
-80000
-100000
α[grd]
Pe partea interiaoara a capului pistonului actioneaza presiunea gazelor din carter .Aceste gaze provin din
camera de ardere trecand prin jocul jocul dintre piston si cilindru in amestec cu aerul care patrunde in
carter pe langa busonul gurii de umplere cu ulei sau pe langa joja de ulei .Ca urmare forta de presiune a
gazelor se determina cu relatia
𝜋∗𝐷 2
(4.1.1) Fp= 4
(Pcil-Pcart.) [N]
Se poate considera ca presiune din carter este ~ cu presiunea atmosferica
(4.1.2) Pcart~p0~0.1[Mpa]
𝜋∗𝐷 2
(4.1.3) Fp= 4
(Pcil-0.1.)
Se observa ca alura de variatie a fortei Fp cu unghiul α este identica cu variatia Pcil in functie de
acelasi unghiul deoarece difera printr-o consanta.
-directia fortei
- sensul fortei
-marirea fortei
a= acceleratia miscarii
mp=masa piston
mbo=masa boltului
mseg=masa segmentului
Fractiunea din masa bielei se adopta conform datelor statistice fiind fmb~0.275 (27.5%)
In ceea ce priveste acceleratia miscarii aceasta este acceleratia pistonului (ap)
Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie FJ in cazul MAI este data de relatia:
b. FJ1=mj*r*ω2*cos(α) [N]
c. FJ2= - mj*r*ω2* Δ*cos(2*α) [NFJ= FJ1+ FJ2 [N]
Deoarece Fp si Fj actioneaza pe aceasi directie respectiv directia axei cilindrului ele se pot insuma
algebric si dau rezultanta F= Fp+Fj
Forta B se gliseaza ca vector alunecator pana cand ajunge cu punctul de aplicare in centrul fusului
maneton (M) se descompune dupa o directie de a lungul axului bratului si una perpaendiculara pe
aceasta se obtine Z si T care se determina cu relatia
cos(α+β)
(4.3.4) 𝑍 =F∗ cos(β)
[N]
sin(α+β)
(4.3.5) 𝑇=F ∗ cos(β) [N]
Prin definitie momentul motor este momentul produs de forta T in raport cu axa de rotatie deci este
dat de relatia :
sin(α+β)
(4.3.6) Mm=T*r=𝐹 ∗ cos(β)
∗ r [N*m]
30000
25000
20000
Fp(N)
Fp,Fj,F[N]
15000
Fj [N]
10000 F [N]
5000
0
0 45 90 135 180 225 270 315 360 405 450 495 540 585 630 675 720
-5000
-10000
α[grade]
30000
25000
20000
Fp(N)
15000
10000
5000
0
0 45 90 135 180 225 270 315 360 405 450 495 540 585 630 675 720
-5000
α(grade)
Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie
6000
4000
FjI,FjII,Fj[N]
2000
Fj1 [N]
0
Fj2 [N]
0 45 90 135 180 225 270 315 360 405 450 495 540 585 630 675 720
-2000 Fj [N]
-4000
-6000
-8000
α[grade]
15000
10000
Z [N]
Z,T [N}
5000 T [N]
0
0 45 90 135 180 225 270 315 360
-5000
-10000
α[grade RAC]
Momentul motor la monocilindru
400
300
200
Mm[N*m]
100
0
0 45 90 135 180 225 270 315 360 405 450 495 540 585 630 675 720
-100
-200
α[grade RAC]
arborele cotit impreuna cu ambielajul se plaseaza in pozitia initiala, pozitie care in mod
conventional este cea corespunzatoare plasarii pistonului din cilindrul 1 la PMS, dar la sfarsit de
comprimare adica atunci cand se considera ca se declanseaza scanteia se marcheaza aceasta
pozitie ᵹ=0 acestui unghi ii corespunde α1=360◦
se roteste arborele cotit pana cand la PMS ajunge un alt piston ori care ar fi, se considera ca acel
piston poate fi la sfarsit de comprimare cand se declanseaza scanteia lucru marcat prin semnul
sau poate fi la sfarsit de evacuare cand nu se mai declanseaza scanteia lucru marcat prin litera
P(pauza), se roteste din nou arborle pana ajunge un alt piston la PMS si rationamentul este
acelasi
rotirile succesive se faca pana cand arborele cotit a efectuat in total 720◦ adica un ciclu motor
complet.
4.4.3 Stabilirea ordini de lucru a cilindrilor
Cunoscand ordinea de aprindere a unui motor se poate intocmi ordinea de lucru a cilindrilor
respectand urmatoarele metodologie:
se reprezinta un dreptunghi care se imparte in nr. de linii egal cu nr. de cilindrilor motorului si un
numar de coloane dat de relatia
720°
(4.4.1) Nc=cmmdc(τ, δa pr )
180 2 90 2
90 2 45 3
45 3 15 3
15 3 5 5
5 5 1
1
Cmmdc=90