Sunteți pe pagina 1din 28

Tema proiect

Să se proiecteze un motor cu ardere internă cu următoarele :


Tip Dispunerea Arbore
i Γ Ε D [mm] S [mm] nM [r/n] nP [r/n] SR
motor cilindrilor cu came
MAC v 6 90 19.1 75.7 104.7 2450 4150 Cu lichid 2
Cuprins

1.Stabilirea dimensiunilor fundamentale ale motorului ...........................................


1.1 Determinarea raportului cursa/alezaj, razei manivevelei, lungimea bielei,
raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei, volumul camerei de ardere,
cilindreea unitara, volumul cilindrului, cilindreea totala, viteza medie a
pistonului, viteza unghiulara a arborelui cotit, numarul de cicluri, timpul pe ciclu
2.Calculul indicilor indicati, efectivi si de perfectiune ai motorului ..........................
2.1 Calculul si trasarea curbelor de variatie a presiunii in timpul admisiei si
comprimarii ..........................................................................................................
2.2 Calculul indicilor indicati .................................................................................
2.3 Calculul indicilor de perfectiune ai motorului si compararea lor cu solutii
similare .................................................................................................................
3.Cinematica mecanismuluimotor ...........................................................................
3.1 Cinematica Piston ...........................................................................................
3.2 Cinematica bielei.............................................................................................
4. Dinamica mecanismului motor ............................................................................
4.1 Forta de presiune a gazelor ............................................................................
4.2Fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie ....................................
4.3 Forte rezultante din mecanismul motor..........................................................
4.4.1 Determinarea tuturor ordinilor de aprindere posibile si alegerea uneia din
acesteia ................................................................................................................
4.4.3 Stabilirea ordini de lucru a cilindrilor ...........................................................
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................

1.Stabilirea dimensiunilor fundamentale ale motorului


1.1 Determinarea raportului cursa/alezaj, razei manivelei, lungimea bielei, raportul dintre
raza manivelei si lungimea bielei, volumul camerei de ardere, cilindreea unitara, volumul
cilindrului, cilindreea totala, viteza medie a pistonului, viteza unghiulara a arborelui cotit,
numarul de cicluri, timpul pe ciclu
Alezajul cilindrului (D) este diametru interior al cilindrului [mm]

Cursa pistonului (S) este spatiul parcurs de piston intre cele 2 puncte moarte, se observa S=2*r
[mm]
𝑆
Raportul cursa alezaj se defineste prin ψ=𝐷 in functie de valoarea acestui parametru motoarele se pot
clasifica:

ψ<1 S<D motor subpatrat

ψ=1 S=D motor patrat

ψ>1 S>D motor suprapatrat


𝑟
Raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei(Δ) se defineste prin relatia Δ=𝑙𝑏 este un
parametru constructiv cu efecte foarte importante in cinematica, dinamica mecanismului motor si in
uzura cuplului piston cilindru
1 1
-MAS Δ=3...3.8 biele scurte lb=(3..3.8)*r

1 1
-MAC Δ=3.8...4.5 biele lungi lb=(3.8..4.5)*r

Volumul camerei de ardere Vk este volumul minim ocupat de gaze cand pistonul se gaseste la PMS
se exprima in [cm3 sau dm3]
(1.1) Cilindreea unitara (Vs) este volumul generat de piston in miscarea sa dintre cele
𝜋𝐷^2
2 puncte moarte Vs= ∗ 𝑠 [cm3 sau dm3]
4

Volumul cilindrului Va= Vs+Vs [cm3 sau dm3]

Cilindreea totala Vt este suma cilindreelor unitare ale tuturor cilindrilor cum constructiv cilindrii
sunt identici Vt=i*Vs [cm3 sau dm3] unde i reprezinta numarul cilindrilor
𝑉𝑎
Raportul de comprimare (έ) este raportul dintre volumul maxim si minim ocupat de gaze έ= >1
𝑉𝑘

MAS έ=7.5...11

MAC έ=17...24

Viteza medie a pistonului (ωpmed) este viteza cu care pistonul parcurge 2 curse simple asadar
𝑆∗𝑛 𝑚
(1.2) ωpmed= 30 [ 𝑠 ]

Viteza unghilara a arborelui cotit(ω) este viteza cu care se roteste arborele cotit se exprima prin
relatia
𝜋∗𝑛 𝑟𝑎𝑑
(1.3) ω= 30 [ 𝑠
]

Numarul de cicluri (Nc) reprezinta numarul de grupaje A, C, D, E care se efctueaza in unitatea de


timp se determina astfel

(1.4) 𝑁𝑐⁄ =120∗𝑛 [𝑐𝑖𝑐𝑙]


ℎ 𝜏 ℎ
𝑁𝑐⁄ 2∗𝑛 𝑐𝑖𝑐𝑙
(1.5) 𝑚𝑖𝑛 𝜏 𝑚𝑖𝑛]
= [
(1.6) 𝑁𝑐⁄ = 𝑛 [𝑐𝑖𝑐𝑙]
𝑠 30∗𝜏 𝑠

Timpul pe ciclu (tc) este durata exprimata in s, min, h in care se realizeaza un ciclu motor

(1.7) 𝑡𝑐⁄ = 𝜏 [ ℎ ]
ℎ 120∗𝑛 𝑐𝑖𝑐𝑙
𝑡𝑐⁄ 𝜏 𝑚𝑖𝑛
(1.8) 𝑚𝑖𝑛=2∗𝑛 [ 𝑐𝑖𝑐𝑙 ]
(1.9) 𝑁𝑐⁄ =30∗𝜏 [ 𝑠 ]
𝑠 𝑛 𝑐𝑖𝑐𝑙
Determinarea raportului cursa/alezaj ψ=S/D 1.16 Motor suprapatrat
Raza manivelei r=S/2 [mm] 52.35 mm
Lungimea Bielei 4 *raza manivelei 209.4 mm
Raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei Δ=r/lb, lb=(3,8…4,5)*r 0.25
Volumul camerei de ardere Vk [cm3] 26 cm3
Cilindreea unitara Vs=(pi*D^2)/4*S [cm3] 471 cm3
Volumul cilindrului Va=Vs+Vk [cm3] 497 cm3
Cilindreea totala Vt=i*Vs [cm3] 2827 cm3
Viteza medie a pistonului Wp=Sn/30 [rot/s] 14.4835 rot/s
Viteza unghilara arborelui cotit w=6*n[grad/s] 257.13 rad/s
Nc=Ncicl./min/60 20.42 cicl./s
Nc=2*n/r [cicl./min.] 1225 cicl./min
Numar cicluri Nc=(120*n)/Γ [cicl./Γ] 3266.67 cicl./h
Timpul pe ciclu tc=30*Γ/n [s/cicl] 0.04897959 s/cicl
Raport de comprimare 19.1

2.Calculul indicilor indicati, efectivi si de perfectiune ai motorului


2.1 Calculul si trasarea curbelor de variatie a presiunii in timpul admisiei si
comprimarii
2.2 Calculul indicilor indicati
Diagrama indicata prezinta curba de variatie a presiunii gazelor din cilindru in functie de volumul
ocupat de acestea.

Lucru mecain indicat(Li) este lucru mecanic schimbat de gaze cu pistonul marimea acesteia este
proportionala cu suprafata diagramei indicate ca urmare la MAS Li=(S1-S2)*kp*kv [J] iar la
MAC Li=(S1-S2)*kp*kv [J] unde kp scara de reprezentare a presiunii iar kv scara de reprezentare a
volumului

Presiunea medie indicata (pmi) se defineste prin relatia:

𝐿𝑖 𝑁
(2.2.1) pmi=𝑉𝑠[𝑚2 ]

Puterea indicata(Pi) este puterea schimbata de gaze cu pistonul


𝑝𝑚𝑖∗𝑉𝑠∗𝑖∗𝑛
(2.2.2) Pi= 30000∗𝜏
[KW]

Momentul motor indicat(Mi) este momentul produs de motor in interiorul cilindrilor


𝑝𝑚𝑖∗𝑉𝑠∗𝑖
(2.2.3) Mi= 𝜋∗𝜏
[N*m]

Consumul specific indicat (ci) reprezinta consumul de combustibil necesar producerii de energie

103 ∗𝐶ℎ 𝑔
(2.2.4) ci= 𝑃𝑖
[𝐾𝑤∗ℎ]

𝐿𝑖
Randamentul indicat ή = 𝑄

𝑃𝑒
Randamentul mecanic al unui motor ή = 𝑃𝑖 <1 la MAi ήm=0.8...0.9

2.3 Calculul indicilor efectivi


Lucru mecanic efectiv (Pe) este lucru mecanic ce se treansmite in exteriorul motorului se defineste
prin relatia

(2.3.1) Le=ήm*Li

Presiunea medie efectiva(pme) se defineste cu relatia

(2.3.2) pme=ήm*pmi

Puterea efectiva (Pe) este puterea obtinuta la volant si care prin intermediul transmisiei ajunge la rotile
motoare

(2.3.3) Pe=ήm*Pi

Momentul motor efectiv (Me)

(2.3.4) Me=ήm*Mi[Nm]
α Vx [cm3] P cicl.[MPA} Li(J)
0 26 0.109
15 36 0.125 1.17
30 65 0.125 3.62
45 110 0.125 5.60
60 166 0.125 7.02
75 228 0.125 7.78
90 291 0.125 7.87
105 350 0.125 7.38
120 402 0.125 6.43
135 443 0.125 5.18
150 473 0.125 3.76
165 491 0.125 2.27
180 497 0.125 0.76
195 491 0.13 -0.76
210 473 0.13 -2.36
225 443 0.14 -4.17
240 402 0.16 -6.38
255 350 0.19 -9.18
270 291 0.24 -12.92
285 228 0.33 -18.10
300 166 0.49 -25.63
315 110 0.83 -37.04
330 65 1.59 -54.16
345 36 3.32 -71.10
360 26 4.99 -41.58
375 36 7 59.96
390 65 3.25 148.31
405 110 1.65 109.75
420 166 0.96 73.20
435 228 0.64 49.68
450 291 0.46 34.58
465 350 0.36 24.41
480 402 0.30 17.21
495 443 0.27 11.87
510 473 0.25 7.74
525 491 0.23 4.36
540 497 0.23 1.41
555 491 0.109 -1.03
570 473 0.109 -1.98
585 443 0.109 -3.28
600 402 0.109 -4.52
615 350 0.109 -5.61
630 291 0.109 -6.43
645 228 0.109 -6.86
660 166 0.109 -6.78
675 110 0.109 -6.12
690 65 0.109 -4.88
705 36 0.109 -3.15
720 26 0.109 -1.09
266.18
pmi Pi Mi randament Le pme Pe Me
0.56 32.61 126.81 0.83 220.93 0.47 27.06 105.25

Variatia presiunii in functie de unghi


8

5
P(MPa)

0
0 90 180 270 360 450 540 630 720

α(grade)
Variatia presiunii in timpul admisie si
comprimarii in functie de volum
8

4
P(MPa)

0
0 90 180 270 360 450 540 630 720

V(cm3)

2.4 Calculul indicilor de perfectiune ai motorului si compararea lor cu solutii


similare
Puterea litrica(Pl) se defineste prin relatia :
𝑝𝑚𝑒∗𝑛 𝐾𝑊
(2.4.1) Pl=30000∗𝜏 [ 𝑙
]

Momentul litric(Ml) se defineste prin relatia:


𝑀𝑒 𝑁∗𝑚
(2.4.2) Ml= [ ]
𝑖∗𝑉𝑠 𝑙

Masa litrica(mL) se defineste prin relatia:


𝑚𝑚 𝐾𝐺
(2.4.3) mL=𝑖∗𝑉𝑠 [𝑙
]
Nr.crt. Motor i D[mm] S[mm] Vt[cm3] Np[rot/min] Cap cil[l] Viteza unghiulara[rad/s] Putere[CP] Pe[kW] Vs[cm3] Me[Nm] PL[kw] ML[Nm] PA[kw/dm3]
1 Motorul meu 6 75.7 104.7 2827 4150 2.8 257.13 37 27.06 471 105.25 9.6 37.2 10.0206
2 Opel Frontera 4 92 94 2500 4200 2.5 439.82 116 85.29 625 193.93 34.1 77.6 32.0770
3 Land Rover 4 90.5 97 2496 4000 2.5 418.88 113 83.09 624 198.36 33.3 79.5 32.2918
5 Peugeot 806 4 85 92 2088 4300 2.1 450.29 109 80.15 522 177.99 38.4 85.2 35.3102
6 Kia Sportage 4 86 86 1998 4300 2.0 450.29 83 61.03 500 135.53 30.5 67.8 26.2659
7 Nissan Patrol 6 85 83 2826 4600 2.8 481.71 129 94.85 471 196.91 33.6 69.7 27.8594

Comparatie privind puterea Litrica


140
120
100
KW/L

K 80
60
40
20
0
Motorul meuOpel Frontera Land Rover Peugeot 806 Kia Sportage Nissan Patrol

Puterea raportata la aria pistonului


40.00
35.00
30.00
Kw/dm2

25.00
20.00
15.00
10.00
5.00
0.00
Motorul Opel Land Rover Peugeot Kia Nissan
meu Frontera 806 Sportage Patrol
Moment Litric
240
220
200
180
160
N*m/L

140
120
100
80
60
40
20
0
Motorul meu Opel Frontera Land Rover Peugeot 806 Kia Sportage Nissan Patrol

3.Cinematica mecanismului motor


Cinematica mec. biela- manivela

Mecanismul biela-manivela este un mecanism prin intermediul careia se transforma miscarea de


translatie a unui piston in miscare de rotaie a unui arbore .Asadar mecanismul biela manivela este
format dintr-un piston, o biela articulata la un capat pe piston si la celalt pe un arbore cotit .

Cinematica manivelei

Manivela are o miscare de rotatie continuua si in studiul cinematic si dinamic se considera ca ea


Δ𝛼
se misca cu o viteza unghiulara constanta.Aceasta viteza se determina cu relatia ω= Δ𝑡 unde Δα
reprezinta variatia unghiului parcurs de manivela, Δt reprezinta variatia timpului in care se parcurge acel
unghi .

3.1 Cinematica Piston


Deplasarea piston xp=f(α)

Deplasarea momentana se masoara de la PMS pana in punctul curent unde se gaseste pistonul se
noteaza cu xp si se determina cu relatia

(3.1.1) xp=r[1-cos 𝛼+4*(1-cos2α)] [mm]

Se poate considera ca expresia deplasarii momentate a pistonului este o suma de 2 functii armonice .

(3.1.2) xp=xp1+xp2
(3.1.3) xp1=r*(1-cosα) [mm]

(3.1.4) xp2=r*4*(1-cos2α) [mm]

Viteza piston

Prin definitie ea reprezinta variatia spatiului parcurs de piston in timp cum insa spatiul parcurs de
piston nu depinde direct de timp ci de unghiul α care la randul lui este in fnctie de timp

𝑑𝑥𝑝(𝛼(𝑡)) 𝑑𝑥𝑝
(3.1.5) wp= 𝑑𝑡
= 𝑑𝛼 𝜔
(3.1.6) wp=wp1+wp2
(3.1.7) wp1=r*ω*sinα

(3.1.8) wp2=r*ω*2*sin2α
∆ 𝑚
(3.1.9) wp=r*ω*(sinα+2* sin2α) [ 𝑠 ]

Acceleratie piston

Reprezinta variatia pistononului in timp se procedeaza la acelasi artificiu deoarece viteza depinde
de unghiul α care la randul lui depinde de timp (t).

𝑑𝑤(𝛼(𝑡)) 𝑑𝑤𝑝
(3.1.10) ap= 𝑑𝑡
= 𝑑𝛼
(3.1.11) ap=ap1+ap2
(3.1.12) ap1=r*ω2*cosα
(3.1.13) ap2=r*ω2*cos2α
(3.1.14) ap=r*ω2*(cosα+Δ*cos2α)
α Deplasare piston Viteza piston Acceleratie piston
grade Rac xp I xp II xp Wp I Wp II Wp ap I ap II ap
0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 9887.127 2471.782 12358.909
15 1.784 0.438 2.222 5.888 0.711 6.599 9550.231 2140.626 11690.857
30 7.014 1.636 8.650 11.375 1.231 12.607 8562.503 1235.891 9798.394
45 15.333 3.272 18.605 16.087 1.422 17.509 6991.255 0.000 6991.255
60 26.175 4.908 31.083 19.703 1.231 20.934 4943.564 -1235.891 3707.673
75 38.801 6.105 44.906 21.975 0.711 22.686 2558.977 -2140.626 418.351
90 52.350 6.544 58.894 22.751 0.000 22.751 0.000 -2471.782 -2471.782
105 65.899 6.105 72.005 21.975 -0.711 21.264 -2558.977 -2140.626 -4699.603
120 78.525 4.908 83.433 19.703 -1.231 18.471 -4943.564 -1235.891 -6179.454
135 89.367 3.272 92.639 16.087 -1.422 14.665 -6991.255 0.000 -6991.255
150 97.686 1.636 99.322 11.375 -1.231 10.144 -8562.503 1235.891 -7326.612
165 102.916 0.438 103.355 5.888 -0.711 5.177 -9550.231 2140.626 -7409.606
180 104.700 0.000 104.700 0.000 0.000 0.000 -9887.127 2471.782 -7415.345
195 102.916 0.438 103.355 -5.888 0.711 -5.177 -9550.231 2140.626 -7409.606
210 97.686 1.636 99.322 -11.375 1.231 -10.144 -8562.503 1235.891 -7326.612
225 89.367 3.272 92.639 -16.087 1.422 -14.665 -6991.255 0.000 -6991.255
240 78.525 4.908 83.433 -19.703 1.231 -18.471 -4943.564 -1235.891 -6179.454
255 65.899 6.105 72.005 -21.975 0.711 -21.264 -2558.977 -2140.626 -4699.603
270 52.350 6.544 58.894 -22.751 0.000 -22.751 0.000 -2471.782 -2471.782
285 38.801 6.105 44.906 -21.975 -0.711 -22.686 2558.977 -2140.626 418.351
300 26.175 4.908 31.083 -19.703 -1.231 -20.934 4943.564 -1235.891 3707.673
315 15.333 3.272 18.605 -16.087 -1.422 -17.509 6991.255 0.000 6991.255
330 7.014 1.636 8.650 -11.375 -1.231 -12.607 8562.503 1235.891 9798.394
345 1.784 0.438 2.222 -5.888 -0.711 -6.599 9550.231 2140.626 11690.857
360 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 9887.127 2471.782 12358.909
xpI,xpII,Xp [m/s]
wpI, wpII, wp [m/s]

20
40
60
80

0
100
120

10
20
30

-30
-20
-10
0
0 15
15 30
30 45
45 60
60 75
75 90
90 105
105 120
120 135
135 150
165
150
180
165
195
180
210
195

Viteza piston
Deplasare piston

225
210
240
225
255
240 270
255 285
270 300
285 315
300 330
315 345
330 360
345
360
Acceleratie piston
15000
apI, apII, ap [m/s2]

10000

5000

0
0 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150 165 180 195 210 225 240 255270 285 300 315 330 345 360

-5000

-10000

-15000

3.2 Cinematica bielei


Biela are o miscare plan paralela si fiecare punct al ei poate fi considerat ca are o miscare de
translatie identica cu cea a punctului B si o miscare de rotatie cu o viteza unghiulara ωb in jurul
punctului B.

Spatiuul unghiular al bielei (β)

(3.2.1) MM'=lb*sinβ = r*sinβ


(3.2.2) β=arcsin(Δ*sinα)

Viteza unghiulara a bielei

Este variatia spatiului unghiului in timp.

𝑑𝛽(𝛼(𝑡)) 𝑑𝛽
(3.2.3) ωb= =ω
𝑑𝑡 𝑑𝛼
∆𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑟𝑎𝑑
(3.2.4) ωb=ω [ ]
√1−∆2 ∗𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑠

Acceleratia unghiulara a bielei

Reprezinta variatiavitezei unghiulare in timp.


𝑑𝑤𝑏(𝛼(𝑡)) 𝑑𝑤𝑏
(3.2.5) έb= 𝑑𝑡
=ω 𝑑𝛼
∆∗(∆2 −1)∗𝑠𝑖𝑛𝛼 𝑟𝑎𝑑
(3.2.6) έb=ω* 3 [ 2 ]
𝑠
(1−∆2 ∗𝑠𝑖𝑛2 𝛼)2

α β w e
0 0 108.65 0.00
15 3.710 105.17 -11897.61
30 7.181 94.83 -25502.90
45 10.182 78.05 -41652.81
60 12.504 55.64 -59053.63
75 13.974 28.98 -73426.11
90 14.478 0.00 -79126.73
105 13.974 -28.98 -73426.11
120 12.504 -55.64 -59053.63
135 10.182 -78.05 -41652.81
150 7.181 -94.83 -25502.90
165 3.710 -105.17 -11897.61
180 0.000 -108.65 0.00
195 -3.710 -105.17 11897.61
210 -7.181 -94.83 25502.90
225 -10.182 -78.05 41652.81
240 -12.504 -55.64 59053.63
255 -13.974 -28.98 73426.11
270 -14.478 0.00 79126.73
285 -13.974 28.98 73426.11
300 -12.504 55.64 59053.63
315 -10.182 78.05 41652.81
330 -7.181 94.83 25502.90
345 -3.710 105.17 11897.61
360 0.000 108.65 0.00
Spatiul unghiular
20

15

10

5
β[grd]

0
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360
-5

-10

-15

-20

α[grd]

Viteza unghiulara
150

100

50
ω[m/s]

0
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360

-50

-100

-150

α[grd]
Acceleratia unghiulara
100000

80000

60000

40000

20000
ε[m/s^2]

0
0 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150 165 180 195 210 225 240 255 270 285 300 315 330 345 360
-20000

-40000

-60000

-80000

-100000

α[grd]

4. Dinamica mecanismului motor


Fortele care actioneaza in mecanismul motor pot fi clasificate astfel:

4.1 Forta de presiune a gazelor (Fp)


Conform principiului lui Pascal presiunea gazelor aflata intr-o incinta se manifesta identic in
toate directiile ca urmare in cazul motoarelor presiunea din cilindru.(Pcil) este aceasi in orice zona.
Aceasta presiune genereaza o forta de presiune care este uniform distribuita .Forta de presiune care
este uniform distribuita.Forta de presiune uniform distribuita se inlocuieste cu o forta concentrata
numita forta de presiune a gazelor luandu-se in considerare doar acea care actioneaza asupra capului
pistonul.

Pe partea interiaoara a capului pistonului actioneaza presiunea gazelor din carter .Aceste gaze provin din
camera de ardere trecand prin jocul jocul dintre piston si cilindru in amestec cu aerul care patrunde in
carter pe langa busonul gurii de umplere cu ulei sau pe langa joja de ulei .Ca urmare forta de presiune a
gazelor se determina cu relatia

𝜋∗𝐷 2
(4.1.1) Fp= 4
(Pcil-Pcart.) [N]
Se poate considera ca presiune din carter este ~ cu presiunea atmosferica

(4.1.2) Pcart~p0~0.1[Mpa]
𝜋∗𝐷 2
(4.1.3) Fp= 4
(Pcil-0.1.)

Se observa ca alura de variatie a fortei Fp cu unghiul α este identica cu variatia Pcil in functie de
acelasi unghiul deoarece difera printr-o consanta.

Forta de presiune are urmatoarele proprietati:

-directia fortei

- sensul fortei

-marirea fortei

4.2Fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie


Prin definitie forta de inertie a maselor in miscare de translatie se determina cu relatia :

(4.2.1) Fi=-m* a[N] unde :

m= masa aflata in miscare de translatie

a= acceleratia miscarii

semnul "-" arata faptul ca aceasta este de sens contrar acceleratiei.

In cazul motoarelor cu ardere interna masa aflata in miscare de translatie se noteaza cu mj si ea


reprezinta suma mai multor mase ce se misca alternativ.

(4.2.2) mj=mp+ mbo+ mseg+ fmb [Kg]

mp=masa piston

mbo=masa boltului

mseg=masa segmentului

fmb= fractiune din masa bielei

Determinarea acestor mase se poate realiza pe urmatoarele cai:

 prin cantarire directa daca piesele exista fizic


 prin adoptarea dupa datele din literatura de specialitate de la motoare similare
 se folosesc facilitatea AutoCad-ului sau Catia

Fractiunea din masa bielei se adopta conform datelor statistice fiind fmb~0.275 (27.5%)
In ceea ce priveste acceleratia miscarii aceasta este acceleratia pistonului (ap)
Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie FJ in cazul MAI este data de relatia:

a. FJ= -mj* ap=-mj*r*ω2*(cos(α)+Δ*cos(2*α)) [N]


Se poate considera ca expresia functiei Fj este o suma de 2 forte armonice:

b. FJ1=mj*r*ω2*cos(α) [N]
c. FJ2= - mj*r*ω2* Δ*cos(2*α) [NFJ= FJ1+ FJ2 [N]

Deoarece Fp si Fj actioneaza pe aceasi directie respectiv directia axei cilindrului ele se pot insuma
algebric si dau rezultanta F= Fp+Fj

4.3 Forte rezultante din mecanismul motor


(4.3.1) Se descompune F dupa o directie perpendiculara pe oglinda cilindrului si una de a
lungul bielei notandu-se rezultatele cu N,B
(4.3.2) N=F* tgβ [N]
𝐹
(4.3.3) B=𝑐𝑜𝑠𝛽 [N]

Forta B se gliseaza ca vector alunecator pana cand ajunge cu punctul de aplicare in centrul fusului
maneton (M) se descompune dupa o directie de a lungul axului bratului si una perpaendiculara pe
aceasta se obtine Z si T care se determina cu relatia

cos(α+β)
(4.3.4) 𝑍 =F∗ cos(β)
[N]
sin(α+β)
(4.3.5) 𝑇=F ∗ cos(β) [N]

Prin definitie momentul motor este momentul produs de forta T in raport cu axa de rotatie deci este
dat de relatia :

sin(α+β)
(4.3.6) Mm=T*r=𝐹 ∗ cos(β)
∗ r [N*m]

mp [kg] m bo [kg] m seg [kg] m B [kg] m 1 [g] m j [kg] FA

0.6 0.5 0.05 0.88 0.242 1.3920 -4818


α Fp(N) Fj1 [N] Fj2 [N] Fj [N] F [N] N [N] B [N] Z [N] T [N] Mm [N*m]
0 40.51 -4817.86 -1204.47 -6022.33 -5981.82 0.00 -5981.82 -5981.82 0.00 0
15 112.52 -4653.70 -1043.10 -5696.79 -5584.28 -387.86 -5994.38 -5300.28 -1795.07 -93.9718
30 112.52 -4172.39 -602.23 -4774.62 -4662.10 -753.64 -6029.11 -3743.82 -2839.73 -148.66
45 112.52 -3406.74 0.00 -3406.74 -3294.22 -1074.37 -6077.53 -1911.00 -2747.73 -143.844
60 112.52 -2408.93 602.23 -1806.70 -1694.18 -1326.57 -6127.15 -521.71 -1655.06 -86.6423
75 112.52 -1246.95 1043.10 -203.86 -91.34 -1488.55 -6164.25 -1.69 -94.11 -4.92662
90 112.52 0.00 1204.47 1204.47 1316.98 -1544.50 -6178.00 -340.04 1316.98 68.94406
105 112.52 1246.95 1043.10 2290.05 2402.57 -1488.55 -6164.25 -1199.33 2165.96 113.3882
120 112.52 2408.93 602.23 3011.16 3123.68 -1326.57 -6127.15 -2161.76 2358.82 123.4844
135 112.52 3406.74 0.00 3406.74 3519.26 -1074.37 -6077.53 -2935.44 2041.55 106.8749
150 112.52 4172.39 -602.23 3570.16 3682.67 -753.64 -6029.11 -3421.28 1439.52 75.35911
165 112.52 4653.70 -1043.10 3610.60 3723.12 -387.86 -5994.38 -3658.74 730.43 38.23801
180 112.52 4817.86 -1204.47 3613.40 3725.91 0.00 -5981.82 -3725.91 0.00 2.39E-14
195 121.20 4653.70 -1043.10 3610.60 3731.80 387.86 -5994.38 -3667.27 -732.13 -38.3272
210 148.73 4172.39 -602.23 3570.16 3718.88 753.64 -6029.11 -3454.91 -1453.68 -76.1
225 199.98 3406.74 0.00 3406.74 3606.72 1074.37 -6077.53 -3008.39 -2092.28 -109.531
240 284.88 2408.93 602.23 3011.16 3296.04 1326.57 -6127.15 -2281.04 -2488.98 -130.298
255 422.24 1246.95 1043.10 2290.05 2712.29 1488.55 -6164.25 -1353.94 -2445.18 -128.005
270 648.61 0.00 1204.47 1204.47 1853.07 1544.50 -6178.00 -478.46 -1853.07 -97.0083
285 1039.83 -1246.95 1043.10 -203.86 835.97 1488.55 -6164.25 15.43 -861.33 -45.0906
300 1768.21 -2408.93 602.23 -1806.70 -38.49 1326.57 -6127.15 -11.85 37.60 1.968429
315 3268.00 -3406.74 0.00 -3406.74 -138.74 1074.37 -6077.53 -80.48 115.72 6.058182
330 6712.74 -4172.39 -602.23 -4774.62 1938.12 753.64 -6029.11 1556.37 -1180.53 -61.8006
345 14512.43 -4653.70 -1043.10 -5696.79 8815.64 387.86 -5994.38 8367.31 -2833.79 -148.349
360 22013.73554 -4817.860338 -1204.46508 -6022.325423 15991.4101 0.00 -5981.82 15991.41 0.00 -2.1E-13
375 31054.94 -4653.70 -1043.10 -5696.79 25358.15 -387.86 -5981.82 24494.09 6563.17 343.5821
390 14194.02 -4172.39 -602.23 -4774.62 9419.40 -753.64 -5981.82 8157.44 4709.70 246.5527
405 6954.60 -3406.74 0.00 -3406.74 3547.86 -1074.37 -5981.82 2508.72 2508.72 131.3313
420 3877.38 -2408.93 602.23 -1806.70 2070.68 -1326.57 -5981.82 1035.34 1793.26 93.87734
435 2410.54 -1246.95 1043.10 -203.86 2206.69 -1488.55 -5981.82 571.13 2131.49 111.5837
450 1633.85 0.00 1204.47 1204.47 2838.31 -1544.50 -5981.82 0.00 2838.31 148.5856
465 1189.28 1246.95 1043.10 2290.05 3479.33 -1488.55 -5981.82 -900.52 3360.78 175.9366
480 921.70 2408.93 602.23 3011.16 3932.86 -1326.57 -5981.82 -1966.43 3405.96 178.3021
495 757.29 3406.74 0.00 3406.74 4164.03 -1074.37 -5981.82 -2944.42 2944.42 154.1402
510 658.45 4172.39 -602.23 3570.16 4228.61 -753.64 -5981.82 -3662.09 2114.31 110.6839
525 605.51 4653.70 -1043.10 3610.60 4216.11 -387.86 -5981.82 -4072.45 1091.21 57.12481
540 588.83 4817.86 -1204.47 3613.40 4202.23 0.00 -5981.82 -4202.23 0.00 8.09E-14
555 40.51 4653.70 -1043.10 3610.60 3651.10 387.86 -5981.82 -3526.70 -944.98 -49.4695
570 40.51 4172.39 -602.23 3570.16 3610.66 753.64 -5981.82 -3126.93 -1805.33 -94.5091
585 40.51 3406.74 0.00 3406.74 3447.25 1074.37 -5981.82 -2437.57 -2437.57 -127.607
600 40.51 2408.93 602.23 3011.16 3051.67 1326.57 -5981.82 -1525.83 -2642.82 -138.352
615 40.51 1246.95 1043.10 2290.05 2330.56 1488.55 -5981.82 -603.19 -2251.15 -117.847
630 40.51 0.00 1204.47 1204.47 1244.97 1544.50 -5981.82 0.00 -1244.97 -65.1743
645 40.51 -1246.95 1043.10 -203.86 -163.35 1488.55 -5981.82 -42.28 157.78 8.260002
660 40.51 -2408.93 602.23 -1806.70 -1766.19 1326.57 -5981.82 -883.10 1529.57 80.0728
675 40.51 -3406.74 0.00 -3406.74 -3366.24 1074.37 -5981.82 -2380.29 2380.29 124.6081
690 40.51 -4172.39 -602.23 -4774.62 -4734.12 753.64 -5981.82 -4099.86 2367.06 123.9155
705 40.51 -4653.70 -1043.10 -5696.79 -5656.29 387.86 -5981.82 -5463.55 1463.95 76.63803
720 40.51 -4817.86 -1204.47 -6022.33 -5981.82 0.00 -5981.82 -5981.82 0.00 1.53E-13
Diagrama fortelor de presiune,de inertie si rezultanta lor
35000

30000

25000

20000
Fp(N)
Fp,Fj,F[N]

15000
Fj [N]
10000 F [N]

5000

0
0 45 90 135 180 225 270 315 360 405 450 495 540 585 630 675 720
-5000

-10000
α[grade]

Forta de presiune a gazelor


35000

30000

25000

20000
Fp(N)

15000

10000

5000

0
0 45 90 135 180 225 270 315 360 405 450 495 540 585 630 675 720
-5000
α(grade)
Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie
6000

4000
FjI,FjII,Fj[N]

2000
Fj1 [N]
0
Fj2 [N]
0 45 90 135 180 225 270 315 360 405 450 495 540 585 630 675 720
-2000 Fj [N]

-4000

-6000

-8000
α[grade]

Forta din brat si tangentiala acesteia


20000

15000

10000
Z [N]
Z,T [N}

5000 T [N]

0
0 45 90 135 180 225 270 315 360

-5000

-10000
α[grade RAC]
Momentul motor la monocilindru
400

300

200
Mm[N*m]

100

0
0 45 90 135 180 225 270 315 360 405 450 495 540 585 630 675 720

-100

-200

α[grade RAC]

4.4.1 Determinarea tuturor ordinilor de aprindere posibile si alegerea uneia


din acesteia
Cunoscand arborelui cotit se poate determina toate ordinile de aprindere posibile, dar pentru acestea
trebuie respectate regulile:

 arborele cotit impreuna cu ambielajul se plaseaza in pozitia initiala, pozitie care in mod
conventional este cea corespunzatoare plasarii pistonului din cilindrul 1 la PMS, dar la sfarsit de
comprimare adica atunci cand se considera ca se declanseaza scanteia se marcheaza aceasta
pozitie ᵹ=0 acestui unghi ii corespunde α1=360◦
 se roteste arborele cotit pana cand la PMS ajunge un alt piston ori care ar fi, se considera ca acel
piston poate fi la sfarsit de comprimare cand se declanseaza scanteia lucru marcat prin semnul
sau poate fi la sfarsit de evacuare cand nu se mai declanseaza scanteia lucru marcat prin litera
P(pauza), se roteste din nou arborle pana ajunge un alt piston la PMS si rationamentul este
acelasi
 rotirile succesive se faca pana cand arborele cotit a efectuat in total 720◦ adica un ciclu motor
complet.
4.4.3 Stabilirea ordini de lucru a cilindrilor

Cunoscand ordinea de aprindere a unui motor se poate intocmi ordinea de lucru a cilindrilor
respectand urmatoarele metodologie:

 se reprezinta un dreptunghi care se imparte in nr. de linii egal cu nr. de cilindrilor motorului si un
numar de coloane dat de relatia
720°
(4.4.1) Nc=cmmdc(τ, δa pr )

o 𝜏 − 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑡𝑖𝑚𝑝 [°𝑅𝐴𝐶]


o 𝛿𝑎𝑝𝑟 − 𝑑𝑒𝑐𝑎𝑙𝑎𝑗𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 2 𝑎𝑝𝑟𝑖𝑛𝑑𝑒𝑟𝑖
 se atasaza in stanga o coloana in care se scrie numarul de ordine al clindrului si la partea
superiaoara o linie in care se scrie ordinea de aprindere
 cilindrul nr.1 incepe ciclul motor de la α=0 cu admisia A, urmeaza comprimarea C, destinderea
D, si evacuarea E fiecare timp desfasurandu-se pe 180◦[RAC] la sfarsitul comprimarii se
marcheaza simbolul ce semnifica declansarea scanteii

 urmeaza a scanteie decalata cu Δδapr in clindrul X se marcheaza simbolul dupa care


urmeaza succesiunea logica a timpiilor respectiv D E A C si asa mai departe pana la aprinderea
in ultimul cilindru.

NL=i=6 𝛅𝐚𝐩𝐫 =720/6 =120

180 2 90 2
90 2 45 3
45 3 15 3
15 3 5 5
5 5 1
1

Cmmdc=90

Nc=8 Motor 6V la 90 grade


BIBLIOGRAFIE

S-ar putea să vă placă și