Memoriu Prezentare Ardeu Aval Ordinul 19

SC AQUA RUS CENTER SRL Memoriu de prezentare conf. Ord.
19/2010
MEMORIU TEHNIC CONFORM ORD 19/2010 PENTRU

APROBAREA GHIDULUI METODOLOGIC PRIVIND EVALUAREA
ADECVATA A EFECTELOR POTENTIALE ALE PLANURILOR
SAU PROIECTELOR ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE
DE INTERES COMUNITAR
PENTRU PROIECTUL:
„EXPLOATARE AUR ALUVIONAR DIN ALBIA MINORA A
RAULUI ARDEU»
JUDEŢUL HUNEDOARA
BENEFICIAR: INTOCMIT:
SC AQUA RUS CENTER SRL S.C. GEOGOLD S.R.L.
ADMINISTRATOR ADMINISTRATOR
1
SC AQUA RUS CENTER SRL Memoriu de prezentare conf. Ord. 19/2010
CUPRINS
1. DESCRIEREA SUCCINTA A PP SI AMPLASAREA ACESTUIA IN

RAPORT CU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES
COMUNITAR, CU PRECIZAREA COORDONATELOR
AMPLASAMENTULUI
1.1 Titularul proiectului
1.2 Descrierea planului
1.3 Localizarea planului si amplasarea acestuia in raport cu ariile
naturale protejate
1.4 Coordonatele amplasamentului
2. PREZENTA SI EFECTIVELE/SUPRAFETELE ACOPERITE DE SPECII

SI HABITATE DE INTERES COMUNITAR IN ZONA PP
2.1 Date generale
2.2 Prezența și efectivele sau suprafețele acoperite de habitate sau
specii de interes comunitar
3. JUSTIFICAREA DACA PP PROPUS NU ARE LEGATURA DIRECTA CU

SAU NU ESTE NECESAR PENTRU MANAGEMENTUL
CONSERVARII ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES
COMUNITAR
4. ESTIMAREA IMPACTULUI POTENTIAL AL PP ASUPRA SPECIILOR SI

HABITATELOR DIN ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES
COMUNITAR.
5. CONCLUZI
2
1. DESCRIEREA SUCCINTA A PP SI AMPLASAREA ACESTUIA IN

RAPORT CU ARIA NATURALA PROTEJATA
1.1 Titularul proiectului
a) denumire titular: SC AQUA RUS CENTER SRL, ORC: J01/512/2016; CUI:
RO 136151500.
b) adresa titularului, telefon, fax, adresa e-mail: loc. Trampoiele, str.
Principal, nr. 137, jud. ALBA, tel :0755 / 763797 ; 0723253768,
reprezentanti legali / imputerniciti, cu date de identificare: STOIA DAN –
danstoia61@gmail.com; tel : 0723 / 253768
1.2 Descrierea planului
Activitatea de extractie a aurului aluvionar din perimetrul de exploatare consta
în separarea gravitationala a aurului împreuna cu metalele grele, din aluviunile
nisipoase din albia minora a paraului Ardeu.
Exploatare propusă va avea următoarele caracteristici:
- Suprafață perimetru de exploatare: 0,033 kmp;
- Lungime perimetru exploatare L = 3400 m;
- Latime medie perimetru l = 9.5 m;
 Faza de deschidere a lucrării presupune:
Pentru acces in albia paraului se vor utiliza drumuri de acces existente, care
traverseaza paraul prin vaduri naturale;
Lucrări de consolidare a malului stang in zona accesului in albie.
 Faza de pregătire presupune:
Indepartarea crengilor uscate depuse in albie si ecologizarea acesteia de
gunoaie (materiale textile, peturi de plastic si doze metalice), indepartarea
malului de pe plaje si insule, acolo unde acesta exista.
Consolidarea caii de acces in albia minora, care va constitui si cale de
evacuare a resurselor exploatate.
 Faza de exploatare:
Modul de lucru consta în prelevarea aluviunilor din albie (fractia 4/5mm) prin
intermediul unei drage mobile cu actionare electrica (optional diesel). Draga este
prevazuta cu un furtun flexibil cu lungimea cuprinsa intre 8 si 10m si diametrul de
80 - 200mm. Sorbul este prevazut cu o sita cu ochiuri de 4-5mm.
In cazul in care aluviunile sunt acoperite de crengi de arbori sau fragmente de
roci cu dimensiuni mai mari, acestea pot fi indepartate manual cu lopata sau
utilizand un miniexcavator.
Adancimea de colectare este cuprinsa intre 0,0 si 0,5m, in functie de
grosimea si granulometria depozitului aluvionar. Estimarea volumului de aluviuni
aferent doar zonei de albie corespunzatoare proiectului s-a realizat din
procesarea punctelor de observatie efectuate pe intreaga lungime a perimetrului.
Mentionam ca observatiile s-au facut pentru grosimea de aluviuni ce poate fi
procesata prin metoda propusa.
 Prelucrarea materialuli exploatat:
Materialul colectat este depus pe un jgheab/starloste sau trommel, cu
lungimea cuprinsa intre 5 si 8m si latimea de 0,45m.
Sortarea gravitationala a fractiei 0-4/5 mm se realizeza pe jgheab sau in
trommel, care are o inclinare cuprinsa intre 5° si 10° pentru a nu permite
3
sedimentarea fragmentelor de roca si a fractiei fine usoare. Aluviunile se

deplaseaza pe jgheab sau in cilindrul tromerului, aurul impreuna cu fractia grea
(magnetit, sfen/titan, pirita, etc) va ramane pe patura/covor de cauciuc cu striatii
si va fi colectata periodic (zilnic).
1.3 Localizarea planului si amplasarea acestuia in raport cu ariile

naturale protejate
Obiectivul este localizat în bazinul hidrografic al raului Mures, pe Valea
Ardeu (cod cadastral IV-1.111.6.2), la cca. 3 km aval de satul Ardeu, in
amonte si cca 2,1 km amonte de confluenta cu p. Bacaia cu raul Ardeu, in
aval.
Relațiile sitului ROSPA0132 “ Muntii Metaliferi” cu alte situri - desemnate la
nivel national sau regional
Suprapunere
Cod Tip Numele sitului
%
RO04 - Rezevație
+ 0.10 2.38.-Cheile Cibului
naturală
RO04 - Rezevație
+ 0.53 2.37.-Cheile Glodului
naturală
RO03 - Monument al
+ 0.02 2.503.-Peştera Cizmei
naturii
RO04 - Rezevație
* 0.20 2.510.-Măgurile Săcărâmbului
naturală
RO04 - Rezevație
+ 0.35 2.514.-Muntele Vulcan
naturală
RO04 - Rezevație 2.515.-Podul natural Grohot şi Cheile
* 0.35
naturală Uibă
RO04 - Rezevație
* 0.88 2.517.-Calcarele din Dealul Măgura
naturală
RO04 - Rezevație
+ 0.34 2.521.-Cheile Măzii
naturală
RO04 - Rezevație
+ 0.25 2.529.-Cheile Ribicioarei
naturală
4
Fig. 1 Albia minora a paraului Ardeu in zona perimetrului de exploatare propus
Perimetrul de exploatare ARDEU AVAL se suprapune peste ROSPA0132 “

Muntii Metaliferi” intr-un procent nesemnificativ de 0.012% din suprafața
sitului.
Fig. 2 Locatie perimetrul ARDEU AVAL
5
1.4 Coordonatele amplasamentului

Perimetrul de exploatare este delimitat de urmatoarele puncte de contur in
coordonate STERO 70:
Nr. pct. X Y Nr. pct. X Y

1 502852 356893 49 499965 357630
2 502827 356886 50 499971 357562
3 502799 356912 51 499988 357505
4 502727 356901 52 500003 357499
5 502696 356913 53 500146 357496
6 502657 356909 54 500178 357481
7 502634 356951 55 500242 357404
8 502618 356961 56 500346 357389
9 502586 356941 57 500433 357336
10 502545 356955 58 500439 357328
11 502500 356946 59 500460 357283
12 502441 356949 60 500485 357266
13 502379 356915 61 500611 357247
14 502341 356915 62 500732 357180
15 502270 356860 63 500895 357140
16 502236 356854 64 500936 357118
17 502185 356890 65 500958 357083
18 502170 356880 66 501058 357007
19 502106 356886 67 501111 356982
20 502061 356851 68 501216 356951
21 502042 356848 69 501455 356899
22 501986 356878 70 501467 356867
23 501779 356860 71 501478 356855
24 501693 356876 72 501489 356852
25 501489 356860 73 501690 356869
26 501457 356908 74 501777 356852
27 501111 356992 75 501981 356873
28 501061 357016 76 502041 356840
29 500911 357144 77 502053 356842
30 500739 357191 78 502063 356847
31 500613 357255 79 502092 356870
32 500498 357272 80 502171 356873
33 500465 357289 81 502235 356849
34 500443 357338 82 502275 356854
35 500357 357395 83 502292 356863
36 500247 357412 84 502341 356908
37 500194 357486 85 502391 356913
38 500143 357508 86 502438 356939
39 499990 357519 87 502549 356945
40 499981 357567 88 502586 356934
41 499985 357620 89 502616 356954
42 499968 357635 90 502653 356901
43 499852 357660 91 502694 356905
44 499826 357697 92 502736 356892
45 499800 357711 93 502794 356902
46 499795 357702 94 502828 356880
47 499821 357687 95 502841 356880
48 499844 357653 96 502857 356885
6
Amplasarea planului este redată prin intermediul unor fișiere cu extensie

shp* în proiecție Stereografică 1970, anexate prezentului memoriu.
2. PREZENTA SI EFECTIVELE/SUPRAFETELE ACOPERITE DE SPECII

SI HABITATE DE INTERES COMUNITAR IN ZONA PP
2.1 Date generale
Dupa cum reiese din capitolul anterior, Perimetrul de exploatare ARDEU
AVAL se suprapune intr-un procentaj de 0.012% peste ROSPA0132“ Muntii
Metaliferi” .
Caracteristici generale ale sitului:
Clase de habitat pondere in %
N14 - Pajiști ameliorate 24.00
N15 - Alte terenuri arabile 6.00
N16 - Păduri caducifoliate 64.00
N21 - Plantații de arbori sau plante lemnoase (inclusiv livezi, crănguri, vii, dehesas) 2.00
N23 - Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicație, rampe de
2.00
depozitare, mine, zone industriale)
N26 - Habitate de păduri (păduri in tranziție) 2.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT
Alte caracteristici ale sitului: În limitele sitului Munţii Metaliferi sunt incluse zone
impadurite si stancarii, care reprezintă habitate importante pentru speciile cheie
(acvilă de munte, şoim călător, ciocanitori, buha).
Calitate si importanță: Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale
speciilor: Bubo bubo, Aquila chrysaetos, Dendrocopos medius, Pernis apivorus şi
Falco peregrinus.
Vulnerabilitate: Vulnerabilitate în general scăzută. Posibil deranj în cazul
dezvoltării turismului montan care implică escaladarea pereţilor stâncoşi din
perimetrul acestui sit care sunt ocupaţi cu predilecţie de perechile de acvilă de
munte, buhă mare, şi şoim călător.
ROSPA0132“ Muntii Metaliferi” a fost declarat pentru protecția speciilor:
Aquila chrysaetos, Falco peregrinus, Pernis apivorus, Dendrocopos leucotos,
Dryocopus martius, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Lanius collurio, Lullula
arborea, Picus canus, Bubo bubo, Caprimulgus europaeus, Circaetus gallicus,
Dendrocopos medius, Milvus migrans.
7
2.2 Prezența și efectivele sau suprafețele acoperite de habitate sau specii

de interes comunitar
ROSPA0132 Muntii Metaliferi

În cele ce urmează vom prezenta pe scurt speciile enumerate în anexa I a
Directivei Consiliului 2009/147/EC.
 Aquila chrysaetos
Situația populației la nivelul sitului conf. form. standard
Cod Specie Populatie: Cuibarit Iernat Pasaj Sit Conserv. Izolare Global
Rezidenta Pop.
A091 Aquila 2-3 p - - - B B C B
chrysaetos
Acvila de munte (Aquila chrysaetos), numit și pajură, este una dintre
păsările de pradă cele mai cunoscute și mai răspândite pe pământ Acvila de
munte vânează din aer. Pentru a reuși este echipată cu arme tipice de pasăre
răpitoare: puternice picioare terminate cu gheare bine dezvoltate, cioc încovoiat,
mare forță, viteză și o ascuțită percepție vizuală pentru a localiza prada la sute
de metri distanță. Prăzile pe care le poate prinde sunt de toate
mărimile: șoareci, iepuri, marmote, păsări terestre și zburătoare, vulpi, pisici .
În funcție de zonă fac cuibul în arbori înalți sau pe stânci abrupte
 Falco peregrinus
Rezidenta Pop.
A103 Falco 4-6 p - - - A B C B
peregrinus
Șoimul călător (latină Falco peregrinus) este o specie de pasăre din
familia faconidelor. Șoimul călător este cel mai rapid animal de pe planetă.
Prada șoimului călător este reprezentată mai ales de alte păsări. Dintre păsările
cântătoare îi cad pradă ciocârlia de câmp și potârnichea de lăstăriș, iar dintre
păsările mai mari porumbelul de stâncă. Șoimii călători sunt păsări monogame,
însă masculul este puțin mai mic decât femela. Aceștia își construiesc cuibul pe
vârfurile stâncoase, inabordabile.
 Pernis apivorus
Rezidenta Pop.
A052 Pernis - 30-40 p - - C B C B
apivorus
Viesparul (Pernis apivorus) este una dintre singurele păsări de
pradă din România care s-a adaptat pentru a mânca albine/viespi, cuiburile
și mierea lor. Ca habitat preferă pădurile de la câmpie și deal.
 Dendrocopos leucotos
Rezidenta Pop.
A239 Dendrocop 80-100 - - - C B C C
os leucotos
8
Ciocănitoarea cu spate alb este caracteristică pădurilor de foioase, cu mult

lemn mort pe picior şi lemn aflat în diferite faze de descompunere. Se hrăneşte
în special cu gândaci şi larvele acestora. Longevitatea cunoscută este de 15.9
ani. Masculul excavează câteva noi cavităţi în fiecare primăvară, însă cele mai
multe rămân neterminate. Femela contribuie la finalizarea excavaţiei care este
aleasă pentru cuibărit
 Dryocopus martius,
Rezidenta Pop.
A255 Dryocopus 35-6 - - - C B C C
martius,
Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) este o pasăre sedentară din
familia picide. Este cea mai mare ciocănitoare din Europa, având talia unei ciori.
Este o pasăre monogamă și sedentară, fiind prezentă tot timpul anului; iarna se
întâlnește în ținuturile mai joase. Cuibul și-l sapă în copaci bătrâni, la 6-10 m de
la sol sau și mai sus, și este scobit de ambii părinți
 Ficedula albicollis
Rezidenta Pop.
A321 Ficedula - 3000 – - - C B C C
albicollis 4000 p
Muscarul gulerat este caracteristic padurilor de foioase, parcurilor si
gradinilor. Este o specie raspandita in centrul si estul continentului european.
Prinde insecte pe care le pandeste de pe crengi, din zbor sau de pe sol. Prefera
pentru cuibarit copacii maturi si scorburosi.
 Ficedula parva
Rezidenta Pop.
A320 Ficedula - 150-400 - - D - - -
parva p
Muscarul mic este caracteristic padurilor de foioase si de amestec,
umbroase si umede. Prefera padurile batrane de peste 100 de ani cu mult lemn
mort si cu un strat de arbusti redus si evita padurile tinere de sub 44 ani. Cuibul
situat de obicei in scorbura unui copac sau in scobitura unei cladiri si mai rar
amplasat in tufisuri, este alcatuit din muschi, iarba si frunze.
 Lanius collurio
Rezidenta Pop.
A338 Lanius - 500 – - - D - - -
collurio 1000 p
Sfranciocul rosiatic este o specie de sfrâncioc de talie mica. În România,
are o răspândire largă în toată țara, din Delta Dunării și zona de câmpie, până în
zonele montane. Cuibărește în toate habitate deschise, de pajiști și pășuni cu
tufăriș, sau mozaicuri agricole, de culturi care alternează cu habitate
seminaturale, cu tufe izolate sau în aliniamente. Intră inclusiv în localități unde
găsește habitate propice (terenuri virane de la periferie, parcuri, grădini etc.).
 Lullula arborea
Rezidenta Pop.
9
A246 Lullula - 300 – - - C B C C

arborea 500 p
Ciocarlia de padure este caracteristica zonelor deschise din padurile de
foioase sau conifere, cu vegetatie ierboasa abundenta. Penajul este maroniu si
se distinge de celelalte ciocarlii prin benzile albe de deasupra ochilor ce se
unesc pe crestet. Cuibul este construit de catre femela pe sol, intr-o zona
protejata de iarba mai inalta sau tufisuri. Migreaza in timpul zilei si ierneaza in
Orientul Mijlociu.
 Picus canus
Rezidenta Pop.
A234 Picus 100-150 p - - - C B C C
canus
Ghionoia sura este caracteristica zonelor impadurite cu foioase si de
amestec cu inaltimi de pana la 600 m altitudine si in padurile din preajma raurilor
si a lacurilor. Penajul este verde masliniu, iar capul gri – verde deschis. Ambii
parteneri contribuie la realizarea excavatiei ce va fi folosita pentru cuibarit. Cele
mai multe perechi folosesc o noua cavitate de cuibarit in fiecare an, de obicei
plasata in apropierea celei folosite in anul anterior.
 Bubo bubo
Rezidenta Pop.
A215 Bubo bubo 7-9 p - - - C B C B
Buha este cea mai mare specie dintre răpitoarele de noapte și din acest
motiv vânează fără nici o problemă vulpi sau pui de căprioară, dar și răpitoare de
zi aflate la cuib sau stârci, pe lângă o cantitate mare de șoareci, șobolani, iepuri,
pești și chiar insecte. Cuibul este amplasat pe sol în regiunile stâncoase sau pe
crengi sau în scorburile arborilor. Este o specie cosmopolită.
 Caprimulgus europaeus
Rezidenta Pop.
A224 Caprimulg - 38 – 56 p - - C B C B
us
europaeus
Caprimulgul este caracteristic zonelor deschise, aride, reprezentate de
raristi ale padurilor de conifere sau de amestec si in pasuni. Lungimea corpului
este de 25 - 30 cm si o greutate de 50 – 100 g. Se hraneste cu insecte ce
zboara la crepuscul sau noaptea si pe care le prinde in zbor. Cuibareste pe sol,
in scobituri de pe pajisti sau la adapostul copacilor sau a tufisurilor
 Circaetus gallicus
Rezidenta Pop.
A080 Circaetus - 1–2p - - C B C B
gallicus
Serparul este o specie ce prefera un mozaic de habitate, cu zone
impadurite folosite pentru cuibarit si zone deschise preferate pentru hranire.
Lungimea corpului este de 62 – 69 cm si greutate de 1.200 – 2.000 g pentru
mascul si 1.300 – 2.300 g pentru femela. Se hraneste in special cu serpi si alege
cu precadere speciile neveninoase. Cuibareste in copaci si mult mai rar pe
10
stanci. Cuibul este construit din crengi, captusit cu iarba

 Dendrocopos medius
Rezidenta Pop.
A238 Dendrocop 145-190 p - - - C B C B
os medius
Ciocanitoarea de stejar este larg raspandita in padurile de foioase, in
special cele de stejar si carpen, cu arbori ajunsi la maturitate. Lungimea corpului
este de 19,5 - 22 cm si o greutate de 50 – 85 g. Se hraneste in special cu
insecte si larvele acestora din scoarta arborilor, insa vara consuma si seminte si
fructe. Longevitatea cunoscuta este de 8 ani.
 Milvus migrans
Rezidenta Pop.
A073 Milvus - 0–1p - - D - - -
migrans
Gaia bruna, cunoscuta si sub denumirea de Sorlita bruna, este o pasare
de prada diurna de marime medie, caracteristica padurilor situate in apropierea
zonelor umede. Lungimea corpului este de 48 – 58 cm si o greutate cuprinsa
intre 650 – 940 g, femela fiind cu putin mai mare decat masculul. Se hraneste cu
insecte, mamifere mici si resturi de la mamifere mari, pasari, serpi, broaste si
pesti. Cuibareste in scobiturile stancilor si in copaci inalti
Prin implementarea lucrărilor prevăzute sunt vizate direct habitatele

favorabile ale unor specii precum:
 Dryocopus martius,
Lucrările vor viza o mica parte din zonele de hranire favorabile ale acestei
specii. Exemplarele de ciocanitoare neagra vor fi afectate pe termen scurt,
prin disturbare, în perioada lucrărilor de exploatare a aurului aluvionar din
albia minora a paraului Ardeu.
 Ficedula albicollis
In apropierea amplasamentului analizat, habitatul acestei specii este
prezent insular. Acest habitat poate fi afectat numai în cazul în care nu este
respectat perimetrul de exploatare.
 Lullula arborea
Ciocarlia de padure este caracteristica zonelor deschise din padurile de
foioase sau conifere, cu vegetatie ierboasa abundenta. In timpul executiei
lucrarilor de exploatare, aceasta poate fi disturbata de zgomotul produs de
utilajele din dotare.
 Circaetus gallicus
Serparul preferă zonele semideschise: zone mozaicate cu tufărișuri,
terenurile agricole limitrofe perimetrului de exploatare, pășunile abandonate,
livezi, și în ultimul rând, regenerările naturale ale habitatelor forestiere și
lizierele de pădure. In timpul programului de lucru aceasta specie poate fi
disturbata de zgomotul produs de utilaje
11
Așadar, în lumina celor arătate mai sus vom analiza în continuare potențiala
influență a lucrărilor propuse asupra Dryocopus martius, Ficedula albicollis,
Lullula arborea, Circaetus gallicus
Vizita în teren nu a fost făcută în perioada optimă pentru anumite specii și nici
în momentul din zi prielnic observațiilor pentru alte specii (specii migratoare sau
nocturne). Din acest punct de vedere informațiile de mai jos trebuie luate în
considerare cu o oarecare rezervă. Cu toate acestea, evaluând global situația
dată vom arăta că suprafața pusă în discuție este nesemnificativa, raportat la
suprafața sitului sau raportat la suprafața habitatelor favorabile cuprinse în sit.
Mai adăugăm că în vecinătatea acestei suprafețe se găsesc habitate favorabile
similare ce permit retragerea temporară a exemplarelor de interes conservativ
potențial prezente în momentul efectuării lucrărilor propuse.
Habitate și specii listate în formularul standard al sitului și prezența acestora pe

amplasamentul studiat sau în vecinătatea acestuia.
Nr. Specie Prezenta pe Nr. indivizi observati Habitat favorabil
Crt. amplasament sau in pe amplasament sau present pe
vecinatatea acestuia in vecinatate (direct amplasament sau in
sau indirect) vecinatate
1 Aquila chrysaetos Pe amplasament nu se Habitate favorabile
găsesc habitate - în vecinătate.
favorabile
2 Falco peregrinus Pe amplasament și în - -
apropiere nu se găsesc
habitate favorabile
3 Pernis apivorus Pe amplasament și în - -
habitate favorabile
4 Dendrocopos leucotos Nu au fost observate - -
exemplare în timpul
deplasării pe teren.
5 Dryocopus martius Pe amplasament nu se - Habitate favorabile
găsesc habitate în vecinătate.
favorabile
6 Ficedula albicollis Pe amplasament nu se - Habitate favorabile
favorabile
7 Ficedula parva Pe amplasament și în - -
habitate favorabile
8 Lanius collurio Pe amplasament și în - -
habitate favorabile
9 Lullula arborea Pe amplasament nu se - Habitate favorabile
favorabile
10 Picus canus Pe amplasament și în - -
12
habitate favorabile
11 Bubo bubo Pe amplasament și în - -
habitate favorabile
12 Caprimulgus europaeus Pe amplasament și în - -
habitate favorabile
13 Circaetus gallicus Pe amplasament nu se - Habitate favorabile
favorabile
14 Dendrocopos medius Pe amplasament și în - -
habitate favorabile
15 Milvus migrans Pe amplasament și în - -
habitate favorabile
3. JUSTIFICAREA DACA PP PROPUS NU ARE LEGATURA DIRECTA CU

SAU NU ESTE NECESAR PENTRU MANAGEMENTUL CONSERVARII
ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
Proiectul nu are legătură și nu este necesar pentru managementul
ROSPA0132 “Muntii Metaliferi” în sensul art. 6 al Directivei 92/34/EEC.
4. ESTIMAREA IMPACTULUI POTENTIAL AL PP ASUPRA SPECIILOR

SI HABITATELOR DIN ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES
COMUNITAR
Revenind la analiza impactului potențial, vom arăta că impactul
semnificativ poate fi definit ca fiind orice efect care poate fi prezis în mod
rezonabil, în urma implementării planului și care ar putea afecta obiectivele de
conservare ale sitului. Pentru identificarea primară a semnificației unui potențial
impact, în raport cu obiectivele de conservare ale ROSPA0132 “Muntii Metaliferi”
vom lua în considerare, într-o primă faza, locația, suprafața, structurile specifice,
funcţiile și în cele din urmă habitatul favorabil al fiecărei specii vizate în parte.
Referindu-ne strict la situația luată în analiză, impactul poate fi clasificat în:
 direct şi indirect;
 pe termen scurt sau lung;
 rezidual;
 cumulativ.
Efectele negative semnificative ar putea fi în cazul nostru sistematizate astfel:
 pierderi din suprafaţa habitatelor favorabile (cuibărit și hrănire) –cod
impact: A
 fragmentarea habitatelor favorabile –cod impact: B
 disturbare –cod impact: C
 modificarea condiţiilor ecologice –cod impact: D
 întreruperi ecosistemice funcţionale –cod impact: E
13
 poluarea aerului, apei și solului –cod impact: F

 diminuarea resursei trofice –cod impact: G
Analiza impactului lucrărilor propuse pentru suprafețele aflate în aria naturală
de interes comunitar, va fi relaționată permanent cu suprafața relativ restrânsă,
astfel că impactul potențial ar putea fi direct dar pe termen scurt.
În cele ce urmează vom face o analiză sistematică a impactului potențial
pentru fiecare dintre speciile de interes conservativ cu areale identificate in
perimtrul de exploatare . Impactul potențial identificat va fi redat prin intermediul
unui cod de culori astfel:
Impact negativ semnificativ

Impact negativ nesemnificativ
Neutru
Impact pozitiv nesemnificativ
Impact pozitiv semnificativ
ROSPA0132 “ Muntii Metaliferi”

Dryocopus martius
Impact
Lucrare direct indirect term. lung term. scurt rezidual cumulativ
Expl. Aur C C
aluvionar.
 Semnificație:
Sunt lucrări in albia minora a raului Ardeu pe suprafețe pe care ciocanitoarea
neagra ar putea să găsească condiții favorabile pentru hrana. Impactul potențial
a fost clasificat ca fiind indirect și pe terme scurt (pe durata implementării
lucrării), dar având în vedere suprafața restrânsă a zonelor ce pot oferi condiții
pentru hranire raportată la suprafața habitatelor favorabile de pe întreg cuprinsul
sitului, am identificat impactul potențial asupra populației din sit ca fiind neutru
(C).
 Măsuri de prevenire sau reducere a impactului negativ:
1. Se va respecta programul de lucru.
2. Lucrarea se va efectua rapid astfel încât impactul potențial să fie pe
termen scurt.
Ficedula albicollis
Impact
Expl. Aur C C
14
aluvionar.
 Semnificație:
Habitatul muscarului este prezent insular pe malurile din vecinătatea albiei
minora a raului Ardeu.
Respectarea perimetrului de exploatare și suprafețele reduse ce ar putea fi
afectate ne-a îndreptățit să apreciem că impactul lucrărilor propuse asupra
exemplarelor de muscar este neutru (C).
1. Se vor respecta limitele perimetrului de exploatare propus.
2. În timpul exploatării se va evita degradarea suprafețelor de pe mal,
ocupate cu acest habitat.
Lullula arborea
Impact
Expl. Aur C C
aluvionar.
 Semnificație:
Habitatul ciocarliei de padure este prezent insular pe malurile din vecinătatea
albiei minora a raului Ardeu.
Respectarea perimetrului de exploatare și suprafețele reduse ce ar putea fi
afectate ne-a îndreptățit să apreciem că impactul lucrărilor propuse asupra
exemplarelor de muscar este neutru (C).
1. Se vor respecta limitele perimetrului de exploatare propus.
2. În timpul exploatării se va evita degradarea suprafețelor de pe mal,
ocupate cu acest habitat.
Circaetus gallicus
Impact
Expl. Aur C C
aluvionar.
 Semnificație:
Sunt lucrări in albia minora, pe plaje si insule emerse sau submerse (la ape
mari) suprafețe pe care serparul ar putea să găsească condiții favorabile pentru
hrana. Impactul potențial a fost clasificat ca fiind indirect și pe terme scurt (pe
durata implementării lucrării), dar având în vedere suprafața restrânsă a zonelor
ce pot oferi condiții pentru hranire raportată la suprafața habitatelor favorabile de
pe întreg cuprinsul sitului, am identificat impactul potențial asupra populației din
sit ca fiind neutru (C).
1. Se va respecta programul de lucru.
2. Lucrarea se va efectua rapid astfel încât impactul potențial să fie pe
termen scurt.
15
Așa cum am văzut în cele relatate mai sus, tipul de impact potențial negativ
este disturbarea (deranjul). Deranjul se produce în momentul implementării
lucrărilor prevăzute și poate fi caracterizat ca având un „epicentru” în locurile în
care își desfășoară activitatea de excavare in vederea exploatarii aurului
aluvionar.
Prin prisma acestui fapt am concluzionat că acest timp de impact ce
acționează temporar, nu produce efecte ireversibile asupra exemplarelor
speciilor de interes conservativ din sit.
5. CONCLUZII
Dupa cum reiese din capitolul anterior, Perimetrul de exploatare ARDEU

AVAL se suprapune intr-un procentaj de 0.012% peste ROSPA0132“ Muntii
Metaliferi” .
Pe suprafața aflată în sit și în vecinătatea acesteia au fost identificate
habitate favorabile pentru hrănire pentru exemplarele a 4 specii din ROSPA0132:
Dryocopus martius, Ficedula albicollis, Lullula arborea si Circaetus gallicus.
Luând în calcul suprafața din sit, tipul lucrărilor ce se vor efectua, proximitatea
unor habitate similare ce ar permite retragerea temporară a indivizilor potențial
prezenți în zona de stres generată de lucrări am concluzionat că impactul
potențial asupra speciilor de interes conservativ ar fi nesemnificativ.
Urmărind îndeaproape obiectivele prezentului memoriu și având în vedere
actualul stadiu de cunoaștere a problematicii impuse de tema abordată au fost
formulate următoarele concluzii:
1. Perimetrul de exploatare ARDEU AVAL se suprapune intr-un procentaj
de 0.012% peste ROSPA0132“ Muntii Metaliferi” .
2. Planul include acţiuni de construcţie, care nu duc la modificări fizice în
aria naturală protejată de interes comunitar (exploatare aur aluvionar din albia
minora).
3. Proiectul nu implică utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau
producerea de substanţe sau materiale care ar putea afecta speciile de interes
comunitar pentru care aria naturală protejată de interes comunitar a fost
desemnată.
4. Deșeurile produse, administrate corespunzător nu vor afecta speciile
de interes comunitar pentru care aria naturală protejată de interes comunitar a
fost desemnată.
5. Proiectul nu propune dezvoltări conexe, care ar putea duce la
afectarea ariei naturale protejate de interes comunitar și în acest stadiu
procedural nu a fost identificat un impact cumulativ cu alte PP existente sau
propuse.
6. Pe suprafețele vizate de proiect și în vecinătatea acestora au fost
identificate habitate favorabile ale unor specii de interes conservativ. Nu s-au
identificat în teren exemplare ale acestor specii (cu rezerva că observațiile nu au
fost efectuate corect din punct de vedere metodologic).
16
7. În stadiul actual de cunoaștere, impactul asupra habitatelor de hrănire și

reproducere al unora dintre speciile de interes conservativ a fost identificat ca
fiind negativ nesemnificativ sau neutru.
8. Implementarea lucrărilor prevăzute în proiect va produce pe termen
scurt perturbare prin zgomot pe o suprafață de maxim 0.012% din ROSPA0132“
Muntii Metaliferi”
9. Implementarea planului supus reglementării de mediu nu va duce la o
izolare reproductivă a unei specii de interes comunitar.
10. Implementarea lucrărilor propuse în plan implică utilizarea resurselor
de care depinde diversitatea biologică dar, având în vedere caracteristicile
lucrărilor propuse și scara spațială și temporală la care aceste lucrări se vor
efectua apreciem că este puțin probabil ca impactul să fie semnificativ.
Intocmit,
SC GEOGOLD SRL
17

Memoriu Prezentare Ardeu Aval Ordinul 19

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Prezentare Ardeu Aval Ordinul 19

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC AQUA RUS CENTER SRL Memoriu de prezentare conf. Ord.

MEMORIU TEHNIC CONFORM ORD 19/2010 PENTRU

1. DESCRIEREA SUCCINTA A PP SI AMPLASAREA ACESTUIA IN

2. PREZENTA SI EFECTIVELE/SUPRAFETELE ACOPERITE DE SPECII

3. JUSTIFICAREA DACA PP PROPUS NU ARE LEGATURA DIRECTA CU

4. ESTIMAREA IMPACTULUI POTENTIAL AL PP ASUPRA SPECIILOR SI

1. DESCRIEREA SUCCINTA A PP SI AMPLASAREA ACESTUIA IN

sedimentarea fragmentelor de roca si a fractiei fine usoare. Aluviunile se

1.3 Localizarea planului si amplasarea acestuia in raport cu ariile

Fig. 1 Albia minora a paraului Ardeu in zona perimetrului de exploatare propus

Perimetrul de exploatare ARDEU AVAL se suprapune peste ROSPA0132 “

Fig. 2 Locatie perimetrul ARDEU AVAL

1.4 Coordonatele amplasamentului

Nr. pct. X Y Nr. pct. X Y

Amplasarea planului este redată prin intermediul unor fișiere cu extensie

2. PREZENTA SI EFECTIVELE/SUPRAFETELE ACOPERITE DE SPECII

N14 - Pajiști ameliorate 24.00

N15 - Alte terenuri arabile 6.00

N16 - Păduri caducifoliate 64.00

N26 - Habitate de păduri (păduri in tranziție) 2.00

TOTAL SUPRAFATA HABITAT

2.2 Prezența și efectivele sau suprafețele acoperite de habitate sau specii

ROSPA0132 Muntii Metaliferi

Ciocănitoarea cu spate alb este caracteristică pădurilor de foioase, cu mult

A246 Lullula - 300 – - - C B C C

stanci. Cuibul este construit din crengi, captusit cu iarba

Prin implementarea lucrărilor prevăzute sunt vizate direct habitatele

Habitate și specii listate în formularul standard al sitului și prezența acestora pe

3. JUSTIFICAREA DACA PP PROPUS NU ARE LEGATURA DIRECTA CU

4. ESTIMAREA IMPACTULUI POTENTIAL AL PP ASUPRA SPECIILOR

 poluarea aerului, apei și solului –cod impact: F

Impact negativ semnificativ

ROSPA0132 “ Muntii Metaliferi”

Dupa cum reiese din capitolul anterior, Perimetrul de exploatare ARDEU

7. În stadiul actual de cunoaștere, impactul asupra habitatelor de hrănire și

S-ar putea să vă placă și