Refmediu

PLAN DE REFACERE A MEDIULUI
pentru
Lucrările de exploatare a zăcămintelor cupro-aurifere din Perimetrul de exploatare Rovina
CUPRINS
1. DATE GENERALE ............................................................................................................... 3
1.1 TITULARUL ACTIVITĂŢII ....................................................................................................... 3
1.2 LOCALIZAREA ŞI ACCESUL LA PERIMETRUL DE EXPLOATARE ................................................... 3
1.3 DESCRIEREA CADRULUI NATURAL DIN ZONA PERIMETRULUI .................................................... 4
Geologie ............................................................................................................................ 4
Solul .................................................................................................................................. 6
Resursele de apă .............................................................................................................. 7
Clima şi calitatea aerului.................................................................................................... 7
Elemente de ecologie acvatică şi terestră ......................................................................... 8
1.4 MODUL DE ÎNCADRARE A OBIECTIVULUI ÎN PLANURILE DE URBANISM ŞI AMENAJARE A
TERITORIULUI, ALTE SCHEME DE AMENAJARE ............................................................................ 11
2. DESCRIEREA PROIECTULUI ........................................................................................... 12
2.1 SITUAŢIA RESURSELOR/REZERVELOR DE SUBSTANŢE MINERALE UTILE .................................. 12
2.2. DESCRIEREA PRINCIPALELOR FAZE ALE ACTIVITĂŢII PROPUSE ............................................. 14
2.2.1 Organizarea de şantier ........................................................................................... 14
2.2.2. Amenajarea accesului în perimetrul de exploatare ................................................ 21
2.2.3 Lucrări de pregătire ................................................................................................ 21
2.2.4 Lucrări de exploatare .............................................................................................. 37
2.2.5 Descrierea principalelor faze ale activităţii de prelucrare-preparare ....................... 45
2.3 DOTĂRI CU UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE ................................................................................. 50
2.3.1 Dotările carierelor Rovina şi Colnic......................................................................... 50
2.3.2 Dotările minei Valea Gârzii-Cireşata....................................................................... 51
2.3.3 Dotările uzinei de preparare ................................................................................... 51
2.4 DEŞEURI REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE ....................................................... 54
2.4.1. Deşeuri industriale ................................................................................................. 54
2.4.2. Deşeuri menajere .................................................................................................. 71
2.4.3 Eliminarea / depozitarea deşeurilor ........................................................................ 71
3. FACTORII DE MEDIU AFECTAŢI DE ACTIVITATEA MINIERĂ DE EXPLOATARE ....... 73
3.1 AERUL ............................................................................................................................ 73
3.1.1 Caracterizarea surselor de poluanţi atmosferici aferente activităţilor din Perimetrul
minier Rovina .................................................................................................................. 73
3.1.2. Cantităţi de poluanţi emise în atmosferă ............................................................... 75
3.1.3. Concentraţii de poluanţi atmosferici la emisie ....................................................... 79
3.1.4 Concentraţii de poluanţi în imisie ............................................................................ 79
3.2 APA ................................................................................................................................ 80
3.2.1 Surse de generare a apelor uzate/potenţial impurificate ........................................ 80
3.5.2 Bilanţul apelor uzate/potenţial impurificate ............................................................. 81
3.5.3 Caracterizarea apelor uzate/potenţial impurificate.................................................. 83
3.5.5 Măsuri de reutilizare apelor uzate/potenţial impurificate ......................................... 88
3.3 SOLUL ŞI SUBSOLUL ......................................................................................................... 89
3.4 VEGETAŢIA ŞI FAUNA ........................................................................................................ 91
3.4.1 Impactul prognozat în perioada de construcţie ....................................................... 91
3.4.2 Impactul prognozat în perioada de funcţionare ...................................................... 95
3.4.3 Impactul prognozat în perioada de încetare a activităţii.......................................... 96
3.5 AŞEZĂRILE UMANE ........................................................................................................... 97
11.5 IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA CONDIŢIILOR DE VIAŢĂ ........................................................ 98
1
S.C. ECOTERRA ING S.R.L. Baia Mare
tel, fax: 0262218075
e-mail: ecoterraing@ymail.com
pentru
4. MĂSURI PENTRU LIMITAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU ..... 101
4.1 MĂSURI PENTRU LIMITAREA IMPACTULUI ASUPRA AERULUI ................................................ 101
4.2 MĂSURI PENTRU LIMITAREA IMPACTULUI ASUPRA APEI ...................................................... 103
4.3 MĂSURI PENTRU LIMITAREA IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI .......................... 104
4.4 MĂSURI PENTRU LIMITAREA IMPACTULUI ASUPRA VEGETAŢIEI ŞI FAUNEI ............................. 104
4.4.1 Propuneri de înfiinţare a Reţelei Ecologice Funcţionale Compensatorii............... 107
4.4.2 Măsuri de diminuare şi recomandări pentru controlul inpactului în situl Natura 2000
...................................................................................................................................... 116
4.5 MĂSURI PENTRU LIMITAREA IMPACTULUI ASUPRA AŞEZĂRILOR UMANE ................................ 116
4.6 LUCRĂRI PENTRU REFACEREA MEDIULUI ŞI PENTRU ECOLOGIZARE ..................................... 118
4.6.1 Lucrări de rambleiere a excavaţiilor subterane ................................................... 118
4.6.2 Lucrări pentru ecologizarea haldelor de steril, a depozitului de minereu sărac şi a
depozitului de pirită ....................................................................................................... 120
4.7 COSTURI ASOCIATE LUCRĂRILOR DE REFACERE A MEDIULUI ŞI DE MONITORIZARE A MEDIULUI 122
5. PROPUNERI DE FOLOSIRE PENTRU VIITOAREA EXPLOATARE A TERENULUI,
LUÂNDU-SE ÎN CONSIDERARE VALOAREA ACESTUIA ÎN FUNCŢIE DE POTENŢIALUL
AGRICOL AL SOLULUI ...................................................................................................... 131
6. CONCLUZII ..................................................................................................................... 132
2
tel, fax: 0262218075
pentru
1. Date generale
1.1 Titularul activităţii
Titularul proiectului de investiţie este S.C. SAMAX ROMANIA S.R.L., cu sediul în localitatea
Baia Mare, str. Moldovei, nr. 15/1, jud. Maramureş.
S.C. SAMAX ROMANIA S.R.L. este reprezentată de dl. Alexandru Nicolici, având funcţia de
Director general, care poate fi contactat la:
-tel: 0262 227723
-fax: 0262 221376
-e-mail: sasha@samax.ro
1.2 Localizarea şi accesul la perimetrul de exploatare
Perimetrul de exploatare Rovina este amplasat în judeţul Hunedoara, la cca. 8 km vest de

municipiul Brad.
Coordonatele de delimitare a perimetrului de exploatare Rovina (sistem de referinţă
„Stereografic 1970” sunt prezentate în tabelul 1.10.1.
Tabel 1.10.1 – Coordonate de delimitare a perimetrului de exploatare Rovina

Coordonate
Punct
x y
1 518250 336200
2 518250 336700
3 521400 336700
4 521400 340300
5 518250 340300
6 518250 339670
7 517000 339670
8 517000 338700
9 512200 338700
10 512200 336200
Perimetrul de exploatare are o suprafaţă de 27,68 km2 şi se învecinează cu:

-localitatea Stănija la est
-localităţile Curechiu şi Şesuri la sud-est
-localitatea Crişcior la vest
-localitatea Zdrapţi la nord-vest
-localităţile Mihăileni şi Buceş la nord
3
tel., fax: 0362417055
pentru
În perimetrul de exploatare sunt parţial incluse localităţile Rovina, Merişor şi Bucureşci, Crişcior
şi Zdrapţi.
Perimetrul de exploatare este amplasat pe teritoriul comunelor Bucureşci, Crişcior şi Buceş.
Amplasarea perimetrului de exploatare este prezentată în planşa nr. 1.
Accesul în zona Perimetrului de exploatare Rovina se poate face pe D74 Abrud-Brad şi pe DC

741 Crişcior-Curechiu.
Accesul la viitoarele obiective miniere din Perimetrul de exploatare Rovina va fi asigurat prin
căi rutiere nou construite, respectiv pe drumuri industriale racordate la:
-DJ74 pentru accesul la obiectivele miniere din partea de nord şi de vest a perimetrului de
exploatare (Uzina de preparare, cariera Colnic, Cariera Rovina, haldele de steril Rovina
Nord şi Rovina Sud)
-DC 741 pentru obiectivele miniere din partea centrală şi de sud a perimetrului de exploatare
(mina Valea Gârzii-Cireşata, cariera Colnic, etc.)
1.3 Descrierea cadrului natural din zona perimetrului
Geologie
Din punct de vedere geologic zona studiată este alcătuită din formaţiuni eruptive şi
sedimentare. Vârsta rocilor eruptive, reprezentate predominant prin bazalte şi andezite, este
cretacică şi neogenă. În depozitele sedimentare, de vârstă jurasic superior – sarmaţian inferior,
predomină gresiile.
Etajarea reliefului din bazinul Crişului Alb concordă cu dispoziţia formaţiunilor geologice; astfel,
în est se întâlnesc formaţiunile cele mai vechi aparţinând fundamentului cristalin şi cuverturii
sedimentare, cu o mare varietate structurală şi tectonică, care alcătuiesc şi treptele de relief
cele mai complexe: munţi, dealuri şi depresiuni, iar în partea de vest urmează zona de câmpie,
constituită din depozite detritice pliocene şi cuaternare caracterizate printr-o mare uniformitate
morfologică.
Depresiunea Brad s-a format în Badenian şi a evoluat ca bazin de sedimentare până în
Sarmaţian. Badenianul include depozite cu caracter de molasă. În suita acestora se
individualizează un orizont de pietrişuri în bază (denumite de Almaşu Mare), urmate de
depozite argiloase cu cărbuni. Sarmaţianul s-a conservat pe suprafeţe mai restrânse şi include
depozite variate ca facies, în care materialul piroclastic este foarte abundent. Se întâlnesc
4
tel., fax: 0362417055
pentru
depozite grosiere cu piroclastite, marne şi tufuri cu intercalaţii de argile cu o bogată faună ce

indică Sarmaţianul inferior şi mediu. Pe suprafeţe foarte restrânse se întâlnesc şi depozite
pliocene de facies panonic.
Depozitele parentale existente explică grosimea redusă a solurilor din aceasta zonă.
Complexitatea litologică a favorizat formarea unor variate resurse ale subsolului, cele auro-
argintifere, precum şi o serie de metale neferoase fiind prezente în cunoscutul "Poligon Aurifer"
Brad - Roşia Montană - Zlatna -Săcărâmb şi în alte areale din Munţii Metaliferi.
Partea sudică a Munţilor Metaliferi, unde se încadrează zona de studiu, este o zonă complexă
de roci metamorfice din Paleozoic (şi chiar mai vechi), roci sedimentare şi ofiolite din Mezozoic
şi roci sedimentare şi eruptive din perioada Terţiară. Într-o analiză strict locală, zona de studiu
acoperă o secvenţă de roci intruzive subvulcanice din Neogen în care au fost identificate
sisteme porfirice bogate în Au (depozitele Rovina, Colnic şi Cireşata). Depozitele porfirice
Rovina şi Colnic fac parte dintr-un depozit larg de 8-10 km diametru din Neogen, localizat în
câmpul vulcanic Brad-Barza şi cunoscut pentru filoanele cu conţinut ridicat de Au a căror
exploatare datează încă din perioada Romană (aproximativ 2000 ani în urmă). Porfirul de
Cireşata, localizat la 4,5 km sud de Colnic, este localizat în partea estică a câmpului vulcanic
Brad-Barza.
Zăcămintele auro-argintifere s-au format în legătură cu vulcanismul neogen, Munţii Metaliferi
constituind regiunea cu cea mai mare pondere în ceea ce priveşte producţia de aur şi argint,
iar teritoriul cuprins între localităţile Baia de Arieş-Caraciu-Săcărîmb-Zlatna este cunoscut sub
numele de patrulaterul aurifer. Sunt zăcăminte de origine hidrotermală, asociate andezitelor şi
dacitelor de vârstă tortoniană şi sarmaţiană. Mineralizaţiile sunt localizate fie în structurile
vulcanice, fie în învelişul corpurilor eruptive hipabisice şi apar ca:
-filoane cu aur nativ, în care componentul aur poate fi liber sau încorporat în sulfuri metalice;
-volburi cu aur nativ, reprezentând depuneri pe un sistem anastomozat de fisuri rezultat în
urma exploziilor vulcanice;
-filoane de telururi aurifere, cum se întâlnesc la Săcărîmb şi la Baia de Arieş.
Zăcămintele de sulfuri polimetalice cuprind asociaţia galenă şi blendă, la care se pot adăuga
calcopirită, aur nativ şi sulfosăruri de argint. Astfel de zăcăminte se întâlnesc la Troiţa-Băiţa-
Crăciuneşti, Almaşul Nou-Stănija şi la Baia de Arieş.
5
tel., fax: 0362417055
pentru
Zăcămintele cuprifere cuprind minereuri în care predomină calcopirita şi rareori se asociază

argint sau chiar molibdenit. În rândul acestora intră filoanele cuprifere de la Bucium şi volbura
cupromolibdenică de la Deva.
Solul
Multitudinea factorilor pedogenetici din cuprinsul bazinului Crişului Alb a dus la definitivarea
unui strat de sol edafic cu aspect de mozaic ce include soluri zonale şi azonale. Volumul edafic
util pentru plante, este determinat de adâncimea la care se afla roca dură şi de panta terenului
care favorizează eroziunea de suprafaţă şi impiedică procesele de maturare a invelişului de
sol.
Dintre solurile zonale, în zona Depresiunii Brad, întâlnim argiluvisoluri, soluri brune luvice
(brune podzolite) şi luvisolurile albice (soluri podzolice argiloiluviale), dar cea mai largă
răspândire în zona cursului mediu şi superior al râului Crişul Alb o au solurile din clasa
cambisolurilor, îndeosebi în zonele mai înalte. Alături de eutricambisoluri care ocupă suprafeţe
reduse, se remarcă prezenţa masivă, în sectorul montan, a districambisolurilor.
Solurile azonale (soluri care iau naştere sub acţiunea unor factori pedogenetici locali) întâlnite
mai frecvent în bazinul superior al Crişului Alb sunt solurile hidromorfe şi solurile neevoluate,
trunchiate şi desfundate. Clasa solurilor hidromorfe cuprinde următoarele tipuri de soluri:
lăcoviştile, solurile gleice şi pseudogleice, soluri negre clinohidromorfe, iar din clasa solurilor
neevoluate, trunchiate şi desfundate, întâlnim litosoluri, soluri aluviale şi regosoluri (Marcel
Oncu, Stefan Bilasco, Microregiunea Brad: Solurile si modul de utilizare a terenului, Geografia
Napocensis, an III, nr. 1, 2009, 41-48).
Caracteristicile actuale ale solurilor în zona de studiu sunt definite în principal ca rezultat al
activităţilor antropice desfăşurate timp îndelungat, respectiv reducerea domeniului forestier şi
creşterea suprafeţelor agricole, activitatea agropastorală îndelungată şi ocuparea unor terenuri
cu depozite de steril minier (halde de steril).
În zonă există zăcăminte de minereuri, în care predomină Au şi Ag, iar acestea sunt asociate
cu alte elemente chimice, cu caracter metalic, în general cu metale grele (Cd, Co, Cr, Cu, Fe,
Mn, Ni, Pb, Zn). Analizele chimice efectuate pe probe de sol prelevate în arealul zonei de
studiu de catre Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara şi prezentate în Rapoartele
privind starea mediului (la punctul de control de la Certej), nu au pus în evidenţă, în ultimii ani,
valori care să depăşească pragul de alertă (conform Ordinului Ministrului Apelor, Pădurilor şi
6
tel., fax: 0362417055
pentru
Protecţiei Mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării
mediului) pentru soluri de folosinţă sensibilă pentru Cu, Cd, Pb si Zn.
Resursele de apă
În prezent în perimetrul de exploatare Rovina nu sunt amenajate surse de alimentare

centralizată cu apă.
Prin lucrări individuale de captare a unor izvoare sunt realizate surse de alimentare cu apă
pentru un număr foarte restrâns de gospodării.
Prin proiect se propune realizarea alimentării cu apă din acumularea Mihăileni a consumatorilor
de apă industriali şi menajeri aferenţi activităţilor miniere din perimetrul de exploatare Rovina şi
alimentarea, din aceeaşi sursă, a consumatorilor de apă din localităţile Rovina , Merişor,
Curechiu, Şesuri şi Bucureşci.
Acumularea de apă Mihăileni va fi situată pe râul Crişul Alb pe teritoriul administrativ al
comunei Buceş şi va avea o capacitate de 10300000 m3 de apă.
În momentul de faţă acumularea Mihăileni nu este funcţională, lucrările la barajul acumulării
nefiind finalizate.
Clima şi calitatea aerului
Clima judeţului Hunedoara este temperat–continentală, cu influenţe oceanice în vest şi

influenţe submediteraneene la sud de Valea Mureşului, cu o etajare evidentă pe verticală (de la
şes spre climatul alpin).
Temperaturile medii anuale ale aerului în zona de studiu au valori cuprinse între 7,5 si 8,0°C.
Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor variază între 750 mm şi 800 mm, dar ajung şi la 1100
mm.
Lunile de iarnă (decembrie-martie) au temperaturi medii între -3,5 si - 5°C (se înregistrează
însă şi perioade cu temperaturi mult mai joase, de până la -20°C), cu zăpadă care nu trece în
general de 30 cm. Temperaturile medii în lunile de vară se situează între 10 şi 20°C, cu
extreme destul de rare, care pot ajunge până la 35°C.
Direcţia predominantă a maselor de aer este din sectorul vestic în zonele centrale şi nordice
ale judeţului, însă aceasta este uşor afectată de orientarea generală a reliefului. Specifice
zonei sunt vânturile locale de tipul briză.
Zona de amplasare a Perimetrului de exploatare Rovina nu a fost şi nu este caracterizată de
existenţa unor surse majore de poluare atmosferică.
7
tel., fax: 0362417055
pentru
Singurele surse actuale de poluare atmosferică sunt legate de utilizarea combustibilului solid
pentru încălzirea locuinţelor din localităţile Crişcior, Bucureşci, Merişor şi Rovina şi de traficul
auto pe DJ 741 Crişcior-Curechiu.
Activităţile industriale sunt slab reprezentate în zonă şi nu sunt de natură să influenţeze
semnificativ calitatea aerului din zonă.
În conturul perimetrului de exploatare Rovina şi în vecinătatea sa există câteva vechi halde de
steril şi iazuri de decantare, dar cea mai mare parte din acestea sunt parţial acoperite cu
vegetaţie şi nu ridică probleme deosebite din punct de vedere al emisiilor atmosferice de
pulberi.
Conform celor expuse anterior, în lipsa unor surse de poluare atmosferică calitatea aerului din
zona de amplasare a perimetrului de exploatare Rovina poate fi considerată ca fiind bună.
Utilizarea lemnului ca şi combustilbil în gospodăriile populaţiei poate ridica nivelul
concentraţiilor de pulberi în suspensie şi de monoxid de carbon din zonele locuite în perioadele
reci ale anului, dar în nici un caz nu poate aduce valorile concentraţiilor acestor poluanţi la
nivelul valorilor concentraţiilor maxim admise.
Traficul rutier pe drumurile din zonă înregistrează valori relativ reduse. Principala arteră rutieră
care traversează perimetrul de exploatare, DC741, nu este caracterizată printr-o densitate
deosebită a mijloacelor de transport, valori mai însemnate de trafic înregistrându-se dimineaţa
şi la primele ore ale după amiezii.
Valoarea relativ redusă a traficului rutier de pe arterele de circulaţie din interiorul perimetrului
de exploatare nu influenţează major calitatea aerului din zonă.
Dat fiind faptul că în zona de amplasare a perimetrului de exploatare Rovina nu au fost

identificate surse semnificative de poluare atmosferică, zona nu a fost şi nu este monitorizată
din punct de vedere al calităţii aerului.
Elemente de ecologie acvatică şi terestră
Zona proiectului se află în etajul nemoral, în cea mai mare parte în subetajul fagului, iar la
altitudinile maxime – subetajul pădurilor amestecate de răşinoase cu fag. Datorită activităţii
agro-pastorale seculară, actual majoritatea covorului vegetal este format din pajişti montane
semi-naturale (60%), caracteristice acestor subetaje de vegetaţie, predominant păşuni şi
fâneţe edificate de Festuca rubra şi Agrostis tenuis. Pe lângă aceaste formaţiuni, găsim o
8
tel., fax: 0362417055
pentru
varietate de habitate higrofile, câteva fragmente de habitate naturale de stâncărie, şi – în

privinţa pajiştilor - incluziuni de vegetaţie extrazonală pe versanţii însoriţi, reprezentate prin
pajiştile edificate de obsigă (Brachypodium pinnatum), precum şi insular, fragmente de zone
umede încă existente în zonă.
Dintre plantele inferioare existente în zonă au fost identificate peste 100 specii de alge, peste
200 de specii de ciuperci, în special micromicete, peste 100 specii de licheni şi peste 100
specii de briofite. Flora cormofitică este foarte bine reprezentată, bogată şi variată. Conform
informaţiilor existente în bibliografia de specialitate este semnalată prezenţa a peste 900 specii
care aparţin la peste 300 taxoni şi peste 80 familii.
Genurile cele mai bine reprezentate sunt: Carex, Hieracium, Festuca, Centaurea, Galium,
Cirsium, Veronica, Viola, Potentilla, Trifolium, Campanula, Alchemilla, Salix, Gentiana,
Aconitum.
Familiile cele mai bogate în specii sunt: Composita, Gramineae, Rosaceae, Cruciferae,
Scrophulariceae, Leguminosae, Labiatae, Cyperaceae, Ranunculaceae, Umbelliferae,
Caryophyllaceae, Orchidaceae.
Dintre speciile protejate menţionăm: Achillea critmifolia, Aconitum firmum, Alyssum repens,
Aquilegia nigricans, Campanula rotundifolia, Carex appropinquata, Carex elongate şi Carex
sempervirens, Centaurea atropurpurea, Cirsium furiens, Cypripedium calceolus, Eritrichium
nanum, Festuca carpatica, Festuca drymeia, Genista tinctoria, Helichtotrichon decorum,
Juncus thomasii, Melampyrum sylvaticum, Pinus sylvestris, Pulmonaria rubra, Ribes nigrum,
Taraxacum nigricans, Viola eclinata.
Fauna din cadrul arealului studiat este de o mare diversitate şi depinde de formele de relief şi
de vegetaţie, fiind alcătuită din specii de vânat cu păr (iepure de câmp şi vulpe) în zona de
câmpie, mistreţ, căprior, cerb, lup, râs, în zona montană, şi vânat cu pene (fazanul, ierunca,
guguştiuc, turturea, porumbel şi altele), acestora adăugându-li-se specii din lanţul trofic al
biocenozei pădure.
În tipurile de ecosisteme prezentate întâlnim o mare diversitate de nevertebrate şi vertebrate.
În pădurile de foioase vieţuiesc numeroase specii de păsări şi mamifere, unele valoroase din
punct de vedere cinegetic precum: Sus scrofa, Lepus europeus, Capreolus capreolus, Canis
lupus (doar în bibliografie), Vulpes vulpes. Tot în aceste păduri întâlnim şi mult mamifere de
talie mică precum: Siurus vulgaris, Martes martes, Mustela nivalis, Meles meles, Mustela
9
tel., fax: 0362417055
pentru
putorius. Acvifauna pădurilor este şi ea bogată şi cuprinde printre altele răpitoare de zi şi

răpitoare de noapte, corvide şi păsări de talie mică. Dintre reprezentanţii păsărilor amintim:
Hirundo rustica, Riparia riparia, Corvus corax, Garrulus glandarius, Strix sp., Dendrocps sp.,
Upupa epops, Cuculus canorus, Turdus merula, Fringilla coelebs, Passer domesticus, Sturnus
vulgaris, Pica pica, Corvus frugilegus, Corvus corone cornix. Pe lângă acestea amintim o serie
de specii răpitoare deosebit de importante: Gyps fulvus fulvus, Aquila heliaca heliaca, etc.
În zonele cu dealuri regăsim Capreolus capreolus, Sus scrofa, Lepus europaeus, Canis lupus,
Lynx lynx, Felis silvestris, Vulpes vulpes, Mustela putorius, Sciurus vulgaris, Ondatra zibethica,
şi o serie de păsări: Tetrastes bonasia, Scolopax rusticola, Perdix perdix, Dendrocopus major,
Fringilla coelebs, Sitta Europaea, Garrulus glandarius, Corvus frugilegus, Corvus corax,
Corvus monedula, Pica pica, Oriolus oriolus, Luscinia megarhynchos, Hirundo rustica, Passer
domesticus, Cuculus canorus, Accipiter sp., alături de care apar speciile Anas platyrhychos,
Larus argentatus, Phasianus colchicus.
În păduri şi fâneţe întâlnim Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix, numeroase specii de
şoareci de câmp, arici, iar sub pământ un mare număr de Talpa europea. În zonele umede şi
pe lângă firul apelor întâlnim amfibieni: Bufo bufo, Rana esculenta, Rana ridibunda, Bambina
variegate şi Bambina bambina.
În ultimul timp, datorită faptului că multe terenuri au rămas necosite, se remarcă o creştere a
populaţiilor de şopârle şi rozătoare, iar pe seama acestora o creştere a numărului de păsări
răpitoare. Lumea insectelor este şi ea bine reprezentată prin: Pachitilus migratorius, Grilus
campestris, Lucanus cervus nasicorn, iar dintre fluturi merită amintiţi: Inackis jo, Pieris
brassicae, Gonepteryx rhamni, Iphiclides podalirius.
Multe dintre animalele prezentate constituie şi un bogat fond cinegetic, zona luată în studiu
regăsindu-se în limitele Fondului de Vânătoare (FV) nr. 9 Rovina, care oferă condiţii pentru
practicarea vânătoarei, în consens cu prevederile legale.
Fauna ihtiologica este mai puţin reprezentată, datorită debitelor destul de mici şi lungimilor
reduse ale pâraielor şi văilor şi este reprezentată de:
-salmonide, ca Salmo trutta fario, Thymallus thymallus, dar şi de unele aclimatizate, ca
Oncorhynchus mykiss;
-Chondrostoma nasus, Leuciscus cephalus, Cyprinus carpio, Barbus barbus, Exos lucius,
Silurus glanis.
10
tel., fax: 0362417055
pentru
1.4 Modul de încadrare a obiectivului în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului,

alte scheme de amenajare
În această fază de dezvoltare a proiectului minier, activitatea de exploatare a zăcămintelor

cupro-aurifere din Perimetrul minier Rovina nu este cuprinsă în niciun plan de urbanism şi de
amenajare a teritoriului.
În fazele imediat următoare de dezvoltare ale proiectului va fi elaborat un Plan de amenajare a
teritoriului care va aborda, din punct de vedere urbanistic şi a amenajării teritoriului, proiectul
minier în toate fazele sale de evoluţie: implementare, desfăşurare, închidere.
Planul de amenajare a teritoriului astfel elaborat va sta la baza corelării planurilor de urbanism
şi amenajare a teritoriului din zona de amplasare a proiectului cu activitatea minieră propusă.
11
tel., fax: 0362417055
pentru
2. Descrierea proiectului
2.1 Situaţia resurselor/rezervelor de substanţe minerale utile
Estimarea resurselor de cupru şi aer în perimetrul de explorare Rovina s-a făcut conform
normelor tehnice ANRM şi a evidenţiat următoarele categorii de resurse:
a) conform clasificării în vigoare la data apariţiei Legii Minelor:
-resurse geologice evaluate:
-categoria B, pentru care au fost calculate cantităţile şi conţinuturile medii de Au şi Cu,
-categoria C1, pentru care au fost calculate cantităţile şi conţinuturile medii de Au şi
Cu,
Total B+C1, pentru care au fost calculate cantităţile şi conţinuturile medii de Au şi Cu,
-categoria C2, pentru care au fost calculate cantităţile şi conţinuturile medii de Au şi
Cu.
b) conform clasificării internaţionale:
-total resurse evaluate:
-resurse identificate măsurate (331):
-pentru care au fost calculate cantităţile şi conţinuturile medii de Au şi Cu.
-resurse identificate indicate (332):
- pentru care au fost calculate cantităţile şi conţinuturile medii de Au şi Cu.
-total 331+332:
-resurse identificate posibile (333):
Aceste valori au fost calculate pentru limitele de conţinut – metal echivalent – ale estimării,
pentru zăcământul Rovina-Remetea, pentru zăcământul Colnic şi pentru zăcământul Cireşata -
Valea Gârzii.
Calculul rezervei miniere s-a realizat pornind de la un indicator economic, calculat la nivel de
minibloc, şi anume - valoarea netă pe tonă a minereului din miniblocul respectiv.
Acest indicator s-a calculat exclusiv pentru miniblocurile încadrate în categoriile de resurse
măsurate (cod 331) sau indicate (cod 332), indiferent de conţinutul în Au, respectiv Cu al
miniblocului respectiv.
Pentru calcularea valorii acestui indicator au fost necesare următoarele informaţii:
12
tel., fax: 0362417055
pentru
-conţinuturile de metale - Au, Cu;

-preţurile de valorificare a metalelor - Au, Cu;
-recuperările - Au, Cu ;
-costurile unitare pe tipuri: costuri „onsite” (costuri miniere, costuri de procesare, costuri
generale şi de administrare - G&A), respectiv costuri „offsite” (costuri cu transportul
concentratului, costuri de manipulări portuare, costuri de transport maritim, costuri
metalurgice: topire-rafinare).
În funcţie de nivelul valorii nete pe tonă a minereului s-a făcut delimitarea - pentru fiecare
minibloc ce va fi exploatat în cariere sau în subteran - între util şi steril, ceea ce în final a
condus la determinarea rezervei miniere. În acest sens, au fost calculate preţurile nete ale
celor două metale valorificabile (Au şi respectiv Cu). Aceste preturi nete reprezintă preturile de
vânzare ale celor două metale după ce s-au scăzut costurile offsite (costuri de transport al
concentratului, costuri metalurgice).
Costurile incrementale pentru steril şi respectiv util sunt aplicate numai pentru treptele - având
înălţimea de 10m - situate sub cota de +510m la cariera ROVINA REMETEA, respectiv sub
cota de +370m la cariera COLNIC.
Calcularea indicatorului valoare $/t pentru fiecare minibloc s-a realizat după următoarea relaţie
de calcul:
Val = C × P × R × K +C × P × R × K −M −M −M
Relaţie în care:
Val - venitul pe bloc (US$);
C1 – conţinut Au(g/t); P1 – Preţ net Au($/oz); C1 – Recuperare Au(%);
C2 – conţinut Cu(%); P2 – Preţ net Cu($/lb); C2 – Recuperare Cu(%);
K1 – coeficient de transformare pentru Au ;
K2 – coeficient de transformare pentru Cu;
M1 – costuri preparare ($/t) ; M2 – Costuri G&A ($/t) ; M3 – costuri miniere ($/t);
Un minibloc încadrat ca resursă geologică de categoria măsurată sau indicată şi pentru care
indicatorul valoare $/t este superior valorii de 0,01 $/t este considerat minereu (rezervă
minieră), în caz contrar miniblocul este considerat steril.
Calcularea acestui indicator – valoare $/t – şi impunerea unui prag (cutoff) pentru a delimita
astfel între minereu şi steril, ar putea fi echivalata principial cu impunerea unui prag – conţinut
13
tel., fax: 0362417055
pentru
limită – pentru conţinutul de metal echivalent (Aur sau Cupru), ceea ce ar putea permite o
comparaţie cu conţinuturile limită utilizate în raportarea resursei geologice pentru diferite limite
de metale.
Rezervele exploatabile au fost calculate pentru cele trei zăcăminte după cum urmează:
-rezervă exploatabilă în cariera Rovina-Remetea, cantitate şi cu conţinuturi medii de Au şi
Cu
-rezervă exploatabilă în cariera Colnic, cantitate şi cu conţinuturi medii de Au şi Cu
-rezervă exploatabilă în mina Cireşata-V. Gârzii cantitate şi cu conţinuturi medii de Au şi Cu
După aplicarea coeficienţilor de transformare cantitativi (Kq) şi calitativi (Kc) datorită pierderilor
şi diluţiilor ce apar în principal datorită tehnologiei de exploatare la suprafaţă a minereului de
Au-Cu, au fost calculate rezervele exploatabile:
-rezervă exploatabilă în cariera Rovina-Remetea;
-rezervă exploatabilă în cariera Colnic;
-rezervă exploatabilă în mina Cireşata-V. Gârzii;
-rezervă totală exploatabilă.
Datele cantitative şi calitative privind resursele/rezervele din perimetrul de exploatare Rovina
se regăsesc în anexa nr. I „Documentaţie privind evaluarea resurselor/rezervelor de cupru şi
aur din perimetrul Rovina, jud. Hunedoara"-aprilie 2012, la Studiul de Fezabilitate a Exploatării
Resurselor/Rezervelor cuprifer-aurifere din perimetrul Rovina, Jud. Hunedoara.
2.2. Descrierea principalelor faze ale activităţii propuse
2.2.1 Organizarea de şantier
Lucrările aferente perioadei de organizare de şantier vor fi:

-lucrări de asigurare a utilităţilor (apă potabilă, apă industrială, energie electrică, sisteme de
tratare/evacuare a apelor uzate)
-lucrări de amenajare a căilor de acces la perimetrul minier şi a căilor de acces la obiectivele
din cadrul perimetrului minier
-lucrări de amenajare a:
-amplasamentelor carierelor Rovina şi Colnic
-amplasamentului minei V. Gârzii-Cireşata
-amplasamentului uzinei de preparare a minereului
-platformei de deshidratare/expediere a concentratului minier
14
tel., fax: 0362417055
pentru
-platformei tehnice
-haldelor de steril
-depozitului de minereu sărac, a depozitului de pirită şi a depozitului de sol vegetal
-traseelor benzilor transportoare de suprafaţă, inclusiv a amplasamentului staţiei de
transfer
-tunelului prin care va fi deviat cursul văii Rovina
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă proaspătă a obiectivelor din cadrul Perimetrului minier Rovina se va face
din acumularea Mihăileni.
Ca şi sursă suplimentară de alimentare cu apă a uzinei de preparare, proiectul propune
utilizarea apei potenţial impurificate colectată din zona haldelor de steril Rovina Nord şi Rovina
Sud, apă care ar urma să fie stocată într-o acumulare (cu capacitatea de 1,4 milioane m3)
situată aval de cariera Colnic.
Apa prelevată din acumularea Mihăileni va fi utilizată în principal pentru:
-prepararea minereului în uzina de preparare
-perforarea găurilor de mină în mina Valea Gârzii-Cireşata
-completări în circuitul apei de spălare a autocamioanelor
-nevoile igienico-sanitare ale angajaţilor
-alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor din localităţile Merişor, Rovina, Curechiu,
Bucureşci
Pentru a putea utiliza apa din acumularea Mihăileni în scopuri igienico-sanitare şi în scopuri
potabile, în imediata apropiere a amplasamentului uzinei de preparare va fi construită o staţie
de potabilizare a apei. Staţia de potabilizare a apei va prelucra zilnic o cantitate de apă brută
de cca. 300 m3, cantitate de apă în care este inclus şi necesarul de apă potabilă al locuitorilor
localităţilor Rovina, Merişor, Curechiu şi Bucureşci.
Aducţiunea de apă din acumularea Mihăileni şi distribuţia apei (potabile şi brute) se va face
prin conducte PEHD.
Prelevarea apei din acumularea Mihăileni, respectiv transportul apei din acumularea Mihăileni
la amplasamentul uzinei de preparare/staţiei de potabilizare se va face cu ajutorul unei staţii de
pompare a apei.
15
tel., fax: 0362417055
pentru
Apa din acumularea din aval de cariera Colnic (apă potenţial impurificată colectată din zona
haldelor de steril) va fi utilzată exclusiv în cadrul operaţiilor tehnologice de preparare a
minereului.
Amenajarea reţelelor de alimentare cu apă, construirea instalaţiilor de tratare/stocare a apei şi

amenajarea reţelelor de distribuţie a apei vor presupune lucrări de:
-îndepărtare a vegetaţiei de pe culoarul conductelor de alimentare/distribuţie a apei şi de pe
amplasamentul instalaţiilor în care se va face stocarea/tratarea apei
-excavare a solului pentru pozarea conductelor de alimentare/distribuţie a apei şi pentru
realizarea fundaţiilor instalaţiilor de stocare, tratare, pompare a apei
-construcţie şi montaj de utilaje/echipamente pentru instalaţiile de stocare, tratare şi
pompare a apei
Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a uzinei de preparare şi a carierelor se va face prin racordare

la reţeaua de distribuţie a energiei electrice de 110 kV existentă în zona acumulării de apă
Mihăileni.
Energia electrică va fi transportată, la tensiunea de 110 kV, printr-o linie electrică aeriană, până
în proximitatea uzinei de preparare, unde va funcţiona o staţie de transformare/distribuţie, din
care vor fi alimentaţi consumatorii de energie electrică din zona perimetrului de exploatare.
Pentru alimentarea cu energie electrică a minei V. Gârzii-Cireşata, a carierelor Rovina şi Colnic
şi a celorlalţi consumatori de energie electrică din perimetrul de exploatare vor fi construite linii
de transport a energiei electrice la tensiunea de 20 kV.
Construirea liniilor electrice aeriene şi a posturilor de transformare va presupune efectuarea
unor lucrări de îndepărtare a vegetaţiei de pe traseul liniilor şi operaţiuni de excavare a solului
pentru realizarea fundaţiilor stâlpilor şi a posturilor de transformare.
Pentru transportul stâlpilor, conductorilor şi a celorlalte echipamente/materiale necesare pentru
construirea liniilor electrice aeriene, vor fi amenajate drumuri de acces. Drumurile de acces la
traseul liniilor electrice aeriene vor fi amenajări temporare, utilizate doar în perioada de
construire a liniilor electrice aeriene.
16
tel., fax: 0362417055
pentru
Tratare/evacuare ape uzate
Din activitatea de extragere a minereului din carierele Rovina şi Colnic şi din mina V.Gârzii-
Cireşata nu vor rezulta ape tehnologice uzate, ci doar ape potenţial impurificate datorită
contactului lor cu materialul existent în diferite depozite miniere (halde de steril, depozit de
minereu sărac, depozit de pirită) sau cu materialul descopertat din cariere.
Aceste ape vor fi colectate într-o acumulare (cu o capacitate de 1,4 milioane m3) situată aval
de cariera Colnic şi vor fi utilizate în procesul tehnologic de preparare a minereului. Tot în
acumularea situată aval de cariera Colnic vor fi colectate apele care vor spăla depozitul de
minereu sărac şi depozitul de pirită.
Proiectul prevede amenajarea unei staţii de tratare a apei acumulate aval de cariera Colnic. Se
are în vedere tratarea apei astfel încât ea să corespundă din punct de vedere calitativ utilizării
în uzina de preparare. Staţia de tratare va putea fi utilizată şi pentru tratarea apei acumulate
înainte de a fi descărcată în Vale Rovina. Principala opţiune va fi aceea de utilizare a apei la
uzina de preparare. Descărcarea apei acumulate în receptori naturali se va face doar în
condiţiile unor debite foarte mari de apă pluvială, situaţie în care, probabil, diluţia va fi atât de
mare încât tratarea apei nu va mai fi necesară.
Din activităţile care se vor desfăşura pe platforma tehnologică (platformă pe care vor fi
amplasate uzina de preparare, atelierul de reparaţii, depozitul de carburanţi, staţia de spălare
auto, sediul adminisrativ, etc.) vor rezulta ape tehnologice uzate, ape menajere uzate şi ape
pluviale potenţial impurificate. Întreaga cantitate de apă evacuată de pe platforma tehnologică
va fi descărcată la reţeaua de canalizare a localităţii Bucureşci, după cum urmează:
-apele menajere uzate vor fi evacuate la reţeaua de canalizare fără a fi în prealabil tratate.
Pentru această categorie de ape se prevede tratarea într-un separator de grăsimi doar a
apelor provenite de la o eventuală activitate de pregătire a hranei pentru personalul angajat
(cantină)
-apele pluviale şi apele uzate de la spălarea autocamioanelor vor fi evacuate la reţeaua de
canalizare după o prealabilă tratare în desnisipatoare-separatoare de produse uşoare
-apele tehnologice uzate provenite de la uzina de preparare vor fi descărcate la reţeaua de
canalizare după ce vor fi trecute printr-o staţie de tratare
Apele menajere uzate rezultate pe amplasamentul carierei Rovina, a carierei Colnic şi a şi a
minei V. Gârzii-Cireşata vor fi colectate în bazine vidanjabile, de unde vor fi transportate la
17
tel., fax: 0362417055
pentru
platforma tehnologică, de unde vor fi descărcate în reţeaua de canalizare a localităţii

Bucureşci, împreună cu apele menajere uzate rezultate de pe platformă.
Realizarea instalaţiilor de tratare/evacuare a apelor uzate va presupune:
-lucrări de excavare a solului pe traseele pe care vor fi amplasate conductele prin care apa
menajeră uzată va fi transportată la reţeaua de canalizare din localitatea Bucureşci
-lucrări de excavare a solului pe amplasamentul instalaţiilor de tratare a apei
-lucrări de construcţie-montaj pentru construirea staţiei de tratare a apei acumulate aval de
cariera Colnic
-lucrări de îndepărtare a vegetaţiei de pe traseul conductelor de transport a apei
Pregătirea amplasamentelor carierelor Rovina şi Colnic
Lucrările de amenajare a amplasamentelor carierelor Rovina şi Colnic se vor efectua anterior

lucărilor de pregătire a exploatării, respectiv a lucrărilor de deschidere a celor două cariere.
Lucrările de pregătire a amplasamentelor celor două cariere vor consta în principal în lucrări de
îndepărtare a vegetaţiei şi în lucrări de îndepărtare a stratului de sol vegetal.
Solul vegetal va fi colectat şi va fi depozitat în depozitul de sol fertil care va fi amenajat în
partea de nord a haldei Rovina Nord.
Pregătirea amplasamentelor uzinei de preparare şi a platformei tehnologice
Lucrările de pregătire a amplasamentelor Uzinei de preparare şi a platformei tehnologice vor

consta în principal în lucrări de îndepărtare a vegetaţiei şi în lucrări de excavare/nivelare a
solului.
Solul vegetal va fi colectat şi depozitat în depozitul de sol fertil, amplasat la nord de halda
Rovina Nord.
Lucrările de pregătire a terenului vor fi urmate de lucrările de construire a uzinei de preparare
şi a construcţiilor de pe platforma tehnologică care va deservi activitatea din Perimetrul minier
Rovina.
Pregătirea amplasamentelor haldelor de steril, a depozitului de minereu sărac şi a depozitului

de pirită
Pregătirea amplasamentelor haldelor de steril, a depozitului de minereu sărac şi a depozitului

de pirită va începe cu lucrări de îndepărtare a vegetaţiei şi a solului vegetal.
18
tel., fax: 0362417055
pentru
Solul vegetal va fi colectat şi depozitat în depozitele de sol din partea de nord a carierei Colnic,
respectiv din partea de nord a haldei Rovina Nord.
Vor fi executate lucrări de drenare/tubare pentru toate cursurile de apă de suprafaţă
(permanente sau nepermanente) care vor fi acoperite, sau a căror apă poate fi afectată de
construcţia haldelor de steril, a depozitului de minereu sărac şi a depozitului de pirită.
În zona dintre carierele Rovina şi Colnic vor fi amenajate două sisteme separate de
colectare/transport a apelor colectate în zona de amplasare a haldelor, respectiv:
-rigole/tubaj în care va fi colectată şi care vor asigura transportul apei (pluviale şi a celei din
cursurile de apă de suprafaţă) convenţional curate
-rigole/tubaj în care va fi colectată şi care vor asigura transportul apei (pluviale şi a celei din
cursurile de apă de suprafaţă) potenţial impurificate
Pentru colectarea apelor potenţial impurificate va fi construit un bazin cu un volum de cca.
40000 m3. Acest bazin va avea şi rol de decantor.
În zona haldelor de steril, a depozitelor de minereu sărac şi pirită vor fi amenajate canale de
gardă care vor prelua apele de pe versanţi şi le vor dirija aval de construcţiile miniere din zonă.
Pe amplasamentul depozitului de minereu sărac şi pe cel al depozitului de pirită va fi amenajat
un pat impermeabil, prevăzut cu drenuri, pe caree vor fi cconstruite cele două depozite. În
funcţie de rezultatele investigaţiilor geotehnice care se vor efectua în etapele următoare de
dezvoltare a proiectului, este posibil să fie necesară construirea unor paturi impermeabile
şipentru amplasamentul haldelor de steril.
Amenajarea traseelor benzilor transportoare
Amenajarea traseelor benzilor transportoare va presupune lucrări de îndepărtare a vegetaţiei şi

lucrări de excavare a solului (pentru nivelarea terenului şi pentru construirea suporţilor pentru
benzi transportoare). Traseul benzilor transportoare va fi însoţit de drumuri industriale.
Pentru a se asigura condiţii optime pentru transportul minereului vor fi efectuate lucrări de
supratraversare a unor văi, respectiv lucrări de subtraversare a unor versanţi.
Construcţia tunelului prin care va fi deviată Valea Rovina
Cariera Colnic va fi săpată în albia văii Rovina. Pentru a evita acumularea apei de suprafaţă în
cariera Colnic şi pentru a proteja calitatea apei văii Rovina, va fi construit un tunel prin care va
fi deviat cursul văii Rovina.
19
tel., fax: 0362417055
pentru
Tunelul va prelua cursul văii Rovina imediat în partea de vest a localităţii Rovina şi va descărca
apele preluate în albia văii Rovina, aval de cariera Colnic, înainte de intrarea în localitatea
Bucureşci.
Tunelul va avea o secţiune transversală de cca. 5,6 m2 şi va fi astfel amenajat pentru a permite
intervenţii pentru eventuale decolmatări.
20
tel., fax: 0362417055
pentru
2.2.2. Amenajarea accesului în perimetrul de exploatare
Accesul în Perimetrul de exploatare Rovina se va face de pe D74 Abrud-Brad şi pe DC 741

Crişcior-Curechiu.
Accesul la viitoarele obiective miniere din Perimetrul de exploatare Rovina va fi asigurat prin
căi rutiere nou construite, respectiv pe drumuri industriale racordate la:
-DJ74 pentru accesul la obiectivele miniere din partea de nord şi de vest a perimetrului de
exploatare (Uzina de preparare, cariera Colnic, Cariera Rovina, haldele de steril Rovina
Nord şi Rovina Sud)
-DC 741 pentru obiectivele miniere din partea centrală şi de sud a perimetrului de exploatare
(mina Valea Gârzii-Cireşata, cariera Colnic, etc.)
2.2.3 Lucrări de pregătire
2.2.3.1 Lucrări de pregătire pentru carierele Rovina şi Colnic
La stabilirea lucrărilor miniere de deschidere ale carierelor, s-au avut în vedere următoarele
elemente:
-metoda de exploatare care urmează a fi aplicată;
-nivelul capacităţii de producţie;
-dezvoltarea preponderent pe verticală a rezervei geologice care poate face obiectul
lucrărilor de exploatare;
-morfologia terenului şi proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor care iau parte la alcătuirea
geologică a zăcământului;
-volumul de lucrări necesar pentru deschiderea carierelor, costurile de execuţie ale
acestora precum şi costurile aferente reconstrucţiei ecologice;
-adâncimea limită de exploatare.
În ambele cariere zăcământul se va deschide prin lucrări miniere la zi, lucrările de deschidere
necesare constând din asigurarea acceselor la treptele de exploatare, respectiv drumuri
tehnologice de acces la treptele situate deasupra nivelului local de eroziune şi tranşee pentru
treptele situate în adâncime.
Lucrările de deschidere şi exploatare vor începe simultan în ambele cariere.
21
tel., fax: 0362417055
pentru
Lucrări de deschidere pentru cariera Rovina
Cariera Rovina va avea o formă aproximativ circulară, cu o extindere NV-SE de 602 m şi NE-
SV de 712 m (figura 2.2.3.1.1). Deschiderea carierei se va face cu un drum tehnologic de
acces la treptele situate în partea de nord a carierei, la cota +720 m, conturându-se în interior o
platformă la cota +660 m (anul 1).
Masa minieră excavată în treptele situate între cotele +720 m şi +660 m este alcătuită exclusiv
din steril şi reprezintă o pre-descopertă necesară formării frontului de lucru. În anul 2 al
exploatării, se realizează drumul de transport cu ieşire spre partea de SV a carierei cu o
semitranşee săpată de la cota +570 la cota +540 m pe care se vor amenaja drumurile de
transport cu o pantă medie de 10%, cu dublu sens pentru accesul utilajelor de exploatare şi
transportul producţiei.
Săparea semitranşeii se va face din drumul principal de acces amenajat în partea de SV a
carierei.
În prima fază se vor deschide treptele de exploatare situate între cotele +650 m şi +540 m.
Pentru deschiderea treptelor, lucrările miniere vor consta din săparea unei semitranşee în
spirală în sens orar, începând din partea sud-vestică a carierei şi care continuă până la cota
+390 m în faza a 4-a a exploatării (anul 20).
22
tel., fax: 0362417055
pentru
Figura 2.2.3.1.1 - Extinderea în plan orizontal a carierei Rovina

Dezvoltarea exploatării în cele patru faze principale pe parcursul a 20 de ani este prezentată în
figurile 2.2.3.1.1.2., 2.2.3.1.1.3, 2.2.3.1.1.4, 2.2.3.1.1.5, 2..2.3.1.1.6, 2.2.3.1.1.7, 2.2.3.1.1.8 şi
2.2.3.1.1.9.
23
tel., fax: 0362417055
pentru
Fig. 2.2.3.1.1.2 Dezvoltarea exploatării pe ani în faza 1 – cariera Rovina
Fig. 2.2.3.1.1.3 Secţiune verticală V-E (Y=520570) prin cariera Rovina – faza 1
24
tel., fax: 0362417055
pentru
Fig. 2.2.3.1.1.4 Dezvoltarea exploatării pe ani în faza 2 – Cariera Rovina
25
tel., fax: 0362417055
pentru
Fig. 2.2.3.1.1.6 Dezvoltarea exploatării pe ani în faza 3 – Cariera Rovina
Fig. 2..2.3.1.1.7 Secţiune verticală V-E (Y=520617) prin cariera Rovina – faza 3
26
tel., fax: 0362417055
pentru
Fig. 2.2.3.1.1.8 Dezvoltarea exploatării pe ani în faza 4 – cariera Rovina
27
tel., fax: 0362417055
pentru
Lucrări de deschidere pentru cariera Colnic
Cariera Colnic va avea o formă eliptică, cu o extindere de 939 m pe direcţia V – E şi de 885 m

pe direcţia N – S (fig. 2.2.3.1.1.10).
Deschiderea carierei Colnic se va face în prima fază (anul 1) pe versanţii din NV şi SE cu
ajutorul unor drumuri tehnologice situate între cota + 570 m şi cota + 480 m.
În anul 2 al exploatării se va amenaja primul tronson din drumul principal de transport cu două
benzi de circulaţie cu ajutorul unei semitranşee săpate de la cota +360 m la cota +310 m.
Fig. 2.2.3.1.1.10 - Extinderea în plan orizontal a carierei Colnic
Deschiderea treptelor inferioare, se va face prin continuarea semitranşeei principale până la

baza carierei, la cota finală a vetrei +160 m.
Îndepărtarea solului vegetal de pe fiecare amplasament al carierelor se va face prin decapare
cu buldozerul, încărcare cu autoîncărcătoare frontale şi transport auto la depozitul de sol
vegetal, pentru a fi refolosit la lucrările de închidere şi ecologizare.
Pentru cariera Colnic, dezvoltarea exploatării în cele cinci faze principale pe parcursul a 12 ani
este prezentată în figurile 2.2.3.1.1.11 – 2.2.3.1.1.19.
28
tel., fax: 0362417055
pentru
Fig. 2.2.3.1.1.11 - Dezvoltarea exploatării pe ani în faza 1 – cariera Colnic
Fig. 2.2.3.1.1.12 - Secţiune verticală V-E (Y=517917) prin cariera Colnic – faza 1
29
tel., fax: 0362417055
pentru
30
tel., fax: 0362417055
pentru
31
tel., fax: 0362417055
pentru
32
tel., fax: 0362417055
pentru
Lucrări miniere de pregătire
Lucrările de pregătire necesare pentru asigurarea condiţiilor de exploatare a rezervelor de

minereu din perimetrul Rovina prin cele două cariere, sunt excavaţiile în steril.
Sterilul este situat la intrarea în treaptă şi la marginea corpului de minereu.
Prin excavarea sterilului de pe o anumită treaptă se conturează corpul de minereu la nivelul
treptei, asigurându-se condiţiile de avansare a fronturilor de exploatare.
Programarea excavaţiilor în steril, este prezentată în, pentru fiecare carieră, fază şi treaptă de
exploatare, în figurile 2.2.3.1.1.20 şi 2.2.3.1.1.21.
Rocile sterile, care intră în alcătuirea zăcământului pot avea în general aceleaşi caracteristici
petrografice cu rocile care alcătuiesc minereul exceptând tipul de alteraţie, dar sunt diferenţiate
de limita valorii economice a blocului de 0,01$/tonă.
33
tel., fax: 0362417055
pentru
Fig. 2.2.3.1.1.20 - Eşalonarea excavaţiilor pe trepte şi faze în steril – cariera Rovina
Fig. 2.2.3.1.1.21 Eşalonarea excavaţiilor pe trepte şi faze în steril – cariera Colnic
34
tel., fax: 0362417055
pentru
Tehnologia de execuţie a lucrărilor de descopertare şi de separare a sterilului de la nivelul

treptelor de exploatare constă în derocare cu explozivi plasaţi în găuri de sondă, încărcare cu
excavatoare cu cupa de 17 m3 şi maşini de încărcat cu cupa de 18 m3 şi transport auto la halda
de steril.
Lucrările de descopertare şi lucrările de pregătire pentru separarea sterilului de la nivelul
treptelor vor fi precedate delucrări de cercetare geologică de detaliu pentru stabilirea cu
certitudine a conţinuturilor de cupru şi aur.
Din forajele de cercetare geologică de detaliu care vor fi executate în cele două cariere se vor
preleva şi probe geotehnice pentru stabilirea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor, o parte a
rocilor sterile urmând a fi folosită la construcţia infrastructurii drumurilor industriale şi ca
material de umplutură.
Lucrările de pregătire vor începe încă din primul an al programului de exploatare în perimetrul
minier Rovina, după execuţia drumului principal de acces de la uzina la cariera Rovina.
Datorită configuraţiei structurale a zăcământului, lucrările de pregătire vor continua pe toată
perioada exploatării, separarea rocilor sterile din treptele de exploatare fiind necesar a se
executa până la nivelul vetrelor carierelor.
2.2.3.2 Lucrări de deschidere şi pregătire pentru mina Valea Gârzii-Cireşata
Ca lucrări de deschidere a zăcământului Valea Gârzii-Cireşata sunt considerate :

-lucrările executate la zi, cum sunt : galeriile de coastă, planele înclinate, puţurile, tranşeele
şi semitranşeele ;
-lucrările executate în întregime în subteran, ca: puţurile oarbe sau auxiliare, galeriile
transversale principale şi de etaj, galeriile direcţionale amplasate în steril sau în zăcământ
pentru deschiderea orizontului principal de transport şi planele înclinate. Aceste lucrări
executate de la suprafaţă şi în subteran sunt considerate lucrări principale de deschidere.
În afara acestora mai există o serie de lucrări de deschidere speciale sau auxiliare, care au ca
scop să asigure :
-aerajul general al minei (puţuri, galerii, suitori, plane înclinate de aeraj)
-evacuarea apelor (camere de pompe, bazine pentru colectarea apelor, puţuri de absorbţie
etc.)
-transportul (rampe de puţ, camere pentru maşini de extracţie, remize pentru locomotive,
galerii de ocol, silozuri subterane)
35
tel., fax: 0362417055
pentru
-diverse deserviri (camerele compresoarelor şi ale transformatoarelor, depozitele de

explozivi, magaziile de materiale, camera de salvare, săli de aşteptare subterane etc).
Deschiderea prin plane înclinate a zăcământului V. Gârzii-Cireşata
Zona mineralizată este încadrată pe subetaj de galerii perimetrale din care se sapă galerii
direcţionale şi transversale. Pe ambele flancuri ale subetajului de exploatare sunt prevăzute
galerii de aeraj pentru evacuarea aerului viciat, iar pe aripa de SV, galerii pentru aer proaspăt.
Planul inclinat este adâncit în spirală până la ultimul orizont (-325 m cota la vatră).
In dreptul fiecarui subnivel (din 25 in 25 metri) pornesc galerii din planul inclinat, care se
racordează cu galeriile perimetrale ce delimitează la exterior corpul mineralizat, împărţit în 22
de subetaje, pe un ecart de adâncime de 550 de metri.
Distanţa dintre puncul cel mai coborât al suprafeţei geomorfologice (Z=+420 m) şi cota la tavan
a primului subetaj (Z=+225 m) este de circa 195 metri.
Lucrări de pregătire
Lucrările de pregătire sunt, în general, legate de metodele de exploatare ele reprezentând o

fază pregătitoare a lucrărilor de abataj. Unele lucrări sunt însă independente de metoda de
exploatare. Acestea din urmă se numesc lucrări de pregătire principale şi constau din galeriile
direcţionale de etaj şi suitorii de panou.
Restul lucrărilor de pregătire se numesc lucrări de pregătire specifice şi se întîlnesc numai în
cadrul anumitor metode de exploatare. Din această grupă de lucrări fac parte: rostogolurile,
galeriile de subetaj sau intermediare, transversalele scurte de trecere de la suitori la abataje,
suitorii din abataj, galeriile de ocol întîlnite în special la pregătirea zăcămintelor sub formă de
stoc sau de coloană şi preabatajele care premerg direct lucrările de abataj.
Metoda şi ordinea de pregătire, precum şi aşezarea, dimensiunile şi amenajarea lucrărilor de
pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :
-să asigure pregătirea la timp a etajului sau a panourilor pentru a le avea gata. pentru
exploatare;
-să asigure accesul uşor al personalului şi materialelor în abataje;
-să creeze condiţii de transport al substanţei minerale utile din abataj;
-să permită o bună aerisire a frontului de lucru;
-să asigure reducerea la minimum a pierderilor de minereu în stîlpii de siguranţă;
-să asigure condiţii bune de lucru în abataje;
36
tel., fax: 0362417055
pentru
-să dea posibilitatea cercetării zăcămîntului în extindere şi a calităţii acestuia (conţinut în

componenţi utili şi dăunători etc).
În ceea ce priveşte ordinea de exploatare, în general, se urmăreşte ca în timp ce un etaj este
în exploatare, următorul etaj să fie în pregătire şi să poată intra în exploatare fără întrerupere
iar al treilea etaj să fie în deschidere.
Intervalele de timp între cele trei faze: de abataj, pregătire şi deschidere trebuie să fie minime
pentru ca lucrările miniere respective să nu aibă o durată prea lungă şi să necesite cheltuieli
suplimentare de întreţinere. Pentru ca lucrările de pregătire să nu necesite întreţinere prea
îndelungată ele trebuie executate cu rapiditate maximă şi numai atât cât să preceadă abatajul.
La minele de minereuri metalifere datorită variaţiei mari a caracteristicilor geometrice şi
conţinutului este recomandabil ca concomitent cu etajul în exploatare, următorul să fie gata
pregătit, al treilea să fie în pregătire şi al patrulea în deschidere şi cercetare.
Volumul şi executarea lucrărilor de pregătire trebuie astfel concepute, încât cu un volum minim
de lucrări să se pregătească un maxim de rezervă.
Cu cât tonajul extras pe 1 metru de lucrări de pregătire este mai mare, cu atât indicatorii
metodei de exploatare sunt mai favorabili.
În practică, la pregătirea pentru exploatare a unui zăcămînt se urmăreşte ca volumul lucrărilor
de pregătire să asigure realizarea producţiei din lucrările de abataj pe o perioadă de 1-1,5 ani.
In cadrul metodelor de exploatare cu surpare în subetaje, lucrările de pregătire constau din
galerii de bază ale blocului, galerii de subetaj, suitor în bloc şi rostogoluri.
2.2.4 Lucrări de exploatare
2.2.4.1 Lucrări de exploatare în carierele Rovina şi Colnic
Pentru carierele Rovina şi Colnic exploatarea zăcământului cupro-aurifer se va face prin lucrări
miniere la zi, în trepte cu înălţimea de 10 m.
Funcţie de capacităţile de producţie proiectate, de caracteristicile tehnice ale utilajelor de
încărcare şi transport, dar şi de necesitatea unei exploatări selective a minereului, dimensiunea
minimă a panoului de exploatare s-a stabilit ca fiind de 10 m x 10 m pe înălţimea treptei de 10
m.
Prin exploatarea unui panou se obţine o producţie minieră de cca. 2650 t.
Derocarea masei miniere va fi făcută cu explozivi plasaţi în găuri de sondă.
37
tel., fax: 0362417055
pentru
Încărcarea masei miniere din frontul de exploatare se va face cu excavatoare şi

autoîncărcătoare frontale de mare capacitate, cu cupa de 18 m3, pentru transportul producţiei
fiind utilizate autocamioane de 150 t.
Pentru menţinerea calităţii producţiei, exploatarea se va face selectiv, cu execuţia în avans a
unor foraje de cercetare geologică de detaliu, recoltarea de probe, inclusiv din găurile de
sondă forate pentru derocarea cu explozii şi analize de laborator pentru stabilirea conţinuturilor
în aur şi cupru.
Forarea găurilor de sondă pentru derocarea cu explozivi se va face de pe treapta
superioară treptei în lucru, diametrul găurilor de sondă fiind de 200 mm. Pentru forare se va
folosi un echipament cu sape cu role tip rotary care, pentru tipul de roci din zăcământul Rovina,
asigură o viteză de forare de 36 m/oră (0,6 m/min).
Amplasarea găurilor de sondă se va face în reţea rectangulară echidistantă, distanţa dintre
găurile de pe un rând fiind de 6,40 m, iar distanţa dintre rânduri de 5,60 m. Explozivul folosit va
fi de tip ANFO şi emulsii tip SLURRY cu un factor de pulbere mediu (capacitate de rupere) de
0,29 kg/t în cazul minereului şi a sterilului.
Pentru detonarea explozivului de bază se vor folosi încărcături de iniţiere de tip booster.
Amorsarea va fi de tip secvenţial şi se vor folosi capse nonelectrice de tip NONEL (nonelectric)
şi fitil detonant, tehnologie care asigură un grad de sfărâmare a masei miniere compatibil cu
capacitatea utilajelor de încărcare (dimensiunea maximă 1,250 m) şi determină reducerea
distanţei de împrăştiere a rocilor explodate.
Găurile de sondă se vor fora pe o lungime de 11,1 m cu o înclinare cuprinsă între 750 şi 900.
Pentru conturarea definitivă a taluzelor carierelor se vor folosi găuri de sondă similare celor
utilizate în procesul de exploatare, având însă redusă cantitatea de exploziv la cca. 20% faţă
de găurile de producţie, iniţierea făcându-se cu cartuşe de dinamită.
Burarea găurii de sondă se va face cu argilă şi detritus. Pentru iniţierea exploziei se va folosi
tehnologia NONELcu microîntîrziere.
În tabelul 2.2.4.1.1 sunt prezentaţi parametri geometrici şi de încărcare pentru derocarea
panourilor de exploatare (producţie şi steril) şi pentru derocarea ultimului rând de panouri situat
la limita treptei, pe conturul final al carierei.
38
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 2.2.4.1.1 – Parametri geometrici pentru lucrările de împuşcare

Parametri lucrărilor de împuşcare
Lucrări de
derocare Roca Ø W a b bs Lg Ls Lb Li Q
[m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [kg]
Derocări minereu 0,200 7,5 6,4 5,6 0,0 11,1 1,1 6,0 5,1 142
pentru
producţie steril 0,200 7,5 6,4 5,6 0,0 11,1 1,1 6,0 5,1 142
minereu 0,200 7,5 3,0 0,0 5,0 11,1 1,1 10,0 1,1 28
Derocări de profilare
steril 0,20 7,5 3,0 0,0 5,0 11,1 1,1 10,0 1,1 28
Semnificaţia simbolurilor din tabelul 2.2.4.1.1 este următoarea:

W – anticipanta sau linia de maximă rezistenţă la vatra taluzului;
Ø – diametrul găurii de sondă;
a – distanţa dintre găurile de sondă ale aceluiaşi rând;
b – distanţa dintre rânduri;
bs – distanţa de la rândul de găuri de profilare la marginea superioară a taluzului final;
lg – lungimea găurii de sondă;
ls – lungimea subadâncirii găurii de sondă (sub cota la vatră a treptei);
lb – lungimea porţiunii de gaură burate;
li – lungimea porţiunii de gaură încărcată cu exploziv;
Q – cantitatea de exploziv pe gaura de sondă.
Ordinea de explodare a încărcăturii se va face cu microîntârziere de la centrul găurii spre

partea bazală şi spre partea superioară şi de la gaura centrală a primului rând spre
extremităţile laterale şi spre rândurile următoare. Acest mod de lucru asigură reducerea
semnificativă a intensităţii seismice şi o eficienţă sporită a exploziilor de derocare.
Într-o repriză de împuşcare, se vor detona până la 3520 kg ANFO, rezultând o masă minieră
de cca. 12140 t. Pentru realizarea producţiei zilnice (steril şi minereu), este necesară
derocarea a cca. 23 panouri de exploatare (valoare medie pe toată durata de viaţă a
exploatării), respectiv detonarea unei cantităţi de cca. 17,6 t exploziv tip ANFO (768 kg/panou)
împărţită în 5 cicluri de împuşcare.
După copturirea fronturilor şi spargerea supragabariţilor, masa minieră derocată va fi evacuată
de la nivelul treptei prin încărcarea acesteia, cu ajutorul excavatoarelor, şi a încărcătoarelor
frontale în autobasculante şi transportată la uzina de preparare sau la halda de steril.
39
tel., fax: 0362417055
pentru
Pentru nivelarea treptei în lucru şi împingerea masei miniere spre raza de acţiune a
autoîncărcătorului se va utiliza un buldozer.
Pentru primii 20 de ani ai proiectului minier (perioada pentru care s-a solicitat licenţa de
exploatare) masa minieră (steril+util) planificată a fi derocată este de 267094551 tone. Pentru
derocarea masei miniereva fi necesară o cantitate exploziv (de tip ANFO) de 77457 t.
Cantităţile de exploziv (tip ANFO) utilizate în carierele Rovina şi Colnic în fiecare din cei 20 de
ani de exploatare sunt prezentate în tabelul 2.2.4.1.2.
Tabelul 2.2.4.1.2 – Cantităţi de exploziv utilizate în cariere

Cariera Rovina Cariera Colnic
An Masa minieră Cantitate ANFO Masa minieră Cantitate ANFO
[t] [t] [t] [t]
1 3355603 973 6430139 1865
2 5352114 1552 14945520 4334
3 4777671 1386 21225388 6155
4 7232997 2098 14418422 4181
5 7272680 2109 14424782 4183
6 8803057 2553 18018973 5226
7 7376990 2139 14373646 4168
8 9115454 2643 17939204 5202
9 6347344 1841 17578809 5098
10 8345079 2420 14671238 4255
11 13418516 3891 18315828 5312
12 3455712 1002 6263068 1816
13 509554 148 0 0
14 454412 132 0 0
15 454167 132 0 0
16 445607 129 0 0
17 451700 131 0 0
18 440000 128 0 0
19 440000 128 0 0
20 440879 128 0 0
Total 8848934 25662 178605017 51795
Media anuală ponderată de exploziv (de tip ANFO) pentru cariera Rovina este de cca. 2250
t/an, iar pentru cariera Colnic de este de cca. 4682 t/an.
În cariera Rovina-Remetea, treptele în minereu se dezvoltă între +650 şi +390 m iar în
cariera Colnic între + 460 m şi + 160 m.
40
tel., fax: 0362417055
pentru
Fig. 2..2.4.1.1- Eşalonarea excavaţiilor pe trepte şi faze în minereu sărac – cariera Rovina
Fig. 2.2.4.1.2 - Eşalonarea excavaţiilor pe trepte şi faze în minereu bogat – cariera Rovina
41
tel., fax: 0362417055
pentru
Fig. 2.2.4.1.3 - Eşalonarea excavaţiilor pe trepte şi faze în minereu sărac – cariera Colnic
Fig. 2.2.4.1.4 - Eşalonarea excavaţiilor pe trepte şi faze în minereu bogat – cariera Colnic
42
tel., fax: 0362417055
pentru
2.2.4.2 Lucrări de exploatare în mina Valea Gârzii-Cireşata
În exploatarea cu surpare în subetaje de la mina Cireşata – V. Gârzii, minereul este extras din
mai multe nivele (8), în ordine descendentă. Fiecare subetaj prezintă o reţea caracteristică cu
galerii de extracţie paralele, prin corpul mineralizat.
O serie de găuri de puşcare în evantai, sunt forate ascendent din galerii începând de la limita
dintre cele două zone majore în care e împărţit corpul (zona nordică şi zona sudică). Fiecare
set de găuri în evantai sunt puşcate individual. Minereul şi sterilul din spatele frontului în
retragere sunt încărcate până când diluţia reduce conţinutul de metal la o limită de conţinut
economică.
Subetajele vor fi exploatate prin puşcare pe intervale verticale de 25 metri cu 15 metri între
axul galeriilor de extracţie cu profilul 4.3 x 5.5 m.
Găurile de puşcare vor avea diametrul de 102 mm. Setul de găuri în evantai cuprinde 9 găuri
ce însumează o lungime de 173 metri şi sunt umplute cu exploziv de tip emulsie cu un factor
de pulbere mediu (capacitate de rupere) de 1,1kg/m3 sau 0,4 kg/t.
Cantitatea de exploziv necesară derocării minereului este de cca. 17000 tone emulsie iar cea
utilizată în steril, 1332 tone emulsie.
Tonajul extras din fiecare puşcare a setului de găuri lungi în evantai va fi de cca. 2430 tone.
Datorită dimensiunii mari a zăcămîntului Cireşata, fiecare subetaj de surpare a fost împărţit în
două secţiuni (nordică şi sudică) prin intermediul unei galerii direcţionale centrale ce
deserveşte ambele secţiuni.
Fiecare subetaj va fi înconjurat de către o galerie perimetrală şi fiecare secţiune va fi deservită
de 4 suitori foraţi pentru evacuarea minereului şi a materialului steril rezultat din dezvoltarea
minei.
Producţia va fi încărcată cu ajutorul unor maşini de încărcat cu însilozare cu capacitate de 21
tone şi cupă de 10,7 m3 şi deversată la fiecare gură de rostogol.
Drumul mediu de transport al minereului la gura de evacuare va fi de cca. 200 metri.
Fiecare subetaj va avea două două căi de alimentare cu aer proaspăt şi doi suitori de evacuare
a aerului viciat pentru a asigura ventilaţia dealungul fiecărei galerii perimetrale. Vor fi utilizate
ventilatoare auxiliare şi conducte de ventilare în dreptul fiecărei guri de extragere a minereului
puşcat.
Minereul va fi transferat de la baza celor 8 guri de evacuare la depozitul concasorului cu
ajutorul a 8 camioane diesel de 60 tone.
43
tel., fax: 0362417055
pentru
Minereul va fi concasat la granulatia 80-200 mm şi va fi apoi trimis pe banda transportoare prin

tunel la uzina de preparare.
Aerul proaspăt va intra în mină prin rampa principală de acces şi prin doi suitori orbi de aeraj
cu diametrul de 4 metri localizaţi în nordul şi sudul zăcămîntului.
Aceşti suitori interni vor fi conectaţi printr-o galerie înclinată cu suitorul de aspirare al aerului
proaspăt. Acest suitor are diametrul de 5,5 m şi este în legătură cu suprafaţa.
În partea de est şi de vest a zăcămîntului vor fi amplasaţi doi suitori refulanţi de aeraj cu
diametrul de 5,5 m pentru evacuarea aerului viciat.
Unul din suitorii refulanţi este dus vertical la suprafaţă iar celalalt interceptează suprafaţa prin
intermediul unei galerii inclinate ce intersectează suprafaţa la o distanţă ce nu intră în zona de
influenţă a subsidenţei miniere.
Toate lucrările permanente de aeraj sunt sunt localizate în văile adiacente zăcământului, în
afara albiei de scufundare estimate.
Echipamentele de extracţie şi transport şi procesele tehnologice din subteran reclamă un debit
de ventilare de cca. 700 m3/s.
Utilizând datele de modelare a subsidenţei s-a considerat ca toate facilităţile permanente ale
minei la suprafaţă să fie situate în afara perimetrului delimitat de un unghi de influenţă de 50
grade măsurat faţă de cel mai inferior punct al exploatării.
Pentru această metodă de exploatare s-a anticipat o rată maximă de producţie de 25000 t/zi.
După planificarea lucrărilor de dezvoltare a minei rata de producţie a ajuns la 20000 t/zi.
Lucrările de dezvoltare au fost planificate luând în considerare următoarele rate:
-avans simplu = 130 m/lună
-avans dublu = 180 m/lună
-avansuri multiple la încărcare camioanelor = 220 m/luna
-avansuri multiple la încărcarea gurilor de rostogol = 260 m/luna.
Producţia a fost planificată pentru o rată de 270 t/gaură de puşcare/zi.
Aceasta rată corespunde unui set de puşcări pe zi în fiecare din cele 8 puncte de extracţie.
270 t/gaură x 9 găuri = 2430 t/set găuri în evantai
2430 t x 8 = 19440 t/zi minereu extras
44
tel., fax: 0362417055
pentru
2.2.5 Descrierea principalelor faze ale activităţii de prelucrare-preparare
2.2.5.1 Variante tehnologice de procesare
2.2.5.1.1 Variante tehnologice existente pe plan internaţional pentru procesarea minereurilor

porfirice cu conţinut de cupru şi aur
Principalul procedeu de prelucrare a minereurilor cu conţinut de cupru şi aur este flotaţia,

deoarece cianurarea are o eficienţă redusă.
Cuprul dizolvat poate opri sau poate încetini procesul de dizolvare a aurului. El este precipitat
împreună cu aurul de către zincul metalic dozat la cementare şi se depune ca impuritate, fiind
deosebit de greu de înlăturat prin afinare la cald.
Cianurarea minereurilor cu conţinut de cupru devine neeficientă din punct de vedere economic
datorită consumului ridicat de cianură şi var pentru solubilizare. Datele industriale indică un
consum cuprins între 2 şi 4 kg de cianură pentru fiecare kilogram de cupru solubilizat.
Pe plan mondial zăcămintele porfirice cu conţinut de cupru şi aur se valorifică exclusiv prin
metoda de concentrare prin flotaţie.
Cele mai importante mineralizaţii porfirice de cupru şi aur evaluate din punct de vedere
economic sunt cantonate în următoarele tipuri de depozite:
-depozite alcaline sau calcic-alcaline de cupru şi aur porfiric,
-depozite oxidice de fier cu cupru şi aur
-depozite de skarne cu conținut de cupru şi aur.
Funcţie de tipul mineralogic al depozitelor se alege succesiunea operaţiilor care formează
fluxul tehnologic de procesare.
Cele mai mari exploatări miniere care valorifică minereuri porfirice cu conținut de cupru şi aur
sunt prezentate în 2.2.5.1.1.1.
Tabelul 2.2.5.1.1.1 Exploatări miniere care prelucrează minereuri porfirice de cupru şi aur
Capacitate Conţinut de Conţinut de
zilnică de cupru în Au în minereul
Uzina ţara
procesare minereul brut brut
[t/zi] [% Cu] [g/t Au]
Alumbrera Argentina 80000 0,74 0,92
Batu Hijau Indonezia 100000 0,41 0,29
Cadia Australia 47000 0,21 0,75
North Parkes Australia 14000 1,76 0,81
Kemess Canada 45000 1,4 0,4
PT Indonesia Indonezia 238000 1,00 1,08
Media 88000 0,76 1,11
45
tel., fax: 0362417055
pentru
Depozitele porfirice de Cu şi Au sunt mari (> 20 milioane tone) şi au un conţinut relativ mic de
cupru (0,1>% Cu). Mineralele principale ale zăpcămintelor sunt: pirita, pirotina, calcopirita,
bornitul, aurul şi argintul. Aurul este frecvent asociat cu pirita, bornitul şi calcopirita. În
majoritatea zăcămintelor se regăseşte aurul sub formă nativă.
Prezenţa aurului liber în minereu a impus, în unele situaţii, introducerea procedeelor de
concentrare gravitaţională.
Din punct de vedere al mineralizaţiei şi al conţinutului de cupru şi aur în minereul brut,
exploatarea minieră Cadia din Australia, se apropie cel mai mult de situaţia existentă în zona
Rovina.
Mineralizaţia de interes economic de la exploatarea minieră Cadia include calcopirită, puţin
bornit, aur nativ, şi aur asociat cu pirita.
Pentru recuperarea aurului nativ liber de dimensiuni mai mari, circuitul de procesare este
prevăzut cu o etapă de concentrare gravitaţională (pe concentratoare centrifugale tip Falcon
sau Knelson şi mese vibrante tip Gemeni) pentru recuperarea unui concentrat bogat de aur. Se
recuperează circa 5 % din aurul nativ liber existent în minereu (concentrat aurifer cu 60 % aur).
Flotaţia primară se realizează pe un minereu cu o fineţe de 80% sub 175 microni în celule de
flotaţie de 150 m3.
Imbogăţirea concentratului se realizează după o prealabilă măcinare într-o moară verticală
până la o fineţe de 80 % sub 38 microni.
Flotaţia se realizează prin adiţia de reactivi colectori specifici pentru aur (colector SF506) şi
pentru sulfuri (xantat amilic de potasiu) la un pH cuprins între 10,5 şi 11,0 (realizat cu var).
Datorită fineţii de diseminare a mineralelor utile în masa minieră, toate instalaţiile de procesare
a minereurilor porfirice de cupru şi aur au prezăzută o etapă de remăcinare a concentratului
primar de flotaţie. Prin remăcinarea concentratului se produce o dezasociere avansată a
mineralelor utile fapt ce favorizează obţinerea unor randamente de extracţie superioare şi o
calitate corespunzătoare a concentratelor.
Randamentele de extracţie pentru unele uzine de procesare a minereurilor porfirice de cupru şi
aur sunt prezentate în tabelul nr 2.2.5.1.1.2.
46
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel nr. 2.2.5.1.1.2 Randamentele de extracţie pentru procesarea minereurilor porfirice

Uzina de procesare Extracţia de Cu în Extracţia de Au în Extracţia de Ag în
concentrat (%) concentrat (%) concentrat (%)
Albumbrera 91 70,0 80,0
Batu Hijau 82 72 -
Cadia 85,7 79,1 -
Kemess 91 62 -
În urma procesării minereurilor porfirice, din uzina de preparare, rezultă în general un singur
produs şi anume concentratul de cupru cu conţinut de aur. În cazul utilizării în circuitul de
procesare a concentratoarelor hidrocentrifugale se obţine suplimentar un concentrat bogat de
aur.
Concentratele sunt valorificate ulterior, în instalaţii separate, prin metode hidrometalurgice sau
pirometalurgice pentru obţinerea cuprului şi aurului metalic.
2.2.5.1.2 Varianta tehnologică propusă pentru procesarea minereului din zăcământul Rovina
Varianta tehnologică propusă pentru procesarea minereului din zăcământul Rovina are la bază
procedeul de concentrare prin flotaţie.
Fluxul trehnologic de valorificare a mineralelor cuprifere şi a aurului din zăcământul Rovina se
bazează pe procedeul de concentrare prin flotaţie.
Uzina de preparare este proiectată pentru o capacitate de 20000 t/zi şi funcţioneaza pe două
linii de procesare (Linia 1 şi Linia 2) a câte 10000 t/zi fiecare.
Funcţionarea pe două linii de procesare conferă o mai mare flexibilitate a fluxului tehnologic la
eventualele defecţiuni tehnice la principalele utilaje de procesare (moara semiautigena şi
morile cu bile) precum şi a regimului de reactivi şi fuxului tehnologic de flotaţie.
Cele două linii de procesare sunt identice din punct de vedere al procesului de depozitare,
măcinare şi flotaţie.
Pentru realizarea unei dezasocieri adecvate mineralizaţiei (dezasocierea granulelor cuprifer-
aurifere de dimensiuni micronice fin diseminate în masa sterilă) minereul este măcinat în două
stadii. Primul stadiu de măcinare realizat în mori semiautogene şi mori cu bile ce realizează o
fineţe a minereului evacuat de 80 % sub 74 microni şi al doilea stadiu de măcinare realizat în
mori tip turn, ce realizează o fineţe a produsului evacuat de 80 % sub 15 microni.
Minereul cuprifer cu conţinut de aur provenit din carierele Rovina şi Colnic este transportat cu
mijloace auto la staţiile de concasare primară din carieră (în fiecare carieră există câte o staţie
de concasare primară).
47
tel., fax: 0362417055
pentru
Concasorul giratoriu realizează reducerea dimensiunii minereului de la un maxim de 1250 mm

în alimentare la o dimensiune maximă de 200 mm în evacuarea concasorului.
Fineţea minereului mărunţit este de 80 % sub 150 mm.
Minereul concasat este transferat, prin intermediul unui alimentator cu plăci, pe o bandă
transportoare la depozitul de minereu brut. Pe o bandă transportoare este adus în depozitul de
minereu brut şi minereul concasat din mina Cireşata.
Minereul este depus individual (sau, după caz, în amestec) într-un depozit acoperit, prevăzut
cu sisten de colectare şi purificare al aerului viciat. Depozitul este proiectat cu două
compartimente de stocare, fiecare cu o capacitate de 10000 t.
Minereul din depozit este transportat cu o bandă transportoare la moara semiautogenă. Moara
semiautogenă este prevăzută la evacuarea materialului cu un ciur tip tromel cu dimensiunea
ochiurilor de 12 mm. Granulele minerale din refuzul ciurului, cu o granulometrie cuprinsă între
12 mm şi 80 mm sunt colectate pe un sistem de benzi transportoare şi sunt direcţionate la
concasorul de bolovani.
Concasorul de bolovani realizează reducerea granulometriei granulelor minerale sub 20 mm.
Minereul mărunţit în concasorul de bolovani este reintrodus în alimentarea morii cu bile. Prin
acest sistem de mărunţire a refuzului de ciur (măcinarea granulelor critice) se realizează o
creştere a productivităţii specifice a morii semiautogene.
Trecerea ciurului Tromel (fracţia granulometrică – 12 mm) se trimite la bazinul de alimentare a
treptei a II-a de măcinare.
Treapta a II-a de măcinare se realizează într-o moară cu bile care funcţionează în circuit închis
cu o baterie de hidrocicloane. Îngroşatul hidrocicloanelor este direcţionat în alimentarea morii
cu bile. Tulbureala din suprascurgerea hidrocicloanelor reprezintă produsul finit al stadiului I de
măcinare şi este direcţionată la bazinul de condiţionare cu reactivi prevăzut în secţia de flotaţe.
Fineţea de măcinare realizată în primul stadiu de mărunţire este de 80% sub 74 microni.
Flotaţia minereului se realizează (pe ansamblu) printr-o schema de flotaţie selectivă directă în
care în prima etapă de flotaţie primară se flotează mineralele cuprifere cu conţinut de aur şi în
etapa a două un produs cu conţinut de pirită.
Recuperarea piritei din sterilul flotaţiei mineralelor cuprifere conduce la reducerea conţinutului
de fier şi sulf din sterilul final al uzinei de preparare, fapt ce are un impact major în reducerea
potenţialului de producere al apelor acide în depozitul de steril final.
48
tel., fax: 0362417055
pentru
In urma procesului de flotaţie se obţin trei produse: un concentrat cuprifer cu conţinut de aur,
un concentrat de pirită şi un steril de flotaţie.
Pentru fiecare linie de flotaţie minereul este condiţionat cu reactivii chimici de flotaţie într-un
bazin de condiţionare cu agitare şi alimentează câte o linie de flotaţie selectivă directă. în prima
etapa se obţine un concentrat primar de cupru iar în etapa a II-a un concentrat primar de pirită.
Sterilul obţinut la ultima celulă de flotaţie a piritei constituie sterilul final al procesului de flotaţie
şi este trimis cu ajutorul pompelor la staţia de îngroşare a sterilului iar ulterior la staţia de
filtrare.
Concentratele obţinute din flotaţia primară a cuprului şi a piritei alimentează stadiul al II-lea de
măcinare.
Stadiul II de măcinare se realizează pentru fiecare produs în cate o moară tip turn (moară
verticală) moara ce funcţionează în circuit închis cu o baterie de hidrociclonare. Ingroşatul
hidrocicloanelor se recircuitează la moara verticală iar suprascurgerea se trimite la circuitul de
flotaţie de îmbogăţire.
Pentru realizarea unei calităţi superioare a concentratelor de cupru şi pirită sunt prevăzute câte
trei trepte de îmbogăţire pentru fiecare tip de concentrat.
Sterilul primei trepte de îmbogăţire a cuprului se supune unei operaţii suplimentare de curăţire
în urma căreia concentratul de curăţire este trimis la bazinul de alimentare a stadiului II de
măcinare (în vederea unei remăcinări mai avansate) iar sterilul se trimite la alimentarea
stadiului II de măcinare a piritei.
Concentratul de la flotaţia de îmbogăţire 1 a cuprului se supune în continuare la încă două
operaţii de îmbogăţire.
Concentratul de la flotaţia de îmbogăţire 1 a piritei se supune în continuare la încă două
operaţii de îmbogăţire.
Concentratul obţinut în treapta a III-a de îmbogăţire a cuprului şi concentratul obţinut în treapta
a III-a de imbogăţire a piritei este considerat concentratul final de cupru (concentrat cuprifer cu
conţinut de aur) şi este trimis la operaţiile auxiliare de îngroşare şi filtrare.
Sterilul operaţiei de curăţire a circuitului de pirită reprezintă concentratul final de pirită şi este
trimis la operaţiile auxiliare de îngroşare şi filtrare.
În urma operaţiilor de filtrare rezultă un concentrat cuprifer cu conţinut de aur şi un concentrat
de pirită cu o umiditate de circa 8 %.
49
tel., fax: 0362417055
pentru
Concentratul cuprifer este ambalat şi depozitat într-o incintă din cadrul uzinei în vederea
transportului la uzina prelucrătoare, iar concentratul de pirită este transportat prin intermediul
benzilor transportoare la un depozit special amenajat pentru stocarea piritei.
Sterilul obţinut din procesul tehnologic este trimis prin pompare la staţia de îngroşare a
sterilului.
In urma procesului de ingroşare se realizează o recuperare a unei importante cantităţi de apă
tehnologică (suprascurgere îngroşător). Ingroşatul decantoarelor este pompat la secţia de
filtrare a sterilului. Prin intermediul a 8 filtre presă conţinutul de apă din steril se reduce de la
60 % la 17 % rezultând un steril sub formă de turtă ce poate fi transportat pe benzi la halda de
steril.
Sterilul se depune prin procedeul de codepunere cu rocile sterile rezultate din descoperta
carierelor. Apele rezultate din procesul de îngroşare al concentratelor (cupru şi pirită), din
procesul de îngroşare a sterilului precum şi din procesele de filtrare (concentrate şi steril) sunt
colectate şi recircuitate în procesul tehnologic.
2.3 Dotări cu utilaje şi echipamente
2.3.1 Dotările carierelor Rovina şi Colnic
Principalele utilaje care vor funcţiona în carierele Rovina şi Colnic sunt prezentate în tabelul
2.3.1.1.
Tabel 2.3.1.1. – Principalele utilaje care vor funcţiona în carierele Rovina şi Colnic
Echipament Capacitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 - 20
foreză 200 mm 1 3 2 (1 - 4)
3
încărcător cu cupa frontală 18 m 2 3 2 (1 - 4)
3
excavator hidraulic 17 m 1 1 1 (1 - 2)
camion de transport 150 tone 5 10 10 (1 – 15)
3
perforator de gabariţi 6.5 m 1 1 1
buldozer 433 kW 2 1 3
greder (maşină de nivelat) 233 kW 2 2 2
buldozer cu roţi de cauciuc 350 kW 1 1 1
3
ciocan hidraulic 2.3 m 1 1 1
cisternă apă ‐ 1 1 1
cisternă combustibil/lubrefianţi - 1 1 1
transportor multifuncţional cu cupa ‐ 1 1 1
camion intervenţii tehnice - 1 1 1
dispozitiv amestec şi încărcare explozivi ‐ 1 2 1
50
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 2.3.1.1. (continuare) – Principalele utilaje care vor funcţiona în carierele Rovina şi Colnic
Echipament Capacitate Anul 1 Anul 2 Anul 3 - 20
instalaţii de iluminat ‐ 5 2 7
camionetă carosată ‐ 3 3 3
pompe şi conducte ‐ 2 2 2
camionetă ‐ 2 2 2
remorcă cu platforma joasă ‐ 1 1 1
2.3.2 Dotările minei Valea Gârzii-Cireşata
Principalele utilaje care vor funcţiona în mina Valea Gârzii-Cireşata sunt prezentate în tabelul
2.3.2.1.
Tabel 2.3.2.1. – Principalele utilaje care vor funcţiona în mina Valea Gârzii-Cireşata
Denumire echipament Tip echipament: Nr. de unităţi
deschidere, pregătire, extractie necesare
Cărucioare de perforare DD210 2xboom Drifting Jumbo 6
Încărcătoare frontale hidraulice Toro LH410 5 yd w/ Remote 0
(LHD) Toro LH514 8 yd w/ Remote 0
Toro LH517 10 yd w/ Remote 10
Autobasculante Toro 60, 60 tone 10
Maşină de montat cabluri ancorate Cabolt 07 0
Foreze pt. perforare Solo 7 10C 5
Maşină de nivelat, M120 0
Elevator tip foarfece 6
Tractor asistenţă tehnică electrică 1
Vehicul de aprovizionare în subteran 2
Parcul de echipamente Toyota Landcruiser 3
de sprijin Betoniere 3
Cap Truck (wood box) 2
Camion cisternă cu lubrefianţi 1
Camion cu macara 1
Masina de torcretat, T50 0
Subtotal I – Echipament Mobil 50
Alimak Raise Climber 2
Echipament pentru sapare suitori Instalaţie de forat suitori 2
Perforatoare de mână Jackleg/Stoper Drills 24
Subtotal-II Echipament de perforare 28
Total echipament pentru subteran 78
2.3.3 Dotările uzinei de preparare
Principalele utilaje care vor funcţiona în Uzina de preparare sunt prezentate în tabelul 2.3.3.1.
51
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 2.3.3.1. – Principalele utilaje care vor funcţiona în Uzina de preparare

Denumire utilaj Număr
Alimentator 2
Bandă de transfer 2
Sistem de desprăfuire 2
Pompă jomp 2
Bandă transportoare Cariera Colnic - Staţie transfer 1
Bandă transportoare Cariera Rovina- Staţie transfer 1
Bandă transportoare Staţie transfer - Depozit minereu sarac 1
Statie transfer minereu concasat 1
Banda transportoare Statie transfer - Depozit minereu brut 1
Magnet permanent pentru reziduuri metalice 1
Detector de metal 1
Colector de praf și sistem desprafuire 1
Alimentator 4
Bandă evacuare minereu 1
Bandă alimentare moară 1
Moară semiautogenă 1
Ciur tip tromel 1
Bandă colectoare refuz ciur 1
Bandă transfer refuz ciur 1
Concasor giratoriu pentru bolovani 1
Bandă de transport minereu concasat 1
Magnet pentru reziduuri metalice 1
Detector de metal 1
Moară cu bile 2
Bazin tulbureală 1
Pompă hidrociclon 2
Baterie hidrocicloane 1
Pod rulant 2
Macara pivotantă 1
Cântar de bandă 3
Pompă jomp 2
Bazin condiţionare 1
Agitator bazin condiţionare 1
Celule flotaţie primară + flotaţie de curăţire 1 12
Pompă concentrat primar 2
Pompă concentrat curăţire 1 2
Pompă steril primar 2
Celule flotaţie îmbogăţire 1 + celule de flotaţie pentru curăţire 2 12
Pompă concentrat îmbogăţire 1 2
Pompă concentrat curăţire 2 2
52
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 2.3.3.1 (continuare) – Principalele utilaje care vor funcţiona în Uzina de preparare
Denumire utilaj Număr
Pompă steril 2 2
Celule flotaţie îmbogăţire 2 5
Pompă concentrat îmbogăţire 2 2
Pompă steril îmbogăţire 2 2
Celule flotaţie îmbogățire 3 6
Pompă concentrat îmbogățire 3 2
Pompă steril îmbogățire 3 2
Pompă jomp 2
Moară remăcinare tip turn 1
Pompă hidrociclon 2
Baterie hidrocicloane 1
Pompă jomp 2
Bazin condiţionare xantat 1
Agitator xantat 1
Bazin stocare xantat 1
Pompă dozare xantat 2
Bazin stocare colector A 4318 1
Pompă dozare colector A 4318 2
Bazin stocare spumant MIBC 1
Pompă dozare spumant MIBC 2
Pompă jomp 2
Bazin condiţionare şi stocare lapte de var 1
Agitator bazin lapte de var 1
Pompă lapte de var 2
Siloz var 1
Alimentator melcat var 1
Colector de praf 1
Compresor aer 4
Suflantă 3
Ingroşător concentrat 2
Bazin îngroşare 2
Pompă concentrat îngroşat 2
Pompă apă din suprascurgere 4
Pompă jomp 1
Agitator bazin alimentare filtre 1
Filtru presă 1
Pompă alimentare filtre 2
Bandă de transfer concentrat filtrat 1
Bandă de evacuare concentrat 1
Pompă jomp 2
Sistem de dozare floculant 1
Bazin condiţionare floculant 1
Pompă floculant 2
53
tel., fax: 0362417055
pentru
2.4 Deşeuri rezultate din activitatea de exploatare
Deşeurile rezultate din activitatea analizată pot fi grupate în:

-deşeuri industriale
-deşeuri menajere
2.4.1. Deşeuri industriale
Deşeurile industriale sunt generate din activităţile principale de extracţie şi prelucrare a

minereurilor, dar şi din activităţile conexe, astfel încât la rândul lor se pot grupa în:
-deşeuri extractive
-alte deşeuri industriale
2.4.1.1. Deşeuri extractive
Evaluarea deşeurilor extractive în cadrul acestui studiu s-a realizat în conformitate cu

prevederile HG nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive, care
transpune Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă şi de
amendare a Directivei 2004/35/CE.
În conformitate cu art. 2, alin. (1) din HG nr. 856/2008, deşeurile extractive sunt deşeurile
rezultate din activitatea de prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau de exploatare a
carierelor, tratare şi stocare a resurselor minerale.
În consens cu această definiţie, deşeurile extractive rezultate din activitatea proiectată sunt:
-sterilul de exploatare, rezultat din activitatea de extracţie din subteran şi din cariere
-sterilul de procesare (sau sterilul de preparare), rezultat din activitatea de tratare a
minereurilor prin flotaţie
-sol vegetal, sol nepoluat – conform teminologiei din HG 856/2008), rezultat din decopertări
În conformitate cu Anexa 2 din HG nr. 856/2008, pentru caracterizarea deşeurilor rezultate din
proiectul analizat s-au luat în considerare următoarele aspecte:
a) descrierea caracteristicilor fizice şi chimice aşteptate, stabilitatea acestora în condiţiile
meteorologice/atmosferice de suprafaţă, tipul mineralelor ce vor fi extrase, natura
materialului din steril;
54
tel., fax: 0362417055
pentru
b) clasificarea deşeurilor conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi

pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările
şi modificările ulterioare;
c) descrierea substanţelor chimice ce vor fi utilizate la tratarea resurselor minerale şi
stabilitatea acestora;
d) descrierea metodei de depozitare;
e) sistemul utilizat pentru transportul deşeurilor.
2.4.1.1.1 Sterilul de exploatare
Sterilul de exploatare va rezulta din carierele Rovina şi Colnic, precum şi din exploatarea
subterană de la mina V. Gârzii-Cireşata. Din punct de vedere geologic, zona studiată este
alcătuită din formaţiuni eruptive şi sedimentare. Vârsta rocilor eruptive, reprezentate
predominant prin bazalte şi andezite, este cretacică şi neogenă.
În depozitele sedimentare, de vârsta jurasic superior – sarmaţian inferior, predomină gresiile.
Sterilul de exploatare va fi depozitat în haldele Rovina nord, Rovina sud şi V. Gârzii - Cireşata,
situate în imediata apropiere a locului de exploatare a minereului, respectiv carierele Rovina,
Colnic şi mina V. Gârzii-Cireşata. Transportul sterilului la halde se va realiza cu autocamioane
de mare capacitate.
Pentru evaluarea caracteristicilor geochimice ale sterilului de exploatare a fost efectuat un
program de analize (Raport de încercare nr. 10866/10.06.2010 şi Raport de încercare nr.
11680/23.03.2011, Laborator chimic Wessling România SRL, Târgu-Mureş, prezentate în
Anexa 2), care a constat din:
-caracterizarea chimică prin analiza principalelor elemente
-teste de laborator de levigare (extract apos)
-testul de evaluare a potentialului de producere a acidului
Conţinuturile de elemente analizate în probele de steril de exploatare Rovina, Colnic şi V.
Gârzii - Cireşata sunt prezentate în tabelul 2.4.1.1.1.1.
Tabel 2.4.1.1.1.1 - Conţinuturile de elemente în sterilele de exploatare
Steril de Steril de
Steril de exploatare
Elemente U.M.* exploatare exploatare
V. Gârzii - Cireşata
Rovina Colnic
Arsen mg/kg 10 12 13
Bariu mg/kg 129 98 65
Cadmiu mg/kg 1,15 4,37 0,67
55
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 2.4.1.1.1.1 - Conţinuturile de elemente în sterilele de exploatare

Steril de Steril de
Steril de exploatare
Elemente U.M.* exploatare exploatare
V. Gârzii - Cireşata
Rovina Colnic
Crom mg/kg <12,5 <12,5 <12,5
Cupru mg/kg 200 131 58
Magneziu mg/kg 10530 11960 10180
Nichel mg/kg <12,5 <12,5 <12,5
Plumb mg/kg 40,8 72,5 42,3
Seleniu mg/kg 10,0 7,9 0,9
Stibiu mg/kg <5 <5 <5
Zinc mg/kg 267 419 197
pH 7,60 8,60 9,92
* rezultatele sunt raportate la substanta uscată
Probele de steril au fost supuse testului de levigare la un raport L/S = 10 l/kg şi pH neutru.
Analizele efectuate pe eluat pun în evidenţă faptul ca elementele metalice trec în levigat într-o
proporţie în general mai mică de 0,5% din cantitatea prezentă în steril, dar nu mai mare de 1%,
iar pentru elementele Cd, Cr, Ni, Pb şi Sb, concentraţiile determinate în eluat sunt mai mici
decât limita de detecţie a metodei de analiză. Probele au un continut moderat de sulfaţi solubili,
mai mare în proba cu pH mai mic, în domeniul de conţinut de 293 mg/kg până la 1915 mg/kg,
calculat în urma experimentului de levigare (L/S = 10 l/kg, pH neutru). Conţinutul de sulfuri şi
fluoruri solubile, calculat prin acelaşi experiment de levigare, a fost sub limita de detecţie a
metodei folosite la analiză. Rezultatele testului de levigare (conform Raportului de încercare nr.
10866/10.06.2010, Laborator chimic Wessling România SRL, Târgu-Mures) sunt prezentate în
tabelul 2.4.1.1.1.2.
Testul de evaluare a potenţialului de producere a acidului a fost efectuat prin metoda „BCRI
Initial NP Determination” care constă în efectuarea următoarelor etape de analiză
(http://technology.infomine.com/enviromine/ard/Acid-Base Accounting/acidbase.htm#Sobek;
metoda este prezentată şi în Anexa 4 din Reference Document on Best Available Techniques
for Management of Tailings and Waste-Rock în Mining Activities – January 2009):
-determinarea conţinutului de sulf prezent sub formă de sulfuri şi calcului potenţialului de
producere a acidului;
-titrarea probei cu acid sulfuric 1,0N până la pH 3,5 (peste acest pH bacteria generatoare de
acid Thiobacillus ferrooxidans nu este activă) şi calculul consumului de acid pe tona de
minereu/steril evaluat.
Rezultatele testului sunt centralizate în tabelul 2.4.1.1.1.3.
56
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 2.4.1.1.1.2 - Rezultatele testului de levigare (L/S = 10 l/kg, pH neutru)
Steril de Steril de Steril de exploatare

Elemente U.M.*
exploatare Rovina exploatare Colnic V. Gârzii- Cireşata
Arsen mg/kg <0,03 <0,03 0,05

Bariu mg/kg 0,07 <0,03 0,04
Cadmiu mg/kg <0,005 <0,005 <0,005
Crom mg/kg <0,03 <0,03 <0,03
Cupru mg/kg <0,03 0,05 0,08
Magneziu mg/kg 58,5 4,1 2,2
Nichel mg/kg <0,03 <0,03 <0,03
Plumb mg/kg <0,03 <0,03 <0,03
Seleniu mg/kg 0,12 0,1 <0,05
Stibiu mg/kg <0,03 <0,03 <0,03
Zinc mg/kg 0,23 0,17 0,2
-1
Fluoruri mgF /kg <125 <125 <125
Sulfati mgSO4-2/kg 1915 640 293
-2
Sulfuri mgS /kg <0,1 <0,1 <0,1
Total solide dizolvate mg/kg 820 1400 1380
pH 7,60 8,85 10,02
* rezultatele sunt raportate la substanţă uscată
Tabel 2.4.1.1.1.3 - Rezultatele testului de de evaluare a potenţialului de producere a acidului
Steril de
Specificaţie U.M. Observaţii
exploatare Rovina
Sulf total mg/kg 28053 din analiză

din calculul stoichiometric al cantităţii
de acid obţinută din sulful prezent în
Potenţial acid (AP) kg/tonă 85,9
steril, considerând că acesta se
găseşte exclusiv sub formă de sulfuri
Volum de acid la
ml 9,8 din analiză
titrare
Potenţial de
kg/tonă 48,0 din calcul
neutralizare (NP)
Raport al potenţialului definit ca raportul dintre potenţialul de
adimensional 0,56 : 1
de neutralizare (NPR) neutralizare şi potenţialul acid
57
tel., fax: 0362417055
pentru
Raportul potenţialului de neutralizare (NPR) fiind <1 : 1, conform tabelului din Anexa 4.4. din
Reference Document on Best Available Techniques for Management of Tailings and Waste-
Rock în Mining Activities – 2009, sterilul de exploatare constituie o posibilă sursă de producere
a scurgerilor de ape acide, ceea ce implică aplicarea unor sisteme specifice de gestionare a
acestui deşeu. Una dintre metodele BAT recomandată în astfel de situaţii (metodă de control a
impactului produs de formarea scurgeri lor acide şi prezentată în secţiunea 4.3.1.3. din
Reference Document on Best Available Techniques for Management of Tailings and Waste-
Rock în Mining Activities – January 2009) constă în depozitarea sterilului în haldă în amestec
cu materiale/roci bazice (ex. var) care neutralizează scurgerile acide ce se pot produce prin
fenomenul de leşiere naturală.
Conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările şi modificările ulterioare,
sterilul de exploatare este încadrat la codul 01 01 01, fiind un deşeu nepericulos.
2.4.1.1.2 Sterilele de procesare
Sterilele de procesare sunt rezultatul procesării minereului extras în cariere şi în subteran.

Procesarea minereului se va face în Uzina de preparare.
Uzina de preparare va fi amplasată pe o zonă relativ plată, situată la cca. 500 m vest faţă de
cariera Colnic.
Amplasamentul a fost ales atât datorită situării lui în apropierea „centrului de greutate” al
incintelor în care se vor desfăşura lucrări de exploatare, cât şi datorită distanţei relativ mari faţă
de zonele locuite.
Metodele de preparare şi procesare a minereului cuprind următoarele elemente principale:
-concasarea primară într-o singură treaptă a minereului brut nesortat, cu ajutorul
concasoarelor (amplasate în incinta carierelor Rovina şi Colnic, respectiv în incinta minei V.
Gârzii-Cireşata), la o granulaţie de 200 mm;
-haldarea minereului concasat într-un depozit intermediar;
-reluarea minereului concasat şi măcinarea umedă într-o moară semiautogenă la o
granulaţie de 15 mm, urmată de măcinarea în mori cu bile a fracţiei ce nu este clasată;
-hidrociclonarea fracţiei cu granulaţie mai mică de 15 mm şi trimiterea fracţiei de 15 µm în
circuitul de flotaţie primară şi curăţire;
58
tel., fax: 0362417055
pentru
-după îndepărtarea sterilului primar, materialul rămas este trimis în circuite de flotaţie şi
îmbogăţire cu eliminarea sterilului secundar;
-transportul concentratului la unitatea finală de procesare;
-îngroşarea şi filtrarea materialului şi obţinerea în final a concentratului de Cu şi Au;
După deshidratarea în filtrele presă, sterilul de procesare va fi transportat cu benzi
transportoare la haldele de steril Rovina Sud şi, după anul 13 al licenţei de exploatare, la halda
interioară din cariera Colnic.
Depunerea sterilului în cele două halde se va face împreună cu sterilul de exploatare rezultat
de la carierele Rovina şi Colnic (co-depunere).
Sterilul de procesare trimis la halda de steril este constituit din 89,97 % steril de la flotaţia
primară şi 10,03 % din steril de la flotaţia de curăţire a concentratului primar.
Sterilul de procesare poate fi prezentat ca o rocă măcinată, rămasă după separarea
concentratelor utile, cu o greutate specifică medie (a solidelor): 2,6÷2,7 g/cm³.
Analiza granulometrică a sterilului final trimis la halda de steril este prezentată în tabelul
2.4.1.1.2.1, iar reprezentarea grafică a curbelor refuzurilor şi trecerilor cumulate este
prezentată în diagrama 2.4.1.1.2.1.
Tabel 2.4.1.1.2.1 - Analiza granulometrică a sterilului de flotaţie depus pe haldele de steril
Clasa granulometrică Extractie în greutate Refuzuri cumulate Treceri cumulate
(mm) (%) (%) (%)
+220 0,00 0,00 100,00
212 - 220 0,18 0,18 99,82
150 - 212 0,72 0,90 99,10
106 - 150 2,70 3,60 96,40
75 - 106 13,05 16,64 83,36
53 - 75 14,95 31,59 68,41
40 - 53 7,36 38,95 61,05
31 - 40 10,34 49,29 50,71
22 - 31 13,80 63,08 36,92
15 - 22 9,66 72,74 27,26
12 - 15 7,14 79,88 20,12
0 - 12 20,12 100,00 0,00
Total 100,00 - -
59
tel., fax: 0362417055
pentru
100
90
80
Refuzuri si treceri cumulate (%)
70
60 Treceri cumulate
(%)
50
40
30
20
10
0
0 50 100 150 200 250
Dimensiunea granulelor (mm)
Diagrama 2.4.1.1.2.1 - Curbele granulometrice ale refuzurilor şi trecerilor cumulate pentru

sterilul de flotaţie trimis la haldele de steril
Dimensiunea medie calculată a sterilului de procesare trimis la halda de steril este de 0,041
mm sau o fineţe de 80% sub 0,070 mm.
Conţinuturile elementelor potenţial periculoase pentru mediu sau pentru sănătatea umană
prezente în acest tip de deşeu şi, mai ales conţinuturile de As, Cd, Co, Cr, Cu, Mo, Ni, Pb, V şi
Zn sunt prezentate în tabelul 2.4.1.1.2.2.
Tabel 2.4.1.1.2.2 - Analiza chimică a sterilului de procesare
Conţinut în Conţinut în
Nr. Element Nr. Element
U.M. sterilul de U.M. sterilul de
crt. chimic crt. chimic
flotaţie flotaţie
1 Cu % 0,015 18 Mn % 0,06968
2 Au g/t 0,227 19 Mo % 0,00024
3 Fe % 5,339 20 Na % 0,2862
4 S % 1,445 21 Ni % 0,0011
5 Ag g/t 0,2759 22 P % < 0,0656
6 Al % 2,9607 23 Pb % 0,0025
7 As % < 0,0010 24 Sb % < 0,000008
8 Ba % 0,00634 25 Se % 0,00035
9 Be % 0,000054 26 Sn % < 0,00011
10 Bi % < 0,00006 27 Sr % 0,00933
11 Ca % 2,1474 28 Ti % 0,11800
12 Cd % 0,00014 29 Tl % < 0,000018
13 Co % 0,00116 30 U % < 0,00002
14 Cr % 0,00206 31 V % 0,00782
15 K % 0,48187 32 Y % 0,00126
16 Li % < 0,00162 33 Zn % 0,0205
17 Mg % 1,11232 34 SiO2 % 58
60
tel., fax: 0362417055
pentru
Caracterul puternic alcalin al sterilului evacuat din uzina de preparare (pH=10÷12), asigurat de
utilizarea varului în procesul de flotaţie, coroborat cu granulaţia foarte fină a sterilului, îi
conferă:
-un caracter inhibator al procesului natural de acidifiere a apelor care spală depozitul de
steril
-un caracter de liant pentru materialele împreună cu care este depozitat
Conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările şi modificările ulterioare,
sterilul de procesare este încadrat la codul 01 03 07* (alte deşeuri cu conţinut de substanţe
periculoase de la procesarea fizică şi chimică a minereurilor metalifere), fiind un deşeu
periculos.
2.4.1.1.3 Solul vegetal
In conformitate cu prevederile HG nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile

extractive, solul nepoluat (solul vegetal) este solul care este îndepărtat din stratul superior al
unei suprafeţe de pământ în perioada activităţii extractive desfăşurate în suprafaţa respectivă
şi care nu este considerat poluat, conform Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protectiei
mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu
modificările şi completările ulterioare, sau legislaţiei comunitare incidente.
Solul vegetal va rezulta din activităţile de decopertare la începerea lucrărilor de construire a
carierelor, haldelor, uzinei şi a celorlalte facilităţi de producţie.
2.4.1.1.4 Clasificarea depozitelor de deşeuri extractive
Sterilul de exploatare rezultat din operaţiile de extracţie a minereului din lucrările miniere
subterane şi din cele două cariere va fi depozitat în trei halde, astfel:
-sterilul rezultat din cariera Rovina va fi depozitat preponderent în halda Rovina nord
-sterilul rezultat din cariera Colnic va fi depozitat preponderent în halda Rovina sud
-sterilul rezultat din mina V. Gârzii-Cireşata va fi depozitat în halda V. Gârzii-Cireşata.
61
tel., fax: 0362417055
pentru
Sterilul de preparare (rezultat din funcţionarea Uzinei de preparare) va fi depozitat împreună cu

sterilul de exploatare în:
-halda de steril Rovina Sud, pentru primii 12 ani ai licenţei de exploatare
-cariera Colnic, pentru ultimii 8 ani ai licenţei de exploatare
Principalele caracteristici ale haldelor de steril sunt prezentate în tabelul 2.4.1.1.1.4.
Tabel 2.4.1.1.1.4. - Caracteristicile constructive ale depozitelor de steril

Halda Rovina Halda Rovina Cariera Halda V. Gârzii-
nord sud Colnic Cireşata
Suprafaţa, ha 35 181 31 4
Capacitate maximă de
15000000 104000000 32000000 1800000
depozitare [m3]
Cantitate de steril
14285714 103282856 26302794 1765198
depozitată [m3]
Perioada de -1 an de -1 an de -8 ani exploatare -1 an de
depozitare deschidere deschidere deschidere
-7 ani de -12 ani de -8 ani exploatare
exploatare exploatare
Conform definiţiei de la art. 4, pct. 15 din HG nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din
industriile extractive, aceste halde intră în categoria instalaţiilor pentru depozitarea sterilelor de
extracţie deoarece activitatea de depozitare se desfăşoară pe o perioadă mai mare de 3 ani.
Sterilul de preparare (rezultat din funcţionarea Uzinei de preparare) va fi depozitat împreună cu

sterilul de exploatare în:
-haldele de steril Rovina Nord şi Rovina Sud, pentru primii 12 ani ai licenţei de exploatare
-cariera Colnic, pentru ultimii 8 ani ai licenţei de exploatare
Clasificarea depozitelor pentru deşeuri miniere (instalaţiilor pentru depozitarea deşeurilor,

miniere, conform terminologiei HG 856/2008) în conformitate cu cerinţele HG nr. 856/2008
(clasificarea sau nu în categoria A) se realizează prin evaluarea celor trei criterii prezentate în
Anexa 3 şi detaliate în Decizia 2009/337/CE privind definirea criteriilor de clasificare a
instalaţiilor de gestionare a deşeurilor în conformitate cu anexa III la Directiva 2006/21/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive.
62
tel., fax: 0362417055
pentru
Este prezentată în continuare o evaluare preliminară a acestor criterii pentru a estima dacă
haldele pentru depozitarea sterilului de exploatare se încadrează sau nu în categoria A (pentru
încadrare în categoria A, trebuie să fie îndeplinit cel puţin unul dintre cele trei criterii).
-criteriul (a): un eşec sau o operare incorectă, cum ar fi prăbuşirea unei halde sau fisurarea
unui baraj, ar putea conduce la apariţia unui accident major, aşa cum rezultă în baza unei
evaluări de risc, care ţine cont de factori, cum ar fi mărimea actuală sau viitoare a instalaţiei
pentru deşeuri, amplasamentul şi impactul acesteia asupra mediului
Art. 6 din Decizia 2009/337/CE privind definirea criteriilor de clasificare a instalaţiilor de
gestionare a deşeurilor în conformitate cu anexa III la Directiva 2006/21/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive prevede că în
cazul unor alunecări de haldă de deşeuri, se consideră că orice masă de deşeuri aflată în
mişcare poate periclita vieţile omeneşti în cazul în care există oameni în apropierea masei de
deşeuri respective.
Evaluările calitative preliminare (bazate pe topografia zonei, distanţa faţă de gospodăriile
individuale, cursurile de apă şi clădiri/construcţii, cantitatea de material haldat, unghiul de
înclinare al haldei) efectuate în conformitate cu cerinţele amintite anterior, nu au pus în
evidenţă posibilitatea apariţiei unui accident major datorat unui eşec sau operării incorecte.
Programul de exploatare ce se va elabora pentru documentaţia de solicitare a autorizatiei de
mediu va conţine instrucţiuni precise care vor reduce la minim riscul de apariţie a unor erori de
operare.
Ca urmare, se poate aprecia că niciunul din cele patru depozite de steril nu se încadrează în
criteriul (a).
-criteriul (b): conţine deşeuri clasificate ca periculoase conform Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr.
426/2001, cu modificările şi completările ulterioare, deasupra unor anumite praguri
-referitor la acest paragraf menţionăm că Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi
completările ulterioare a fost abrogată de către Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor.
Această modificare nu afectează analiza efectuată pentru încadrarea în acest criteriu.
Conform art. 7 alin. (1) al Deciziei 2009/337/CE, pragul menţionat în anexa III a două liniuţă din
Directiva 2006/21/CE se stabileşte ca raportul dintre greutatea ca materie uscată a:
63
tel., fax: 0362417055
pentru
(i) tuturor deşeurilor clasificate ca periculoase în conformitate cu Directiva 91/689/CEE care

se preconizează că se vor afla în instalaţie la sfârşitul perioadei planificate de exploatare; şi
(ii) deşeurilor care se preconizează că se vor afla în instalaţie la sfârşitul perioadei
planificate de exploatare.
In conformitate cu art. 7 alin. (2), în cazul în care raportul menţionat la alin. (1) este mai mare
de 50 %, instalaţia se clasifică în categoria A.
În conformitate cu art. 7 alin. (3), în cazul în care raportul menţionat la alin. (1) se situează între
5% şi 50 %, instalaţia se clasifică în categoria A.
Acest tip de instalaţie poate să nu fie clasificată în categoria A în baza unor evaluări de risc
specifice şi care să demonstreze că instalaţia nu ar trebui casificată în categoria A, pe baza
conţinutului de deşeuri periculoase.
În conformitate cu art. 7 alin. (4), în cazul în care raportul menţionat la alin. (1) se situează sub
5 %, instalaţia nu se clasifică în categoria A.
Sterilul de preparare este un deşeu clasificat ca periculos, în conformitate cu HG nr. 856/2002,

este „01 03 07* alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase de la procesarea fizică şi
chimică a minereurilor metalifere”.
Sterilul de exploatare, Conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările şi
modificările ulterioare, este încadrat la codul 01 01 01, fiind un deşeu nepericulos.
Cantitatea de steril depozitată la sfârşitul perioadei aferente licenţei de exploatare (20 de ani)
va fi:
-în halda Rovina Nord 30000000 t steril de exploatare
-în halda Rovina Sud - 216893998 t steril, din care:
-steril de exploatare – 140507776 t
-steril de preparare – 76386222 t
-în cariera Colnic – 55235867 steril, din care:
-steril de exploatare – 114235 t
-steril de preparare – 55121632 t
-în halda V. Gârzii-Cireşata – 37069015 t steril de exploatare
64
tel., fax: 0362417055
pentru
Raportul între cantitatea de deşeuri periculoase (steril de preparare) şi cantitatea totală de

deşeuri aflată în cele două depozite la sfârşitul celor 20 de ani aferenţi licenţei de exploatare va
fi:
-35,22% pentru halda Rovina Sud
-99,79% pentru cariera Colnic
-0% pentru halda Rovina Nord şi pentru halda V. Gârzii-Cireşata
Ca atare, în conformitate cu prevederile art. 7 alin (2) din Directiva 2006/21/CE:
- halda de steril Rovina Sud se clasifică în categoria A.
-depozitul de steril din cariera Colnic se clasifică în categoria A
-haldele de steril Rovina Nord şi V. Gârzii-Cireşata nu se clasifică în categoria A
După demararea activităţii, titularul de activitate poate efectua analize de risc specifice, analize
care vor confirma sau nu clasificarea în categoria A a haldei de steril Rovina Sud.
-criteriul (c): conţine substanţe ori preparate clasificate ca periculoase conform Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001, cu
modificările şi completările ulterioare, sau Hotărârii Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice
periculoase, cu modificările şi completările ulterioare, deasupra unor anumite praguri
Referitor la enunţul acestui criteriu preluat ca atare din Anexa 3 a HG nr. 856/2008, menţionăm
următoarele:
-Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi
ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 451/2001 a fost abrogată de către Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
145/2008.
-cadrul legal pentru clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase pentru
om şi mediu, în vederea introducerii pe piaţă a acestora, este oferit la ora actuală prin
Hotărârea Guvernului nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea
substanţelor periculoase. De asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 92/2003 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor
chimice periculoase, cu modificările şi completările ulterioare a fost şi ea abrogată prin
65
tel., fax: 0362417055
pentru
Hotărârea Guvernului nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea la

introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase.
-aceste modificări legislative nu schimbă rezultatele evaluării privind încadrarea sau nu a
haldelor de steril analizate în acest criteriu.
Conform precizărilor din Decizia 2009/337/CE, acest criteriu se referă doar la iazurile miniere
planificate, iazurile miniere în exploatare sau instalaţiilor de extragere a metalelor prin
procedeul de levigare în haldă. Ca atare, criteriul(c) de clasificare nu se aplică depozitelor de
steril proiectate pentru perimetrul minier Rovina, care vor fi depozite în care sterilul va fi
depozitat în halde, uscat.
In concluzie, depozitele de steril care vor rezulta ca urmare a activităţii miniere din perimetrul
de exploatare Rovina sunt clasificate, conform evaluărilor făcute în concordanţă cu prevederile
Deciziei 2009/337/CE, după cum urmează:
-nu se încadrează în categoria A halda de steril Rovina Nord şi halda de steril V.Gârzii-
Cireşata
-se încadrează în categoria A, datorită încadrării în criteriul (b), halda de steril Rovina Sud şi
halda de steril din cariera Colnic
2.4.1.1.5 Clasificarea depozitelor de sol vegetal
Solul nepoluat va fi depozitat pe o perioadă mai mare de 3 ani, astfel încât zona destinată
depozitării constituie o instalaţie pentru deşeuri, asa cum este definită în art. 4, pct. 15 din HG
nr. 856/2008.
Solul vegetal rezultat de la decopertarea suprafeţelor de teren pe care vor fi amplasate
carierele, haldele, depozitul de minereu sărac şi uzina va fi depozitat într-un depozit separat,
situat în partea de nord-vest a haldei Rovina Sud.
Caracteristicile depozitului de sol fertil sunt prezentate în tabelul 2.4.1.1.5.1.
Tabel 2.4.1.1.5.1 – Caracteristicile depozitelor de sol fertil
Volum de sol
Suprafaţă ocupată
Denumire Amplasare depozitat
[m2] [m3]
Depozit sol fertil în partea de N a haldei Rovina Nord 66400 280000
66
tel., fax: 0362417055
pentru
2.4.1.1.6 Gestionarea deşeurilor extractive
O sinteză privind deşeurile extractive şi instalaţiile de depozitare aferente, urmare a evaluării

realizate în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din
industriile extractive, este prezentată în tabelul 2.4.1.1.6.1.
Urmare a clasificării deşeurilor şi a depozitelor de deşeuri în funcţie de criteriile stabilite în HG
nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi în conformitate cu
cerinţele acestei hotărâri privitor la aceste clasificări, S.C. SAMAX ROMANIA S.R.L. are
obligaţia să efectueze următoarele:
-pentru fiecare depozit de deşeuri extractive, cu exceptia depozitului de sol vegetal:
a) să elaboreze planul de gestionare a deşeurilor extractive pentru reducerea, tratarea,
valorificarea şi eliminarea acestora, în conformitate cu art. 8. Planurile trebuie avizate de
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi aprobate de Ministerul Mediului şi Pădurilor
prin autorităţile competente pentru protecţia mediului;
b) să asigure, în conformitate cu art. 35, că:
i) instalaţia de deşeuri este amplasată corespunzător, având în vedere obligaţiile
naţionale şi comunitare;
ii) instalaţia de deşeuri este corespunzător construită, administrată şi întreţinută astfel
încât să i se asigure stabilitatea fizică şi să se prevină poluarea mediului înconjurător;
există planuri şi programe corespunzătoare pentru monitorizarea şi inspecţia periodică
a instalaţiilor pentru deşeuri de către persoane competente şi pentru a acţiona în cazul
în care rezultatele indică instabilitatea ori contaminarea solului sau a apei;
iv) sunt intocmite programe corespunzătoare pentru reabilitarea terenului şi închiderea
instalaţiei pentru deşeuri şi v) sunt întocmite programe corespunzătoare pentru faza
postînchidere a instalaţiei pentru deşeuri;
c) să constituie garanţia financiară înainte de începerea oricărei operaţii de depozitare,
dovada garanţiei fiind înaintată către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în
conformitate cu art. 50.
67
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 2.4.1.1.6.1 - Elementele de clasificare a deşeurilor extractive şi a depozitelor aferente

Tipul Clasificarea Depozit
Durata de Volum maxim
Deşeu deşeului deşeului cf. Tipul categ. A
Denumire depozit Mod de prezentare depozitare depozitabil
depozitat cf. HG HG depozitului cf. HG
cf. HG 856/2008 mii m3
856/2008 856/2002 856/2008
perioada
steril de 01 01 01 14286
Rovina Nord solid inert haldă nu nedeterminată
exploatare nepericulos
(art. 4, pct. 15 a)
steril de 01 01 01
solid inert perioada
exploatare nepericulos 103283
Rovina Sud haldă da nedeterminată
steril de 01 03 07*
şlam cu 18% umiditate periculos (art. 4, pct. 15 a)
procesare periculos
steril de 01 01 01
solid inert depozit în perioada
cariera Colnic excavaţia da nedeterminată 32000
steril de 01 03 07*
şlam cu 18% umiditate periculos carierei (art. 4, pct. 15 a)
procesare periculos
perioada
steril de 01 01 01
V. Gârzii-Cireşata solid inert haldă nu nedeterminată 1800
(art. 4, pct. 15 a)
perioada
01 01 01
depozit sol vegetal sol vegetal solid inert haldă nu nedeterminată 280
nepericulos
(art. 4, pct. 15 a)
68
tel., fax: 0362417055
pentru
-numai pentru depozitele de deşeuri extractive de categoria A (depozitul din cariera Colnic
şi halda Rovina Sud):
a) să elaboreze un plan de prevenire a accidentelor majore pentru gestionarea
deşeurilor extractive, să implementeze un sistem de management al securităţii pentru
aplicarea planului de gestionare a deşeurilor în concordanţă cu elementele prevăzute în
cerinţele privind elaborarea acestui plan şi să implementeze un plan de urgenţă intern
care să includă măsurile ce trebuie luate pe amplasament în cazul unui accident, în
conformitate cu cerinţele art. 15;
b) să furnizeze inspectoratului teritorial pentru situaţii de urgenţă informaţiile necesare
care să permită elaborarea planului de urgenţă extern, în conformitate cu art. 16.
Deoarece fenomenul de drenaj acid al sterilelor este un fenomen cu impact deosebit asupra
mediului, recomandăm titularului de activitate ca pe lângă obligaţiile legale, legate de
gestionarea deşeurilor extractive, în perioada de construcţie – amenajare a exploatării
miniere, precum şi pentru toată perioada de funcţionare şi generare a deşeurilor de extracţie
să întocmească un plan de testare a potenţialului de generare a apelor acide pentru sterilul
de exploatare şi cel de preparare. Testarea se va realiza atât în condiţii statice prin
efectuarea în laborator a testului acido-bazic asupra probelor individuale, cât şi în condiţii
cinetice, prin urmărirea probelor în condiţiile specifice ale amplasamentului.
Cunoaşterea potenţialului de generare al apelor acide va permite titularului de activitate să ia
în timp util măsuri pentru prevenirea şi controlul drenajului acid .
2.4.1.2. Alte deşeuri industriale
Pe lângă deşeurile miniere, din activitatea care se va desfăşura în perimetrul de exploatare

Rovina va rezulta o gamă foarte largă de deşeuri industriale.
Deşeurile industriale vor rezulta în principal de la:
-utilajele cu care se va face încărcarea minereului şi a sterilului în mijloacele de transport,
-autocamioanele cu care se va face transportul sterilului şi a minereului,
-benzile transportoare cu care se va transporta minereul de la mina V.Gârzii-Cireşata şi de
la carierele Colnic şi Rovina la uzina de preparare,
-uzina de preparare a minereului,
-instalaţiile de forare a găurilor de mină în cariere şi în subteran,
69
tel., fax: 0362417055
pentru
-sistemele de transport a sterilului la halde şi de la instalaţiile de depunere a sterilului pe

halde,
-instalaţiile de evacuare/recirculare a apelor uzate,
-instalaţiile de tratare a apelor uzate,
-instalaţiile de potabilizare a apei.
Principalele categorii de deşeuri care vor rezulta sunt:
-deşeuri metalice
-anvelope uzate
-bandă de cauciuc uzată
-acumulatori uzaţi
-uleiuri uzate
-deşeuri de material plastic
-filtre de ulei
-nămoluri din staţiile de tratare a apei
-emulsii din instalaţii de tratare a apelor uzate
-ambalaje de la substanţe/preparate chimice periculoase
-ambalaje de la substanţe/preparate chimice nepericuloase
Cantităţile din fiecare categorie de deşeu nu pot fi estimate în momentul de faţă, datele
tehnice aferente instalaţiilor/utilajelor care vor fi utilizate nefiind disponibile. Deşeurile
enumerate anterior vor fi generate periodic şi în cantităţi variabile. S.C. SAMAX ROMANIA
S.R.L. va consemna cantităţile generate din fiecare categorie de deşeu şi modul de
gestionare într-un Registru de evidenţă a gestiunii deşeurilor, conform cerinţelor HG nr.
856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor.
Depozitarea deşeurilor se va face temporar într-un spaţiu special amenajat, situat pe

platforma tehnică din apropierea uzinei de preparare. Spaţiul de depozitare temporară a
deşeurilor va fi acoperit şi va permite depozitarea separată a fiecărui tip de deşeu.
Periodic, deşeurile colectate vor fi valorificate la firme autorizate să preia şi să valorifice
deşeuri din categoriile celor generate de activitatea de exploatare din perimetrul de
exploatare Rovina.
70
tel., fax: 0362417055
pentru
2.4.2. Deşeuri menajere
Corespunzător numărului de persoane care va deservi activitatea din perimetrul de

exploatare Rovina, cantitatea de deşeuri menajere generată poate fi apreciată la cca. 5 t/lună.
Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele/containere amplasate în zona spaţiilor
administrative, a vestiarelor şi a grupurilor sanitare, de unde vor fi transferate în containere de
capacitate mare amplasate la principalele puncte de lucru din zona perimetrului de
exploatare, de unde vor fi ridicate de un operator local autorizat, care urmează să fie
identificat de S.C. SAMAX ROMANIA. S.R.L., care le va transporta şi depozita la o rampă de
deşeuri municipale şi asimilabile autorizată.
2.4.3 Eliminarea / depozitarea deşeurilor
În actuala fază de proiectare a activităţilor care se vor desfăşura în perimetrul de exploatare

Rovina, pot fi identificate doar categoriile principale de deşeuri industriale care vor rezulta din
activitate, fără a se putea face o apreciere asupra cantităţilor de deşeuri industriale (altele
decât cele miniere) rezultate din activitate.
Companiile prin intermediul cărora se va face eliminarea deşeurilor (menajere şi industriale)
de pe amplasamentul perimetrului minier nu sunt încă identificate de către titularul de proiect.
Odată cu trecerea în etape mai avansate de proiectare, vor putea fi apreciate tipurile şi
cantităţile de deşeuri care vor fi generate de activitate şi se vor putea face primele demersuri
pentru identificarea companiilor care vor asigura eliminarea deşeurilor de pe amplasament.
Sintetic informaţiile legate de tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea de
exploatare din perimetrul minier Rovina, sunt prezentate în tabelul 2.4.3.1.
Tabel 2.4.3.1 - Deşeuri
Mod de eliminare a
Tip deşeu U.M. Cod deşeu* Cantitate
deşeurilor
eliminate prin firme
deşeu menajer kg/lună 20 03 01 5000
specializate şi autorizate**
depozitat în haldele de steril
deşeu de exploatare (steril de
mil t 01 01 01 174,328 Rovina N, Rovina S şi în
exploatare)
cariera Colnic
depozitat în haldele de steril
deşeu de prelucrare (steril de
mil t 01 03 07(p) 131,508 Rovina N, Rovina S şi în
procesare)
cariera Colnic
kg/lună 16 01 17 valorificate prin firme
deşeuri metalice ND
16 01 18 specializate şi autorizate**
71
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 2.4.3.1 (continuare) - Deşeuri

Mod de eliminare a
Tip deşeu U.M. Cod deşeu* Cantitate
deşeurilor
kg/lună ND valorificate prin firme
anvelope uzate 16 01 03
baterii şi acumulatori 16 06 05
uleiuri uzate 13 02 05(p)
deşeuri de material plastic 16 01 19
filtre de ulei 16 01 07(p)
nămoluri din staţiile de tratare a kg/lună ND valorificate prin firme
19 09 02
apei specializate şi autorizate**
emulsii din instalaţii de tratare a kg/lună ND valorificate prin firme
13 05 06(p)
apelor uzate specializate şi autorizate**
ambalaje ale materialelor fără
conţinut de substanţe 15 01 06
periculoase
ambalaje ale materialelor cu
conţinut de substanţe kg/lună ND valorificate prin firme
15 01 10(p)
periculoase/asimilate cu specializate şi autorizate**
substanţe periculoase
* - conform HG 856/2002
ND – cantitate care nu poate fi apreciată în stadiul actual al proiectării
** - S.C. SAMAX ROMANIA S.R.L. nu are identificaţi prestatorii de servicii prin care vor elimina
deşeurile din incintă
(p) - deşeu periculos
72
tel., fax: 0362417055
pentru
3. Factorii de mediu afectaţi de activitatea minieră de exploatare
3.1 Aerul
3.1.1 Caracterizarea surselor de poluanţi atmosferici aferente activităţilor din Perimetrul minier
Rovina
Activitatea minieră din perimetrul de exploatare Rovina va cuprinde următoarele activităţi

generatoare de emisii de poluanţi în atmosferă:
-derocarea minereului şi a sterilului din carierele Rovina şi Colnic şi în mina V. Gârzii-
Cireşata utilizând materiale explozive
-încărcarea în mijloace de transport a materialului (minereu şi steril) derocat în carierele
Rovina şi Colnic şi în mina V. Gârzii-Cireşata
-concasarea minereului în carierele Rovina şi Colnic şi în mina V. Gârzii-Cireşata
-transportul sterilului de la carierele Rovina şi Colnic la haldele de steril
-depozitarea minereului concasat în incinta uzinei de preparare
Principalele categorii de poluanţi atmosferici care vor caracteriza activitatea minieră din
perimetrul de exploatare Rovina vor fi pulberile în suspensie, pulberile sedimentabile, oxizii de
azot, monoxidul de carbon, oxizii de sulf, hidrogenul sulfurat.
Pulberile în suspensie şi pulberile sedimentabile vor proveni din activităţile de:
-derocare a minereului şi a sterilului cu materiale explozive,
-încărcare a minereului şi a sterilului în mijloace de transport, înclusiv din gazele de
eşapament ale utilajelor cu care se va face încărcarea
-transport al sterilului, înclusiv din gazele de eşapament ale utilajelor cu care se va face
transportul
-concasare şi depozitare a materialului concasat în incinta Uzinei de preparare.
Oxizii de azot vor proveni din detonarea materialelor explozive, din gazele de eşapament ale
utilajelor cu care se va face încărcarea minereului şi sterilului în mijloacele de transport,
respectiv din gazele de eşapament ale utilajelor cu care se va face transportul minereului şi
sterilului.
Monoxidul de carbon va proveni din detonarea materialelor explozive, din gazele de
eşapament ale utilajelor cu care se va face încărcarea minereului şi sterilului în mijloacele de
73
tel., fax: 0362417055
pentru
transport, respectiv din gazele de eşapament ale utilajelor cu care se va face transportul
minereului şi sterilului.
Oxizii de sulf vor proveni din gazele de eşapament ale utilajelor cu care se va face încărcarea
minereului şi a sterilului în mijloacele de transport, din gazele de eşapament ale utilajelor cu
care se va face transportul minereului şi sterilului şi din detonarea explozivilor în mina V.
Gârzii-Cireşata.
Hidrogenul sulfurat va proveni din detonarea materialelor explozive.
Activităţile generatoare de emisii atmosferice care se desfăşoară în perimetrul carierelor

Rovina şi Colnic vor fi considerate şi analizate ca surse de suprafaţă, generatoare de poluare
difuză a aerului. în cadrul acestora, activitatea de concasare primară a minereului, pentru
care datele referitoare la tipurile de instalaţii de desprăfuire care se vor utiliza sunt
deocamdată indisponibile, va fi asimilată cu o sursă punctuală de poluare atmosferică. în mod
similar, activitatea de depozitare a minereului în depozitul de minereu sărac va fi asimilată cu
o sursă punctuală de poluare atmosferică.
Activitatea de exploatare a minereului în mina V. Gârzii-Cireşata va fi analizată de asemenea
ca o sursă punctuală de poluare atmosferică, evacuarea aerului de mină viciat făcându-se
prin suitorii de aeraj.
Vor fi surse liniare/mobile de poluare atmosferică activităţile de transport cu autocamioane ale
sterilului.
Toate sursele de poluare atmosferică legate de activitatea minieră din carierele Rovina şi
Colnic vor fi surse difuze de poluare atmosferică.
Activitatea de exploatare a minereului în mina V. Gârzii-Cireşata va fi o sursă dirijată de
poluare atmosferică, evacuarea aerului de mină viciat făcându-se prin suitorii de aeraj.
Activitatea de concasare primară a minereului şi cea de depozitare a minereului concasat,
pentru care datele referitoare la tipurile de instalaţii de desprăfuire care se vor utiliza sunt
deocamdată indisponibile, nu poate fi deocamdată încadrată în cartegoria surselor dirijate sau
difuze de poluare atmosferică.
74
tel., fax: 0362417055
pentru
3.1.2. Cantităţi de poluanţi emise în atmosferă
3.1.2.1. Derocarea minereului şi a sterilului cu materiale explozive
3.1.2.1.1 Carierele Rovina şi Colnic
Conform datelor de calcul prezentate de AP 42, poluanţii specifici derocării rocilor cu

materiale explozive sunt monoxidul de carbon, oxizii de azot, oxizii de sulf şi pulberile.
Explozivul utilizat în cele două cariere va fi un exploziv de tip ANFO, pentru care factorii de
emisie specificaţi de AP42 sunt:
-34 kg de monoxid de carbon pentru 1000 kg de exploziv detonat
-8 kg de oxizi de azot pentru 1000 kg de exploziv detonat
-1 kg de oxizi de sulf pentru 1000 kg de exploziv detonat
-0,2 kg de pulberi pentru 1000 kg de rocă derocată, din care pulberi sedimentabile 0,18
kg/1000 kg rocă derocată
Luând în considerare anul 11 de exploatare pentru cariera Rovina şi anul 3 de exploatare
pentru cariera Colnic (ani în care cantităţile de explozivi utilizate vor fi cele mai mari de pe
parcursul întreagii durate de viaţă a exploatării), cantităţile maxime zilnice de poluanţi emise
în atmosferă pot fi estimate după cum urmează:
-pentru cariera Rovina:
-120,81 kg/zi de monoxid de carbon
-28,43 kg/zi de oxizi de azot
-3,55 kg/zi de oxizi de sulf
-2450 kg/zi pulberi totale
-2205 kg/zi pulberi sedimentabile
-pentru cariera Colnic:
3.1.2.1.2 Mina V.Gârzii-Cireşata
Conform datelor de calcul prezentate de AP 42, poluanţii specifici derocării rocilor cu

materiale explozive sunt monoxidul de carbon, oxizii de azot, oxizii de sulf şi pulberile.
75
tel., fax: 0362417055
pentru
Explozivul utilizat în mina V.Gârzii-Cireşata va fi un exploziv tip emulsie, pentru care factorii
de emisie specificaţi de AP 42 sunt:
-52 kg de monoxid de carbon pentru 1000 kg de exploziv detonat
-26 kg de oxizi de sulf pentru 1000 kg de exploziv detonat
-2 kg de hidrogen sulfurat pentru 1000 kg de exploziv detonat
-0,2 kg de pulberi pentru 1000 kg de rocă derocată, din care pulberi sedimentabile 0,18
kg/1000 kg rocă derocată
Cantităţile maxime zilnice de poluanţi emise în atmosfera din subteran pot fi estimate după
cum urmează:
-132,2 kg/zi monoxid de carbon
-66,1 kg/zi oxizi de azot
-5,08 kg/zi oxizi de sulf
3.1.2.2 Încărcarea materialului derocat în mijloace de transport
Conform datelor de calcul prezentate de AP 42, poluanţii specifici încărcării rocilor în

mijloacele de transport sunt pulberile şi poluanţii specifici gazelor de eşapament (monoxid de
carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi în suspensie).
Factorul de emisie pentru pulberi este dat de formula:
,
E = 0,0016 × k × ,
, [kg/t]
în care:
E – factorul de emisie
k – coeficient care ţine seama de dimensiunile particulelor (k=0,74)
U – viteza medie a vântului (U=0,6÷6,7 m/s)
M – conţinutul de umiditate al materialului (M=0,25÷4,8%)
Luând în considerare, pentru factorul de emisie, cele mai defavorabile valori din setul de
valori recomandat de AP42 şi ţinând cont de cantităţile maxime de material care va trebui
76
tel., fax: 0362417055
pentru
încărcat în mijloacele de transport din carierele Colnic, Rovina şi din mina V. Gârzii-Cireşata,
cantităţile maxime de poluanţi eliberate în atmosferă pe parcursul unei zile pot fi estimate la:
-pentru cariera Colnic
-17 kg/zi de monoxid de carbon
-22,93 kg/zi pulberi totale
-20,75 kg/zi pulberi sedimentabile
-pentru cariera Rovina
-pentru mina V. Gârzii-Cireşata:
3.1.2.3 Transportul cu autocamioane a materialului derocat
Conform datelor de calcul prezentate de AP 42, poluanţii specifici transportului cu

autocamioanele a materialelor derocate sunt pulberile şi poluanţii specifici gazelor de
eşapament (monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi în suspensie).
Factorul de emisie pentru pulberi este dat de formula:
, ,
E = 281,9 × k × × [g/vehicul/km]
, ,
E = 281,9 × k × × [g/vehicul/km]
77
tel., fax: 0362417055
pentru
în care
E1 – factor de emisie pentru pulberi totale
E2 – factor de emisie pentru pulberi PM10
s- conţinutul în fracţie fină al suprafeţei de rulare (1,8÷25,2%)
W – greutatea unui vehicul (1,8÷260 t)
Luând în considerare factorii specifici de emisie, capacitatea de transport a autocamioanelor,
lungimea traseelor de transport, cantităţile de poluanţi degajate la transportul cu
autocamioanele a minereului şi a sterilului pot fi apreciate la:
-pentru carierele Rovina şi Colnic (cantităţi cumulate pentru ambele cariere):
-2726 kg pulberi totale/zi
-2041 kg pulberi sedimentabile/zi
-pentru mina V. Gârzii-Cireşata:
-1303,4 kg pulberi totale/zi
-977,5 kg pulberi sedimentabile/zi
3.1.2.4 Concasarea primară şi depozitarea minereului concasat
Cantitatea de minereu care va fi prelucrată într-o zi este de 20000 t.

Conform datelor de calcul prezentate de AP 42, factorul de emisie pentru concasarea primară
a minereului este de 0,2 kg pulberi pentru tona de minereu concasat, din care pulberi
sedimentabile 0,18 kg pentru tona de minereu prelucrat.
În aceste condiţii cantitatea de pulberi degajată din operaţia de concasare primară a
minereului (la carierele Rovina, Colnic şi în mina V. Gârzii-Cireşata) poate fi estimată la:
din care
Concasoarele vor fi echipate cu un sistem de reţinere al pulberilor degajate, dar în momentul
de faţă nu sunt disponibile datele referitoare la tipul sistemelor de desprăfuire şi la
78
tel., fax: 0362417055
pentru
randamentele lor de funcţionare. Ca atare, deocamdată nu se pot face nici un fel de estimări
asupra cantităţilor de pulberi reţinute în sistemele de desprăfuire, respectiv a cantităţilor de
pulberi evacuate în atmosferă.
3.1.3. Concentraţii de poluanţi atmosferici la emisie
Cu excepţia activităţilor din mina V. Gârzii-Cireşata şi, probabil, a concasoarelor din carierele
Colnic şi Rovina, care pot fi asimilate cu surse punctuale/fixe de emisie, toate celelalte surse
de poluare atmosferică sunt surse de suprafaţă/difuze, pentru care care nu poate fi calculată
o concentraţie a poluanţilor la emisie, ci doar cantităţi de poluanţi emise.
Pentru toate concasoarele care vor fi utilizate sunt prevăzute instalaţii de reţinere a pulberilor,
dar tipul şi caracteristicile acestora nu sunt deocamdată disponibile, astfel încât nu se pot
face aprecieri asupra modului de captare/evacuare a pulberilor în atmosferă şi nici aprecieri
asupra concentraţiilor de poluanţi atmosferici (pulberi în suspensie) la emisie. Oricum, aceste
utilaje vor respecta prevederile directivelor europene privind emisiile proprii.
Aerul viciat din mina V. Gârzii-Cireşata va fi evacuat forţat în atmosferă prin suitorii de aeraj.
Datele disponibile în momentul de faţă referitoare la mina V.Gârzii-Cireşata nu precizează:
-numărul suitorilor de aeraj, locul lor de amplasare, secţiunea de evacuare a aerului pentru
fiecare suitor în parte
-debitul de aer aferent evacuării pentru fiecare suitor
-zonele din subteran spălate de aerul care este evacuat prin fiecare suitor.
În aceste condiţii, concentraţiile de poluanţi la emisie aferente activităţilor din mina V.Gârzii-
Cireşata nu pot fi deocamdată estimate.
3.1.4 Concentraţii de poluanţi în imisie
Pentru nici una din sursele de poluare atmosferică identificate în activitatea de exploatare pe
care S.C. SAMAX ROMANIA S.R.L. o va desfăşura în perimetrul de exploatare Rovina nu
există încă suficiente informaţii pentru a se calcula concentraţiile de poluanţi atmosferici la
emisie şi în imisie.
79
tel., fax: 0362417055
pentru
3.2 Apa
3.2.1 Surse de generare a apelor uzate/potenţial impurificate
Activitatea care se va desfăşura în perimetrul de exploatare Rovina va genera ape

tehnologice uzate rezultate din activitatea de preparare a minereurilor şi obţinerea
concentratului minier, ape uzate generate din activităţi de întreţinere a
echipamentelor/utilajelor şi ape menajere uzate generate la grupurile sanitare şi la cantina
unitaţii miniere.
Sursele generatoare de apă uzată sunt:
-purjele de apă evacuată de la filtrele presă ale sterilului de preparare ale concentratului de
cupru şi de pirită (procentul de apă evacuată va fi de cca.23,5% din necesarul de 2113
m3/h, timp de 4 ore, de maxim două ori pe săptămînă)
-ape uzate care vor rezulta de la clădirile administrative, vestiare, grupuri sanitare şi
cantină. Punctul de generare al apelor menajere uzate (clădire administrativă, grupuri
sanitare, vestiare, cantină) va fi amplasat în imediata apropiere a uzinei de preparare, în
partea vestică a acesteia. La celelalte puncte de lucru importante de pe teritoriul
perimetrului de exploatare (cariera Colnic, cariera Rovina, mina V. Gărzii-Cireşata), în
organizările de şantier vor fi amplasate bazine vidanjabile în care vor fi colectate apele
menajere uzate.
-apă tehnologică uzată din activitatea de întreţinere şi spălare a echipamentelor/utilajelor,
activitate care se va desfăşura pe platforma tehnică din proximitatea uzinei de preparare.
Pentru epurarea apelor tehnologice uzate generate, pe amplasamentul uzinei de preparare
se va construi o staţie de tratare, astfel încât apele tratate să îndeplinească condiţiile de
calitate pentru a putea fi evacuate la reţeaua de canalizare a localităţii Bucureşci.
Activitatea minieră propriu-zisă proiectată va genera şi ea o importantă cantitate de ape
potenţial impurificate.
Sursele de apă potenţial impurificată de activitatea minieră propriu-zisă care se va desfăşura
în perimetrul de exploatare Rovina sunt următoarele:
-apele subterane şi apele pluviale colectate în mod natural în carierele Rovina şi Colnic şi
eventualele ape subterane colectate în mina V. Gărzii-Cireşata
-apele pluviale care spală haldele de steril (halda Rovina Nord şi halda Rovina Sud),
depozitul de minereu sărac şi depozitul de pirită
80
tel., fax: 0362417055
pentru
-apele pluviale care spală platformele şi drumurile de acces amenajate în cariere şi

depozite
Deoarece, în această fază de proiectare, datele care pot fi puse la dispoziţie de către
beneficiar sunt doar cele legate de apele uzate şi de apele potenţial impurificate, generate
strict din activităţile miniere, în cele ce urmează vor fi tratate doar problemele legate de
aceaste categorii de ape.
Fazele următoare de proiectare/evaluare a activităţii vor face referiri şi la modul de gestionare
a apelor menajere uzate şi a apelor tehnologice uzate, altele decât cele provenite strict din
activităţile miniere.
3.5.2 Bilanţul apelor uzate/potenţial impurificate
Pentru calculele aferente bilanţurilor de apă uzată/potenţial impurificată, au fost luate în

calcul valoarea precipitaţiei medii multianuale de 625 l/m2 şi valoarea precipitaţiei maxime
multianuale de 900 l/m2 înregistrate în bazinul hidrografic al văii Rovina.
Bilanţul apelor ia în calcul debitele de apă potenţial impurificată generată la valorile maxime
de dezvoltare ale carierelor, haldelor de deşeuri şi depozitelor de produse/subproduse
miniere.
Bilanţul de apă pentru cariera Rovina va avea următoarea configuraţie:
-aport de apă pluvială: 0,0062-0,0090 m3/s
-apă rămasă în materialul din carieră: 0,0006-0,0025 m3/s
-apă pentru foreze –0,0006 m3/s
-apă evacuată în canalul de gardă al haldei Rovina Nord -0,0051-0,0059 m3/s
Bilanţul de apă pentru cariera Colnic va avea următoarea configuraţie:
-aport de apă pluvială – 0,012-0,017m3/s
-rămas în materialul din carieră -0,0012-0,0046 m3/s
-apă pentru foreze –0,0006 m3/s
-apă evacuată în bazinul de 40000 m3-0,0102-0,0118 m3/s
Apele potenţial impurificate evacuate din cariera Rovina vor fi evacuate în canalul de gardă al
haldei Rovina Nord şi de aici în bazinul (cu capacitatea de 40000 m3) amenajat în partea
nordică a carierei Colnic.
Apele potenţial impurificate evacuate din cariera Colnic vor fi evacuate direct în bazinul de
40000 m3 din partea de nordică a carierei Colnic.
81
tel., fax: 0362417055
pentru
În bazinul de colectare din partea de nordică a carierei Colnic vor fi colectate şi apele pluviale
potenţial impurificate care spală depozitele de steril Rovina Nord şi Rovina Sud şi apele
pluviale colectate de pe platformele şi drumurile aflate în perimetrul amenajărilor miniere.
Debitul total de apă potenţial impurificată colectat de pe toate amenajările miniere din bazinul
hidrografic al văii Rovina (cariere, halde de steril de exploatare şi preparare la valoarea
maximă de dezvoltare, platforme şi drumuri între cariere şi halde) în bazinul din partea de
nordică a carierei Colnic (bazin destinat colectării apelor potenţial impurificate, cu un volum
de 40000 m3), va avea valori cuprinse între 0,052 m3/s (valoare medie) şi 0,070 m3/s (valoare
maximă).
Debitele de apă potenţial impurificată evacuată din cariere şi haldele de deşeuri miniere
asigură un timp de retenţie al acestora în bazinul colector de 40000 m3, de cca. 8 zile în cazul
precipitaţiilor medii şi de cca.6 zile în cazul precipitaţiilor maxime.
Timpul de retenţie al apei în bazin asigură decantatea suspensiilor antrenate cu apele şi
limpezirea lor.
Apa colectată în bazinul de 40000 m3 va fi evacuată în acumularea de 1,4 milioane m3, situat
aval de cariera Colnic.
În acumularea de 1,4 milioane m3 vor fi colectate şi apele potenţial impurificate care spală
depozitele de pirită şi de minereu sărac.
Din operaţiile de filtrare a concentratului minier, a piritei şi a sterilului de procesare rezultă

ape tehnologice uzate. O parte a apei rezultate din filtrare va fi reutilizată în procesul de
preparare a minereurilor, o altă parte va fi tratată (pentru a fi adusă la condiţiile de calitate
care să permită descărcarea ei în reţeaua de canalizare a localităţii Bucureşci) şi apoi va fi
evacuată la reţeaua de canalizare a localităţii Bucureşci.
Debitele de apă evacuate de pe platforma tehnologică (platforma pe care este amplasată şi

uzina de prepare) vor fi:
-apă tehnologică uzată de la uzina de preparare (purje evacuate periodic) - 497 m3/h timp
de maxim 8 ore/săptămînă
-apă menajeră uzată - cca. 2 m3/h
-apă tehnologică uzată de la alte activităţi care se vor desfăşura pe platformă - cca. 1,5
m3/h
82
tel., fax: 0362417055
pentru
-apă pluvială colectată pe platformele carosabile/tehnice – cca. 25 m3/h
3.5.3 Caracterizarea apelor uzate/potenţial impurificate
Toate amenajările miniere care pot genera ape potenţial impurificate, respectiv carierele
Rovina şi Colnic, depozitele de steril (halda Rovina Nord, halda Rovina Sud, halda V.Gârzii-
Cireşata), depozitul de minereu sărac, depozitul de pirită vor fi amplasate în bazinul
hidrografic al văii Rovina.
În aceste condiţii, pentru protejarea calităţii apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic al văii
Rovina, proiectul prevede efectuarea următoarelor lucrări:
-amenajarea de drenuri şi tubarea cursurilor de apă (permanente şi nepermanente) din
zona de amplasare a haldelor Rovina Nord, Rovina Sud, V.Gârzii-Cireşata şi a depozitelor
de minereu sărac şi de pirită
-tubarea văii Baroc de la obârşia sa (zona de amplasare a carierei Rovina Nord) până la
confluenţa cu valea Rovina.
-săparea unui tunel de deviere, care:
-va prelua apa din valea Rovina din amonte de cariera Colnic, va ocoli prin partea de est
cariera Colnic şi va descărca apa în vechea albie a văii Rovina, înainte de confluenţa
acesteia cu p. Bucureşci
-va prelua apele potenţial impurificate din zona văii Baroc (ape care spală haldele de
steril Rovina Nord şi Rovina Sud şi sunt colectate/decantate într-un bazin de 40000 m3)
şi le va conduce aval de cariera Colnic, într-o acumulare cu capacitatea de 1,4 milioane
m3.
-amenajarea unui bazin colector, cu un volum de 40000 m3, amonte de cariera Colnic, care
să colecteze apele potenţial impurificate provenite din cariera Rovina şi cariera Colnic şi
apele pluviale potenţial impurificate care spală depozitele de steril
-construirea unui zid de sprijin între halda Rovina Sud şi bazinul colector de 40000 m3
-construirea unui canal de subtraversare a apelor impurificate de la halda Rovina Sud la
bazinul colector de 40000 m3
-colectarea apelor pluviale potenţial impurificate de pe depozitul de pirită şi de pe depozitul
de minereu sărac în rigole/conducte şi dirijarea lor la acumularea de 1,4 milioane m3 din
aval de cariera Colnic
-amenajarea unei staţii de tratare a apei la acumularea de 1,4 milioane m3 din aval de
cariera Colnic. Această staţie va avea rolul de a asigura calitatea apei trimisă către uzina
83
tel., fax: 0362417055
pentru
de preparare şi dacă va fi necesar, calitatea apei descărcată din acumulare în p.

Bucureşci.
-construirea de canale de gardă pe perimetrul tuturor lucrărilor miniere, canale care să
preia apele pluviale şi să le dirijeze aval de respectivele lucrări.
Prin proiect sunt prevăzute şi măsuri de protejare a calităţii apei descărcate de pe platforma
tehnologică (patforma pe care sunt amplasate uzina de preparare, atelierul mecanic, garajul
şi spălătoria auto, depozitul de carburanţi, etc.) la reţeaua de canalizare a localităţii
Bucureşci, respectiv:
-staţie de tratare a apei tehnologice uzate rezultate din activitatea uzinei de preparare
-desnisipatoare-separatoare de produse petroliere pentru apele uzate provenite de la
spălarea autocamioanelor şi pentru apele pluviale colectate pe platformele
carosabile/tehnologice
-separatoare de grăsimi pentru ape menajere uzate provenite din activităţile de preparare a
hranei
Apa potenţial impurificată colectată în bazinul de 40000 m3 va fi transportată în acumularea
de 1,4 mil.m3 şi utilizată la uzina de preparare. Bazinul colector de 40000 m3 asigură un timp
de retenţie de şase zile (în cazul precipitaţiilor multianuale maxime), respectiv de opt zile (în
cazul precipitaţiilor medii multianuale).
Timpul de retenţie este suficient în ambele cazuri pentru decantarea apelor potential
impurificate şi sedimentarea suspensiilor antrenate.
Deoarece apele potenţial impurificate din zona carierelor Rovina şi Colnic sunt integral
colectate într-un bazin, iar apele convenţional curate colectate în valea Rovina sunt
direcţionate prin tunelul de subtraversare aval de cariera Colnic, calitatea actuală a apei văii
Rovina nu va fi afectată de lucrările aferente proiectului minier.
Lucrările miniere proiectate vor conduce, pe durata de timp în care cariera Colnic va fi activă
(perioada de exploatare a carierei şi apoi perioada în care în carieră se va depozita steril) la
reducerea debitului de apă al văii Rovina, aceasta din urmă fiind lipsită de cea mai mare parte
a aportului de apă asigurat de valea Baroc (apa pluvială colectată în bazinul văii Baroc va fi,
în cea mai mare parte, potenţial impurificată şi va fi reţinută în bazinul de 40000 m3, în
vederea utilizării ei în uzina de preparare). După finalizarea lucrărilor de depozitare a sterilului
în cariera Colnic şi după închiderea acestui depozit de steril (moment la care depozitele de
84
tel., fax: 0362417055
pentru
steril Rovina Nord şi Rovina Sud vor fi şi ele închise), apa colectată în bazinul văii Baroc va fi
redirijată spre valea Rovina.
Din prelucrarea datelor disponibile în momentul de faţă (analize de levigat pentru probe de
steril din zăcămintele Colnic şi Rovina şi estimări ale beneficiarului pentru apele pluviale
potenţial impurificate colectate de pe halda de pirită, halda de minereu sărac, drumuri şi
platforme din perimetrul de exploatare) s-a făcut o estimare a calităţii apei potenţial
impurificate care va fi colectată în bazinul de colectare de 1,4 milioane m3 şi apoi utilizată la
uzina de preparare.
În coloanele 2÷6 din tabelul 3.5.3.1. sunt prezentate date privitoare la calitatea apelor
colectate care se descarcă în bazinul de colectare. În coloana 7 a aceluiaşi tabel este
prezentată calitatea estimată a apei din bazinul de colectare a apelor potenţial impurificate.
Tabel 3.5.3.1 –Calitatea apei potenţial impurificate colectate
Apă
Apă Apă
Apă Apă colectată în Apă colectată /
colectată în colectata de
colectată în colectată în zona evacuată în
zona pe
Indicator zona haldei zona haldei depozitului bazinul de 1.4
depozitului platforme şi
Rovina N(1) Rovina S(2) de minereu (4) (5) mil. m3(6)
(3) de pirită drumuri
sărac
[mg/l] [mg/l] [mg/l] [mg/l] [mg/l] [mg/l]
1 2 3 4 5 6 7
pH 7,6 8,85 8 7,0 7,9 8,36
As <0,003 <0,003 0,003 0,005 0,01 0,0046
Cu <0,003 <0,005 0,003 0,003 0,01 0,0057
Pb <0,003 <0,003 0,003 0,003 0,08 0,020
Zn 0,023 0,017 0,02 0,025 0,025 0,020
SO4 191,5 64 127 250 115,9 102,64
S2- <0,01 <0,01 0,01 2 0,01 0,03
(1)
– calitatea estimată a apei care va fi colectată în zona haldei Rovina N, estimată conform datelor
din Raportul de analiză nr. 10866/2010 eliberat de WESSLING S.R.L.
(2)
– calitatea estimată a apei care va fi colectată în zona haldei Rovina S, estimată conform datelor din
Raportul de analiză nr. 10866/2010 eliberat de WESSLING S.R.L.
(3),(4),(5)
calitatea estimate a apei care va fi colectată în zona depozitului de minereu sărac, a depozitului
de pirită şi a apelor colectate de pe platforme şi drumuri din perimetrul de exploatare, estimare
conform datelor furnizate de beneficiar
(6)
– calitatea estimată a apei care va fi colectată în bazinul situat aval de cariera Colnic
Cu toate că modul de captare separat al apelor potential impurificate şi convenţional curate,

nu conduce la ideea unor modificări ale calităţii apei văii Rovina, titularul de proiect a
considerat necesar să se asigure că proiectul minier nu va afecta în niciun fel calitatea apelor
văii Rovina motiv pentru care, aval de cariera Colnic, în zona bazinului de colectare de 1,4
milioane m3, înainte de deversarea văii Rovina în valea Bucureşci va fi amplasat un punct de
monitorizare a calităţii apei văii Rovina şi va fi construită o staţie de tratare a apelor.
85
tel., fax: 0362417055
pentru
În condiţii normale de funcţionare, apa din acumularea din aval de cariera Colnic va fi utilizată
ca apă de proces în uzina de preparare, fără a fi descărcată în valea Rovina, respectiv în p.
Bucureşci. În această idee, în cea mai mare parte a timpului, staţia de tratare va asigura
calitatea apei trimisă spre uzina de preparare. În situaţiile în care se ajunge la un excedent de
apă acumulată, respectiv la necesitatea evacuării unei părţi din apa acumulată, staţia de
tratare va putea asigura tratarea apei evacuate, astfel încât să nu fie afectată calitatea
receptorului natural.
Apele uzate rezultate de la uzina depreparare sunt reprezentate de:

-ape tehnologice uzate rezultate din deshidratarea concentratului minier, deshidratarea
piritei şi deshidratarea sterilului de preparare
-ape tehologice uzate rezultate din activităţi de intreţinere-spălare echipamente-utilaje
-apele menajere uzate generate la uzina de preparare
Calitatea estimată a apei tehnologice uzate rezultată la uzina de preparare,din activităţi
miniere este prezentată în tab.3.5.3.2.
Tabel 3.5.3.2 – Calitatea estimată a apei tehnologice uzate evacuate de la uzina de preparare
Apă evacuată de la uzina de
Indicator
preparare[mg/l](1)
pH 11,75
Cu 0,0246
Pb 0,4871
Zn SLD
Fe 0,0273
Mn 0,0127
Ni 0,0052
Cr 0,0169
Cd 0,0049
CCOMn 312,84
3-
NO 61,4
SO4 2- 925,9
(1)
- estimare conformă cu datele furnizate de beneficiar
Apele tehnologice uzate rezultate din deshidratarea concentratului minier, deshidratarea

piritei şi deshidratarea sterilului de preparare rezultă din procesul de flotaţie a minereurilor şi
de extragere a piritei din minereu. Procesul de flotaţie al minerurilor are drept scop
concentrarea mineralelor utile metalifere în perspectiva prelucrării ulterioare prin metode
metalurgice.
86
tel., fax: 0362417055
pentru
Principiul flotaţiei se bazează pe capacitatea de plutire (flotabilitate), legată în principal de

proprietăţile superficiale ale substanţelor, respectiv pe ridicarea tensiunii superficiale mineral-
apă şi scăderea tensiunii superficiale mineral-aer.
Acest lucru se realizează prin adăugarea în celulele de flotaţie a unor reactivi chimici care
modifică proprietăţile superficiale ale particulelor.
Reactivii chimici utilizaţi în activitatea uzinei de preparare a minereului vor fi:
-colectorii - substanţe organice care acţionează la suprafaţa mineralelor prin reacţii
chimice de chemosorbţie sau adsorbţie mărind caracterul hidrofob al mineralelor şi
facându-le să plutească mai uşor. Colectorii utilizaţi vor fi:xantatul izobutilic de sodiu,
xantatul amilic de potasiu, AEROPHINE 3418 (diizobutil difosfinat de sodiu), dialchil di
tiofosfat de sodiu, dialchil di tiofosfat de sodiu aditivat.
-spumanţii - substanţe capabile să diminueze tensiunea superficială a apei, formează şi
stabilizează spuma la barbotarea cu aer a amestecului apă-minereu măcinat. Spumantii
utilizaţi vor fi: POLYFROTH W55, MICB (metil-izobutil-carbinol), DOWFROTH
-alţi reactivi regulatori de mediu-ALCOMER 74L, acid sulfuric, silicat de sodiu
În celulele de flotaţie se va adăuga şi var cu rol de activant care potenţează efectul de flotare
în prezenţa colectorilor.
Modul de acţionare a reactivilor chimici în procesul de flotaţie demonstrează faptul că aceştia
se vor regăsi la suprafaţa concentratului - produs comercial de flotaţie şi, în condiţiile unei
reţete şi a unei dozări corecte, doar în cantităţi nesemnificative în ape sau în sterilul de
flotaţie.
Dozarea reactivilor chimici în procesul de flotaţie, conform reţetelor tehnologice, se va face
controlat, cu contorizarea cantităţilor de reactivi utilizate.
Se vor efectua analize ale tulburelii de steril evacuate la îngroşătoarele de steril şi în funcţie
de concentraţia metalelor utile din tulbureală se va putea efectua bilanţul masic al cantităţilor
de reactivi chimici, optimizând procesul de dozare a reactivilor în procesul de flotaţie astfel
încât aceştia să nu se regăsească în tulbureala de steril.
Apa rezultată din procesul de filtrare a sterilului de preparare va fi recirculată în procesul de
flotaţie,împreună cu celelalte ape rezultate din filtrarea produselor miniere. Gradul de
recirculare a acestor ape va fi de 94,1%.
Apa evacuată (purjă) din procesul de flotaţie, împreună cu:
-alte ape tehologice uzate generate în procesul de preparare a minereurilor,
87
tel., fax: 0362417055
pentru
-apele tehologice uzate rezultate din activităţi de intreţinere-spălare echipamente-utilaje,

-apele menajere uzate generate la uzina de preparare,
vor fi descărcate, după o prealabilă tratare, în canalizarea menajeră a localităţii Bucureşci.
Pentru a satisface condiţiile de calitate pentru evacuarea în canalizarea menajeră, apele
tehnologice uzate rezultate din activităţi miniere vor fi tratate într-o staţie de tratare situată în
partea estică a uzinei de preparare.
În această fază de proiectare, datele privind calitatea apelor uzate/potenţial impurificate care
pot fi puse la dispoziţie de către beneficiar sunt doar cele care privesc apele generate strict
din activităţile miniere.
3.5.5 Măsuri de reutilizare apelor uzate/potenţial impurificate
Excedentul de apă colectat în carierele Rovina şi Colnic (o parte din apa colectată pe
suprafaţa carierelor va fi utilizată la forarea găurilor de mină din cariere) va fi evacuat în
canalele de gardă ale carierelor şi apoi va fi dirijat la bazinul de 40000 m3 situat amonte de
cariera Colnic.
Apele potenţial impurificate colectate pe suprafeţele depozitelor de steril Rovina Nord şi
Rovina Sud vor fi colectate în bazinul de 40000 m3 situat amonte de cariera Colnic.
Apele potenţial impurificate de pe suprafeţele depozitului de minereu sărac şi a depozitului de
pirită vor fi colectate în acumularea (1,4 milioane m3) situată aval de cariera Colnic.
Tot în acumularea (1,4 milioane m3) situată aval de cariera Colnic se va descărca şi apa
acumulată în bazinul de 40000 m3, acesta din urmă având doar rolul de colecta şi de a
decanta apele potenţial impurificate din zona carierelor şi a depozitelor de steril.
Apa din acumularea situată aval de cariera Colnic (acumulare cu o capacitate de 1,4 milioane
m3) va fi în totalitate utilizată ca şi apă de proces în uzina de preparare. Doar în situaţii
excepţionale (oprire din funcţionare a uzinei de preparare, precipitaţii excedentare, etc.) şi
numai după o prealabilă verificare a calităţii apei evacuate (urmată de tratare, dacă este
cazul), o parte din apa acumulată va fi descărcată în receptori naturali (valea Rovina, amonte
de confluenţa sa cu pârâul Bucureşci).
În mod curent, apa acumulată aval de cariera Colnic va reprezenta între 28% şi 85 % din
cantitatea de apă utilizată la uzina de preparare.
88
tel., fax: 0362417055
pentru
3.3 Solul şi subsolul
Activitatea care se va desfăşura în cadrul perimetrului de exploatare Rovina va putea afecta

calitatea solului prin:
-excavarea solului din zona de amplasare a carierelor Rovina şi Colnic
-depunerea pe suprafaţa solului a deşeurilor miniere (steril de exploatare şi steril de
preparare)
-excavarea solului pentru diferitele amenajări aferente proiectului de investiţie (drumuri
industriale, incinta uzinei de preparare, platforma tehnică)
-posibile scurgeri de carburanţi, lubrifianţi, reactivi de flotaţie pe suprafaţa solului
-excavarea, prin surpare, fără rambleere a minereului din mina V. Gârzii-Cireşata
Relieful din zona de amplasare a perimetrului de exploatare Rovina va fi modificat, prin

transferul pozitiv/negativ de mase mari, dintr-o formă de relief în alta. Vor fi generate o serie
de pseudoforme de relief pozitive, respectiv haldele de steril şi depozitele de pirită şi de
minereu sărac. Aceste transformări pot provoca procese de eroziune la suprafaţa acestor
depozite şi modificări ireversibile de microclimat. Din cauza excavărilor, pe terenurile din zonă
este afectată biodiversitatea, poate avea loc o modificare geochimică naturală a elementelor
solului şi se poate schimba regimul apelor subterane.
Prin implementarea proiectului minier Rovina se estimează apariţia unor modificări
geomorfologice în zona amplasamentului, cum ar fi:
-modificarea terenurilor prin lucrări de inginerie, minerit, excavaţii şi terasamente;
-posibil drenajul minelor;
-potenţarea eroziunii terenurilor prin schimbarea covorului vegetal;
-efecte asupra geometriei hidraulice şi debitului de material solid prin amenajări de baraje
şi alte lucrări hidrotehnice pe albie.
Efectele activităţii proiectate asupra calităţii solului vor consta în principal în schimbarea, cel
puţin temporară, a categoriilor de folosinţă a terenurilor din zona de amplasare a lucrărilor
miniere şi a amenajărilor care vor deservi activitatea minieră.
De pe o suprafaţă de teren de peste 350 ha solul va fi îndepărtat, această suprafaţă urmând
să fie ocupată, pentru o perioadă de cel puţin 20 de ani de construcţii şi amenajări aferente
lucrărilor miniere care se vor desfăşura în cadrul perimetrului de exploatare Rovina.
89
tel., fax: 0362417055
pentru
Odată cu închiderea lucrărilor de exploatare o parte din suprafeţele afectate prin îndepărtarea
solului vor fi reacoperite cu sol şi cu vegetaţie, altele vor primi noi funcţiuni, conform unui plan
de amenajare teritorială bine argumentat şi agreeat de comunităţile din zonă.
Este însă de remarcat faptul că prin amenajarea şi funcţionarea lucrărilor miniere la suprafaţă
şi a construcţiilor/amenajărilor care să deservească activitatea minieră de la suprafaţă,
activitatea minieră din subteran şi activitatea de preparare a minereurilor, suprafeţele de sol
afectate vor fi doar cu puţin mai mari, dacă nu chiar egale, cu suprafeţe de pe care se va
înlătura solul.
Măsurile de limitare a spălării depozitelor de minereu şi de steril de către apele de suprafaţă
şi de către apele pluviale, corelate cu măsurile de monitorizare şi combatere a fenomenului
de generare a apelor acide, va face ca posibilitatea transportului de poluanţi din depozitele de
deşeuri miniere, din depozitul de minereu sărac şi din depozitul de pirită către suprafeţele de
sol neocupate de lucrări miniere şi/sau către subsol să fie redusă la valori minime.
În zona minei V. Gârzii-Cireşata, datorită metodei de exploatare care va fi utilizată, va fi

afectată o suprafaţă de teren situată deasupra zonei în care se va face exploatarea. Terenul
de deasupra exploatării miniere subterane se va scufunda şi, cel puţin pentru perioada în
care exploatarea minieră subterană va fi activă, nu va putea fi utilizat pentru nici un fel de
activitate.
Scufundarea maximă finală se va face la adâncimi cuprinse între 31,66 m şi 44,409 m., iar
suprafaţa albiei de scufundare, în proiecţie orizontală, va fi de cca. 110 ha.
Proiectul prevede o serie de lucrări pentru protejarea calităţii solului, dintre care:
-decopertarea solului de pe amplasamentele viitoarelor amenajări miniere (cariere, halde
de steril, depozit de minereu sărac, depozit de pirită) şi depozitarea lui într-un depozit de
sol vegetal.
-executarea lucrărilor de drenare şi de colectare în tubaje/tunele a apelor de suprafaţă de
pe amplasamentul depozitelor miniere (halde de steril, depozit de minereu sărac, depozit
de pirită)
-executarea canalelor de gardă pe conturul depozitelor miniere (halde de steril,depozit de
pirită, depozit de minereu sărac) şi descărcarea apelor colectate de aceste canale aval, pe
direcţia de curgere a apelor de suprafaţă, de depozitele de deşeuri miniere
90
tel., fax: 0362417055
pentru
-extragerea piritei din minereu şi depozitarea ei într-un depozit special amenajat

-amenajarea unor depozite pentru pirită şi pentru minereul sărac care să nu permită
contactul materialelor depozitate cu solul
-aplicarea unor tehnici de depunere a deşeurilor miniere în haldele de steril care să
favorizeze inhibarea fenomenului de producere a apelor acide
-amenajarea unor facilităţi pentru monitorizarea riguroasă a tendinţei de apariţie a
fenomenului de acidifiere a apelor care spală depozitele de steril, depozitul de minereu
sărac şi depozitul de pirită
-amplasarea rezervoarelor de carburanţi într-o cuvă care să colecteze toate eventualele
scurgeri necontrolate de carburanţi
-depozitarea lubrefianţilor şi a reactivilor de flotaţie în depozite special amenajate, astfel
încât să fie minimizată posibilitatea contactului materialelor depozitate cu solul
-aplicarea unui sistem strict de monitorizare a stării tehnice a instalaţiilor, echipamentelor,
utilajelor, amenajărilor, astfel încât să se minimizeze posibilitatea producerii unor
accidente/avarii cu posibile efecte asupra calităţii solului.
3.4 Vegetaţia şi fauna
3.4.1 Impactul prognozat în perioada de construcţie
Pe termen scurt, sunt estimate modificări semnificative faţă de calitatea actuală a vegetaţiei şi
a faunei. Pot fi luate în considerare doar eventuale modificări ale calităţii vegetaţiei
determinate de pierderea unor suprafeţe de teren datorate surpărilor miniere şi eventuale
modificări ale calităţii vegetaţiei şi faunei determinate de apariţia unor noi cursuri de apă
poluate de descărcările necontrolate de ape de mină. Prin aplicarea proiectului, categoriile de
folosinţă din zona de influenţă a proiectului se vor modifica pe termen lung, ceea ce
reprezintă un impact direct, de lungă durată şi parţial ireversibil. Acolo unde există o
schimbare a categoriei de folosinţă, prin scoateri definitive de suprafeţe din fondul forestier
naţional, impactul este direct, pe termen lung şi se manifestă pe plan strict local. În faza de
construcţie se va înregistra un impact important prin îndepărtarea covorului vegetal de pe
amplasamentul uzinei de prelucrare a minereului, al depozitelor de deşeuri miniere şi al
traseelor drumurilor de acces.
Astfel, dispariţia unor habitate va atrage de la sine şi dispariţia unor specii de fungi şi plante
91
tel., fax: 0362417055
pentru
care sunt legate de acele habitate. De asemenea o serie întreagă de nevertebrate (ortoptere,
araneide, moluşte, larve de insecte, heteroptere, himenoptere, etc.) cu mobilitate scăzută vor
fi serios afectate. Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea unor
populaţii. Speciile mai puţin impactate de lucrările specifice fazei de construcţie sunt cele care
au o independenţă mai mare. Dintre acestea amintim speciile de păsări şi mamifere. Deosebit
de importantă este perioada în care se desfăşoară lucrările. Speciile de nevertebrate sunt
foarte sensibile la impact în primele stadii de dezvoltare, respectiv stadiul de ou, stadiul larvar
şi stadiul de pupă.
În ceea ce priveşte vertebratele, impactul este maxim în perioada de reproducere şi în
primele stadii de dezvoltare.
Luând principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul impact,
prezentat în continuare.
3.4.1.1 Impactul asupra amfibienilor
Speciile de amfibieni identificate în zona de studiu sunt strâns legate de zonele umede.
Dispariţia acestor habitate determină dispariţia speciilor de amfibieni. Toate speciile
menţionate în liste depun ouă în apele curgătoare sau stătătoare, având stadiul larvar acvatic.
La salamandră dezvoltarea completă la stadiul de adult se desfăşoară pe durata a patru ani,
perioadă în care indivizii prezintă vulnerabilitate crescută, din punct de vedere al modificărilor
de habitat. Prezenţa a unui număr relativ ridicat de amfibieni în regiunea proiectului, regiune
afectată de activităţi miniere istorice, de poluare cu substanţe chimice, cu trafic industrial
relativ, arată că amfibienii pot supravieţui chiar în prezenţa acestor activităţi. Concluzionând
putem spune că impactul asupra acestor specii va fi semnificativ, dar se va limita la nivel local
punctual. Toate speciile citate sunt comune pentru România.
Amfibienii, care sunt mai puţin mobili decât păsările sau mamiferele, sunt foarte dependenţi
de anumite habitate. Pierderea unor zone umded va duce la o posibilă pierdere semnificativă
de arii de înmulţire pentru amfibieni. Speciile de amfibieni expuse riscului sunt
cele prezentate anterior, toate citate ca vulnerabile de IUCN. Cum speciile asociate zonelor
umede sunt în general rare şi chiar neobişnuite în zona de influenţă a proiectului, posibila
afectare a acestor habitate reprezintă un impact semnificativ la scară locală. Însă posibila
pierdere a acestor comunităţi nu va avea un impact semnificativ asupra populaţiilor de
ansamblu ale acestor specii.
92
tel., fax: 0362417055
pentru
3.4.1.2 Impactul asupra reptilelor
Reptilele identificate sunt legate de habitatele de pădure, pajişte şi stâncării. Reptilele sunt
slab reprezentate în zona proiectului, dar totuşi prezente cu toată activitatea nocivă a
sistemului de exploatare funciară din trecut, precum şi a lipsei măsurilor de protecţie. Cele
mai multe sunt specii commune, astfel că posibila dispariţie unor populaţii mici din zona
centrală a proiectului nu vor afecta major populaţiile din regiune sau pe plan naţional.
3.4.1.3 Impactul asupra păsărilor
Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, vor avea mai puţin de suferit de pe urma
proiectului. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor, în care sunt
strâns legate de locurile de cuibărit. Având în vedere faptul că cele mai multe dintre specii
cuibăresc în habitate forestiere, acestea vor fi direct afectate de dezvoltarea proiectului mai
ales în fazele de construcţie, când va fi realizată defrişarea. Din fericire pădurea este bine
reprezentată în zonele din apropiere, iar suprafeţe de teren acoperite cu vegetaţie forestieră
vor fi păstrate în perimetrul proiectului. Acestea vor fi interconectate în Reţeaua Ecologică
Funcţională Compensatorie. De asemenea se constată un fenomen accentuat de împădurire
naturală a păşunilor din amplasament și zonele învedinate, astfel încât suprafeţele habitatelor
receptoare sunt suficiente pentru a susține populaţiile dizlocate. Se va înregistra şi o posibilă
afectare a faunei ornitologice, datorată utilajelor de transport, a materialelor de construcţie, a
exploatării din carierelor. Păsările pot fi afectate de zgomot, trafic, noxe din aer, etc., de
aceea se vor lua măsuri pentru limitarea acestora, prin folosirea unor utilaje moderne, cu
standarde tehnice ridicate, prin respectarea graficelor de verificare tehnică, a tehnologiilor de
lucru avizate. Speciile de păsări cu statut special adăpostite în arboretele forestiere sunt
localizate în zone de limită a amprentei proiectului1 şi nu vor fi afectate, deoarece aceste
habitate sunt localizate în afara sferei de influenţă a proiectului. Păsările caracteristice
celorlalte tipuri de habitate pot avea şi ele de suferit prin pierderea acestora. Datorită faptului
că nu există specii strict localizate exclusiv în habitate specifice zonei proiectului şi că
habitatele din zona amprentei proiectului sunt larg reprezentate în regiune, speciile nu vor fi
afectate la nivel regional şi/sau naţional. În concluzie se poate prognoza o deplasare la scară
locală a populaţiilor speciilor de păsări din zonele cu habitate deteriorate sau distruse către
zonele din jur cu habitate care oferă condiţii bune de viaţă.
1
Trebuie corelate cu inventarul custodelui sitului Natura 2000.
93
tel., fax: 0362417055
pentru
3.4.1.4 Impactul asupra mamiferelor
Mamiferele de talie medie/mare fiind foarte mobile, vor părăsi această zonă stabilindu-se în
zonele din jurul amplasamentului. O bună gospodărire a habitatelor din aceste zone va
atenua impactul. Liliecii vor fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire, dar şi a
locurilor în care aceştia formează colonii estivale sau hibernale. Habitatele de hrănire din
apropierea amprentei proiectului nu vor fi afectate. Speciile de interes cinegetic nu sunt bine
reprezentate în zona implementării proiectului.
Suprafeţele din FV, afectate de proiect, sunt foarte mici, raportat la suprafaţa totală a lui.
Bonitatea terenurilor din zona proiectului este redusă, iar impactul antropic, puternic.
Speciile de talie mare vor părăsi zona proiectului retrăgându-se spre habitatele din
vecinătate.
Din analiza tuturor criteriilor de evaluare rezultă:
-amplasamentul obiectelor din cadrul proiectului de investiţii propus sunt astfel stabilite
încât să nu aducă prejudicii mediului natural, dar pot apărea efecte de discomfort local şi
provizoriu, datorat ridicarea nivelului zgomotului şi vibraţiilor provenit de mijloacele care
transportă materialele utilizate în construcţie şi reamenajare, şi de la utilajele cu care se
lucrează;
-reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de lucrări, în cazul în care nu s-a putut evita
unele ocupaţii ale habitatelor, se va face cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare;
-propunerile implementării proiectului nu schimbă condiţiile de habitat, nu fragmentează şi
nu reduce suprafaţa habitatelor, deoarece se evită la maximum acest lucru, iar unde nu se
pot evita, se vor prevedea măsuri compensatorii;
-propunerile implementării proiectului nu afecteaza speciile de flora şi faună din zonă,
nefiind intervenţii în arealul acestora, cu excepţia unor perioade scurte şi intermitente,
datorate ridicării nivelului de emisii în aer (particule, NOx, SO2, CO, etc.) ca urmare a
funcţionării motoarelor vehiculelor transportatoare şi utilajelor;
-propunerile implementării proiectului nu au impact asupra rutelor de migraţie;
-propunerile implementării proiectului nu au impact asupra dinamicii şi evoluţiei
ecosistemelor, iar acolo unde apar, se propun măsuri de micşorare/limitare şi compensare
a acestora.
În etapa de construcţie, deci pe termen mediu, implementarea proiectului are impact neutru
asupra formaţiunilor habitatelor din zonă.
94
tel., fax: 0362417055
pentru
În această etapă pot apărea efectele impactului maxim, deoarece se intervine în timp scurt şi
pe toate zonele afectate de proiect, iar durata acestui fenomen este întotdeauna limitat la
maximum, prin concentrarea la maximum a resurselor constructorului şi presiunea sporită a
investitorului.
Este obligatorie declaşarea măsurilor de compensare încă din etapa premergătoare acesteia,
mai ales în ceea ce priveşte lucrările de înfiinţare de perdele forestiere şi a culoarelor
ecologice compensatorii, ce pot să-şi îndeplinească integral funcţiile în 3 până la 7 ani după
înfiinţarea lor.
3.4.2 Impactul prognozat în perioada de funcţionare

încât să nu aducă prejudicii mediului natural, dar pot apărea efecte de discomfort local şi
provizoriu, datorat ridicarea nivelului zgomotului şi vibraţiilor provenit de mijloacele care
transportă materiile prime utilizate;
unele ocupaţii ale habitatelor, se va face progresiv, concomitent cu terminarea definitivă a
lucrărilor într-o zonă, cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare;
-propunerile implementării proiectului nu afecteaza speciile de floră şi faună din zonă,
nefiind intervenţii în arealul acestora, cu excepţia unor perioade scurte şi intermitente,
datorate ridicării nivelului de emisii în aer (particule, NOx, SO2, CO, etc.) ca urmare a
funcţionării motoarelor vehiculelor transportatoare şi utilajelor;
a acestora.
În etapa de funcţionare, deci pe termen lung, implementarea proiectului are impact neutru
asupra formaţiunilor habitatelor din zonă.
95
tel., fax: 0362417055
pentru
3.4.3 Impactul prognozat în perioada de încetare a activităţii
În faza de încetare a activităţii, odată cu renaturarea zonei afectate, păsările vor fi printre
primele organisme care-şi vor reface efectivele în zona proiectului. Păsările nu vor părăsi de
fapt habitatele din afara zonei de maximă impactare a proiectului, lucru dovedit de prezenţa
lor în zonă, în condiţiile unor habitatele impactate din prezent. După închidere şi renaturare,
populaţiile de mamifere din zona de impact se vor reface pe cale naturală sau prin repopulări.
În această etapă habitatele folosite de amfibieni vor fi mult înbunătăţite, chiar în comparaţie
cu starea actuală a habitatelo, ei şi reptilele vor repopula zona proiectului din populaţiile
neafectate de la periferia şi din apropierea zonei proiectului. În cazul în care va fi nevoie,
Compania va trebui să suporte costurile reintroducerilor acelor specii la care se va considera
că repopularea naturală va fi greu de realizat. Pentru speciile de interes cinegetic se poate
conchide că după închidere şi renaturare, populaţiile de mamifere din zona de impact se vor
reface pe cale naturală sau prin repopulări. Modificarea suprafeţelor zonelor împădurite, cât şi
a suprafeţelor de teren arabil, fâneţe, păşuni, izlazuri produsă din cauza implementării
proiectului are un impact redus în ceea ce priveşte suprafaţa fondului de vânătoare (FV) pe
categorii de folosinţă. Având în vedere antropizarea, precum şi activitatea antropică intensă
din zonă, toate aceste mamifere se află în zonă limitrofă habitatului optim sau la limita
posibilului de trai. Acest lucru se poate observa şi din schiţa hrănitorilor şi sărăriilor amplasate
pe FV din zona studiată, acestea fiind localizate în afara zonei de amplasament al proiectului.
Toate aceste specii se găsesc în afara perimetrului în cauză, în interiorul perimetrului se pot
găsi sporadic sau în trecere.
În faza de exploatare, traficul pe drumurile de acces şi alte căi rutiere creează posibilitatea
creşterii ratei mortalităţii ca urmare a impactului cu vehicule. Potenţialul perturbării faunei prin
zgomot, vibraţii şi surse vizuale este prezent în toată zona studiată, cu precădere în zonele
adiacente carierelor, uzinei de prelucrare şi drumurilor industriale.
încât să nu aducă prejudicii mediului natural, iar retragerea progresivă, concomitant cu
încetarea activităţii pot avea un effect benefic;
unele ocupaţii ale habitatelor, se încheie progresiv, concomitant cu terminarea definitivă a
lucrărilor într-o zonă, cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare;
96
tel., fax: 0362417055
pentru

-propunerile implementării proiectului nu afectează speciile de flora şi faună din zonă,
nefiind intervenţii în arealul acestora, fiind compensate integral la finele perioadei de
funcţionare;
a acestora.
În etapa de încetare a activităţii, deci pe termen scurt, implementarea proiectului are impact
neutru asupra formaţiunilor habitatelor din zonă.
3.5 Aşezările umane
Activitatea minieră din perimetrul de exploatare Rovina va avea, în mod cert, influenţe asupra
activităţilor economice locale.
Activităţile economice locale pot fi influenţate pozitiv prin:
-susţinerea directă a dezvoltării economice locale şi microregionale prin contractarea cu
furnizori locali şi microregionali de produse şi servicii necesare tuturor etapelor de viaţă ale
proiectului minier,
-promovarea şi susţinerea directă, sau în parteneriat, pentru atragerea de finanţări a APL şi
ONG de dezvoltare locală şi microregională şi a celor profesionale sectoriale pentru
dezvoltarea activităţilor economice alternative în zonă (infrastructură, servicii suport,
educaţie antreprenorială, microfinanţare start – up).
Totodată, dezvoltarea activităţilor miniere va putea avea şi influenţe negative asupra
activităţilor economice locale prin:
-concurenţă creată altor ramuri economice locale prin recrutarea selectivă a capacităţilor
profesionale şi manageriale (nivel de educaţie şi calificare) în activităţile proiectului, pe
baza avantajelor salariale şi de carieră.
-concurenţa economică disproporţionată poate conduce la creşterea suprafeţelor de
terenuri „brownfields” şi a celor înţelenite, la nivel local şi microregional, prin reducerea,
încetarea altor activităţi economice.
97
tel., fax: 0362417055
pentru
-creşterea valorilor imobiliare la nivel local şi microregional - sursă de conflict pentru

(transferul) dreptul de proprietate asupra valorilor imobiliare
11.5 Impactul potenţial asupra condiţiilor de viaţă
Punerea în funcţiune a capacităţilor de producţie proiectate va avea atât efecte pozitive, cât şi
efecte negative asupra mediului social şi asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei.
Dintre efectele pozitive asupra mediului social şi asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei pot fi
amintite:
-crearea premiselor socio – economice de stopare a declinului demografic al zonei (micro
regiune) şi iniţierea creşterii şi stabilizării populaţiei tinere.
-susţinerea directă sau în parteneriat pentru atragerea de finanţări ale APL şi ONG de
dezvoltare locală – microregională în:
-reabilitarea, modernizarea, dotarea unităţilor de învăţământ (grădiniţe – şcoli primare/
gimnaziale - liceu – colegiu),
-creşterea capacităţii profesionale a corpului didactic şi creşterea accesibilităţii grupurilor
defavorizate la educaţie, în zona proiectului şi vecinătate, pentru asigurarea funcţionării
piramidei educaţionale, furnizorul resursei umane necesare proiectului minier şi
planurilor de dezvoltare microregionale.
-susţinerea directă a relaţiilor cu mediul universitar - academic (tutoriat şi burse pentru
educaţie, cercetare aplicativă şi participare la evenimente ştiinţifice, a schimbului de
cunoştiinţe în reţele internaţionale) în toate domeniile de activitate ale companiei.
-stoparea directă şi indirectă (prin furnizorii contractaţi) a evoluţiei şomajului şi fenomenelor
colaterale (munca la negru) şi creşterea ocupării forţei de muncă în microregiune prin:
-crearea de noi locuri de muncă
-diversificarea meseriilor solicitate de noile locuri de muncă
-creşterea nivelului şi a mobilităţii profesionale a angajaţilor prin programul intern de
instruire.
-promovarea şi susţinerea directă sau în parteneriat pentru atragerea de finanţări a APL şi
ONG de dezvoltare locală – microregională pentru:
-crearea, extinderea, modernizarea şi dotarea centrelor de formare profesională,
-lansarea de programe de formare profesională pentru alte meserii solicitate de
obiectivele planurilor de dezvoltare locală, microregională.
98
tel., fax: 0362417055
pentru
-susţinerea dezvoltării furnizorilor de servicii pe piaţa forţei de muncă (toate măsurile

active):
-direct, contractual, pentru furnizarea de servicii specifice companiei
-indirect, partenerial, pentru furnizarea de servicii solicitate:
-defensiv - de atenuarea problematicii pieţei muncii locale şi microregională.
-ofensiv - de planurile de dezvoltare locale, microregionale.
-susţinerea directă sau în parteneriat pentru atragerea de finanţări a APL şi ONG de
dezvoltare locală – microregională în:
-reabilitarea, modernizarea, dotarea unităţilor medicale locale, micro - regionale
-creşterea capacităţii profesionale a corpului medical şi creşterea accesibilităţii grupurilor
defavorizate la servicii de sănătate, în zona proiectului şi vecinătate, pentru asigurarea
protecţiei sănătăţii şi creşterea calităţii vieţii locuitorilor din zona proiectului.
Dintre posibilele efecte negative ale activităţii miniere proiectate asupra mediului social şi
asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei se pot enumera:
-afectarea a 10 gospodării situate în zona localităţii Remetea (între halda Rovina Nord şi
drumul industrial de acces la cariera Remetea). Şase dintre aceste gospodării vor fi
acoperite de depunerile de steril din halda Rovina Nord. Pentru aceste gospodării, implicit
pentru proprietarii acestora (persoane în vârstă) se propune strămutarea.
-presiune antropică a proiectului asupra populaţiei stabilite în satele din zona operaţională
a proiectului, care poate să conducă la emigrări, strămutari ale unor grupuri de populaţie în
alte zone similare, în căutarea unui stil de viaţă tradiţional rural, ecologic;
-afectarea procesului educaţional în unităţile de învăţământ în satul Rovina, din zona
activităţilor proiectului (aer, sol, vibraţii, zgomot);
-sursă de poluare fizică (lucrările miniere) şi stress a populaţiei din vecinătatea activităţilor
proiectului,
-agravarea stării de sănătate a unor grupuri de populaţie vulnerabil din imediata apropiere
a activităţilor proiectului minier (ex. vârstnici, bolnavi cronici, etc);
-neadaptarea forţei de muncă locale la standardele profesionale ale meseriilor solicitate de
tehnologiile aplicate şi/ sau principiile şi procedurile de calitate ale proiectului minier.
Un proiect de amploarea celui propus de S.C. SAMAX ROMANIA S.R.L. nu poate să nu
genereze nemulţumiri în cadrul publicului.
99
tel., fax: 0362417055
pentru
Nu întotdeauna nemulţumirile publicului sunt legate de aspecte concrete ale proiectului care
ar urma să fie implementat, ci, de multe ori, o categorie numeric importantă de persoane
nemulţumite este reprezentată de persoanele care se vor împotrivi schimbărilor de orice fel
din zona lor de reşedinţă. În faţa unor astfel de categorii orice argumente în favoarea
proiectului sunt de prisos, atâta timp cât proiectul generează schimbări perceptibile în situaţia
iniţială a zonei.
Exceptând categoria de persoane menţionată anterior, proiectul de exploatare a zăcămintelor

cupro-aurifere de la Rovina, Colnic şi V.Gărzii-Cireşata poate nemulţumi:
-persoanele ale căror terenuri/proprietăţi vor fi ocupate de activităţile proiectate,
-persoanele ale căror gospodării se vor afla la distanţe relativ mici de căile de transport
industriale, de cariere, de depozitele de steril şi de minereu sărac,
-persoanele care nu se vor regăsi, din varii motive, printre beneficiarii diferitele programe
de servicii sau dezvoltare socială susţinute de S.C SAMAX ROMANIA S.R.L., respectiv
persoanele care nu vor fi angajate în activitatea proiectată;
-persoanele care desfăşoară activităţi comerciale în zonă şi ale căror venituri vor putea fi
diminuate de activităţi noi care se vor dezvolta odată cu implementarea proiectului
100
tel., fax: 0362417055
pentru
4. Măsuri pentru limitarea impactului asupra factorilor de mediu
4.1 Măsuri pentru limitarea impactului asupra aerului
Instalaţiile de concasare a minereului (din carierele Colnic şi Rovina şi din mina V. Gârzii-
Cireşata) vor fi prevăzute cu echipamente de reţinere a pulberilor. Tipul şi caracteristicile
acestui echipament nu sunt deocamdată disponibile.
Activităţii de exploatare a minereurilor din cariere şi din subteran îi sunt specifice, în general,
surse de poluare atmosferică ale căror emisii nu pot fi captate în vederea epurării, reţinerii
pulberilor şi/sau dispersării poluanţilor în atmosferă (derocarea cu materiale explozive,
încărcarea materialului derocat, transportul materialului derocat cu autocamioane, etc.).
Pentru cea mai mare parte a surselor de poluare atmosferică din activitatea de exploatare a
minereului din perimetrul de exploatare Rovina nu este posibilă utilizarea unor instalaţii pentru
controlul emisiilor.
Sunt însă disponibile, şi vor trebui aplicate, o serie de tehnici menite să reducă emisiile de
poluanţi atmosferici, în special emisiile atmosferice de pulberi.
Estimările preliminare asupra cantităţilor de poluanţi emise în atmosferă din fiecare din
principalele activităţi miniere care se vor desfăşura în perimetrul de exploatare Rovina sunt
centralizate în tabelul 4.1.1.
Tabel 4.1.1 – Cantităţi de poluanţi emise în atmosferă

pulberi pulberi
CO NOx SOx
Operaţie/Poluanţi emişi totale sedimentabile
[kg/zi] [kg/zi] [kg/zi] [kg/zi] [kg/zi]
carierele Rovina şi Colnic (cumulat)
derocare cu materiale explozive 311,92 73,39 9,17 6326 5703
încărcare în mijloace de transport 32,29 144,46 19,34 43,52 39,31
transport cu autocamioane 2726 2041 77,14 345,8 37,24
concasare primară minereu - - - 2000 1800
Total 3070,21 2258,85 105,65 8715,32 7579,55
mina V. Gârzii-Cireşata
derocare cu materiale explozive 132,2 66,1 5,08 1271 1143
încărcare în mijloace de transport 3,27 15,13 2,03 6,55 4,52
transport cu autocamioane 1303,4 977,5 45,22 239,4 21,28
concasare primară minereu - - - 2000 1800
Total 1438,87 1058,73 52,33 3516,95 2968,8
101
tel., fax: 0362417055
pentru
Datele prezentate în tabelul 4.1.1 arată că:

-pentru activităţile desfăşurate în carierele Rovina şi Colnic:
-transportului minereului/sterilului cu autocamioanele îi este asociată cea mai mare
cantitate de monoxid de carbon emisă în atmosferă
-derocării cu materiale explozive îi este asociată cea mai mare cantitate de pulberi
emisă în atmosferă
-transportului minereului şi a sterilului cu autocamioanele îi sunt asociate cele mai mari
cantităţi emise de oxizi de azot şi oxizi de sulf şi cantităţi semnificative de pulberi
-concasării primare a minereului îi sunt asociate cantităţi semnificative de pulberi emise
în atmosferă
-pentru activitatea desfăşurată în mina v. Gârzii-Cireşata:
-transportului minereului/sterilului cu autocamioanele îi este asociată cea mai mare
cantitate de monoxid de carbon emisă în atmosferă
-transportului minereului şi a sterilului cu autocamioanele îi sunt asociate cele mai mari
cantităţi de oxizi de azot şi de oxizi de sulf emise în atmosferă
-concasării primare a minereului îi sunt asociate cele mai mari cantităţi de pulberi emise
în atmosferă
Datele de mai sus arată în mod clar că operaţiile din procesul tehnologic pentru care vor
trebui găsite prioritar metode eficiente de reducere a emisiilor atmosferice sunt transportul
minereului şi sterilului cu autocamioanele, derocarea cu materiale explozive şi concasarea
primară a minereului.
Pentru toate aceste activităţi, vor trebui limitate în primul rând emisiile atmosferice de pulberi.
Pentru instalaţiile de concasare a minereului sunt prevăzute echipamente de reţinere a
pulberilor generate.
S.C. SAMAX ROMANIA S.R.L. şi viitorul proiectant al instalaţiilor tehnologice vor trebui să
ţină cont de faptul că datele preliminare de calcul arată că eficienţa acestor echipamente va
trebui să fie foarte ridicată pentru a asigura protejarea eficientă a calităţii aerului.
Cantitatea de pulberi estimată să fie emisă în atmosferă de pe drumurile industriale şi de pe

căile de transport din subteran, ca urmare a utilizării acestora pentru transportul minereului şi
102
tel., fax: 0362417055
pentru
a sterilului cu mijloace de transport auto, este mare şi poate ridica probleme atât pentru
activitatea din cariere, cât şi pentru activitatea din subteran.
Distanţa relativ mică de la drumurile industriale din zona carierelor Colnic şi Rovina până la
cele mai apropiate gospodării nu va asigura o zonă tampon suficient de mare pentru a proteja
eficient calitatea aerului din zonele locuite. Ca atare, pentru reducerea cantităţii de pulberi
emisă în atmosferă de pe căile de transport rutier considerăm că sunt necesare măsuri
eficiente de reducere a emisiilor de pulberi, simpla umectare a suprafeţelor de transport
nefiind suficientă în acest caz.
Cantitatea mare de pulberi emisă în atmosfera din subteran va impune şi o dimensionare
corespunzătoare a instalaţiei de aeraj pentru a preîntîmpina deteriorarea calităţii aerului din
mină.
4.2 Măsuri pentru limitarea impactului asupra apei
Cantitatea de apă prelevată din sursa de apă pentru exploatarea minieră va fi controlată prin
sisteme de contorizare cu care va fi echipată instalaţia proiectată.
Reducerea impactului asupra sursei de apă se va realiza şi prin minimizarea cantităţii de apă
care va fi prelevată din sursa de apă.
Minimizarea cantităţii de apă prelevată se va face prin utilizarea:
-apei recuperate din procesul tehnologic
-apei potenţial impurificate de activităţile proiectate
Măsurile de prevenire a poluării accidentale a apelor sunt:

-amenajarea de drenuri şi tubarea cursurilor de apă (permanente şi nepermanente) din
zona de amplasare a haldelor Rovina N şi Rovina S
-tubarea văii Baroc de la obârşia sa (zona de amplasare a carierei Rovina) până la
confluenţa cu valea Rovina.
-săparea unui tunel, care va ocoli prin partea de vest cariera Colnic, care va conduce apele
văii Rovina aval de cariera Colnic.
-colectarea apelor pluviale potenţial impurificate de pe depozitele de steril de exploatare,
depozitul de pirită şi de pe depozitul de minereu şi utilizarea lor în fluxul de preparare a
minereului
-amenajarea unui bazin colector de 40000 m3 amonte de cariera Colnic
-amenajarea unui bazin colector de 1,4 milioane m3, aval de cariera Colnic
103
tel., fax: 0362417055
pentru
-construirea unei staţii de tratare a apelor potenţial impurificate acumulate, amplasată aval
de bazinul de acumulare de 1,4 milioane m3, unde va exista şi un punct de monitorizare a
calităţii apei colectate.
-utilizarea unor instalaţii specifice de tratare a apelor uzate şi pluviale evacuate de pe
platforma tehnologică a uzinei de preparare.
Acumularea Mihăileni va avea instituite, de către administratorul acumulării AN Apele

Române, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, zonele de protecţie sanitară.
4.3 Măsuri pentru limitarea impactului asupra solului şi subsolului
Măsurile prevăzute pentru protejarea calităţii solului şi subsolului sunt:

-decopertarea solului de pe amplasamentele viitoarelor amenajări miniere (cariere, halde
de steril, depozit de minereu sărac, depozit de pirită) şi depozitarea lui într-un depozit de
sol vegetal.
-executarea lucrărilor de drenare şi de colectare în tubaje/tunele a apelor de suprafaţă de
pe amplasamentul depozitelor miniere (halde de steril, depozit dde pirită, depozit de
minereu sărac)
-executarea canalelor de gardă pe conturul depozitelor miniere (halde de steril, depozit de
pirită, depozit de minereu sărac) şi descărcarea apelor colectate de aceste canale aval, pe
direcţia de curgere a apelor de suprafaţă, de depozitele de deşeuri miniere
-amenajarea unor facilităţi pentru monitorizarea riguroasă a tendinţei de apariţie a
fenomenului de acidifiere a apelor care spală depozitele de steril
-amplasarea rezervoarelor de carburanţi într-o cuvă care să colecteze toate eventualele
scurgeri necontrolate de carburanţi
-depozitarea lubrifianţilor şi a reactivilor de flotaţie în depozite special amenajate, astfel
încât să fie minimizată posibilitatea contactului materialelor depozitate cu solul
-aplicarea unui sistem strict de monitorizare a stării tehnice a instalaţiilor, echipamentelor,
utilajelor, amenajărilor, astfel încât să se minimizeze posibilitatea producerii unor
accidente/avarii cu posibile efecte asupra calităţii solului.
4.4 Măsuri pentru limitarea impactului asupra vegetaţiei şi faunei
Una dintre cele mai importante măsuri de diminuare a impactului o constituie efectuarea
lucrărilor de defrişare, pe cât posibil, în perioda toamnă-iarnă, când numărul de specii de
104
tel., fax: 0362417055
pentru
păsări este redus cu 45%, iar cele rezidente se pot retrage în alte zone. Efectele pierderilor
de habitat vor fi atenuate prin tăierea treptată a pădurii, evitarea defrişărilor în timpul
perioadei de cuibărit şi printr-o bună gospodărire a zonelor de conservare. Principalul impact
este legat de posibila distrugere a zonelor umede. Se vor reface zonele afectate, în zona de
impact a proiectului. Însumarea suprafaţelor refăcute trebuie sa fie cel puţin egală cu cea a
suprafeţelor umede afectate. Crearea zonelor umede va începe încă din faza de construcţie
şi va continua până în cea de închidere. Celelalte tipuri de habitate folosite de unele specii de
amfibieni în afara perioadei de reproducere vor fi conservate în zonele de conservare ale
proiectului. Se vor evita poluările accidentale cu substanţe petroliere prin limitarea vitezei în
perimetrul proiectului evitându-se astfel accidentele, se va evita mânuirea necorespunzătoare
a maşinilor şi utilajelor. În pădurile rămase la periferia zonei de impact al proiectului se vor
promova practici care vor duce la o îmbunătăţire a stării avifaunei ex: păstrarea arborilor
morţi, scorburoşi, amplasarea de scorburi artificiale, menţinerea subarboretului. Problema
fragmentării habitatelor în special pentru mamiferele mici şi de dimensiuni medii va fi în parte
redusă de către folosirea tunelurilor de sub şosele şi a coridoarelor ecologice. Pentru
reducerea impactului asupra populaţiilor de lilieci, toate clădirile din zona amprentei (ce vor fi
conservate, în măsura posibilităţilor) vor fi reparate (dacă se va constata efecte directe ale
exploatărilor miniere), ţinându-se seama de prezenţa liliecilor care formează în ele diferite
tipuri de colonii. Astfel se vor lăsa spaţii de acces în poduri, pivniţe etc şi se vor amplasa
adăposturi artificiale în apropierea adăposturilor din clădiri care vor fi (accidental şi aflate în
imposibilitate de a fi distruse). De asemenea adăposturi pentru lilieci vor fi dispuse şi în
pădurile din zona de protecţie, se va realiza o bună gospodărire a tuturor habitatelor din
aceste zone, se va menţine o structură mozaicată a habitatelor din apropiere şi se vor reface
zone umede. Arborii scorburoşi vor fi prioritar conservaţi în zonele de protecţie. Acolo unde
este posibil se vor proteja vechile galerii miniere, crevase şi cavităţi în stânci. Î
O măsură de atenuare a impactului pe termen lung este reabilitarea (în cazul de faţă
restaurarea sau re-crearea) unei matrici de habitate care oferă speciilor o şansă de
supravieţuire, totodată redă, pe scară mai mică, aspectul mozaicat, divers a habitatelor
existente în prezent. Pentru reabilitarea parţială trebuie avute în vedere unele aspecte
generale:
-şansele de regenerare (dar şi succesul activităţilor de restaurare activă) depinde de starea
de conservare a fragmentelor menţinute din zona amplasamentului şi a habitatelor
105
tel., fax: 0362417055
pentru
adiacente zonei, de aceea se recomandă gestionarea tradiţională a pajiştilor, iar în cazul

pădurilor, sistarea managementului silvic; pajiştile existente se vor cosi anual, pentru a opri
invadarea vegetaţiei lemnoase, iar în limita posibilităţilor, păşunile vor fi transformate în
fânaţ, deoarece acest tip de management menţine o diversitate mai ridicată a speciilor de
cormofite, dar nu se recomandă plantarea de specii lemnoase pe pajiştile existente, cu
excepţia perdelelor de protecţie obligatorii, unde se vor utiliza exclusiv specii autohtone,
prezente în zonă (brad, molid, fag, carpen, plop, specii de salcie, arţar, paltin de munte,
tei);
-constituirea coridoarelor ecologice este indispensabilă pentru prevenirea izolării totale a
fragmentelor şi facilitează migrarea speciilor spre zonele care vor fi reecologizate; reţeaua
de coridoare proiectată este o iniţiativă bună, însă grupele specialiste ale plantelor din
pajiştile montane sunt sensibile la efectele de margine, astfel lăţimea fâşiilor de vegetaţie
ierboasă trebuie să aibe o lăţime minimă de 20m, în timp ce speciile covorului vegetal din
păduri au o capacitate foarte mică de migrare, deci pentru apariţia lor în coridoarele
ecologice, respectiv instalarea ulterioară în zonele reabilitate va fi necesar o intervenţie
activă (plantare seminţe sau răsad), recomandându-se realizarea conexiunilor pentru
includerea în reţeaua ecologică a fragmentelor de habitate identificate ca având o
diversitate ridicată, în zona limitrofă;
-pentru realizarea conectivităţii habitatelor pe termen lung este necesar restaurarea unui
mozaic de habitate în zonele modificate, care să conţină atât păduri (plantaţii de vegetaţie
lemnoasă), cât şi pajişti şi mlaştini, iar ca obiectiv în această privinţă se poate stabili o ţintă
de 65-25-5% pentru categoriile mari de habitate.
În restaurarea habitatelor calitatea solului şi a băncii de seminţe din sol este un element
foarte important. De aceea planul de reabilitare trebuie să includă depozitarea solului vegetal
pe termene cât mai scurte şi aşternerea păturii de sol vegetal pe suprafeţele modificate,
imediat după încheierea lucrărilor de exploatare pe suprafaţa respectivă. Odată cu această
fază se va iniţia şi restaurarea activă a habitatului.
Prin aplicarea proiectului nu se va ajunge la arborete pure, care să restrângă biodiversitatea
şi să strice echilibrul ecosistemelor forestiere din zona de studiu. Impactul este local şi în
timp, după abandonarea unor zone foste agricole, şi renaturarea zonei, parţial reversibil. Mai
mult, prin crearea unor zone cu perdele de protecţie a drumurilor, în jurul unor obiective
106
tel., fax: 0362417055
pentru
precum şi în terenuri degradate anterior, stabilizate geomorfologic, se poate ajunge la

diversificarea speciilor forestiere.
4.4.1 Propuneri de înfiinţare a Reţelei Ecologice Funcţionale Compensatorii
In cadrul programului de management al biodiversităţii se are în vedere în primul rând

refacerea pe cât posibil a proporţionalităţii elementelor de cadru natural dislocate prin
intermediul unei reţele ecologice funcţionale compensatorii având următoarele obiective:
-atenuarea efectului „GAP”;
-preluarea sarcinii din biostratele afectate;
-continuarea asigurării eco-stabilităţii;
-asigurarea continuităţii de servicii din sfera factorilor naturali;
-atenuarea impactelor asupra ecosistemelor adiacente;
-garantarea succesului re-naturării post-exploatare.
Termenii aferenţi Reţelei Ecologice Funcţionale Compensatorii (REFC) propusă trebuie
explicaţi:
-Reţea: presupune crearea unui sistem de habitate interconectate care să cuprindă
elemente tridimensionale (atât pozitive – plantaje, stâncării, alte structuri erecte) cât şi
negative (excavaţii pentru favorizarea instalării unor asociaţii şi comunităţi de zone umede
sau caracteristice mediului subteran superficial, etc.)
În cadrul acestei reţele sunt cuprinse următoarele elemente:
-rezervoare de biodiversitate care sunt reprezentate de habitate naturale ţintă de
dimensiuni mari, care să răspundă necesităţilor ecologice (spaţiale şi trofice) ale speciei
criteriu;
-coridoarele sunt habitate alungite asemănătoare ca structură rezervoarelor de
biodiversitate şi care facilitează deplasarea elementelor caracteristice habitatului
respectiv de-a lungul său;
-punctele nodale apar la intersecţia coridoarelor ecologice, putând fi de acelaşi tip sau
heterogene, atunci câd tipurile de coridoare ecologice ce se întrepătrund sunt diferite;
-matricea este reprezentată de ansamblul de habitate pe care se suprapun rezervoarele,
coridoarele şi punctele nodale;
-atributul esenţial al unei reţele ecologice este conectivitatea.
107
tel., fax: 0362417055
pentru
Acest atribut asigură deplasarea elementelor între punctele reţelei ecologice şi comunicarea
atât în interiorul său cât şi spre exterior, făcând legătura cu alte asemenea reţele sau massive
de habitate în stare naturală.
Pe lângă conectivitate, reţeaua ecologică beneficiază de un efect de margine („edge effect”)
extrem de înalt, datorită zonelor multiple de contact cu habitatele matricii ce formează aşa
numitele zone de ecoton, caracterizate pe de o parte de o biodiversitate înaltă (posibilitatea
adăpostirii atât a speciilor matricii cât şi a reţelei), dar care sunt supuse unor presiuni
destabilizatoare mari, fapt ce impune implementarea unui management permanent, acordat la
cerinţele de mediu ale speciilor criteriu.
-Ecologică: este atributul ce desemnează scopul creerii reţelei, respectiv destinat păstrării
echilibrelor naturale şi a menţinerii unor parametrii pozitivi ai factorilor de mediu;
-Funcţională: presupune constituirea unui ansamblu de elemente, încadrate în elementele
topo—climatice şi acceptate de ansamblul speciilor caracteristice de floră şi faună,
îndeplinind concomitant rolul de suport al acestora şi rolul de servicii asociate habitatelor
naturale;
-Compensatorie: desemnează rolul adiţional pe care această reţea îl va juca în proiect,
respective de atenuare a efectului de „GAP” în biostrate şi de preluare a sarcinii intervenită
prin distrugerea unor habitate, oferind posibilitatea supravieţuirii elementelor de floră şi
faună.
Dat fiind faptul că factorul de mediu sol (cu funcţia de substrat) este extrem de limitat,
strategia abordată se va axa pe o creştere a capacităţii de suport a habitatelor din imediata
proximitate a zonei de implementare, în spiritul cel mai fidel cu putinţă a principiilor ce au
consacrat conceptul de dezvoltare durabilă. În cadrul reţelei ecologice funcţionale
compensatorii se vor include (pentru replicare) numai elemente aparţinând paletei de habitate
naturale locale evitându-se introducerea de specii alohtone sau elemente extrazonale.
Pornind de la o matrice regională (ce s-a început a se defini, dar care se va finaliza numai în
cadrul următoarei etape de monitoriza de mediu), s-au identificat punctele de impact major,
perimetrele considerate a avea un impact mediu, precum şi perimetrele de habitate ce se
regăsesc într-o stare de conservare acceptabilă.
Intr-o primă fază se va crea un sistem tampon, ce va izola zona considerată a avea un impact
mediu, în interiorul căreia să fie cuprinse zonele de impact major.
108
tel., fax: 0362417055
pentru
Între perimetrele de impact cu impat mediu şi zonele tampon se vor interpune perdele de
protecţie şi bio-structuri de diminuare a impactelor, astfel încât să se reducă acţiunea
factorilor perturbatori asupra reţelei propriu-zise.
Perdelele de protecţie vor fi asamblate din elemente rezistente, cu vitalitate crescută,

euribionte, dar a căror dinamică să poată fi uşor ţinută sub control, fapt absolut necesar în
faza post-exploatare când acestea se vor înlocui cu elemente aparţinând reţelei ecologice
funcţionale compensatorii.
Habitatele naturale adiacente compacte, de tipul rezervoarelor vor fi supuse unui
management intensiv de reabilitare şi reconstrucţie în vederea compactizării lor şi acolo unde
este posibil a largirii acestora şi a reducerii franjurării tocmai pentru diminuarea efectului de
margibe şi creşterea stabilităţii naturale.
Întreaga zonă va dobândi un grad de conectivitate crescut prin amplasarea de coridoare
ecologice, atât în cadrul zonei tampon, cât şi între aceasta şi „rezervoare”.
În interiorul zonei de impact mediu (cuprinsă în perimetrul avut în vedere pentru
implementarea proiectului de exploatare), vor fi evidenţiate puncte de legătură cu zona
tampon şi care vor fi treptat renaturate centrifug, închizând în cele din urmă în etapa post-
exploatare golul creat.
In acest sens, pe baza analizei de detaliu al aerofotoggramelor de rezoluţie înaltă, se vor
identifica o serie întreagă de posibile zone de conectivitate, alegându-se un model funcţional
de realizare al unor astfel de culoare.
Se va insista asupra realizării unui sistem diversificat, suprapus de habitate în cadrul reţelei
ecologice asigurând astfel o creştere a diversităţii habitatelor în scopul susţinerii unui număr
cât mai mare de specii. Desigur că uneori aceste coridoare se vor suprapune cu perdelele
forestiere de protecţie, dar insistăm pentru prezentarea lor separată, deoarece rolul lor
principal, tipurile şi modalităţile de instalare pot diferi.
Tipurile de coridoare ecologice propuse sunt: în lungul căilor de acces, respectiv de tipul
limitelor de proprietăţi.
4.4.1.1 Coridoare ecologice de-a lungul căilor de acces
Se vor instala în imediata proximitate a suprafeţei carosabile, unde se va dispune o bandă

lată de maximum 0,5 m, construită din pietriş de calcar, care pe lângă rolul de sporire a
vizibilităţii suprafeţei carosabile (în special pe timp de noapte), va reţine mare parte din afluxul
109
tel., fax: 0362417055
pentru
de substanţe spălate de pe căile de acces, ce vor fi reţinute de roca poroasă. Surplusul de

ape va ajunge în rigole pe fundul cărora se vor dispune incastraţii de rocă, ce vor diminua
viteza de scurgere a apelor şi vor reţine parte din încărcătura acestora, formându-se astfel un
mediu-tampon pe fundul rigolelor, care prin curăţare periodică va evita colmatarea unor zone
umede sau poluarea unor cursuri de apă. În conexiune cu rigolele, se are în vedere realizarea
unui sistem de poldere, care vor prelua printr-un sistem similar “prea-plinului” surplusul de
ape la ploi mari sau viituri. Dimensionarea acestora se va face în funcţie de disponibilitatea
terenului, variind de la câţiva zeci de centimetri în lăţime şi până la câţiva metri. Prin această
măsură se vor reface medii de zone umede care sporesc în mod considerabil indicii
biodiversităţii şi furnizează un set de servicii de o deosebită valoare (tampon termic, sistem
de reţinere a particulelor în suspensie, reţinerea surplusului de ape, rol denitrificator, etc.).
4.4.1.2 Coridoare ecologice perimetrale proprietăţilor
Aceste coridoare ecologice au o morfologie complexă, cuprinzând în componenţa lor o serie

întreagă de habitate reprezentative de o relevanţă aparte pentru speciile de floră şi faună.
Acest model a fost conceput ca urmare a observaţiilor din teren asupra habitatelor dezvoltate
pe limitele de proprietăţi, multe dintre acestea marcate cu mult timp în urmă fapt ce a favorizat
constituirea unui ecosistem aparte, caracteristică locală a zonei Crişcior – Bucureşci - Brad.
Particularităţile acestui tip de ecosistem constau din posibilitatea de a repeta unele din
principalele modulele componente. Principalele module componente ale acestui tip de coridor
sunt:
-bandă de vegetaţie ierboasă de tipul fânaţelor sau a pajiştilor bogate, cu lăţimea
preferabilă de minim de 3 metri şi un optim de 6-7 metri, conformaţia acestora fiind dată de
tipul de management (cosit târziu, repectiv păşunat raţional);
-bandă de vegetaţie ruderalizată, presărată cu arbuşti de Crataegus monogyna, Prunus
spinosa sau Cornus mas, ce se dezvoltă în imediata proximitate a componentei murale;
-componenta murală constă din aglomerări de pietre şi bolovani ce se constituie în garduri
de înălţimi cuprinse între 0,30 şi 0,90m şi lăţimi între 0,30 şi 0,60m, cu goluri şi pe alocuri
năruiri, oferind o multitudine de nişe ecologice, bioschene şi sinuzii de o valoare deosebită
pentru specii de microfaună de vertebrate, respectiv nevertebrate.
În funcţie de expoziţie, componenta murală este completată de vegetaţie etrofilă, schiafilă,
umbrofilă sau chiar higrofilă (muşchi, ferigi, etc.), solidarizată de vegetaţie repentă (mai cu
seamă iederă). Asocierea acestei componente cu specii sempervirescente (Buxus sp.,
110
tel., fax: 0362417055
pentru
Ligustrum sp., Juniperus sp.,) în punctele critice de impact cu pulberi în suspensie,

funcţionează extrem de eficient în reţinerea particulelor de praf, reprezentând de asemenea
un obstacol important împotriva vântului (prevenirea rafalelor de vânt, a troienirii pe timp de
iarnă, etc.) şi mai cu seamă un adăpost valoros penru specii de păsări pe tot timpul anului.
-componenta nemorală cuprinde specii cât mai diverse aparţinând florei sponane locale cu
port arbustiv (Corylus avellana) asociate cu specii lemnoase arborescente (Tilia cordata,
Quercus sp., Fagus sylvatica, Carpinus betulus, Betula pendula, Alnus sp., etc., iar pe
terenurile umede, specii higrofile ca Fraxinus excelsior şi Salix sp.).
La ultimele, prin tăiere „în scaun” oferă habitat deosebit de valoros pentru cuibărire,
adăpost, etc. Componenta nemorală se poate întregi prin introducerea speciilor de Populus
tremula a cărui creştere rapidă asigură o protecţie sporită la vânt.
-componenta arbustivă încheie liziera, fiind preferate exemplare de Rosa canina.
Iniţiativele privind managementul biodiversităţii vor fi centralizate de Companie în toate fazele
proiectului, pentru a minimiza formele de impact asupra biodiversităţii şi a conserva astfel
diversitatea biologică din zona de influenţă a proiectului. O prezentare mai detaliată a acestor
iniţiative se vor detalia în Planul de Management al Biodiversităţii (PMB) şi se bazează pe
caracteristicile de semnificaţie ecologică, ce se vor identifica în raportul privind situaţia de
referinţă ecologică . Iniţiativele propuse se vor elabora în contextul cadrului legal şi de
reglementare referitoare la conservarea biodiversităţii din România (inclusiv al convenţiilor
internaţionale). Analizele detaliate ale situaţiei de referinţă efectuate în cadrul activităţilor de
evaluare actuală au arătat că zona este de prioritate de conservare redusă. Scopul PMB va
cuprinde şi îmbunătăţirea condiţiilor ecologice existente, care s-au degradat prin acţiuni
istorice de exploatare minieră.
Aceste analize se concretizează prin stabilirea unor obiective, ţinte şi indicatori.
Este important să ţinem seama de faptul că zona de studiu poate fi caracterizată ca fiind zonă
agricolă, dar şi minieră încă din perioade străvechi, această utilizare funciară crescând gradat
ca amploare în evul mediu şi apoi în perioada comunistă, când au atins maximul de
dezvoltare. Treptat impactul asupra mediului înconjurător a devenit din ce în ce mai evident.
După cum se observă în prezent, perioada comunistă a adus mari prejudicii mediului
înconjurător prin nerespectarea unor norme de exploatare funciară minimale. Odată cu
creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o reacţie normală a
acestora a fost de retragere către zonele mai puţin impactate din apropiere. Alte specii, mai
111
tel., fax: 0362417055
pentru
antropofile, s-au adaptat cu prezenţa omului şi a activităţilor industriale pe care acesta le

desfăşoară. Speciile de nevertebrate, prezentate anterior nu formează populaţii importante în
zonă, fapt care să impună luarea unor măsuri excepţionale de protecţie la nivel naţional,
regional sau local. Metodele de reducere a impactului descris pentru celelalte specii şi pentru
habitate vor atenua şi impactul asupra nevertebratelor. Raportul la studiul de impact ce va
urma (EIA-ul propriu-zis) asupra nevertebratelor din zona de impact a proiectului şi zonele
învecinate va completa lista speciilor întâlnite în zona de impact, va furniza date cu privire la
frecvenţa şi abundenţa speciilor şi date privind preferinţele de habitat pentru fiecare specie
observată. Aceasta se poate deduce din anexele prezentate.
Aceste specii, la nivelul României, formează populaţii puternice şi stabile, unele dintre
acestea apărând în unele locuri în număr mare. Dat fiind faptul că nu s-au pus în evidenţă
habitate unice, cheie, pentru menţinerea unor specii valoroase din punct de vedere ecologic-
economic, ştiinţific, etc., în consecinţă considerăm că nu se justifică luarea unor măsuri de
protecţie a unor perimetre din zona studiată, în scopul conservării unor specii de
nevertebrate. Formele de impact ale activităţilor miniere actuale şi istorice au determinat o
bogăţie relativ redusă a taxonurilor acvatice. Ca urmare, pierderea habitatelor din pâraie nu
va avea un impact semnificativ asupra populaţiilor de specii nevertebrate acvatice. Întrucât în
zona de influenţă a proiectului habitatele reprezentative şi cu grad de favorabilitate ridicat
pentru speciile protejate de vertebrate sunt reduse, iar comunităţile acestor specii sunt
nereprezentative, afectarea acestora nu va avea un impact semnificativ asupra populaţiilor
acestora. În cazul amfibienilor şi reptilelor, care sunt mai puţin mobili decât păsările şi
mamiferele, prin reducerea habitatelor specifice este un impact semnificativ pe plan strict
local, dar prin crearea reţelei ecologice funcţionale compensatorii populaţiile acestor specii nu
vor fi afectate. În cazul păsărilor şi mamiferelor, datorită mobilităţii ridicate a acestora, este
posibilă retragerea lor treptată în habitate favorabile din vecinătatea amplasamentului,
inclusiv în zonele de protecţie a mediului. În cazul proiectului, impactul asupra dinamicii
resurselor de specii de vânat este redus, deoarece toate aceste specii, prin predominanţa
pădurilor, îşi găsesc adăpostul, hrana, odihna în habitatele acestora. Mamiferele mici, care
pot trece de aceste garduri ar putea fi afectate de substanţe chimice de toxicitate diversă sau
ar putea acumula şi transmite în piramida trofică aceste substanţe. De asemenea, păstrarea
unei benzi neacoperite de vegetaţie de jur împrejurul haldelor, precum şi alte metode de
îndepărtare a animalelor, va face ca zona din apropierea acestor lucrări să nu fie atractivă
112
tel., fax: 0362417055
pentru
pentru mamiferele. Se va insista asupra realizării unui sistem diversificat, suprapus de

habitate în cadrul reţelei ecologice asigurând astfel o creştere a diversităţii habitatelor în
scopul susţinerii unui număr cât mai mare de specii. Nu trebuie neglijată obligativitatea
creşterii suprafeţelor împădurite şi a celor „verzi” ce se alocă pentru fiecare locuitor, deoarece
dacă luăm în calcul Directiva Europeană ce ne obligă să ajungem la o suprafaţă de minimum
26m2 (în timp ce media la nivel naţional era de 17,5 m2), odată cu aplicarea prevederilor
proiectului, se va ajunge nu numai la depăşirea acestui prag impus, ci şi apropierea de limita
considerată de OMS ca optimă pentru zonele urbane, respectiv 50m2.
Să nu uităm că există cadrul legislativ adecvat, ce trebuie doar pus în aplicare (OG 81/1008,
Legea 289/2002, HG 548/2003, Legea 46/2008). De subliniat importanţa şi obligativitatea
înfiinţării, perimetral întregii amprente, dar şi al fiecărui obiect din cadrul proiectului propus, a
perdelelor forestiere de protecţie2.
Oportunitatea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie în perimetrul zonei studiate rezultă
din faptul că, deşi acestea acoperă suprafeţe relativ mici, fiind constituite din cele mai indicate
specii forestiere şi fiind optim amplasate, vor avea efecte de protecţie maxime obţinute cu
costuri relativ mici. Se contează pe diminuarea impactului implementării proiectului, în zonele
limitrofe acestuia, prin:
-reducerea poluării atmosferei cu particule aflate în suspensie, rezultate din activităţi de
construcţii industriale şi civile;
-protejarea căilor de comunicaţie şi de transport din zonă;
-izolarea haldelor de steril şi protejarea acestora împotriva eroziunii;
-reducerea nivelului poluării fonice;
-reducerea nivelului vibraţiilor;
-reducerea vitezei vânturilor;
-reducerea eroziunii eoliene;
-ameliorarea condiţiilor microclimatice;
-furnizarea unor cantităţi de masă lemnoasă şi a unor produse nelemnoase;
-crearea unui peisaj cât mai agreabil,etc.
Iniţiativele privind managementul biodiversităţii vor fi centralizate de comunitatea locală în

toate fazele proiectului pentru a minimiza formele de impact asupra biodiversităţii şi a
2
Vezi L. 289/15.05.2002, revizuită şi completată de L. 213/2011
113
tel., fax: 0362417055
pentru
conserva astfel diversitatea biologică din zona de influenţă a proiectului. Aceste coridoare
trebuie integrate într-o reţea de perdele forestiere, ce în final se vor ancora în zona forestieră
intra şi extravilană, astfel încât în final să avem parcuri şi zone verzi, parcuri - păduri, păduri –
parcuri şi în perimetral, pădurile ca masive forestiere închise. Toate acestea se vor concretiza
printr-un program, având ca scop monitorizarea modificărilor de biodiversitate la nivel de
comunitate şi de ecosistem, respectiv eficienţa menţinerii suprafeţei/calităţii habitatului şi a
întreţinerii proceselor din cadrul ecosistemului. Deoarece întreţinerea proceselor din cadrul
ecosistemelor afectează direct reuşita conservării biodiversităţii, este de dorit ca aceste
procese să fie monitorizate. Studiile privind situaţia ecologică de referinţă prezintă starea
diversităţii biologice înainte de începerea lucrărilor la de implementare a proiectului. Acest
studiu amplu serveşte ca reper în raport cu care se pot identifica şi cuantifica modificările
survenite în urma implementării măsurilor de management. Pe termen lung, odată cu
scăderea concentraţiilor de metale din sol, din apele de suprafaţă şi cele subterane, se poate
estima o îmbunătăţire a calităţii vegetaţiei şi a faunei. Se propune un sistem pilot de
biomonitorizare a mediului menit să identifice şi să evalueze nivelul de poluare urbană, să
determine şi să aplice cele mai eficiente măsuri de diminuare a poluării. Se vor achiziţiona
arbuşti bioacumulatori - specii rezistente pentru fiecare zonă în raport cu nivelul noxelor, care
se vor planta în municipiu prin acţiuni de voluntariat. De menţionat că întreaga vegetaţie
forestieră, existentă sau înfiinţată în urma aplicării proiectului, se va proiecta astfel incât să se
integreze într-un plan de amenajament silvic unitar, ce va asigura nu numai o stabilitate bio-
staţională şi de conservare a habitatelor locale, realizarea cerinţelor de protecţie şi producţie
definite pentru întreaga zonă, ci şi realizarea unor arborete apte pentru amenajarea şi
conducerea lor în regim silvic, pregătite, în final, a fi propuse spre preluare şi administrare
partenerilor investitorului din zonă: statul român, comunităţile locale şi proprietarii privaţi. Mai
mult, eventuale pierderi temporare din suprafaţa fondului forestier din zonă, se vor compensa
prin plantaţiile de perdele forestiere, zone verzi limitrofe sau în cadrul localităţilor din
perimetrul studiat, ce se vor înfiinţa în interiorul amprentei proiectului, dar în zonele ce ies în
afara zonelor de implementare a obiectelor investiţiei.
4.4.1.3 Măsuri (eventuale) de relocare a unor specii de faună de pe amprentă
Eventualele măsuri de relocare se referă, în special, la speciile de amfibieni din zona de

maxim impact (amprenta proiectului), cu mobilitate scăzută şi pentru care este posibilă
necesitatea relocării, anterioare începerii implementării proiectului.
114
tel., fax: 0362417055
pentru
Aceste specii folosesc zonele umede în perioada de reproducere, iar unele chiar hibernează
aici. Metoda de captură a exemplarelor adulte va fi una clasică de tip ”pitfall traps”. Tăurile vor
fi înconjurate cu garduri de polietilenă iar din loc în loc vor fi montate capcane îngropate
(găleţi). Aceasta metodă va fi folosită în special primăvara (când amfibienii migrează spre
locurie de reproducere) şi toamna (când migrează spre locurile de hibernare) şi va începe
imediat după obţinerea acordului de mediu şi realizarea habitatelor receptoare propuse în
EIA.
Alte metode care vor fi folosite în special pentru larve (dar şi pentru adulţi) de triton este cea a
capcanelor scufundate şi a capturării cu plase speciale.
Amfibienii astfel colectați vor fi transportaţi, în condiţii de siguranţă, către spaţiile de relocare.
Vor fi aplicate cele mai bune metode pentru reducerea mortalităţii în timpul capturării şi
transportului. Cu toate că legislaţia românească nu impune obţinerea unei licenţe speciale
pentru manevrarea acestor animale, toate persoanele implicate în acest proces vor trebui să
absolve cursuri speciale necesare obţinerii licenţei echivalente sau chiar emisă de una dintre
organizaţiile specializate în domeniu din ţările în care se organizează astfel de cursuri
regulate3. Principalul spaţiu de relocare trebuie să fie localizat, de preferinţă în afara
amprentei, dar totuşi în apropierea acesteia. Acesta va fi supus unor lucrări de amenajare în
vederea utilizării lui ca principal receptor. Pe lângă acest receptor principal, se propune
realizarea unui număr de bălţi/zone umede de mici dimensiuni, cu adâncime maximă de
60cm, care vor fi folosite în special ca spaţii de relocare pentru tritonul. Chiar dacă
principalele specii propuse pentru relocare sunt cele de amfibieni şi alte specii, fără statut
special de protecţie, acestea vor face obiectul relocării, chiar dacă sunt specii comune, des
întâlnite în habitatele de pe amplasament şi în cele din imediata vecinătate. Astfel în toate
zonele umede nou create se vor introduce plante acvatice din zonă, pentru ca populaţiile de
nevertebrate acvatice caracteristice să se refacă și eventual, în funcţie de timpul relocării,
ouăle de triton posibil ataşate de aceste plante să se poată dezvolta.
Peştii, în măsura în care şi în zonele în care vor fi afectaţi (cu excepţia speciei invazive
Pseudorasbora parva) vor fi capturaţi cu plase special, în perioade de minim al debitelor şi
relocaţi în alte zone existente.
3
Un exemplu este Amphibian and Reptile Groups of the UK (ARGUK).
115
tel., fax: 0362417055
pentru
Liliecii vor fi colectaţi din adăposturile care urmează a fi dezafectate (poduri, galerii miniere,
etc.) şi vor fi translocaţi în condiţii de siguranţă în adăposturi nou create sau în cele existente
în zonele de protecţie.
4.4.2 Măsuri de diminuare şi recomandări pentru controlul inpactului în situl Natura 2000
Impactul în cadrul sitului Natura 2000 (cod ROSPA132 Munţii Metaliferi) este unul de durată,
permanent şi cu posibile efecte adverse. Măsurile de diminuare propuse trebuie să ia în
considerare obligatoriu planul de management şi expertiza custodelui desemnat, ce va trebui
să-şi exprime acordul şi eventualele condiţii, anterior demarării oricăror lucrări în zonă. Mai
mult, custodele va preciza, în fiecare caz în parte, lăţimea zonei de protecţie („buffer”-ul),
corelat cu prezenţa unor exemplare şi/sau zone de hrănire şi/sau cuibărit. Considerăm o
oportunitate situaţia în care acest sit nu are custode desemnat (la data întocmirii prezentei
documentaţii0, nu are plan de management, ci doar un potenţial clar al biodiversităţii, oameni
pasionaţi şi un proiect minier modern, condus de oameni ce se pot plia unei abordări
ecologice, ce va genera venituri ce se vor folosi în comunitatea locală (inclusiv în domeniul
protecţiei mediului) şi care pot astfel să se dezvolte în armonie, aşa cum este intenţionat la
nivel mondial şi precizat în documentele acestei reţele europeene. Măsurile concrete vor
merge de la diminuarea/oprirea unor lucrări în zonele de cuibărire/hrănire, în anumite
perioade de timp (orare sau lunare), relocarea unor exemplare în alte zone receptoare. În
fiecare caz concret în parte se va conlucra cu custodele, astfel încât cerinţele industriale şi
cele de mediu, precum şi interesele comunităţii să fie deservite în egală masură, iar soluţiile
să fie unele ce vor satisface pe toţi partenerii implicaţi.
4.5 Măsuri pentru limitarea impactului asupra aşezărilor umane
Măsurile avute în vedere de S.C. SAMAX ROMANIA S.R.L. pentru diminuarea impactului
social sunt:
-crearea premiselor socio – economice de stopare a declinului demografic al zonei
(microregiune) şi iniţerea creşterii şi stabilizării populaţiei tinere.
dezvoltare locală – microregională în domeniul echităţii sociale, eradicarea sărăciei,
dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei.
-stoparea directă şi indirectă (prin furnizorii contractaţi) a evoluţiei şomajului şi fenomenelor
colaterale (munca la negru) şi creşterea ocupării forţei de muncă.
116
tel., fax: 0362417055
pentru
Tipurile de acţiuni care vor putea duce la diminuarea impactului social sunt:
-reabilitarea, modernizarea, dotarea unităţilor de învăţământ (grădiniţe – şcoli primare/
gimnaziale - liceu – colegiu);
-creşterea capacităţii profesionale a corpului didactic;
-creşterea accesibilităţii grupurilor defavorizate la educaţie, educaţie informală şi non –
formală (after school);
-susţinerea directă a relaţiilor cu mediul universitar - academic (tutoriat şi burse pentru
educaţie, cercetare aplicativă şi participare la evenimente ştiinţifice, a schimbului de
cunoştiinţe în reţele internaţionale) în domeniile de activitate ale companiei;
-crearea de noi locuri de muncă;
-diversificarea meseriilor solicitate de noile locuri de muncă;
-creşterea nivelului şi a mobilităţii profesionale a angajaţilor prin programul intern de
instruire;
-crearea, extinderea, modernizarea şi dotarea centrelor de formare profesională,
-lansarea de programe de formare profesională pentru alte meserii solicitate de obiectivele
planurilor de dezvoltare locală, microregională.
-susţinerea dezvoltării furnizorilor de servicii pe piaţa forţei de muncă (toate măsurile
active):
-direct, contractual, pentru furnizarea de servicii specifice companiei,
-indirect, partenerial, pentru furnizarea de servicii solicitate;
-reabilitarea, modernizarea, dotarea unităţilor medicale locale, microregionale
-creşterea capacităţii profesionale a corpului medical şi creşterea accesibilităţii grupurilor
defavorizate la servicii de sănătate, în zona proiectului şi vecinătate, pentru asigurarea
protecţiei sănătăţii şi creşterea calităţii vieţii locuitorilor din zona proiectului,
-informare, conştientizare, educarea pentru sănătate (un stil de viaţă sănătos) al
comunităţii (campanii, materiale info – educaţionale).
Măsurile avute în vedere de S.C. SAMAX ROMANIA S.R.L. pentru diminuarea impactului
economic sunt:
-creşterea economică locală – microregională prin dezvoltarea lanțului de furnizori de
servicii şi produse (contractarea acestora cu operatori economici şi/ sau ONG din zonă);
117
tel., fax: 0362417055
pentru

dezvoltare locală – microregională în domeniul dezvoltării economice alternative
(infrastructură, servicii suport, antreprenoriat, start – up).
Tipurile de acţiuni care vor putea duce la diminuarea impactului economic sunt:
-susţinerea directă a dezvoltării economice locale – microregionale prin contractarea de
produse şi servicii necesare tuturor etapelor de viaţă ale proiectului minier, cu furnizori
locali şi microregionali
-promovarea şi susţinerea directă sau în parteneriat pentru atragerea de finanţări a APL şi
ONG de dezvoltare locală – microregională şi a celor profesionale sectoriale pentru
dezvoltarea activităţilor economice alternative în zonă (infrastructură, servicii suport,
educaţie antreprenorială, microfinanţare start – up)..
4.6 Lucrări pentru refacerea mediului şi pentru ecologizare
4.6.1 Lucrări de rambleiere a excavaţiilor subterane
Lucrările de rambleere constau în principal în închiderea lucrărilor miniere de legătură cu

suprafaţa.
Principalele lucrări de legătura cu suprafaţa sunt următoarele:
-plan înclinat principal de acces la zăcământ pentru transport auto (profil 5,5 x 5,5 m; L =
5000 m);
-plan înclinat pentru transportorul cu bandă (profil 5,0 x 5,0 m; L = 4000 m);
-galerie principala pentru evacuarea aerului viciat (profil 4,0x4,0; L= 125 m);
-suitorii de aeraj central (diam. 5,0 m; h = 150 m);
-suitorul de aeraj din Valea Balului, cuplat cu galeria înclinată de evacuare a aerului (diam.
5,0 m; h = 150 m);
-suitori de aeraj de pe traseul planului înclinat pentru transportorul cu bandă.
118
tel., fax: 0362417055
pentru
Denumirea lucrării miniere Lucrări de rambleiere Plăci/diguri de beton

Lucrări miniere inclinate
Plan înclinat principal de acces Rambleiere pe o lungime de Diguri din beton în spatele
la zăcământ pentru transport 100 m; rambleului şi la gura planului
auto Volum rambleu: 3025 m3 inclinat
Plan înclinat pentru transportorul Rambleiere pe o lungime de Diguri din beton în spatele
cu banda 100 m; rambleului şi la gura planului
Volum rambleu: 2500 m3. inclinat
Plan inclinat pt. crearea celui de Rambleiere pe o lungime de Dig de beton la gura planului
al-II-lea punct de atac al planului 75 m; inclinat şi doua diguri de retenţie
pentru transportorul cu banda Volum rambleu: 1200 m3 a rambleului în intersecţia cu
planul transportorului cu bandă.
Galerie principală pentru Rambleiere pe o lungime de Diguri din beton în spatele
evacuarea aerului viciat 75 m; rambleului şi la gura planului
Volum rambleu: 1200 m3. înclinat
Lucrări miniere verticale
Suitorii de aeraj central (aer Rambleiere pe o lungime de Placă de beton armat 10 x 10 m,
proaspăt şi evacuare aer viciat) 150 m; împrejmuiri temporare pe o rază
Volum rambleu: 2945 m3 de 20 m în jurul suitorului.
Suitorul de aeraj din Valea Rambleiere pe o lungime de Placă de beton armat 10x10 m,
Balului, cuplat cu galeria 150 m; împrejmuiri temporare pe o rază
înclinată de evacuare a aerului Volum rambleu: 2.945 m3 de 20 m în jurul suitorului. Diguri
de retenţie a rambleului în
galeria înclinată de evacuare a
aerului
Suitori de aeraj de pe traseul Rambleiere pe o lungime Placă de beton armat 8 x 8 m,
planului înclinat pentru medie de 100 m; împrejmuiri temporare pe o rază
3
transportorul cu bandă. Volum rambleu: 1250 m de 20 m în jurul suitorilor. Diguri
de retenţie a rambleului în zona
intersecţiei cu planul înclinat.
Digurile enumerate mai sus vor fi executate fiecare în funcţie de profilul planului înclinat în
care urmează a fi amplasate. Pentru executarea celui de al doilea dig dintr-un plan înclinat
(cel de retenţie a rambleului) este necesar a se verifica şi eventual reface zonele slabe din
punct de vedere al susţinerii, pe porţiuni, după caz.
Pe partea exterioară a fiecărui dig (de la gura planurilor înclinate) se va monta o plăcuţă care
va avea inscripţionată data închiderii lucrării miniere respective, iar suprafaţa digurilor va fi
sclivisită şi apoi văruită.
Planurile înclinate urmează a fi rambleiate pe diferite lungimi, determinate în funcţie de profilul
lucrării, caracteristicile rocilor acoperitoare şi configuraţia suprafeţei, astfel încât să fie evitate
fenomenele de subsidenţă.
119
tel., fax: 0362417055
pentru
Materialul pentru rambleere va fi prelevat din haldele de steril.

Dimensiunea maximă a bulgărilor va fi de 250 mm. Transportul materialului de rambleu de la
haldă se va face mecanizat până la gura planurilor înclinate, iar de aici va fi preluat şi
manipulat în procesul de dispunere ca rambleu de încărcătoare frontale.
Pe ultimul tronson de 50 m spre suprafaţă se va folosi un material ce nu are tendinţă de
formare a bolţilor, cu granulaţia sub 100 mm, constând din material granular din halde, pietriş,
bucăţi de beton sau cărămidă.
Lucrările pregătitoare necesare a se executa înainte de rambleierea suitorilor sunt:
-executarea digurilor în lucrările de legătură cu suitorul ce se rambleiază, în vederea
prevenirii scurgerii materialului în aceste lucrări.
-îndepărtarea, din punct de vedere al securităţii, dacă este posibil, a amenajărilor din suitor
care obturează secţiunea şi împiedică căderea liberă a materialului de rambleu.
-amenajarea gurii suitorilor în vederea evitării introducerii de material de rambleu
supragabaritic;
-montarea mijlocului de transport continuu a materialului de rambleu spre punctul de
deversare în suitor;
-îngrădirea zonei de restricţie de la suprafaţă pe o rază de 20m în jurul suitorului pentru
interzicerea accesului persoanelor neautorizate.
După executarea lucrărilor de rambleiere se va urmări periodic nivelul de umplere, tasarea
coloanei de rambleu şi completarea acesteia după caz.
Suitorii de aeraj se vor închide cu plăci din beton armat rezistente la o sarcină de 32 kN/m2.
Plăcile din beton de la gurile suitorilor se vor amenaja cu ferestre de observaţie a nivelului
coloanei de rambleu şi ţevi de drenare a gazelor.
4.6.2 Lucrări pentru ecologizarea haldelor de steril, a depozitului de minereu sărac şi a

depozitului de pirită
4.6.2.1 Haldele de steril Rovina Nord şi Rovina Sud
Haldele de steril Rovina Nord si Rovina Sud scot din circuitul economic o suprafaţă de teren
de cca. 216 ha prin materialul steril depozitat.
Lucrările specifice pentru ecologizarea haldelor de steril constau din:
-lucrări de corectare a taluzelor
-curăţirea suprafeţei haldelor de supragabariţi
120
tel., fax: 0362417055
pentru
-fixarea haldelor de steril prin plantaţii forestiere, împădurirea integrală a platformelor şi

taluzelor haldelor cu puieţi forestieri, plantaţi în gropi de 30 x 30 x 30 cm umplute cu
pământ de împrumut cu adaos de fertilizator
-stabilizarea şi consolidarea taluzelor haldei cu gărduleţe de coastă din nuiele amplasate
pe curbele de nivel din 3 în 3 m
-aşternerea unui strat de argilă şi tasarea prin cilindrare a platformelor haldelor pentru
impermeabilizarea acestora şi realizarea unor pante de minim 3% cu căderea spre conturul
extern al haldelor în vederea scurgerii apelor pluviale de pe berme
-ziduri de sprijin la haldele de steril
-canale de gardă (pe mai multe tronsoane
-lucrări de monitorizare - executarea de lucrări geotehnice şi de construcţii pentru
stabilizarea haldelor (montare de borne topografice pentru urmărirea în timp a
deformaţiilor)
-lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor
4.6.2.2. Halda interioară din cariera Colnic
Începând cu anul 13 al licenţei de exploatare, sterilul de exploatare din cariera Rovina şi

sterilul de preparare vor fi depuse în cariera Colnic.
Cantitatea de steril care va fi depusă în carieră în cei 7 ani de funcţionare ca şi depozit de
steril va fi de cca. 55235867 t.
Lucrările propuse pentru refacerea mediului sunt:
-corectarea unghiurilor taluzelor carierelor
-depunerea de sol vegetal pe taluzele carierei, în partea superioară a acestora
-depunerea unui strat de argilă compactată, cu o grosime de cel puţin 1,5 m pe toată
suprafaţa materialului steril depozitat
-construirea unui deversor în partea de sud a carierei
-plantarea de vegetaţie forestieră pe taluzele carierei
4.6.2.3. Depozitul de minereu sărac
Depozitul de minereu sărac îşi va înceta activitatea la sfârşitul anului 14 a licenţei de

exploatare.
121
tel., fax: 0362417055
pentru
La data încetării activităţii, în depozit nu va mai exista minereu, întreaga cantitate de minereu
fiind transportată la uzina de preparare.
Lucrările de refacere a mediului vor consta în:
-excavarea argilei tasate din vatra depozitului (cca. 150000 m3)
-transportul şi depozitarea argilei excavate la halda de steril Colnic
-acoperirea suprafeţei fostului depozit cu sol vegetal (cca. 15 ha)
-plantarea de specii vegetale pe suprafaţa fostului depozit
4.6.2.4 Depozitul de pirită
Depozitul de pirită va ocupa o suprafaţă de 5,7 ha şi va stoca un volum de pirită de 2,5

milioane m3.
Depunerea piritei în depozit se va face pe sectoare, epuizarea capacităţii de depozitare a
unui sector fiind imediat urmată de lucrări de închidere a respectivului sector.
Ca atare, lucrările de închidere a depozitului de pirită vor fi eşalonate pe întreaga durată a
licenţei de exploatare.
Lucrările specifice de ecologizare pentru depozitul de pirită vor consta în:
-capsularea sectorului de depozitare a cărui capacitate de depozitare a fost epuizată
-acoperirea suprafeţei depozitului cu sol fertil
-plantarea de specii vegetale pe suprafaţa depozitului
-refacerea şi întreţinerea canalelor de gardă
-refacerea şi întreţinerea drenurilor
-monitorizarea stabilităţii depozitului şi a calităţii apei evacuate de pe suprafaţa ocupată de
depozit
4.7 Costuri asociate lucrărilor de refacere a mediului şi de monitorizare a mediului
Costurile asociate lucrărilor de refacere a mediului sunt estimate la 86178013 lei, conform
datelor prezentate în tabelul 4.7.1.
Lucrările de refacere a mediului se vor desfăşura pe toată perioada de funcţionare a

exploatării miniere.
122
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 4.7.1 – Costuri aferente lucrărilor de refacere a mediului

1 US$=3,2286lei (02.06.2014)
Valoare (fara TVA) TVA Valoare (incl.TVA)
Nr.crt. Denumire
lei $ lei lei $
1 2 3 4 5 6 7
1 Lucrari de inchidere a legaturilor cu suprafata
Rambleierea planurilor inclinate 1.331.400 412.377 319.536 1.650.936 511.347
Rambleierea lucrarilor miniere verticale (suitori +canale de aeraj) 1.428.000 442.297 342.720 1.770.720 548.448
Total 1 2.759.400 854.674 662.256 3.421.656 1.059.796
Lucrari de inchidere si refacere a mediului pentru Halda Rovina Nord ( 35
2
ha)
Demontare si transport utilaje aferente haldei 0 0 0 0 0
Demolare, transport constructii 0 0 0 0 0
Sant garda L=600 m 2.340 725 562 2.902 899
Zid sprijin L=260 m 494.000 153.007 118.560 612.560 189.729
Acoperire cu pamant vegetal a bermelor si taluzelor, transport sol vegetal (m2) 1.859.374 575.907 446.250 2.305.623 714.125
Amenajari suprafete, plantari puieti (m2) 994.099 307.904 238.584 1.232.683 381.801
Total 2 3.349.813 1.037.543 803.955 4.153.768 1.286.554
Lucrari de inchidere si refacere a mediului pentru Halda Rovina Sud ( 181
3
ha)
Demontare si transport utilaje aferente haldei 200.000 61.946 48.000 248.000 76.813
Demolare, transport constructii 25.000 7.743 6.000 31.000 9.602
Sant garda L=2600 m 10.140 3.141 2.434 12.574 3.894
Zid sprijin L=930 m 1.767.000 547.296 424.080 2.191.080 678.647
Acoperire cu pamant vegetal a bermelor si taluzelor, transport sol vegetal (m2) 10.096.713 3.127.273 2.423.211 12.519.924 3.877.818
Amenajari suprafete, plantari puieti (m2) 4.508.294 1.396.362 1.081.991 5.590.285 1.731.489
Total 3 16.607.147 5.143.761 3.985.715 20.592.863 6.378.264
123
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 4.7.1 (continuare) – Costuri aferente lucrărilor de refacere a mediului

Nr.crt. Denumire
lei $ lei lei $
1 2 3 4 5 6 7
Lucrari de inchidere si refacere a mediului pentru depozitul de minereu
sarac
Sant garda L=600 m 2.340 725 562 2.902 899
Zid sprijin L=300 m 570.000 176.547 136.800 706.800 218.918
Decapare ampriza S=15 ha) 840.000 260.175 201.600 1.041.600 322.617
Acoperire cu pamant vegetal a bermelor si taluzelor, transport sol vegetal (m2) 840.000 260.175 201.600 1.041.600 322.617
Amenajari suprafete, plantari puieti (m2) 558.000 172.830 133.920 691.920 214.310
Total 4 2.810.340 870.452 674.482 3.484.822 1.079.360
Lucrari de inchidere si refacere a mediului pentru Halda interioara Colnic
5
(31 ha)
Lining argila (S=244717 m2) 3.768.642 1.167.268 904.474 4.673.116 1.447.412
Acoperire cu pamant vegetal a bermelor si taluzelor, transport sol vegetal (m2) 3.483.922 1.079.081 836.141 4.320.064 1.338.061
Amenajari suprafete, plantari puieti (m2) 935.982 289.903 224.636 1.160.617 359.480
Total 5 8.288.546 2.567.226 1.989.251 10.277.797 3.183.360
Lucrari de inchidere si refacere a mediului pentru Cariera Rovina-Remetea
6
(31.5 ha)
Sant garda L=1500 m 5.850 1.812 1.404 7.254 2.247
Acoperire cu pamant vegetal a bermelor si taluzelor, transport sol vegetal (m2) 2.150.534 666.089 516.128 2.666.663 825.950
Amenajari suprafete, plantari puieti (m2) 802.025 248.412 192.486 994.510 308.031
Lucrari de intretinere drumuri de acces (2500 m) 33.000 10.221 7.920 40.920 12.674
Total 6 3.091.409 957.508 741.938 3.833.347 1.187.309
124
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 4.7.1 (continuare) – Costuri aferente lucrărilor de refacere a mediului

Nr.crt. Denumire
lei $ lei lei $
1 2 3 4 5 6 7
7 Lucrari de inchidere si refacere a mediului pentru Platforma Tehnologica
Demontare si transport utilaje aferente haldei 1.800.000 557.517 432.000 2.232.000 691.321
Total 7 2.314.000 716.719 555.360 2.869.360 888.732
Lucrari de inchidere si refacere a mediului pentru depozitul de pirita ( 5.7
8
ha)
Sant garda L=1180 m 4.602 1.425 1.104 5.706 1.767
Zid sprijin L=300 m 570.000 176.547 136.800 706.800 218.918
Incapsulare progresiva 60600 m2 933.240 289.054 223.978 1.157.218 358.427
Lucrari de intretinere drumuri de acces (1000 m) 13.200 4.088 3.168 16.368 5.070
Total 8 1.521.042 471.115 365.050 1.886.092 584.183
Total General 40.741.697 12.618.998 9.778.007 50.519.704 15.647.558
125
tel., fax: 0362417055
pentru
Conform datelor din tabelul 4.7.1, costurile aferente lucrărilor de refacere a mediului vor fi de
40741697 lei (valoare care nu include TVA).
Costurile anuale aferente lucrărilor de refacere a mediului (valori fără TVA) vor fi:
an 1 - 0 lei
an 2 - 0 lei
an 3 - 1003620 lei
an 4 - 995226 lei
an 5 - 1403455 lei
an 6 - 1287744 lei
an 7 - 1060817 lei
an 8 - 1079024 lei
an 9 - 1125402 lei
an 10 - 2651401 lei
an 11 - 623152 lei
an 12 - 671591 lei
an 13 - 1090120 lei
an 14 - 2976760 lei
an 15 - 3187378 lei
an 16 - 7932237 lei
an 17 - 2018613 lei
an 18 - 1692949 lei
an 19 - 1856618 lei
an 20 - 5326181 lei
Costurile anuale pentru monitorizarea mediului sunt estimate la (valori care nu cuprind TVA):
-287642 lei, pentru perioada de funcţionare a exploatării (tabel 4.6.2)
-253376 lei, pentru perioada postînchidere (tabel 4.6.3)
Valorile de mai sus cuprind şi costurile de monitorizare a biodiversităţii (cca. 30000 lei/fiecare
din cele trei perioade)
126
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 4.6.2 – Costuri anuale pentru monitorizarea de mediu

Locaţie Cost anual
Factor de mediu Parametru măsurat Frecvenţa
Amplasare Număr probe [lei]
AER -pulberi totale în suspensie, la limita zonelor rezidenţiale din 8 -zilnic - pulberi totale în 78760
pulberi sedimentabile, vecinătatea carierelor, în suspensie
SOx,NOx,CO apropierea haldelor, drumurilor - SOx,NOx,CO
industriale, uzinei de preparare -lunar - pulberi sedimentabile
APĂ pH, suspensii, cupru, sulfaţi, evacuare ape uzate de pe 1 -săptămânal 25839
CCOCr, CBO5, detergenţi, platforma tehnologică la
debit canalizarea localităţii Bucureşci
pH, suspensii, cupru, sulfaţi, evacuare apă potenţial 1 -săptămânal 12920
CCOCr, CBO5, debit impurificată din acumularea din
aval de cariera Colnic
pH, suspensii, cupru, sulfaţi valea Rovina, la intrare în tunelul 1 -lunar 3498
de deviere
pH, suspensii, cupru, sulfaţi valea Rovina, amonte de 1 -lunar 3498
confluenţa cu valea Bucureşci
pH, suspensii, cupru, sulfaţi valea Bucureşci: amonte/aval de 2 -lunar 6996
confluenţa cu V. Rovina
pH, indicatori fizici, chimici şi staţie de potabilizare a apei 1 -zilnic 76606
bacteriologici
pH, suspensii, cupru, sulfaţi evacuare ape din zona depozitelor 1 lunar 3498
de minereu sărac şi pirită
pH, suspensii, cupru, sulfaţi apa din bazinul de acumulare de 1 lunar 3498
3
40000 m
pH, suspensii, metale evacuare instalaţie de tratare a 1 -săptămânal 36108
apelor uzate de la uzina de
preparare
pH, cupru, sulfaţi puţ hidroobservaţie aval cariera 2 -trimestrial 697
Colnic
127
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 4.6.2 (continuare) – Costuri anuale pentru monitorizarea de mediu

Locaţie Cost anual
SOL pH, cupru, sulfaţi -la est de halda de sol vegetal 4 -anual 2844
-la sud est de halda Rovina S
-la sud de depozitul de minereu
sărac şi de depozitul de pirită
-la nord de platforma tehnologică
ZGOMOT nivel de zgomot la limita zonelor rezidenţiale din 8 lunar 2880
vecinătatea carierelor, drumurilor
industriale, haldelor, uzinei de
preparare
TOTAL 257642
128
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 4.6.3 – Costuri anuale pentru monitorizarea de mediu – perioada postînchidere

Locaţie Cost anual
AER -pulberi totale în suspensie, la limita zonelor rezidenţiale 4 -zilnic - pulberi totale în 49225
pulberi sedimentabile, suspensie
SOx,NOx,CO - SOx,NOx,CO
-lunar - pulberi sedimentabile
APĂ pH, suspensii, cupru, sulfaţi, V. Rovina, amonte carieră Colnic 1 -săptămânal 25839
CCOCr, CBO5
pH, suspensii, cupru, sulfaţi, V. Rovina aval carieră Colnic 1 -săptămânal 25839
CCOCr, CBO5
pH, suspensii, cupru, sulfaţi valea Bucureşci: amonte/aval 2 -lunar 6996
confluenţă cu V. Rovina
pH, indicatori fizici, chimici şi staţie de potabilizare a apei 1 -zilnic 76606
bacteriologici
pH, suspensii, cupru, sulfaţi apă evacuate de pe depozitul de 1 -săptămânal 13992
pirită
pH, cupru, sulfaţi puţ hidroobservaţie aval carieră 1 -trimestrial 10500
Colnic
129
tel., fax: 0362417055
pentru
Tabel 4.6.3 (continuare) – Costuri anuale pentru monitorizarea de mediu – perioada postînchidere
Locaţie Cost anual
SOL pH, cupru, sulfaţi -la est de halda Rovina N 4 -anual 14379
-la est de halda Rovina S
-la sud de depozitul de minereu
sărac şi de depozitul de pirită
-la nord de platforma
tehnologică
TOTAL 223376
130
tel., fax: 0362417055
pentru
5. Propuneri de folosire pentru viitoarea exploatare a terenului, luându-se în

considerare valoarea acestuia în funcţie de potenţialul agricol al solului
Terenurile din zona de amplasare a Perimetrului de exploatare Rovina nu au un potenţial

agricol şi/sau silivic deosebit.
Lucrările de refacere a mediului pe care S.C. SAMAX ROMANIA S.R.L. le are în vedere
pentru perioada de funcţionare a exploatării şi pentru perioada de după închiderea exploatării
vizează şi plantarea de specii vegetale pe terenurile ocupate, în perioada de funcţionare a
exploatării, de diverse obiective miniere. În felul acesta vor fi redate folosinţei iniţiale o mare
parte din terenurile pe care s-au desfăşurat activităţi miniere.
În perioada imediat următoare S.C. SAMAX ROMANIA S.R.L. va iniţia elaborarea unui plan
de amenajare a teritoriului pentru întreaga suprafaţă de teren din zona perimetrului de
exploatare, plan care va reglementa, din punct de vedere urbanistic, tipurile de folosinţă a
terenului, atât pentru perioada de funcţionare a exploatării, cât şi pentru perioada de după
închiderea lucrărilor miniere.
Stabilirea funcţionalităţii terenurilor, după finalizarea lucrărilor miniere, se va face ţinând cont
de cerinţele locuitorilor din zonă şi de planurile de dezvoltare promovate de administraţiile
locale.
Lucrările de închidere/ecologizare a exploatării miniere se vor face în aşa fel încât să
răspundă cerinţelor planului de amenajare a teritoriului.
131
tel., fax: 0362417055
pentru
6. Concluzii
Lucrările pe care S.C. SAMAX ROMANIA S.R.L. le va executa pentru a exploata zăcămintele
cupro-aurifere Rovina, Colnic şi Valea Gârzii-Cireşata, vor putea avea influenţe asupra
calităţii factorilor de mediu şi a aşezărilor umane.
Este foarte probabil ca activităţile proiectate să afecteze calitatea aerului, a apelor de
suprafaţă, a solului şi subsolului, a vegetaţiei şi a faunei şi, prin zgomot, vibraţii şi prin
creşterea conţinutului de pulberi în aer, să afecteze aşezările umane situate în imediata
vecinătate a unora din obiectivele miniere.
Proiectul de investiţie cuprinde o serie de măsuri menite să monitorizeze şi să diminueze
influenţa activităţii asupra calităţii factorilor de mediu.
Acolo unde măsurile de diminuare a impactului au fost considerate insuficiente, au fost
prevăzute măsuri de compensare a impactului.
Luând în considerare activitatea proiectată, măsurile de diminuare a impactului şi măsurile de
compensare a acestuia, aşa cum sunt ele prevăzute în documentele disponibile la această
dată, se poate estima că activitatea de exploatare a zăcămintelor cupro-aurifere din
Perimetrul de exploatare Rovina va afecta calitatea factorilor de mediu în limite admise.
Lucrările de închidere şi de ecologizare proiectate vor fi corelate cu proiectele de dezvoltare
locală/regională, asigurând astfel atât o bună protecţie factorilor de mediu, cât şi o bază de
plecare pentru o viitoare dezvoltare economică a comunităţilor din zona de amplasare a
perimetrului de exploatare.
132
tel., fax: 0362417055
PLAN DE REFACERE A MEDIULUI PENTRU ACTIVITATEA
DE EXPLOATARE A MINEREULUI CUPRO-AURIFER DIN
PERIMETRUL DE EXPLOATARE ROVINA
Beneficiar: S.C. SAMAX ROMANIA S.R.L.

Amplasarea în zonã a
Perimetrului de exploatare Rovina planºa nr. 1
PLAN DE REFACERE A MEDIULUI PENTRU ACTIVITATEA
DE EXPLOATARE A MINEREULUI CUPRO-AURIFER DIN
PERIMETRUL DE EXPLOATARE ROVINA
Beneficiar: S.C. SAMAX ROMANIA S.R.L.
Plan de situaþie planºa nr. 2

Refmediu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Refmediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN DE REFACERE A MEDIULUI

1.1 Titularul activităţii

1.2 Localizarea şi accesul la perimetrul de exploatare

Perimetrul de exploatare Rovina este amplasat în judeţul Hunedoara, la cca. 8 km vest de

Tabel 1.10.1 – Coordonate de delimitare a perimetrului de exploatare Rovina

Perimetrul de exploatare are o suprafaţă de 27,68 km2 şi se învecinează cu:

Accesul în zona Perimetrului de exploatare Rovina se poate face pe D74 Abrud-Brad şi pe DC

1.3 Descrierea cadrului natural din zona perimetrului

depozite grosiere cu piroclastite, marne şi tufuri cu intercalaţii de argile cu o bogată faună ce

Zăcămintele cuprifere cuprind minereuri în care predomină calcopirita şi rareori se asociază

În prezent în perimetrul de exploatare Rovina nu sunt amenajate surse de alimentare

Clima şi calitatea aerului

Clima judeţului Hunedoara este temperat–continentală, cu influenţe oceanice în vest şi

Dat fiind faptul că în zona de amplasare a perimetrului de exploatare Rovina nu au fost

Elemente de ecologie acvatică şi terestră

varietate de habitate higrofile, câteva fragmente de habitate naturale de stâncărie, şi – în

putorius. Acvifauna pădurilor este şi ea bogată şi cuprinde printre altele răpitoare de zi şi

1.4 Modul de încadrare a obiectivului în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului,

În această fază de dezvoltare a proiectului minier, activitatea de exploatare a zăcămintelor

2.1 Situaţia resurselor/rezervelor de substanţe minerale utile

-conţinuturile de metale - Au, Cu;

2.2. Descrierea principalelor faze ale activităţii propuse

2.2.1 Organizarea de şantier

Lucrările aferente perioadei de organizare de şantier vor fi:

Amenajarea reţelelor de alimentare cu apă, construirea instalaţiilor de tratare/stocare a apei şi

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a uzinei de preparare şi a carierelor se va face prin racordare

Tratare/evacuare ape uzate

platforma tehnologică, de unde vor fi descărcate în reţeaua de canalizare a localităţii

Pregătirea amplasamentelor carierelor Rovina şi Colnic

Lucrările de amenajare a amplasamentelor carierelor Rovina şi Colnic se vor efectua anterior

Pregătirea amplasamentelor uzinei de preparare şi a platformei tehnologice

Lucrările de pregătire a amplasamentelor Uzinei de preparare şi a platformei tehnologice vor

Pregătirea amplasamentelor haldelor de steril, a depozitului de minereu sărac şi a depozitului

Pregătirea amplasamentelor haldelor de steril, a depozitului de minereu sărac şi a depozitului

Amenajarea traseelor benzilor transportoare

Amenajarea traseelor benzilor transportoare va presupune lucrări de îndepărtare a vegetaţiei şi

Construcţia tunelului prin care va fi deviată Valea Rovina

2.2.2. Amenajarea accesului în perimetrul de exploatare

Accesul în Perimetrul de exploatare Rovina se va face de pe D74 Abrud-Brad şi pe DC 741

2.2.3 Lucrări de pregătire

2.2.3.1 Lucrări de pregătire pentru carierele Rovina şi Colnic

Lucrări de deschidere pentru cariera Rovina

Figura 2.2.3.1.1 - Extinderea în plan orizontal a carierei Rovina

Fig. 2.2.3.1.1.2 Dezvoltarea exploatării pe ani în faza 1 – cariera Rovina

Fig. 2.2.3.1.1.4 Dezvoltarea exploatării pe ani în faza 2 – Cariera Rovina

Fig. 2.2.3.1.1.6 Dezvoltarea exploatării pe ani în faza 3 – Cariera Rovina

Fig. 2.2.3.1.1.8 Dezvoltarea exploatării pe ani în faza 4 – cariera Rovina

Lucrări de deschidere pentru cariera Colnic

Cariera Colnic va avea o formă eliptică, cu o extindere de 939 m pe direcţia V – E şi de 885 m

Fig. 2.2.3.1.1.10 - Extinderea în plan orizontal a carierei Colnic

Deschiderea treptelor inferioare, se va face prin continuarea semitranşeei principale până la

Fig. 2.2.3.1.1.11 - Dezvoltarea exploatării pe ani în faza 1 – cariera Colnic

Fig. 2.2.3.1.1.13 - Dezvoltarea exploatării pe ani în faza 2 – cariera Colnic

Fig. 2.2.3.1.1.15 - Dezvoltarea exploatării pe ani în faza 3 – cariera Colnic

Fig. 2.2.3.1.1.17 - Dezvoltarea exploatării pe ani în faza 4 – cariera Colnic

Fig. 2.2.3.1.1.19 - Dezvoltarea exploatării pe ani în faza 5 – cariera Colnic

Lucrări miniere de pregătire

Lucrările de pregătire necesare pentru asigurarea condiţiilor de exploatare a rezervelor de

Fig. 2.2.3.1.1.20 - Eşalonarea excavaţiilor pe trepte şi faze în steril – cariera Rovina

Fig. 2.2.3.1.1.21 Eşalonarea excavaţiilor pe trepte şi faze în steril – cariera Colnic

Tehnologia de execuţie a lucrărilor de descopertare şi de separare a sterilului de la nivelul

2.2.3.2 Lucrări de deschidere şi pregătire pentru mina Valea Gârzii-Cireşata