Planul de Management Al Sitului Natura 2

Planul de Management
al Siţului Naţura 2000 Mun ii arcu

ROSCI0126
- PRIMA VERSIUNE A PLANULUI -
1
CUPRINS
1. Introducere ................................................................................................................................................ 4
1.1 Scurţă deŢcriere a planului de managemenţ .................................................................................. 4
1.2 Scurţă deŢcriere a ariei naţurale proţejaţe ...................................................................................... 4
1.3 Cadrul legal referiţor la aria naţurală proţejaţă şi la elaborarea planului de managemenţ ...... 5
1.4 Procesul de elaborare a planului de management ........................................................................ 8
1.5 IŢţoricul revizuirilor şi modificărilor planului de managemenţ .................................................. 8
1.6 Procedura de modificare şi acţualizare a planului de managemenţ ........................................... 8
1.7 Procedura de implementare a planului de management ............................................................. 9
1.8 Regulamentul ariei naturale protejate............................................................................................. 9
2. Descrierea ariei naturale protejate ........................................................................................................ 10
2.1 Informa ii generale ......................................................................................................................... 10
2.1.1 Localizarea ariei naturale protejate ....................................................................................... 10
2.1.2 Limitele ariei naturale protejate ............................................................................................ 10
2.1.3 Zonarea inţernă a ariei naţurale proţejaţe ........................................................................... 11
2.1.4 Suprapuneri cu alte arii naturale protejate .......................................................................... 11
2.2 Mediul abiotic .................................................................................................................................. 18
2.2.1 Geomorfologie ....................................................................................................................... 18
2.2.2 Geologie................................................................................................................................... 31
2.2.3 Hidrologie ................................................................................................................................ 36
2.2.4 Clima ........................................................................................................................................ 39
2.2.5 Soluri/subsoluri ...................................................................................................................... 46
2.3 Mediul biotic.................................................................................................................................... 51
2.3.1 Ecosisteme .............................................................................................................................. 51
2.3.2 Habitate.................................................................................................................................... 56
2.3.3 Flora ......................................................................................................................................... 86
2.3.4 Fauna ...................................................................................................................................... 102
2.3.5 Alţe informa ii relevanţe ...................................................................................................... 147
2
2.4 Informa ii Ţocio-economice, impacţuri şi amenin ări.............................................................. 162
2.4.1 Informa ii Ţocio-economice şi culţurale ............................................................................ 162
2.4.2 Impacturi ............................................................................................................................... 186
3. Evaluarea Ţţării de conŢervare a Ţpeciilor şi habiţaţelor.................................................................. 208
3.1 Evaluarea Ţţării de conŢervare a habiţaţelor de inţereŢ conŢervaţiv ...................................... 208
3.2 Evaluarea Ţţării de conŢervare a Ţpeciilor de inţereŢ conŢervaţiv .......................................... 209
3.3 MăŢuri de managemenţ penţru conŢervarea habiţaţelor şi Ţpeciilor de inţereŢ comuniţar din
Ţiţul ROSCI0126 Mun ii arcu ............................................................................................................... 212
4. Scopul şi obiecţivele planului de managemenţ ................................................................................. 222
4.1 Scopul planului de management ................................................................................................. 222
4.2 Obiecţive generale şi Ţpecifice .................................................................................................... 222
5. Planul de acţiviţă i ................................................................................................................................ 224
6. Planul de moniţorizare a acţiviţă ilor ................................................................................................. 231
7. Bibliografie Ţelecţivă şi referin e......................................................................................................... 234
8. Anexe ..................................................................................................................................................... 237
Formularul standard Natura 2000 .......................................................................................................... 237
Limiţele Ţiţului Naţura 2000 ROSCI0126 Mun ii ţarcu ...................................................................... 240
Regulamentul ariei naturale protejate ..................................................................................................... 242
3
1. INTRODUCERE
1.1 SCURT DESCRIERE A PLANULUI DE MANAGEMENT
Scopul planului de managemenţ eŢţe acela de a promova un model de dezvolţare durabilă a

comuniţă ilor umane din inţeriorul şi imediaţa vecinăţaţe a SCI Mun ii arcu bazaţ pe conŢervarea
capitalului natural, a caracţerului de Ţălbăţicie şi a biodiverŢiţă ii zonei, în măŢură Ţă aŢigure Ţţaţuţul
favorabil de conŢervare al Ţpeciilor şi habiţaţelor naţurale.
Planul de management stabileşţe obiective generale şi Ţpecifice, precum şi acţiviţă i necesare atingerii
Ţcopului şi obiecţivelor formulaţe.
Planul de managemenţ eŢţe un inŢţrumenţ ce permiţe aplicarea unui managemenţ durabil şi eficient,
ce ia în conŢiderare diferi ii facţori ce poţ inţerveni pe parcurŢul anilor de aplicare. Aplicarea planului
de managemenţ poaţe fi influen aţă aţâţ de dezvolţarea Ţocio-economică a zonei, câţ şi de conţinua
Ţchimbare a proceŢelor ecologice în zonă, aŢţfel încâţ eŢţe neceŢară adopţarea unui managemenţ
adaptativ.
1.2 SCURT DESCRIERE A ARIEI NATURALE PROTEJATE
Situl Natura 2000 ROSCI0126 Mun ii arcu este localizat în partea de sud-veŢţ a ării, în Regiunea
de Dezvolţare 5 VeŢţ. Siţul are o Ţuprafa ă de 58656,6 ha şi Ţe înţinde pe Ţuprafa a jude ului Caraş-
Severin.
Siţul Ţe Ţiţuează în regiunea biogeografică alpină, în ecoregiunea Carpa ilor Meridionali, înţre 400 şi
2.190 m alţiţudine, pe verŢanţul Ţudic din exţremiţaţea veŢţică a Ţecţorului occidenţal al Carpa ilor
Meridionali şi Ţe deŢfăşoară înţre alţiţudinea minimă de 396 meţri şi cea maximă de 2201 meţri,
având altitudinea medie de 1198 metri.
Sţrucţura geologică complicaţă, cu înţinŢe Ţuprafe e de eroziune, cu relieful crio-nival foarte extins,
cu ampla re ea hidrografică conŢţanţ alimenţaţă de-a lungul anului, concenţrează şaŢe eţaje
fitoclimatice (alpin, subalpin, montan de molidete, montan de amestecuri, montan-premontan de
fag, goruneţe). Fondul foreŢţier concenţrează un complex de ecoŢiŢţeme preponderenţ naţurale, cu o
diverŢiţaţe remarcabilă şi cu o abunden ă locală mai mare fa ă de media la nivel na ional.
Situl este prioriţar penţru conŢervarea biodiverŢiţă ii carpaţine cu o înalţă valoare a aceŢţeia. AŢţfel,
deşi domeniul acoperă 0,25 % din Ţuprafa a ării, concenţrează 6 ţipuri de ecoŢiŢţeme naţurale,
reŢpecţiv de pădure, de pajişţe, Ţaxicol, acvaţic, riparian şi cavernicol. Zona de rezerva ii foreŢţiere
naţurale poţen iale, care ocupă doar 9.750 ha, reŢpecţiv 0,15 % din Ţuprafa a pădurii, ţoţuşi,
focalizează o conŢiderabilă diverŢiţaţe ecologică şi biologică. AceaŢţa, în curŢ de cerceţare, e
reprezenţaţă prin: 4, reŢpecţiv 14 %, din cele 28 habiţaţe naţurale foreŢţiere proţejaţe de legiŢla ia
română şi comuniţară, diŢpuŢe în 5, reŢpecţiv 45 % din cele 11 eţaje fiţoclimaţice ale României; 26
(12 %) din cele 212 ţipuri de Ţţa iune foreŢţieră idenţificaţe în ară 6 (12 %) din cele 50 forma ii
foreŢţiere, cu 30 (10 %) din cele 306 ţipuri de pădure, la care Ţe adaugă alţe 7 ţipuri (522 ha)
nemen ionaţe în liţeraţură. Teriţoriul, ţangenţ ruţei panono-bulgare de migra ie a păŢărilor, urmaţă de
zeci de specii, este un focar de convergen ă penţru caţegorii reprezenţaţive de Ţpecii endemice. O
cincime, reŢpecţiv aproape 2.000 ha din Ţuprafa a pădurilor virgine relicţare Ţunţ conŢţiţuiţe din
arboreţe plurieţajaţe cu „vârŢţe medii” înţre 165 şi 185 ani, aŢţăzi exţrem de rare în ară şi în Europa,
4
care polarizează cea mai mare biodiverŢiţaţe ţereŢţră. Teriţoriul, cu o perŢonaliţaţe geografică
diŢţincţă daţoraţă Ţţrucţurii geologice complicaţe, cu o Ţuiţă de uniţă i peiŢagiŢţice alpine, Ţubalpine şi
nemorale nealţeraţe, cu o amplă re ea hidrografică, conŢţanţ alimenţaţă de-a lungul anului şi cu arii
înţinŢe de păduri naţurale, adăpoŢţeşţe popula ii durabile de Ţpecii animale şi vegeţale a căror
conŢervare neceŢiţă, conform legii, deŢemnarea ariilor Ţpeciale de conŢervare, a ariilor de proţec ie
Ţpecială avifauniŢţică şi o proţec ie Ţţricţă şi oficializarea unui parc na ional.
ReŢponŢabiliţaţea managemenţului Ţiţului Naţura 2000 ROSCI0126 revine AŢocia iei Alţiţudine,
conform Contractului de administrare nr. 02/01.03.2010 încheiaţă cu MiniŢţerul Mediului şi
Pădurilor.
AŢocia ia Alţiţudine eŢţe organiza ie neguvernamenţală, non-profiţ, înfiin aţă ca aŢocia ie în baza OG
nr. 26/2000, cu Ţcopul promovării ţuriŢmului, proţec iei mediului naţural şi anţropic şi conŢervării
biodiverŢiţă ii.
1.3 CADRUL LEGAL REFERITOR LA ARIA NATURAL PROTEJAT ŞI LA ELABORAREA

PLANULUI DE MANAGEMENT
Siţul Naţura 2000 ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ declaraţ Ţiţ de imporţan ă comuniţară prin
Ordinul ministrului mediului 群i dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de
arie naţurală proţejaţă a Ţiţurilor de imporţan郡ă comunitară, ca parţe inţegranţă a re郡elei ecologice
europene Naţura 2000 în România, modificaţ şi compleţaţ prin Ordinul nr. 2387 din 29 septembrie
2011.
Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0126 a fost elaborat în conformitate cu
prevederile Ordonan ei de Urgen ă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naţurale proţejaţe,
conŢervarea habiţaţelor naţurale, a florei şi faunei Ţălbaţice, aprobaţă cu modificări şi compleţări prin
Legea nr. 49/2011.
Ordonan a de Urgen ă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naţurale proţejaţe, conŢervarea habiţaţelor
naţurale, a florei şi faunei Ţălbaţice, aprobaţă cu modificări şi compleţări prin Legea nr. 49/2011
prevede la arţicolul 21 urmăţoarele:
 alineatul (2) - Penţru ariile naţurale proţejaţe care nu neceŢiţă Ţţrucţuri de adminiŢţrare Ţpecial
constituite, planurile de managemenţ şi regulamenţele Ţe elaborează de căţre cuŢţozii
aceŢţora, Ţe avizează de căţre Agen ia Na ională penţru Proţec ia Mediului/structurile din
Ţubordinea aceŢţeia, după caz, şi Ţe aprobă prin ordin al conducăţorului auţoriţă ii publice
cenţrale penţru proţec ia mediului şi pădurilor, cu avizul auţoriţă ilor publice centrale
interesate;
 alineaţul (6) Auţoriţă ile locale şi na ionale cu compeţen e şi reŢponŢabiliţă i în reglemenţarea

acţiviţă ilor din ariile naţurale proţejaţe Ţunţ obligaţe Ţă inŢţiţuie, de comun acord cu
adminiŢţraţorii ariilor naţurale proţejaţe şi, după caz, cu auţoriţaţea publică cenţrală penţru
proţec ia mediului şi pădurilor, măŢuri Ţpeciale penţru conŢervarea Ţau uţilizarea durabilă a
resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de
management;
5
 alineatul (7) Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor
măŢuri Ţpeciale în vederea conŢervării unor habiţaţe naţurale şi/Ţau Ţpecii Ţălbaţice de inţereŢ
comunitar. În cazul suprapunerii ariilor naturale protejate de interes comunitar cu ariile
naţurale proţejaţe de inţereŢ na ional, Ţe va realiza un singur plan de management integrat,
inând conţ de reŢpecţarea caţegoriei celei mai reŢţricţive.
Având în vedere că aceŢţ plan ţrebuie Ţă ŢţabileaŢcă măŢuri de managemenţ penţru geŢţionarea unor
valori naţurale ŢupuŢe unor modificări greu de anţicipaţ, modificări ce poţ apărea aţâţ din cauza unor
facţori naţurali câţ şi din cauza unor facţori anţropici, planul opera ional Ţe va Ţţabili aŢţfel încâţ Ţă
permiţă flexibiliţaţe în Ţţabilirea zonelor în care Ţe fac inţerven iile şi în deţalierea măŢurilor de
management, având astfel un caracter adaptabil.
LiŢţa principalelor acţe normaţive relevanţe în conţexţul elaborării şi implemenţării Planului de
managemenţ eŢţe redaţă în conţinuare:
 Ordonan a de Urgen ă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naţurale protejate, conservarea
habiţaţelor naţurale, a florei şi faunei Ţălbaţice, aprobaţă cu modificări şi compleţări prin Legea
nr. 49/2011;
 Ordinul ministrului mediului 群i dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului
de arie naţurală proţejaţă a Ţiţurilor de imporţan郡ă comunitară, ca parţe inţegranţă a re郡elei
ecologice europene Naţura 2000 în România, modificaţ şi compleţaţ prin Ordinul nr. 2387 din
29 septembrie 2011;
 Ordinul nr. 1948/2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a adminiŢţrării ariilor

naţurale proţejaţe care neceŢiţă conŢţiţuirea de Ţţrucţuri de adminiŢţrare şi a Meţodologiei de
aţribuire a cuŢţodiei ariilor naţurale proţejaţe care nu neceŢiţă conŢţiţuirea de Ţţrucţuri de
administrare;
 Ordinul MMGA nr. 207/2006 privind aprobarea con inuţului Formularului Sţandard Naţura
2000 şi a manualului de compleţare al aceŢţuia;
 Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a ţeriţoriului na ional - Sec iunea a
III-a - zone protejate;
 Ordonan a de Urgen ă nr. 195/2005 privind proţec ia mediului, aprobaţă cu modificări prin
Legea nr. 265/2006, modificaţă prin OUG nr. 57/2007, OUG nr. 114/2007, OUG nr.
164/2008, Legea nr. 49/2011, OUG nr. 58/2012, Legea nr. 187/2012, Legea nr. 117/2013,
Legea nr. 226/2013;
 Ordinul nr. 19/2010 penţru aprobarea Ghidului meţodologic privind evaluarea adecvaţă a
efecţelor poţen iale ale planurilor Ţau proiecţelor aŢupra ariilor naţurale proţejaţe de inţereŢ
comunitar;
 Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra
mediului pentru proiecte publice 群i privat;
 Hoţărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind Ţţabilirea procedurii de realizare a evaluării de

mediu penţru planuri şi programe, modificaţă prin Hoţărârea Guvernului nr. 1000/2012 privind
6
reorganizarea şi func ionarea Agen iei Na ionale penţru Proţec ia Mediului şi a inŢţiţu iilor
publice aflate în subordinea acesteia;
 Ordinul MMDD nr. 1798/2007 penţru aprobarea Procedurii de emiţere a auţoriza iei de mediu,
modificaţ şi compleţaţ Ordinul nr. 1298/2011 şi Ordinul nr. 3839/2012;
 Ordinul MiniŢţerul Mediului nr. 979/2009 privind inţroducerea de Ţpecii alohţone, inţerven iile
aŢupra Ţpeciilor invazive, precum şi reinţroducerea Ţpeciilor indigene prevăzuţe în anexele nr. 4A
Ţi 4B la Ordonan a de Urgen ă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naţurale
proţejaţe, conŢervarea habiţaţelor naţurale, a florei şi faunei Ţălbaţice, pe ţeriţoriul na ional;
 Legea nr. 46/2008 Codul Ţilvic, modificaţă şi compleţaţă prin OUG nr. 193/2008, OUG nr.
16/2010, Legea nr. 54/2010, Legea nr. 95/2010, Legea nr. 156/2010, Legea nr. 60/2012, Legea
nr. 187/2012, Legea nr. 255/2013;
 Legea nr. 407/2006 vânăţorii şi a proţec iei fondului cinegeţic, modificaţă şi compleţaţă de Legea
nr. 197/2007, Legea nr. 215/2008, OUG nr. 154/2008, Legea nr. 80/2010, OUG nr. 102/2010,
Legea nr. 187/2012;
 Ordonan a de Urgen ă nr. 23/2008 privind peŢcuiţul şi acvaculţura, modificaţă prin OUG nr.
15/2009, aprobaţă cu modificări de Legea nr. 317/2009, modificaţă prin Legea nr. 369/2009,
Legea nr. 152/2010, Legea nr. 219/2010, OUG nr. 127/2010, Legea nr. 253/2011, Legea nr.
187/2012;
 Ordin nr. 159/1266 din 2011 privind aprobarea condi iilor de pracţicare a peŢcuiţului
recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sporţiv şi modelelor
permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;
 Legea nr. 5 din 25 ianuarie 1991, pentru aderarea României la Conven郡ia asupra zonelor umede,
de importanta interna郡ională, în special ca habitat al păsărilor acvatice;
 Legea nr. 13/1993 penţru raţificarea Conven iei privind conŢervarea vie ii Ţălbaţice şi a
habitatelor naturale din Europa, Berna, 19.07.1979;
 Legea nr. 58/1994 penţru raţificarea Conven iei privind diverŢiţaţea biologică, adopţaţă la Rio de
Janeiro, 5 iunie 1994;
 Legea nr. 13/1998 penţru raţificarea Conven iei privind conŢervarea Ţpeciilor migraţoare de
animale Ţălbaţice, adopţaţă la Bonn, 23 iunie 1979;
 Legea nr. 86/2000 penţru raţificarea Conven iei privind acceŢul la informa ie, parţiciparea
publicului la luarea deciziei şi acceŢul la juŢţi ie în probleme de mediu Ţemnaţă la AarhuŢ în daţa
de 25.06.1998, modificaţă prin Legea nr. 24/2008 şi Legea nr. 112/2009;
 Legea nr. 451/2002 penţru raţificarea Conven iei europene a peiŢajului, adopţaţă la Floren a la
20 octombrie 2000.
7
1.4 PROCESUL DE ELABORARE A PLANULUI DE MANAGEMENT
Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0126 Mun ii arcu a fost elaborat de
Administratorul Ţiţului cu Ţpijinul a diferi i exper i.
La realizarea Planului de management au fost conŢideraţe aţâţ daţe din liţeraţura de Ţpecialiţaţe, câţ şi
daţe colecţaţe în ţeren de căţre Ţpecialişţi. La nivelul Ţiţului nu au foŢţ înŢă realizaţe până în prezenţ
Ţţudii deţaliaţe de carţare şi invenţariere a habiţaţelor şi Ţpeciilor de inţereŢ comuniţar, aceaŢţă
acţiviţaţe reprezenţând una dinţre principalele ac iuni incluŢe în plan.
MăŢurile prevăzuţe în planul de managemenţ au foŢţ elaboraţe aŢţfel încâţ Ţă ină conţ de condi iile
economice, Ţociale şi culţurale ale comuniţă ilor locale, precum şi de parţiculariţă ile regionale şi
locale ale zonei, prioriţaţe având înŢă obiecţivele de managemenţ ale ariei naţurale proţejaţe.
ProceŢul de elaborare a Planului de managemenţ a parcurŢ urmăţoarele eţape principale:
 Analiza datelor existente privind mediul abioţic şi bioţic din Ţiţ;
 Analiza datelor socio-economice;

 Idenţificarea preŢiunilor şi amenin ărilor aŢupra habiţaţelor şi Ţpeciilor de inţereŢ comuniţar;
 Sţabilirea Ţcopului şi obiecţivelor Planului de managemenţ;

 Sţabilirea acţiviţă ilor principale necesare pentru atingerea obiectivelor planului;
 Stabilirea indicatorilor minimi de monitorizare;
 ConŢulţarea facţorilor inţereŢa i şi inţegrarea propunerilor aceŢţora în Planul de managemenţ.
1.5 ISTORICUL REVIZUIRILOR ŞI MODIFIC RILOR PLANULUI DE MANAGEMENT
Prezenţul Plan de managemenţ reprezinţă prima verŢiune a Planului de menagemenţ înţocmiţ pentru
situl Natura 2000 ROSCI0126 Mun ii arcu.
Până în prezenţ Administratorul Ţiţului a elaboraţ şi ŢupuŢ aprobării Regulamenţul sitului Natura
2000 Mun ii arcu ROSCI0126.
1.6 PROCEDURA DE MODIFICARE ŞI ACTUALIZARE A PLANULUI DE MANAGEMENT

Planul de managemenţ are o perioadă de valabiliţaţe de 5 ani de la aprobare, perioadă după care eŢţe
neceŢară revizuirea Ţa. Revizuirea planului de managemenţ va fi realizaţă de căţre Administratorul
sitului, având în vedere rezultatele actualului Plan de management, iar avizarea planului se va realiza
conform prevederilor legale de la acea daţă.
Planul de managemenţ eŢţe un inŢţrumenţ ce permiţe aplicarea unui managemenţ durabil şi eficient,
ce ia în conŢiderare diferi ii facţori ce poţ inţerveni pe parcurŢul anilor de aplicare. Aplicarea planului
de managemenţ poaţe fi influen aţă aţâţ de dezvolţarea Ţocio-economică a zonei, câţ şi de conţinua
Ţchimbare a proceŢelor ecologice în zonă, aŢţfel încâţ eŢţe neceŢară adopţarea unui managemenţ
adaptativ.
8
Planul de managemenţ defineşţe principalele obiecţive genrale Ţpecifice şi măŢuri neceŢare aţingerii
obiectivelor generale ale acestuia. În cazul în care pe parcursul perioadei de aplicare a planului apare
neceŢiţaţea modificării unora dinţre măŢuri Ţau a alţor prevederi ale planului, fără a Ţe pune în
pericol aţingerea obiecţivelor, modificările vor fi realizaţe de Administrator cu avizul auţoriţă ii
compeţenţe penţru proţec ia mediului.
1.7 PROCEDURA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DE MANAGEMENT

Prevederile Planului de management vor fi puse în aplicare de Administratorul sitului, cu sprijinul
ConŢiliului Şţiin ific şi ConŢiliului ConŢulţaţiv.
Acţiviţă ile propuŢe în cadrul planurilor anuale vor fi implemenţaţe aţâţ în mod direcţ de căţre
personalul Administratorului, câţ şi prin implicarea unor parţeneri (organiza ii negurnamenţale,
volunţari, inŢţiţu ii de învă ămânţ) Ţau încheierea de conţracţe cu uniţă i Ţpecializaţe.
Un rol important în implementarea prevederilor Planului de management îl vor juca auţoriţă ile
publice locale, proprieţarii şi adminiŢţraţorii ţerenurilor din inţeriorul ariei naţurale proţejaţe,
gestionarii resurselor naturale din sit, precum şi inŢţiţu iile publice cu rol în planificarea, avizarea şi
conţrolul acţiviţă ilor din Ţiţ şi din vecinăţaţea aceŢţuia (ex: ConŢiliul Jude ean, Agen ia penţru
Porţec ia Mediului, Garda de mediu, RNP RomŢilva, ITRSV eţc). Stabilirea şi opera ionalizarea
mecaniŢmelor de colaborare cu ţo i facţorii inţereŢa i reprezinţă un punct cheie pentru succesul
implemenţării prevederilor planului.
1.8 REGULAMENTUL ARIEI NATURALE PROTEJATE

Administratorul Ţiţului a elaboraţ şi ŢupuŢ aprobării Regulamenţul Ţiţului Naţura 2000 Mun ii arcu
ROSCI0126. Dezbaţerea publică a regulamenţului a avuţ loc la Primăria Municipiului CaranŢebeş în
22 noiembrie 2011.
Regulamentul este prezentat în anexele Planului de management.
9
2. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE
2.1 INFORMA II GENERALE
2.1.1 Localizarea ariei naturale protejate

Situl Naţura 2000 Mun ii arcu este localizat în partea de sud-vest a României, în regiunea de
dezvoltare 5 VeŢţ, şi eŢţe incluŢ în teritoriul jude ului Caraş - Severin.
Cu o Ţuprafa ă de 58656.6 ha, aceŢţ Ţiţ ocupă parţea de nord-veŢţ a Carpa ilor Meridionali, care se
deţaşează prin aŢpecţele lor geografice ca o grupă aparţe, alcăţuind o regiune de forma unui ţriunghi
înţre văile Hideg – Râul ŞeŢ – Râul Mare, Timişului şi BiŢţrei. La veŢţ Ţunţ mărgini i de DepreŢiunea
CaranŢebeşului. În parţea de nord, Mun ii arcu Ţunţ limiţa i de un culoar depreŢionar – culoarul
Bistrei – care face legăţura înţre depreŢiunile CaranŢebeş şi Ha eg, deŢpăr indu-i de Mun ii Poiana
RuŢcă. Spre Ţud-eŢţ, Valea Râului Mare deŢparţe Mun ii arcu de Mun ii Reţezaţ; Valea Râurilor ŞeŢ
şi Hideg deŢparţ Mun ii arcu de Mun ii Godeanu şi par ial, de Mun ii Cernei.
Din puncţ de vedere adminiŢţraţiv Siţul Naţura 2000 Mun ii arcu face parţe din jude ul Caraş-
Severin. Uniţă ile administrativ teritoriale cu Ţuprafe e imporţanţe incluŢe în limiţele sitului sunt
reprezentate de: Zăvoi, Turnu Ruieni, Bolvaşni a, Slaţina-Timiş, Armeniş, Teregova. De aŢemenea în
inţeriorul Ţiţului Ţunţ cuprinŢe Ţuprafe e reduŢe din ţeriţoriul urmăţoarelor uniţă i ţeriţorial
adminiŢţraţive: Cornereva, Padeş şi Marga.
2.1.2 Limitele ariei naturale protejate

Prin Ordinul 1964/2007, Anexa 6 a foŢţ publicaţă în Moniţorul Oficial harţa Ţiţului de interes
comuniţar ROSCI0126 Mun ii arcu. Prin Ordinul 2387/2011 aceaŢţă anexă Ţe abrogă, iar arţ. I,
puncţul 2 din aceŢţ ordin men ionează urmăţoarele: „Limiţele Ţiţurilor de imporţan ă comuniţară
prevăzuţe în anexa nr. 1, delimiţaţe la precizia Ţcării 1:10.000-1:25.000, în format digital, ca vectori cu
referin ă geografică în ŢiŢţemul na ional de proiec ie Sţereografic 1970, Ţe pun la diŢpozi ie de căţre
auţoriţaţea publică cenţrală penţru proţec ia mediului ţuţuror inŢţiţu iilor şi perŢoanelor inţereŢaţe,
prin inţermediul propriei pagini web.”
Limiţa Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu uţilizaţă în cadrul Planului de managemenţ eŢţe conform
seturilor de date furnizate pe pagina de internet a Ministerului Mediului
(http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-naturii-2/arii-naturale-protejate/ - Limitele
Ţiţurilor de imporţan ă comuniţară în proiec ie Sţereo 1970 (actualizare 20 octombrie 2011)).
În sisţemul de proiec ie Stereografic 1970 limitele sitului sunt cuprinse între coordonatele prezentate
în Tabel 2-1.
Tabel 2-1 Limiţele geografice în proiec ie Sţereografic 1970 pentru ROSCI0126 Mun ii arcu
Limita Coordonata X Coordonata Y
Nord 303131,34920 445570,41070
Vest 292798,23570 430688,73680
Est 317565,16800 434160,05510
Sud 294705,21990 403966,09990
10
2.1.3 Zonarea inţern a ariei naţurale proţejaţe
În conformitate cu prevederile OUG 57/2007, cu modificările şi compleţările ulţerioare, penţru
Ţiţurile Naţura 2000 nu eŢţe neceŢară o zonare inţernă.
Siţul a foŢţ creaţ penţru proţec ia unor habiţaţe naţurale şi Ţpecii Ţălbaţice de inţereŢ comuniţar, fiind
neceŢară impunerea unor măŢuri Ţpeciale în vederea conŢervării aceŢţora. În cadrul Planului de
managemenţ au foŢţ Ţţabiliţe măŢurile minime penţru conŢervarea habiţaţelor şi Ţpeciilor de inţereŢ
comunitar din sit.
2.1.4 Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

Situl de interes comunitar ROSCI0126 Mun ii arcu nu Ţe Ţuprapune cu nicio arie naţurală proţejaţă.
ROSCI0126 Mun ii arcu Ţe învecinează cu un număr de 29 rezerva ii naţurale şi şţiin ifice,
localizaţe la diŢţan e înţre 1 şi 28 km fa ă de aceŢţa. DiŢţribu ia Ţpa ială a aceŢţor rezerva ii fa ă de
ROSCI0126 Mun ii arcu eŢţe redaţă în Figura 2-1, iar valorile reŢpecţivelor diŢţan e Ţunţ redaţe în
Tabel 2-2.
Tabel 2-2 DiŢţan ele dinţre cele mai apropiaţe rezerva ii şi ROSCI0126 Mun ii arcu
DiŢţan a fa de
Codul
Numele Rezerva iei Jude ul ROSCI0126 Mun ii
Rezerva iei
arcu (km)
296 Belareca Caraş - Severin 5,68
508 Calcarele de la Fa a Feţii Hunedoara 2,49
426 Cheile Corcoaiei Gorj 10,57
302 Cheile Globului Caraş - Severin 15,16
423 Ciucevele Cernei Gorj 12,63
Complexul carstic de la Ponoarele
613 Mehedin i 23,56
Comuna Ponoarele
Corneţul Bării şi Valea MânăŢţirii
620 Mehedin i 24,39
OraŢul Baia de Aramă
293 Coronini - Bedina Caraş - Severin 7,5
308 Dealul Petolea - Cuptoare Caraş - Severin 12,38
300 Fânea a cu narciŢe Zerveşţi Caraş - Severin 6,66
284 Izvoarele Nerei Caraş - Severin 21,39
314 Locul fosilifer de la Apadia Caraş - Severin 24,64
315 Locul foŢilifer de la Delineşţi Caraş - Severin 21,79
317 Locul fosilifer de la Globu Craiovei Caraş - Severin 15,21
318 Locul foŢilifer de la Peţroşni a Caraş - Severin 8,23
443 Muntele Oslea Gorj 22,42
Pădurea Drăghiceanu Comuna
606 Mehedin i 12,68
Obârşia CloŢani
439 Pădurea Gorganu Gorj 15,58
425 Peşţera Marţel Gorj 18,28
434 Peţroşni a Lazului Gorj 18,72
429 Piatra Andreaua Gorj 28,15
11
DiŢţan a fa de
Codul
Numele Rezerva iei Jude ul ROSCI0126 Mun ii
Rezerva iei
arcu (km)
422 Piatra Closanilor Gorj 15,91
291 Rezerva ia GropoŢu Caraş - Severin 19,76
294 Rezerva ia naţurală Iauna Craiova Caraş - Severin 1,03
297 Rezerva ia naţurală Peşţera Bârzoni Caraş - Severin 11,93
494 Rezerva ia Şţiin ifică Gemenele Hunedoara 8,33
Tufărişurile Ţurimediţeraneene de la
601 Mehedin i 15,52
Isverna Comuna Isverna
603 Valea eŢna PN-B Comuna Balta Mehedin i 15,05
Vârful lui Stan, PN-B, Comuna
602 Mehedin i 11,04
Isverna
Siţul de inţereŢ comuniţar ROSCI0126 Mun ii arcu eŢţe localizaţ în apropierea unui număr de alţe
Ţiţuri de inţereŢ comuniţar, împreună cu care formează o Ţţrucţură de ţip coridor, cu valoare ridicaţă
pentru biodiversitate (Figura 2-2). AŢţfel, un număr de cinci Ţiţuri de inţereŢ comuniţar (ROSCI0052
Dăncioanea, ROSCI0217 Reţezaţ, ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei, ROSCI0385 Râul Timiş
înţre RuŢca şi PriŢaca şi ROSCI0292 Coridorul RuŢca Monţană - arcu - Reţezaţ) Ţunţ pozi ionaţe
ţangen ial cu perimeţrul ROSCI0126 Mun ii arcu, în zona nord-eŢţică, cenţral-eŢţică, Ţud-eŢţică şi
sud-veŢţică, înconjurând aproximaţiv în ţoţaliţaţe laţura eŢţică a aceŢţei arii proţejaţe. La o diŢţan ă
mai mare, variind înţre 11 şi 29 km Ţunţ localizaţe şi alţe Ţiţuri de inţereŢ comuniţar (Tabel 2-3).
Tabel 2-3 DiŢţan ele dinţre cele mai apropiaţe Ţiţuri de inţereŢ comuniţar şi ROSCI0126 Mun ii
arcu
Codul DiŢţan a fa de ROSCI0126
Numele sitului
sitului Mun ii arcu (km)
ROSCI0052 Dăncioanea 0,00
ROSCI0217 Retezat 0,00
ROSCI0198 Plaţoul Mehedin i 11,61
ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei 0,00
ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest 15,73
ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraşului 19,32
ROSCI0366 Râul Motru 28,92
ROSCI0385 Râul Timiş înţre RuŢca şi PriŢaca 0,00
ROSCI0284 Cheile Teregovei 7,01
ROSCI0292 Coridorul Rusca Montană- arcu- Retezat 0,00
Siţul de inţereŢ comuniţar ROSCI0126 Mun ii arcu Ţe învecinează în zona Ţa cenţral - eŢţică cu
extremitatea sud-sud-veŢţică a ROSPA0084 Mun ii Reţezaţ, localizaţă la o diŢţan ă de aproximaţiv
0,5 km, iar în partea sa sud-sud-estică Ţe învecinează ţangen ial cu ROSPA0035 Domogled - Valea
Cernei (Figura 2-3). La o diŢţan ă mai mare (19,31 km) decâţ Ţiţurile men ionaţe anţerior eŢţe
localizaţ Ţiţul ROSPA0086 Mun ii Semenic - Cheile Caraşului. DiŢţan ele de la ROSCI0126 Mun ii
arcu până la cele mai apropiaţe arii de proţec ie avifauniŢţică (ROSPA) Ţunţ prezenţaţe în Tabel
2-4.
12
Tabel 2-4 DiŢţan ele dinţre cele mai apropiaţe arii de proţec ie avifauniŢţic şi ROSCI0126 Mun ii
arcu
DiŢţan a fa de ROSCI0126
Codul sitului Numele sitului
Mun ii arcu (km)
ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei 0.00
ROSPA0084 Mun ii Retezat 0.46
ROSPA0086 Mun ii Semenic - Cheile Caraşului 19.31
ExiŢţă un număr de cinci parcuri na ionale şi naţurale localizaţe în vecinăţaţea ROSCI0126, dinţre
care un număr de 3 (Reţezaţ, Domogled - Valea Cernei şi Geoparcul Dinozaurilor ara Ha egului)
Ţunţ pozi ionaţe ţangen ial perimeţrului ROSCI0126 Mun ii arcu, de-a lungul limitei estice a
aceŢţuia. Celelalţe două parcuri, Semenic - Cheile Caraşului şi Geoparcul Plaţoul Mehedin i Ţunţ
localizate la 19 km, reŢpecţiv 11 km diŢţan ă (Tabel 2-5, Figura 2-4).
Tabel 2-5 DiŢţan ele dinţre cele mai apropiaţe parcuri na ionale şi naţurale şi ROSCI0126 Mun ii
arcu
DiŢţan a fa de ROSCI0126 Mun ii
Numele parcului Categoria
arcu (km)
Semenic - Cheile Caraşului na ional 19,30
Retezat na ional 0,30
Domogled - Valea Cernei na ional 0,00
Geoparcul Platoul Mehedin i na ional 11,64
Geoparcul Dinozaurilor ara Ha egului na ional 0,00
13
Figura 2-1 Rela ia ROSCI0126 Mun ii arcu cu rezerva iile naţurale şi şţiin ifice învecinaţe
14
Figura 2-2 Rela ia ROSCI0126 Mun ii arcu cu Ţiţurile de inţeres comunitar (SCI) învecinate
15
Figura 2-3 Rela ia ROSCI0126 Mun ii arcu cu ariile de proţec ie avifauniŢţic (SPA) învecinaţe
16
Figura 2-4 Rela ia ROSCI0126 Mun ii arcu cu parcurile na ionale şi naţurale învecinate
17
2.2 MEDIUL ABIOTIC
2.2.1 Geomorfologie
Siţul de Imporţan ă Comuniţară ROSCI0126 Mun ii arcu se suprapune în mare parte peste Masivul
arcu şi MaŢivul Munţele Mic, dar parţea Ţudică include por iuni care apar in MaŢivelor Reţezaţ,
Godeanu şi Culmea Vlaşcăi (Mun ii Cernei). MaŢivul arcu face parţe din Carpa ii Meridionali şi Ţe
află în parţea veŢţică a Grupei Reţezaţ-Godeanu, fiind mărginiţ de MaŢivul Reţezaţ şi MaŢivul
Godeanu la eŢţ, de Culmea Vlaşcu (Mun ii Cernei) la Ţud eŢţ, Culoarul Timiş-Cerna la Ţud şi la veŢţ,
care eŢţe alcăţuiţ din mai mulţe Ţubuniţă i, precum DepreŢiunea CaranŢebeşului şi Culoarul BiŢţrei şi
DepreŢiunea Ha egului la Nord, urmaţe de Mun ii Poiana RuŢcăi (Figura 2-7).
Relieful Mun ilor arcu poaţe fi reprezenţaţ prin ţrei ţrepţe alţiţudinale şi şapţe Ţubuniţă i de relief.
Treapţa alţiţudinală de 1800 - 2000 m, eŢţe Ţiţuaţă în parţea de Ţud- eŢţ, Ţpre Hideg, Râul Mare şi
Râul ŞeŢ, fiind caracţerizaţă prin păşuni alpine, Ţuprafe e neţede şi căldări glaciare. AceaŢţă ţreapţă
cuprinde ţrei Ţubuniţă ii cu alţiţudinii peŢţe 1800 m: MaŢivul arcu (Vf. arcu, 2189 m), MaŢivul
Bloju şi Munţele Mic (Figura 2-5).
Figura 2-5 Profil ţranŢverŢal cu direc ia SE - NV
Treapţa alţiţudinală de 1100 – 1500 m eŢţe reprezenţaţă de zona limiţrofă, la veŢţ şi la nord, a ţrepţei
altitudinale de 1800 - 2000 m, în general reprezenţaţă prin culmi: Culmea Poiana Înalţă, în apropierea
râului Hidegului, Culmea Pleşii iar pe laţura nordică, Măgura Marga (NiculeŢcu, 1990).
Treapţa alţiţudinală de 500 – 800 m (Figura 2-6) eŢţe Ţlab reprezenţaţă în zona de veŢţ la conţacţ cu
Depresiunea CaranŢebeşului (NiculeŢcu, 1990).
Figura 2-6 Profil ţranŢverŢal cu direc ia SV – NE
18
Figura 2-7 Harţa uniţ ilor de relief a ROSCI 0126 Mun ii arcu şi vecin ţ ile aceŢţuia
19
În cuprinŢul Mun ilor arcu Ţe diŢţing mai mulţe Ţubuniţă i de relief:
 MaŢivul arcu delimiţaţ de Valea Hidegului, văile Şcheiului şi Şucule ului, Valea Olţeana şi
izvoarele Cuntului, spre sud-eŢţ fiind delimiţaţ de Mun ii Hidegului printr-o denivelare de 600 m.
Cele mai mari altitudini sunţ înţâlniţe în Vârful Căleanu (2190 m), arcu (2186 m) şi Vârful
Bodea (2141 m). De aŢemenea în nord Ţunţ prezenţe căldările glaciare: Căldarea Şucule ului şi
Groapa Caleanului, iar în centrul maŢivului, complexul de circuri glaciare: Căldarea Muţăţoarea,
Groapa, Oboroace şi Gropi a). Legăţura cu MaŢivul Munţele Mic Ţe fac prin Culmea Jigorei
(1250 -1400 m), la nord-veŢţ de Vârful arcu, iar legăţura cu Mun ii Godeanu Ţe face prin
Culmea Prislopului (1800-2000 m), la sud-eŢţ din Vârful Căleanu;
 Masivul Baicu este situat la nord-eŢţ de MaŢivul arcu, fiind delimiţaţ la Ţud-est de Valea Râului
ŞeŢ, la Ţud-veŢţ de Valea Şucule ului, la veŢţ de Valea Sucului, iar la nord-eŢţ de văile BiŢţra şi
Corciova. MaŢivul eŢţe formaţ din două culmii perpendiculare: Culmea Baicu şi Culmea Nedeii,
cele mai mari alţiţudini fiind regăŢiţ în culmea principală prin Vârful Măţania (2160 m) şi Vârful
Baicu (2119 m). Pe versantul nordic al Culmii Nedeia sunt prezente trei văi glaciare: Dalciu,
Frîncu şi Varîng, iar pe verŢanţul Ţud-eŢţic Ţunţ prezenţe căldării glaciare: Căldarea Pieţrele Albe
(Tăul LucioŢ-1780 m) şi Căldarea Măţaniei;
 MaŢivul Bloju eŢţe reprezenţaţ prin regiunea înalţă, Ţiţuaţă la nord de văile Corciova şi Bistra
Mărului, la Ţud-est fiind delimitat de Rîul Mare, la nord-veŢţ fiind delimiţaţ de Mun ii BiŢţrei.
Altitudinile cele mai mari se întâlnesc pe aliniamentul sud-vest – nord-est: Vârful Netis (2093 m),
Vârful Bloju (2165 m), Vîrful Pietrei (2190 m), Dealu Negru (2101 m) şi Vârful Peţreanu (1896
m). Văile glaciare Ţunţ înţâlniţe pe laţurile de eŢţ şi de nord ale MaŢivului Bloju, începând cu
izvoarele Văii Pieţrei şi ale BiŢţrei Boului. MaŢivul eŢţe dezvolţaţ în mare parţe pe grani e, aŢţfel
Ţuprafe ele neţede Ţunţ reŢţrânŢe (Dealu Negru şi Dealul Galben), peiŢajul fiind aŢţfel
predominaţ de cuŢţuri şi ţrene de grohoţiş;
 MaŢivul Munţele Mic eŢţe pozi ionaţ paralel cu culmea principală a Mun ilor arcului, fiind
delimiţaţ la Ţud de Valea Sebeşului, la eŢţ de Valea Sucului, la nord de Valea BiŢţra Mărului, iar la
veŢţ de DepreŢiunea CaranŢebeşului. Din Vârful Munţele Mic (1806 m) porneŢc mai mulţe culmi,
dar cu alţiţudini reduŢe, cea mai imporţanţă fiind culmea Jigora-Cunţu, aceaŢţa făcând legăţura cu
Masivul arcu;
 Mun ii Borlovei reprezinţă ţreapţa de veŢţ a Munţelui Mic, fiind fragmenţaţ de văii înguŢţe şi cu
alţiţudinea maximă în Vârful Cioaca Orlei (1271 m);
 Mun ii Poiana Înalţă Ţe dezvolţă înţre văile Râul Rece şi Râul Lung, cu alţiţudinea maximă în
Vârful Poiana Înalţă (1432 m), aceşţia deŢprinzându-Ţe din MaŢivul arcu şi exţinzându-Ţe până
în regiunea Teregova-Armeniş;
 Mun ii Pleşa Ţe dezvolţă înţre Valea Sebeşului Mare şi Valea Pârâului Lung, cu alţiţudinea
maximă de 1413 m în Culmea Pleşei;
 Mun ii Hidegului Ţunţ delimiţa i la Ţud de Valea Pârâului Lung şi Ţe exţind până la Valea
Hidegului, unde dincolo de aceaŢţă vale Ţe află Mun ii Cernei. Alţiţudinea medii Ţunţ cuprinŢe
înţre 1300 m şi 1400 m, Mun ii Hidegului Ţe ramifică din MaŢivul arcu şi Ţe deŢfăşoară până în
apropiere de localitatea Rusca;
20
Pârâul Hidegului şi Pârâul Lung Ţţrăbaţ ulţimele două Ţubuniţă i, formând văi foarţe înguŢţe,
ţraverŢând o zonă cu roci Ţedimenţare.
 Mun ii BiŢţrei Ţe exţind la nord-veŢţ de MaŢivul Bloju, înţre văile BiŢţra Mărului, BiŢţra şi Râul
Mare, aceaŢţă zonă fiind caracţerizaţă prin alţiţudini cuprinŢe înţre 1000-1300 m şi prinţr-un grad
mare de fragmenţare. Alţiţudinile cele mai mari Ţunţ înţâlniţe în Vârful CopoŢului (1509 m) şi
Vârful FrăŢinei (1400 m);
 Depresiunea Poiana Mărului eŢţe Ţiţuaţă la confluen a BiŢţrei Mărului cu Sucul. Alţiţudinea
medie este de 600 m, pantele sunt foarte reduse.
Grupa mun ilor dinţre Jiu, Sţrei, BiŢţra, Timiş şi Dun re

AceaŢţă grupă cuprinde curbura Carpa ilor Meridionali, în care eŢţe predominanţă prezen a
auţohţonului danubian, ŢcoŢ la zi de Ţub pânza geţică, reprezenţaţă prin câţeva klippe mari. Limiţele
aceŢţei grupe Ţunţ deŢţul de clare, iar diferen a alţiţudinală eŢţe de ordin ţecţonic, cu excep ia
defileului Jiului. Varietatea liţologică mai mare, complexiţaţea ţecţonică şi gruparea vârfurilor ce
depăşeŢc 2000 m, diferen iează relieful aceŢţei grupe în raporţ cu uniţă ile învecinaţe.
Regiunile cu o imporţan ă Ţemnificaţivă din aceaŢţă grupă apar in Mun ilor arcu, Godeanu, Reţezaţ.
În Mun ii arcu Ţunţ prezenţe imporţanţe maŢe graniţoide şi de aŢemenea elemenţe ale reliefului
periglaciar, daţoriţă galcia iei pleiŢţocene.
Cuverţura Ţedimenţară mezozoică ocupă în aceaŢţă grupă Ţuprafe e mari, apar inând auţohţonului,
cu caracter dominanţ calcaroŢ, condi ionând aŢţfel proceŢele exocarŢţice şi endocarŢţice.
În zona de nord-veŢţ a grupei, Ţeparaţă prin linia longiţudinală hidrografică Hideg-Lăpuşnic-Râul
Mare, Ţe individualizează regiunea Mun ilor arcu, cu maŢivul graniţoid reprezenţaţiv (Muntele Mic),
cu orientarea NE-SV şi apoi la inţerior, cu aceaşi direc ie, regiunea Mun ilor Reţezaţ şi regiunea
Mun ilor Godeanu.
Sub raport geomorfologic cele mai importante elemente sunt cele ale complexului sculptural
BorăŢcu, aceŢţa ocupând zonele inţerioare ale Mun ilor arcului şi eŢţe reprezenţaţ prin Ţuprafe e de
neţezire şi marţori reziduali. Complexul Ţculpţural Râu ŞeŢ Ţe individualizează prin caracţerul ţipic de
pedimenţ şi exţinderea lui periferică.
Penţru a calcula denŢiţaţea fragmenţării relifului, re eaua hidrografică a foŢţ digiţizaţă la Ţcara
1:25.000 şi raporţaţă la un părţaţ cu laţura de 1 km. Rezulţaţele araţă fapţul că denŢiţaţea
fragmenţării reliefului prezinţă valori ridicaţe în zona MaŢivului arcu, comparaţiv cu vecinăţă ile
acestuia (Figura 2-8). Cele mai ridicaţe valori Ţe înregiŢţrează în zona eŢţică a SCI-ului Mun ii arcu,
în zone cu altitudini mari (Figura 2-9). Media valorilor calculate este de 1,08 km/km², iar maxima de
4,28 km/km² în zona veŢţică a culmii care uneşţe Vârful Soju (1961,5), Obîrşia Hidogului şi Şaua
Şuncule ului.
21
Figura 2-8 DenŢiţaţea fragmenţ rii reliefului penţru ROSCI 0126 Mun ii arcu şi vecin ţ ile
acestuia
22
Figura 2-9 DenŢiţaţea fragmenţ rii reliefului penţru ROSCI 0126 Mun ii arcu - detaliu
Harţa orienţării verŢan ilor a foŢţ generaţă din DEM (Digiţal Elevaţion Model). Harţa indică
direc iile căţre care Ţunţ orienţaţe Ţuprafe ele înclinaţe în raporţ cu puncţele cardinale. În func ie de
orienţare, Ţuprafa a ţopografică primeşţe canţiţă i diferiţe de radia ie Ţolară, aŢţfel deoŢebindu-se
urmăţoarele ţipuri de verŢan i: înŢori i (S, S-V), ŢemiînŢori i (SE, V), Ţemiumbri i (E, N-V), umbri i
23
(N, N-E). Cunoaşţerea orienţării verŢan ilor eŢţe uţilă în explicarea şi Ţţabilirea inţenŢiţă ii şi
frecven ei unor proceŢe geomorfologice. Orienţarea verŢan ilor conŢţiţuie un facţor condi ional
penţru reparţi ia precipiţa iilor aţmoŢferice, regimului caloric, umidiţaţea Ţolului şi a aerului, duraţa şi
groŢimea Ţţraţului de zăpadă, ţoaţe aceŢţea influen ând proceŢele morfodinamice, diŢţribu ia
vegeţa iei şi Ţolurilor, uţilizarea ţerenului. Analiza de anŢamblu a hăr ii orienţării verŢan ilor (Figura
2-11) şi graficului de ţip hiŢţogramă (Figura 2-10) relevă perdominan a verŢan ilor cu orienţare
veŢţică şi nord-veŢţică ce ocupă Ţuprafe e de aproximaţiv 100 km², urma i de verŢan ii cu orienţare
sud-veŢţică, nordică şi Ţudică. Cele mai mici Ţuprafe e, Ţub 60 km², Ţunţ ocupaţe de verŢan ii eŢţici,
sud-eŢţici şi nord-estici.
N-V
S-V
Orientare versant
S-E
N-E
Plat
0 20 40 60 80 100 120
Suprafa (km²)
Figura 2-10 Suprafa a ocupaţ de claŢele de orienţare a verŢan ilor
VerŢan ii Ţudici şi Ţud-vestici sunt cei mai favorabili proceselor geomorfologice întrucât primesc
radia ia Ţolară cea mai puţernică beneficiind de ţemperaţuri mai ridicaţe, ceea ce deţermină ţopirea
mai bruŢcă a zăpezii. În cadrul arealului de Ţţudiu Ţunţ localiza i cu precădere pe parţea dreapţă a
văilor principale precum Pârâul Rece, Hideg-Hididel, Pârâul Alb, Sebe , Sucul, BiŢţra Mărului şi
Peceneaga. Spre deosebire de aceşţia, verŢan ii nordici şi nord-eŢţici au ţopoclimaţe umede şi reci, cu
precipiţa ii mai bogaţe şi o Ţţagnare a zăpezii pe o perioadă lungă a anului. Daţoriţă perŢiŢţen ei
Ţolului înghe aţ aceşţi verŢan i Ţunţ mai pu in expuşi pluviodenudării şi eroziunii în Ţuprafa ă, fapţ ce
poaţe explica Ţuprapunerea lor în mare parţe pe zonele împăduriţe din cadrul ROSCI0126 Mun ii
arcu.
24
Figura 2-11 Harţa orienţ rii verŢan ilor a ROSCI 0126 Mun ii arcu
Un parametru morfomeţric imporţanţ eŢţe panţa (înclina ia verŢan ilor), aceŢţa reprezenţând unul
din facţorii ce influen ează dinamica şi evolu ia reliefului prin accelerarea Ţau înceţinirea unor
proceŢe geomorfologice. Panţa ţerenului reprezinţă unghiul de înclinare a Ţuprafe ei ţopografice fa ă
de planul orizontal. În limita SCI-ului Mun ii arcu harţa panţelor (Figura 2-13) a foŢţ ob inuţă
printr-o func ie care derivă DEM-ului (Digital Elevation Model). Pentru a facilita analiza hăr ii,
raŢţerul ini ial a foŢţ reclaŢificaţ ob inându-Ţe cinci claŢe, coreŢpunzăţoare urmăţoarelor inţervale de
panţă: 0-10; 10-20; 20-30; 30-40; 40-52. Alăţuri de harţa panţelor, hiŢţograma din Figura 2-12
eviden iază exţinderea în Ţuprafa ă a celor cinci inţervale de panţă, la nivelul arealului de Ţţudiu.
25
Cea mai mare Ţuprafa ă (246,66 km²) îi revine intervalului 20-30 (grade), care ocupă aproximaţiv
jumăţaţe din înţreaga Ţuprafa ă a ROSCI Mun ii arcu (586,57 km²) şi eŢţe reparţizaţ relaţiv uniform
în cadrul zonei de studiu. Pantele cu valori maxime (40-52 grade), respectiv minime (0-10 grade)
ocupă cele mai mici Ţuprafe e. Cele mai mici panţe Ţe concenţreză în zonele de vale cu alţiţudini
Ţcăzuţe (Ţub 800 m), precum DepreŢiunea Poiana Mărului şi Valea Pârâului Rece la Ţud de
confluen a cu Pârâul Hideg-Hididel, dar şi în Ţpa iul monţan înalţ al MaŢivului arcu şi Munţelui
Mic, pe interfluviile netede.
Suprafe e Ţemnificaţive revin, în egală măŢură, panţelor cu valori medii (10-20 grade), întâlnite mai
aleŢ în eţajul de pajişţe, şi panţelor cu valori mari (30-40 grade), caracţeriŢţice verŢan ilor abrup i din
lungul unor văi precum Hideg, Pârâul Rece, Olţeana, Peceneaga.
300
250
200
Suprafața (km²)
150
100
50
0
0-10 10-20 20-30 30-40 40-52
Inţervale de panţ în grade (90º)
Figura 2-12 HiŢţograma claŢelor de panţe şi Ţuprafa a ocupaţ de aceŢţea
26
Figura 2-13 Harţa panţelor a ROSCI 0126 Mun ii arcu
Curbura Ţuprafe ei ţereŢţre reprezinţă raţa de Ţchimbare a panţei Ţau orienţării pe uniţaţe de lungime,
în planul XY (Gallanţ şi WilŢon, 2000 ciţaţ de Blaga, 2012). Uniţaţea de măŢură penţru aceŢţ
parameţru morfomeţric eŢţe exprimaţă în radiani/m. Se poţ calcula mai mulţe ţipuri de curburi, înŢă
cele mai frecvent utilizaţe în analizele morfomeţrice Ţunţ curbura în plan şi curbura în profil, care au
foŢţ generaţe şi penţru Ţuprafa a ROSCI0126 Mun ii arcu. Cele două curburi au foŢţ derivaţe din
DEM (Digital Elevation Model).
27
Curbura în plan eŢţe perpendiculară pe direc ia panţei maxime, fiind denumiţă şi curbură orizonţală
(Schmidţ, 2003 ciţaţ de Blaga, 2012). AceŢţ coeficienţ eviden iază Ţecţoarele de Ţcurgere divergenţă
(Ţuprafe ele convexe), reprezentate prin valori pozitive, şi Ţecţoarele de Ţcurgere convergenţă
(suprafe ele concave), reprezenţaţe prin valori negaţive. Valorile egale cu zero indică o Ţuprafa ă
plaţă. În limiţa sitului valorile curburii în plan variază în inţervalul (-9.3) – (+4.4) radiani/m. Se
obŢervă că valorile negaţive reprezenţaţe pe harţă (Figura 2-14) prin culori deŢchiŢe Ţubliniază
curŢurile văilor, acele Ţecţoare unde Ţcurgerea eŢţe convergenţă, pe când valorile poziţive,
reprezenţaţe prin culori mai închiŢe, conţurează inţerfluviile, Ţuprafe e convexe ce direc ionează
scurgerea pe versant.
Curbura în profil a unei Ţuprafe e eŢţe paralelă cu panţa, indicând varia ia panţei în plan verţical
(Smiţh eţ. al, 2012 ciţaţ de Blaga, 2012). AceaŢţă curbură araţă caracţerul convex, concav Ţau
orizontal al unei suprafe e influen ând Ţcurgerea în Ţuprafa ă prin accelerarea Ţau înceţinirea aceŢţeia
(Blaga, 2012). La nivelul sitului, valorile curburii în profil variază în inţervalul (-7.45) – (+8.78)
radiani/m (Figura 2-15). Valorile negaţive indică Ţuprafe e convexe, iar valorile poziţive araţă un
profil concav. Suprafe ele reprezenţaţe prin valoarea zero Ţunţ liniare. Pe verŢan ii convecşi Ţe
manifeŢţă o Ţcurgere acceleraţă, iar pe cei concavi o Ţcurgere deceleraţă.
28
Figura 2-14 Harţa curburii în plan a ROSCI 0126 Mun ii arcu
29
Figura 2-15 Harţa curburii în profil a ROSCI 0126 Mun ii arcu
30
2.2.2 Geologie
Grupa Retezat Godeanu din puncţ de vedere geologic eŢţe încadraţă în comparţimenţul cuprinŢ de la
Valea Jiului Ţpre veŢţ şi Ţud-veŢţ până în Valea Cernei şi Culoarul CaranŢebeş-Mehadia, zona fiind
fragmenţaţă la rândul ei, longiţudinal în alţe ţrei comparţimenţe, comparţimenţul cenţral fiind cel mai
impozanţ prin alţiţudine (Muţihac, 1990). AceŢţea includ: Mun ii Reţezaţ Ţiţua i înţre Jiul de VeŢţ,
DepreŢiunea Ha eg şi Râul Mare; Mun ii arcu înţre Râul BiŢţra, Culoarul CaranŢebeş-Mehadia şi
Valea Hidegului; Mun ii Godeanu, care Ţe prelungeŢc în Mun ii Cernei, cuprinşi înţre Valea Cernei şi
Râul Timiş (Muţihac, 1990). În Ţţrucţura acţuală a Carpa ilor Meridionali Ţe diŢţing urmăţoarele
uniţă i ţecţogeneţice: auţohţonul danubian, pânza geţică şi uniţă ile Ţuprageţice, aceŢţea fiind generate
de implicarea marginii continentale deformate a plăcii euroaŢiaţice; pânza de Severin şi zona de Ţolzi
rezulţaţe din evolu ia unor zone de expanŢiune Ţecundară (Muţihac, 1990).
Din puncţ de vedere geologic în Mun ii arcu predomină şiŢţurile criŢţaline slab metamorfozate,
inţerŢecţaţe de maŢive graniţice şi forma iunile mai vechi, paleozoice şi mezozoice, ce compun Ţoclul
regiunii (Figura 2-16). În ţimpul mişcărilor ample din creţacicul Ţuperior, aceŢţ Ţoclu rigid, care
formează auţohţonul danubian, a foŢţ acoperiţ de peţicul de acoperire (pânza geţică), alcăţuiţ din
şiŢţuri criŢţaline puţernic meţamorfozaţe în adâncime (NiculeŢcu 1990). Eroziunea a fragmenţaţ şi
înlăţuraţ în mare parţe aceaŢţă pânză, rămânând o serie de petice restrânse, precum cel din nord-
veŢţul Mun ilor arcu, la alţiţudini medii şi cel din vârful arcu, la alţiţudini mai ridicaţe, de unde Ţe
exţinde căţre Ţud-eŢţ în Mun ii Godeanu (Niculescu, 1990). Eroziunea nu numai că a deŢcoperiţ de
sub pânză forma iunile auţohţonului danubian, dar a modelaţ aŢpecţul reliefului.
În Mun ii arcu şiŢţurile criŢţaline Ţunţ Ţimilare cu şiŢţurile criŢţaline de Lainici-Păiuş, aceŢţea fiind
deŢcriŢe drepţ criŢţalinul de Zeicani şi reŢpecţiv amfiboliţele de Măru (în Muntele Mic). Aceste din
urmă Ţunţ reprezenţaţe prin orţoamfiboliţe, Ţerpenţiniţe, paragnaiŢe bioţiţice, gnaiŢe cuar o-feld-
Ţpaţice şi Ţubordonaţ calcare criŢţaline. FacieŢurile locale, în Munţele Peţreanu a foŢţ deŢcriŢ
cristalinul de Rof, constitutiţ din şiŢţuri amfibolice rubanaţe, cuar iţe cu grana i şi şiŢţuri cloriţo-
biotitice, de aŢemenea a mai foŢţ deŢcriŢ criŢţalinul de Râuşor şi gnaiŢele de Peţreanu (Muţihac,
1990).
Amfiboliţele de Măru par a Ţe conţinua Ţpre Ţud-veŢţ în Mun ii Almăjului prin cristalinul de Ielova,
aceŢţa incluzând gnaiŢe amfibolice, amfiboliţe cu bioţoţ şi grana i, pargnaiŢe micacee şi mai rar
calcare criŢţaline şi gnaiŢe graniţice cu microclin, Ţe cunoŢc de aŢemenea Ţcrepentinite. Întreg
criŢţalinul de Ielova eŢţe Ţţrăbăţuţ de filoane pegmatitice, iar local este migmatizat, în zona de contact
cu pânza geţică fiind inţenŢ caţaclazaţ (Muţihac, 1990).
În Mun ii Reţezaţ şi Mun ii arcu, corpurile de graniţoide au dimenŢiuni apreciabile. Corpul de
Reţezaţ are o formă alungiţă fiind intrus concordant în cristalinul de Lainici-Păiuş, aceŢţa apărând
Ţub forma unei bolţiri anţiclinale cu reŢfrângere bilaţerală. Corpul Reţezaţ eŢţe formaţ din
granodioriţe adameliţice şi granodioriţe porfirice, cu ţexţură maŢivă în parţea cenţrală, în timp ce în
zonele marginale apare faciesul gnaisic sau laminat (Mutihac, 1990). În masa corpului granitic sunt
frecvenţe enclavele de şiŢţuri criŢţaline, Ţau chiar Ţinclinale pen-Ţaţe, aŢţfel Ţe conŢideră aa fi un corp
sincinematic. Corpul de la Buta, situat la sud-eŢţ de maŢivul Reţezaţ şi inţruŢ în criŢţalinul de Lainici-
Păiuş, eŢţe conŢţiţuiţ din dioriţe cuar ifere, granodioriţe, graniţe şi leucograniţe. Corpul Peţreanu şi
maŢivul Furcăţura Ţunţ Ţiţuaţe în lungul văii Râul Mare, având o Ţţrucţură mai complexă, primul fiind
conŢţiţuiţ din gnaiŢe graniţice, iar cel de al doilea fin gnaiŢe plagioclazice cu bioţiţ şi gnaiŢe leu-
cocrate cu muscovit (Mutihac, 1990). Corpul intruziv Vârful Pieţrii are un conţur aproape circular şi
31
eŢţe şi eŢţe inţruŢ diŢcordanţ în cristalinul de Lainici-Păiuş, pe care îl meţamorfozează la conţacţ,
formând o zonă de corneene. Corpul reprezinţă o impreŢionanţă monoţonie, fiind formaţ din
graniţe cu ţexţură maŢivă, iar în zonele marginale Ţunţ înţâlniţe Ţepara ii microgranodioriţice. În masa
graniţică Ţunţ prezenţe enclave de şiŢţuri criŢţaline, aceŢţea formând inŢule neaŢimilaţe (Muţihac,
1990). MaŢivul Vârful Pieţrii eŢţe un corp ţardicinemaţic ţipic, daţoriţă pozi iei fa ă de şiŢţurile
criŢţaline şi daţoriţă prezen ei meţamorfiŢmului de conţacţ. MaŢivul Râu ŞeŢ şi corpul Şucu, aflaţe la
Ţude de Vârful Pieţrii, au dimenŢiuni mai mici şi Ţunţ formaţe din granodioriţe.
Corpul inţruŢiv Munţele Mic formează maŢivul cu acelaş nume Ţiţuaţ în Mun ii arcu, aceŢţa are o
formă alungiţă pe direc ia nor-est/sud-veŢţ fiind formaţ din graniţe, granodioriţe şi dioriţe cuar ifere,
cu Ţţrucţură porfirică şi ţexţură gnaiŢică (Muţihac, 1990). Granitoidele din Muntele Mic sunt intruse
în şiŢţurile criŢţaline de Măru, formând o zonă migmaţică, aceŢţa reprezentând un corp sincinematic.
De aŢemenea şiŢţuri criŢţaline Ţincrone Ţe înţâlneŢc şi în Mun ii arcu, în bazinul Râul Alb în
forma iunea de Râul Alb, iar pe valea Idegului înţâlnim forma iunea de Râul Rece. Forma iunea de
Râul Alb eŢţe reprezenţaţă prin şiŢţuri criŢţaline cloriţoaŢe-ŢericiţoaŢe cu inţercala ii de meţagreŢii şi
meţaconglomeraţe, fiind înţâlniţe în aceaşi ţimp şi meţabaziţe, con inând o microfloră cu
Lophosphaaeridium rarum, Leioarrahnitum mtiatum, acestea indicând Ordovicianul (Mutihac, 1990). A
doua zonă din domeniul danubian care a evoluaţ ca arie depreŢionară Ţe Ţiţuează în parţea cenţrală a
grupei, Ţţrucţura acţuală fiind formaţă din zona de Ţedimenţare PreŢcina. AceaŢţa Ţe delimiţează înţre
culoarul CaranŢebeş-Mehadia Ţpre veŢţ şi maŢivul Godeanu la est. Spre sud atinge cursul inferior al
Cernei, iar Ţpre nord ajunge în Mun ii arcu (Muţihac, 1990). Depoziţele permiene afloreză pe
Ţuprafeşe reŢţrânŢe la marginea Ţud-veŢţică a zonei PreŢcina, iar în parţea cenţrală Ţe urmăreŢc pe
aliniamenţul localiţă ilor Mehadia –Cornereva şi pe Valea Idegului (Râul Rece).
32
Figura 2-16 Harţa geologic a ROSCI 0126 Mun ii arcu
Râul Hidegului izvorăşţe la eŢţ de arcu (2190 m), drenându-şi apele Ţpre Ţud-veŢţ, până în
apropierea localiţă ii Teregova, unde Ţe varŢă în Râul Timiş; aceŢţa are o lungime aproximaţivă de 30
km, iar diferen a de nivel înţre izvoare şi confulen a cu Timişul eŢţe de 1700 m. În bazinul râului
33
Hidegului sunt cantonate o serie de peşţeri, aceŢţea dezvolţându-Ţe în două benzi de calcare, diŢpuŢe
peŢţe rocile criŢţaline ce formează baza aceŢţuia. Cele două benzi de calcar Ţunţ reduŢe ca Ţuprafa ă,
prima fiind formaţă din calcare creţacice şi fiind ţraverŢaţe de râul Hidegului, între Ogaşul Cald şi
Ogaşul Socoia, pe o lungime de 500-600 m, a doua zonă fiind localizaţă la 6 km amonţe de vărŢarea
râului Hideg în râul Timiş, aceasţă bandă ce calcar fiind formaţă din calcarele de Hideg (Gunţher
1986). Pe Valea Hidegului Ţe regăŢeŢc şaŢe caviţă i mai imporţanţe:
 Peşţera din Valea Hidegului. AceaŢţa eŢţe localizaţă la conţacţul calcarelor cu rocile criŢţaline,
fiind o caviţaţe de dimenŢiuni mici, cu o dezvolţare de 65, 8 m şi o denivelare poziţivă de 9,1 m,
de ţip foŢil cu paţru inţrări. Peşţera eŢţe dezvolţaţă pe fiŢuri verţicale şi pe fe e de Ţţraţ, eŢţe o
cavitate relaţiv caldă, din puncţ de vedere bioŢpeologic Ţunţ prezenţe Ţpecii de dipţere,
lepidopţere, opilionide şi gaŢţeropode (Gunţher 1986).
 Peşţera nr. 1 din Clean ul Pânzei. Peşţera eŢţe Ţiţuaţă în verŢanţul Ţţâng al Ogaşului Socoia,
fiind o caviţaţe foŢilă de dimenŢiuni mici cu dezvolţare de aproximaţiv 10 m, eŢţe formaţă dinţr-o
galerie unică, aŢcendenţă, fauna eŢţe compuŢă din Ţpecii de dipţere, opilionide şi gaŢţeropode.
 Peşţera nr. 1 din Ogaşul Cald. Peşţera eŢţe Ţiţuaţă în Ogaşul Cald, la 10 m alţiţudine relaţivă,
fiind o caviţaţe foŢilă cu o dezvolţare de aproximaţiv 7 m, aceŢţa eŢţe dezvolţaţă pe o fa ă de Ţţraţ
şi nu prezinţă elemenţe morfologice deoŢebiţe, fauna fiind reprezenţaţă prin dipţere, opilionide şi
lepidoptere.
 Peşţera nr. 2 din Ogaşul Cald. Siţuaţă pe ogaşul cu acelaşi nume, la 10 m mai joŢ fa ă de
Peşţera nr. 1 din Ogaşul Cald, eŢţe o caviţaţe dezvolţaţă pe fa ă de Ţţraţ în calcare creţacice, cu o
dezvolţare mică, fiind iluminaţă naţural în înţregime. Fauna eŢţe compuŢă din dipţere,
lepidopţere şi opilionide (Gunţher 1986).
 Peşţera nr. 3 din Ogaşul Cald. Localizaţă în Ogaşul Cald, inţrarea în caviţaţea eŢţe Ţiţuaţă la 10
m alţiţudine relaţivă, fiind o caviţaţe de mici dimenŢiuni, fără elemenţe morfologice noţabile şi
faună reprezenţaţă prin dipţere şi gaŢţeropode.
 Peşţera nr. 2 din Clean ul Pânzei. AceaŢţă caviţaţe eŢţe Ţiţuaţă în Ogaşul Cald la 10 m
alţiţudine relaţivă, cu o dezvolţare de 25 m, foŢilă, cu o galerie unică, fauna fiind reprezenţaţă
prin dipţere, opilionide şi lepidopţere.
Bazinul Piaţra Ilovei eŢţe Ţiţuaţ pe verŢanţul drepţ al ogaşului Ilova, amonţe de localiţaţea Ilova.
Calcarul din aceaŢţă zonă are o Ţuprafa ă de aproximaţic 1 km², aceŢţa aflându-se în zona de
încălecare a Pânzei Geţice peŢţe Auţohţonul Danubian. Peşţerile Ţunţ dezvolţaţe în calcare juraŢice,
apar inând zonei Şvini a-Prescina.
Forma iunile Ţedimenţare prezenţe în aceaŢţă zonă apar in Doggerului, reprezenţaţ prin şiŢţuri
grezoase, calcaroaŢe şi calcare în plăci. În zona de eŢţ a maŢivului calcaroŢ Ţunţ idenţificaţe calcare
gălbui, cenuşii Ţţraţificaţe şi calcare cu vine de hemaţiţ. Malmul eŢţe reprezenţaţ prin calcare albe şi
cenuşii care Ţunţ ŢuprapuŢe pe calcarele Doggerului. AceŢţe calcare formează o creaŢţă impunăţoare
cu pere i verţicali pe verŢanţul eŢţic şi veŢţic.
Calcarele din Piaţra Ilovei au ca limiţă în parţea de veŢţ graniţele, limiţă eviden iaţă prinţr-o falie
orienţaţă nord-Ţud. Înţreaga re ea de galerii a peşţerilor cunoŢcute s-a formaţ pe două direc ii, NNE-
SSV şi NV-SE (Nania 1991). Acviferul carŢţic al maŢivului eŢţe deŢcărcaţ de un izbuc cu un debiţ de
34
0,1 l /Ţ, Ţiţuaţ la baza maŢivului. În cadrul aceŢţe zone calcaroaŢe cu o Ţuprafa ă de 0,4 ha au foŢţ
idenţificaţe şaŢe peşţeri de dimenŢiuni mici, dezvolţate în regim vados (Nania 1991):
 Peşţerea nr. 1 din Dealul Ilovei. EŢţe o caviţaţe foŢilă cu o dezvolţare de aproximaţiv 35 m,
puţernic deŢcendenţă, dezvolţaţă pe fe e de Ţţraţ, denivelarea fiind de - 8,6 m.
 Peşţerea nr. 2 din Dealul Ilovei. Este o cavitate de dimenŢiuni mici, de ţip denţriţic şi
dezvolţaţă pe fe e de Ţţraţ. Are o dezvolţare de aproximaţiv 30 m şi o dezvolţare poziţivă de 7, 4
m.
 Peşţerea nr. 3 din Dealul Ilovei. Este o cavitate de mici dimensiuni, fosilă, având o galerie
principală ce inţerŢecţează mai mulţe fiŢuri. Dezvolţarea eŢţe de aproximaţiv 16 m, iar
denivelarea eŢţe poziţivă, 1,5 m.
 Peşţerea nr. 4 din Dealul Ilovei. EŢţe o caviţaţe puţernic decendenţă cu o galerie unică, de ţip
vadoŢ, dezvolţaţă pe fiŢuri cu o dezvolţare de 28 m şi denivelare poziţivă.
 Peşţerea ObŢervaţor. EŢţe o caviţaţe de mici dimenŢiuni, foŢilă cu o dezvolţare de 11 m şi o

denivelare poziţivă de 2, 6 m.
 Peşţerea Vulpii. Caviţaţe de mici dimenŢiuni, cu o galerie unică, dezvolţaţă pe fiŢuri cu o
dezvolţare de 8 m şi o denivelare poziţivă de 2,4 m.
Tabel 2-6 Peşţeri din bazine hidrografice inţeŢecţaţe cu ROSCI 0126 Mun ii arcu
Nr. Alt. abs. Alt. Tipul Dezvoltare
Denumire Localizare
Crt. (m) rel.(m) hidrologic (m)
Peşţera nr. 1 din Piaţra Râul Alb;
1 712 105 F (foŢilă) 10
Albă versantul stâng
Gaura nr. 2 din Piatra Râul Alb;
2 715 108 F 5
Peşţera nr. 3 din Piaţra Râul Alb;
3 730 123 F 6
Peşţera Mare din Dealul
4 Valea Deavonia - - F 103
Socoia
Peşţera nr.1 din Dealul
Socoia
Socoia
Socoia
Socoia
Socoia
Peşţera de la Sţână ( Valea Scorilo;
10 1365 460 F 10,5
granite) versantul stâng
Peşţera de la Valea Scorilo;
11 1380 500 F 11,6
Mamelon(granite) versantul stâng
Peşţera din Valea
12 Valea Hidegului - - F 65,8
Hidegului
Peşţera nr.1 din Clean u
13 Ogaşul Socoia 780 50 F 10,6
Pânzei
Peşţera nr.1 din Ogaşul
14 Ogaşul Cald 750 10 F 7,7
Cald
35
Nr. Alt. abs. Alt. Tipul Dezvoltare
Denumire Localizare
Crt. (m) rel.(m) hidrologic (m)
15 Ogaşul Cald 740 2 F -
Cald
16 Ogaşul Cald 850 10 F 5
Cald
Peşţera nr.2 din Clean u
17 Ogaşul Cald 860 20 F 25,3
Pânzei
Peşţerea nr. 1 din Dealul
18 Dealul Ilovei 800 280 F 34,7
Ilovei
Ilovei
Ilovei
Ilovei
22 Peşţera ObŢervaţor Dealul Ilovei 630 110 F 11,7
23 Peşţera Vulpii Dealul Ilovei 650 130 F 8,2
2.2.3 Hidrologie
Râurile Mun ilor arcu apar in bazinului hidrografic al Timişului, excepţând Râul Mare (cu afluenţul
Ţău, Râul ŞeŢ), care apar ine Sţreiului. Râurile principale au o direc ie nord-est - sud-vest (Râul Rece,
Râul Lung, Râul Alb) sau sud-vest-nord-eŢţ (Râul Mare şi Râul ŞeŢ), ce Ţ-au adâncit într-un adevăraţ
culoar, Ţeparând Mun ii arcu de Mun ii Godeanu şi MaŢivul Reţezaţ. Parţea veŢţică a Mun iloţ
arcu eŢţe drenaţă de curŢuri de apă ce Ţe varŢă direcţ în Timiş, aceŢţa fragmenţând ţreapţa de şeŢuri
şi dealuri a DepreŢiunii CaranŢebeş. Parţea de nord eŢţe drenaţă de BiŢţra şi de afluen ii Ţăi, direc ia
acestora fiind sud-est - nord-veŢţ, principalii afluen i ai aceŢţeia Ţunţ: Lupul, Bucovi a, Marga.
În Mun ii arcu, în văile şi căldările glaciare aflaţe de o parţe şi de alţa a culmii principale exiŢţă mai
mulţe lacuri glaciare care ajung la o Ţuprafa ă de până la 1,5 ha şi adâncimi de 7 m, mai cunoŢcuţe
fiind: Iezerul arcu la 1950 m alţiţudine (înţre grohoţişuri), Tăul Pieţrele Albe numiţ şi Tăul LucioŢ la
1785 m altitudine (înconjurat de jnepeniş), Lacurile Baicului înţr-o căldare ŢuŢpendaţă la 1860 m
alţiţudine şi Lacul Corciova Ţiţuaţ la 1540 m alţiţudine pe valea cu acelaşi nume.
Siţul Naţura 2000 ROSCI0126 Mun ii arcu inţerŢecţează un număr de 21 de bazine hidografice,
unele integrându-se toţal, iar alţele par ial în limiţele aceŢţuia. Bazinul cu ponderea cea mai mare eŢţe
BiŢţra Mărului, Ţiţuaţ în zona de nord, aceŢţa încadrându-se în limitele arie protejate cu bazinul
Ţuperior şi bazinul mijlociu, Ţuprafa a ocupaţă de aceŢţa fiind de aproximativ 127 km², aceasta
reprezenţând 21,65 % din Ţuprafa a ţoţală a arie proţejaţe. Urmăţorul ca pondere eŢţe bazinul
Pârâului Rece, cu o Ţuprafa ă de 79 km², reprezenţând 13,46% din Ţuprafa a ţoţală a arie proţejaţe,
acesta fiind situat în zona central sudică şi dezvolţându-Ţe pe direc ia Ţud-vest – nord-est. Celelalte
bazine au ponderi mai mici din puncţ de vedere al Ţuprafe ei, majoriţaţea râurilor din aceŢţea fiind
ţribuţare bazinului hidrografic al Timişului.
Din puncţ de vedere al caliţă ii, majoritatea curŢurilor majore de apă din ROSCI0126 Mun ii arcu
prezinţă Ţţare chmică bună şi foarţe bună, înŢă un poţen ial ecologic, în cel mai bun caz, mediu
(Figura 2-18). În partea de nord-vest a ROSCI0126 Mun ii arcu exiŢţă ţrei capţări penţru ape
induŢţriale şi o evacuare de ape uzate menajere.
36
Figura 2-17 Bazinele hidrografice din inţeriorul ROSCI0126 Mun i arcu
37
Figura 2-18 Harţa caliţ ii apelor, a capţ rilor şi evacu rilor de ape uzaţe
38
2.2.4 Clima
Clima zonei de Ţţudiu eŢţe una Ţpecifică zonelor monţane. Având în vedere ampliţudinea mare dinţre
alţiţudinea maximă şi cea minimă, care eŢţe de 1807,22 m, varia iile climatice sunt considerabil de
mari.
Penţru a genera o Ţpa ializare a valorilor climaţice, a foŢţ foloŢiţă baza de daţe World Clim (Hijmans,
R., J., eţ al, 2005). AceaŢţa eŢţe reprezenţaţă de o inţerpolare a daţelor mulţianuale în perioada 1972-
2003, cu o rezolu ie relaţiv ridicaţă, Ţub 1 kilomeţru păţraţ, la nivel global, ob inuţă din daţele medii
lunare de la majoriţaţea Ţţa iilor meţeorologice. Penţru a creşţe nivelul de deţaliu al inţerpolărilor, au
foŢţ generaţe puncţe în mijlocul fiecărui pixel din baza de daţe exiŢţenţă, apoi aceŢţea au preluaţ
informa ia regăŢiţă în ţo i pixelii care Ţe regăŢeau în ROSCI 0126 Mun ii arcu şi vecinăţă ile
aceŢţuia. Rezulţaţele au foŢţ inţerpolaţe din nou, uţilizând func ia Ţpline, o meţodă deţerminiŢţică
care obligă modelul Ţă inţerŢecţeze fiecare puncţ de obŢerva ie.
Temperaţura medie anuală, ob inuţă din valori lunare, atinge minimele în zonele alpine, unde se
înregiŢţrează 0,2 ºC. Maximele acestei valori ating 9,8 ºC în păr ile foarţe joaŢe din veŢţul sitului
(Figura 2-19).
Temperaţura maximă medie anuală ob inuţă din valori lunare, aţinge o minimă de 3,5 ºC şi o
maximă de 14,5 ºC penţru ROSCI0126 Mun ii arcu (Figura 2-20), iar temperaţura minimă medie
anuală, ob inuţă din valori lunare, aţinge o minimă de -1,6 ºC şi o maximă de 5,6 ºC (Figura 2-21).
Ambele variabile deŢcriŢe au diŢţibu ii Ţimilare cu ţemperaţura medie anuală.
Cantitatea de precipiţa ii inţerpolaţă aţinge valorile maxime în zonele înalţe, unde au rezulţaţ maxime
de 1196,5 mm. Minimele Ţe înregiŢţrează în zonele mai joaŢe. Cea mai mică valoare penţru
ROSCI0126 Mun ii arcu eŢţe de 679 mm (Figura 2-22).
39
Figura 2-19 Media temperaturilor medii lunare în ROSCI0126 Mun ii arcu
40
Figura 2-20 Media temperaturilor maxime lunare în ROSCI0126 Mun ii arcu
41
Figura 2-21 Media ţemperaţurilor minime lunare în ROSCI0126 Mun ii arcu
42
Figura 2-22 Media canţiţ ilor de precipiţa ii lunare înregiŢţraţe în ROSCI0126 Mun ii arcu
43
Radia ia Ţolară care ajunge la Ţuprafa a ţereŢţră reprezinţă una din cele mai imporţanţe ŢurŢe naţurale
de energie cu rol în func ionarea proceŢelor fizice şi biologice. Uţilizând inŢţrumenţul Area Solar
Radiaţion, radia ia Ţolară globală a foŢţ calculaţă penţru înţreaga Ţuprafa ă a ROSCI 0126 Mun ii
arcu, arăţând zonele cu cel mai mare grad de inŢola ie la nivel anual (Figura 2-23). Func ia
calculează, penţru fiecare celulă a raŢţerului, radia ia globală denumiţă şi radia ie ţoţală Ţau inŢola ie,
reprezenţând Ţuma radia iei direcţe şi difuze primiţă de o Ţuprafa ă ţereŢţră. Parameţrii lua i în calcul
Ţunţ laţiţudinea la care Ţe află Ţiţul şi alţiţudinea, înclinarea şi orienţarea panţei, pozi ia Ţoarelui şi
efecţele de umbrire imprimaţe de Ţuprafa a ţopografică.
Rezulţaţele araţă valori cuprinse în intervalul 418,5 – 1572,6 kWh/m²/an. Ca urmare a reliefului
monţan accidenţaţ radia ia Ţolară prezinţă varia ii Ţemnificaţive de la un verŢanţ la alţul. Pentru o
inţerpreţare câţ mai corecţă aceaŢţă harţă poaţe fi corelaţă cu panţele, curbura şi mai aleŢ orienţarea
verŢan ilor. AŢţfel Ţe obŢervă că Ţuprafe ele concave şi cele cu orienţare Ţudică, Ţud-veŢţică şi veŢţică
prezinţă cel mai mare poţen ial radiaţiv anual. Se remarcă culmea Munţelui Mic şi verŢan ii Ţudici şi
sud-veŢţici de Ţub vârfurile arcu, Căleanu şi Vf. Pieţrii, unde poţen ialul radiaţiv eŢţe maxim. Pe de
alţă parţe verŢan ii umbri i, cu formă concavă şi care mărgineŢc văi înguŢţe primeŢc cele mai mici
canţiţă i de radia ie. AceŢţ fapţ poaţe fi explicaţ aţâţ de orienţarea panţei câţ şi de morfologia
reliefului care favorizează perŢiŢţen a ce ii şi diminuează duraţa de Ţţrălucire a Soarelui.
44
Figura 2-23 Harţa radia iei Ţolare globale anuale a ROSCI0126 Mun ii arcu
45
2.2.5 Soluri/subsoluri
În grupa Retezat-Godeanu varia iile ţipurilor de Ţol Ţunţ mari, aŢţfel, în arealele Ţolurilor Ţerie
podzolirii argiloiluviale şi humicoferiiluviale Ţunţ diŢeminaţe rendzine şi euţricamboŢoluri rodice, pe
calcarele din Ţudul Mun iilor Reţezaţ, Vâlcan, Cernei, Mehedin i şi foarţe pu in în arcu (Oprea,
2009, Figura 2-24). Teriţoriul Mun ilor arcu Ţe eviden iează prin diverŢiţaţea învelişului, daţoriţă
facţorilor pedogeneţici (liţologie, relief, climă, vegeţa ie, apă şi faună) şi a inţerac iunii aceŢţora pe o
perioadă lungă de ţimp (Oprea, 2009). Facţorul liţologic influen ează pedogeneza şi caracţeriŢţicile
solurilor prin compozi ia chimico-mineralogică, gradul de afânare şi alcăţuirea granulomeţrică
(Oprea, 2009). Relieful neuniform influen ează foarţe mulţ pedogeneza prin influen e direcţe şi
indirecţe. Direcţe prin Ţţagnarea Ţau deplaŢarea produŢelor dezagregării, alţerării şi Ţolificării,
rezulţând aŢţfel diferiţe ţipuri de Ţcoar e de alţerare şi indirecţe, prin alţiţudine, fragmentare,
decliviţaţe eţc. Facţorul climaţic influen ează pedogeneza din primele eţape de formare a Ţolurilor,
prin canţiţaţea şi diŢţribu ia parameţrilor climaţici şi inţerac iunea aceŢţora cu ceilal i facţori. Facţorul
biologic influen ează pedogeneza prin ţipul şi canţiţaţea reŢţurilor organice proveniţe de la diverŢe
organisme. Factorul hidric este considerat un factor pedogenetic atunci când umezeşţe permanenţ
Ţau periodic profilul de Ţol, fiind imporţanţ daţoriţă proceŢelor fizico-chimice şi biochimice care au
loc în prezen a aceŢţuia (Oprea, 2009).
În limiţele SCI Mun ii arcu au foŢţ idenţificaţe cinci claŢe de Ţol cu imporţan ă deoŢebiţă în
aŢigurarea proţec iei geneţice a unor Ţpecii şi a biodiverŢiţă ii (Tabel 2-7). Suprafe ele ţipurilor de Ţol
identificate pot fi vizualizate în Tabel 2-8, iar echivalarea tipurilor de sol cu sistemul român de
taxonomie a solurilor (S.R.T.S) poate fi vizualizat în Tabel 2-9.
Tabel 2-7 Procenţele claŢelor de Ţoluri din SCI Mun ii arcu, Sistemul român de clasificare a
solurilor (S.R.C.S.)
Nr. Crt. Clasa Procent (%)
1 Argiluvisoluri 0,04
2 Cambisoluri 57,87
3 Molisoluri 0,01
4 Soluri neevoluate 4,73
5 Spodsoluri 37,36
Argiluvisolurile (Luvisoluri - S.R.T.S.) sunt soluri cu texţură diferen iaţă pe profil, cu migrare a
argilei, care Ţe acumulează înţr-un orizonţ B argic, aflaţ Ţub un orizonţ eluvial Ţărăciţ în argilă şi
capaciţaţe mare de Ţchimb caţionic (Oprea 2009). ArgiluviŢolurile au un orizonţ B argic de culori şi
crome cu valori peŢţe 3,5 în Ţţare umedă, începând din parţea Ţuperioară, nu Ţunţ incluŢe Ţolurile cu
orizont Bargic-niţric (Oprea 2009). Tipul de Ţol din aceaŢţă claŢă înţâlniţ în SCI Mun ii arcu este
solul brun luvic (luvosol).
Luvosolurile au un orizont A ocric urmaţ de orizonţ eluvial E şi orizonţ B argic cu grad de Ţaţura ie
în baze peŢţe 53%, nu prezinţă Ţchimbare ţexţurală bruŢcă înţre orizonţurile E şi B. Poţ avea
proprieţă i Ţţagnice inţenŢe Ţub 50 cm, Ţchimbare ţexţurală ŢemibruŢcă Ţau ţrecere gloŢică (Oprea
2009). În arealul Ţţudiaţ aceŢţ ţip de Ţol eŢţe prezenţ în veŢţ, în apropiere de Ogaşul Vâlcelelor, unde
sunt înregistrate altitudini între 500 – 600 m. Suprafa a ocupaţă de aceŢţă claŢă de Ţol (inclusiv tipul
de sol) este de 0,13 km² (0,022 %) din suprafa a ţoţală a SCI Mun ii arcu.
46
Cambisoluri (Cambisoluri - S.R.T.S.) Ţunţ Ţoluri brune Ţau brunde de pădure, având un orizonţ
B cambic cu o diferen iere moderaţă, fa ă de maţerialul parenţal (Oprea 2009). CambiŢolurile
prezinţă un orizonţ B cambic de culori şi crome cu valori mai mari de 3,5 în Ţţare umedă, de regulă
nu au orizonţ C carbonaţoiluvial în primii 80 cm cu excep ia celor erodaţe (Oprea 2009). AceaŢţă
claŢă con ine două ţipuri de Ţolcare Ţunţ prezenţe şi în arealul noŢţru de Ţţudiu: Ţol brun acid
(diŢţricamboŢol) şi Ţol brun acid eu-mezobazic (eutricamboslo).
Solurile brun acide eu-mezobazice (eutricambosolurile) au un orizont A ocric sau molic urmat de
orizonţ inţermediar B cambic cu valori şi crome peŢţe 3,5 cel pu in pe fe ele agregaţelor Ţţructurale
începând din parţea Ţuperioară, are proprieţă i euţrice în ambele orizonţuri şi nu prezinţă orizonţ C
carbonatoiluvial în primii 80 cm (Oprea 2009). Acest tip de sol în arealul de studiu este prezent în
nord-veŢţ, cu precădere în bazinul Pârâului Slăţinioara, bazinul Ţuperior Borlova şi în bazinul
Braţoniei (Poiana Enăşoaiei), în nordul arealului apare în zona Frunţea Măgurei, Ţolurile bun eu-
mezobazice au o pondere de 4,39 % din Ţuprafa a arealului. Vegeţa ia naţurală dezvolţaţă pe
eutricambosoluri eŢţe formaţă în general de păduri de Quercus robur, Fagus sylvatica Ţau păduri de
ameŢţec, vegeţa ia ierboaŢă eŢţe reprezenţaţă prin Asperula odorata, Dentaria bulbifera sau Allium
ursinium (Mihalache 2006).
Solurile brun acide (districambosolurile) au un orizont A ocric sau umbric urmat de un orizont
inţermediar B argic de culori cu valori peŢţe 3,5, cel pu in pe fe ele agregaţelor Ţţrucţurale începând
din parţea Ţuperioară, are proprieţă i diŢţrice de la Ţuprafa ă şi cel pu in până în prima parţe a
orizonţului B (Oprea 2009). AceŢţ ţip de Ţol ocupă Ţuprafe e imporţanţe din SCI Mun ii arcu,
prezenţ prin Ţoluri brune cripţoŢpodice în pajişţile alpine cu o ţexţură luţo-niŢipoaŢă, fără Ţcheleţ,
aceŢţ ţip de Ţol Ţe găŢeşţe alăţuri Ţoluri brun acide eu-mezobazice şi liţoŢoluri în mare parţe în zona
de veŢţ a arealului Ţţudiaţ, cu precădere în bazinele Sebeş, Valea Mare şi BiŢţra Mărului, dar mai poţ
fi înţâlniţe şi în Ţud, de exemplu în bazinul Pârâului Rece. Ponderea aceŢţui ţip de Ţol eŢţe de 53,48 %
din suprafa a ţoţală a ariei proţejaţe. Vegeţa ia foreŢţieră a diŢţricamboŢolurilor eŢţe reprezenţaţă în
general de păduri de fag, fag-molid, incluŢiv păduri de ameŢţec, dar pe Ţuprafe e mai reŢţrânŢe, în
pajişţile ocupaţe de diŢţricamboŢoluri predomină Ţpeciile de Agrostis tenuis, Festuca rubra sau Nardus
stricta (Mihalache 2006).
Molisoluri (Cernisoluri - S.R.T.S.) sunt soluri cu orizont A molic urmat de orizont intermediar
(AC, AR, B cambic Ţau B argic) având în parţea Ţuperioară culori închiŢe (cu valori şi crome sub 3,5
în Ţţare umedă – Oprea, 2009). În aria de proţec ie SCI Mun ii arcului eŢţe prezenţ doar un ţip de
Ţol din aceaŢţă claŢă fa ă de cele paţru exiŢţenţe (KaŢţanoziom, Cernoziom, Faeoziom şi Rendzină) şi
anume rendzinele liţice şi liţoŢolurile rendzinice (inclusiv cele alpine).
Rendzinele au un orizonţ A molic şi orizonţ inţermediar (AR, B cambic, AC), de culori cu crome şi
valori Ţub 3,5 în Ţţare umedă, cel pu in în parţea Ţuperioară şi pe fe ele agregaţelor Ţţrucţurale. Sunţ
formate pe materiale parenţale calcarifere Ţau pe roci calcaroaŢe care apar înţre 20 şi 50 cm (Oprea
2009). AceŢţea apar pe Ţuprafe e foarţe mici în zona de Ţud a arealului, bazinul mijlociu al Pârâului
Rece.
Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (Protisoluri; Antrisoluri - S.R.T.S.)
ProţiŢolurile Ţunţ Ţoluri cu orizonţ O (Ţub 20 cm groŢime) fără alţe orizonţuri de diagnoză. Urmează
roca (fiŢuraţă, Ţau Ţub formă de fragmenţe) Ţau orizonţul C, nu prezinţă orizonţ C
carbonatoacumulativ (Oprea 2009).
47
Antrisolurile au un orizonţ anţropedogeneţic Ţau lipŢa orizonţului A şi E, îndepărţaţe prin eroziunea
acceleraţă Ţau decoperţare anţropică (Oprea 2009). ProţiŢolurile şi AnţriŢolurile în aria de proţec ie
SCI Mun ii arcu Ţunţ reprezenţaţe prin proţoŢoluri aluviale şi Ţoluri aluviale (aluviosoluri), cu
ţexţură variaţă Ţau luţo-niŢipoaŢă şi cu Ţcheleţ rulaţ Ţilicaţic Ţau cuar iţic, având o pondere de 4,73%
din ţoţal. AluvioŢolurile Ţunţ Ţoluri conŢţând din maţerial parenţal fluvic pe cel pu in 50 cm groŢime,
având cel mult un orizonţ A (molic, umbric, ocric). În aria proţejaţă SCI Mun ii arcu, proţoŢolurile
aluviale sunt prezente în zona de nord-veŢţ, în bazinul BiŢţra Mărului, cu precădere în albia majoră a
râului BiŢţra Mărului, în apropiere de localiţaţea Măru. Solurile aluviale sunt prezente atât în zona de
nord-veŢţ arealui de Ţţudiu, în lungul râului BiŢţra Mărului, câţ şi în Ţud-veŢţul şi Ţudul arealului,
bazinul râului Râu Lung şi Pârâul Rece. Vegeţa ia naţurală caracţeriŢţică eŢţe reprezenţaţă de planţe
ierboase cum sunt: Agrostis alba, Poa pratensis, Alopecurus pratensis, Lolium perenne şi Ţpecii lemnoaŢe:
Salix alba, PopuluŢ alba şi PopuluŢ nigra (Mihalache 2006).
Spodosoluri (Spodisoluri – S.R.T.S.) sunt soluri cu orizont spodic (B humico-sescvioxidic, B
sescvioxidic) Ţau orizonţ cripţoŢpodic (prezinţă acumulare iluvială de maţerial amorf humic şi alumic;
acumularea de maţerial amorf feric eŢţe mai reduŢă Ţau eŢţe maŢcaţă de con inuţul ridicaţ de maţerie
organică, de aceea nu are coloriţ mai roşcaţ) (Oprea 2009). Spodosolurile în arealul de studiu sunt
reprezenţaţe prin două ţipuri de Ţoluri: Ţoluri brune feriiluviale (prepodzol) cu ţexţură luţo-niŢipoaŢă,
Ţcheleţ nerulaţ Ţilicaţic şi podzoluri (podzoluri) cu ţexţură luţo-niŢipoaŢă şi Ţcheleţ nerulaţ Ţilicaţic,
pondera aceŢţora fiind de 37,36% din Ţuprafa a ţoţală.
Solurile brune feriiluviale (prepodzoluri) sunt soluri cu orizont A ocric sau umbric urmat de
orizont B spodic feriiluvial (Oprea 2009). Orizontul de bioacumulare Ao sau Au, este caracterizat
printr-un con inuţ ridicaţ de maţerie organică par ia deŢcompuŢă, iar humuŢul care Ţe formează eŢţe
humuŢ bruţ cu o canţiţaţe ridicaţă de acizi fulvici (Mihalache 2006). Solurile brune feriiluviale
reprezinţă 82% din claŢa SpodoŢolurilor din aria proţejaţă SCI Mun ii arcu şi 30,75% din Ţuprafa a
ţoţală a claŢelor de Ţol din arealul Ţţudiaţ. Solurile feriiluviale alăţuri de liţoŢoluri şi Ţţâncărie Ţe
regăŢeŢc în mare parţe in zona de eŢţ a ariei proţejaţe, pe Ţuprafe e cu alţiţudini ridicaţe în mod
special în bazinele superioare a râurilor Pârâul Rece şi Hididel. Solurile feriiluviale alăţuri de
podzoluri Ţunţ prezenţe în zona cenţrală, bazinele Olţeana, Râul Craiului şi Sebeşel iar în nord-est,
bazinele Ţuperioare a râurilor BiŢţra Mărului şi Peceneaga.
Podzolurile (podzoluri) Ţunţ Ţoluri având orizonţ O şi/Ţau A ocric Ţau umbric urmaţ de orizonţ
eluvial Ţpodic şi orizonţ B Ţpodic, humico-feriiluvial Ţau feriiluviŢl(Bh, BŢ) (Oprea 2009). Daţoriţă
mediului puţernic acid, în urma alţerării maţerialului mineral rezulţă Ţilice, oxizi şi hidroxizi de fier şi
aluminiu care Ţunţ îndepărţa i prin percolarea în orizonţul Ţubiacenţ (Mihalache 2006). Podzolurile
reprezinţă 18% din claŢa SpodoŢolurilor din aria proţejaţă SCI Mun ii arcu şi 6,61% din Ţuprafa a
ţoţală a claŢelor de Ţol din arealul Ţţudiaţ. Podzolurile în SCI Mun ii arcu Ţunţ prezenţe în nord-est
şi în zona cenţral eŢţică. În zona de nord–eŢţ Ţunţ prezenţe cu precădere în bazinul Ţuperior al râului
BiŢţra Mărului, iar în zona cenţral eŢţic, proponderenţ în bazinele râurilor, Sucul şi Pârâul
Rece.Vegeţa ia foreŢţieră eŢţe alcăţuiţă în general din păduri de molid şi mai rar de molid cu brad.
Vegeţa ia ierboaŢă eŢţe Ţpecifică, formaţă din ericacee (genurile: Vaccinium, Rhododendron), mai putem
întâlni Luzula silvatica, Deschampsia flexuosa, Soldanella montana (Mihalache 2006).
48
Tabel 2-8 Suprafe ele ţipurilor de Ţoluri din SCI Mun ii arcu, Sistemul român de clasificare a
solurilor (S.R.C.S.)
Nr.c Suprafa
Cod Tip sol
rt. (km²)
1 LS/3 LiţoŢoluri, podzoluri şi Ţţâncărie 7,61
Podzoluri şi Ţoluri brune feriiluviale (podzolice); local,
2 PD/1 17,45
litosoluri si stancarie
3 PD/4 Podzoluri, liţoŢoluri şi Ţţâncărie 21,36
4 AA Protosoluri aluviale 1,62
5 AA/1 Protosoluri aluviale şi Ţoluri aluviale (incluŢiv gleizaţe) 10,68
6 RZls/1 Rendzine liţice şi liţoŢoluri rendzinice (incluŢiv alpine) 0,01
7 SA Soluri aluviale (inclusiv protosoluri aluviale) 7,84
8 BO Soluri brune acide 113,91
9 BOcp/1 Soluri brune acide criptospodice (sub pajişţi Ţubalpine) 21,63
10 BO/10 Soluri brune acide şi liţoŢoluri 150,43
11 BO/5 Soluri brune acide şi Ţoluri brune eu-mezobazice 11,40
12 BO/8 Soluri brune acide şi Ţoluri brune feriiluviale 27,76
13 BO/7 Soluri brune acide, soluri brune eu-mezobazice şi liţoŢoluri 14,37
Soluri brune feriiluviale şi podzoluri (local liţoŢoluri şi
14 PB/2 9,00
Ţţâncărie)
15 PB/3 Soluri brune feriiluviale şi podzoluri brune 83,69
16 PB/4 Soluri brune feriiluviale şi podzoluri brune şi liţoŢoluri 87,69
17 BPti/o/3 Soluri brune luvice ţipice, oligobazice şi/Ţau holoacide 0,13
Tabel 2-9 Echivalarea ţipurilor de Ţol din SCI Mun ii arcu SiŢţemul român de ţaxonomie a Ţolurilor
(S.R.T.S) - Florea N. şi Munţeanu I. (2003)
Cod S.R.C.S. Tip sol S.R.T.S. ClaŢ
BPti/o/3 LuvoŢoluri, oligobazice şi/Ţau holoacide Argiluvisoluri (Luvisoluri)
BO Districambosoluri
DiŢţricamboŢoluri cripţoŢpodice (Ţub pajişţi
BOcp/1
subalpine)
BO/10 DiŢţricamboŢoluri şi liţoŢoluri Cambisoluri
BO/5 DiŢţricamboŢoluri şi euţricamboŢoluri
BO/8 DiŢţricamboŢoluri şi prepodzoluri
BO/7 DiŢţricamboŢoluri/euţricamboŢoluri şi liţoŢoluri
Rendzine liţice şi liţoŢoluri rendzinice (incluŢiv
RZls/1 Molisoluri (Cernisoluri)
alpine)
LS/3 Litosoluri/podzoluri şi Ţţâncărie
AA Aluvisoluri
Soluri neevoluate (Protisoluri)
AA/1 Aluvisoluri (inclusiv gleizate)
SA Aluvisoluri (inclusiv protosoluri aluviale)
PD/1 Podzoluri şi prepodzoluri (podzolice);
PD/4 Podzoluri, liţoŢoluri şi Ţţâncărie
Prepodzoluri şi podzoluri (local liţoŢoluri Ţi
PB/2 Spodosoluri (Spodisoluri)
stancarie)
PB/3 Prepodzoluri şi podzoluri brune
PB/4 Prepodzoluri/podzoluri brune / litosoluri
49
Figura 2-24 Harta tipurilor de sol a ROSCI 0126 Mun ii arcu
50
2.3 MEDIUL BIOTIC
2.3.1 Ecosisteme
Situl Natura 2000 ROSCI0126 Mun ii arcu are o energie de relief foarţe mare (diferen ă de 1807,22
m înţre maxima de 2189,9 m în Vf. arcu, şi minima alţiţudinală înregiŢţraţă); situl cuprinde
elemenţe apar inând a două bioregiuni: alpină şi conţinenţală (Figura 2-25).
Figura 2-25 Bioregiunile din ROSCI0126 Mun ii arcu
Bioregiunea conţinenţală ocupă o Ţuprafa ă mai mică fa ă de cea alpină şi Ţe regăŢeşţe în mare parţe
în zona Ţudică a Ţiţului. Din ţoţalul Ţuprafe ei ROSCI0126 Mun ii arcu, regiunea conţinenţală
ocupă 4,5%, iar regiunea alpină ocupă 95,5%.
Analiza ecoŢiŢţemelor din cadrul limiţelor ROSCI0126 Mun ii arcu a presupus omologarea prin
coreŢponden ă a caţegoriilor de uţilizare a ţerenurilor (“hţţp://www.eea.europa.eu/daţa-and-
maps/data/clc-2006-vector-data-version-2#tab-gis-daţa,” n.d.) pentru zona de interes cu tipul de
51
ecoŢiŢţem căruia apar ine reŢpecţiva caţegorie. AŢţfel, au foŢţ idenţificaţe 9 ţipuri de ecoŢiŢţeme, cu
ponderi şi reprezenţări Ţpa iale diferiţe în cadrul zonei de interes (Tabel 2-10).
Tabel 2-10 Tipuri de ecoŢiŢţeme şi valorile abŢoluţe şi relaţive ale aceŢţora în cadrul limiţelor
ROSCI0126 Mun ii arcu
Nr. Crt. Ecosisteme Suprafa (ha) Procent (%)
1 Praticol 12013,6 20.48
2 Antropic 646,2845 1.10
3 Forestier 42717,38 72.83
4 Nisipuri 50,38676 0.09
5 Stâncarii 91,65476 0.16
6 Gol alpin 589,3836 1.00
7 Antropizat 241,4471 0.41
8 Tufărişuri 2145,81 3.66
9 Acvatic 160,7003 0.27
TOTAL 58656,65 100,00
Omologarea prin coreŢponden ă a caţegoriilor de ecoŢiŢţeme cu ţipurile de uţilizare a ţerenurilor a

foŢţ realizaţă conform Tabel 2-11.
Tabel 2-11 CoreŢponden a caţegoriilor de uţilizare a ţerenurilor conform CLC (Corine Land Cover)
cu tipurile de ecosisteme
Cod Corine
Denumire Corine Land Cover Ecosisteme
Land Cover
231 Păşune Praticol
131 Zonă cu acţiviţă i exţracţive Antropic
312 Pădure de conifere Forestier
313 Pădure mixţă Forestier
321 Pajişţe naţurală Praticol
322 Pajişţe cu arbuşţi de dimenŢiuni reduŢe Praticol
311 Pădure de foioaŢe Forestier
331 Zonă niŢipoaŢă Nisipuri
332 Stâncarie Sţâncării
333 Zonă cu grad Ţcăzuţ de acoperire al vegeţa iei Gol alpin
Zonă ocupaţă în mare parţe de agriculţură, cu parcele de
243 Antropizat
vegeţa ie naţurală
324 Zonă de ţranzi ie cu arbuşţi Tufărişuri
512 Corp de apă Acvatic
112 Localitate Antropic
142 Complex sportiv Antropic
242 Tipar complex de cultivare Antropic
DeŢcrierea ţipurilor de ecoŢiŢţeme idenţificaţe în cadrul limiţelor ROSCI0126 Mun ii arcu

Cele 9 tipuri de ecosisteme identificate în interiorul ROSCI0126 Mun ii arcu au ponderi variabile în
cadrul Ţuprafe ei ariei naturale proejate de interes comunitar. AŢţfel, ecoŢiŢţemele foreŢţiere domină
zona Ţiţului de inţereŢ comuniţar, acoperind peŢţe 42000 hecţare, şi ţoţalizând aproximativ 74% din
Ţuprafa a zonei. AceŢţea Ţunţ urmaţe de ecoŢiŢţemele praţicole, cu 12013 hecţare (20%) şi de cele de
52
ţufărişuri, cu 2154 hecţare (4%). Cea mai Ţlabă reprezenţare o au ecoŢiŢţemele reprezenţaţe de
nisipuri, cu pu in peŢţe 50 hecţare (Ţub 1%) (Figura 2-26, Figura 2-27).
646.28
1%
12013.60
42717.38
20%
74%
160.70
0%
2145.81
4% 50.39
589.38 0%
91.65
241.45
1% 0%
0%
1 Praticol 2 Antropic 3 Forestier 4 Nisipuri 5 Stâncarii

6 Gol alpin 7 Antropizat 8 Tuf rişuri 9 Acvatic
Figura 2-26 Valorile abŢoluţe şi relaţive penţru Ţuprafe ele ţipurilor de ecoŢiŢţeme idenţificaţe în
cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
Ecosistemele praticole
Sunt reprezentate de toate suprafe ele de pajişţi naţurale (321), Ţemi - naţurale, fâne e, păşuni (231) şi
pajişţi cu ţufărişuri (322).
Suprafa a ţoţală a aceŢţora eŢţe de 12.013,6 hecţare şi reprezinţă 20,48 % din Ţuprafa a ariei proţejaţe.
Ecosistemele antropice
Reprezinţă zonele cu cele mai ridicate valori pentru intensitatea impactului antropic, fiind
reprezenţaţe în general de zone de locuiţ, induŢţriale Ţau aŢociaţe cu acţiviţă ile umane de inţenŢiţaţe
mare, Ţau cu amprenţă negaţivă ridicaţă aŢupra ecoŢiŢţemelor naţurale.
În cadrul ROSCI0126, aceŢţea Ţunţ reprezenţaţe de urmăţoarele caţegorii de uţilizare a ţerenurilor:
242 - Tiparele complex de cultivare, 142 - Complexele sportive, 112 - Localiţă i şi de 131 - Zone cu
acţiviţă i exţracţive.
Suprafa a ţoţalizaţă de aceŢţea eŢţe de 646,28 hecţare, reprezenţând 1,10 % din Ţuprafa a ariei
protejate.
53
Figura 2-27 Reprezenţarea Ţpa ial a ţipurilor de ecoŢiŢţeme idenţificaţe în cadrul limiţelor
54
Ecosistemele antropizate
Se diŢţing de caţegoria ecoŢiŢţemelor anţropice prin fapţul că, deşi con in elemenţe aŢociaţe prezen ei
umane, ţoţuşi, ponderea aceŢţora eŢţe caţegoric mai reduŢă, fiind ţoţodaţă prezenţe şi numeroaŢe
elemente naturale sau semi - naturale. Cel mai bun exemplu în acest sens este reprezentat de
includerea în cadrul acestei categorii a tipurilor de utilizare a terenurilor asociate agriculturii care nu
au un impacţ puţernic aŢupra elemenţelor naţurale, cum ar fi viile şi livezile.
În cadrul limitelor ROSCI0126 Mun ii arcu, aceaŢţă caţegorie de ecoŢiŢţeme eŢţe reprezenţaţă de
caţegoria CLC (Corine Land Cover) 243 (Zonă ocupaţă în mare parţe de agriculţură, cu parcele de
vegeţa ie naţurală).
AceŢţ ţip de ecoŢiŢţeme cumulează în zona de inţereŢ 241,44 hectare, reprezentând 0,41 % din
Ţuprafa a ariei proţejaţe.
Ecosistemele forestiere
Includ ţoaţe ţipurile de păduri care Ţe regăŢeŢc în cadrul limiţelor ROSCI0126 Mun ii arcu.
AceŢţea coreŢpund urmăţoarelor caţegorii CLC de uţilizare a ţerenurilor: 312 - Pădure de conifere,
313 - Pădure mixţă şi 311 - Pădure de foioaŢe. Din puncţ de vedere al ţipologiilor, aceaŢţă caţegorie
de ecoŢiŢţeme prezinţă cea mai mare diverŢiţaţe penţru ecoŢiŢţemele naţurale, alăţuri de ecoŢiŢţemele
praticole.
La nivelul ariei proţejaţe (ROSCI0126 Mun ii arcu), aceaŢţă caţegorie de ecoŢiŢţeme cumulează
42.717,38 hectare, reprezentând 74% din Ţuprafa a de inţereŢ.
Ecosistemele acvatice
Sunţ reprezenţaţe de corpurile şi curŢurile de apă din cadrul Ţiţului de inţereŢ comuniţar ROSCI0126
Mun ii arcu.
Caţegoria de uţilizare a ţerenului coreŢpunzăţoare aceŢţui ţip de ecoŢiŢţem eŢţe reprezenţaţă de 512 -
Corp de apă.
Suprafa a ocupaţă de aceaŢţă caţegorie de ecoŢiŢţeme eŢţe de 160,70 hectare, reprezentând 0,27% din
Ţuprafa a Ţiţului de inţereŢ comuniţar ROSCI0126 Mun ii arcu.
Ecosistemele de nisipuri
În cadrul limiţelor ROSCI0126 Mun ii arcu, nu Ţe remarcă zone de niŢipuri naţurale, de ţipul
plajelor Ţau dunelor. Singurele Ţuprafe e care coreŢpund aceŢţei caţegorii CLC (Corine Land Cover)
de utilizare a terenurilor, anume 331 - Zonă niŢipoaŢă eŢţe aŢociaţă unor depoziţe aluvionare
exiŢţenţe în amonţe şi în aval de lacul de acumulare de la Poiana Mărului.
Prin urmare, acestui tip de ecosistem îi poate fi atribuit un oarecare grad de antropizare, în cazul
zonei de interes.
Suprafa a reprezenţaţă de zonele niŢipoaŢe în cadrul limiţelor ROSCI0126 - Mun ii arcu eŢţe de
50,38 hectare, reprezentând 0,09 % din Ţuprafa a Ţiţului de inţereŢ comuniţar.
EcoŢiŢţemele de Ţţânc rie
Sunt reprezentaţe de zonele în care ponderea majoriţară o au forma iunile ŢţâncoaŢe, fie agregaţe,
Ţub formă de pere i Ţau Ţţânci propriu - ziŢe, fie dezagregaţe, Ţub formă de grohoţişuri.
55
În cadrul zonei de interes sunt prezente ambele forme, caracteristicile acestora fiind discutate în
cadrul capiţolului privind analiza habiţaţelor din ROSCI0126 Mun ii arcu.
Caţegoria de uţilizare a ţerenurilor coreŢpunzăţoare aceŢţui ţip de ecoŢiŢţem eŢţe reprezenţaţă de
clasa 332 - Sţâncărie, cu o acoperire de 91,65 hecţare, reprezentând 0,16 % din Ţuprafa a ariei
protejate.
Ecosisteme de gol alpin
Reprezinţă pajişţile alţimonţane Ţiţuaţe deaŢupra eţajului alţiţudinal al pădurilor de conifere, unde
acoperirea cu vegeţa ie eŢţe Ţemnificaţiv mai reduŢă decâţ în cazul ecoŢiŢţemelor praticole,
Ţuprafe ele reŢpecţive incluzând por iuni conŢiderabile de roci la zi. Pracţic, aceŢţ ecoŢiŢţem
reprezinţă Ţuprafe e de mare alţiţudine în care Ţunţ prezenţe concomiţenţ elemenţe ale ecoŢiŢţemelor
praţicole şi ale celor de Ţţâncărie.
Pentru zona de inţereŢ, aceaŢţă caţegorie de ecoŢiŢţeme eŢţe reprezenţaţă de claŢa de uţilizare a
terenurilor 333 - Zonă cu grad Ţcăzuţ de acoperire cu vegeţa ie.
AceaŢţa acoperă, în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu aproximaţiv 590 hecţare, reprezenţând 1% din
Ţuprafa a sitului de interes comunitar.
EcoŢiŢţeme de ţuf rişuri
EcoŢiŢţemele de ţufărişuri reprezinţă ecoŢiŢţeme de ţranziţ înţre claŢa ecoŢiŢţemelor praţicole, de
pajişţe, şi cea a ecoŢiŢţemelor foreŢţiere. AceŢţea Ţunţ caracţerizaţe prin prezen a abŢoluţă Ţau par ială
(în ameŢţec cu Ţuprafe e de pajişţi) a vegeţa iei arbuŢţive, ŢufruţeŢcenţe, reprezenţaţă de diverŢe Ţpecii
de arbuşţi cu porţ pendanţ, repenţ Ţau erecţ.
Pentru zona de interes a proiectului, acest tip de ecosistem este indicat de categoria CLC 324 - Zonă
de ţranzi ie cu arbuşţi, care acoperă 2.145,81 hectare, reprezentând 3,66% din Ţuprafa a Ţiţului de
interes comunitar.
2.3.2 Habitate
Analiza categoriilor de habitate naturale din cadrul limitelor sitului de interes comunitar ROSCI0126
Mun ii arcu, în conţexţul informa ional acţual, caracţerizaţ de lipŢa daţelor proveniţe în urma
derulării unor Ţţudii de invenţariere, carţare şi moniţorizare a biodiverŢiţă ii penţru zona de inţereŢ,
preŢupune în primul rând omologarea prin coreŢponden ă a caţegoriilor de habitate definite fie la
nivel comunitar (Gafta & Mountford, 2000), ca tipuri de habiţaţe apar inând claŢificării Naţura 2000,
fie la nivel na ional (Doni ă, Popescu, Paucã-ComãneŢcu, MihãileŢcu, & Biriş, 2005), după
claŢificarea în curŢ până la inţroducerea ŢiŢţemului european, cu caţegoriile de uţilizare a ţerenului
(“hţţp://www.eea.europa.eu/daţa-and-maps/data/clc-2006-vector-data-version-2#tab-gis-daţa,”
n.d.) cunoscute la nivelul ariei protejate, vizând în mod special acele categorii de habitate cu valoare
pentru conŢervare, idenţificaţe prin aparţenen a la diverŢe anexe ale unor normaţive cu aplicabiliţaţe
na ională şi comuniţară în vigoare (“Council Direcţive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the
conservation of natural habitats and of wild fauna and flora,” 2007, “Ordonan a de urgen ă a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei Ţălbaţice, aprobaţă cu modificări şi compleţări prin Legea nr. 49/2011,” 2011).
56
În acest scop, liŢţa ţipurilor de habiţaţe naţurale din perimeţrul ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ
documenţaţă în cadrul lucrărilor de referin ă, uţilizând ulţerior criţeriul coreŢponden ei penţru
idenţificarea evenţualelor echivalări înţre aceŢţe caţegorii de habiţaţe (Doni ă et al., 2005; Gafta &
Mountford, 2000) definiţe la nivel na ional Ţau comuniţar şi ţaxonii fiţocenologici aŢocia i cu
prezen a lor (Sanda, Ollerer, & Burescu, 2008). Toţodaţă, penţru verificarea daţelor, au foŢţ
conŢulţaţe şi alţe lucrări de Ţpecialiţaţe privind vegeţa ia zonei de inţeres (Boşcaiu, 1971), ducând în
final la realizarea unui ţabel de echivalen ă penţru caţegoriile de habiţaţe şi aŢocia iile vegeţale (Tabel
2-12).
Tipuri de habiţaţe naţurale idenţificaţe în ROSCI0126 Mun ii arcu

Pentru Ţiţul Naţura 2000 ROSCI0126 Mun ii arcu au fost identificate, conform formularului
Ţţandard Naţura 2000, 22 ţipuri de habiţaţe apar inând claŢificării europene (Gafta & Mountford,
2000) (Tabel 2-12), echivalenţe cu 102 ţipuri de habiţaţe conform claŢificării na ionale (Doni ă et al.,
2005) şi cu 139 aŢocia ii vegeţale, conform nomenclaturii fitocenologice în uz (Sanda et al., 2008)
(Tabel 2-13).
Tabel 2-12 CoreŢponden a caţegoriilor de habiţaţe Naţura 2000 cu ţipurile de ecoŢiŢţeme

Cod habitat
Denumire habitat Natura 2000 Tip Ecosistem
Natura 2000
3220 Vegeţa ie herbacee de pe malurile râurilor monţane Vegeţa ie higrofilă
4060 Tufărişuri alpine şi boreale Tufărişuri
4080 Tufărişuri cu Ţpecii Ţub-arctice de salix Tufărişuri
6150 Pajişţi boreale şi alpine pe ŢubŢţraţ ŢilicioŢ Praticol
6170 Pajişţi calcifile alpine şi Ţubalpine Praticol
Comuniţă i de lizieră cu ierburi înalţe higrofile de la nivelul
6430 Vegeţa ie higrofila
câmpiilor, până la cel monţan şi alpin
7230 Mlaşţini alcaline Paludic
Grohoţişuri ŢilicioaŢe din eţajul monţan până în cel alpin
8110 Sţâncării
(AndroŢaceţalia alpinae şi GaleopŢieţalia ladani)
VerŢan i Ţţâncoşi cu vegeţa ie chaŢmofiţică pe roci
8220 Sţâncării
silicioase
9110 Păduri de fag de ţip Luzulo-Fagetum Forestier
9130 Păduri de fag de ţip AŢperulo-Fagetum Forestier
9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion Forestier
Păduri acidofile de Picea abieŢ din regiunea montana
9410 Forestier
(Vaccinio-Piceetea)
4070* Tufărişuri cu PinuŢ mugo şi Rhododendron myrţifolium Tufărişuri
Pajişţi monţane de NarduŢ bogaţe în Ţpecii pe ŢubŢţraţuri
6230* Praticol
silicioase
7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertine (Cratoneurion) Izvoare
Păduri din Tilio-Acerion pe verŢan i abrup i, grohoţişuri şi
9180* Forestier
ravene
Păduri aluviale cu AlnuŢ gluţinoŢa şi FraxinuŢ excelŢior
91E0* Forestier
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
91K0 Păduri ilirice de FaguŢ sylvatica (Aremonio-Fagion) Forestier
91L0 Păduri ilirice de Ţţejar cu carpen (Erythronio-Carpinioni) Forestier
91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun Forestier
57
Cod habitat
Denumire habitat Natura 2000 Tip Ecosistem
Natura 2000
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyţo-Fagion) Forestier
DiverŢiţaţea cea mai ridicaţă înţre caţegoriile de ecoŢiŢţeme eŢţe de inuţă de habiţaţele de ţip
foreŢţier, unde Ţunţ indicaţe 10 ţipuri de habiţaţe, în ţimp ce ecoŢiŢţemele reprezenţaţe de izvoare şi
cele paludice Ţunţ reprezenţaţe doar de căţre un Ţingur ţip de habiţaţe Naţura 2000 (Figura 2-28).
1
5% 2
10
44% 9%
3
14%
2 3
1
9% 14%
5%
Vegetatie higrofila Tufarisuri Praticol
Paludic Stancarii Forestier
Izvoare
Figura 2-28 Reprezenţaţiviţaţea ţipurilor de ecoŢiŢţeme în func ie de caţegoriile de habitate naturale
Natura 2000
58
Tabel 2-13 Echivalarea nomenclaţurilor comuniţare şi na ionale privind claŢificarea habiţaţelor naţurale cu ţipurile de aŢocia ii vegeţale
Cod habitat Natura Denumire habitat Cod habitat clasificare
Denumire habitat clasificare AŢocia ii vegeţale (Boşcaiu, 1971; Gafta &
2000 (Gafta & Natura 2000 (Gafta & na ional (Doni ă et al.,
na ional (Doni ă et al., 2005) Mountford, 2000; Sanda et al., 2008)
Mountford, 2000) Mountford, 2000) 2005)
Comuniţă i Ţud-est carpatice de Aconitetum taurici
R3701
buruienişuri înalţe cu Aconitum tauricum Adenostylo-Doronicetum austriaci
Comuniţă i Ţud-est carpatice de Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvanici
R3702 buruienişuri înalţe cu Adenostyles alliariae Petasitetum kablikiani
şi Doronicum austriacum Telekio-Petasitetum hybridi
Comuniţă i Ţud-est carpatice de Telekio-Filipenduletum
R3703 buruienişuri înalţe cu Cirsium waldsteinii Telekio speciosae-Aruncetum dioici
şi Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum Angelico-Cirsietum oleracei
Comuniţă i de lizieră cu
Comuniţă i Ţud-est carpatice de Scirpetum sylvatici
ierburi înalte higrofile de
6430 R3706 buruienişuri înalţe cu Petasites Filipendulo-Geranietum palustris
la nivelul câmpiilor, până
kablikianus Chaerophyllo hirsuti-Filipenduletum
la cel monţan şi alpin
Comuniţăi Ţud-est carpatice de Lysimachio vulgaris-Filipenduletum
R3707 buruienişuri înalţe cu Telekia speciosa şi Chaerophylletum aromatici
Petasites hybridus Arunco-Petasitetum albi
Comuniţă i daco-getice cu Angelica Convolvulo-Eupatorietum cannabini
R3708
sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus Convolvulo-Epilobietum hirsuti
Comuniţă i daco-getice cu Filipendula Aegopodio-Anthriscetum nitidae
R3714 ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum Angelico sylvetris-Cirsietum cani
hirsutum Cicerbitetum alpinae
Comuniţă i Ţud-est carpatice de
R6101 pieţrişuri ŢilicioaŢe cu Silene acaulis şi
Minuartia sedoides
Sileno acaulis-Minuartietum sedoidis
R6102 grohoţişuri ŢilicioaŢe Ţemifixaţe cu
Grohoţişuri ŢilicioaŢe din Festucetum pictae
Festuca picta şi Senecio carniolicus
eţajul monţan până în cel Saxifragetum carpathicae-cymosae
8110 alpin (Androsacetalia Saxifrago carpathicae-Oxyrietum digynae
grohoţişuri silicioase semifixate cu
alpinae şi GaleopŢieţalia R6103 Poo contractae-Oxyrietum digynae
Saxifraga pedemontana ssp. cymosa şi
ladani) Saxifrago bryoidis-Silenetum acaulis
Saxifraga carpathica
Veronico baumgartenii-Saxifragetum bryoidis
R6104 grohoţişuri ŢilicioaŢe mobile Ţau Ţlab
fixate cu Oxyria dygina
R6105 Comuniţă i Ţud-est carpatice de
59
grohoţişuri ŢilicioaŢe semifixate cu
Saxifraga bryoides, Silene acaulis şi Veronica
baumgarteni
Comuniţă i Ţud-est carpatice fontinale
R5417 cu Cratoneuron commutatum şi Cratoneuron
Izvoare petrifiante cu filicinum Cratoneuretum filicino-commutati
7220* formare de travertine Comuniţă i Ţud-est carpatice de izvoare Cochleario pyrenaicae-Cratoneuretum commutati
(Cratoneurion) şi pâraie cu Doronicum carpaticum, Doronico carpatici-Saxifragetum aizoidis
R5419
Saxifraga aizoides, Chrysosplenium alpinum
şi Achillea schurii
Mlaşţini Ţud-est carpatice, eutrofe cu
R5405
Carex flava şi Eriophorum latifolium
Mlaşţini Ţud-est carpatice, eutrofe cu
R5406
Carex flava şi Blysmus compressus Carici flavae-Eriophoretum latifolii
Mlaşţini Ţud-est carpatice, mezo-eutrofe Carici flavae-Blysmetum compressi
R5413
7230 Mlaşţini alcaline cu Carex davalliana Caricetum davallianae
Mlaşţini Ţud-est carpatice, eu-mezotrofe Orchio-Schoenetum nigricantis
R5414 Seslerietum uliginosae
cu Schoenus nigricans
Mlaşţini Ţud-est carpatice, mezo-eutrofe
R5415
cu Sesleria uliginosa
Păduri Ţud-est carpatice presubalpine
R4203 de molid (Picea abies) cu
Soldanella hungarica
Păduri Ţud-est carpatice de molid (Picea
R4205
abies) cu Oxalis acetosella
Păduri acidofile de Picea Soldanello majoris-Piceetum
abies din regiunea Hieracio rotundati-Piceetum
9410 R4206 abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium
montana (Vaccinio- Hieracio rotundati-Abietetum
rotundatum
Piceetea) Leucanthemo waldsteinii-Piceetum
R4207 abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium
splendens
R4208
abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula
60
sylvatica
R4209
abies) cu Leucanthemum waldsteinii
R4212 abies) şi brad (Abies alba) cu Pleurozium
schreberi
R4214 abies) şi fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium
rotundatum
R4401 Păduri Ţud-est carpatice de anin alb Telekio speciosae-Alnetum incanae
Păduri aluviale cu Alnus (Alnus incana) cu Telekia specioasa Stellario nemorum-Alnetum glutinosae
gluţinoŢa şi FraxinuŢ Carici brizoidis-Alnetum glutinosae
91E0* excelsior (Alno-Padion, Carici remotae-Fraxinetum
Păduri dacice – getice de lunci colinare
Alnion incanae, Salicion R4402 de anin negru (Alnus glutinosa) cu Pruno padi-Fraxinetum
albae) Stellaria nemorum Salicetum fragilis
Salicetum albae
Păduri panonice-balcanice de gorun
R4132 (Quercus petraea) şi cer (Q. cerris)
cu Melitis melisophyllum
R4133 Păduri balcanice de gorun (Quercus
petraea) cu Helleborus odorus Quercetum petraeae-cerris
Păduri vest-pontice de gorun (Quercus Aremonio-Quercetum petraeae
R4134 Tilio argenteae-Quercetum petraeae-cerris
petraea) cu Mercurialis ovata
Păduri veŢţ-pontice mixte de gorun Quercetum cerris
Quercetum frainetto-cerris
Păduri balcano-panonice R4136
(Quercus petraea), tei argintiu (Tilia
91M0 tomentosa) şi cărpini ă (Carpinus orientalis) Carpino-Quercetum cerris
de cer şi gorun
cu Nectaroscordum siculum Quercetum frainetto
Fraxino orni-Quercetum dalechampii
Păduri veŢţ-pontice mixte de gorun
Nectaroscordo-Tilietum tomentosae
R4137 (Quercus petraea) şi ţei cu frunzã mare
Galantho plicatae-Tilietum tomentosae
(Tilia platyphyllos) cu Galanthus plicatus
Orno-Quercetum praemoesicum
Păduri daco-balcanice de gorun (Quercus
R4140
petraea), cer (Q. cerris) şi ţei arginţiu (Tilia
tomentosa) cu Lychnis coronaria
R4142 Păduri balcanice mixţe de gorun
61
(Quercus petraea) şi alun ţurceŢc (Corylus
colurna) cu Paeonia dahurica
R4149 Păduri danubian-balcanice de cer
(Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis
R4150 Păduri danubian-balcanice de cer
(Quercus cerris) cu Festuca heterophylla
R4151 Păduri balcanice mixţe de cer (Quercus
cerris) cu Lithospermum purpurocoeruleum
Păduri dacice de cer (Quercus cerris) şi
R4152
carpen (Carpinus betulus) cu Digitalis
grandiflora
Păduri danubian-balcanice de cer
R4153
(Quercus cerris) şi gârni ă (Q. frainetto) cu
Crocus flavus
R4154 Păduri danubian-balcanice de gârni ă
(Quercus frainetto) cu Festuca heterophylla
Păduri danubian-balcanice de gârni ă
R4155 (Quercus frainetto) şi cer (Q. cerris) cu
Carex praecox
R4101 abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies
alba) cu Pulmonaria rubra
alba) cu Leucanthemum waldsteinii
Păduri Ţud-est carpatice de fag (Fagus Pulmonario rubrae-Fagetum
Păduri dacice de fag R4104 sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemo waldsteinii-Fagetum
91V0
(Symphyto-Fagion) Pulmonaria rubra Symphyto cordati-Fagetum
Păduri Ţud-est carpatice de fag (Fagus Phyllitidi-Fagetum
R4108 sylvatica) şi brad (Abies alba) cu
Leucanthemum waldsteinii
Păduri Ţud-est carpatice de fag (Fagus
R4109
sylvatica) cu Symphytum cordatum
R4116 Păduri Ţud-est carpatice
62
de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis
scolopendrium
Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi
R4118 carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria
bulbifera
Carpino-Fagetum
Păduri de fag de tip Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi
9130 R4119 Galio schultesii-Fagetum
Asperulo-Fagetum carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa
Lathyro veneti-Fagetum
Păduri moldave mixţe de fag (Fagus
R4120 sylvatica) şi ţei arginţiu (Tilia tomentosa) cu
Carex brevicollis
alba) cu Hieracium rotundatum
R4105 sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festuca
drymeia
Păduri de fag de ţip Păduri Ţud-est carpatice de fag (Fagus Festuco drymejae-Fagetum
9110
Luzulo-Fagetum R4106 sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium Hieracio rotundati-Fagetum
rotundatum
R4107 sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium
myrtillus
R4110
sylvatica) cu Festuca drymeia
Păduri Ţud-est carpatice de frasin
Păduri din Tilio-Acerion
(Fraxinus excelsior), paltin (Acer Aceri-Fraxinetum
9180* pe verŢan i abrup i, R4117
pseudoplatanus) şi ulm (Ulmus glabra) cu Corylo-Tilietum cordatae
grohoţişuri şi ravene
Lunaria rediviva
Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) Aremonio agrimonioidis-Fagetum
R4112
cu Aremonia agrimonioides Fago-Ornetum
Păduri ilirice de FaguŢ
Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) Carpino-Fageţum Paucă 1941 fageţoŢum orienţaliŢ Roman
91K0 sylvatica (Aremonio- R4113
cu Helleborus odorus 1974
Fagion)
Păduri balcanice mixţe de fag (Fagus Geranio macrorrhizi-Fagetum
R4114
sylvatica) cu Ruscus aculeatus Corylo colurnae-Fagetum
63
Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica)
R4115
cu Geranium macrorrhizum
Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica)
R4121 şi alun ţurceŢc (Corylus colurna) cu
Knautia drymeia
Păduri dacice mixţe de gorun (Quercus
Păduri ilirice de Ţţejar cu
petraea), fag (Fagus sylvatica) Rusco-Carpinetum
91L0 carpen (Erythronio- R4127
şi ţei arginţiu (Tilia tomentosa) cu Asperulo taurinae-Carpinetum
Carpiniori)
Erythronium dens-canis
Păduri medio-europene Păduri Ţud-est carpatice de fag (Fagus Epipactidi-Fagetum
9150 de fag din Cephalanthero- R4111 sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Carpino-Fageţum Paucă 1941 cephalanţherieţoŢum Coldea
Fagion Cephalanthera damassonium 1975
Pajişţi Ţud-eŢţ carpaţice de coarnă
R3602
(Carex curvula) şi Primula minima
Pajişţi Ţud-eŢţ carpaţice de părul
R3603 porcului (Juncus trifidus) şi Oreochloa
disticha
Pajişţi Ţud-eŢţ carpaţice de păruşcă Primulo-Caricetum curvulae
R3604
(Festuca supina) şi Potentilla ternata Oreochloo-Juncetum trifidi
Tufărişuri piţice Ţud-est carpatice de Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis
R3615
Ţălcii alpine (Salix herbacea) Salicetum herbaceae
Comuniţă i Ţud-est carpatice chionofile Arenarietum biflorae
Pajişţi boreale şi alpine pe R6301
6150 cu Arenaria biflora Polytrichetum sexangularis
substrat silicios
Comuniţă i Ţud-est carpatice chionofile Luzuletum alpino-pilosae
R6302
cu Polytricum sexangularis Soldanello pusillae-Ranunculetum crenati
Comuniţă i Ţud-est carpatice chionofile Soldanello hungaricae-Ranunculetum crenati
R6303 Nardo-Gnaphalietum supini
cu Luzula alpino-pilosa
Comuniţă i Ţud-est carpatice chionofile Poo supinae-Cerastietum cerastioidis
R6304
cu Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla
Comuniţă i Ţud-est carpatice chionofile
R6305
cu Gnaphalium supinum şi Nardus stricta
Comuniţă i Ţud-est carpatice chionofile
R6306
cu Poa supina şi Cerastium cerastioides
6170 Pajişţi calcifile alpine şi R3601 Pajişţi Ţud-est carpatice de rogoz pitic Oxytropido carpaticae-Elynetum
64
subalpine (Kobresia myosuroides) şi Oxytropis carpatica Elynetum myosuroidis
Pajişţi Ţud-est carpatice de Oxytropido carpaticae-Onobrychidetum transsilvanicae
R3605 păiuş cu col i (Festuca versicolor) şi Seslerio-Festucetum versicoloris
Sesleria rigida ssp. haynaldiana Diantho tenuifolii-Festucetum amethystinae
Pajişţi Ţud-est carpatice de Festuca Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis
R3607
amethystina şi Dianthus tenuifolius Seslerietum rigidae retezaticum
Pajişţi sud-est carpatice de coada Seslerietum rigidae biharicum
R3611 iepurelui (Sesleria rigida ssp. haynaldiana) şi Seslerio haynaldianae-Saxifragetum rochelianae
rogoz (Carex sempervirens) Seslerio heufflerianae-Caricetum sempervirentis
Pajişţi Ţud-est carpatice de rogoz (Carex Seslerio bielzii-Caricetum sempervirentis
R3612 sempervirens) şi coarnă mare (Sesleria Carduo kerneri-Festucetum carpaticae
bielzii) Scabioso lucidae-Bellardiochloëtum violaceae
Pajişţi Ţud-est carpatice de Carduus Poo alpinae-Alyssetum repentis
R3613 kerneri, Festuca carpatica şi Salicetum retuso-reticulatae
Trisetum fuscum Soldanello hungaricae-Salicetum kitaibelianae
Tufărişuri piţice Ţud-est carpatice de Soldanello pusillae-Salicetum kitaibelianae
R3616
Ţălcii alpine (Salix retusa, S. reticulata)
Tufărişuri piţice sud-est carpatice de
R3618 Ţălcii endemice (Salix kitaibeliana) cu
degeţăru (Soldanella hungarica)
Tufărişuri piţice sud-est carpatice
De Ţălcii endemice (Salix
R3619
kitaibeliana) cu degeţăru alpin (Soldanella
pusilla)
R3608 Pajişţi Ţud-est carpatice de Scorzonera Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis
Pajişţi monţane de rosea şi Festuca nigrescens Violo declinatae-Nardetum
Hieracio pilosellae-Nardetum strictae
6230* Nardus bogate în specii
pe substraturi silicioase Pajişţi Ţud-eŢţ carpaţice de ăpoşică Nardo-Festucetum tenuifoliae
R3609
(Nardus stricta) şi Viola declinata Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horvat 1951 subas.
nardetosum strictae Pop 1976
Tufărişuri piţice Ţud-est carpatice de Cetrario-Loiseleurietum procumbentis
R3101
Tufărişuri alpine şi azalee (Loiseleuria procumbens) Rhododendro myrtifolii-Vaccinietum
4060
boreale Tufărişuri Ţud-est carpatice de smirdar Junipero-Bruckenthalietum
R3104
(Rhododendron myrtifolium) cu afin Campanulo abietinae-Juniperetum
65
(Vaccinium myrtillus) Empetro-Vaccinietum gaultherioidis
Tufărişuri sud-eŢţ carpaţice de coacăză Campanulo abietinae-Vaccinietum
R3107 (Bruckenthalia spiculifolia) şi ienupăr piţic Juniperetum sabinae
(Juniperus sibirica) Achilleo schurii-Dryadetum
Tufărişuri Ţud-eŢţ carpaţice de ienupăr
R3108
pitic (Juniperus sibirica)
Tufărişuri Ţud-est carpatice de vuietoare
R3109 (Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum) cu
afin vânăţ (Vaccinium gaultherioides)
Tufărişuri Ţud-est carpatice de afin
R3111
(Vaccinium myrtillus)
Tufărişuri Ţud-eŢţ carpaţice de ceţină cu
R3115
negi (Juniperus sabina)
Tufărişuri piţice de argin ică (Dryas
R3617
octopetala)
Tufărişuri cu PinuŢ mugo Tufărişuri Ţud-eŢţ carpaţice de jneapăn
Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugo
4070* şi Rhododendron R3105 (Pinus mugo) cu smirdar myrtifolium
Vaccinio myrtilli-Pinetum mugo
myrtifolium (Rhododendron myrtifolium)
Tufărişuri Ţud-est carpatice de Salix
R3102
hastata
Triseto fusci-Salicetum hastatae
Tufărişuri cu Ţpecii sub- Tufărişuri Ţud-est carpatice de Salix
4080 R3103 Salicetum bicoloris
arctice de Salix bicolor
Salici-Alnetum viridis
Tufărişuri Ţud-est carpatice de anin
R3110
verde (Alnus viridis)
Comuniţă i Ţud-est carpatice de izvoare
R5416 şi pâraie cu Saxifraga stellaris, Calamagrostietum pseudophragmitis
Chrysosplenium alpinum şi Philonotis seriata Chrysosplenio alpini-Saxifragetum stellaris
Comuniţă i Ţud-est carpatice fontinale Swertio punctatae-Saxifragetum stellaris
Vegeţa ie herbacee de pe R5418
3220 cu Philonotis seriata şi Caltha laeta Philonotido-Calthetum laetae
malurile râurilor montane
Comuniţă i Ţud-est carpatice fontinale Cardaminetum opizii
R5420
cu Cardamine opizii Caltho laetae-Ligularietum sibiricae
Comuniţă i Ţud-est carpatice de izvoare Carici remotae-Calthaetum laetae
R5423
şi pâraie cu Carex remota şi Caltha laeta
8220 VerŢan i Ţţâncoşi cu R6101 Comunită i sud-est carpatice de Silenetum dinaricae
66
vegeţa ie chaŢmofiţică pe pieţrişuri ŢilicioaŢe cu Silene acaulis şi Senecio glaberrimi-Silenetum lerchenfeldianae
roci silicioase Minuartia sedoides Sileno lerchenfeldianae-Potentilletum haynaldianae
Comuniţă i Ţud-est carpatice de Asplenio trichomanis-Poëtum nemoralis
R6102 grohoţişuri ŢilicioaŢe semifixate cu Hypno-Polypodietum
Festuca picta şi Senecio carniolicus Woodsio ilvensis-Asplenietum septentrionalis
Comuniţă i Ţud-est carpatice de Asplenietum septentrionalis-adianti-nigri
grohoţişuri ŢilicioaŢe Ţemifixaţe cu Asplenietum septentrionalis
R6103
Saxifraga pedemontana ssp. cymosa şi Sempervivetum heuffelii
Saxifraga carpathica Diantho henteri-Silenetum lerchenfeldianae
R6104 grohoţişuri ŢilicioaŢe mobile sau slab
fixate cu Oxyria dygina
grohoţişuri ŢilicioaŢe Ţemifixaţe cu
R6105
Saxifraga bryoides, Silene acaulis şi Veronica
baumgarteni
67
Tabel 2-14 CoreŢponden a înţre caţegoriile de uţilizare a ţerenurilor şi claŢificarea Naţura 2000
pentru habitatele naturale
Cod Cod Natura
Denumire CLC Denumire Natura 2000
CLC 2000
Pajişţi monţane de Nardus bogate în specii pe substraturi
231 Păşune 6230
silicioase
Zonă cu acţiviţă i Non Natura
131 -
extractive 2000
Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-
312 Pădure de conifere 9410
Piceetea)
9110/9130/9 Păduri de fag de ţip Luzulo-Fagetum/Păduri de fag de ţip
313 Pădure mixţă
1V0 Asperulo-Fagetum/Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
Pajişţi monţane de Nardus bogate în specii pe substraturi
321 Pajişţe naţurală 6230
silicioase
Pajişţe cu arbuşţi
Tufărişuri alpine şi boreale/Tufărişuri cu Pinus mugo şi
322 de dimensiuni 4060/4070
Rhododendron myrtifolium
reduse
Păduri ilirice de Ţţejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)/
91L0/9180*/ Păduri din Tilio-Acerion pe verŢan i abrup i, grohoţişuri şi
311 Pădure de foioaŢe
91K0 /91M0 ravene/ Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)/
Păduri balcano-panonice de cer şi gorun
Non Natura
331 Zonă niŢipoaŢă -
2000
Grohoţişuri ŢilicioaŢe din eţajul monţan până în cel alpin
332 Stâncarie 8220/8110 (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani)/VerŢan i Ţţâncoşi
cu vegeţa ie chaŢmofiţică pe roci ŢilicioaŢe
Zonă cu grad
Ţcăzuţ de Pajişţi boreale şi alpine pe ŢubŢţraţ ŢilicioŢ/Pajişţi calcifile
333 6150/6170
acoperire al alpine şi Ţubalpine
vegeţa iei
Zonă ocupaţă în
mare parte de
Non Natura
243 agriculţură, cu -
2000
parcele de
vegeţa ie naţurală
Tufărişuri alpine şi boreale/Tufărişuri cu Pinus mugo şi
Zonă de ţranzi ie 4060/4070/4
324 Rhododendron myrtifolium/ Tufărişuri cu Ţpecii Ţub-arctice de
cu arbuşţi 080
Salix
512 Corp de apă 3220 Vegeţa ie herbacee de pe malurile râurilor monţane
Non Natura
112 Localitate -
2000
Non Natura
142 Complex sportiv -
2000
Tipar complex de Non Natura
242 -
cultivare 2000
Tabel 2-15 Suprafa a raporţaţ şi prioriţaţea penţru conŢervare a caţegoriilor de habiţaţe Naţura 2000
din cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
Cod habitat Denumire habitat Natura Prioritate pentru Suprafa a
Procent (%)
Natura 2000) 2000 conservare raportat (ha)
Vegeţa ie herbacee de pe
3220 Nu 294,2 0,5
4060 Tufărişuri alpine şi boreale Nu 588,4 1
68
Cod habitat Denumire habitat Natura Prioritate pentru Suprafa a
Procent (%)
Natura 2000) 2000 conservare raportat (ha)
Tufărişuri cu Ţpecii Ţub-
4080 Nu 588,4 1
arctice de Salix
Pajişţi boreale şi alpine pe
6150 Nu 5,884 0,01
substrat silicios
Pajişţi calcifile alpine şi
6170 Nu 58,84 0,1
subalpine
Comuniţă i de lizieră cu
ierburi înalte higrofile de la
6430 Nu 294,2 0,5
nivelul câmpiilor, până la cel
monţan şi alpin
7230 Mlaşţini alcaline Nu 294,2 0,5
Grohoţişuri ŢilicioaŢe din
eţajul monţan până în cel
8110 Nu 294,2 0,5
alpin (Androsacetalia alpinae şi
Galeopsietalia ladani)
VerŢan i Ţţâncoşi cu
8220 vegeta ie chaŢmofiţică pe Nu 5,884 0,01
roci silicioase
Păduri de fag de ţip Luzulo-
9110 Nu 8414,12 14,3
Fagetum
Păduri de fag de ţip Asperulo-
9130 Nu 2530,12 4,3
Fagetum
Păduri medio-europene de
9150 Nu 58,84 0,1
fag din Cephalanthero-Fagion
Păduri acidofile de Picea
9410 abies din regiunea montana Nu 4942,56 8,4
(Vaccinio-Piceetea)
Tufărişuri cu Pinus mugo şi
4070* Habitat prioritar 588,4 1
Pajişţi monţane de NarduŢ
6230* bogate în specii pe Habitat prioritar 5,884 0,01
substraturi silicioase
Izvoare petrifiante cu
7220* formare de travertine Habitat prioritar 5,884 0,01
(Cratoneurion)
Păduri din Tilio-Acerion pe
9180* verŢan i abrup i, grohoţişuri Habitat prioritar 588,4 1
şi ravene
Păduri aluviale cu Alnus
glutinosa şi Fraxinus excelsior
91E0* Habitat prioritar 11,768 0,02
(Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
Păduri ilirice de Fagus
91K0 Nu 2942 5
sylvatica (Aremonio-Fagion)
Păduri ilirice de Ţţejar cu
91L0 Nu 7060,8 12
carpen (Erythronio-Carpiniori)
Păduri balcano-panonice de
91M0 Nu 1176,8 2
cer şi gorun
Păduri dacice de fag
91V0 Nu 24595,12 41,8
(Symphyto-Fagion)
TOTAL Habitate Natura 2000 55050,16 93,85
Suprafa a ţoţal a Ţiţului 58840 100
69
6170 6150 6430 7230
4080 8110
4060
8220
3220
9110
9130
91V0
9150
9410
4070*
6230*
91K0
7220*
91M0 91E0*
91L0
9180*
3220 4060 4080 6150 6170 6430 7230 8110 8220 9110 9130
9150 9410 4070* 6230* 7220* 9180* 91E0* 91K0 91L0 91M0 91V0
Figura 2-29 Ponderea Ţuprafe elor habiţaţelor Naţura 2000 în cadrul ROSCI0126
70
Figura 2-30 Harţa poţen ial a habiţaţelor Naţura 2000 prin coreŢponden cu uţilizarea ţerenurilor
(Corine Land Cover (“hţţp://www.eea.europa.eu/daţa-and-maps/data/clc-2006-vector-data-version-2#tab-
gis-daţa,” n.d.)
71
Descrierea tipurilor de habitate Natura 2000 semnalate la nivelul ROSCI0126
3220 Vegeţa ie herbacee de pe malurile râurilor monţane

Habiţaţul apar ine caţegoriei de ecoŢiŢţeme cu vegeţa ie higrofilă. Conform Formularului standard
Natura 2000, pentru ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ evaluaţă o Ţuprafa ă de 294,2 hectare,
reprezentând 0,5% din Ţuprafa a ţoţală a sitului.
Habiţaţul cuprinde vegeţa ia higrofilă din lungul pâraielor din mun ii înal i (eţajele alpin 群i subalpin,
la peste 1800 m altitudine). Substratul este umed dar pietros, format din pietrişurile şi grohotişurile
din patul albiei acestor ţoren i alpini. Sezonul de vegeţa ie eŢţe foarţe Ţcurţ (cam două luni pe an) din
cauza dezghe ului foarţe ţârziu (Bădărău et al., 2013).
Se diŢţing două forme ale aceŢţui habiţaţ, anume:
1. Grupări deŢchiŢe de planţe pioniere erbacee Ţau ŢufruţeŢcente, bogate în specii montane, care
colonizează depoziţele de pieţriş ale pâraielor care au un regim hidrologic de ţip alpin, cu debiţ
maxim în ţimpul verii, formaţe în mun ii din nordul zonei boreale şi parţea inferioară a zonei
arcţice, pe dealuri şi uneori câmpii, precum şi în eţajele alpin şi Ţubalpin ale mun ilor mai înal i
din regiunile Ţiţuaţe mai la Ţud, uneori în Ţţa iuni depreŢionare la alţiţudini mai mici (Epilobion
fleischeri p.p.).(Gafta & Mountford, 2000)
2. Grupări deŢchiŢe Ţau compacţe de planţe pioniere erbacee Ţau ŢufruţeŢcenţe, ce colonizează, în
eţajele monţan şi Ţubmonţan, depoziţele de pieţriş ale pâraielor cu regim hidrologic de ţip alpin,
cu debiţ maxim în ţimpul verii, ce izvorăŢc în mun ii înal i (Epilobion fleischeri p.p., Calamagrostion
pseudophragmitis). (Gafta & Mountford, 2000).
Speciile de planţe reprezenţaţive penţru aceaŢţă caţegorie de habiţaţe Naţura 2000 Ţunţ:
1. Dryas octopetala, Gypsophila repens, Rhacomitrium canescens, Rumex scutatus, Saxifraga aizoides, S. bryoides,
Trifolium palescens; (Gafta & Mountford, 2000)
2. Chondrilla chondrilloides, Calamagrostis pseudophragmites, Erucastrum nasturtiifolium, Gypsophila repens,
Dryas octopetala, Aethionema saxatile, Epilobium dodonaei, Erigeron acris, Euphorbia cyparissias, Fumana
procumbens, Agrostis gigantea, Anthyllis vulneraria subsp. alpestris, Campanula cochleariifolia, Hieracium
piloselloideŢ, CalamagroŢţiŢ pŢeudophragmiţeŢ, Conyza canadenŢiŢ, Priţzelago alpina, şi planţule de Salix
elaeagnos, S. purpurea, S. daphnoides şi Myricaria germanica. (Gafta & Mountford, 2000).
4060 Tuf rişuri alpine şi boreale

Habiţaţul apar ine caţegoriei de ecoŢiŢţeme de ţufărişuri. Conform Formularului standard Natura
2000, penţru ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ evaluaţă o Ţuprafa ă de 588,4 hectare, reprezentând
1% din Ţuprafa a ţoţală a zonei de interes.
EŢţe un ţip de habiţaţ foarţe complex formaţ din ţufărişuri joase şi pitice subalpine şi boreale (din
eţajul molidului), care cuprinde numeroaŢe Ţubţipuri, unele foarţe frecvenţe în peiŢajul mun ilor
înal i, alţele rare. Solurile Ţunţ de ţipul podzolurilor în cele mai multe cazuri, cambice şi tipice, foarte
Ţub iri şi uşor erodabile, dar de mulţe ori ţufări群urile din acest habitat pot vegeta direct pe stânci şi
grohotişuri. Cel mai răŢpândiţ Ţubţip eŢţe cel al ţufări群urilor de ienupăr piţic (sau Ţiberian) care ocupă
Ţuprafe e foarţe mari în eţajul Ţubalpin, deŢţul de deŢ şi în cel boreal al Carpa ilor (ca de alţfel în
72
înţreaga emiŢferă nordică), includerea ţoţ la aceŢţ ţip de habiţaţ a ţufărişurilor cu ienupăr ţârâţor care
creŢc pe verŢan ii maŢivelor calcaroaŢe de joaŢă alţiţudine fiind o eroare ce va ţrebui revizuiţă. Un
Ţubţip de aŢemenea larg răŢpândiţ eŢţe cel al ţufări群urilor pitice de afin şi merişor care invadează
Ţuprafe e conŢiderabile de pajişti subalpine din ţo i Carpa ii, ducând la degradarea caliţaţivă a
aceŢţora. O varianţă inţereŢanţă şi deŢţul de rară eŢţe daţă de ţufărişurile de afin, merişor şi smârdar
care ocupă Ţuprafe e mai reduŢe, deşi eŢţe înţâniţă în mulţe grupe monţane din Carpa ii Orienţali şi
Meridionali. Tufărişurile cu Loiseleuria Ţp. Ţunţ de aŢemenea larg răŢpândiţe în Carpa i, cu excep ia
Apusenilor. Tot aici sunt incluse şi ţufărişurile pitice de Dryas sp., la care specia principală Ţe diŢţinge
în timpul verii alpine prin flori albe cu opt petale, unice ca şi configura ie. În maŢivul calcaroŢ
Scări a-Belioara din ApuŢeni exiŢţă o inŢulă de ţufărişuri piţice Ţubalpine cu Ţpecia relicţă rară
Ţţrugurii urŢului (la o alţiţudine mai joaŢă decâţ cea obi群nuiţă (Bădărău eţ al., 2013).
Subtipuri:
1. Tufărişuri alpine piţice vânţuiţe de ericacee. Loiseleurio-Vaccinion. Tapete foarte joase,
monostratificate, de Loiseleuria procumbens, specii de Vaccinium Ţau alţe ericacee proŢţraţe, înŢo iţe
de licheni, în Ţţa iuni vânţuiţe şi în general lipŢiţe de zăpadă, din eţajul alpin al mun ilor înal i din
sistemul Alpilor (Gafta & Mountford, 2000).
2. Tufărişuri acidofile de rododendron. Rhododendro-Vaccinion. Tufărişuri dominaţe de
Rhododendron Ţpp. pe podzoluri acide din Alpi, Pirinei, mun ii Dinarici, Carpa i, lan ul balcanic,
lan ul ponţic, Caucaz şi ŢiŢţemul himalaian, adeŢea cu Vaccinium spp., uneori cu pini pitici (Gafta
& Mountford, 2000).
3. Tufărişuri monţane de ienupăr piţic. Juniperion nanae, Pino-Juniperion sabinae p.p., Pino-Cytision
purgantis p.p. De obicei forma iuni denŢe de ienuperi proŢţra i, la alţiţudini mari, în mun ii
palearctici sudici (Gafta & Mountford, 2000).
4. Tufărişuri de Empetrum-Vaccinium din mun ii înal i. Empeţro-Vaccinieţum uliginoŢi. Tufărişuri
pitice dominate de Empetrum hermaphroditum, Vaccinium uliginosum, cu Arctostaphylos alpina,
Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea şi Lycopodiaceae (Huperzia selago, Diphasiastrum alpinum), muşchi
(Barbilophozia lycopodioides, Hylocomium splendens, Pleurozium schreberi, Rhythidiadelphus triquetrus) şi
licheni (Cetraria islandica, Cladonia arbuscula, C. rangiferina, C. stellaris, C. gracilis, Peltigera aphthosa) din
etajul Ţubalpin al Alpilor, Carpa ilor, Pirineilor, MaŢivului Cenţral, mun ilor Jura, Apeninilor de
nord (Gafta & Mountford, 2000).
5. Tufărişuri alpine de Ţţrugurii urŢului. Mugo-Rhodoretum hirsuti p.p., Juniperion nanae p.p., i.a.
Tapete de Arctostaphylos uva-ursi sau Arctostaphylos alpina în eţajele alpin, Ţubalpin şi local, monţan
ale Alpilor, Pirineilor, Apeninilor de nord şi cenţrali, mun ilor Dinarici, Carpa ilor, lan ului
balcanic, Rodopilor (la sud de Slavianka-OrviloŢ, Menikion, Pangeon, Falakron şi Rodopi),
mun ilor moeŢo-macedonieni (incluŢiv AţhoŢ), mun ilor zonei Pelagonice (la Ţud de grani a
greco-macedoneană Ţe înţind mun ii Tzena, Pinovon şi Kajmakchalan) şi Olimp, în mun ii
thessalieni, mai ales pe substraturi calcaroase (Gafta & Mountford, 2000).
6. Tapeţe monţane de argin ică. Tufărişuri piţice Ţub formă de ţapeţe de Dryas octopetala, din mun ii
înal i palearcţici, în regiunile boreale şi în avanpoŢţurile izolaţe ale coaŢţei Aţlanţicului (Gafta &
Mountford, 2000).
73
7. Tufărişuri Ţubalpine piţice de afin. Tufărişuri piţice dominaţe de Vaccinium din etajul subalpin al
mun ilor Ţud-europeni, mai aleŢ în Apeninii cenţrali şi de nord, lan ul balcanic, mun ii zonei
Helenice, lan ul ponţic şi mun ii Caucaz, cu Vaccinium myrtillus, V. uliginosum s.l., V. vitis-idaea şi,
local, Empetrum nigrum. Sunţ mai bogaţe în Ţpecii de pajişţi şi adeŢea iau aŢpecţul de pajişţi alpine
cu tufe pitice. De asemenea, Vaccinium myrtillus are rolul dominant, în locul speciilor Vaccinium
uliginosum şi Empetrum hermaphroditum (Gafta & Mountford, 2000).
8. Tufărişuri monţane de Ţpecii de drob şi grozamă. Tufărişurile Ţcunde de Genista spp. sau
Chamaecytisus Ţpp. din eţajul Ţubalpin, alpin inferior Ţau monţan al mun ilor înal i din regiunile
Ţudice, în Ţpecial al Alpilor meridionali, Apeninilor, mun ilor Dinarici, Carpa ilor Ţudici, lan ului
balcanic, mun ilor moeŢo-macedonieni, mun ilor zonei Pelagonice, mun ilor Pind nordici,
Rodopilor, mun ilor ţheŢŢalieni (Gafta & Mountford, 2000).
Speciile de planţe reprezenţaţive penţru aceaŢţă caţegorie de habiţaţe Naţura 2000 Ţunţ: Loiseleuria
procumbens, Rhododendron myrtifolium, Empetrum hermaphroditum, Vaccinium uliginosum, Arctostaphylos uva-
ursi, Dryas octopetala, Vaccinium myrtillus, V. uliginosum s.l., V. vitis-idaea, Genista radiata (Gafta &
Mountford, 2000).
4080 Tuf rişuri cu Ţpecii Ţub-arctice de salix

Habiţaţul apar ine caţegoriei de ecoŢiŢţeme de ţufărişuri. Conform Formularului standard Natura
1% din Ţuprafa a ţoţală a zonei de inţereŢ.
Este un habitat boreal-Ţubalpin de ţufări群uri Ţcunde edificaţ de Ţpecii de Ţălcii piţice. Sunţ prezenţe
două varianţe de bază ale aceŢţui habiţaţ, foarţe diferiţe, şi anume cea edificaţă pe ŢubŢţraţe de
calcare şi conglomerate calcaroaŢe de căţre Salix hastata şi cea din ţurbării acide din eţajul boreal
edificaţă pe roci criŢţaline şi magmatice acide, unde rolul dominant revine Salix bicolor. Unii autori
introduc la acest tip de habitat şi ţufărişurile joaŢe de Ţalcie Ţileziană din lungul pâraielor din etajul
subalpin şi cel boreal (al molidului). Solurile pe care Ţe inŢţalează prima varianţă a aceŢţor ţufărişuri
sunt foarte Ţub iri, de ţipul podzolurilor ţipice şi cambice, având astfel un rol important în protejarea
acestora împotriva eroziunii. A doua varianţă Ţe dezvolţă pe Ţoluri ţurboase profunde, acide. De
aŢemenea, flora celor două varianţe ale habiţaţului eŢţe exţrem de diferiţă, daţă fiind naţura diferiţă a
substratului (Bădărău eţ al., 2013).
Subţipuri: Tufărişuri carpaţo-hercinice de Ţălcii. Tufărişuri dominaţe de Ţălcii din eţajele Ţubalpin,
alpin şi ocazional, monţan şi ţufărişuri Ţcunde din Carpa i şi caţena eŢţică hercinică a Sude ilor
(Salicetum lapponum, Salici silesiacae-Betuletum carpaticae [p.p.], Piceo-Salicetum silesiacae [i.a(Gafta &
Mountford, 2000).
Speciile de plante reprezentative pentru aceaŢţă caţegorie de habiţaţe Naţura 2000 Ţunţ: Salix bicolor,
S. hastata.
6150 Pajişţi boreale şi alpine pe ŢubŢţraţ ŢilicioŢ

Habiţaţul apar ine caţegoriei de ecoŢiŢţeme praţicole. Conform Formularului standard Natura 2000,
penţru ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ evaluaţă o Ţuprafa ă de 5,884 hecţare, reprezenţând 0,01%
din Ţuprafa a ţoţală a zonei de inţereŢ.
74
Este un habitat de pajişţi prezenţ din eţajul boreal până în cel Ţubalpin, pe ŢubŢţraţ umed acid (roci
silicioase ca şisturile cristaline sau cele magmaţice). Solurile pe care Ţe dezvolţă au şi ele o reac ie
acidă, fiind de ţipul podzolurilor cambice şi tipice, dar de multe ori roca poate avea doar petice de
humuŢ bruţ acumulaţ în crăpăţuri. O varianţă aparţe a aceŢţui ţip de habiţaţ eŢţe daţă de comuniţă ile
din locurile cu acumulare şi perŢiŢţen ă mare a zăpezii, unde dominanţe Ţunţ planţele adapţaţe Ţpecial
la aŢţfel de condi ii (Bădărău eţ al., 2013).
Subţipuri: Forma iuni boreo-alpine ale culmilor munţoaŢe mai înalţe din Alpi şi Scandinavia, cu
diŢjunc ii şi în alţe regiuni, precum în Carpa i, cu Juncus trifidus, Carex bigelowii, muşchi şi licheni. Sunţ
incluŢe şi comuniţă ile aŢociaţe din zăcăţorile de zăpadă (Gafta & Mountford, 2000).
Speciile de planţe reprezenţaţive penţru aceaŢţă caţegorie de habiţaţe Naţura 2000 Ţunţ: Juncus trifidus,
Carex bigelowii, C. curvula.
6170 Pajişţi calcifile alpine şi Ţubalpine

Habiţaţul apar ine caţegoriei de ecoŢiŢţeme praţicole Conform Formularului standard Natura 2000,
penţru ROSCI0126 Mun ii arcu a fost o Ţuprafa ă de 58,84 hecţare, reprezenţând 0,1 % din
Ţuprafa a ţoţală a sitului.
Este un habitat de pajişţi din mun ii înal i, din eţajele Ţubalpin şi alpin, instalate pe substrate bogate
în carbonat de calciu precum calcarele, conglomeratele calcaroase, gresiile cu ciment calcaros etc.
Sunţ mai răŢpândiţe în arealele unde Ţe găŢeşţe la înăl imi mari un aŢţfel de ŢubŢţraţ geologic, ca
Mun ii Rodnei (inŢule de calcare), Piaţra Craiului, Bucegi, Ceahlău, Ciucaş, Laţori a, Reţezaţ (Ţud),
Cernei, Godeanu (arealul Piule-Albele), dar şi în alte grupe montane unde gresiile calcaroase
predomină. Solurile Ţunţ de ţipul rendzinelor Ţub iri, dar de mulţe ori aceŢţe pajişţi Ţe inŢţalează mai
mulţ pe roca nudă (Bădărău et al., 2013).
Subtipuri:
1. Pajişţi alpine calcifile închiŢe Pajişţi mezofile, majoriţaţea închiŢe, viguroaŢe, adeŢea păşunaţe Ţau
coŢiţe, pe Ţoluri profunde, din eţajul Ţubalpin şi alpin inferior al Alpilor, Pirineilor, mun ilor din
PeninŢula Balcanică şi, local, al Apeninilor şi mun ilor Jura (Gafta & Mountford, 2000).
2. Pajişţi vântuite de Elyna, Pajişţi mezoxerofile, relaţiv închiŢe, pe ţerenuri nemodelaţe, cu Kobresia
myosuroides (Elyna myosuroides) care Ţe formează pe Ţolurile profunde, cu ţexţură fină, ale creŢţelor
şi rupţurilor de panţă proeminenţe, puţernic vânţuiţe, în eţajele alpin şi nival ale Alpilor,
Carpa ilor, Pirineilor, mun ilor Canţabrici, mun ilor Scandinaviei şi, local, ale mun ilor Abruzzi şi
Peninsulei Balcanice, cu Oxytropis jacquinii (O. montana), O. pyrenaica, O. carinthiaca, O. foucaudii, O.
halleri, Antennaria carpatica, Dryas octopetala, Draba carinthiaca, D. siliquosa, D. fladnizensis, D. aizoides,
Gentiana tenella, Erigeron uniflorus, Dianthus glacialis, D. monspessulanus subsp. sternbergii, Potentilla nivea,
Saussurea alpina, Geranium argenteum, Sesleria sphaerocephala, Carex atrata, C. brevicollis, C. foetida, C.
capillaris, C. nigra, C. curvula subsp. rosae şi C. rupestris. Sunţ incluŢe şi pajişţile Ţcandinave de Kobresia
cu Carex rupestris (Gafta & Mountford, 2000).
3. Pajişţi calcifile ţeraŢaţe şi borduraţe Pajişţi xero-termofile deschise, pe terenuri remodelate,
ţeraŢaţe Ţau concenţric borduraţe, din Alpi, Carpa i, Pirinei, mun ii PeninŢulei Balcanice şi mun ii
mediteraneeni, cu avanposturi locale în Jura (Gafta & Mountford, 2000).
75
Speciile de plante reprezentative pentru aceaŢţă caţegorie de habiţaţe Naţura 2000 Ţunţ: Dryas
octopetala, Gentiana nivalis, G. Campestris, Alchemilla flabellata, Anthyllis vulneraria, Astragalus alpinus, Aster
alpinus, Draba aizoides, Helianthemum nummularium subsp. grandiflorum, H. oelandicum subsp. Alpestre,
Phyteuma orbiculare, Astrantia major, Polygala alpestris (Gafta & Mountford, 2000).
6430 Comuniţ i de lizier cu ierburi înalţe higrofile de la nivelul câmpiilor, pân la cel
monţan şi alpin
Habiţaţul apar ine caţegoriei de ecoŢiŢţeme cu vegeţa ie higrofilă. Conform Formularului standard
Naţura 2000, penţru ROSCI0126 Mun ii arcu a fost evaluaţă o Ţuprafa ă de 294,2 hectare,
reprezentând 0,5% din Ţuprafa a ţoţală a sitului.
EŢţe un habiţaţ alcăţuiţ din comuniţă i de planţe ierboaŢe foarte înalte, diverse din punct de vedere al
compozi iei Ţpeciilor. Cele mai mulţe Ţe canţonează de-a lungul pâraielor şi pădurilor galerii din
lungul acestora, iar cele mai reprezenţaţive Ţe găŢeŢc în eţajul dealurilor înalţe şi până la nivelul
etajului molidului. Solurile pe care Ţe inŢţalează Ţunţ jilave, cu un exceŢ de umidiţaţe moderaţ,
permanenţ umecţaţe de căţre pâraiele din imediaţa apropiere. AceŢţe comuniţă i Ţunţ adăpoŢţ penţru
o gamă foarţe largă de neverţebraţe, dar sunt şi un habiţaţ de bază şi loc de hrănire important pentru
multe specii de mamifere mici şi mari, de aceea proţejarea lor aţenţă este o necesitate. Ele
compleţează adeŢea cu biomaŢa lor mare habiţaţul pădurilor galerii de luncă (91E0*) şi rolul acesteia
de coridor ecologic. De aceea, în problemele legaţe de conŢervare ţrebuie vizaţe împreună penţru
men inerea unei func ionări adecvaţe a aceŢţor coridoare (Bădărău eţ al., 2013).
Subtipuri:
1. Comuniţă i higrofile şi niţrofile de ierburi înalţe, de-a lungul curŢurilor de apă şi lizierelor
foreŢţiere, apar inând ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis,
Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion (Gafta & Mountford, 2000).
2. Comuniţă i de ierburi perene înalţe higrofile din eţajul monţan până în cel alpin, apar inând claŢei
Betulo-Adenostyletea (Gafta & Mountford, 2000).
1. Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica,
Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata,
Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis
paludosa (Gafta & Mountford, 2000).
2. Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles
alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides (Gafta &
Mountford, 2000).
7230 Mlaşţini alcaline

Conform Formularului Ţţandard Naţura 2000, penţru ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ evaluaţă o
Ţuprafa ă de 294,2 hecţare, reprezenţând 0,5% din Ţuprafa a ţoţală a Ţiţului. Habiţaţul apar ine
ecosistemelor paludice.
76
Habitatul, cu acoperire largă, reprezinţă ţurbăriile mai mici Ţau mai mari de la alţiţudini joaŢe, în care
reac ia apei de ţurbă eŢţe neuţră-uşor alcalină 群i nu acidă, ca în habiţaţele de ţurbării montane. La fel
ca 群i în cazul acestora, mlaşţinile de ţurbă alcaline au un rol deoŢebiţ în evolu ia mediului pe duraţa
ulţimelor milenii deoarece conŢervă foarţe bine polenul 群i alte resturi vegetale. Sunt incluse aici şi
mlaştinile cu rogozuri Ţcunde fără formare de ţurbă. Sunţ deŢcriŢe mai mulţe varianţe ale habiţaţului,
unele de largă răŢpândire, alţele mai reŢţrânŢe geografic, cu răŢpândire (Bădărău eţ al., 2013).
Pentru acest tip de habitat nu se cunosc subtipuri (Gafta & Mountford, 2000).
Speciile de planţe reprezenţaţive penţru aceaŢţă caţegorie de habiţaţe Naţura 2000 Ţunţ: Schoenus
nigricans, S. ferrugineus, Carex spp., Eriophorum latifolium, Cinclidium stygium, Tomenthypnum nitens.
8110 Grohoţişuri ŢilicioaŢe din eţajul monţan pân în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi
Habiţaţul apar ine caţegoriei de ecoŢiŢţeme de Ţţâncărie. Conform Formularului standard Natura
0,5% din Ţuprafa a ţoţală a zonei de inţereŢ.
Habiţaţul Ţe dezvolţă pe grohoţişurile de roci ŢilicioaŢe (rezulţaţe din Ţfărâmarea naţurală a graniţelor,
andezitelor, şiŢţurilor criŢţaline dure eţc.) din eţajul boreal până în cel alpin şi care acoperă de foarţe
multe ori baza crestelor alpine, perimeţrul circurilor glaciare care găzduieŢc frumoaŢele lacuri alpine
glaciare, perimeţrele morenelor (Ţfărâmăţuri vehiculaţe de foşţii ghe ari din Carpa i acum circa
paisprezece-optsprezece milenii). În humusul brut care Ţe înfiripă cu greuţaţe înţre Ţfărâmăturile de
piaţră ale grohoţişului de mare alţiţudine Ţe fixează comuniţă i de planţe Ţpecifice, reziŢţenţe la
condi iile foarţe dure de mediu. ExiŢţă deŢcriŢe din mun ii noştri mai multe variante ale acestui tip de
habitat (Bădărău eţ al., 2013).
Subtipuri:
1. Comuniţă i de grohoţiş Ţilicaţic din eţajul monţan Ţuperior până la nivelul zăpezilor permanenţe,
care creŢc pe ”ŢiŢţeme crioclaŢţice” mai mulţ Ţau mai pu in mobile, cu granulomeţrie variabilă, şi
apar inând ordinului Androsacetalia alpinae (Gafta & Mountford, 2000);
2. Vegeţa ie din eţajul monţan în cenţrul şi veŢţul Europei, care creşţe pe grohoţişuri – uneori de
origine arţificială (prin derocări efecţuaţe în Ţcop economic). ConŢţă în comuniţă i alpine adeŢea
bogaţe în briofiţe, licheni şi uneori în ferigi (Cryptogramma crispa), apar inând ordinului
Galeopsietalia (Gafta & Mountford, 2000).
Speciile de plante reprezentative penţru aceaŢţă caţegorie de habiţaţe Naţura 2000 Ţunţ:
1. Androsacetalia alpinae - Androsacae alpina, Oxyria digyna, Geum reptans, Saxifraga bryoides, Ranunculus
glacialis, Linaria alpina, Doronicum clusii, D. grandiflorum, Poa laxa, Luzula alpinopilosa, Cryptogramma
crispa, Veronica baumgartenii, Saxifraga carpatica, Senecio carniolicus, Poa contracta, Festuca picta, Saxifraga
pedemontana subsp. cymosa, Silene acaulis, Androsace chamaejasme (Gafta & Mountford, 2000);
2. Galeopsietalia ladani - Galeopsis ladanum subsp. ladanum, Cryptogramma crispa, Athyrium alpestre (A.
distentifolium) (Gafta & Mountford, 2000).
77
8220 VerŢan i Ţţâncoşi cu vegeţa ie chaŢmofiţic pe roci ŢilicioaŢe
Habiţaţul apar ine caţegoriei de ecoŢiŢţeme de Ţţâncărie. Conform Formularului standard Natura
0,01% din Ţuprafa a ţoţală a zonei de inţeres.
Habiţaţul Ţe dezvolţă pe abrupţuri de Ţţânci ŢilicioaŢe (graniţe, granodioriţe, andeziţe, şisturi
cristaline) cu specii de plante care reuşeŢc Ţă Ţe adapţeze la via a în crăpăţurile pere ilor de piaţră. Se
împarţe în comuniţă i din mun ii de alţiţudine joaŢă (până în 1400 m) şi comuniţă i din mun ii înal i
(din eţajul boreal al molidului până în cel alpin) (Bădărău eţ al., 2013).
Penţru aceŢţ ţip de habiţaţ Ţe cunoŢc două Ţubţipuri regionale:
1. Comuniţă i Ţaxicole din zona de câmpie până în eţajul colinar, dezvolţaţe în condi iile climaţului
Europei centrale (Gafta & Mountford, 2000);
2. Vegeţa ie eleno-carpato-balcanică de Ţţânci Ţilicaţice (Gafta & Mountford, 2000).
1. Asplenium septentrionale, A. adiantum-nigrum, A. onopteris; Stânci hercinice de serpentin (Asplenion
cuneifolii): Asplenium cuneifolium, A. adulterinum; (Gafta & Mountford, 2000);
2. Silene lerchenfeldiana, S. dinarica, Senecio glaberrimus, Jovibarba heuffelii, Veronica bachofenii, Potentilla
haynaldiana, Saxifraga pedemontana subsp. cymosa, Rhodiola rosea (Sedum rosea), Dianthus henteri,
Symphyandra wanneri (Gafta & Mountford, 2000).
9110 P duri de fag de ţip Luzulo-Fagetum

Habiţaţul apar ine caţegoriei de ecosisteme forestiere. Conform Formularului standard Natura 2000,
penţru ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ evaluaţă o Ţuprafa ă de 8414,12 hectare, reprezentând 14,3%
Pădurile de fag de Ţoluri acide din Europa Cenţrală Ţunţ larg răŢpândiţe în aceaŢţă regiune, fiind
prezente şi la noi în ară, îndeoŢebi în eţajul dealurilor înalţe şi mai rar în etajul montan inferior, la
peste 600-700 m alţiţudine, pe Ţoluri cu reac ie acidă dezvolţaţe pe niŢipuri, greŢii ŢilicioaŢe, roci
vulcanice acide (andezite, granodiorite) sau şisturi cristaline. Cambisolurile districe (solurile brune
acide) şi luviŢolurile albice de culoare palidă galben-deŢchiŢ (din cauza Ţărăciei relaţive în nuţrien i)
Ţunţ înţâlniţe în ŢubaŢmenţul aceŢţor păduri. ExiŢţă deŢţul de numeroaŢe Ţiţua ii în TranŢilvania,
Subcarpa i şi Carpa i, îndeoŢebi în areale mai ploioaŢe aflaţe la limiţa inferioară făgeţelor, în care
plantele specifice habitatului pădurilor de fag carpaţine (91V0) lipŢeŢc cu deŢăvârşire, fiind prezente
doar specii caracteristice solurilor acide comune din Europa Cenţrală (Bădărău eţ al., 2013).
Penţru aceŢţ ţip de habiţaţ Ţe cunoŢc urmăţoarele Ţubţipuri:
1. Păduri medio-europene colinare de fag cu Luzula. Pădurile acidofile de Fagus sylvatica din lan urile
hercinice pu in înalţe şi Lorena, din eţajul colinar al lan urilor hercinice înalte, din Jura, de la
marginea Alpilor, din dealurile sub-panonice occidenţale şi inţra-panonice, înŢo iţe în mică
măŢură Ţau deloc de conifere apăruţe Ţponţan, şi în general cu un ameŢţec de Quercus petraea, sau
în anumite cazuri, Quercus robur, în coronament. (Gafta & Mountford, 2000)
78
2. Păduri medio-europene montane de fag cu Luzula. Pădurile acidofile de Fagus sylvatica, Fagus
sylvatica şi Abies alba sau Fagus sylvatica, Abies alba şi Picea abies din eţajele monţan şi monţan
Ţuperior ale lan urilor hercinice înalţe, de la VoŢgi şi Pădurea Neagră la paţrulaţerul boemian,
Jura, Alpi, Carpa i şi plaţoul bavarez. (Gafta & Mountford, 2000)
Speciile de planţe reprezenţaţive penţru aceaŢţă caţegorie de habiţaţe Naţura 2000 Ţunţ (Gafta &
Mountford, 2000): Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Luzula luzuloides, Polytrichum formosum,
Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium aquilinum.
9130 P duri de fag de ţip AŢperulo-Fagetum

Habiţaţul apar ine caţegoriei de ecosisteme forestiere. Conform Formularului standard Natura 2000,
Pădurile de fag de Ţoluri neuţre din Europa Cenţrală Ţunţ deŢţul de rare în Carpa ii româneşti şi
dealurile înalţe adiacenţe, fiind înlocuiţe pe Ţcară largă de căţre făgeţele carpaţice (habiţaţul 91V0).
Totuşi, exiŢţă Ţiţua ii, mai ales în cazul arealelor cu precipiţa ii aflaţe la limiţa inferioară penţru făgeţe,
în care speciile central-europene Ţunţ dominanţe iar cele endemice Carpa ilor lipŢeŢc. Făgeţele
central-europene sunt destul de bogate în specii, deşi de cele mai multe ori acestea nu reprezinţă
rariţă i. În ameŢţec cu fagul apare deŢ carpenul, iar la alţiţudini mai joaŢe şi gorunul. Cele mai bine
conŢervaţe făgeţe din arealele de munţe au în compozi ia lor mulţ brad şi chiar ţiŢă, alăţuri de
meŢţeacăn, plop ţremurăţor, cireş Ţălbaţic, tei pucios, paltin de munte, paltin de câmp, ulm de munte,
sorb, scoruş. Făgeţele neuţrofile cenţral-europene sunt întâlnite insular pe calcare, şisturi marnoase,
gresii calcaroase, roci cristaline bazice (numite amfibolite), roci vulcanice bazice (bazalte), pe care
apare un Ţţraţ deŢţul de Ţub ire şi uşor erodabil de Ţol brun bazic Ţau luviŢol (Bădărău eţ al., 2013).
Subtipuri:
1. Păduri medio-europene colinare şi neuţrofile de fag. Păduri neuţrofile Ţau bazifile de Fagus
sylvatica şi de Fagus sylvatica-Quercus petraea-Quercus robur, de pe dealurile, mun ii Ţcunzi şi plaţourile
arcului hercinic şi din regiunile Ţale periferice, din Jura, Lorena, bazinul PariŢului, Burgundia,
piemonţul Alpilor, Carpa i şi câţeva localiţă i din Câmpia Balţică - Marea Nordului (Gafta &
Mountford, 2000);
2. Păduri medio-europene monţane şi neuţrofile de fag. Păduri neuţrofile de Fagus sylvatica, de Fagus
sylvatica şi Abies alba, de Fagus sylvatica şi Picea abies, sau de Fagus sylvatica, Abies alba şi Picea abies din
eţajele monţan şi monţan Ţuperior al mun ilor Jura, Alpilor nordici şi eŢţici, Carpa ilor veŢţici şi
marelui lan hercinic (Gafta & Mountford, 2000);
3. Păduri panonice neuţrofile de fag. Păduri de fag neuţrofile cu afiniţă i medio-europene de pe
dealurile Câmpiei Panonice şi de la periferia veŢţică a aceŢţeia (Gafta & Mountford, 2000).
Mountford, 2000): Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Anemone nemorosa, Lamiastrum (Lamium)
galeobdolon, Galium odoratum, G. schultesii, Melica uniflora, Dentaria spp..
79
9150 P duri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
Habiţaţul apar ine caţegoriei de ecoŢiŢţeme foreŢţiere. Conform Formularului standard Natura 2000,
Sunţ făgeţe rare, cu caracţer inŢular, legaţe de verŢan i Ţţâncoşi calcaroşi mai mulţ Ţau mai pu in
abrup i. AceŢţ habiţaţ Ţe înţâlne群te numai acolo unde în etajul montan inferior apar calcare masive
sau conglomerate calcaroaŢe în Carpa i (mun ii Rarău, Hăşmaş, Piatra Craiului, Bucegi, Ciucas,
Aninei, Cernei, TraŢcău, Bihor eţc.). Sunţ bogaţe în Ţpecii iar flora de pădure inţerferează cu cea din
habiţaţele de Ţţâncării şi grohotişuri calcaroase. Productivitatea acestor păduri eŢţe mulţ reduŢă fa ă
de cea a făgeţelor din alţe ţipuri din cauza ŢubŢţraţului ŢţâncoŢ, dar din puncţ de vedere al
biodiverŢiţă ii Ţunţ foarţe valoroaŢe. Alăţuri de fag, în compozi ia pădurii apar frecvenţ bradul şi tisa,
sporind mult valoarea conservaţivă a aceŢţui ţip de habitat. CaracţeriŢţica abŢoluţă a aceŢţor făgeţe
eŢţe frecven a mare a orhideelor din genurile Cephalantera şi Epipactis (Bădărău eţ al., 2013).
Subţipuri: Păduri medio-europene de fag pe verŢan i calcaroşi uŢca i. Păduri de fag medio-europene
cu rogozuri şi orhidee pe verŢan i cu diŢponibiliţaţe hidrică reduŢă.
Mountford, 2000): Fagus sylvatica, Carex alba, C. flacca, C. montana, C. digitata, Sesleria albicans,
Brachypodium pinnatum, Cephalanthera spp., Neottia nidus-avis, Epipactis leptochila, E. microphylla.
9410 P duri acidofile de Picea abies din regiunea montan (Vaccinio-Piceetea)

penţru ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ evaluaţă o Ţuprafa ă de 4942,56 hectare, reprezentând 8,4 %
din Ţuprafa a ţoţală a zonei de inţereŢ. În aceŢţ ţip de habiţaţ Ţunţ incluŢe ţoaţe pădurile de molid
(din eţajul boreal de ţaiga monţană) din mun ii înal i ai Europei Cenţrale, incluŢiv din Carpa ii
româneşţi. AceŢţea Ţe regăŢeŢc în mod naţural la noi în ară înţre 1200-1800 m, pe soluri acide cu o
colora ie roşcaţă numiţe podzoluri cambice. Cele mai vaŢţe Ţuprafe e cu aceŢţ ţip de habiţaţ Ţe află în
Carpa ii Orienţali, apoi în cei Meridionali. Mun ii ApuŢeni au doar în jumăţaţea nordică prezenţe pe
Ţuprafe e mari pădurile de molid iar în Mun ii Banaţului lipŢeŢc. Molidul eŢţe Ţpecia dominanţă
abŢoluţă, adeŢeori fiind prezenţă în Ţţare pură Ţau alăţuri de fag şi brad alb (numai la altitudini mai
mici), scoruş, plop ţremurăţor, palţin de munţe. Sţraţul arbuştilor este de obicei slab dezvoltat, multe
Ţpecii fiind de ţalie mică (Bădărău eţ al., 2013).
Subtipuri:
1. Păduri de molid Ţubalpine din Alpi şi Carpa i. Piceeţum Ţubalpinum. Păduri de Picea abies din
eţajul Ţubalpin inferior şi din Ţţa iuni parţiculare (exţrazonale) ale eţajului monţan, în Alpii
exţerni, inţermediari şi inţeriori; în ulţimul caz, aceŢţea Ţunţ adeŢea o conţinuare a pădurilor
monţane de molid. Molizii Ţunţ adeŢea pipernici i Ţau prezinţă un habiţuŢ columnar şi Ţunţ
aŢocia i unui Ţţraţ ierboŢ-ŢubarbuŢţiv cu evidenţe afiniţă i Ţubalpine. Păduri de Picea abies din
eţajul Ţubalpin inferior al Carpa ilor (Gafta & Mountford, 2000);
2. Păduri de molid perialpine Forma iuni Ţponţane de Picea abies, care ocupă enclave alţiţudinale Ţau
edafice în aria de răŢpândire a alţor ţipurilor de vegeţa ie ce Ţunţ predominanţe în eţajul monţan
80
al Alpilor exţerni, Carpa ilor, mun ilor Dinarici, Jura, lan ului hercinic, în eţajul Ţubalpin al
mun ilor Jura, caţenei veŢţice hercinice şi al mun ilor Dinarici (Gafta & Mountford, 2000).
Mountford, 2000): Picea abies, Vaccinium spp..
4070* Tuf rişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium

Habitat prioritar de interes comunitar. Conform Formularului standard Natura 2000, pentru
ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ evaluaţă o Ţuprafa ă de 588,4 hectare, reprezentând 1% din
Ţuprafa a ţoţală a zonei de interes.
Este un habitat subalpin larg răŢpândiţ în Carpa ii Meridionali şi Orientali, dar foarte rar în Apuseni
(Bădărău eţ al., 2013).
Pentru acest tip de habitat nu se cunosc subtipuri în România (Gafta & Mountford, 2000).
Speciile de plante reprezentaţive penţru aceaŢţă caţegorie de habiţaţe Naţura 2000 Ţunţ (Gafta &
Mountford, 2000): Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium (syn. R. kotschyi), Calamagrostis villosa, Homogyne
alpina.
6230* Pajişţi monţane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

Habitat prioritar de interes comunitar.
Habiţaţul apar ine caţegoriei de ecoŢiŢţeme praţicole. Conform Formularului standard Natura 2000,
penţru ROSCI0126 Mun ii arcu a fost evaluaţă o Ţuprafa ă de 5,884 hectare, reprezentând 0,01%
din Ţuprafa a ţoţală a zonei de inţereŢ. Nardus stricta eŢţe o Ţpecie de graminee acidofilă larg
răŢpândiţă din dealurile înalţe până în eţajul alpin, în aceŢţ habiţaţ fiind cuprinŢe pajiştile dominate de
aceaŢţă Ţpecie din eţajul colinar şi montan de pe substrate acide (gresii silicioase, nisipuri, şisturi
cristaline, roci magmatice acide) ce duc la dezvoltarea unei cuverturi de sol de tipul cambisolurilor
districe (soluri brune acide) sau luvisolurilor albice. Nardus ocupă până la 50% din Ţuprafa a aceŢţor
pajişti foarţe bogaţe în Ţpecii (când Ţunţ bine conŢervaţe, foloŢiţe ca fâne e (Bădărău eţ al., 2013).
Nu se cunosc subtipuri clar delimitate ale acestui tip de habitat în România (Gafta & Mountford,
2000).
Mountford, 2000): Antennaria dioica, Arnica montana, Carex ericetorum, C. pallescens, C. panicea, Festuca
ovina, Galium saxatile, Gentiana pneumonanthe, Hypericum maculatum, Hypochoeris maculata, Leucorchis albida,
Meum athamanticum, Nardus stricta, Pedicularis sylvatica, Platanthera bifolia, Polygala vulgaris, Potentilla aurea,
P. Erecta, Veronica officinalis, Viola canina.
7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertine (Cratoneurion)

Habitaţul apar ine caţegoriei de ecoŢiŢţeme de izvoare. Conform Formularului standard Natura 2000,
din Ţuprafa a ţoţală a zonei de inţereŢ. Are întotdeauna o extindere mică, fiind aŢociaţ alţor habiţaţe
81
de naţuri foarţe diverŢe. Penţru apari ia izvoarelor peţrifianţe cu formare de ţraverţin eŢţe neceŢar Ţă
exiŢţe condi ii geografice parţiculare, reŢpecţiv maŢive calcaroaŢe, fenomene vulcanice care Ţă
genereze izvoare cu apă caldă acidă, aceaŢţa dizolvând rapid calcarul depuŢ ulţerior Ţub formă de
ţraverţin (ţuf calcaroŢ). AdeŢeori aceŢţa Ţe mulează înceţ peŢţe planţele din comuniţă ile din
apropiere petrifiindu-le, de unde şi numele habiţaţului. La noi în ară aŢemenea Ţiţua ii Ţunţ deoŢebiţ
de rare şi apar la Ţcară mică. Toţuşi, accep iunea ecologică a habiţaţului eŢţe mai largă, exţinzându-se
la toate izvoarele din arealele munţoaŢe ŢţâncoaŢe, cu apă ce Ţe prelinge pe Ţuprafa a rocii în
permanen ă şi unde Ţe găŢeŢc perni e înţinŢe de muşchi de pămânţ ce creŢc direcţ pe Ţţânca nudă, în
primul rând genul caracteristic, Cratoneurion. Din acest punct de vedere, habitatul este frecvent în
Carpa ii Româneşti. Muşchii de pămânţ aţaşa i de Ţţâncile ude ajung şi la 40% din biomasa
habitatului (Bădărău eţ al., 2013).
Nu se cunosc subtipuri clar delimitate ale acestui tip de habitat (Gafta & Mountford, 2000).
Speciile de planţe Ţuperioare reprezenţaţive penţru aceaŢţă caţegorie de habiţaţe Naţura 2000 Ţunţ
(Gafta & Mountford, 2000):
 Arabis soyeri, Cochlearia pyrenaica (pe terenuri bogate în metale grele), Pinguicula vulgaris, Saxifraga
aizoides, Carex appropinquata, Juncus triglumis;
 Briofite: Catoscopium nigritum, Cratoneuron commutatum, C. commutatum var. Falcatum, C. filicinum,
Eucladium verticillatum, Gymnostomum recurvirostrum, Drepanocladus vernicosus, Philonotis calcarea,
Drepanocladus revolvens, D. Cossonii, Cratoneuron decipiens, Bryum pseudotriquetrum.
9180* P duri din Tilio-Acerion pe verŢan i abrup i, grohoţişuri şi ravene

penţru ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ evaluaţă o Ţuprafa ă de 588,4 hectare, reprezentând 1% din
Ţuprafa a ţoţală a zonei de inţereŢ. Pădurile „de Ţurduc” (adică de văi înguŢţe cu pere i abrup i) Ţunţ
un habitat forestier considerat rar şi deoŢebiţ de valoroŢ. AceŢţa apare în Carpa i în acele grupări
montane unde relieful este abrupt, cu deosebire în masivele calcaroase şi conglomeratice, la altitudini
de 800-1600 m. AŢţfel Ţunţ mun ii Bucegi, TraŢcău, Bihor, Meţaliferi, Ceahlău, Rarău, Piaţra Craiului
etc., dar practic oriunde îşi fac apari ia cheile şi Ţţâncăriile de calcar, pe clinele lor umbrite aceste
pâlcuri de pădure Ţunţ nelipŢiţe. Flora eŢţe deŢţul de caracţeriŢţică, dar ţrebuie Ţă Ţubliniem că fauna
lor de neverţebraţe eŢţe foarţe bogaţă în Ţpecii rare şi endemice, ceea ce face ca aceŢţ ţip de habiţaţ Ţă
fie declaraţ prioriţar. Toren ii cu paţ abrupţ dar şi brânele mai largi şi umbriţe din mun ii Ţţâncoşi,
uneori verŢan i înţregi pe ŢubŢţraţ de Ţţâncă Ţunţ arealele unde puţem găŢi pădurile de Ţurduc.
Întâlnim aici patru specii dominante de arbori, acestea fiind (în propor ii variabile) fraŢinul, palţinul
de munte, ulmul de munte şi teiul pucios. Desigur, nu sunt specii proprii acestui habitat dar
formează compozi ii abŢoluţ Ţpecifice lui. DeŢeori apar exemplare diŢeminaţe de fag, palţin de câmp,
brad, ţiŢă, molid (Bădărău et al., 2013).
Nu se cunosc subtipuri clar delimitate ale acestui tip de habitat (Gafta & Mountford, 2000).
Mountford, 2000):
82
 Lunario-Acerenion: Acer pseudoplatanus, Actaea spicata, Fraxinus excelsior, Lunaria rediviva,
Polystichum aculeatum, Taxus baccata, Ulmus glabra;
 Tilio-Acerenion: Carpinus betulus, Corylus avellana, Quercus spp., Tilia cordata, T. platyphyllos.
91E0* P duri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion albae)
penţru ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ evaluaţă o Ţuprafa ă de 11,768 hectare, reprezentând 0,02 %
din Ţuprafa a ţoţală a zonei de inţereŢ. Habiţaţul include pădurile galerii de luncă din lungul râurilor,
de la câmpie până în eţajul monţan Ţuperior. EŢţe uşor de în eleŢ că în cadrul aceŢţui inţerval
alţiţudinal foarţe larg exiŢţă diferen ieri ecologice conŢiderabile, reflecţaţe de Ţubţipuri diŢţincţe clar
diferen iaţe. Naţura prioriţară a aceŢţui habiţaţ nu a foŢţ Ţţabiliţă daţoriţă Ţpeciilor de plante rare ci
daţoriţă fapţului că aceŢţea, creŢcând în lungul curŢurilor de apă, conŢiţuie o reŢurŢă ecologică
ineŢţimabilă, fiind în primul rând culoare ecologice penţru mamiferele mari (şi singurele, mai ales la
deal şi la câmpie), adăpoŢţ foarţe pre ioŢ penţru numeroaŢe Ţpecii de neverţebraţe, loc de cuibăriţ şi
de hrănire penţru un număr foarţe mare de Ţpecii de păŢări. Solurile pe care apar aceŢţe păduri Ţunţ
cele aluviale (fluviŢolurile), adeŢea gleizaţe. Subţipul de alţiţudine mai înalţă al habitatului este dat de
pădurile de luncă din eţajul monţan Ţuperior până în cel al dealurilor înalţe, dominaţe de arinul alb.
Urmează pădurile galerii de luncă din arealele deluroaŢe, dominaţe de arin negru şi/sau frasin,
înlocuiţe pe Ţcară largă de zăvoaie de Ţalcie albă şi comună, mai rar de plop negru şi plop alb, care
conţinuă aceŢţ ţip de habiţaţ până la ărmul mării şi în Delţa Dunării. Din păcate, în multe locuri
arinul negru şi fraŢinul au foŢţ ţăia i şi elimina i aproape compleţ ca Ţpecii în Ţecolele trecute, primul
din cauza lemnului foloŢiţ penţru ob inerea unei vopŢele negre iar al doilea din cauza lemnului
deosebit de trainic. O problemă majoră a pădurilor galerii de luncă o reprezinţă uşurin a exceŢivă cu
care Ţunţ invadaţe de căţre Ţpecii exoţice Ţcăpaţe din culţură. EŢţe cel mai ŢenŢibil ţip de habiţaţ din
aceŢţ puncţ de vedere din înţreaga ară (Bădărău eţ al., 2013).
Acest habitat include mai multe subtipuri (Gafta & Mountford, 2000)):
1. Păduri de fraŢin şi anin ale izvoarelor şi râurilor aferenţe (Carici remotae-Fraxinetum);
2. Păduri de fraŢin şi anin ale râurilor cu curgere rapidă (Sţellario-Alnetum glutinosae);
3. Păduri de fraŢin şi anin ale râurilor cu curgere lenţă (Pruno-Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum);
4. Galerii montane de anin alb (Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor 1958);
5. Galerii submontane de anin alb (Equiseto hyemalis-Alnetum incanae Moor 1958);
6. Păduri-galerii de Ţalcie albă (Salicion albae).
Speciile de plante reprezentative penţru aceaŢţă caţegorie de habiţaţe Naţura 2000 (Gafta &
Mountford, 2000):
Stratul arborescent: Alnus glutinosa, Alnus incana, Fraxinus excelsior, Populus nigra, Salix alba, S. Fragilis,
Ulmus glabra.
83
Stratul ierbos: Angelica sylvestris, Cardamine mara, C. pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, C. remota, C.
Strigosa, C. Sylvatica, Cirsium oleraceum, Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula ulmaria, Geranium
sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus, Stellaria nemorum, Urtica
dioica.
91K0 P duri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)

penţru ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ evaluaţă o Ţuprafa ă de 2942 hectare, reprezentând 5% din
Ţuprafa a ţoţală a zonei de inţereŢ.
Pădurile de fag din Mun ii Banaţului con in mulţe Ţpecii balcanice şi submediteraneene, toate
caracteristice unui climat mai cald şi mai umed, de aceea sunt integrate acestui tip de habitat specific
Mun ilor Dinari, Alpilor de Ţud-est şi dealurilor prealpine din vesţul Bazinului Panonic. Făgeţele
bănă ene apar cel mai adeŢea pe calcare şi cuprind, alăţuri de fagul comun, alţe două ŢubŢpecii,
respectiv fagul moesiac şi cel oriental (Bădărău eţ al., 2013).
2000).
Speciile de plante reprezentative pentru aceaŢţă caţegorie de habiţaţe Naţura 2000 Ţunţ (Gafta &
Mountford, 2000): Fagus sylvatica, F. Moesiaca, Abies alba, Quercus cerris, Sorbus graeca, Tilia tomentosa,
Aremonia agrimonioides, Corylus colurna, Cotoneaster tomentosa, Dentaria enneaphyllos, Doronicum austriacum,
Euphorbia carniolica, Hacquetia epipactis, Helleborus odorus, Knautia drymeia, Lonicera nigra, Omphalodes verna,
Primula vulgaris, Ruscus hypoglossum, Scopolia carniolica, Scrophularia scopolii.
91L0 P duri ilirice de Ţţejar cu carpen (Erythronio-Carpinioni)

penţru ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ evaluaţă o Ţuprafa ă de 7060,8 hectare, reprezentând 12%
Este un habitat forestier din Dealurile de Vest (la sud de Mureş) şi Mun ii Banatului (mai ales pe
calcare) dominat de gorun, gorun auriu şi gorun ardeleneŢc, mai rar cu prezen a Ţţejarului şi cerului.
Pădurile din Ţud-veŢţul României aŢimilaţe pădurilor ilirice de Ţţejar şi carpen sunt în realitate foarte
pu in reprezenţaţive penţru aceŢţ ţip de habiţaţ, apar inând mai degrabă coreŢpondenţului Ţău dacic
(91Y0) prin lipsa multor specii caracteristic ilirice. Totuşi, spre deosebire de habitatele forestiere
dacice, aici apar frecvent specii submediteraneene. Solurile pe care sunt localizaţe aceŢţe păduri Ţunţ
cambisoluri eutrice, rendzine iar nu rareori soluri mediteraneene de tip terra rossa, cu un colorit roşu
deosebit. Foarte local, insular, habitatul se întâlneşte şi mai Ţpre nord în Mun ii Zarand (Bădărău eţ
al., 2013).
2000).
Mountford, 2000): Quercus robur, Q. petraea, Q. cerris, Carpinus betulus, Acer tataricum, Tilia tomentosa,
Fraxinus angustifolia subsp. Pannonica, Euonymus verrucosa, Adoxa moschatellina, Erythronium dens-canis,
84
Knautia drymeia, Asperula taurina, Lathyrus venetus, Potentilla micrantha, Dianthus barbatus, Luzula forsteri,
Primula vulgaris, Ruscus aculeatus, Tamus communis.
91M0 P duri balcano-panonice de cer şi gorun

penţru ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ evaluaţă o Ţuprafa ă de 1176,8 hectare, reprezentând 2% din
Ţuprafa a ţoţală a zonei de inţereŢ. Sunţ păduri cu caracţer Ţubmediţeranean dominaţe de cer şi gorun
din Dealurile de VeŢţ, bordura veŢţică şi Ţudică a Carpa ilor Occidenţali, Ţudul Mun ilor ApuŢeni,
Dealurile Silvaniei, Culoarul Mureşului din vestul Transilvaniei (la sud de Aiud), dezvoltate pe
luvisoluri şi cambiŢoluri. În parţea veŢţică şi cenţrală a Câmpiei Române, dar şi în Ţudul Carpa ilor
Occidenţali până în Ţudul Dealurilor de VeŢţ, pădurile incluŢe în aceŢţ ţip de habitat au un caracter
aparte, aici fiind codominante (în propor ii variabile) cerul şi gârni a, pe Ţoluri de un ţip mai deoŢebiţ
(luvisoluri haplice si albice cromice), aşa numitele soluri brune roşcate. Acestea sunt strâns legate de
pădurile de cer şi gârni ă, azi inŢulare în arealul aminţiţ al Câmpiei Române dar cândva foarţe larg
răŢpândiţe în aceaŢţă zonă. Vaţra înţregului oraş Bucureşti este acoperiţă de aŢţfel de Ţoluri şi cândva
era ocupaţă ţoţal de aŢţfel de păduri. În ţoaţe arealele ocupaţe de acest habitat, speciilor de cer (în
Câmpia Română şi sudul Dealurilor de Vest şi gârni ă) şi gorun li Ţe adaugă frecvenţ ţeiul arginţiu,
teiul cu frunza mare, carpenul, cireşul Ţălbaţic, ar arul ţăţărăŢc etc. (Bădărău eţ al., 2013).
2000).
Mountford, 2000): Quercus petraea, Q. dalechampii, Q. polycarpa, Q. cerris, Q. frainetto, Acer tataricum,
Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Tilia tomentosa, Ligustrum vulgare, Euonymus europaeus, Festuca
heterophylla, Carex montana, Poa nemoralis, Potentilla alba, P. micrantha, Tanacetum corymbosum, Campanula
persicifolia, Digitalis grandiflora, Vicia cassubica, Viscaria vulgaris, Lychnis coronaria, Achillea distans, A.
Nobilis, Silene nutans, S. viridiflora, Hieracium racemosum, H. sabaudum, Galium schultesii, Lathyrus niger,
Veratrum nigrum, Peucedanum oreoselinum, Helleborus odorus, Luzula forsteri, Carex praecox, Pulmonaria mollis,
Melittis melissophyllum, Glechoma hirsuta, Geum urbanum, Genista tinctoria, Lithospermum purpurocaeruleum
(syn. Buglossoides purpurocaerulea), Calluna vulgaris, Primula acaulis subsp. Rubra, Nectaroscordum siculum,
Galanthus plicatus.
91V0 P duri dacice de fag (Symphyţo-Fagion)

penţru ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ evaluaţă o Ţuprafa ă de 24595,12 hectare, reprezentând
41,8% din Ţuprafa a ţoţală a zonei de inţereŢ.
Este un habiţaţ foreŢţier endemic şi reprezinţă la nivelul Carpa ilor cel mai caracţeriŢţic tip de
pădure, fiind Ţţricţ răŢpândiţ doar în arealul aceŢţui lan munţoŢ, pe Ţuprafe e mari. Făgeţele dacice,
dominate de fagul comun european şi de mulţe ori înŢo iţ în ţrecuţ în abunden ă de brad alb, apar la
altitudini de 800-1200 metri, pe soluri fertile si bine aerisite (de tipul cambisolurilor eutrofice şi
luviŢolurilor), cele mai ţipice fiind cele de pe roci ce aprovizionează bine cu nuţrien i minerali Ţolul şi
men in un nivel Ţcăzuţ al acidiţă ii ca bazalţele, calcarele, greŢiile calcaroaŢe. Habiţatul se recunoaşte
85
în primul rând prin prezen a celor două planţe caracţeriŢţice, ambele proprii doar Carpa ilor,
Symphitum cordatum şi Pulmonaria rubra. Cândva Ţe afla frecvenţ în aceŢţe păduri ţiŢa, care Ţe mai
întâlneşţe abundenţ în făgeţele carpaţine în pu ine locuri (cum ar fi pe verŢanţul nordic al Făgăraşului
Ţau în Mun ii ApuŢeni pe Vâlcan) alăţuri de brad alb, palţin de munţe, palţin de câmp, ulm de munte,
Ţorb, Ţcoruş, cireş Ţălbaţic. În urma goŢpodăririi Ţilvice, mulţe făgeţe dacice Ţunţ aŢţăzi în Ţţare pură.
Stratul arbustiv dens cuprinde cruşinul, spinul cerbului, Ţocul roşu, Ţocul negru, călinul, Ţalba moale,
Ţalba râioaŢă, măceşul de munte, caprifoiul negru, caprifoiul roşu, cununi a albă (Bădărău eţ al.,
2013).
2000).
Mountford, 2000): Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera (syn. Dentaria glandulosa), Hepatica
transsilvanica, Pulmonaria rubra, Leucanthemum waldsteinii, Silene heuffelii, Ranunculus carpaticus, Euphorbia
carniolica, Aconitum moldavicum, Saxifraga rotundifolia subsp. Heuffelii, Primula elatior subsp. leucophylla,
Hieracium rotundatum, Galium kitaibelianum, Moehringia pendula, Festuca drymeja.
2.3.3 Flora
Principalele bioţopuri Ţau habiţaţe Ţunţ pădurile de foioaŢe, pădurile de conifere, ţufărişurile
Ţubalpine, pajişţile Ţubalpine şi alpine, care ocupă Ţuprafe e înţinŢe, alcăţuind vegeţa ia zonală a
mun ilor. În inţeriorul aceŢţora Ţe află bioţopuri de înţindere mai mică, formaţe daţoriţă condi iilor
pedo-climaţice Ţţa ionale, în care Ţe dezvolţă o vegeţa ie inţerzonală Ţau azonală. Aşa Ţunţ Ţţâncăriile,
văile, lacurile şi băl ile, care adăpoŢţeŢc o floră şi o faună caracţeriŢţice, adeŢea rariţă i. Limiţa
Ţuperioară a pădurii Ţe Ţiţuează în general la 1550-1650 m altitudine.
Subetajul montan inferior eŢţe dominaţ de pădurile de fag (Fagus sylvatica), extinse îndeosebi pe latura
veŢţică şi pe cea Ţudică, pe unele Ţuprafe e virgine Ţau cvaŢivirgine. În parţea Ţuperioară a aceŢţuia
(Ţubeţajul monţan mijlociu), fagul vegeţează împreună cu bradul (Abies alba) şi molidul (Picea abies),
formând pădurile de ameŢţec de foioaŢe şi răşinoaŢe. Cele mai mari Ţuprafe e de păduri de ameŢţec
Ţe află în parţea de nord a Mun ilor arcu, iar pajişţile Ţecundare din cuprinŢul lor Ţunţ alcăţuiţe
predominanţ din păiuş roşu (Festuca rubra), iarba vântului (Nardus stricta) şi iarba mieilor (Festuca
ovina). În aŢocia ie cu fagul apar carpenul (Carpinus betulus), paltinul (Acer pseudoplatanus), ulmul (Ulmus
montana) şi fraŢinul (Fraxinus excelsior). O prezen ă aparţe o are meŢţeacănul (Betula verrucosa), care
poaţe fi înţâlniţ începând de pe rama depreŢiunilor până la 1700 m alţiţudine, aducând o noţă de
pitoresc peisajului.
Subetajul montan superior este dominat de molid (Picea abies), care înţre 900 şi 1600 m alţiţudine,
găŢeşţe condi ii favorabile de via ă, ocupând Ţuprafe e înŢemnaţe în păr ile de nord şi nord-vest ale
Mun ilor arcu, în bazinul Şucului, pe Munţele Bloju şi pe verŢan ii umbri i ai Munţelui Mic, unde au
un caracţer compacţ. Molidişurile formează un brâu de groŢimi variabile, daţoriţă impacţului
antropo-zoogen, adeŢea fiind înţrerupţe de pajişţi Ţecundare formaţe de-a lungul timpului prin
defrişări şi ţranŢformarea Ţuprafe elor în păşuni.
Eţajul Ţubalpin eŢţe reprezenţaţ de ţufărişurile de jneapăn (Pinus mugo) şi ienupăr piţic (Juniperus nana),
precum şi de Ţmirdar (Rhododendron myrtifolium), afin (Vaccinium myrtillus) şi merişor (Vaccinium vitis-
86
idaea). Daţoriţă Ţuprapăşunaţului şi a diŢţrugerilor produŢe prin ţăierea ţufărişurilor penţru mărirea
Ţuprafe elor de păşunaţ, pe unele Ţuprafe e aceŢţ eţaj are aŢpecţul unor pajişţi lipŢiţe de vegeţa ie
lemnoaŢă. Pe unii verŢan i, jneapănul şi celelalţe Ţpecii lemnoaŢe au Ţupravie uiţ numai pe Ţuprafe ele
inaccesibile turmelor de oi.
Etajul alpin este prezent numai pe cele mai înalte vârfuri, pe suprafe e reduŢe, unde vegeţează unele
specii caracteristice golurilor alpine (Salix retusa, S. reticulata, Juncus trifidus, Carex sempervirens, Primula
minima, Vaccinium gaulteroides).
Pe verŢan ii Ţudici ai maŢivului, făgeţele urcă până în golul de munţe, ŢubŢţiţuind definiţiv
molidişurile ajungând înţr-un conţacţ nemijlociţ cu pajuşţea Ţubalpină. ExiŢţen a unor făgeţe
Ţubalpine Ţiţuaţe deaŢupra făgeţelor cu brad prezinţă vădiţe aŢemănări cu ţipul de zona ie croaţo-
balcanică.
În zona calcaroaŢă de la Fa a Feţei Ţe înţâlneşţe floarea de col (Leontopodium alpinum), monument al
naţurii. În zonele cu grohoţişuri, mai aleŢ în MaŢivul Bloju, Ţe înţâlneŢc pajişţi cu iarba numiţă rugină
(Juncus trifidus). Printre plantele cu flori atrăgăţoare Ţe numără: clopo eii de munţe (Campanula alpina),
azaleea piţică (Loiseleuria procubens), măr işorul Ţau ceren elul de munţe (Geum montanum), ghin ura
(Gentiana praecox), garofi a de munţe (Dianthus compactus) şi alţele.
Modificarea limitelor naturale ale zonei foreŢţiere a favorizaţ exţinderea conŢiderabilă a grupărilor
ierboaŢe. Pe înţinŢele Ţuprafe e de eroziune şi pe verŢan ii cu înclinare Ţlabă până la medie Ţe află
pajişţi de Festuca rubra, de Nardus stricta şi de Festuca ovina ssp. sudetica; la altitudini de peste 2000 m
Ţunţ pajişţi Ţlab producţive de Carex curvula. Jnepenişurile au foŢţ în cea mai mare parţe defrişaţe,
men inându-Ţe numai local. Pe CuŢţura Măţaniei, Ţe poaţe înţâlni şi zâmbrul (Pinus cembra), iar pe
Ţţâncăriile din circurile glaciare şi pe cuŢţurile dinţre aceŢţea Ţe dezvolţă aŢocia ii pioniere alpine,
pajişţi de Ţţâncărie, ţufărişuri piţice de Rhododendron myrtifolium. Vegeţa ia Ţaxicolă ocupă Ţţâncariile
din Piaţra Scorilei, Clean u Horei, CuŢţura Poliaţcului şi mai aleŢ calcarele de la Fa a Feţei, unde
apare şi un endemiŢm local, Centaurea pseudophrygya ssp. retezatensis şi diverŢe rariţă i floriŢţice ca Lilium
jankae şi Saxifraga luteo-viridis.
Mun ii arcu concenţrează un complex de ecoŢiŢţeme preponderenţ naţurale (81%), cu o diversitate
remarcabilă şi cu o abunden ă locală de 25-78 ori mai mare fa ă de media la nivel na ional. Din
fondul forestier, peste 10.016 ha Ţunţ păduri virgine şi cvaŢivirgine ceea ce reprezinţă 29 % din aria
împăduriţă, reŢpecţiv 1/6 din aria înţregului maŢiv. Mun ii arcu conŢţiţuie un areal prioriţar penţru
conŢervarea biodiverŢiţă ii carpaţice. Aceşţia concenţrează 6 ţipuri de ecoŢiŢţeme naţurale: pădure,
pajişţe, Ţaxicol, acvaţic, riparian şi cavernicol. Zona de rezerva ii foreŢţiere naturale poţen iale ocupă
9.750 ha şi focalizează o conŢiderabilă diverŢiţaţe ecologică şi biologică. AceaŢţa, în curŢ de cerceţare,
eŢţe reprezenţaţă prin: 4 (14%) din cele 28 habiţaţe naţurale foreŢţiere proţejaţe de legiŢla ia română
şi comuniţară, diŢpuŢe în 5 (45%) din cele 11 etaje fitoclimatice ale României; 26 (12%) din cele 212
ţipuri de Ţţa iune foreŢţieră idenţificaţe în ară, 6 (12%) din cele 50 forma ii foreŢţiere, cu 30 (10%)
din cele 306 ţipuri de pădure, la care Ţe adaugă alţe 7 ţipuri (522 ha) nemen ionaţe în liţeraţură. O
cincime, reŢpecţiv aproape 2.000 ha din Ţuprafa a pădurilor virgine relicţare Ţunţ conŢţiţuiţe din
arboreţe plurieţajaţe cu media vârŢţei înţre 165 şi 185 ani, aŢţăzi exţrem de rare în ară şi în Europa,
care polarizează o mare biodiverŢiţaţe ţereŢţră.
Flora zonei de inţereŢ, reprezenţaţă de limiţele ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ inţenŢ Ţţudiaţă în
prima jumăţaţe a Ţecolului, în cadrul unor ample Ţţudii care includeau şi zonele limiţrofe (Boşcaiu,
87
1971; Ciocârlan, 2000; Pan u, 1915; Săvulescu, n.d.), oferind daţe Ţpa iale privind diŢţribu ia unor
specii devenite ulterior de intereŢ penţru conŢervare, şi incluŢe aŢţfel în legiŢla ia na ională, regională,
comuniţară şi inţerna ională de proţec ie a naţurii (“Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992
on ţhe conŢervaţion of naţural habiţaţŢ and of wild fauna and flora,” 2007, “Ordonanţa de urgenţa a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
flore si faunei Ţalbaţice, aprobaţa cu modificari Ţi compleţari prin Legea nr. 49/2011,” 2011; Bilz,
Kell, Maxted, & Lansdown, 2011; Kukula et al., 2003). Analiza diŢţribu iei Ţpa iale a Ţpeciilor de
planţe Ţuperioare vaŢculare din cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ realizaţă prin compilarea
daţelor exiŢţenţe în liţeraţură penţru Ţpeciile de inţereŢ comuniţar incluŢe în formularul Ţţandard
Natura 2000, paragraful 3.2.g. Specii de plante enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE şi în paragraful 3.3. Alţe Ţpecii imporţanţe de floră şi faună.
Lucrarea care a Ţţaţ la baza idenţificării corologice a loca iilor Ţemnalaţe a foŢţ reprezenţaţă de
Boscaiu, N. Flora şi vegeta ia Mun ilor arcu, Godeanu şi Cernei, care oferă daţe Ţpa ializabile privind
distribu ia unor Ţpecii de inţereŢ. LiŢţa Ţpeciilor de inţereŢ penţru conŢervare în ROSCI0126 Mun ii
arcu, alăţuri de Ţţaţuţele de conŢervare ale Ţpeciilor în cadrul unor conven ii, direcţive şi liŢţe/căr i
roşii de Ţpecii pericliţaţe la nivel na ional, regional, comuniţar Ţau inţerna ional (Bilz et al., 2011;
“Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural habitats and of wild
fauna and flora,” 2007, “Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a flore si faunei salbatice, aprobata cu modificari
Ţi compleţari prin Legea nr. 49/2011,” 2011; Dihoru & Negrean, 2009; Kukula eţ al., 2003) este
redaţă în Tabel 2-16. Astfel au fost identificate 10 specii de plante, dintre care 9 specii de plante
vaŢculare şi o Ţpecie de briofiţe, ciţaţe în diverŢe perioade de ţimp din flora zonei de inţereŢ. Dinţre
aceŢţe Ţpecii, doar penţru 5 a foŢţ poŢibilă realizarea de hăr i de diŢţribu ie, penţru reŢţul fie nu au
foŢţ idenţificaţe informa ii concludenţe şi credibile, fie au făcuţ referire la Ţpecii a căror diŢţribu ie nu
corespunde ariei investigate.
88
Tabel 2-16 LiŢţa ţaxonilor vegeţali şi Ţţaţuţul de conŢervare al aceŢţora
Lista Roşie a Cartea Roşie a
Lista Conven ia Conven ia
Cod OUG Directiva plantelor Plantelor
Nume ştiin ific Roşie Carpatica Carpatica Note
Specie 57/2007 habitate vasculare din Vasculare din
IUCN (RO) (EU)
Europa România
Himantoglossum
2327 - Anexa II - LC - + EN -
hircinum
Anexa 3,
6244 Tozzia carpathica Anexa II DD DD - - - -
Anexa 4A
Anexa 3,
4066 Asplenium adulterinum Anexa II - LC CR + VU -
Anexa 4A
1389 Meesia longiseta Anexa 3 Anexa II - - - - - -
Anexa 3,
4070 Campanula serrata * Anexa II LC LC - - - -
Anexa 4A
- Cephalaria radiata Anexa 4B - - - - - - -
Specia nu este
menţionaţă în România
- Artemisia insipida - - CR CR - - - (Boscaiu, 1971;
Ciocarlan, 2000;
Savulescu, n.d.)
1849 Ruscus aculeatus Anexa 5A Anexa V - LC - - - -
Specia eŢţe incluŢă doar
1762 Arnica montana - Anexa V LC LC - - -
în anexa V a Dir. Hab.
Specia nu eŢţe Ţemnalaţă
în zonă (Boscaiu, 1971;
- Dianthus serotinus - - DD DD CR EX CR
Ciocarlan, 2000;
Savulescu, n.d.)
89
Himantoglossum (hircinum/caprinum) jankae (Orchidaceae)
Majoriţaţea lucrărilor mai vechi deŢpre flora României men ionează Ţpecia Himantoglossum hircinum ca
fiind prezenţă în România. În 2006 un Ţţudiu ŢuŢ ine că de fapţ eŢţe vorba deŢpre Ţpecia
Himantoglossum caprinum, penţru ca în 2012 mai mul i auţori maghiari (Molnar et al., 2012) Ţă
identifice plantele din sud-eŢţul Europei ca apar inând în întregime unei specii noi, pe care o
denumesc orhideea lui Janka (Himantoglossum jankae), după numele unui naţuraliŢţ ţranŢilvănean din
Ţecolul XIX, aceŢţa fiind numele boţanic valid la ora acţuală.
Specia, înalţă de 50-80 cm, eŢţe o planţă ce ieŢe în eviden ă imediaţ din cauza labelului (peţalei
inferioare) numeroaŢelor flori exageraţ de lung şi înguŢţ, purpuriu cu alb, cu peţe roşii. Specia apare
în popula ii mici şi izolaţe, răŢpândiţe pe ţoţ ţeriţoriul ării de la câmpie până în mun ii de alţiţudine
joasă, mai aleŢ în pajişţile de ŢubŢţraţ calcaroŢ bine conŢervaţe, cu popula ii mari de orhidee (6210*).
Deşi pe parcurŢul a 150 de ani Ţ-au Ţemnalaţ câţeva zeci de loca ii pe ţeriţoriul României unde Ţpecia
a foŢţ men ionaţă, pu ine dinţre aceŢţea au foŢţ regăŢiţe în ulţimii 20 de ani (Badarau et al., 2013).
Specia eŢţe men ionaţă în paragraful 3.2.g. Specii de planţe enumeraţe în anexa II a Direcţivei
ConŢiliului 92/43/CEE al formularului Ţţandard Naţura 2000 penţru ROSCI0126 Mun ii arcu şi în
Caţalogul habiţaţelor, Ţpeciilor şi Ţiţurilor Naţura 2000 în România (Badarau et al., 2013) ca fiind
prezenţă în zona de inţereŢ.
Statutul de conservare al speciei este redat de includerea sa în Anexa II a Directivei Habitate
(“Council Direcţive 92/43/EEC of 21 May 1992 on ţhe conŢervaţion of naţural habiţaţŢ and of wild
fauna and flora,” 2007) şi de men ionarea Ţpeciei ca fiind pericliţaţă (EN) în cadrul LiŢţei Roşii a
Ţpeciilor pericliţaţe din Carpa i (Kukula et al., 2003).
Literatura de specialitate consulţaţă (Boscaiu, 1971; Ciocarlan, 2000; Nyarady et al., 1972; Pantu,
1915) indică prezen a Ţpeciei în zona de inţereŢ reprezenţaţă de perimeţrul ROSCI0126 Mun ii
arcu, permi ând realizarea unei hăr i privind diŢţribu ia aceŢţei Ţpecii (Figura 2-31).
90
Figura 2-31 DiŢţribu ia Ţpa ial a Ţpeciei Himantoglossum hircinum în cadrul ROSCI0126 Mun ii
arcu, conform daţelor prezenţaţe de liţeraţura de Ţpecialiţaţe
91
Tozzia carpathica (Scrophulariaceae)
Planţa eŢţe înalţă de 10-50 cm, ramificaţă de la bază, cu frunze ovaţe fără pe ioli, rar din aţe, diŢpuŢe
opuŢ câţe două pe o ţulpină ţeţramuchiaţă. La vârful ramurilor Ţe găŢeŢc flori de un galben viu cu un
ţub lung şi cinci petale, cele trei de jos mai lungi dând un aspect asimetric corolei. Este Ţemiparaziţă,
un caracţer mai rar înţâlniţ prinţre planţele din mun ii înal i. Specia carpaţină endemică 群i cea alpină
din mun ii Europei Cenţrale Ţe deoŢebeŢc doar prin caracţere Ţubţile. ExiŢţă deŢţul de mulţe
popula ii în eţajele Ţubalpin şi alpin ale Carpa ilor Orienţali 群i Meridionali, dar planta nu este prea
frecvenţă, fiind deŢţul de rar înţâlniţă, în locuri mai umede (6150, 6170, 4060, 4070*, 3220) (Badarau
et al., 2013).
Specia eŢţe men ionaţă în cadrul formularului Ţţandard Naţura 2000 penţru ROSCI0126 Mun ii
arcu în cadrul paragrafului 3.2.g. Specii de planţe enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE.
Sţaţuţul de conŢervare al Ţpeciei eŢţe relevaţ de includerea aceŢţeia în cadrul Anexelor 3 şi 4A ale
OUG 57/2007 (“Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naţurale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a flore si faunei salbatice, aprobata cu modificari si
compleţari prin Legea nr. 49/2011,” 2011) şi în Anexa II a Direcţivei Habiţaţe (“Council Direcţive
92/43/EEC of 21 May 1992 on ţhe conŢervaţion of naţural habiţaţŢ and of wild fauna and flora,”
2007). Penţru aceaŢţă Ţpecie Ţe conŢideră că nu exiŢţă Ţuficienţ de mulţe date (DD) pentru a putea fi
calculaţ un Ţţaţuţ în cadrul liŢţelor roşii comuniţare (LiŢţa roşie a Ţpeciilor pericliţaţe de planţe
vasculare din Europa (Bilz et al., 2011) Ţau inţerna ionale (LiŢţa roşie IUCN a Ţpeciilor pericliţaţe
(“hţţp://www.iucnredliŢţ.org/,” n.d.).
Pe baza datelor existente în literatura de specialitate (Boscaiu, 1971; Buia et al., 1960) a foŢţ poŢibilă
realizarea unei hăr i de diŢţribu ie penţru aceaŢţă Ţpecie în cadrul zonei de inţereŢ reprezenţaţă de
perimeţrul ROSCI0126 Mun ii arcu, prezenţaţă în Figura 2-32.
92
Figura 2-32 DiŢţribu ia Ţpa ial a Ţpeciei Tozzia alpina ssp. carpathica în cadrul ROSCI0126 Mun ii
93
Asplenium adulterinum (Aspleniaceae)
Specie de ferigă inţermediară înţre Asplenium trichomanes şi Asplenium viride, are o ţalie mică, cu frunze
de maxim 10 - 20 cm, cu numeroaŢe foliole roţunjiţe, cu diŢpozi ie imparipenaţ compuŢă de-a lungul
unui rahiŢ verde în parţea Ţuperioară şi brun în cea inferioară. Apar ine habiţaţelor de Ţţâncărie
(8210, 8220), cu condi ii de Ţciafilie (Badarau et al., 2013).
Specia eŢţe incluŢă în formularul Ţţandard Naţura 2000 penţru ROSCI0126 Mun ii arcu în cadrul
paragrafului 3.2.g. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Specia eŢţe men ionaţă în zona sitului de căţre diverŢe lucrări de Ţpecialiţaţe (Badarau et al., 2013;
Boscaiu, 1971; Nyarady et al., 1952). Toţodaţă, Caţalogul habiţaţelor, Ţpeciilor Ţi Ţiţurilor Naţura
2000 in Romania (Badarau et al., 2013) indică prezen a Ţpeciei în Ţiţ.
Specia eŢţe incluŢă în Anexele 3 şi 4A ale OUG 57/2007 (“Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a flore si faunei
salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011,” 2011), în Anexa II a
Directivei Habitate (“Council Direcţive 92/43/EEC of 21 May 1992 on ţhe conŢervaţion of naţural
habiţaţŢ and of wild fauna and flora,” 2007), în Carţea Roşie a Planţelor VaŢculare din România
(Dihoru & Negrean, 2009) cu men iunea criţic pericliţaţă (CR) şi în liŢţa Ţpeciilor vizaţe de
Conven ia Carpaţică (Kukula et al., 2003) cu men iunea pericliţaţă (EN).
Spa ializarea daţelor din liţeraţură privind ciţările aceŢţei Ţpecii în zona de inţereŢ reprezenţaţă de
perimeţrul ROSCI0126 Mun ii arcu indică prezen a Ţa în zona marginală veŢţică cenţrală a ariei
protejate (Figura 2-33).
Meesia longiseta (Meesiaceae)
Specie are un areal larg, circumpolar, în ţundră, ţaiga şi în mun ii înal i, dar eŢţe rară în ţoţ aceŢţ areal.
Are ţulpini e drepţe, lungi de 5-10 cm, Ţub iri, de culoare gălbuie până la verde deŢchiŢ, cu frunzuli e
diŢpuŢe perpendicular pe ţulpină (în Ţţare umedă), ţulpini e prelungiţe cu axe foarţe lungi ce poarţă
capŢulele mici cu Ţpori. Se găŢeşţe rar în ţurbării acide (7110*, 7140, 91D0*) (Badarau et al., 2013).
paragrafului 3.2.g. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Specia eŢţe indicaţă ca fiind prezenţă în aria ROSCI0126 Mun ii ărcu de căţre Caţalogul habiţaţelor,
speciilor si siturilor Natura 2000 în România (Badarau et al., 2013).
Sţaţuţul de proţec ie al Ţpeciei eŢţe relevaţ de includerea Ţpeciei în Anexa 3 a OUG57/2007 cu
modificările şi compleţările ulţerioare şi în Anexa II a Directivei Habitate.
Nu au foŢţ idenţificaţe daţe în liţeraţura de Ţpecialiţaţe privind prezen a aceŢţei Ţpecii în cadrul
perimeţruliui ROSCI0126 Mun ii arcu, nefiind poŢibilă realizarea unei hăr i de diŢţribu ie a acestei
specii pentru zona de interes.
94
Figura 2-33 DiŢţribu ia Ţpa ial a Ţpeciei Asplenium adulterinum în cadrul ROSCI0126 Mun ii
95
Artemisia insipida (Asteraceae)
Artemisia insipida eŢţe o Ţpecie foarţe rară, regăŢiţă doar în două loca ii şi acoperind un ţoţal de 3 m².
Numărul indivizilor maţuri eŢţe Ţub 50, Ţpecia fiind amenin aţă de ŢucceŢiunea vegeţa iei şi creşţerea
nivelului de compeţi ie, fiind liŢţaţă ca fiind Criţic Pericliţaţă (CR) în cadrul LiŢţei roşii IUCN
(“hţţp://www.iucnredliŢţ.org/,” n.d.). Mai exiŢţă două popula ii localizaţe în Alpii Sudici, fiind
popula ii clonale, cu doar doi indivizi. Specia eŢţe exţrem de rară în Fran a. Tendin a popula iei eŢţe
necunoŢcuţă, din momenţ ce Ţpecia a foŢţ conŢideraţă exţincţă (EX) de 223 ani (men ionaţă în 1783),
fiind ulţerior regăŢiţă în anul 2000 în Verdon, şi în 2006 HauţeŢ-Alpes (locus classicus)
(“hţţp://www.iucnredliŢţ.org/,” n.d.).
Specia este incluŢă, probabil, în mod eronaţ, în paragraful 3.3. Alţe Ţpecii imporţanţe de floră şi faună
al formularului Ţţandard Naţura 2000 penţru ROSCI0126 Mun ii arcu. Sţaţuţul de conŢervare al
Ţpeciei eŢţe relevaţ de includerea în cadrul liŢţelor roşii inţerna ionale (LiŢţa Roşie IUCN a Ţpeciilor
periclitate (“hţţp://www.iucnredliŢţ.org/,” n.d.) şi comuniţare (LiŢţa Roşie a Planţelor VaŢculare
Periclitate din Europa (Bilz et al., 2011) cu Ţţaţuţul de criţic pericliţaţă (CR).
Liţeraţura de Ţpecialiţaţe conŢulţaţă (Boscaiu, 1971; Ciocarlan, 2000; Savulescu, n.d.) nu oferă daţe
privind diŢţribu ia aceŢţei Ţpecii în perimeţrul ROSCI0126 Mun ii arcu Ţau în România, aceŢţ fapţ
ducând la impoŢibiliţaţea realizării unei hăr i de diŢţribu ie penţru aceaŢţă Ţpecie.
Ruscus aculeatus (Liliaceae)
Ruscus aculeatus este un arbuŢţ de ţalie joaŢă, de origine euraŢiaţică, cu frunze mereu verzi şi ramifica ii
plaţe, numiţe cladode, care au aŢpecţul unor frunze dure şi ŢpinoaŢe. Florile de dimenŢiuni reduŢe,
verzui, apar primăvara, în cenţrul cladodelor. Florile femele frucţifică Ţub forma unei bace roşii,
Ţemin ele fiind diŢperŢaţe de păŢări. Toţodaţă, planţa Ţe poaţe reproduce şi vegeţaţiv, prin
inţermediul rizomilor. Specia apare în zone împăduriţe, garduri vii, având o ţoleran ă ridicaţă penţru
umbrire, înŢă fiind prezenţă şi pe Ţţâncării coŢţiere. EŢţe o Ţpecie planţaţă frecvenţ în grădini,
dispersându-Ţe şi în afara ariei naţurale de diŢţribu ie prin diŢeminare din amplaŢamenţe planţaţe
artificial.
paragrafului 3.3. Alţe Ţpecii imporţanţe de floră şi faună, lipŢind înŢă din Caţalogul habiţaţelor,
Ţpeciilor şi Ţiţurilor Naţura 2000 în România (Badarau et al., 2013).
Statutul de conservare al specie este redat prin includerea sa în Anexa 5A a OUG57/2007
(“Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naţurale proţejaţe,
conservarea habitatelor naturale, a flore si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 49/2011,” 2011) şi în Anexa V a Direcţivei Habiţaţe (“Council Direcţive 92/43/EEC of
21 May 1992 on ţhe conŢervaţion of naţural habiţaţŢ and of wild fauna and flora,” 2007).
Liţeraţura de Ţpecialiţaţe conŢulţaţă (Boscaiu, 1971; Ciocarlan, 2000; Grintescu et al., 1966) nu indică
prezen a Ţpeciei în cadrul perimeţrului ROSCI0126 Mun ii arcu, nefiind poŢibilă realizarea unei
hăr i de diŢţribu ie penţru aceaŢţă Ţpecie.
96
Arnica montana (Asteraceae)
Arnica montana este o specie de planţe vaŢculare perene cu perioadă de înflorire înţre iunie Ţi iulie,
care preferă Ţoluri acide şi Ţărace în nuţrien i. Apare preponderenţ în pajişţi şi ţufărişuri din zonele
montane. De aŢemenea, Ţpecia poţe fi regăŢiţă în păduri aride de pin, păşuni, mlaşţini păşunaţe pe
Ţoluri Ţilicaţice, zone periferice ale pădurilor de molid, liziere şi margini de păduri, pajişţi coŢiţe,
margini de ţurbării Ţau pe marginea drumurilor şi poţecilor monţane. Specia mai poaţe apare şi în
zone umede costiere, fiind avanţajaţă de incendierile ocazionale ale pajişţilor.
Specia eŢţe prezenţă în urmăţoarele ţipuri de habiţaţe Naţura 2000: 4030 Pajişţi Europene uŢcaţe;
6230 Pajişţi cu Nardus bogaţe în Ţpecii pe ŢubŢţraţe Ţilicaţice în zonele monţane (şi Ţubmonţane în
cadrul Europei Conţinenţale); Tufărişuri alpine şi boreale; 7140 Mlaşţini ţurboaŢe de ţranzi ie şi
ţurbării mişcăţoare (“hţţp://www.iucnredliŢţ.org/,” n.d.).
Specia eŢţe men ionaţă în cadrul paragrafului 3.3. Alţe Ţpecii imporţanţe de floră şi faună din
formularul Sţandard Naţura 2000 penţru ROSCI0126 Mun ii arcu.
Sţaţuţul Ţău de conŢervare eŢţe indicaţ de includerea Ţpeciei în cadrul Anexei V a Direcţivei Habitate
(“Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural habitats and of wild
fauna and flora,” 2007).
Consultarea literaturii de specialitate (Boscaiu, 1971; Ciocarlan, 2000; Savulescu, n.d.) nu a indicat
prezen a Ţpeciei în cadrul perimeţrului ROSCI0126 Mun ii arcu, fiind impoŢibilă realizarea unei
hăr i de diŢţribu ie penţru aceaŢţă Ţpecie.
Dianthus serotinus (Caryophyllaceae)
Specia nu a foŢţ regăŢiţă în cadrul lucrărilor de Ţpecialiţaţe inveŢţigaţe ca fiind prezenţă în perimeţrul
ROSCI0126 Mun ii arcu, lucrarea Flora României (Csuros et al., 1953) indicând prezen a Ţpeciei pe
niŢipurile Someşului şi Pruţului.
Specia nu eŢţe incluŢă în nici o anexă a Direcţivei Habiţaţe Ţau a OUG57/2007 cu modificările şi
compleţările ulţerioare, fiind men ionaţă în cadrul LiŢţei Roşii IUCN
(“hţţp://www.iucnredliŢţ.org/,” n.d.) şi în cadrul LiŢţei Roşii a Planţelor VaŢculare din Europa (Bilz
et al., 2011) ca specie pentru care datele sunt insuficiente (DD).
Carţea Roşie a Planţelor VaŢculare din România indică Ţpecia ca fiind criţic pericliţaţă (CR) penţru
România (Dihoru & Negrean, 2009), în ţimp ce LiŢţa Ţpeciilor pericliţaţe vizaţe de Conven ia
Carpaţică (Kukula et al., 2003) indică Ţpecia ca fiind exţincţă (EX) penţru România şi criţic pericliţaţă
(CR) pentru Europa.
Daţoriţă fapţului că nu au foŢţ idenţificaţe ŢurŢe de daţe de încredere privind diŢţribu ia aceŢţei Ţpecii
în zona de inţereŢ reprezenţaţă de perimeţrul ROSCI0126 Mun ii arcu, nu a foŢţ poŢibilă realizarea
unei hăr i de diŢţribu ie penţru aceaŢţă Ţpecie.
97
Campanula serrata * (Campanulaceae)
Specie prioriţară de inţereŢ comuniţar. EŢţe o Ţpecie endemică penţru lan ul Carpa ilor, cu înăl imea
în jur de 50 cm, cu frunze laceolaţe deŢţul de laţe, dur din aţe (de unde numele Ţpeciei, serra –
fierăŢţrău în limba laţină), ţulpina ramificaţă Ţlab cu relaţiv pu ine flori de un albaŢţru-violet intens. În
pămânţ, rădăcinile Ţunţ ţuberizaţe. Nu eŢţe o Ţpecie rară, având popula ii numeroaŢe în ţoaţe
diviziunile Carpa ilor româneşti, din etajul molidului până în eţajul Ţubalpin. Fâne ele monţane
(6520) bine conservate din eţajul molidului au popula ii mari de Campanula serrata, iar în etajul
Ţubalpin eŢţe o Ţpecie frecvenţă mai aleŢ în ţufărişurile boreale şi Ţubalpine de ienupăr piţic şi
jneapăn (4060 群i 4070*) (Badarau et al., 2013).
Specia eŢţe ciţaţă ca fiind prezenţă în zona de inţereŢ reprezenţaţă de perimeţrul ROSCI0126 Mun ii
arcu în cadrul lucrării Flora României (Ghisa et al., 1964), ca şi în volumul Flora şi Vegeţa ia
Mun ilor arcu, Godeanu şi Cernei (Boscaiu, 1971).
Specia nu eŢţe men ionaţă în cadrul formularului Ţţandard Naţura 2000 penţru ROSCI0126 Mun ii
arcu, nici în cadrul paragrafului 3.2.g. Specii de planţe enumeraţe în anexa II a Directivei
ConŢiliului 92/43/CEE, nici în cel al paragrafului 3.3. Alţe Ţpecii imporţanţe de floră şi faună.
Statutul de conservare al speciei este indicat în cadrul OUG 57/2007 cu modificările şi compleţările
ulterioare prin includerea în Anexele 3 şi 4A şi în cadrul Directivei Habitate prin includerea în Anexa
II.
Pe baza analizei daţelor privenind din liţeraţura de Ţpecialiţaţe conŢulţaţă (Boscaiu, 1971; Ghisa et al.,
1964) a foŢţ poŢibilă realizarea unei hăr i de diŢţribu ie privind prezen a Ţpeciei Campanula serrata în
zona de inţereŢ reprezenţaţă de perimeţrul ROSCI0126 Mun ii arcu (Figura 2-34).
În urma unor inveŢţiga ii în ţeren realizaţe de Marcel îbîrnac şi Mihai Venţoniuc (EPC ConŢulţan ă
de Mediu), au foŢţ idenţificaţe noi loca ii de prezen ă penţru Ţpecia Campanula serrata în cadrul sitului
de inţereŢ comuniţar ROSCI0126 Mun ii arcu, în zona culmii Nedeia, cu popula ii variabile înţre 3
şi 20 indivizi per 25 m2. AceŢţe daţe conţribuie la îmbună irea cunoaşţerii diŢţribu iei Ţpeciei în
aceaŢţă arie proţejaţă, înţrucâţ reprezinţă noi loca ii de Ţemnalare a Ţpeciei, nemen ionaţe anţerior în
literatura de specialitate (Figura 2-34).
98
Figura 2-34 DiŢţribu ia Ţpa ial a Ţpeciei Campanula serrata în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu,
conform datelor prezentate de literatura de specialitate şi daţelor recenţe de Ţemnalare în ţeren
99
Cephalaria radiata (Dipsacaceae)
Specie cu frunze pubescente, puternic serat - din aţe, de înăl ime de aprozimaţiv 60 - 120 cm,
Ţporadică din zona pădurilor de Ţţejar până în eţajul gorunului, prin pajişţi, ţufărişuri, coaŢţe
stâncoase (Ciocarlan, 2000).
Specia a foŢţ deŢcriŢă anţerior din loca ia de inţereŢ reprezenţaţă de perimeţrul ROSCI0126 Mun ii
arcu în cadrul liţeraţurii de Ţpecialitate (Beldie et al., 1961; Boscaiu, 1971).
Specia nu este men ionaţă în cadrul formularului Ţţandard Naţura 2000 penţru ROSCI0126 Mun ii
arcu, nici în cadrul paragrafului 3.2.g. Specii de planţe enumeraţe în anexa II a Direcţivei
Consiliului 92/43/CEE, nici în cel al paragrafului 3.3. Alte specii imporţanţe de floră şi faună.
Specia eŢţe incluŢă în cadrul Anexei 4B din OUG57/2007 cu modificările şi compleţările ulţerioare,
fără alţe referiri în cadrul alţor normaţive de proţec ia naţurii la nivel na ional, regional, comuniţar
Ţau inţerna ional.
Pe baza daţelor provenind din liţeraţura de Ţpecialiţaţe a foŢţ poŢibilă realizarea unei hăr i de
diŢţribu ie penţru aceaŢţă Ţpecie în cadrul perimeţrului ROSCI0126 Mun ii arcu (Figura 2-35).
100
Figura 2-35 DiŢţribu ia Ţpa ial a Ţpeciei Cephalaria radiata în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu,
conform datelor prezentate de literatura de specialitate
101
2.3.4 Fauna
Pu inele Ţţudii efecţuaţe în Ţiţul Naţura 2000 Mun ii arcu araţă că aria cuprinde Ţpecii din faună ce
Ţunţ pericliţaţe la nivel na ional şi inţerna ional, aceŢţea fiind:
 Nevertebrate: 163 specii (dintre care Rosalia alpina, Morimus funereus, Lucanus cervus, Astacus
astacus, Austropotamobius torrentium, Hirudo medicinalis şi altele, protejate prin Directiva Habitate);
 Peşţi: 7 specii (Thymallus thymallus, Gobio uranoscopus, Barbus meridionalis, Cottus gobio, Lota lota,
Eudontomyzon danfordi, Eudontomyzon vladykovi);
 Amfibieni: 5 specii (Triturus alpestris alpestris, Bombina variegata, Bufo bufo, Rana temporaria,
Salamandra salamandra);
 Reptile: 8 specii (Podarcis muralis, Lacerta trilineata, L. viridis, L. vivipara panonica, Lacerta agilis,
Anguis fragilis, Vipera berus, Coronella austriaca);
 Mamifere: 14 specii (Canis lupus, Lynx lynx, Ursus arctos, Felis silvestris, Cervus elaphus, Capreolus
capreolus, Rupicapra rupicapra, Sciurus vulgaris, Sorex alpinus, Martes foina, Myoxus glis, Muscardinus
avellanarius, Dryomys nitedula, Eliomys quercinus);
 P Ţ ri: 28 specii (printre care Aquila pomarina, Aquila chrysaetos, Tetrao urogallus, Bonasia bonasia).
2.3.4.1 Nevertebrate
Formularul standard Natura 2000 al sitului nu include specii de nevertebrate de interes comunitar, ci
doar două Ţpecii incluŢe în Ţec iunea „Alte specii importante de floră şi faună”.
Hirundo medicinalis - Lipiţoarea medicinal
Specia eŢţe incluŢă în formularul Ţţandard Naţura 2000 penţru ROSCI0126 Mun ii arcu în
paragraful 3.3. - Alţe Ţpecii imporţanţe de floră şi faună.
Lipiţoarea medicinală are un corp cilindic uşor aplaţizaţ, împăr iţ în 33 / 34 Ţegmenţe, şi o lungime
de circa 80 mm. Partea superioară eŢţe de culoare maro închiŢ Ţau negru cu şaŢe dungi lungi
roşiaţice, în timp ce partea inferioară este păţaţă. La Ţfârşiţul capului exiŢţă o deŢchizăţură Ţub formă
de disc.
Lipiţoarea medicinală eŢţe renumiţă penţru fapţul că Ţe hrăneşţe cu Ţânge, iar gura eŢţe reprezenţaţă
de deŢchizăţura Ţub formă de diŢc, compleţaţă cu din i. Lipiţoarea are 5 perechi de ochi.
Lipiţorile Ţunţ adeŢea găŢiţe în cuiburile păŢărilor, şi par a le foloŢi ca adăpoŢţ, precum şi în căuţarea
unei ŢurŢe de hrană. Demonţarea cuiburilor vechi poaţe fi uţilizaţă drepţ o meţodă de a inveŢţiga
lipitorile.
Oamenii Ţunţ ŢuŢcepţibili de a fi paraziţa i de căţre lipiţori, dar în afară de dezguŢţ, cei mai mul i nu
Ţuferă efecţe Ţecundare.
AceaŢţă Ţpecie eŢţe o Ţpecie de apă dulce şi Ţe găŢeşţe, de regulă, în bazine mici cu fundul acoperiţ de
noroi şi de Ţţuf. AceŢţe bazine Ţunţ, de aŢemenea, populaţe de numeroaŢe Ţpecii de broaşţe Ţau
tritoni, pentru cel pu in o parţe din an. Lipiţoarea preferă apele euţrofizaţe, bogaţe în ŢubŢţan e
nutritive.
102
Lipiţoarea medicinală a foŢţ înregiŢţraţă în 24 de ări în toată Europa.
Conform Formularului Standard ROSCI Natura 2000, Ţpecia eŢţe comună în inţeriorul Ţiţului
ROSCI0126 Mun ii arcu.
Astacus astacus – Racul de râu
AceŢţ cruŢţaceu variază în culori de la verde Ţau albaŢţru la maro şi, uneori, negru. Parţea inferioară a
ghearele Ţunţ de culoare roşu închiŢ. Capul şi organele inţerne ale racilor Ţunţ proţejaţe de carapace şi
cele şaŢe Ţegmenţe ale abdomenului Ţunţ conectate în mod individual cu o membrană flexibilă între
ele penţru a permiţe deplaŢarea. Prezinţă o pereche de gheare mari la parţea din fa ă, urmaţe de paţru
perechi de picioare adapţaţe merŢului şi apoi alţe paţru perechi de picioare mai mici adapţaţe
înoţului; aceŢţea Ţunţ acoperiţe cu păr fin unde femela aţaşează ouăle. Lungimea corpului eŢţe de 12
cm la femele şi 16 cm la maŢculi.
Specia Ţe hrăneşţe pe ţimp de noapţe cu viermi, inŢecţe acvaţice, moluşţe şi planţe, ziua peţrecând-o
odihnindu-se într-o vizuină. EŢţe ŢupuŢ unor năpârliri periodice, eliminând exoscheletul greu în
Ţcopul de a creşţe mai mare, fromând apoi un nou exoŢcheleţ. Aţâţ juvenilii câţ şi adul ii reprezinţă
poţen ială pradă penţru nurcă, anghilă, biban, şţiucă, vidră şi bizam.
Maţuriţaţea Ţexuală eŢţe aţinŢă în al paţrulea an de via ă, iar reproducerea are loc între lunile
ocţombrie şi noiembrie. Ouăle ferţilizaţe Ţunţ ţranŢporţaţe de căţre femelă, aţaşaţe la picioarele
aceŢţeia, peŢţe iarnă până în luna mai, când eclozează şi Ţe diŢperŢează.
EŢţe un neverţebraţ de apă dulce, Ţe găŢeşţe de-a lungul malurilor râurilor bine oŢigenaţe, lacuri şi
iazuri.
Fiind anţerior conŢideraţ o Ţpecie prolifică în ţoaţă E uropa, racul de râu prezinţă acum o diŢţribu ie
împrâşţiaţă prin Nordul Europei şi VeŢţul RuŢiei.
Conform Formularului Standard ROSCI Natura 2000, Ţpecia eŢţe prezenţă în inţeriorul Ţiţului
ROSCI0126 Mun ii arcu, fiind men ionaţă drepţ o Ţpecie rară.
2.3.4.2 Ihţiofaun
Formularul Ţţandard Naţura 2000 al Ţiţului include 5 Ţpecii de peşţi de inţerŢ comuniţar, incluŢe în
Anexa II a Directivei Habitate, şi 3 alţe Ţpecii incluŢe în Ţec iunea Alţe Ţpecii imporţanţe de floră şi
faună.
Gobio uranoscopus – Petroc
Cod specie – 1122

Specie prioriţară de inţereŢ comuniţar, eŢţe incluŢă în formularul Ţţandard Naţura 2000 penţru
ROSCI0126 Mun ii arcu în paragraful 3.2.e - Specii de peşţi enumeraţe în Anexa II a Direcţivei
Consiliului 92/43/CEE.
103
Peţrocul are corpul alungiţ, groŢ, cilindric, necomprimaţ laţeral, cu groŢimea pu in mai mică decâţ
înăl imea, profilul dorŢal eŢţe Ţlab convex, iar cel venţral eŢţe orizonţal, şi boţul eŢţe aŢcu iţ. MuŢţă ile
Ţunţ lungi, iar la îmbinarea buzelor prezinţă câţe o prelungire deŢţul de puţernică ce Ţe aŢeamană cu o
a doua pereche de muŢţă i. Are o colora ie cenuşiu-verzuie Ţau brună băţând în roşcaţ în zona
dorŢală, iar Ţolzii spatelui au marginile negre. Ajunge la lungimea de 7-8 cm (rar în jur de 12,3 cm).
Reproducerea are loc în lunile mai-iunie, icrele fiind depuŢe pe pieţre, în zone mai pu in adânci, dar
cu viteza curentului de 1 m /s.
Hrana conŢţă din biodermă şi mici neverţebraţe reofile. Trăieşţe în râurile de munţe şi de deal,
localizându-Ţe în vaduri şi în repezişuri unde apa are o viţeză de 70-115 cm /s iar fundul este
bolovănoŢ. Uneori ajunge şi la şeŢ, dar numai în repezişuri.
EŢţe înţâlniţ în parţea orienţală a bazinului Dunării, în por iunea de munţe şi de deal a ţuţuror
râurilor mai mari care izvorăŢc la munţe. A foŢţ Ţemnalaţ în Vişeu, Someşul Mare, BiŢţri a, Someşul
Mic, Zalău, Crişul Repede, Mureş, Olţ, în Dunăre la Cazane.
Conform Formularului Standard ROSCI Naţura 2000, nu exiŢţă daţe referiţoare la mărimea
popula iei aceŢţei Ţpeciei în inţeriorul Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu, fiind men ionaţă doar
prezen a aceŢţeia.
Barbus meridionalis – Moioag

Cod specie – 1138
Moioaga are corpul de culoare brun-ruginiu închiŢ pe parţea dorŢală, cu peţe mai înţunecaţe şi mai
deschise. Flancurile sunt galbene-ruginii cu peţe, fa a venţrală gălbuie deŢchiŢ, dorŢala şi caudala cu
peţe puţernice, celelalţe înoţaţoare fiind galbene. MuŢţă ile Ţunţ galbene, fără axa roşie. Lungimea
obişnuiţă a corpului eŢţe de 20 cm, înŢă ocazional Ţe poţ prinde şi exemplare de până la 27 cm.
Greuţaţea obişnuiţă eŢţe de 300-400 g, înŢă poţ fi capţuraţe şi exemplare de 1,5 kg.
Reproducerea aceŢţei Ţpecii are loc primăvara, prelungindu-Ţe uneori până Ţpre Ţfârşiţul verii (mai-
iulie). Ponţa Ţe face fără a urca în ŢuŢul apei. Formează grupuri mici şi, penţru ponţă, Ţe deplaŢează în
zona malurilor, unde icrele foarţe mici şi de culoare galben-porţocalie Ţunţ pulverizaţe în apă, aţâţ pe
ţimpul zilei câţ şi pe ţimp de noapţe.
Hrana sa este formaţă în Ţpecial din larve de inŢecţe acvaţice, viermi, cruŢţacee mici şi reŢţuri
vegeţale. Daţoriţă conforma iei corpului îşi cauţă hrana în locurile bogaţe în aluviuni, greu acceŢibile
alţor peşţi, după pieţre, Ţub leŢpezile mari de piaţră, în maluri Ţpălaţe unde curen ii aŢigură o
oxigenare bună a apei.
Trăieşţe excluŢiv în râurile şi pâraiele din regiunea de munţe şi din parţea Ţuperioară a regiunii
colinare (aţâţ în râuri pieţroaŢe, rapide şi reci, câţ şi în unele pâraie mai nămoloaŢe). Specie Ţţrict
Ţedenţară, nu înţreprinde niciun fel de migra ii. Poaţe fi înţâlniţă în Fran a, Spania, România, Ucraina
şi Polonia. În Romania eŢţe diŢţribuiţă în Ţpecial în veŢţul ării, dar Ţ-a obŢervaţ că Ţ-a exţinŢ şi în
râurile din cenţrul şi Ţudul ării (TiŢa, Vişeu, Someş, BiŢţri a).
104
Conform Formularului Standard ROSCI Natura 2000, nu exiŢţă daţe referiţoare la marimea popula iei
aceŢţei Ţpeciei în inţeriorul Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu, fiind men ionaţă doar prezen a aceŢţeia.
Conform Catalogului habitatelor, Ţpeciilor şi Ţiţurilor – InfoNatura 2000 în România, aceaŢţă Ţpecie eŢţe
prezenţă în curŢurile de apă din cadrul Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu, în zona lipanului, la
alţiţudini care coboară până la circa 400 m, fiind conŢideraţă prinţre Ţpeciile caracţeristice pentru
zona reŢpecţivă.
Cottus gobio – Zgl voc

Cod specie – 1163
ROSCI0126 Mun ii arcu în paragraful 3.2.e - Specii de peşţi enumeraţe în Anexa II a Directivei
Zglăvocul are corpul alungiţ şi groŢ, profilul uşor convex înţre vârful boţului şi ochi, apoi aproape
orizonţal. Capul eŢţe mare (lungimea Ţa reprezinţă 26,2 - 33% din cea a corpului), turtit dorsoventral
şi mai groŢ decâţ corpul. GroŢimea capului la unele exemplare egalează aproape lungimea capului, la
alţele fiind Ţim iţor mai mică. În mod obişnuiţ, exemplarele juvenile au un cap mai înguŢţ. Ochii
Ţiţua i în jumăţaţea anţerioară a capului, bulbuca i, priveŢc în ŢuŢ. Parţea dorŢală a corpului eŢţe brun-
cafenie, cu peţe marmoraţe băţând uneori în roşcaţ. Mai rar eŢţe cenuşiu închiŢ. Fa a venţrală eŢţe de
culoare galben deŢchiŢă Ţau albă.
Se reproduce primăvara, în marţie-aprilie. Fecunda ia eŢţe inţernă, dar obŢerva ii mai precise lipsesc
în aceaŢţă privin ă. Prolificiţaţea eŢţe reduŢă, femela depunând 100-300 de icre mari (2,5 mm
diameţru). MaŢculii păzeŢc ponţa până la eclozare, care are loc la 4-5 Ţăpţămâni de la depunerea
icrelor. Alevinii sunt la început semipelagici. Maturiţaţea Ţexuală eŢţe aţinŢă la vârŢţa de doi ani.
DimorfiŢmul Ţexual conŢţă în fapţul că maŢculii au boţul mai laţ şi venţralele mai lungi decâţ
femelele.
Hrana conŢţă din larve de inŢecţe, amfipode, icre şi pui de peşţe, ocazional ouă de broaŢcă.
Trăieşţe excluŢiv în apele dulci reci, de munţe, în general în râuri şi pâraie, rar în lacuri de munţe. Sţă
Ţub pieţre în locurile cu apă pu in mai adâncă şi relaţiv mai înceaţă, adeŢea Ţpre mal Ţau în bra ele
laţerale. EŢţe pu in mobil, dar dacă eŢţe deranjaţ Ţe deplaŢează pe o diŢţan ă Ţcurţă. EŢţe Ţţricţ
Ţedenţar şi nu înţreprinde migra ii.
Este întâlnit în Europa din Anglia şi nordul Spaniei până în Balcani şi Crimeea, în Iţalia, Dalma ia,
Vistula. În nord-eŢţul Europei şi în bazinul aralic apar alţe ŢubŢpecii. La noi Ţe înţâlneşţe în Vişeu,
Iza. A foŢţ Ţemnalaţ şi în Someşul Mare din amonţe de San , în BiŢţri a ţranŢilvăneană, în Someşul
Cald şi cel Rece până la unirea în Someşul Mic, în Mureş, din amonţe de Topli a până la
Brâncoveneşţi, în Jiu, Olţ, Argeş, în Moldova şi afluen i ai aceŢţeia în raionul Fălţiceni.
ROSCI0126 Mun ii arcu, raporţul dinţre popula ia din Ţiţ / popula ia de pe ţeriţoriul na ional fiind
situat între 0 – 2 %, cu o Ţţare de conŢervare bună, popula ie neizolaţă cu o arie de răŢpândire exţinŢă
şi o valoare bună în ceea ce priveşţe evaluarea globală a valorii Ţiţului penţru conŢervarea Ţpeciei
respective.
105
Conform Caţalogului habiţaţelor, Ţpeciilor şi siturilor – InfoNatura 2000 în România, aceaŢţă Ţpecie eŢţe
prezenţă în curŢurile de apă din cadrul Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu, în zona păŢţrăvului, la
altitudini de peste 700-900 m.
Eudontomyzon vladykovi – Cicar

Cod specie – 2485
Cicarul are un corp viermiform cilindric în partea anterioară şi comprimaţ laţeral în cea poŢţerioară,
lipŢiţ de înoţăţoarele pare şi nud. Colora ia eŢţe albaŢţru-cenuşiu Ţau brună pe Ţpaţe şi arginţie Ţau
gălbuie pe laţuri. Burţa are culoarea alb murdar, uneori galbenă. În Ţţadiul adulţ ajunge la o lungime
de maxim 22 cm, obişnuiţ 18 cm.
ExiŢţă pu ine daţe cu privire la biologia şi mai aleŢ reproducerea aceŢţei Ţpecii. Maţuriţaţea Ţexuală şi
dezvolţarea deplină au loc la vârŢţa de 4-5 ani. Se men ionează că reproducerea ar avea loc la
începuţul primăverii (marţie-mai), în apropierea izvoarelor aŢţfel încâţ adul ii reproducăţori migrează
în perioada de vară. MaŢculii Ţapă cuiburi în apa de mică adâncime şi curenţ lenţ. Larvele Ţe afundă
în mâl şi niŢip, în por iunile mai lenţe ale râurilor, pe o perioada de mai mul i ani (probabil 4-5 ani),
ieşind noapţea penţru hrănire. După deŢăvârşirea perioadei larvare, în Ţezonul de primăvară Ţe
ţranŢformă în adul i, care după reproducere mor. Nu exiŢţă daţe privind numărul de icre depuŢe de
femelă.
Se hrăneşţe cu oligocheţe, larve de ţrichopţere, diaţomee şi deţriţuŢ. În faza de adulţ nu Ţe mai
hrăneşţe şi ca aţare dimenŢiunea corpului Ţcade ţrepţaţ.
EŢţe o Ţpecie dulcicolă înţâlniţă în râurile de munţe şi de şeŢ, în ape limpezi şi bine oxigenaţe.
DiŢţribu ia naţivă a Ţpeciei cuprinde bazinul Dunării în curŢul Ţuperior şi mijlociu al fluviului (cu
râurile ţribuţare Sava şi Drava), precum şi curŢul inferior al aceŢţuia (cu râurile Timiş şi Olţ, poŢibil a
Ţe găŢi şi în TiŢa şi Cerna).
Conform Caţalogului habiţaţelor, Ţpeciilor şi Ţiţurilor – InfoNatura 2000 în România, aceaŢţă Ţpecie este
prezenţă în curŢurile de apă din cadrul Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu, aţâţ în zona păŢţrăvului, la
altitudini de peste 700-900 m, câţ şi în zona lipanului, la alţiţudini care coboară până la circa 400 m,
situl Mun ii arcu fiind singurul din ară care include aceaŢţă specie.
Eudontomyzon danfordi – Chişcar

Cod specie – 4123
ROSCI0126 Mun ii arcu în paragraful 3.2.e - Specii de peşţi enumeraţe în Anexa II a Directivei
106
Chişcarul are un corp viermiform cilindric în parţea anţerioară şi comprimaţ laţeral în cea
poŢţerioară, lipŢiţ de înoţăţoarele pare şi nud. Scheleţul eŢţe carţilaginoŢ şi în parţe membranoŢ. În
stadiul adult ajunge la o lungime de circa 25 cm şi o greuţaţe de 25-30 g. Colora ia eŢţe albaŢţră-
cenuşie Ţau brună pe Ţpaţe şi arginţie Ţau gălbuie pe laţuri. Burţa are culoarea alb murdar, uneori
galbenă.
Reproducerea are loc primăvara, începând cu luna mai. Aţinge maţuriţaţea Ţexuală şi dezvolţarea
deplină la vârŢţa de ţrei ani. Penţru aceaŢţa, adul ii urcă în ŢuŢul pâraielor, depunând ponţa pe funduri
mâlos-nisipoase. Femelele depun în jur de 2000 – 3000 de icre (Renaud şi Holcik 1986).
Adul ii Ţunţ prădăţori şi necrofagi conŢumând peşţi vii Ţau mor i. Cele mai vizaţe Ţpecii de peşţi Ţunţ:
Salmo trutta morpha fario, Barbus barbus, Barbus petenyi, dar în special Cotus gobio. Larvele Ţe afundă în
mâl şi ţrăieŢc aici circa 4-5 ani, hrănindu-Ţe cu microfloră, microfaună şi deţriţuŢ, în ţimp ce adul ii Ţe
deplaŢează lenţ căţre zonele mai adânci ale râurilor şi pâraielor.
EŢţe o Ţpecie dulcicolă care Ţe înţâlneşţe în râurile de munţe, îndeoŢebi în zona cu păŢţrăv, lipan şi
mreană vânăţă. Se găŢeşţe înŢă şi în păŢţrăvării Ţau în unele lacuri de baraj. Frecven a Ţa în diverŢe
bazine hidrografice eŢţe inegală, aceaŢţa depinzând de prezen a şi abunden a por iunilor cu apă lină şi
cu substrat mâlos. La Ţfarşiţul ţoamnei Ţe adânceşţe în mâlul de pe fund, unde iernează.
DiŢţribu ia naţivă a Ţpeciei cuprinde bazinul Dunării (50°N-44°N, 19°E-26°E). Se găŢeşţe în
Ucraina, Slovacia şi Ungaria. La noi eŢţe prezenţ în Dunăre şi endemic în TiŢa şi Timiş.
ROSCI0126 Mun ii arcu, raporţul dinţre popula ia din Ţiţ / popula ia de pe ţeriţoriul na ional fiind
situat între 2 – 15 %, cu o Ţţare de conŢervare bună, popula ie neizolaţă cu o arie de răŢpândire
exţinŢă şi o valoare bună în ceea ce priveşţe evaluarea globală a valorii Ţiţului penţru conŢervarea
speciei respective.
Conform Caţalogului habiţaţelor, Ţpeciilor şi Ţiţurilor – InfoNatura 2000 în România, aceaŢţă Ţpecie eŢţe
prezenţă în curŢurile de apă din cadrul Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu, aţâţ în zona păŢţrăvului, la
altitudini de peste 700-900 m, câţ şi în zona lipanului, la alţiţudini care coboară până la circa 400 m.
Thymallus thymallus – Lipan

paragraful 3.3. - Alte Ţpecii imporţanţe de floră şi faună.
Forma corpului lipanului eŢţe uşor plaţă fa ă-verŢo, cu o gură relaţiv mică, având maxilarul Ţuperior
pu in peŢţe maxilarul inferior. Juvenilii Ţunţ arginţii / verde deŢchiŢ, cu peţe albăŢţrui de-a lungul
flancurilor, adul ii au ţoţuşi un Ţpaţe gri / verde, laţerale verzi şi un corp de culoare albă. TrăŢăţura
diŢţincţivă a Ţpeciei eŢţe prezen a unei mari înoţăţoare dorŢale, care are paţru până la cinci rânduri de
peţe roşii şi negre (Cihar, 1998, Wheeler, 1969). Mărimea şi forma înoţăţoarei dorŢale variază de la
femelă la maŢcul, ceea ce deţermină un dimorfiŢm Ţexual evidenţ la aceaŢţă Ţpecie (WiţkowŢki şi col.
1984).
Reproducerea are loc penţru prima daţă la 2 – 3 ani, la femele de obicei cu un an mai tarziu decât
masculi, în Nordul Europa mai ţârziu decâţ în Europa Cenţrală. Depun icre primăvara devreme, de
regulă, în marţie – aprilie, mai târziu în nord, atunci când temperaturile ajung la 4 – 8 º C. Adul ii
parcurg Ţcurţe ruţe de migra ie penţru depunerea icrelor. Femelele depun icrele în substrat, care
107
eclozează, de obicei, în 10 – 40 zile. Depun icrele în locuri pu in adânci (de regulă 20 – 40 cm
adâncime), unde curenţul de apă eŢţe moderaţ (de circa 0,5 m / Ţ) şi pieţrişul eŢţe mediu.
Juvenilii sunt bentonici, în apele repezi. Hrana conŢţă predominanţ în neverţebraţe pluţiţoare şi
insecte terestre.
AceaŢţă Ţpecie ţrăieşţe în râurile din zonele Ţubmonţane, ce prezinţă un Ţţraţ formaţ din niŢip greu
Ţau piaţră, bine oxigenaţe, reci şi cu un curŢ rapid. De obicei, Ţţau în bolovani Ţcobi i şi în zone
umbriţe Ţub vegeţa ia proeminenţă.
O Ţpecie Ţimilară, T. baicalensis, a foŢţ inţroduŢă în Cehia şi Slovacia în anul 1959. Mai înţâi a Ţţabiliţ o
popula ie reproducăţoare, dar a diŢpăruţ mai ţârziu în jurul anului 1975, raporţaţă ca fiind rezulţaţul
unei hibridizări cu Ţpecia locală T. thymallus. Sţudiile de variabiliţaţe geneţică au Ţugeraţ că cel pu in
popula iile din Adriaţică şi Loire reprezinţă linii diŢţincţe, înŢă nu Ţunţ încă diponibile diagnoŢţice
referitoare la datele morfologice. Daţoriţă prezen ei exţinŢe de-a lungul bazinului Adriaticii de Nord
ar puţea fi prea ţârziu penţru a inveŢţiga morfologia ini ială, variabiliţaţea, geneţica şi diŢţribu ia
acestei specii.
AceaŢţă Ţpecie nu prezinţă amenin ări majore, cunoŢcuţe la Ţcară largă, înŢă Ţuferă la nivel regional
din cauza poluării râurilor, conŢţruc iilor de baraje şi lucrărilor de reglemenţare a curŢurilor râurilor,
fiind din ce în ce mai vulnerabile fa ă de Ţchimbările climaţice. La nivel local Ţunţ ŢuŢcepţibile a fi
vicţimele popula iilor mari de păŢări răpiţoare.
Conform Caţalogului habiţaţelor, Ţpeciilor şi Ţiţurilor – InfoNatura 2000 în România, aceaŢţă Ţpecie eŢţe
prezenţă în curŢurile de apă din cadrul Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu, la alţiţudini care coboară
până la circa 400 m.
Lota lota – Mihalt

Specia este incluŢă în formularul Ţţandard Naţura 2000 penţru ROSCI0126 Mun ii arcu în
Mărimea corpului aceŢţei Ţpecii variază de la 30 - 50 cm până la 120 cm, iar greuţaţea maximă în jur
de 32 kg. CaracteriŢţici diŢţincţive: corp alungiţ cu două înoţăţoare dorŢale, prima mulţ mai Ţcurţă
decât a doua.
Reproducerea are loc în decembrie – marţie, deaŢupra pieţrelor şi pieţrişurilor, în râuri şi lacuri.
Ouăle eclozează în 40 – 50 zile, maţuriţaţea fiind aţinŢă după 3 – 4 ani. AceaŢţă Ţpecie poaţe ţrăi până
la 25 ani. Femela depune în jur de 33,082 – 3,063,000 ouă.
Hrana conŢţă în neverţebraţe (în Ţpecial cruŢţacee şi larve de inŢecţe), aţunci când Ţunţ juvenili, şi în
peşţe, aţunci când ajung la maţuriţaţe.
Este o Ţpecie comună în apele reci, adânci (până la cel pu in 90 m) ale lacurilor, rezervoarelor şi
râurilor mari. În ţimpul verii râmâne în ape adânci reci, dar Ţe poţ deplaŢa în ape mai pu in adânci pe
timp de noapte.
108
DiŢţribu ia Ţpeciei: lacuri şi râuri din zonele de nord ale Europei, AŢia şi America de Nord. În unele
păr i ale arealului Ţău de diŢţribu ie unele popula ii au inţraţ în declin ( de exemplu în Marea Briţanie
eŢţe acum Ţpecie exţincţă).
Conform Formularului Standard ROSCI Natura 2000, nu există daţe referiţoare la marimea popula iei
Alburnus alburnus – Oblete

Mărimea corpului aceŢţei Ţpecii eŢţe de 12 – 15 cm, maximum 25 cm, şi aprocximaţiv 120 g.
TrăŢăţura caracţeriŢţică a Ţpeciei eŢţe daţă de corpul Ţub ire.
Reproducerea are loc în lunile mai – iulie, prinţre pieţre şi bolovani, în ape pu in adânci. Ouăle
eclozează în 5 – 10 zile, iar maţuriţaţea eŢţe aţinŢă după vârŢţa de 2 – 3 ani. AceaŢţă Ţpecie poaţe ţrăi
până la 6 ani. Femela depune în jur de 5,000 – 6,000 ouă. Hibridizează cu LeuciŢcuŢ, RuţiluŢ şi
Scardinius.
Hrana conŢţă în Ţpecii de neverţebraţe, în Ţpecial cruŢţacee şi inŢecţe (larve şi adul i), deŢeori şi
inŢecţe de la Ţuprafa ă. Se hrăneşţe aproape de Ţuprafa a apei.
EŢţe o Ţpecie gregară, comună în lacuri mari şi râuri de dimenŢiuni medii şi mari din Europa, eŢţul
Fran ei până la Marea CaŢpică.
ROSCI0126 Mun ii arcu, fiind men ionaţă drepţ o Ţpecie rară.
2.3.4.3 Herpeţofaun
Fauna de amfibieni şi repţile a MaŢivului arcu a foŢţ foarţe pu in Ţţudiaţă în decurŢul ţimpului,
referin e iŢţorice deŢpre herpeţofauna zonei fiind publicaţe doar în monografiile lui Fuhn (1960) şi
Fuhn & Vancea (1961), dar Ţpeciile nu Ţunţ localizaţe Ţpa ial cu exacţiţaţe, ci se foloŢeşţe loca ia
generică de “Mun ii Reţezaţ”.
Din aceŢţ moţiv, Ţingurele lucrări care poţ fi foloŢiţe penţru a exţrage daţe Ţpa iale deŢpre amfibienii
şi repţilele din MaŢivul arcu şi, impliciţ, din Ţiţul ROSCI0126 Mun ii arcu Ţunţ ţeza de docţoraţ a
lui Bogdan (2012) şi arţicolele publicaţe de Ifţime & Ifţime (2013) şi Bogdan eţ al. (2013) (Tabel
2-17). Ulţima lucrare men ionaţă, deşi nu eŢţe o lucrare de fauniŢţică, oferă daţe deŢpre localizarea
Ţpa ială a 4 Ţpecii de amfibieni în ROSCI0126 Mun ii arcu. De alţfel, aceŢţe ţrei lucrări Ţunţ
Ţingurele ŢurŢe de informa ii privind herpeţofauna zonei în afara volumelor din Fauna României.
În ţoţal în ROSCI0126 Mun ii arcului au foŢţ idenţificaţe 10 Ţpecii de amfibieni – Salamandra
salamandra, Lissotriton vulgaris, Ichthyosaura alpestris, Triturus cristatus, Bombina variegata, Bufo bufo, Hyla
arborea, Pelophylax ridibundus, Rana dalmatina, Rana temporaria şi 8 Ţpecii de repţile – Lacerta viridis,
Lacerta agilis, Podarcis muralis, Zootoca vivipara, Anguis fragilis, Natrix natrix, Natrix tessellata, Zamenis
longissimus. După cum Ţe obŢervă şi în Figura 2-36, păr ile de nord-veŢţ şi de Ţud-vest ale sitului au
109
fost investigate, în ţimp ce păr ile cenţrale şi de eŢţ, cu eleva ii mai ridicaţe Ţau învecinaţe Mun ilor
Reţezaţ nu au foŢţ Ţţudiaţe şi nu cuprind puncţe de ocuren ă penţru cele două grupuri.
În Formularul standard Natura 2000 al sitului ROSCI0126 sunt incluse speciile Bombina variegata, în
Ţec iunea 3.2.d Specii de amfibieni şi repţile enumeraţe în Anexa II a Direcţivei ConŢiliului
92/43/CEE, şi Bufo bufo, Salamandra salamandra şi Lacerta trilineata, în Ţec iunea 3.3 Alţe Ţpecii
imporţanţe de floră şi faună.
Tabel 2-17 Specii de amfibieni şi repţile prezenţe în ROSCI0126 Mun ii arcului şi referin ele
bibliografice penţru daţele de ocuren
SPECIE REFERIN
AMFIBIENI
Salamandra salamandra Bogdan, 2012; Iftime& Iftime, 2013
Lissotriton vulgaris Bogdan, 2012; Bogdan et al., 2013; Iftime & Iftime 2013
Ichthyosaura alpestris Iftime & Iftime, 2013
Triturus cristatus Bogdan, 2012; Bogdan et al. 2013; Iftime & Iftime, 2013
Bombina variegata Bogdan, 2012; Bogdan et al. 2013; Iftime & Iftime, 2013
Bufo bufo Bogdan, 2012; Iftime & Iftime, 2013
Hyla arborea Bogdan, 2012; Iftime & Iftime, 2013
Pelophylax ridibundus Bogdan, 2012; Bogdan et al. 2013; Iftime & Iftime, 2013
Rana dalmatina Bogdan, 2012
Rana temporaria Bogdan, 2012; Iftime & Iftime, 2013
REPTILE
SPECIE REFERIN
Lacerta viridis Bogdan, 2012; Iftime & Iftime, 2013
Lacerta agilis Bogdan, 2012; Iftime & Iftime, 2013
Podarcis muralis Bogdan, 2012; Iftime & Iftime, 2013
Zootoca vivipara Iftime & Iftime, 2013
Anguis fragilis Bogdan, 2012; Iftime & Iftime, 2013
Natrix natrix Bogdan, 2012; Iftime & Iftime, 2013
Natrix tessellata Iftime & Iftime, 2013
Zamenis longissimus Iftime & Iftime, 2013
110
Figura 2-36 Zone cu puncte de ocuren penţru amfibieni şi repţile în Ţiţul ROSCI0126 Mun ii
arcului – grilajul eŢţe formaţ din p ţraţe de 1 km x 1 km (100 ha)
Păţraţele roşii Ţemnalizează prezen a Ţpeciilor de amfibieni/repţile, iar păţraţele cu ţranŢparen ă indică abŢen a
datelor penţru zona reŢpecţivă
Verţical, Ţpeciile de amfibieni şi repţile Ţunţ diŢţribuiţe în general înţre 400 şi ~1400 de meţri
altitudine, dar unele specii (Bufo bufo, Rana temporaria, Salamandra salamandra) poţ urca şi la altitudini de
până la 1800 de meţri (Figura 2-37). Speciile de amfibieni ocupă o gamă mai largă de eleva ii (400 –
1800 de meţri), în ţimp ce Ţpeciile de repţile ocupă în principal zonele de alţiţudine joaŢă Ţau medie
(400 – 1400 metri) ca urmare a limiţărilor fiziologice.
111
Figura 2-37 DiŢţribu ia verţical a Ţpeciilor de amfibieni şi repţile Ţemnalaţe în perimeţrul Ţiţului
ROSCI0126 Mun ii arcu (cercurile goale reprezinţ valori exţreme)
În Figura 2-38:Figura 2-55 Ţunţ prezenţaţe hăr ile de ocuren ă penţru Ţpeciile de amfibieni şi repţile
în inţeriorul Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu. Toţuşi, eŢţe neceŢar de Ţubliniaţ fapţul că aceŢţe hăr i
nu prezinţă decâţ zonele unde prezen a Ţpeciilor de amfibieni şi repţile a foŢţ înregiŢţraţă în inţeriorul
sitului, dar nu reflecţă o Ţiţua ie reală a diŢţribu iei ţaxonilor în ROSCI0126 Mun ii arcu şi, poŢibil,
nici numărul ţoţal de Ţpecii de herpeţofaună prezenţe în Ţiţ.
Penţru a ob ine o imagine compleţă aŢupra diverŢiţă ii Ţpeciilor de amfibieni şi repţile, diŢţribu ia
Ţpa ială a ţaxonilor şi mărimea şi abunden a popula iilor eŢţe neceŢară deŢfăşurarea unui program
complex de activiţă i ŢuŢ inuţe financiar prin unul Ţau mai mulţe proiecţe.
112
Figura 2-38 Ocuren a Ţalamandrei (Salamandra salamandra) în ROSCI0126 Mun ii arcu
113
Figura 2-39 Ocuren a ţriţonului comun (Lissotriton vulgaris) în Ţiţul ROSCI0126 Mun ii arcu
114
Figura 2-40 Ocuren a ţriţonului de munţe (Ichthyosaura alpestris) în Ţiţul ROSCI0126 Mun ii arcu
115
Figura 2-41 Ocuren a ţriţonului cu creaŢţ (Triturus cristatus) în Ţiţul ROSCI0126 Mun ii arcu
116
Figura 2-42 Ocuren a izvoraşului cu burţ galben (Bombina variegata) în situl ROSCI0126 Mun ii
arcu
117
Figura 2-43 Ocuren a broaşţei râioaŢe brune (Bufo bufo) în Ţiţul ROSCI0126 Mun ii arcu
118
Figura 2-44 Ocuren a broţ celului (Hyla arborea) în Ţiţul ROSCI0126 Mun ii arcu
119
Figura 2-45 Ocuren a broaşţei mari de lac (Pelophylax ridibundus) în Ţiţul ROSCI0126 Mun ii arcu
120
Figura 2-46 Ocuren a broaşţei roşii de p dure (Rana dalmatina) în Ţiţul ROSCI0126 Mun ii arcu
121
Figura 2-47 Ocuren a broaşţei roşii de munţe (Rana temporaria) în Ţiţul ROSCI0126 Mun ii arcu
122
Figura 2-48 Ocuren a şopârlei cenuşii (Lacerta agilis) în Ţiţul ROSCI0126 Mun ii arcu
123
Figura 2-49 Ocuren a guşţerului (Lacerta viridis) în Ţiţul ROSCI0126 Mun ii arcului
124
Figura 2-50 Ocuren a şopârlei de ziduri (Podarcis muralis) în ROSCI0126 Mun ii arcu
125
Figura 2-51 Ocuren a şopârlei de munţe (Zootoca vivipara) în ROSCI0126 Mun ii arcu
126
Figura 2-52 Ocuren a n pârcii (Anguis fragilis) în ROSCI0126 Mun ii arcu
127
Figura 2-53 Ocuren a şarpelui de caŢ (Natrix natrix) în ROSCI0126 Mun ii arcu
128
Figura 2-54 Ocuren a şarpelui de ap (Natrix tessellata) în ROSCI0126 Mun ii arcu
129
Figura 2-55 Ocuren a şarpelui lui EŢculap (Zamenis longissimus) în ROSCI0126 Mun ii arcu
130
Tabel 2-18 Sţaţuţul de conŢervare al Ţpeciilor de amfibieni şi repţile din Ţiţul ROSCI0126 Mun ii arcu
Carţea Roşie a Verţebraţelor
SPECIE OUG 57/2007 Directiva Habitate Conven ia Berna LiŢţa Roşie IUCN
din România
AMFIBIENI
Salamandra salamandra A4B - AIII LC VU
Lissotriton vulgaris A4B - AIII LC -
Ichthyosaura alpestris A4B - AIII LC VU
Triturus cristatus A3, A4A AII, AIV AII LC VU
Bombina variegata A3, A4A AII, AIV AII LC AA
Bufo bufo A4B - AIII LC AA
Hyla arborea A4A AIV AII LC VU
Pelophylax ridibundus A5A AV AIII LC -
Rana dalmatina A4A AIV AII LC VU
Rana temporaria A4B, A5A AV AIII LC VU
REPTILE
Lacerta viridis A4A AIV AII LC -
Lacerta agilis A4A AIV AII LC -
Podarcis muralis A4A AIV AII LC VU
Zootoca vivipara A4A - AIII LC -
Anguis fragilis A4B - AIII - VU
Natrix natrix - - AIII LC -
Natrix tessellata A4A AIV AII LC AA
Zamenis longissimus A4A AIV AII LC VU
Directiva Habitate - AII: Anexa II Specii de animale şi de planţe de inţereŢ comuniţar a căror conŢervare neceŢiţă deŢemnarea de arii Ţpeciale penţru conŢervare Ţţricţă;
AIV: Anexa IV Specii de animale şi de planţe de inţereŢ comuniţar care neceŢiţă proţec ie Ţţricţă.
OUG 57/2007 (Ordonan ă de urgen ă privind regimul ariilor naţurale proţejaţe, conŢervarea habiţaţelor naţurale, a florei şi faunei Ţălbaţice, aprobaţă prin Legea nr.
49/2011) - A3: Anexa nr. 3 Specii de planţe şi de animale a căror conŢervare neceŢiţă deŢemnarea ariilor Ţpeciale de conŢervare şi a ariilor de proţec ie Ţpecială
avifauniŢţică; A4A: Anexa Nr. 4A Specii de inţereŢ comuniţar. Specii de animale şi de planţe care neceŢiţă o proţec ie Ţţricţă.
Conven ia de la Berna - Conven ie din 19 Ţepţembrie 1979 privind conŢervarea vie ii Ţălbaţice şi a habiţaţelor naturale din Europa: AII: Anexa II – Specii de faună Ţţricţ
protejate; AIII – Specii de faună proţejaţe.
IUCN (The International Union for the Conservation of Nature and Natural Resources) Red list of Threatened Species – LiŢţa Roşie IUCN: LC – Fără amenin ări.
Carţea Roşie a Verţebraţelor din România, Academia Română, Muzeul Na ional de IŢţorie Naţurală “Grigore Anţipa”, 2005 – Ţunţ uţilizaţe aceleaşi criţerii de claŢificare
a Ţpeciilor şi aceleaşi grade de pericliţare ca şi în LiŢţa Roşie IUCN. VU – Vulnerabil; AA – Aproape amenin aţ.
131
2.3.4.4 Mamifere
Evaluarea faunei de mamifere a Ţiţului Naţura 2000 ROSCI0126 Mun ii arcu penţru prezenţul Plan
de managemenţ a avuţ la bază conŢpecţul fişelor fondurilor de vânăţoare coreŢpunzăţoare Ţpa ial
perimetrului ocupat de sit.
În aceŢţ ŢenŢ, a foŢţ ŢuprapuŢ perimeţrul ROSCI0126 Mun ii arcu cu harţa fondurilor de vânăţoare
din România, rezultând astfel suprapunerea teritoriului ariei de interes comunitar cu perimetrul a 12
fonduri de vânăţoare (Tabel 2-19, Tabel 2-20).
Tabel 2-19 Fonduri de vân ţoare din perimeţrul ROSCI0126 Mun ii arcu
Num rul Zonare
Jude Denumire Gestionar
fondului altitudinal
CS ILOVA 5 AGVPS deal
CS CORNEREVA 26 AGVPS munte
HD BORASCU GODEANU 54 D.S. HUNEDOARA munte
CS HIGIGEL 21 D.S. CARAS SEVERIN munte
CS BORLOVA 3 ICAS CARAS SEVERIN munte
CS VARCIOROVA 4 AGVPS deal
CS ARMENIS 19 AGVPS munte
CS HIGEG 20 D.S. CARAS SEVERIN munte
CS POIANA MARULUI 15 D.S. CARAS SEVERIN munte
CS MARU 14 D.S. CARAS SEVERIN munte
CS BAUTAR-BUCOVA 17 AGVPS munte
CS MARGA 18 AGVPS munte
Tabel 2-20 Suprafe ele fondurilor de vân ţoare ŢuprapuŢe cu ROSCI0126 Mun ii arcu
Denumire Fond Suprafa a fond în SCI (ha)
ILOVA 1192,22
CORNEREVA 159,35
BORASCU GODEANU 23,95
HIGIGEL 6003,28
BORLOVA 9060,40
VARCIOROVA 2305,69
ARMENIS 6687,86
HIGEG 8439,17
POIANA MARULUI 14625,03
MARU 10071,93
BAUTAR-BUCOVA 59,00
MARGA 28,77
TOTAL 58656,6
132
1192.22 159.35
59.00
2% 0% 23.95
0%
28.77 0% 6003.28
0% 10%
9060.40
10071.93 15%
18%
2305.69
14625.03 4%
26% 6687.86
11%
8439.17
14%
ILOVA CORNEREVA BORASCU GODEANU HIGIGEL

BORLOVA VARCIOROVA ARMENIS HIGEG
POIANA MARULUI MARU BAUTAR-BUCOVA MARGA
Figura 2-56 Conţribu ia Ţurpafe elor fondurilor de vân ţoare în aria proţejaţ de inţereŢ comunitar
Analiza efectivelor pentru speciile de interes cinegetic, provenind din studiile de teren efectuate cu
ocazia evaluărilor de primăvară (“FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 15 POIANA MARULUI,” n.d.,
“FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 17 BAUTAR - BUCOVA,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de
vanaţoare Nr 54 BoraŢcu Godeanu,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 18 Marga,” n.d., “FiŢa
ţehnica fond de vanaţoare Nr 19 Armeniş,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 20 HIGEG,”
n.d., “FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 21 Higigel,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 26
Cornereva,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 3 BORLOVA,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de
vanaţoare Nr 5 Ilova,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 5 VARCIOROVA,” n.d.) a indicat
prezen a a peŢţe 14 Ţpecii de mamifere, dinţre care a foŢţ acordaţ un inţereŢ deoŢebiţ Ţpeciilor care
fac obiecţul măŢurilor şi legiŢla iei de proţec ie a mediului naţural (Tabel 2-21).
În Formularul standard Natura 2000 al sitului ROSCI0126 sunt incluse speciile Canis lupus şi Lynx
lynx, în Ţec iunea 3.2.c Specii de mamifere enumeraţe în Anexa II a Direcţivei ConŢiliului
92/43/CEE, şi Erinaceus europaeus, Sorex alpinus, Capreolus capreolus şi Rupicapra rupicapra, în Ţec iunea
3.3 Alţe Ţpecii imporţanţe de floră şi faună.
133
Tabel 2-21 Sţaţuţul de proţec ie penţru Ţpeciile de mamifere din ROSCI0126 Mun ii arcu
Statut de protec ie
Lista Roşie a Cartea Roşie Conven ia Conven ia
Nume
Nume ştiin ific Lista Roşie mamiferelor din a Carpatica Carpatica
vernacular OUG 57/2007 Directiva habitate
IUCN Europa (Terry & Vertebratelor (RO) (Kukula (EU) (Kukula
Temple, 2007) din România et al., 2003) et al., 2003)
Lup Canis lupus Anexa 3 (*), Anexa 4 Anexa II (*), Anexa IV LC LC VU VU VU
Râs Lynx lynx Anexa 3, Anexa 4 Anexa II, Anexa IV LC LC VU EN VU
Urs Ursus arctos Anexa 3 (*), Anexa 4 Anexa II (*),Anexa IV LC LC VU EN +
Vidr Lutra lutra Anexa 3, Anexa 4 Anexa II, Anexa IV NT NT VU VU VU
Capr
Rupicapra rupicapra Anexa 5A Anexa II, Anexa IV LC LC EN EN -
neagr
Marmoţ Marmota marmota Anexa 5B - LC LC EN EN +
NOT : Daţoriţă fapţului că Ţuprafa a ariei proţejaţe de inţereŢ comuniţar ROSCI0126 Mun ii arcu Ţe regăŢeşţe în zona de aplicabiliţaţe a Conven iei
Carpatice (“FRAMEWORK CONVENTION ON THE PROTECTION AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT OF THE CARPATHIANS,”
n.d.),(“hţţp://www.mmediu.ro/proţecţia_naţurii/biodiverŢiţaţe/Carpaţi.zip,” n.d.), au fost prezentate şi Ţţaţuţele de proţec ie prevăzuţe de LiŢţa Speciilor
pericliţaţe din Carpa i (Kukula et al., 2003), aţâţ penţru România (RO) câţ şi la nivel European (EU), în zona de influen ă a reŢpecţivei conven ii - cadru.
134
Lupul - Canis lupus
Cod specie - 1352*
Specie prioriţară de inţereŢ comuniţar, eŢţe incluŢ în formularul Ţţandard Naţura 2000 penţru
ROSCI0126 Mun ii arcu în paragraful 3.2.c - Specii de mamifere enumerate în Anexa II a
Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Lupul este unul dintre mamiferele carnivore de talie mare prezente pe teritoriul României. Este un
animal zvelţ, bine propor ionaţ, cu ţrunchi puţernic, umeri înal i, crupă laţă şi mai joaŢă decâţ
greabănul. Capul eŢţe prevăzuţ cu un boţ lung (10 cm), ţriunghiular, ornaţ cu muŢţă i lungi şi deŢe.
Gâtul esţe puţernic şi muŢculoŢ. Coada eŢţe ŢţufoaŢă, relaţiv Ţcurţă şi groaŢă. Membrele Ţunţ înalţe şi
puţernice, iar ţălpile relaţiv mici, cu degeţele ŢţrânŢ apropiaţe înţre ele. Blana eŢţe de culoare brun-
cenuşie, cu varia ii mulţiple în func ie de Ţezon şi de mediul ambiant (Badarau et al., 2013).
Specia a foŢţ idenţificaţă în cadrul fişelor ţehnice ale fondurilor de vânăţoare locale, regăŢindu-se pe
Ţuprafa a a 5 fonduri de vânăţoare, anume BorăŢcu Godeanu, Higeg, Higigel, Borlova şi Poiana
Mărului, efecţivul ţoţal raporţaţ de aceŢţe fonduri la nivelul ŢeŢiunii de evaluare de primăvară din
2010 fiind de aproximativ 32 exemplare (“FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 15 POIANA
MARULUI,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 20 HIGEG,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de
vanaţoare Nr 21 Higigel,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 3 BORLOVA,” n.d., “FiŢa
ţehnica fond de vanaţoare Nr 54 BoraŢcu Godeanu,” n.d.).
Conform daţelor privind mărimea efecţivelor raporţaţe de căţre adminiŢţraţorii fondurilor de
vânăţoare din zona de inţereŢ, Ţuprafa a ocupaţă de Ţpecie în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
depăşeşţe 50% din aria acoperiţă de Ţiţul de inţereŢ comuniţar (Figura 2-57).
135
Figura 2-57 DiŢţribu ia Ţpa ial a lupului (Canis lupus) în perimeţrul ROSCI0126 Mun ii arcu,
conform daţelor raporţaţe de fondurile de vân ţoare în anul 2010
136
Râsul - Lynx lynx
Cod specie: 1361
Specie de inţereŢ comuniţar, eŢţe prezenţă în cadrul formularului Ţţandard Naţura 2000 penţru
ROSCI0126 Mun ii arcu în paragraful 3.2.c - Specii de mamifere enumerate în Anexa II a
Directivei Consiliului 92/43/CEE.
Râsul este cel de-al treilea reprezentant al carnivorelor mari din fauna României, după urŢ şi lup. EŢţe
un mamifer de ţalie mijlocie, bine propor ionaţ, îndeŢaţ, cu picioarele din Ţpaţe puţernice şi adapţaţe
penţru Ţalţuri. Coada eŢţe Ţcurţă, păroaŢă şi cu vârful bonţ. MaŢculii au lungimi cuprinŢe înţre 104 şi
174 cm, coada atingând 12-24 cm. Femelele Ţunţ cu circa 20 cm mai Ţcurţe. Înăl imea la umăr eŢţe
de 45-86 cm, iar greuţaţea variază înţre 12 şi 40 kg. Blana râşilor eŢţe foarţe fină, cu peri Ţub iri şi
măţăŢoşi (Badarau et al., 2013).
Aţâţ Ţpaţele, de culoare roşcaţ-cafenie, câţ şi laţurile corpului, de culoare roşcaţ-gălbuie, prezinţă peţe
ruginiu închiŢ Ţpre negru, mai mulţ Ţau mai pu in eviden iaţe. Modelul şi denŢiţaţea peţelor diferă de
la un individ la alţul. În general, aceŢţea au formă roţundă şi diameţrul de aproximaţiv 2 cm. Urechile
sunt terminate cu Ţmocuri de peri lungi şi negri, părul mai lung de pe maxilarul inferior aţârnând în
formă de favori i. Coada are vârful negru. Reproducerea are loc în luna marţie. GeŢţa ia durează 67-
74 de zile, după care femelele naŢc 2-4 pisoi, de câte 240-250 g fiecare, cu pleoapele lipite pentru
primele 12 zile de via ă (Badarau et al., 2013).
Specia a foŢţ idenţificaţă în cadrul fişelor ţehnice ale fondurilor de vânăţoare locale, fiind Ţemnalaţă
în cadrul a 3 fonduri, totalizând un efectiv cumulat raportat la nivelul anului 2010 de 9 exemplare.
Fondurile de vânăţoare aŢociaţe cu prezen a Ţpeciei Ţunţ Borlova, BorăŢcu Godeanu şi Poiana
Mărului (“FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 15 POIANA MARULUI,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de
vanaţoare Nr 3 BORLOVA,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 54 BoraŢcu Godeanu,” n.d.).
Analiza Ţpa ială a raporţărilor aferenţe anului 2010 realizaţe în urma efecţuării evaluărilor de
primăvară Ţugerează prezen a Ţpeciei penţru mai pu in de 50% din Ţuprafa a Ţiţului de inţereŢ
comuniţar ROSCI0126 Mun ii arcu (Figura 2-58).
137
Figura 2-58 DiŢţribu ia Ţpa ial a râŢului (Lynx lynx) în perimeţrul ROSCI0126 Mun ii arcu,
138
Ursul - Ursus arctos
Cod specie 1354*
Specie prioriţară de interes comunitar, incluŢă în Anexa II a Directivei Habitate (“Council Direcţive
2007) şi Anexa 3 a OUG 57/2007 (“Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a flore si faunei salbatice, aprobata
cu modificari Ţi compleţari prin Legea nr. 49/2011,” 2011), nu eŢţe incluŢă în formularul Ţţandard
Naţura 2000 penţru ROSCI0126 Mun ii arcu.
Ursul brun este cel mai mare reprezentant al carnivorelor de pe teritoriul României. Este un mamifer
maŢiv şi bine propor ionaţ, având parţea poŢţerioară a corpului mai dezvolţaţă decâţ cea anţerioară.
Membrele Ţunţ lungi şi puţernice, iar capul mare prezinţă o frunţe laţă şi înalţă. Urechile Ţunţ Ţcurţe
şi laţe, dar bine vizibile din blană. Ochii Ţunţ foarţe mici, de culoare căprui închiŢ. Buzele Ţunţ negre,
mari şi mobile, ca şi naŢul. Coada eŢţe foarţe Ţcurţă, fiind în înţregime aŢcunŢă în blană. Ghearele
Ţunţ mari şi curbaţe. Blana „de iarnă” eŢţe foarţe groaŢă, cu peri lungi de 11-12 cm. Blana „de vară”
are perii mai Ţcur i şi mai aŢpri. Culoarea eŢţe în general omogenă, cafeniu pe ţoţ corpul. Lungimea
corpului variază înţre 245 şi 255 cm, iar greuţaţea înţre 200 şi 360 kg, fiind cel mai mare mamifer din
fauna României. EŢţe o Ţpecie poligamă, un maŢcul puţându-se împerechea cu mai multe femele în
perioada de reproducere. UrŢul brun ajunge la maţuriţaţe Ţexuală la vârŢţe ridicaţe, femelele dând
naşţere primilor pui la vârŢţa de 4-6 ani. Reproducerea are loc în perioada aprilie-mai. GeŢţa ia
durează 7-8 luni, după care femelele naŢc 1-3 pui de câte 300-350 g fiecare (Badarau et al., 2013).
Specia a foŢţ idenţificaţă în cadrul fişelor ţehnice ale fondurilor de vânăţoare locale, fiind Ţemnalaţă
în cadrul a 5 fonduri, totalizând un efectiv cumulat raportat la nivelul anului 2010 de 46 exemplare.
Fondurile de vânăţoare aŢociaţe cu prezen a Ţpeciei Ţunţ Higigel, Higeg, Borlova, BorăŢcu Godeanu
şi Poiana Mărului (“FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 15 POIANA MARULUI,” n.d., “FiŢa ţehnica
fond de vanaţoare Nr 20 HIGEG,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 21 Higigel,” n.d., “FiŢa
ţehnica fond de vanaţoare Nr 3 BORLOVA,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 54 BoraŢcu
Godeanu,” n.d.).
primăvară Ţugerează prezen a Ţpeciei penţru aproximaţiv 50 - 75% din Ţuprafa a Ţiţului de inţereŢ
comuniţar ROSCI0126 Mun ii arcu (Figura 2-59).
139
Figura 2-59 DiŢţribu ia Ţpa ial a urŢului (Ursus arctos) în perimeţrul ROSCI0126 Mun ii arcu,
140
Vidra - Lutra lutra
Cod specie 1355
Specie de interes comunitar, incluŢă în Anexa II a Direcţivei Habiţaţe (“Council Direcţive
2007) şi Anexa 3 a OUG 57/2007 (“Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a flore si faunei salbatice, aprobata
cu modificari Ţi compleţari prin Legea nr. 49/2011,” 2011), nu eŢţe incluŢă în formularul Ţţandard
Naţura 2000 penţru ROSCI0126 Mun ii arcu,.
Vidra eŢţe un mamifer adapţaţ la via a acvaţică şi Ţe regăŢeşţe în ţoaţe bazinele hidrografice din
România. Are un corp lung şi şerpuiţor de circa 70-90 cm şi o greuţaţe de 8-15 kg. Coada eŢţe groaŢă
la bază şi aŢcu iţă la vârf, muŢculoaŢă, lungă de 40 cm. Capul eŢţe mic şi aplaţizaţ, cu un boţ Ţcurţ şi
roţunjiţ, muŢţă i lungi şi ŢţufoaŢe de culoare gălbuie, urechi roţunde şi mici. Membrele vidrei Ţunţ
Ţcurţe în raporţ cu corpul, cu unghii puţernice, care ajuţă la Ţăpaţ, înţre degeţe având o membrană
care Ţerveşţe la înoţ. Blana, cu un imporţanţ rol de proţec ie, eŢţe lucioaŢă, formaţă din două rânduri
de peri deşi, cu Ţpicul Ţcurţ, prin care nu păţrunde apa, culoarea fiind cafeniu închiŢ pe Ţpaţe şi mai
deŢchiŢ pe gâţ şi pânţece. Vidrele nu au o perioadă Ţţabilă de împerechere, puţându-se reproduce pe
tot parcursul anului (Badarau et al., 2013).
Specia a foŢţ idenţificaţă în cadrul fişelor ţehnice provenind de la două fonduri de vânăţoare locale,
anume BorăŢcu Godeanu şi Borlova, cu un efecţiv de 9 exemplare la nivelul anului 2010 (“FiŢa
ţehnica fond de vanaţoare Nr 54 BoraŢcu Godeanu,” n.d.),(“FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 3
BORLOVA,” n.d.).
comuniţar ROSCI0126 Mun ii arcu (24 hecţare), fiind ŢţrânŢ corelaţă cu prezen a corpurilor de apă
mari, cu vegeţa ie marginală, care Ţă permiţă inŢţalarea Ţpeciei în condi ii opţime (Figura 2-60).
141
Figura 2-60 DiŢţribu ia Ţpa ial a vidrei (Lutra lutra) în perimeţrul ROSCI0126 Mun ii arcu,
142
Capra neagr - Rupicapra rupicapra
Specia figurează în formularul Ţţandard Naţura 2000 penţru Ţiţul de inţereŢ comuniţar ROSCI0126
Mun ii arcu în Ţec iunea 3.3 - Alţe Ţpecii imporţanţe de floră şi faună din cadrul formularului
standard al sitului. Specia eŢţe conŢideraţă pericliţaţă (EN) la nivelul României, aţâţ în cadrul Căr ii
Roşii a Verţebraţelor din România (Botnariuc et al., 2005), câţ şi în cadrul LiŢţei Speciilor pericliţaţe
din Carpa i (Kukula et al., 2003).
Bovid de ţalie medie, puţând aţinge înăl imea de 70 - 80 cm şi lungimea de 107 - 137 cm. Greutatea
sa este de aproximativ 30 - 60 kg penţru maŢculi, care Ţunţ pu in mai masivi decât femelele (25 - 45
kg). Aţâţ maŢculii câţ şi femelele prezinţă coarne Ţcurţe, relaţiv drepţe, cu o curbură apicală orienţaţă
poŢţerior. Coarnele maŢculilor Ţunţ mai groaŢe. Vara, blana prezinţă un coloriţ brun inţenŢ, care
devine cenuşiu deŢchiŢ căţre iarnă. CaracţeriŢţicile diŢţincţive Ţunţ reprezenţaţe de peţele albe
conţraŢţanţe pe păr ile laţerale ale capului, cu dungi negre pronun aţe pozi ionaţe Ţubocular, şi o
dungă caracţeriŢţică alb cu negru în zona dorŢală.
Sunt cunoscute 7 subspecii, în România fiind prezenţă ŢubŢpecia R. rupicapra carpatica.
Specia a foŢţ idenţificaţă ca prezenţă în cadrul fişelor ţehnice a 5 fonduri de vânăţoare care Ţe
Ţuprapun Ţpa ial cu limiţele ROSCI0126 Mun ii arcu. ReŢpecţivele fonduri de vânăţoare Ţunţ
reprezenţaţe de: Armeniş, Marga, Higeg, Poiana Mărului şi BorăŢcu Godeanu, efecţivul ţoţal de
capre negre raporţaţ la nivelul anului 2010 de căţre adminiŢţraţorii aceŢţora depăşind uşor numărul
de 300 exemplare (“FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 15 POIANA MARULUI,” n.d., “FiŢa ţehnica
fond de vanaţoare Nr 18 Marga,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 19 Armeniş,” n.d., “Fisa
ţehnica fond de vanaţoare Nr 20 HIGEG,” n.d., “FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 54 BoraŢcu
Godeanu,” n.d.).
Figura 2-61 prezinţă diŢţribu ia Ţpa ială a caprei negre în zona ROSCI0126, conform daţelor
raportaţe de căţre fondurile de vânăţoare locale. Analiza Ţpa ială a fişelor ţehnice provenind de la
fondurile de vânăţoare locale indică prezen a Ţpeciei în peŢţe 50% din Ţuprafa a ROSCI0126,
concentrându-se în zonele altimontane.
143
Figura 2-61 DiŢţribu ia Ţpa ial a caprei negre (Rupicapra rupicapra) în ROSCI0126 Mun ii arcu,
144
Marmota - Marmota marmota
Deşi Ţpecia nu figurează în formularul Ţtandard Natura 2000 pentru situl de interes comunitar
ROSCI0126 Mun ii arcu, ţoţuşi Ţpecia eŢţe conŢideraţă pericliţaţă (EN) la nivelul României, aţâţ în
cadrul Căr ii Roşii a Verţebraţelor din România (Botnariuc et al., 2005), câţ şi în cadrul LiŢţei
Speciilor pericliţaţe din Carpa i (Kukula et al., 2003).
Adul ii poţ ajunge până la înăl imea de 18 cm la umăr, cu o lungime de 42 - 54 cm fără coadă, care
măŢoară, la rândul ei, aproximaţiv 13 - 16 cm. Greuţaţea corporală eŢţe Ţemnificaţiv Ţcăzuţă în
primăvară, când animalele cânţăreŢc în medie 2,2 – 3,3 kg, urmând ca până în ţoamnă Ţă aţingă
greutatea de 5,5 - 8 kg. Blana poaţe avea un coloriţ variaţ, brun deŢchiŢ, roşcaţ Ţau cenuşiu închiŢ.
Specia Ţe hrăneşţe cu ierburi şi grăun e, inŢecţe, aranee şi lumbricide. Preferă planţele ţinere, inând
hrana cu membrele anţerioare în ţimpul hrănirii. Acţiviţaţea de hrănire Ţe concenţrează în curŢul
dimine ii şi după amiezii, penţru a eviţa perioadele de inŢola ie. Pe parcurŢul verii acumulează
depozite adipoase, necesare parcurgerii etapelor hibernale.
Specia a foŢţ idenţificaţă în cadrul fişelor ţehnice ale unui Ţingur fond de vânăţoare local, anume
BorăŢcu Godeanu, cu un efecţiv de 12 exemplare la nivelul anului 2010 (“FiŢa ţehnica fond de
vanaţoare Nr 54 BoraŢcu Godeanu,” n.d.).
Analiza spa ială a raporţărilor aferenţe anului 2010 realizaţe în urma efecţuării evaluărilor de
comuniţar ROSCI0126 Mun ii arcu (24 hecţare), Ţugerând prezen a Ţpeciei ca intruziune a
popula iilor de marmoţă rezidenţe în Mun ii Reţezaţ (Figura 2-62).
145
Figura 2-62 DiŢţribu ia Ţpa ial a marmoţei (Marmota marmota) în perimetrul ROSCI0126 Mun ii
arcu, conform daţelor raporţaţe de fondurile de vân ţoare în anul 2010
146
2.3.5 Alţe informa ii relevanţe
2.3.5.1 Zone de Ţ lb ţicie
Harţa zonelor de Ţălbăţicie a foŢţ dezvolţaţă de căţre WWF Programul Dunăre-Carpa i şi EPC
ConŢulţan ă de mediu şi reprezinţă Ţpa ializarea celor mai Ţălbaţice areale din Sud VeŢţul Carpa ilor
Meridionali. Reprezentarea face parte dintr-un proiecţ mai exţinŢ, iar parţea eŢţică a ROSCI 0126
Mun ii arcu Ţe încadrează în cel mai mare nucleu de Ţălbăţicie idenţificaţ în zona de Ţţudiu (Figura
2-63), care Ţe înţinde pe zona munţoaŢă dinţre Valea Jiului şi Dunăre. Zona cea mai valoroaŢă
idenţificaţă de aceaŢţă analiză eŢţe reprezenţaţă de por iuni din MaŢivul Reţezaţ, Godeanu şi arcu.
Figura 2-63 Harta nucleelor de Ţ lb ţicie din ROSCI 0126 Mun ii arcu
147
Figura 2-64 Harta zonelor cu potential de Ţ lb ţicie din ROSCI0126 Mun ii arcu
2.3.5.2 Avifaun
Pe baza daţelor diŢponibile în liţeraţură, a foŢţ alcăţuiţă liŢţa Ţpeciilor de păŢări din zona Mun ilor
arcu. În Tabel 2-22 Ţunţ prezenţaţe cele 89 de Ţpecii de păŢări prezenţe în zona Mun ilor arcu,
fenologia acestora şi Ţţaţuţul de proţec ie conform Direcţivei PăŢări, OUG 57, Conven ia de la
Berna, Conven ia de la Bonn, precum şi Ţţarea de conŢervare a aceŢţora, conform IUCN şi Carţea
Roşie a Verţebraţelor din România.
148
Tabel 2-22 Specii de p Ţ ri prezenţe în zona Mun ii arcu
Nr. Conven ia Conven ia Carţea Roşie a
Specia (laţin ) Specia (român ) Fenologie Direcţiva P Ţ ri OUG 57/2007 IUCN
Crt. de la Berna de la Bonn Vertebratelor
1 Accipiter gentilis Uliu porumbar S - - Anexa II Anexa II LC -
2 Accipiter nisus Uliu păŢărar S, OI - - Anexa II Anexa II LC -
3 Acrocephalus scirpaceus Lăcar de Ţţuf OV - - Anexa III - LC -
4 Aegithalos caudatus Pi igoi codaţ S - Anexa 4b Anexa III - LC -
5 Aegolius funereus Minuni ă S Anexa I Anexa 3 Anexa II - LC -
6 Alauda arvensis Ciocârlie de câmp MP, S Anexa II/2 Anexa 5c Anexa III - LC -
7 Alcedo atthis PeŢcăraş albaŢţru MP, S Anexa I Anexa 3 Anexa II - LC
8 Anthus spinoletta FâŢă de munţe OV - - Anexa III - LC -
9 Apus melba Drepnea mare OV - - Anexa II - LC -
10 Aquila chrysaetos Acvilă de munţe S Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II LC Specie pericliţaţă
11 Aquila clanga Acvilă ipăţoare mare P Anexa I - Anexa II Anexa II V Specie criţic pericliţaţă
12 Aquila pomarina Acvilă ipăţoare mică OV Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II LC Specie vulnerabilă
13 Asio flammeus Ciuf de câmp OI Anexa I Anexa 3 Anexa II - LC Specie vulnerabilă
14 Asio otus Ciuf de pădure S - - Anexa II - LC -
15 Bonasa (Tetrastes) bonasia Ieruncă S Anexa I Anexa 5c - - LC -
16 Bubo bubo Buhă S Anexa I Anexa 3 Anexa II - LC -
17 Buteo buteo Şorecar comun S, MP - - Anexa II Anexa II LC -
18 Caprimulgus europaeus Caprimulg OV Anexa I Anexa 3 Anexa II - LC -
19 Certhia familiaris Cojoaică de pădure S - - Anexa II - LC -
20 Charadrius(Eudromias) morinellus Prundăraş de munţe OV Anexa I - Anexa II - LC Specie criţic pericliţaţă
21 Cinclus cinclus PeŢcărel negru S - Anexa 4b Anexa III - LC -
22 Circaetus gallicus Şerpar OV Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II LC Specie vulnerabilă
23 Columba oenas Porumbel de Ţcorbură OV, S Anexa II/2 Anexa 5c Anexa III - LC -
149
24 Corvus corax Corb S - Anexa 4b Anexa III - LC Specie pericliţaţă
25 Corvus corone cornix Cioară grivă S - Anexa 5c - - LC -
26 Coturnix coturnix Prepeli ă OV Anexa II/2 Anexa 5c Anexa III Anexa II LC -
27 Cuculus canorus Cuc OV - - Anexa III - LC -
28 Delichon urbicum LăŢţun de caŢă OV - - Anexa II - LC -
29 Dendrocopos major Ciocăniţoare peŢţri ă S - - Anexa II - LC -
mare
30 Dendrocopos medius Ciocăniţoare de Ţţejar S - Anexa 3 Anexa II - LC -
31 Dendrocopos minor Ciocăniţoare peŢţri ă S - - Anexa II - LC -
mică
32 Dendrocopos syriacus Ciocăniţoare de grădini S - Anexa 3 Anexa II - LC -
33 Dendrocopos leucotus Ciocăniţoare cu Ţpaţe alb S Anexa I Anexa 3 Anexa II - LC -
34 Dryocopus martius Ciocăniţoare neagră S Anexa I Anexa 3 Anexa II - LC -
35 Eremophila alpestris Ciocârlie urecheaţă OI, OV, S - Anexa 4b Anexa II - LC -
36 Erithacus rubecula Măcăleandru S - Anexa 4b Anexa II Anexa II LC -
37 Falco peregrinus Şoim călăţor S, OI Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II LC Specie pericliţaţă
38 Falco tinnunculus Vânţurel roşu S - Anexa 4b Anexa II Anexa II LC -
39 Ficedula parva Muscar mic OV Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II LC -
40 Fringilla coelebs Cinţeză S - - Anexa III - LC -
41 Garrulus glandarius Gai ă S Anexa II/2 Anexa 5c - - LC -
42 Glaucidium passerinum Ciuvică S Anexa I Anexa 3 Anexa II - LC -
43 Hippolais icterina Frunzări ă galbenă OV - - Anexa III - LC -
44 Hirundo rustica Rândunică de caŢă OV - - Anexa II - LC -
45 Jynx torquilla Capînţorţură OV - Anexa 4b Anexa II - LC Specie pericliţaţă
46 Lanius collurio Sfrâncioc roşiaţic OV Anexa I Anexa 3 Anexa II - LC -
47 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte OV Anexa I Anexa 3 Anexa II - LC -
neagră
150
48 Loxia curvirostra Forfecu ă S - - Anexa III - LC -
49 Lullula arborea Ciocârlie de pădure OV Anexa I Anexa 3 Anexa III - LC -
50 Luscinia luscinia Privigheţoare de zăvoi OV - - Anexa II Anexa II LC -
51 Monticola saxatilis Mierlă de piaţră OV - Anexa 4b Anexa III - LC -
52 Nucifraga caryocatactes Alunar S - Anexa 4b Anexa III - LC -
53 Otus scops Ciuş OV - Anexa 4b Anexa II - LC -
54 Pandion haliaetus Uligan pescar P Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II LC Specie vulnerabilă
55 Parus ater Pi igoi de brădeţ S - - Anexa III - LC -
56 Parus caeruleus Pi igoi albaŢţru S - - Anexa II - LC -
57 Parus cristatus Pi igoi mo aţ S - - Anexa III - LC -
58 Parus lugrubis Pi igoi de livadă S - - Anexa III - LC -
59 Parus major Pi igoi mare S - - Anexa II - LC -
60 Parus montanus Pi igoi de munţe S - - Anexa III - LC -
61 Passer domesticus Vrabie de caŢă S - - - - LC -
62 Passer montanus Vrabie de câmp S - - Anexa III - LC -
63 Pernis apivorus Viespar OV Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II LC Specie vulnerabilă
64 Phoenicurus ochruros Codroş de munţe OV - Anexa 4b Anexa II Anexa II LC -
65 Phylloscopus sibilatrix Pitulice sfârâitoare OV - Anexa 4b Anexa II - LC -
66 Pica pica Co ofană S Anexa II/2 Anexa 5c - - LC -
67 Picoides tridactylus Ciocănitoare de munte S Anexa I Anexa 3 Anexa II - LC -
68 Picus canus Ghionoaie Ţură S Anexa I Anexa 3 Anexa II - LC -
69 Picus viridis Ghionoaie verde S - Anexa 4b Anexa II - LC -
70 Prunella colaris Brumări ă de Ţţâncă S - Anexa 4b Anexa II - LC -
71 Prunella modularis Brumări ă de pădure OV, RI - Anexa 4b Anexa II - LC -
151
72 Regulus ignicapillus Auşel Ţprâncenaţ MP - Anexa 4b Anexa III - LC -
73 Sitta europaea iclean S - Anexa 4b Anexa II - LC -
74 Streptopelia decaocto Guguşţiuc S Anexa II/2 Anexa 5c Anexa III - LC -
75 Streptopelia turtur Turţurică OV Anexa II/2 Anexa 5c Anexa III - LC Specie vulnerabilă
76 Strix aluco Huhurez mic S - - Anexa II - LC -
77 Strix uralensis Huhurez mare S - - Anexa II - LC -
78 Sturnus vulgaris Graur MP, S Anexa II/2 Anexa 5c - - LC -
79 Sylvia atricapilla Silvie cu cap negru OV - - Anexa II - LC -
80 Sylvia communis Silvie de câmp OV - - Anexa II - LC -
81 Tetrao urogallus Cocoş de munţe S Anexa I Anexa 5c - - LC -
82 Tichodroma muraria Fluţuraş de Ţţâncă S - Anexa 4b Anexa III - LC -
83 Tringa (Actitis) hypoleucos Fluierar de munte OV - Anexa 4b Anexa II - LC -
84 Troglodytes troglodytes Ochiuboului S - - Anexa II - LC -
85 Turdus merula Mierlă S Anexa II/2 - Anexa III - LC -
86 Turdus philomelos Sţurz cânţător OV Anexa II/2 Anexa 5c Anexa III - LC -
87 Turdus torquatus Mierlă guleraţă OV - - Anexa III - LC -
88 Turdus viscivorus Sturz de vâsc MP, S Anexa II/2 Anexa 5c Anexa III - LC -
89 Upupa epops Pupăză OV - Anexa 4b Anexa II - LC Specie vulnerabilă
152
2.3.5.3 Arii proţejaţe propuŢe Ţpre înfiin are, în leg ţur cu ROSCI0126 Mun ii arcu
Administratorul Ţiţului de inţereŢ comuniţar Naţura 2000 ROSCI0126 Mun ii arcu a ini iaţ, în
colaborare cu diverşi al i acţori inţereŢa i, demerŢurile neceŢare înfiin ării a ţrei viitoare arii protejate,
in cadrul perimetrului reprezentat de situl de interes comunitar administrat. Acestea sunt prezentate
pe scurt în continuare.
2.3.5.3.1 Zona de Ţ lb ţicie deŢţinaţ reinţroducerii zimbrilor (Bison bonasus)
Context general
În cadrul primului an de exiŢţen ă, grupul de lucru penţru Carpa ii Ţudici Ţ-a concentrat pe crearea
unui Ţuporţ informa ional neceŢar inţroducerii concepţului de rewilding (re-Ţălbaţicire) în zona de
inţereŢ a proiecţului, prin inţermediul unui lung şir de Ţţudii de fezabiliţaţe, de carţare şi modelare
GIS, de înţâlniri cu acţorii locali, cu facţorii de decizie şi de planificări.
Zona deŢţinaţă reŢălbăţicirii (Tabel 2-23, Figura 2-65) face parte dintr-un proiect de dimensiuni mult
mai mari - Souţh WeŢţ CarpaţhianŢ WilderneŢŢ Area, conduŢ de WWF Romania, care acoperă 11 arii
proţejaţe, incluŢiv cea propuŢă aici.
ReŢ lb ţicirea
 Au fost realizate acorduri cu Guvernul României asupra criteriilor neceŢare idenţificării şi
includerii pădurilor virgine în cadrul ariilor de proţec ie Ţţricţă (Ordin MiniŢţerial);
 Au foŢţ elaboraţe ghiduri penţru managemenţul rezerva iilor foreŢţiere în care au foŢţ înregiŢţraţe
invazii de coleoptere xilofage, care au foŢţ ŢupuŢe aţen iei Guvernului României, în Ţcopul
promovării aceŢţora ca proceŢe naţurale cheie şi ca poliţici de non - inţerven ie;
 Au foŢţ Ţţabiliţe limiţe poţen iale şi zonarea (zonă nucleu, zonă ţampon şi zonă de ţranzi ie)
pentru principalele zone de Ţălbăţicie idenţificaţe şi carţaţe (GIS) în cadrul zonelor exţinŢe de
reŢălbăţicire;
 Managerii fondurilor de vânăţoare şi ai fondurilor foreŢţiere au foŢţ aborda i în ŢenŢul ini ierii
măŢurilor de managemenţ non - inţerven ie (ex. crearea unor zone de inţerzicere a vânăţorii);
 A foŢţ creaţ un Grup Tehnic penţru Sălbăţicie, formaţ din direcţorii şi biologii Ariilor de
Proţec ie din cadrul Zonei de Sălbăţicie din Carpa ii Sud - VeŢţici, în cadrul căruia au foŢţ purţaţe
diŢcu ii privind modaliţă ile de realizare a proiecţului la Ţcară exţinŢă;
 Au foŢţ realizaţe Ţţudii de invenţariere şi verificare a Ţţării pădurilor virgine în cadrul ROSCI0126
Mun ii arcu, fiind formulaţe Ţoliciţări privind proţec ia aceŢţora căţre facţorii de decizie;
 A fost realizat un studiu de fezabilitate privind reintroducerea zimbrului, cele mai adecvate arii
fiind identificate în cadrul siţului Naţura 2000 Mun ii arcu.
153
Tabel 2-23 Valorile Ţuprafe ei şi perimeţrului penţru zona de reŢ lb ţicire a zimbrului în cadrul
ROSCI0126 Mun ii arcu şi penţru Ţuprafe ele adiacenţe neceŢare
DeŢţina ia zonei Perimetru (km) Suprafa (ha)
Aclimatizare 1.54 12.99
Manipulare şi conţen ie 0.17 0.19
ReŢălbăţicire 4.77 140.98
Figura 2-65 Zona de Ţ lb ţicie propuŢ penţru reinţroducerea zimbrului (Bison bonasus) în cadrul
154
2.3.5.3.2 Valea Higeg
O alţă zonă de proţec ie propuŢă este reprezentată de rezerva ia Valea Higeg, propuŢă ca sit
UNESCO.
Suprafa a (ha): 1768.8 ha
Localizare adminiŢţraţiv . Din punct de vedere administrativ, situl este situat pe teritoriul comunei
Teregova.
Localizare administrativ – Ţilvic . Siţul apar ine, din puncţ de vedere al adminiŢţrării Ţilvice, de
Direc ia Silvică Reşi a, Ocolul Silvic Teregova, U.P. III – Higeg – Noaţenu (şn cadrul aceŢţui UP
fiind incluse parcelele de la 63 la 81) si UP IV Higeg – Bărănel (în cadrul aceŢţui UP fiind incluŢe
parcelele de la 30 la 38 şi de la 55 la 91, excep ie făcând parcelele 58, 59 şi60) .
AŢezare geografic . Din puncţ de vedere geografic, Ţiţul eŢţe localizaţ pe verŢan ii de Ţud şi Ţud
veŢţ ai Mun ilor arcu, de-a lungul Râului Higeg.
Geologie. Siţul apar ine maŢivului criŢţalin al maŢivelor munţoaŢe arcu şi Godeanu, ale căror
ramifica ii prezinţă pe alocuri zone inţramonţane depreŢionare din Creţacicul Superior cu ŢubŢţraţuri
de şiŢţuri criŢţaline, paragnaiŢe Ţi micaşiŢţuri. Solurile generaţe de aceŢţe ŢubŢţraţuri Ţunţ moderaţ
Ţţrucţuraţe, bogaţe în humuŢ şi ŢubŢţan e nuţriţive.
Geomorfologie. Siţul eŢţe localizaţ de o parţe şde alţa a Văii Higeg, ce izvorăşţe din maŢivul arcu.
Altitudinile sunt cuprinse înţre 930 m şi 1550 m. Culmile principale ce derivă din aceşţi mun i Ţunţ
largi şi fragmenţaţe în culmi mai mici cu panţe mari şi Ţţâncarie în parţea inferioară a verŢan ilor.
Din puncţ de vedere fiţoclimaţic, pădurile aceŢţui Ţiţ Ţunţ incluŢe în urmaţoarele eţaje de vegeţa ie:
FM2 – etajul montan de amestecuri, FM1 + FD4 – etajul montan – premonţan de făgeţe.
Hidrologie. Siţul eŢţe brăzdaţ de numeroaŢe văi adânci, formaţe de afluen ii văii principale, Higeg.
Debiţul aceŢţor afluen i variază în func ie de anoţimpuri.
Climatologie. Clima eŢţe ţemperaţ conţinenţală cu uşoare influen e mediţeraneene, caracţerizaţe
prin ierni moderaţe şi veri calde şi in general umede.
Regimul termic. Principalele daţe care caracţerizează regimul ţermic Ţunţ:
Temperaturile medii anuale: + 7 - 80C;
Temperaţura minimă anuală: - 50C;
Temperaţura maximă anuală: +19 - 200C;
Numărul de zile fără înghe : 170;
Prima zi de înghe : 10 octombrie ;
Ulţima zi de înghe : 20 aprilie ;
Duraţa Ţezonului de vegeţa ie: 190 – 210 zile.
Regimul pluviometric. Precipiţa iile Ţunţ uniform diŢţribuiţe pe parcurŢul unui an, cu valori de
aproximativ 1000 - 1100 mm/an. Umidiţaţea relaţivă a aerului eŢţe de 85 – 90% iarna şi 75 – 80%
vara.
155
Regimul eolian. Nu sunt vânturi care să provoace doborâturi în masă. Predomină vânţul dinŢpre
NV cu direc ia SE, ce baţe ţoţ anul.
Pedologie. În cadrul acestui poligon au fost întâlnite următoarele tipuri de sol: districambosol tipic
şi liţic, prepodzol ţipic şi liţic şi podzol liţic. Toaţe aceŢţe ţipuri de Ţol au boniţaţea de la inferioară
până la Ţuperioară. Ele Ţunţ încadraţe în urmaţoarele ţipuri de Ţţa iuni: Monţan de ameŢtecuri Bi,
podzolic edafic mic, cu Vaccinium şialţe acidofile, Monţan de ameŢţecuri Bm, brun podzolic Ţau
criptopodzolic edafic mijlociu, cu Festuca +/- Calamagrostis, Montan – premonţan de făgeţe, BŢ,
brun edafic mare cu Asperula - Dentaria, Montan – premonţan de făgeţe, Bi, podzolic edafic mic cu
Vaccinium.
Tipuri de ecoŢiŢţeme foreŢţiere/habiţaţe foreŢţiere (aŢocia ii vegeţale). Vegeta ia forestieră din
cuprinsul poligonului este încadrată în următoarele tipuri de pădure:
 Făgeţ monţan pe Ţoluri Ţcheleţe cu flora de mull (m);
 Făgeţ montan cu Vaccinium myrtillus (i);

 Făgeţ cu Festuca altissima (m);
 Molidiş cu Luzula sylvatica (m);

 Molideto-Făgeţ cu Vaccinium myrtillus (i);
 Molidiş cu Vaccinium myrtillus (i).
În func ie de ţipurile de pădure înţâlniţe şi de ponderea lor în cadrul sitului, s-a realizat o echivalare
cu ţipurile de habiţaţe conform claŢificării na ionale: R 4107 - Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus
sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus şi R 4110 - Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus
sylvatica) cu Festuca drymeia.
Conform Direcţivei Habiţaţe, habiţaţele men ionaţe mai ŢuŢ coreŢreŢpund habiţaţului 9110 -
Luzulo-Fagetum beech forest (Păduri de fag de ţip Luzuo - Fagetum).
Sţrucţura p durii (compozi ie, vârsta, structura arboretelor, etc.). În compozi ia arboretelor
intră în propor ie foarte mare fagul şi bradul, ce pot atinge vârste de peste 200 de ani. Pe lângă
acestea mai pot fi întâlnite şi alte specii, cum ar fi: molidul, paltinul de munte, mesteacănul
(diseminate sau cu participare foarte redusă în compozi ia arboretului). În cadrul sitului sunt
prezente doar tipuri de arborete natural fundamentale cu o structură relativ plurienă.
Alte tipuri de vegeta ie/habitate. Pe lângă habitatele specifice de pădure mai poţ fi înţâlnite
habitatele specifice pâraielor sau cele de stâncărie.
Proprietate. În cadrul acestui sit toate pădurile apar in fondului forestier na ional, proprietate
publică de stat, neexistand păduri ţrecuţe în proprietate privată.
Management. Pădurile aflaţe în cuprinsul acestui sit sunt administrate de către Regia Na ională a
Pădurilor – ROMSILVA, Direc ia Silvică Reşi a, prin intermediul Ocolului Silvic Teregova.
Amenin ri/presiuni. În cadrul acestui sit, principalele amenin ări/ preŢiuni Ţunţ de naţură abiotică
şi biotică (în principal factori antropici). Astfel, pot fi enumerate: rupturile şi doborâturile de vânt şi
zăpada, păşunaţul în zonele limitrofe sitului, acesta învecinându-se cu golul alpin. De asemenea, în
partea inferioară a sitului au fost găŢi i arbori marca i.
156
Figura 2-66 Localizarea Ţpa ial a rezerva iei Higeg
157
158
Figura 2-67 Foţografii din zona propuŢ ca rezerva ie
159
2.3.5.3.3 Rezerva ia P durea de Molid pe Turb Şucu-Olteana
Suprafa a: 648 ha
Tipul de rezerva ie: boţanică
Declaraţă în baza Decreţului 499/1982, Hoţărârea 8/1994
Localizare:
 coordonate geografice: Lat. 45o21’, long. 22o31’;

 cale de acceŢ: din Ţţa iunea Poiana Mărului Ţe merge pe DJ 683 cca. 4,5 km spre Ţţa iunea
Muntele Mic; drumul ţraverŢează rezerva ia.
Flora: muşchiul de turbă (Sphagnum sp.), muşchiul de pământ (Polytrichum sp.), angelica (Angelica
archangelica), bulbuci (Trolius europaeus), papucul doamnei (Crypedium calceolus), smirdar (Rhododendron
koschyi).
Fauna: capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus arctos), acvila de munte (Aquila chrysaetos),
corbul (Corvus corax).
Informa ii generale:
- altitudini: 950-2050;
- clima: T=5,5-3,5ºC, P=950-1400 mm;
- relief: terenuri plane, in portiunile marginale mai umede ale turbariilor;
- substrat: turba de 1-3m;
- soluri: histosoluri bogate in materie organica, putine substante minerale si o reactie puternic
acida
- structura: sunt raportate acestui habitat mezo-oligotrof, fitocenoze acidofile.
Habitat valoros datorită asocia iilor de plante caracteristice solurilor cu un pH scăzut şi cu un
con inut mediu spre sărac de substan e minerale şi organice. Dintre aceste plante, men ionăm stratul
muşchilor, foarte bine reprezentat prin muşchiul de turbă şi muşchiul de pamânt. Valoarea
conservativă a acestui habitat este foarte mare, fiind habitat prioritar.
160
Figura 2-68 Localizarea Ţpa ial a Rezerva iei Şucu - Olteana
161
2.4 INFORMA II SOCIO-ECONOMICE, IMPACTURI ŞI AMENIN RI
2.4.1 Informa ii Ţocio-economice şi culţurale

2.4.1.1 Comuniţ ile locale şi facţorii inţereŢa i
Din puncţ de vedere adminiŢţraţiv Siţul Naţura 2000 Mun ii arcu face parţe din jude ul Caraş-
Severin. Uniţă ile adminiŢţraţiv ţeriţoriale cu Ţuprafe e importante incluse în limitele sitului sunt
reprezenţaţe de: Zăvoi, Turnu Ruieni, Bolvaşni a, Slaţina-Timiş, Armeniş, Teregova. De aŢemenea în
inţeriorul Ţiţului Ţunţ cuprinŢe Ţuprafe e reduŢe din ţeriţoriul urmăţoarelor uniţă i ţeriţorial
administrative: Cornereva, Padeş şi Marga. Siţul Ţe învecinează şi cu comunle Bău ar şi Râu de Mori.
Figura 2-69 Uniţ ile AdminiŢţraţiv Teriţoriale care Ţe inţerŢecţeaz Ţpaţial cu ROSCI 0126 Mun ii
arcu
162
Evolu ia popula iei din UAT-uri în perioada 1990-2010 este prezenţaţă în Figura 2-70 şi araţă o
ţendin ă generală de Ţcădere.
5500
5000
4500 Râu de Mori HD

Padeş GJ
4000
Marga CS
Zăvoi CS
Popula ie
3500
Turnu Ruieni CS
3000 Bolvaşni a CS
Armeniş CS
2500
Teregova CS
2000 Cornereva CS
Bău ar CS
1500
Slaţina-Timiş CS
1000
1990 1995 2000 2005 2010
Ani
Figura 2-70 Evolu ia popula iei înţre anii 1990 şi 2010 pentru UAT-urile din zona ROSCI0126 Mun ii
arcu
Evolu ia Ţporului naţural crud în zona de Ţţudiu a foŢţ în conţinuă Ţcădere. Singurul UAT cu un Ţpor
naţural poziţiv a foŢţ Padeş, dar şi aceŢţa a deveniţ negaţiv începând cu anul 2002. Media Ţporurilor
naturale anuale a tuturor UAT-urilor care inţerŢecţează Ţpa ial ROSCI 0126 Mun ii arcu poaţe fi
obŢervaţă în Figura 2-71.
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
-3 Ani
y = -0.1453x + 284.57
-4
Spor natural
-5
-6
-7
-8
-9
Figura 2-71 Evolu ia mediei Ţporurilor naturale crude anuale, în perioada 1990 - 2009 pentru UAT-
urile din zona ROSCI0126 Mun ii arcu
163
Numărul de imigran i din UAT-urile din zona ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ foarţe mic,
înregistrând valori medii sub 1 (Figura 2-72). Valoarea maximă a foŢţ de 2 imigran i pe an.
0.8
0.7
0.6
Nr. imigran i
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008
Ani
Figura 2-72 Evolu ia num rului de imigran i, în perioada 1990 – 2009, pentru UAT-urile din zona
Numărul de emigran i a fost mai mare, înregistrând valori maxime de 10 pe an. Media pentru UAT-
urile din zona ROSCI 0126 Mun ii arcu a înregiŢţraţ valori aproape de 2, mai mari fa ă de media
numărului de imigran i.
2.5
2
Nr. emigran i
1.5
0.5
0
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008
Ani
Figura 2-73 Evolu ia num rului de emigran i, în perioada 1990 – 2009, pentru UAT-urile din zona
Numărul maxim de grupuri eţnice din UAT-urile din zona ROSCI 0126 Mun ii arcu eŢţe de 7, iar
cel minim de 2. Cele mai mulţe Ţe înregiŢţrează în Râu de Mori şi Zăvoi, parţea nordică, iar cele mai
pu ine în Padeş şi Cornereva, parţea Ţudică. Majoriţaţea eţnică penţru ţoaţe UAT-urile eŢţe Română
(Figura 2-74).
164
Figura 2-74 Harţa num rului de grupuri eţnice la nivel de UAT penţru zona de Ţţudiu
În zona de Ţţudiu Ţe află un maxim de 13 grupuri religioaŢe, în Zăvoi, UAT-ul cu cea mai mare
diverŢiţaţe eţnică şi un minim de 5 în Cornereva, UAT-ul cu cea mai mică diverŢiţaţe eţnică. Grupul
religioŢ predominanţ eŢţe cel creşţin orţodox (Figura 2-75).
165
Figura 2-75 Harţa num rului de grupuri religioaŢe la nivel de UAT penţru zona de Ţţudiu
Evolu ia numărului mediu de şomeri în UAT-urile din zona ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ în
Ţcădere pe ţoţ parcurŢul anului 2010 (Figura 2-76).
166
140
135
Ş 130
o 125
m
120
e
115
r
i 110
105
100
Dec-09 Jan-10 Mar-10 May-10 Jun-10 Aug-10 Sep-10 Nov-10 Jan-11
Lun 2010
Figura 2-76 Evolu ia num rului mediu de şomeri în UAT-urile din zona ROSCI 0126 Mun ii arcu -
medie lunar , pe parcurŢul anului 2010
În Figura 2-77 eŢţe prezenţaţă Ţiţua ia Ţalaria ilor în cele 11 UAT-uri din zona de studiu, între anii
1991-2009. Aşa cum Ţe obŢervă, anul cu cel mai mare număr de Ţalaria i a foŢţ 1993, urmaţ de o
Ţcădere conŢţanţă a numărului de Ţalaria i. Începând cu anul 2006, aceŢţa a creŢcuţ conŢţanţ până în
anul 2008.
S 450
a
l 400
a
r
350
i
a
300
i
y = -4.8137x + 9938
250
1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009
Ani
Figura 2-77 Evolu ia num rului de Ţalaria i în UAT-urile din zona ROSCI 0126 Mun ii arcu în
perioada 1991 – 2009
Reparţi ia locurilor de cazare măŢuraţă în număr de paţuri din UAT-urile care inţerŢecţează Ţpa ial
ROSCI 0126 Mun ii arcu, în perioada 1990-2010, se poate observa în Figura 2-78. ExiŢţă o Ţcădere
majoră fa ă de media anilor, în perioada 2002-2005, cu cea mai joaŢă valoare în anul 2005. La polul
opus, perioada în care locurile de cazare în turism ating un maxim este 1990-1992. Perioada 1990-
2000 Ţe caracţerizează prinţr-o oŢcila ie medie, fa ă de perioada 2000-2010 când exiŢţă diferen e mari
înţre numărul locurilor de cazare la nivel de an, dar şi de localiţaţe. Din anul 2005 până în 2009,
numărul de uniţă i de paţuri diŢponibile penţru cazare a crescut constant.
167
270
Media locurilor de cazare în turism
250
230
210
190
170
150
130
1990 1995 2000 Ani 2005 2010
Figura 2-78 Media num rului de locuri de cazare (nr. paţuri) în UAT-urile din zona ROSCI0126
Mun ii arcu - medie lunar , pe parcurŢul anului 2010
Harta traseelor turistice (Figura 2-79) Ţpa ializează ţraŢeele monţanţe, marcaţe şi nemarcaţe, din
limiţa ROSCI0126 Mun ii arcu. TraŢeele Ţe deŢfăşoară preponderenţ în zonele cenţrală, eŢţică,
nord-eŢţică şi veŢţică, în Ţudul ariei proţejaţe lipŢind. Cea mai mare densitate a lor este în zona
cenţrală, aici inţerŢecţându-se multe dintre ele.
AcceŢul pe ţraŢee Ţpre Munţele Mic şi Mun ii arcu eŢţe facil şi Ţe realizează în mare parţe dinŢpre
veŢţ şi nord-veŢţ, ca umare a prezen ei unor culoare depreŢionare pe aceste limite, cu numeroase
localiţă i şi arţere de circula ie ruţiere şi feroviare. Cea mai imporţanţă aşezare urbană din zonă,
oraşul CaranŢebeş conŢţiţuie nodul ruţier şi feroviar cel mai apropiaţ, fiind ţraverŢaţ de urmăţoarele
drumuri dublaţe de căi feraţe: DN 6 (Bucureşţi – Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Timişoara,
Ţegmenţ al drumului E90), DN 58 (dinŢpre Reşi a) şi DN 68 (dinŢpre Ha eg). Din aceŢţe drumuri
principale Ţe deŢprind urmăţoarele drumuri Ţecundare, uţilizaţe penţru acceŢul pe ţraŢeele montante:
 Armeniş – Feneş – Plopu: drumul eŢţe aŢfalţaţ şi urmeză valea Râului Lung pe o diŢţan ă de 15
km, fiind conţinuaţ de un drum pieţruiţ care ajunge în apropierea Ţţa iei meţeorologice Cunţu;
este utilizat pentru traseul 8.
 Valea Timişului – Bolvaşni a – Vârciorova: drum par ial aŢfalţaţ, foloŢiţ penţru ţraŢeul 7.
 CaranŢebeş – Zerveşţi – Turnu Ruieni – Borlova – Valea Craţului: drumul eŢţe aŢfalţaţ şi ajunge
până la ţeleŢcaun de unde Ţe conţinuă cu un drum pieţruiţ în lungul Văii Craiului care ajunge la
Complexul ţuriŢţic Munţele Mic; uţilizaţ în ţraŢeele 1 şi 5.
 O elu Ilo u – Măru – Poiana Mărului: urmeză valea BiŢţrei Mărului, fiind în mare parţe aŢfalţaţ.
Se conţinuă cu un drum foreŢţier pe Valea Şucului; uţilizaţ în ţraŢeele 2, 5, 6, şi 9.
 Sarmizegetusa – Clopotiva – cabana Gura Zlatei – barajul Gura Apelor: este asfaltaţ şi urmeză
valea Râului Mare; utilizat pentru abordarea traseului 4.
Cele mai mulţe ţraŢee au ca puncţe de plecare localiţă ile Borlova, Vârciorova, Feneş şi Poiana
Mărului. În ţoţalitate sunt optsprezece trasee, dintre care zece sunt marcate. Dintre acestea, traseul
168
marcaţ cu bandă roşie acoperă cea mai mare Ţuprafa ă, ţraverŢând zona de Ţţudiu de la veŢţ căţre eŢţ.
AceŢţ ţraŢeu inţerŢecţează ţoaţe celelalţe ţraŢee marcaţe şi ajunge la cele mai mari alţiţudini: Vf. arcu
(2189 m), Vf Căleanu (2189 m), Vf. Baicu (2122 m), fiind ţoţodaţă cel mai complex în ceea ce
priveşţe diverŢiţaţea peiŢagiŢţică. Celelalţe ţraŢee Ţunţ mai Ţcurţe şi mai omogene înŢă la fel de
atractive. Astfel de traŢee Ţunţ cele de culme (marcaje ţriunghi albaŢţru şi bandă albaŢţră) care oferă
perŢpecţive largi aŢupra înţrgului maŢiv şi vecinăţă ilor, dar şi ţraŢeele preponderenţ de vale, Ţau de
pe panţele împăduriţe (marcaje bandă galbenă şi cruce albaŢţră) care, deşi au un câmp vizual reduŢ,
înţâlneŢc o Ţerie de elemenţe naţurale indiţe precum: caŢcade, repezişuri, înguŢţări de vale cu pere i
Ţţâncoşi, poieni e eţc. Având în vedere diverŢiţaţea lor Ţe poaţe Ţpune că ţraŢeele a foŢţ aleŢe aŢţfel
încâţ Ţă ofere o cunoaşţere câţ mai compleţă a uniţă ilor munţoaŢe Munţele Mic şi Mun ii arcu.
Principalele caracteristici ale traseelor turistice marcate sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 2-24 Caracteristicile traŢeelor ţuriŢţice marcaţe din ROSCI0126 Mun ii arcu
Traseu Marcaj Durata ObŢerva ii
1. Borlova – Fântâna Voinii - Complexul Bandă roşie 3 - 3 ½ - par ial diŢţruŢ în primii şaŢe
turistic Muntele Mic ore km
- legăţuri cu ţraŢeele: 2, 3, 4
2. Poiana Mărului - Piatra Scorilei - Bandă 4-4½ ore - legăţuri cu ţraŢeele: 1, 3, 4, 5, 9
Complexul turistic Muntele Mic albaŢţră
3. Complexul turistic Muntele Mic – Bandă 1 oră - traseul nu mai este marcat
Vârful Muntele Mic albaŢţră - legăţuri cu ţraŢeele: 1, 2
4. Complexul turistic Muntele Mic – Bandă roşie 11 – 13 - legăţuri cu ţraŢeele: 1, 2, 3, 5,

Cuntu – Şaua Plaiului – Şaua Şucule ului – ore 6, 7, 8, 9, 10
Şaua Şcheiului – Vf. Măţania (Nedeia) –
Şaua Iepii – Valea Corciova – Barajul
Gura Apelor
5. Poiana Mărului – Valea Şucului – Bandă 4 ½ - 5 - legăţuri cu ţraŢeele: 2, 4, 6, 8, 9
Culmea Jigorii - Telescaunul din Valea galbenă ore
Craiului
6. Poiana Mărului – Valea Şucului – Vârful Bandă roşie 7 - 8 ore - legăţuri cu ţraŢeele: 2, 4, 5
Căleanu – Şaua Plaiului
7. Vârciorova – Şaua Tişului–Culmea Bulină 5 - 6 ore
- slab marcat
Pleaşa – Poiana Strigoniu -Cuntu albaŢţră - legăţuri cu ţraŢeele: 4, 8
8. Armeniş – Feneş – Valea Râului Lung – Cruce 7 - 7½ - slab marcat
Plopu – Poiana Zloaba – Poiana Strigoniu albaŢţră ore - legăţuri cu ţraŢeele: 4, 5, 7
- Cuntu
9. Poiana Mărului – Buza Nedeii – Vf. Triunghi 5 - 6ore - legăţuri cu ţraŢeele: 2, 4, 5
Poiana Nedeii – Vf. Bistricioara – Vf. albastru
Nedeia
10. Şaua Şucule ului – Culmea Prislopului Bulină roşie 6 - 7 ore - dificultate medie
– Râul ŞeŢ – Vf. Godeanu - legăţură cu ţraŢeul 4
169
Figura 2-79 Harţa ţraŢeelor ţuriŢţice din ROSCI0126 Mun ii arcu
170
În ţabelul de mai joŢ Ţe prezinţă liŢţa inŢţiţu iilor şi organiza iilor care au Ţarcini de aplicare a
legiŢla iei, adminiŢţraţive, economice Ţau inţereŢe de alţă naţură pe ţeriţoriul Siţului Naţura 2000
Mun ii arcu (de exemplu inţereŢ educaţiv).
Tabel 2-25 Lista instiţu iilor şi organiza iilor

Facţorul inţereŢaţ şi Cum sunt afectate Capaciţaţea şi Ac iuni poŢibile care Ţ Ţe
principalele sale interesele acestuia de moţiva ia de a face adreseze intereselor
caracteristici probleme Ţchimb ri factorului interesat
Guvern şi enţiţ i Ţubordonaţe aceŢţuia
MiniŢţerul Mediului şi Responsabil pentru Moţiva ia Ţe bazeauă pe Pregăţirea propunerilor penţru noi
Pădurilor elaborarea şi implemenţarea conformarea cu cadrul poliţici în finan area şi
Ţţraţegiilor de proţec ia legiŢlaţiv penţru a răŢpunde gestionarea ariilor protejate
naţurii şi conŢervare a acquis-ului comunitar de
biodiverŢiţă ii mediu
Agen ia Na ională Implemenţarea legiŢla iei de Are capacitatea de a InţereŢaţă de ţranŢferarea păr ii
penţru proţec ia Mediului mediu pentru conservarea monitoriza managementul administrative a ariilor protejate
biodiverŢiţă ii şi geŢţionarea ariilor protejate înŢpre organiza ii
ariilor naturale protejate neguvernamenţale, aŢocia ii de
mediu, proprietari de terenuri,
auţoriţă i adminiŢtrative, etc.
InŢţiţuţul de Cerceţări şiInŢţiţu ie publică Misiunea ICAS este de a Realizarea unui plan de
Amenajări Silvice Ţpecializaţă în cerceţare, fundamenţa pe baze şţiin ifice management durabil al sitului
Bucureşţi, ICAS proiecţare, conŢulţan ă, dezvoltarea sectorului pentru protejarea fondului
Sţa iunea CaranŢebeş tehnologii pentru gestionarea foreŢţier prin informa ie forestier
durabilă a pădurilor are ca şţiin ifică şi ţehnică,
ineres în aria sitului conŢulţan ă, ţehnologii noi şi
realizarea de studii produse inovative
şţiin ifice şi geŢţionare a
fondului forestier
Auţoriţ i locale şi enţiţ i Ţubordonaţe
ConŢiliul Jude ean Caraş- Responsabil de coordonarea Are ca îndatorire adoptarea InţereŢaţ de acţiviţă ile care au ca
Severin acţiviţă ii conŢiliilor de Ţţraţegii, prognoze şi obiectiv general gestionarea
comunale şi orăşeneşţi, în programe de dezvoltare durabilă a reŢurŢelor naţurale
vederea realizării Ţerviciilor economico-Ţociale şi de mediu prin ţuriŢm durabil şi exploaţare
publice de inţereŢ jude ean a jude ului şi reŢpecţarea şi conşţienţă, îndrepţaţă Ţpre
promovarea politicilor de naţură
mediu comunitare
Primăriile Teregova, Au ca reŢponŢabiliţă i Au prinţre reŢponŢabiliţă i: ÎnregiŢţrarea proprieţă ilor de pe
Armeniş, Slaţina-Timiş, aplicarea legiŢla iei şi a întocmirea de rapoarte de ţeriţoriul adminiŢţraţiv şi a
Bolvaşni a, Turnu hoţărârilor conŢiliului local mediu, elaborare de proiecte modului lor de exploatare
Ruieni, Zăvoi, Cornereva pentru respectarea de Ţţraţegii de mediu şi de
drepţurilor şi liberţă ilor respectare a angajamentelor
fundamentale ale europene de mediu
ceţă eanului
Consilii Locale Teregova, Responsabil pentru Are capaciţaţea de a ŢuŢ ine Implicare în acţiviţă ile care au ca
Armeniş, Slatina-Timiş, aprobarea strategiilor de programele deŢţinaţe proţec iei scop gestionarea resurselor
Bolvaşni a, Turnu mediu ale localiţă ii, şi dezvolţării durabile a ariei naturale
171
Ruieni, Zăvoi, Cornereva administrarea, administrate prin elaborarea
concesionarea sau şi aprobarea Ţţraţegiei de
închirierea bunurilor dezvoltare
proprieţaţe publică a
localiţă ii,reŢpecţarea
angajamentelor asumate în
procesul de integrare
europeană în domeniul
proţec iei mediului, aŢigură
cadrul penţru proţec ia şi
refacerea mediului
înconjurăţor
Regia Na ională a ReŢponŢabilă de Capacitatea gestionării InţereŢaţă de elaborarea
Pădurilor ROMSILVA administrarea ariilor fondului foreŢţier, piŢcicol şi managementului privind
prin Direc ia Silvică forestiere protejate cu cinegetic conservar a biodiverŢiţă ii şi a
Caraş-Severin aŢigurarea conŢervării managementului silvoturismului
biodiverŢiţă ii aceŢţora, a
fondului de vânăţoare şi
piscicol,a terenurile forestiere
Agen ia penţru Proţec ia Moniţorizează acţiviţaţea de Moţivaţă de neceŢiţaţea InţereŢaţă de acţiviţă ile de
Mediului Caraş-Severin administrare a ariilor conformării cadrului legiŢlaţiv informare, adminiŢţrare şi carţare
naţurale proţejaţe şi de european având capacitatea a ariilor protejate
armonizare a actelor cu de a propune şi conduce
caracter normativ, strategiilor programe şi proiecte care au
şi poliţicilor de mediu cu ca Ţcop proţec ia şi
acquis-ul comunitar conservarea resurselor
naturale
Agen ia penţru Responsabil pentru Are capacitatea de gestionare Implicaţ în planurile şi Ţţraţegiile
Dezvolţare Regională gestionarea fondurilor a programelor şi proiecţelor de dezvoltare regională
Vest alocate din Fondurile finan aţe din fondurile
Uniunii Europene şi alţe structurale alocate pentru
ŢurŢe şi moniţorizarea dezvoltarea regiunii
proiectelor implementate
InŢţiţu ii academice
Universitatea de Vest Obiectivele de lucru ale AceŢţe univerŢiţă i diŢpun de PoŢibilă implicare in proiect a
Timişoara, UniverŢiţaţea univerŢiţă ilor implică pe resursele necesare umane şi Ţpecialişţlor univerŢiţă ilor, care
de Şţiin e Agricole şi lângă acţivitatea de maţeriale efecţuării Ţţudiilor vor avea poŢibiliţaţea aŢţfel Ţă îşi
Medicină Veţerinară a învă ămânţ o imporţanţă de biodiverŢiţaţe şi carţare câţ îmbogă eaŢcă experien a de lucru
Banaţului Timişoara, activitate de cercetare fiecare şi a elaborării planurilor şi şi Ţă îşi promoveze acţiviţaţea
Universitatea de Vest având în cadrul structurii strategiilor de protejare, şţiin ifică
“VaŢie Goldiş” din organizaţorice, faculţă i şi conservare a mediului.
Arad deparţamenţe cu acţiviţă i Interesate de participarea în
orienţaţe pe cunoaşţerea, programe de cercetare,
proţec ia şi conŢervarea dezvolţare şi aţragerea de
mediului fonduri
172
Organiza ii non-guvernamentale
WWF SuŢ in conŢervarea Se implică logiŢţic şi Studii privind biodiversitatea,
biodiverŢiţă ii şi păŢţrarea financiar în Ţţudii, oferă realizarea planului de
Peisajului Forestier Intact conŢulţan ă în domeniu management al AP
Greenpeace SuŢ in conŢervarea Se implică logiŢţic şi Studii privind biodiversitatea,
biodiverŢiţă ii şi păŢţrarea financiar în Ţţudii, oferă realizarea planului de
Peisajului Forestier Intact conŢulţan ă în domeniu management al AP
AŢocia ia Speologică SuŢ in conŢervarea Oferă conŢulţan ă penţru Proiecte comune pentru
Exploraţorii Reşi a biodiverŢiţă ii implementarea proiectelor de conŢervarea biodiverŢiţă ii
mediu
Clubul de Turism ONG de ţuriŢm şi de Proacţivi, ajuţă cu volunţari Reabilitare infrastructura de
Concordia Lugoj mediu militant şi alţe mijloace ecoturism montan, organizare de
ţure, compeţi ii, ţabere de educa ie
ecologică
Clubul Montan ONG de turism, afectat de Proacţivi, ajuţă cu volunţari Reabiliţare infraŢţrucţură de
CaranŢebeş posibile constrângeri privind şi alţe mijloace în cadrul ecoturism montan, organizare de
acţiviţă ile ţuriŢţice ac iunilor ţure, compeţi ii, ţabere de educa ie
ecologică
AŢocia ia Bike Aţţack ONG de ţuriŢm şi de Proacţivi, ajuţă cu volunţari Reabiliţare infraŢţrucţură de
ReŢi a mediu militant şi alţe mijloace ecoturism montan, organizare de
ture, compeţi ii, ţabere de educa ie
ecologică
Funda ia Verde 2000 ONG de mediu şi educa ie Capacitatea de a efectua Ac iuni de conşţienţizare şi
ecologică educa ie ecologică în rândul educa ie ecologică
ţinerilor (mediul şcolar)
Funda ia Enduromania Au promovat fenomenul DiŢponibili la diŢcu ii şi Promovarea valorilor naţurale şi
enduro în zonă, acţualmenţe ac iuni comune culţurale, conşţienţizare şi
Ţprijină reglemenţarea editarea de ghiduri turistice
acţiviţă ilor
AŢocia ia Jude eană a Direcţ inţereŢaţă de coţele de Vor putea beneficia de Evaluarea corecţă a efectivelor de
Vânăţorilor şi Pescarilor recolţă cinegeţică la nivel de rezultatele proiectului, pentru specii cinegetice, stabilirea
Sporţivi Caraş-Severin specii goŢpodărirea mai eficienţă a calendarului, plan de combatere a
resurselor cinegetice, piscicole br conajului
şi foreŢţiere
Sectorul privat
Teleferic Alpin SRL LipŢa ţurişţi din cauza Realizează inveŢţi ii în Creare şi reabiliţare
(Muntele Mic Superski) infrastructurii deficitare infraŢţrucţură pe Munţele infraŢţrucţură ţuriŢţică,
Mic reglemenţare acţiviţă i ţuriŢţice,
programe turistice
Dunca Imobiliare SRL Prezen a unor habiţaţe Doreşţe realizarea unui nou Cartare habitate
protejate ii poate împiedica domeniu schiabil într-o zonă
proiectul neaţinŢă, foarte determinat si
cu mijloace financiare
puternice
Colcear Servcom SRL Interesele sunt afectate prin Slabă, exploaţează carieră în Cartarea habitatelor, Certificare
173
Zăvoi înŢăşi exiŢţen a ariei Ţiţ şi eŢţe Ţubconţracţor foreŢţieră
protejate Romsilva fondul forestier,
reabilitare drumuri de acces
forestier
Uniţă i ţuriŢţice, penŢiuni LipŢă ţurişţi din cauza Slabă, ţrebuie idenţificaţe Reabiliţare infraŢţrucţură şi
infrastructurii deficitare poţen iale uniţă i dornice Ţa amenajări ţuriŢţice,
promoveze ecoturismul programe turistice
Alset Energy Prezen a unor Ţpecii Ţau Doreşţe realizarea de Educa ie ecologică, reabiliţare
habitate protejate poate microhidrocentrale în sit, pe infraŢţrucţură ţuriŢţică
influen a realizarea râuri, eŢţe diŢponibil Ţă
proiectelor respecte constrângerile legate
de mediu
Facţorii inţereŢa i cu drepţ de proprieţaţe Ţau de adminiŢţrare, reŢpecţiv cei cu rol de reglemenţare şi
conţrol Ţunţ foarţe imporţan i penţru managemenţul AP, dialogul şi colaborarea înţre aceşţia şi
AdminiŢţraţor fiind eŢen iale.
În vederea Ţţabilirii unui cadru penţru colaborarea eficienţă cu facţorii inţereŢa i, AdminiŢţraţorul va
elabora un plan de comunicare şi va căuţa cele mai eficienţe moduri de informare, conŢulţare şi
implicare a factorilor inţereŢa i în realizarea obiecţivelor ariei proţejaţe.
2.4.1.2 Utilizarea terenurilor

Analiza uţilizării ţerenurilor din cadrul Ţiţului de inţereŢ comuniţar ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ
realizaţă prin Ţurpapunerea Ţpa ială a limiţelor aceŢţuia cu caţegoriile de utilizare conform ANCPI.
Astfel, s-a remarcaţ prezen a a 21 Ţubcaţegorii de uţilizare a ţerenurilor, cu un număr de 699
poligoane şi o Ţuprafa ă ţoţală de 58840,28 hectare.
Tabel 2-26 Categoriile de utilziare a terenurilor în cadrul perimeţrului ROSCI0126 Mun ii arcu
Nr. Crt. Categorii de utilizare a terenurilor Suprafa a (ha) Num r de poligoane
1 Tufărişuri / Mărăcinişuri 166,78 44
2 Fâne e 206,99 19
3 Livezi 6,84 3
4 Păşuni cu Tufărişuri şi Mărăcinişuri 812,94 47
5 Păşuni 12026,51 74
6 Păşuni împăduriţe 463,19 67
7 Fâne e cu Tufărişuri şi Mărăcinişuri 51,69 7
8 Cur i conŢţruc ii 9,22 6
9 Fâne e împăduriţe 113,99 12
10 Teren degradaţ fără vegeţa ie 40,00 7
11 Fâne e cu pomi frucţiferi 19,00 1
12 Păşuni cu pomi frucţiferi 5,31 2
13 Baraj 6,59 1
14 Teren arabil 1,94 1
15 Drumuri de exploaţare agricole Ţilvice şi induŢţriale 33,48 106
174
Nr. Crt. Categorii de utilizare a terenurilor Suprafa a (ha) Num r de poligoane
16 Drumuri judetene 33,12 32
17 Ape curgatoare 8,46 3
18 Lacuri de acumulare 167,91 2
19 Canale 0,04 1
20 Păduri 42638,51 224
21 Nepopulat 2027,78 40
TOTAL 58840,28 699
ClaŢele de uţilizare a ţerenurilor care domină în ceea ce priveşţe Ţuprafa a acoperiţă în cadrul Ţiţului
de inţereŢ comuniţar ROSCI0126 Mun ii arcu Ţunţ reprezenţaţe de Păduri, cu 42638,51 hectare,
urmaţe de Păşuni, cu 12026,51 hectare.
175
Figura 2-80 DiŢţribu ia Ţpa ial a caţegoriilor de uţilizare a ţerenurilor în cadrul ROSCI0126 Mun ii
arcu
176
Gradul de naturalitate a zonei a fost apreciat prin asocierea claselor de utilizare a terenurilor cu
diverŢe caţegorii de acţiviţă i umane, cu impacţ variabil aŢupra mediului naţural, decelaţe în două
categorii:
 Zone anţropizaţe, care includ urmăţoarele caţegorii de uţilizare a ţerenurilor:
 livezi;
 cur i conŢţruc ii;

 ţeren degradaţ fără vegeţa ie;
 baraj;
 teren arabil;
 drumuri de exploaţare agricole Ţilvice şiinduŢţriale;
 drumuri jude ene;
 lacuri de acumulare;
 canale.
 Zone naţurale Ţau Ţeminaţurale, care includ urmăţoarele caţegorii de uţilizare a terenurilor:
 fâne e;
 ţufărişuri / mărăcinişuri;
 păşuni cu ţufărişuri şi mărăcinişuri;

 păşuni;
 păşuni împăduriţe;
 fâne e cu ţufărişuri şi mărăcinişuri;
 fâne e impaduriţe;
 fâne e cu pomi frucţiferi;

 păşuni cu pomi frucţiferi;
 ape curgatoare;
 păduri;
 nepopulat.
Zona de inţereŢ Ţe remarcă prinţr-o pondere deoŢebiţă, peŢţe 99%, a zonelor naturale sau
seminaturale din punct de vedere al categoriilor de utilizare a terenurilor.
Tabel 2-27 Gradul de naturalitate a zonei

Grad de naturalitate Suprafa a (ha) Pondere (%)
Zone naturale sau seminaturale 58541,13 99,5
Zone antropizate 299,1497 0,5
177
Figura 2-81 DiŢţribu ia Ţpa ial a zonelor de naţuraliţaţe în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
2.4.1.3 Siţua ia juridic a ţerenurilor

Din puncţ de vedere al drepţurilor de proprieţaţe, adminiŢţrare şi foloŢin ă a ţerenurilor în Siţul
Naţura 2000 Mun ii arcu majoriţaţea ţerenurilor Ţunţ în adminiŢţrarea primăriilor şi a conŢiliilor
locale. Golul alpin eŢţe foloŢiţ aproape în ţoţaliţaţe penţru păşunaţ, iar pădurile apar in Ocoalelor
Silvice locale. În ceea ce priveşţe proprieţă ile privaţe, aceŢţea au o pondere Ţcăzuţă, fiind în general
concenţraţe în jurul localiţă ilor. Siţua ia exacţă a aceŢţora încă nu Ţe cunoaşţe, CadaŢţrul General
fiind încă în curŢ de elaborare.
178
2.4.1.4 AdminiŢţraţori şi geŢţionari
Un rol important în sit revine primăriilor şi a conŢiliilor locale, care adminiŢţrează o mare parţe a
terenurilor din sit. Fondul forestier de Ţţaţ eŢţe geŢţionaţ de Direc ia Silvică Caraş Severin, prin
Ocoalele Silvice locale (O elu Roşu, CaranŢebeş, Teregova).
În ceea ce priveşţe fondurile de vânăţoare, limiţele ROSCI0126 Mun ii arcu inţerŢecţează limiţele a
12 fonduri de vânăţoare, dinţre care Ţuprafe ele cele mai imporţanţe apar in fondurilor Poiana
Mărului, Măru, Borlova, Higeg, Armeniş, Higigel, Vârciorova şi Ilova (a Ţe vedea şi Ţec iunea
2.3.4.4).
2.4.1.5 InfraŢţrucţur şi conŢţruc ii

Penţru a puţea eviden ia carţografic re eaua de drumuri pe o Ţuprafa ă câţ mai mare, au foŢţ digiţzaţe
drumurile Ţcara 1:5000, apoi a foŢţ generaţă o grilă cu lungimea laţurii de 500 m. Similar fragmenţării
reliefului, aceaŢţă grilă a înregiŢţraţ numărul ţoţal de kilomeţri de drum care Ţe Ţuprapun Ţpa ial, iar
valorile au foŢţ ţranŢferaţe în cenţroid (puncţul cenţral al păţraţului). AceŢţe cenţroide au foŢţ foloŢiţe
penţru a inţerpola rezulţaţele ob inuţe, uţilizând meţoda naţural neighbour, o meţodă deţerminiŢţică
de inţerpolare care nu neceŢiţă o diŢţribu ie normală a şirului de daţe. Rezulţaţul eŢţe redaţ în 5 claŢe,
împăr iţe prin meţoda naţural breakŢ şi reprezinţă o denŢiţaţe a drumurilor mai uşor de inţerpreţaţ
vizual fa ă de majoriţaţe meţodelor de Ţpa ializare a re elei drumurilor. Din Figura 2-82 Ţe obŢervă
fapţul că ROSCI0126 Mun ii arcu prezinţă valori relaţiv Ţcăzuţe fa ă de parţea de veŢţ a hăr ii şi
valori mai mari fa ă de parţea de eŢţ (Mun ii arcu şi Godeanu).
Harţa aceŢibiliţă ii reprezinţă ţimpul maxim pe care un om cu o condi ie fizică normală, îl poaţe
parcurge pe joŢ, de la drum înŢpre cel mai îndepărţaţ puncţ fără drumuri (Figura 2-83). AceaŢţă harţă
a foŢţ generaţă uţilizând doi facţori de reŢţric ie: viţeza de merŢ în plan orizonţal şi viţeza de mers în
plan verţical. Prima eŢţe influen aţă de uţilizarea ţerenului şi de rugoziţaţea aceŢţuia. A doua
reprezinţă viţeza de merŢ pe care un o poaţe avea pe diferiţe panţe, cu un maxim de 90°. Media
aceŢţor reŢţric ii oferă viţeza maximă de merŢ, care poaţe fi uţilizaţă penţru a calcula ţimpul neceŢar
de parcurgere al unei ruţe. Harţa ajuţă la inţerpreţarea facţorului anţropic, puţând delimiţa zone cu
acceŢibilţiaţe reduŢă, care Ţe poţ corela puţernic cu zone care au un impacţ anţropic neŢemnificaţiv
aŢupra ecoŢiŢţemelor naţurale (Mănţoiu D. eţ al. 2011).
179
Figura 2-82 Densitaţea re elei de drumuri în ROSCI0126 Mun ii arcu şi vecin ţ ile aceŢţuia
180
.
Figura 2-83 DiŢţan a fa de drumuri în minuţe, penţru merŢ pe joŢ / om cu condi ie fizic normal ,
181
Harţa denŢiţă ii clădirilor izolaţe a foŢţ ob inuţă prin digiţizarea ţuţuror clădirilor obŢervaţe la Ţcara
1:5000. Acestea au fost incluŢe în păţraţe cu laţura de 1 km, care au preluaţ numărul ţoţal de clădiri
din acel păţraţ şi au ţranŢferaţ informa ia Ţpre cenţroid, urmând a Ţe uţiliza o inţerpolare
deţerminiŢţică şi anume naţural neighbour. Rezulţaţele araţă denŢiţă i mai ridicaţe în localiţă i şi
vecinăţă ile aceŢţora. Prin aceaŢţă meţodă Ţe poţ obŢerva zone care au o expunere mai mare la
modificări anţropice. Sţânele din eţajul alpin şi Ţubalpin au foŢţ luaţe în calcul, aŢţfel generând
denŢiţă i relaţiv mici, care prezinţă valori maxime de 5 (Figura 2-84).
Figura 2-84 DenŢiţaţea cl dirilor izolaţe în ROSCI 0126 Mun ii arcu şi vecin ţ ile aceŢţuia
182
2.4.1.6 Patrimoniu cultural
Conform Listei monumentelor istorice aprobaţă prin Ordinul nr. 2361/2010, pe ţeriţoriul pe care Ţe
deŢfăşoară Ţiţul Naţura 2000 Mun ii arcu, nu au foŢţ idenţificaţe, până în prezenţ, aŢţfel de
monumenţe iŢţorice. În ceea ce priveşţe Ţiţurile arheologice, conform Reperţoriului Arheologic
Na ional, în zonă a foŢţ idenţificaţ un elemenţ de paţrimoniu, reŢpecţiv Apeducţul roman de la
Măru-Pripoane, cod RAN 54644,02, ce daţează din Epoca Romană, localizaţ la aproximaţiv 500 m
SE de limiţa inţravilanului localiţă ii Măru. Localizarea aceŢţui Ţiţ eŢţe prezenţaţă în figura urmăţoare.
Figura 2-85 Localizarea elemenţelor de paţrimoniu în Ţiţul Naţura 2000 Mun ii arcu
183
2.4.1.7 Peisajul
Zona sitului Natura 2000 ROSCI0126 Mun ii arcu prezinţă un peiŢaj diverŢificat, în mare parte
rezulţaţ din organizarea ţopografică şi geologică a ţeriţoriului. Idenţificarea peiŢagiŢţică a perimeţrului
Ţiţului eŢţe daţă, în principal, de zonele împăduriţe caracţeriŢţice eţajului monţan şi de elemenţele
alpine întâlnite în cea mai mare parte a teritoriului ariei naturale protejate de interes comunitar.
Principalele ţrăŢăţuri care dau valoare peiŢajului din zona Ţiţului Ţunţ reprezenţaţe aţâţ de valoarea
eŢţeţică ce Ţe caracţerizează prin parţiculariţaţe, diverŢiţaţe şi coeziunea elementelor peisagistice, cât
şi de valoarea ţradi ională caracţerizaţă prin prezen a elemenţelor naţurale diŢţincţive.
Penţru realizarea analizei peiŢajului în zona Ţiţului a foŢţ uţilizaţă baza de daţe LANMAP2 exiŢţenţă
la nivel european. Tipurile de peisaj Ţunţ Ţţabiliţe pe baza criţeriilor care au în vedere urmăţoarele
elemente:
 tipul de climat al zonei;
 topografia terenului;
 materialul parental al rocii;
 modul de utilizare al terenului.

DiverŢiţaţea zonei precum şi îmbinarea ecoŢiŢţemelor naţurale şi Ţeminaturale existente în zona
Ţiţului fac ca valoarea peiŢajului Ţă fie una ridicaţă, ceea ce impune pe de o parţe conŢiderarea unor
măŢuri de proţec ie a peiŢajului, precum şi idenţificarea unor Ţolu ii durabile de valorificare ţuriŢţică a
acestuia.
În Tabel 2-28 Ţunţ prezenţaţe, pe Ţcurţ, ţipurile de peiŢaj exiŢţenţe în zona Ţiţului ROSCI0126 Mun ii
arcu, conform informa iilor exţraŢe din baza de daţe LANMAP 2 a Agen iei Europene de Mediu
(EEA), iar în Figura 2-86 eŢţe prezenţaţă diŢţribu ia Ţpa ială a aceŢţora.
Tabel 2-28 Tipuri de peiŢaj exiŢţenţe în zona Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu conform LANMAP2
Utilizarea
Zona Climat Material parental Tip de peisaj
terenului
Nord, Nord- Roci criŢţaline şi Continental-Mun i-Stânci-
Continental Pădure
Vest magmatice Pădure
Areale
Roci criŢţaline şi Continental-Dealuri-Stânci-
Vest, Sud-Vest Continental agricole
magmatice Areale agricole heterogene
hetrogene
Centru, Est, Sud,
Roci criŢţaline şi
Sud-EŢţ, par ial Alpin Pădure Alpin-Mun i-Stânci-Pădure
magmatice
Vest
Areale
La limiţa veŢţică Continental-Dealuri-Sedimente-
Continental Aluviuni agricole
a sitului Areale agricole heterogene
hetrogene
184
Figura 2-86 Tipurile de peiŢaj Ţpecifice Ţiţului Naţura 2000 ROSCI0126 Mun ii arcu, conform
Lanmap 2 (sursa: EEA)
185
2.4.2 Impacturi
2.4.2.1 PreŢiuni (impacţuri ţrecuţe şi prezenţe)
Penţru analiza formelor de impacţ aŢupra biodiverŢiţă ii din cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu a foŢţ
neceŢară conŢulţarea daţelor de uţilizare a ţerenurilor diŢponibile la nivel european
(“http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/clc-2006-vector-data-version-2#tab-gis-daţa,”
n.d.) şi corelarea aceŢţora cu ţipurile de acţiviţă i generaţoare de impacţ aŢupra ariilor de imporţan ă
comuniţară penţru conŢervarea biodiverŢiţă ii (“NATURA 2000 STANDARD DATA FORM at
http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/standarddataforms/no
ţeŢ_en.pdf,” 2000).
Ulţerior realizării unui conţexţ Ţpa ial în format GIS a categoriilor de acoperire a terenului pentru
zona de interes, s-a recurŢ la decelarea aceŢţora în mai mulţe Ţubcaţegorii, în func ie de naţura
acestora.
 Forme de impacţ anţropic aŢociaţe agriculţurii, zooţehniei şi Ţilviculţurii

Agriculţura, Silviculţura şi Zooţehnia poţ avea diverŢe forme de impacţ aŢupra biodiverŢiţă ii,
manifeŢţaţe prin acţiviţă ile aŢociaţe aceŢţora care poţ conţribui cu modificări Ţemnificaţive la
echilibrul natural existent în cadrul ariilor protejate. AŢţfel de acţiviţă i idenţificaţe în cadrul limiţelor
ROSCI0126 Mun ii arcu Ţunţ reprezenţate de:
1. Cultivarea terenurilor
 Modificarea practicilor de cultivare;
 Cosire.
2. Utilizarea pesticidelor
3. Fertilizare
4. Păşunaţ
 Abandonarea sistemelor pastorale.

5. Reorganizarea terenurilor agricole
 Irigarea;
 Îndepărţarea ţufărişurilor.
6. Planţările foreŢţiere
 Replantările;
 Planţările arţificial.
7. Tăierile la raŢ
 Îndepărţarea lăŢţărişurilor foreŢţiere;

 Îndepărţarea ţrunchiurilor căzuţe şi a arborilor uŢca i;
 Exploaţarea fără replanţare.
186
8. Creşţerea animalelor
 Hrănirea şepţelurilor.
9. Incendierea
10. Acţiviţă i din agriculţură şi Ţilviculţură nemen ionaţe anţerior.
AceŢţe acţiviţă i Ţunţ aŢociaţe zonelor afecţaţe de pracţicarea agriculţurii, creşţerii animalelor şi
Ţilviculţurii, prezenţaţe ca localizare Ţpa ială în Figura 2-87 - Figura 2-90.
Figura 2-87 Zone afecţaţe de agriculţur din cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
187
Figura 2-88 DiŢţribu ia Ţţânelor în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
188
Figura 2-89 Zone afecţaţe de p şunaţ din cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
189
Figura 2-90 Suprafe e foreŢţiere din cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
190
Tabel 2-29 Siţua ia Ţuprafe elor generaţoare de impacţ anţropic din caţegoria Agriculţur ,
Silviculţur şi creşţerea animalelor în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu.
Procent din
Suprafa Num r de
Domeniu de Tip Ţuprafa a
Categorie cumulaţ poligoane/num r de
activitate reprezentare ROSCI0126 Mun ii
(ha) loca ii
arcu (ă)
Culturi
Agriculţură Poligon 696,18 1,18 40
agricole
Păduri Silviculţură Poligon 42717,37 72,82 103
Creşţerea
Păşuni Poligon 647,37 1,1 12
animalelor
Creşţerea Punct
Stâne Nu Ţe aplică Nu Ţe aplică 160
animalelor (loca ie)
TOTAL 44060,92 75,11
Suprafe ele generaţoare de impacţ anţropic apar inând caţegoriei Agriculţură, Silviculţură şi Creşţerea
animalelor (“NATURA 2000 STANDARD DATA FORM aţ
http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/standarddataforms/no
ţeŢ_en.pdf,” 2000) apar in de paţru caţegorii de uţilizare a ţerenului, anume Culţuri agricole, Păduri,
Păşuni şi Sţâne, încadraţe în cele ţrei domenii de acţiviţaţe enun aţe anţerior (Agriculţură, Silviculţură
şi Creşţerea animalelor).
Culturi agricole
Sunt reprezentate de 40 poligoane, conform CLC (“hţţp://www.eea.europa.eu/daţa-and-
maps/data/clc-2006-vector-data-version-2#tab-gis-daţa,” n.d.) şi digiţizărilor realizaţe de echipa de
exper i care a colaboraţ la realizarea planului de managemenţ penţru ROSCI0126 Mun ii arcu, care
ţoţalizează aproximativ 670 hectare, reprezentând 1,18% din Ţuprafa a ţoţală a ariei proţejaţe.
P duri
Majoriţaţea Ţuprafe ei ROSCI0126 Mun ii arcu eŢţe reprezenţaţă de fondul foreŢţier adminiŢţraţ de
mai mulţe ocoale Ţilvice. Au foŢţ idenţificaţe 103 poligoane apar inând domeniului forestier, care
ţoţalizează o Ţuprafa ă de 42717,37 hectare, reprezentând 72,82% din Ţuprafa a ariei proţejaţe.
P şuni
Au foŢţ idenţificaţe 12 perimeţre cu ţipul de uţilizare a ţerenului declaraţ ca zonă de păşunaţ, cu o
Ţuprafa ă cumulaţă de 647,37 hectare, reprezentând 1,1% din Ţuprafa a ţoţală a ariei naţurale de
inţereŢ comuniţar ROSCI0126 Mun ii arcu. Cu ţoaţe aceŢţea, păşunaţul Ţe deŢfăşoară şi în afara
aceŢţora, fie în cadrul Ţuprafe elor acoperiţe de păduri, fie în cadrul pajişţilor naturale sau al zonelor
de gol alpin, aŢpecţ relevaţ de numărul ridicaţ de Ţţâne din zona de inţereŢ
Stâne
Penţru zona de inţereŢ reprezenţaţă de limiţele ROSCI0126 Mun ii arcu au foŢţ idenţificaţe 160
Ţţâne, diŢţribuiţe majoriţar în zona nordică, nord - eŢţică, cenţral eŢţică şi Ţud - eŢţică a ROSCI0126
Mun ii arcu. DiŢţan a ridicaţă a majoriţă ii loca iilor deŢţinaţe creşţerii animalelor în ŢiŢţem paŢţoral
fa ă de cele 12 păşuni idenţificaţe Ţugerează derularea acţiviţă ilor de hrănire prin păşunaţ a
şepţelurilor în alţe Ţuprafe e decâţ cele deŢţinaţe aceŢţei caţegorii de foloŢin ă, mai exacţ, în cadrul
Ţuprafe elor naţurale.
191
Penţru a reprezenţa carţografic impacţul produŢ de animalele care paŢc păşunile şi pajişţile din zonă
au foŢţ culeŢe informa ii Ţţatistice la nivel de UAT, pentru anul 2003, apoi transfromate în Unitate
Viţă Mare (UVM) conform ghidurilor APIA, 2013. Au foŢţ calculaţe Ţuprafe ele ţoţale de păşuni şi
pajişţi penţru anul 2005, apoi au foŢţ raporţaţe la numărul de UVM. ClaŢele de impacţ au fost
Ţţabiliţe conform ghidului APIA. Limiţa Ţub care Ţe conŢideră un păşunaţ durabil eŢţe de 1 UVM/ha
pajişţe Ţau păşune, calculaţă la nivel de UAT-uri, aceaŢţa fiind daţă în zonele cu înalţă valoare
naţurală (High Naţural Value – HNV), în care ROSCI 0126 Mun ii arcu Ţe află în înţregime. Harţa
prezinţă ţrei caţegorii de impacţ: fără impacţ, impacţ reduŢ şi impacţ mediu, înŢă nu Ţe poaţe
confirma corecţiţudinea claŢificării. Harţa mai reprezinţă şi numărul de Ţţâne din 1973 până în
prezenţ în ţoaţă zona de Ţţudiu, care Ţe ridică la 369. În prezenţ, numărul aceŢţora eŢţe mai mic,
deoarece acestea au mutat zonele de târlire. În ROSCI0126 Mun ii arcu, penţru perioada
men ionaţă, Ţe află un ţoţal de 160 de Ţţâne. EŢţe neceŢară o Ţpa ializare a Ţţânelor încă acţive şi
colecţarea de informa ii ŢţaţiŢţice privind numărul de animale, zonele ţranziţaţe zilnic/Ţezonier şi
frecven a cu care Ţe Ţchimbă zonele de ţârlire, penţru a genera o imagine mai clară aŢupra zonei de
studiu.
Figura 2-91 Valorile UVM înregistrate în UAT-din zona ROSCI0126 Mun ii arcu şi diŢţribu ia
Ţţânelor din zon
192
 Forme de impacţ aŢociaţe Mineriţului şi induŢţriei exţracţive
AceŢţe forme de impacţ Ţe aŢociază în zona de inţereŢ unui Ţingur perimetru, reprezentat de Cariera
Măru (Figura 2-92), unde acest tip de industrie este rerpezentat de exploatarea de agregate non -
energetice. Suprafa a aŢociaţă cu aceŢţ ţip de acţiviţă i eŢţe de 8,75 hecţare, reprezenţând aproximativ
0,014 % din zona de interes.
Tabel 2-30 Siţua ia Ţuprafe elor generaţoare de impacţ anţropic din caţegoria Mineriţ şi induŢţrie
exţracţiv în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
Suprafa Procent din Num r de
Domeniu de Tip
Categorie cumulaţ Ţuprafa a poligoane/num r de
activitate reprezentare
(ha) ROSCI0126 (%) loca ii
Zone cu Minerit,
acţiviţă i industrie Poligon 8,75 0,014 1
extractive exţracţivă
TOTAL 8,75 0,014
Figura 2-92 Suprafe e aŢociaţe induŢţriei exţracţive din cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
193
 Forme de impacţ aŢociaţe urbaniz rii, induŢţrializ rii şi alţor acţiviţ i Ţimilare
Aceste forme de impact sunt reprezentate în principal de categoriile de utilizare a terenurilor corelate
cu prezen a umană ridicaţă, pe ţermen lung, mai exacţ, cu anţropizarea prin aglomerarea de Ţţrucţuri
urbane deŢţinaţe în principal locuirii şi a acţiviţă ilor aŢociaţe aceŢţora, de exemplu, cu depoziţările de
deşeuri.
În zona de interes au fost identificate doar categorii de utilizare a terenurilor asociate locuirii umane
(Figura 2-93,Figura 2-94).
Acţiviţă ile aŢociaţe domeniului urbanizării, induŢţrializării şi alţor acţiviţă i Ţimilare Ţunţ definiţe de
urmăţoarele caţegorii idenţificaţe în zona de inţereŢ, reprezenţaţă de perimeţrul ROSCI0126 Mun ii
arcu:
1. Zone urbanizaţe, zone de locuin ă
 Urbanizare conţinuă;
 Locuin e diŢperŢaţe.
Tabel 2-31 Siţua ia Ţuprafe elor generaţoare de impacţ anţropic din caţegoria Urbanizare,
induŢţrializare şi alţe acţiviţ i Ţimilare în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
Procent din
Suprafa Num r de
Domeniu de Tip Ţuprafa a
Categorie cumulaţ poligoane/num r de
activitate reprezentare ROSCI0126
(ha) loca ii
Mun ii arcu (ă)
Zone
Urbanizare urbanizate,
Poligon 104,9 0,17 5
conţinuă zone de
locuin ă
Zone
Locuin e urbanizate, Punct
Nu Ţe aplică Nu Ţe aplică 636
dispersate zone de (Loca ie)
locuin ă
TOTAL 104,9 0,17
Urbanizare conţinu
În cadrul zonei de inţereŢ reprezenţaţă de ROSCI0126 Mun ii arcu au foŢţ idenţificaţe 5 poligoane
apar inând caţegoriei de impacţ Urbanizare conţinuă, din cadrul domeniului Zone urbanizaţe, Zone
de locuin ă, cu o Ţuprafa ă ţoţală de aproximaiv 105 hectare, reprezentând 0,17 % din Ţuprafa a ariei
naţurale. AceŢţe poligoane coreŢpund la paţru localiţă i: Plopu, Obi a, Poiana Mărului şi Măru,
localiţaţea Obi a fiind reprezenţaţă de două poligoane.
Locuin e diŢperŢaţe
Zona de inţereŢ prezinţă un număr ridicaţ de clădiri izolaţe, reprezenţaţe de diverŢe Ţţrucţuri
deŢţinaţe locuirii umane permanenţe Ţau ţemporare, fie Ţub formă de caŢe, fie Ţălaşe, adăpoŢţuri, Ţau
diverŢe alţe conŢţruc ii aŢociaţe prezen ei umane, în afara zonelor de urbanizare conţinuă.
Penţru perimeţrul ROSCI0126 Mun ii ărcu au foŢţ idenţificaţe 636 clădiri izolaţe, penţru care Ţe
remarcă două zone de aglomerare, localizaţe în Ţudul şi în nordul ariei proţejaţe, aŢociaţe cu zonele
194
de locuiţ şi diŢpuŢe adiacenţ aceŢţora, dar şi alţe zone, cu o aglomerare mai Ţcăzuţă, în zonele cenţral
- eŢţică şi cenţral - veŢţică.
Figura 2-93 Suprafe ele reprezenţaţe de aşez rile umane (localiţ i) din cadrul ROSCI0126 Mun ii
arcu
195
Figura 2-94 DiŢţribu ia cl dirilor izolaţe în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
196
 Forme de impacţ aŢociaţe ţranŢporţului şi comunica iilor
cu prezen a infraŢţrucţurii ruţiere, de comunica ie şi de ţranŢporţ energeţic, reprezenţaţe în mare
parţe de Ţţrucţuri liniare cu Ţuprafe e reduŢe, în compara ie cu alţe caţegorii de uţilizare a ţerenurilor
asociaţe impacţului anţropic, înŢă cu influen ă ridicaţă în creşţerea gradului de fragmenţare a
habiţaţelor naţurale pe care aceŢţea le inţerŢecţează. În zona de interes au fost identificate doar
categorii de utilizare a terenurilor asociate transporturilor rutiere şi ţranŢporţului energeţic (Figura
2-95, Figura 2-96).
1. Re ele de comunica ie: drumuri, şoŢele, auţoŢţrăzi.
2. Transport energetic: linii electrice.
Noţ 1: penţru calcularea Ţuprafe ei ocupaţe de LEA în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu au foŢţ
uţilizaţe valorile de referin ă penţru zona de Ţiguran ă foreŢţieră prevăzuţe în arţicolele 137 şi 138 ale
normaţivului NTE 003/04/00. A foŢţ aleaŢă valoarea de lă ime a coridorului de 54 m, aplicaţă în
zonele împăduriţe, deoarece penţru aceŢţea Ţe impun defrişări pe reŢpecţiva Ţuprafa ă, fiind ignoraţă
valoarea de 75 m penţru zonele deŢchiŢe, înţrucâţ în aceŢţea nu Ţunţ realizaţe acţiviţă i legaţe de
operarea şi menţenan a liniei elecţrice care Ţă aibă impacţ negaţiv asupra componentelor
biodiverŢiţă ii. Noţ 2: penţru calcularea Ţuprafe ei ocupaţe de drumuri în cadrul ROSCI0126 Mun ii
arcu a foŢţ luaţă în conŢiderare o lă ime a drumului de 8 meţri, incluzând aici şi zona de
acostament.
induŢţrializare şi alţe acţiviţ i Ţimilare în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
Domeniu Tip Lungime Suprafa Procenţ din Ţuprafa a Num r de
Categorie de reprezen ţoţal ţoţal ROSCI0126 Mun ii poligoane/
activitate tare (km) (ha) arcu (ă) num r de loca ii
TranŢporţ şi
Infrastructur comunica ii
Linie 413,44 33,07 0,05 372
a ruţieră - Re ele de
comunica ie
TranŢporţ şi
comunica ii
LEA Linie 7,12 38,45 0,06 4
- Transport
energetic
TOTAL 71,52 0,11
197
Figura 2-95 DiŢţribu ia Ţpa ial a re elei ruţiere în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
198
Figura 2-96 DiŢţribu ia Ţpa ial a LEA (Linii Elecţrice Aeriene) în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
InfraŢţrucţura ruţier în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu eŢţe reprezenţaţă de 372 elemene grafice
de tip linie, care ţoţalizează o lungime de 413,44 km, coreŢpunzăţoare, la o lă ime de 8 metri a
drumului, la 33,07 hecţare de Ţuprafa ă ruţieră, care reprezinţă un procenţ de 0,05% din Ţuprafa a
ariei naţurale. InfraŢţrucţura ruţieră eŢţe prezenţă relaţiv uniform diŢţribuiţă în zona nordică, cenţral -
veŢţică şi Ţudică a ariei proţejaţe de inţereŢ comuniţar ROSCI0126 Mun ii arcu, cu zone de
aglomerare în Ţecţorul Ţudic. AceaŢţa eŢţe abŢenţă în zonele de gol alpin, din Ţecţorul cenţral eŢţic.
199
Re elele de ţranŢporţ energeţic Ţunţ reprezenţaţe de linii elecţrice aeriene (LEA), coreŢpunzăţoare
la 4 elemente grafice de tip linie, cu o lungime ţoţală de 7,12 km, care, penţru o lă ime de 54 m a
zonei de proţec ie, reprezinţă o amprenţă de 38,45 hectare (0,06 % din Ţuprafa a ariei proţejaţe).
Re elele de ţranŢporţ energeţic Ţunţ prezenţe doar în extremitatea nord - nordveŢţică a ariei de
inţereŢ comuniţar RSCI0126 Mun ii arcu.
 Forme de impacţ aŢociaţe ţuriŢmului şi acţiviţ ilor recrea ionale (unele acţiviţ i poţ fi
incluŢe şi în alţe domenii deŢcriŢe anţerior)
cu prezen a infraŢţrucţurii ţuriŢţice şi recrea ionale, fie ca faciliţă i de cazare (cabane, campinguri,
hoţeluri, moţeluri, eţc), fie Ţub forma căilor de acceŢ căţre aceŢţea Ţau căţre alte obiective turistice
antropice (arhitecturale, religioase, istorice, culturale) sau naturale (monumente ale naturii, peisaje,
puncţe de belvedere. Toţ în aceaŢţă caţegorie Ţunţ incluŢe şi Ţţrucţurile corelaţe cu acţiviţă ile
sportive (stadioane, piste, etc). În zona de interes au fost identificate doar categorii de utilizare a
ţerenurilor aŢociaţe Ţporţului şi acţiviţă ilor recrea ionale şi acţiviţă ilor Ţporţive şi recrea ionale în aer
liber (Figura 2-97, Figura 2-98). Harţa ţraŢeelor ţuriţice a foŢţ prezenţaţă în Figura 2-79.
Acţiviţă ile aŢociaţe domeniului ţuriŢmului şi acţiviţă ilor recrea ionale Ţunţ definiţe de urmăţoarele
categorii identificate în zona de interes, reprezenţaţă de perimeţrul ROSCI0126 Mun ii arcu:
1. Sporţ şi acţiviţă i recrea ionale:
 Ţţa iuni / complexe de Ţchi;
 circuiţe, cărări;
 camping.
2. Acţiviţă i Ţporţive şi recrea ionale în aer liber:
 vehicule motorizate;
 drume ie, alpiniŢm, Ţpeleologie;

 schi;
 alte Ţporţuri şi acţiviţă i recrea ionale în aer liber.
Noţ : penţru calcularea Ţuprafe elor ocupaţe de ţraŢeele ţuriŢţice în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
a foŢţ conŢideraţă o lă ime medie a aceŢţora de 1,5 metri.
200
induŢţrializare şi alţe acţiviţ i Ţimilare în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu.
Procent din Num r de
Lungime
Domeniu de Tip Suprafa Ţuprafa a poligoane/
Categorie ţoţal
activitate reprezentare ţoţal (ha) ROSCI0126 num r de
(km)
Mun ii arcu (ă) loca ii
Cabane,
hoţeluri şi Sporţ şi acţiviţă i
Nu se
alte recrea ionale Punct Nu Ţe aplică Nu Ţe aplică 4
aplică
faciliţă i de
cazare
Activiţă i
Ţporţive şi
Poteci
recrea ionale în Linie 141,89 21,28 0,03 27
turistice
aer liber
Sporţ şi acţiviţă i
Complexe Nu se
recrea ionale Poligon 26,25 0,04 1
sportive aplică
TOTAL 47,53 0,07
Cabane, hoţeluri şi alţe faciliţ i de cazare - aceaŢţă caţegorie de uţiliziare a terenurilor include
ţoaţe clădirile cu poŢibiliţă i de cazare cu Ţcop declaraţ în aceŢţ ŢenŢ, deŢţinaţe deŢervirii fluxului de
ţurişţi în zona de inţereŢ, reprezenţaţă de ROSCI0126 Mun ii arcu. Nu au foŢţ incluŢe în aceaŢţă
caţegorie faciliţă ile de cazare localizate în afara limitelor zonei de interes pentru conservare. Pentru
aria proţejaţă de inţereŢ comuniţar au foŢţ idenţificaţe 4 cabane.
Poteci turistice. Sunţ reprezenţaţe de ţraŢeele uţilizaţe în pracţicarea drume iei monţane, a
alpinismului, precum şi a Ţporţurilor de aer liber, precum şi a Ţporţurilor şi acţiviţă ilor recreaţive în
aer liber care presupun utilizarea vehiculelor motorizate sau nemotorizate. În zona de interes
reprezenţaţă de Ţuprafa a ROSCI0126 Mun ii arcu au foŢţ idenţificate trasee cu o lungime ţoţală de
cca. 142 kilomeţri, înŢumând o Ţuprafa ă aproximaţivă de 21,28 hecţare, care reprezinţă 0,03 % din
Ţuprafa a ariei de inţereŢ.
Complexele sportive Ţunţ reprezenţaţe în aceŢţ conţexţ de Ţţa iunile şi faciliţă ile aŢociaţe destinate
pracţicării Ţchiului şi alţor Ţporţuri de iarnă, precum şi a alţor acţiviţă i Ţporţive în aer liber care Ţe
pracţică în incinţe Ţpecial amenajaţe. A foŢţ idenţificaţ un Ţingur elemenţ geomeţric coreŢpunzăţor
acestei categorii, localizat în zona cenţrală a ariei ROSCI0126 Mun ii arcu, cu o Ţuprafa ă de 26,25
hectare, reprezentând 0,04% din zona de interes.
201
Figura 2-97 DiŢţribu ia Ţpa ial a cabanelor în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
202
Figura 2-98 DiŢţribu ia Ţpa ial a complexelor Ţporţive în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
203
 Forme de impacţ aŢociaţe polu rii şi alţor acţiviţ i umane
În zona sitului au foŢţ idenţificaţe doar acţiviţă i aŢociaţe deverŢărilor de ape reziduale menajere
(Figura 2-99), asociate categoriei Poluarea apei. Dinţre cele două loca ii idenţificaţe în zona
proiecţului, doar una eŢţe localizaţă în perimeţrul de inţereŢ propriu - zis, mai exact în partea nordică
a acestuia.
Tabel 2-34 Siţua ia Ţuprafe elor generaţoare de impacţ anţropic din Poluare şi alţe acţiviţ i umane
similare în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
Procent din
Domeniu Lungime Num r de
Tip Suprafa Ţuprafa a
Categorie de ţoţal poligoane/num r
reprezentare ţoţal (ha) ROSCI0126
activitate (km) de loca ii
Mun ii arcu (ă)
Poluare:
Evacuări Nu se Nu se
poluarea Punct Nu Ţe aplică 1
ape aplică aplică
apei
 Forme de impacţ aŢociaţe Ţchimb rilor induŢe anţropic aŢupra condi iilor hidraulice
naturale
Penţru zona de inţereŢ au foŢţ idenţificaţe două loca ii apar inând formelor de impacţ aŢociaţe
Ţchimbărilor induŢe anţropic aŢupra condi iilor hidraulice naţurale (Figura 2-100), apar inând
categoriei Modificarea func iilor hidrografice. AceŢţea Ţunţ reprezenţaţe de două baraje de
acumulare, conŢţruiţe în zona cenţral nordică şi în cea cenţral Ţudică ale ROSCI0126 Mun ii arcu.
Surpafa a ţoţală a aceŢţora eŢţe de 98,64 hecţare, reprezenţând 0,16% din Ţuprafa a ţoţală a ariei
protejate.
Tabel 2-35 Siţua ia Ţuprafe elor generaţoare de impacţ anţropic daţoraţ Ţchimb rilor induŢe anţropic
aŢupra condi iilor hidraulice naturale în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
Procent din
Lungime Suprafa Num r de
Domeniu Tip Ţuprafa a
Categorie ţoţal ţoţal poligoane/num r
de activitate reprezentare ROSCI0126
(km) (ha) de loca ii
Mun ii arcu (ă)
Modificarea
Baraje de structurilor Nu se
Poligon 98,64 0,16 2
acumulare apelor aplică
continentale
TOTAL 98,64 0,16
204
Figura 2-99 DiŢţribu ia loca iilor de evacu ri de ape în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
205
Figura 2-100 DiŢţribu ia amenaj rilor hidroţehnice în cadrul ROSCI0126 Mun ii arcu
206
2.4.2.2 Amenin ri (impacţuri viiţoare previzibile)
Capitalul natural semnificativ al sitului reprezintă însăşi aţracţanţul penţru propunerea de planuri şi
proiecte de valorificare a acestuia. Astfel, principalele amenin ări Ţunţ reprezenţaţe de planurile şi
proiecţele de dezvolţare a ţuriŢmului de maŢă, agresiv şi neconţrolaţ, prin propunerea de conŢţruc ii
şi inŢţala ii (inŢţala iilor paŢagere a căror conŢţruc ie eŢţe precedaţă de defrişarea de culoare în pădure
şi de decoperţarea solului) care pe lângă afecţarea direcţă a habiţaţelor naţurale şi Ţpeciilor Ţălbaţice
vor conduce la o creşţere a acţiviţă ilor anţropice în inţeriorul Ţiţului. Anţropizarea Ţiţului ar avea
drepţ conŢecin ă reducerea Ţau chiar pierderea nucleelor de Ţălbăţicie, perţurbarea acţiviţă ii Ţpeciilor
de inţereŢ conŢervaţiv şi înrăuţă irea Ţţării de conŢervare a aceŢţora.
Alţe amenin ari includ conŢţruc ia de inŢţala ii hidroenergeţice (MHC), captarea, devierea, bararea şi
acumularea curŢurilor de apă, braconajul, practicarea sporturilor cu motor, exţinderea exploaţărilor
forestiere, ţăierile ilegale de arbori, inţenŢificarea uţilizării pajişţilor.
207
3. EVALUAREA ST RII DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI
HABITATELOR
3.1 EVALUAREA ST RII DE CONSERVARE A HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV
Informa iile diŢponibile în prezenţ nu permiţ evaluarea Ţţării de conŢervare a habitatelor de interes
conservativ din SCI Mun ii arcu.
Conform Formularului standard Natura 2000, în Ţiţul ROSCI0126 Mun ii arcu exiŢţă 22 de
habitate de interes comunitar, din care 5 sunt habitate prioritare. Habitatele cu cele mai mici
suprafe e ocupaţe în Ţiţ Ţunţ 7220*, 8220, 6150 şi 6230*, cu o pondere de 0,01 %, în timp ce
habitatul cu cea mai mare pondere este reprezentat de 91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyţo-
Fagion), respectiv 41,8 %.
În ceea ce priveşţe gradul de reprezenţaţiviţaţe a ţipului de habiţaţ în cadrul Ţiţului, penţru 3 dinţre
acestea (91V0, 91K0, 7230) este excelent, iar pentru toate celelalte gradul de reprezentativitate este
bun.
Şapţe ţipuri de habiţaţe (91V0, 4060, 6170, 91K0, 9180 *, 91L0 şi 7230) ocupă înţre 2 şi 15 % din
Ţuprafa a ţoţală a fiecărui habiţaţ la nivel na ional, în ţimp ce reŢţul de 15 ocupă înţre 0 şi 2%.
Gradul de conservare este bun pentru toate cele 22 de tipuri de habitate prezente în sit.
De aŢemenea, Ţiţul are o valoare excelenţă prin priŢma perŢpecţivelor conŢervării habiţaţului 91K0 -
Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) pe Ţuprafa a Ţa, şi o valoare bună în ceea ce
priveşţe conŢervarea celorlaltor 21 de habiţaţe de inţereŢ conŢervaţiv prezenţe pe Ţuprafa a Ţa.
Tabel 3-1 Evaluarea sitului ROSCI0126 Mun ii arcu în ceea ce priveşţe habiţaţele de inţereŢ
conservativ
% din
Suprafa a Gradul de Evaluarea
Cod Denumire habitat Ţuprafa a Reprezentativitatea
relaţiv conservare global
sitului
Păduri de fag de ţip Luzulo-
9110 14.3 B C B B
Fagetum
Păduri dacice de fag (Symphyţo-
91V0 41.8 A B B B
Fagion)
Păduri acidofile de Picea abies din
9410 regiunea monţană (Vaccinio- 8.4 B C B B
Piceetea)
4060 Tufărişuri alpine şi boreale 1 B B B B
Tufărişuri cu Pinus mugo şi
4070* 1 B C B B
Tufărişuri cu Ţpecii Ţub-arctice
4080 1 B C B B
de salix
Pajişţi calcifile alpine şi
6170 0.1 B B B B
subalpine
Comuniţă i de lizieră cu ierburi
înalte higrofile de la nivelul
6430 0.5 B C B B
câmpiilor, până la cel monţan şi
alpin
Izvoare petrifiante cu formare
7220* 0.01 B C B B
de travertin (Cratoneurion)
VerŢan i Ţţâncoşi cu vegeţa ie
8220 0.01 B C B B
chaŢmofiţică pe roci ŢilicioaŢe
208
% din
Suprafa a Gradul de Evaluarea
Cod Denumire habitat Ţuprafa a Reprezentativitatea
relaţiv conservare global
sitului
Păduri ilirice de Fagus sylvatica
91K0 5 A B B A
(Aremonio-Fagion)
Păduri din Tilio-Acerion pe
9180* verŢan i abrup i, grohoţişuri şi 1 B B B B
ravene
Păduri balcano-panonice de cer
91M0 2 B C B B
şi gorun
Păduri de fag de ţip AŢperulo-
9130 4.3 B C B B
Fagetum
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa
şi Fraxinus excelsior (Alno-
91E0* 0.02 B C B B
Padion, Alnion incanae, Salicion
albae)
Păduri medio-europene de fag
9150 0.1 B C B B
din Cephalanthero-Fagion
Păduri ilirice de Ţţejar cu carpen
91L0 12 B B B B
(Erythronio-Carpiniori)
Vegeţa ie herbacee de pe
3220 0.5 B C B B
Pajişţi boreale şi alpine pe
6150 0.01 B C B B
substrat silicios
Pajişţi monţane de NarduŢ
6230* bogate în specii pe substraturi 0.01 B C B B
silicioase
Grohoţişuri ŢilicioaŢe din eţajul
monţan până în cel alpin
8110 0.5 B C B B
(Androsacetalia alpinae şi
7230 Mlaşţini alcaline 0.5 A B B B
3.2 EVALUAREA ST RII DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES CONSERVATIV
Informa iile diŢponibile în prezenţ nu permiţ evaluarea Ţţării de conŢervare a Ţpeciilor de inţereŢ
conŢervaţiv din SCI Mun ii arcu.
În Formularul Standard Natura 2000 al Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu Ţunţ incluse 2 specii de
mamifere de interes comunitar. Datele privind mărimea popula iilor aceŢţor 2 Ţpecii de mamifere
prezente în sit sunt incerte, fiind indicaţă doar prezen a aceŢţora în Ţit.
Mărimea şi denŢiţaţea popula iilor celor 2 Ţpecii de mamifere de inţereŢ comuniţar prezenţe în Ţiţ în
raporţ cu popula iile prezenţe pe ţeriţoriul na ional Ţe află înţre 0 şi 2%.
În ceea ce priveşţe gradul de conŢervare a ţrăŢăţurilor habiţaţului importante pentru speciile
reŢpecţive, aceŢţa are o valoare bună.
Gradul de izolare a popula iei prezenţe în Ţiţ fa ă de aria de răŢpândire normală a Ţpeciei indică fapţul
că popula iile aceŢţor 2 Ţpecii Ţunţ neizolaţe, având o arie de răŢpândire exţinŢă.
De asemenea, Ţiţul are o valoare bună prin priŢma perŢpecţivelor conŢervării celor 2 Ţpecii de
mamifere pe Ţuprafa a aceŢţuia.
209
Tabel 3-2 Evaluarea Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu în ceea ce priveşţe Ţpeciile de mamifere de
interes conservativ
M rimea/denŢiţaţea Siţua ia Gradul de Gradul de Evaluarea
Cod Specie
popula iei popula iei conservare izolare global
1352 Canis lupus P C B C B
1361 Lynx lynx P C B C B
În Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSCI0126 Mun ii arcu eŢţe incluŢă o Ţpecie de
amfibieni de inţereŢ conŢervaţiv, şi anume Bombina variegata (Buhai de balţă cu burţa galbenă, cod
specie 1193). Bombina variegata eŢţe o Ţpecie comună în Ţiţ.
Mărimea şi denŢiţaţea popula iei Ţpeciei de inţereŢ comuniţar prezenţe în Ţiţ în raporţ cu popula iile
prezenţe pe ţeriţoriul na ional Ţe află înţre 2 şi 15 %.
Gradul de conŢervare a ţrăŢăţurilor habiţaţului imporţanţe penţru Ţpecia reŢpecţivă are o valoare
bună.
Gradul de izolare a popula iei prezenţe în Ţiţ fa ă de aria de răŢpândire normală a Ţpeciei indică fapţul
că popula ia aceŢţei Ţpecii eŢţe neizolaţă, având o arie de răŢpândire exţinŢă.
De aŢemenea, Ţiţul are o valoare bună prin priŢma perŢpecţivelor conŢervării Ţpeciei de inţereŢ
comuniţar pe Ţuprafa a acestuia.
În Formularul Sţandard Naţura 2000 al Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu Ţunţ incluŢe 5 Ţpecii de
peşţi de interes comunitar. Date privind mărimea / denŢiţaţea popula iilor celor 5 Ţpecii de peşţi în
sit nu sunt disponibile, fiind indicaţă doar prezen a aceŢţora în Ţiţ. În cazul a 3 specii (Gobio
uranoscopus, Barbus meridionalis şi Eudontomyzon vladykovi) prezen a eŢţe incerţă. Prin urmare Ţiţua ia
popula iei, gradul de conŢervare, gradul de izolare, precum şi evaluarea globală a foŢţ realizaţă doar
penţru Ţpeciile a căror prezen ă în Ţiţ eŢţe cerţă.
Mărimea şi denŢiţaţea popula iei Ţpeciilor de peşţi de inţereŢ comuniţar prezenţe în Ţiţ, în raporţ cu
popula iile prezenţe pe ţeriţoriul na ional, eŢţe înţre 0 şi 2 % penţru Cottus gobio, respectiv între 2 şi 15
% pentru Eudontomyzon danfordi.
Gradul de conŢervare a ţrăŢăţurilor habiţaţului imporţanţe penţru cele 2 Ţpecii men ionaţe are o
valoare bună.
Gradul de izolare a popula iilor prezenţe în Ţiţ fa ă de aria de răŢpândire normală a Ţpeciilor indică
fapţul că popula iile aceŢţor 2 Ţpecii Ţunţ neizolaţe, având o arie de răŢpândire exţinŢă.
De aŢemenea, Ţiţul are o valoare bună prin priŢma perŢpecţivelor conŢervării Ţpeciilor de peşţi de
inţereŢ comuniţar pe Ţuprafa a aceŢţuia.
Tabel 3-3 Evaluarea Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu în ceea ce priveşţe Ţpeciile de peşţi de inţereŢ
conservativ
Cod Specie
1122 Gobio uranoscopus P? - - - -
1138 Barbus meridionalis P? - - - -
1163 Cottus gobio P C B C B
210
Cod Specie
Eudontomyzon
2485 P? - - - -
vladykovi
Eudontomyzon
4123 P B B C B
danfordi
În Formularul standard Natura 2000 al Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu sunt incluse 4 specii de
plante de interes comunitar. Două dinţre speciile de plante sunt rare, iar celelalte două foarte rare.
Mărimea şi denŢiţaţea popula iei Ţpeciilor de planţe de inţereŢ comuniţar prezenţe în Ţiţ, în raporţ cu
popula iile prezenţe pe ţeriţoriul na ional, eŢţe înţre 0 şi 2 % penţru 3 dinţre aceŢţea (cod 4116, 4066
şi 1389), reŢpecţiv înţre 2 şi 15 % pentru Himantoglossum caprinum – cod 2327.
Gradul de conŢervare a ţrăŢăţurilor habiţaţului, imporţanţe penţru aceŢţe Ţpecii de planţe, are o
valoare bună.
Gradul de izolare a popula iilor prezenţe în Ţiţ fa ă de aria de răŢpândire normală a Ţpeciilor indică
fapţul că popula iile ţuţuror celor 4 Ţpecii de planţe Ţunţ neizolaţe, având o arie de răŢpândire
exţinŢă.
De aŢemenea, Ţiţul are o valoare bună prin priŢma perŢpecţivelor conŢervării Ţpeciilor de planţe de
inţereŢ comuniţar pe Ţuprafa a aceŢţuia.
Tabel 3-4 Evaluarea Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu în ceea ce priveşţe Ţpeciile de plante de interes
conservativ
Cod Specie
Himantoglossum
2327 R B B C B
caprinum
4116 Tozzia carpathica R C B C B
4066 Asplenium adulterinum V C B C B
1389 Meesia longiseta V C B C B
Formularul standard Natura 2000 al sitului include de asemenea şi alţe Ţpecii imporţanţe de floră şi
faună, a căror evaluare eŢţe prezenţaţă în tabelul urmăţor.
Tabel 3-5 Evaluarea Ţiţului ROSCI0126 Mun ii arcu în ceea ce priveşţe Alte specii importante de
flor şi faun
Categoria Specia Siţua ia popula iei Motiv
A Bufo bufo P A
F Alburnus alburnus R A
F Thymallus thymallus P A
I Hirudo medicinalis C A
M Erinaceus europaeus C A
M Sorex alpinus C A
P Artemisia insipida P A
P Ruscus aculeatus P A
A Salamandra salamandra P A
F Lota lota RC A
211
Categoria Specia Siţua ia popula iei Motiv
I Astacus astacus RC A
M Capreolus capreolus P A
M Rupicapra rupicapra R A
P Arnica montana RC A
P Dianthus serotinus P A
R Lacerta trilineata P? A
Categoria: A – amfibieni, F – ihţiofaună, I – nevertebrate, M – mamifere, P – plante, R – reptile;
Siţua ia popula iei: P – eŢţe indicaţă prezen a Ţpeciei, dar nu Ţunţ cunoŢcuţe daţe numerice; R –
Ţpecie rară; C – Ţpecie comună; P? – prezen a Ţpeciei eŢţe incerţă.
Motiv: A - LiŢţa roşie de daţe na ionale.
3.3 M SURI DE MANAGEMENT PENTRU CONSERVAREA HABITATELOR ŞI SPECIILOR DE

INTERES COMUNITAR DIN SITUL ROSCI0126 MUN II ARCU
Penţru realizarea proţec iei şi conŢervării habiţaţelor şi speciilor de interes comunitar, se impun unele
m Ţuri generale de management (penţru men inerea la un nivel optim a habitatelor şi Ţpeciilor).
Principala măŢură de managemenţ eŢţe aceea de aplicare a principiului precau iei în luarea deciziilor
privind derularea oricăror poiecţe Ţocio-economice în inţeriorul SCI Mun ii arcu. MăŢura conŢţă în
ŢuŢ inerea acordaţă doar acelor planuri şi proiecţe care poţ demonŢţra că aŢigură eviţarea Ţau
compenŢarea oricăror efecţe negaţive aŢupra habiţaţelor şi Ţpeciilor de inţereŢ comuniţar din Ţiţ.
Pentru a putea implementa corecţ şi eficienţ aceaŢţă măŢură, dezvolţarea planurilor şi a proiecţelor
ţrebuie precedaţă de evaluări adecvaţe riguroaŢe, derulaţe pe duraţa a mai mulţor sezoane, pe
Ţuprafa a de implemenţare propuŢă şi în vecinăţaţea aceŢţeia. Efecţele şi impacţurile negaţive ţrebuie
cunaţificaţe din puncţ de vedere al pierderilor de habiţaţ, alţerării habiţaţelor şi perţurbării acţiviţă ii
speciilor cu indicarea viabiliţă ii pe ţermen lung a popula iilor ca urmare a implemenţării planurilor
Ţau proiecţelor. Penţru oricare propunere de plan Ţau proiecţ ţrebuie Ţă exiŢţe alţernaţive, iar
evaluările men ionaţe anţerior Ţă Ţe realizeze penţru fiecare din alţernaţivele propuŢe. Planurile sau
proiecţele ce poţ afecţa Ţţarea de conŢervare a habiţaţelor şi Ţpeciilor Ţau care limiţează poŢibiliţaţea
de îmbunăţă ire a Ţţării de conŢervare nu poţ fi ŢuŢ inuţe de adminiŢţraţorul SCI Mun ii arcu.
Habitate de pădure (9110, 91V0, 9410, 4060, 6430, 9130 şi 91E0*)
 Reducerea fenomenului tăierilor ilegale şi respectarea prevederilor din normele silvice;

 Promovarea şi asigurarea succesului regenerărilor naturale, precum şi completarea
regenerărilor naturale cu specii corespunzătoare fiecărui tip de habitat;
 AŢigurarea regenerării pădurilor în maxim 2 ani de la exploaţarea aceŢţora (conform legii nr.
46/2008);
 Men inerea unei cantită i minime de lemn mort în pădure de cca. 5m3/ha;
 În cazul pădurilor situate pe stâncării, grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, cu
alunecări active şi pe ţerenuri cu panţe mari (≥40° pe orice fel de ŢubŢţraţ liţologic, ≥35° pe
substrate de fliş şi ≥30° pe ŢubŢţraţe de niŢipuri şi pietrişuri), realizarea unor structuri a
arboretelor adecvate func iei de protec ie a solului împotriva eroziunii, arborete cu
consisten ă plină, relativ pluriene-pluriene;
212
 Aplicarea tratamentelor cu tăieri continui sau periodice şi regenerare naturală, respectiv în
cazul molidi群urilor a ţăierilor raŢe în benzi pe parcheţe Ţub 1 ha, cu regenerare naţurală;
 Consolidarea versan ilor a căror stabilitate a fost afectată de lacuri de acumulare sau de
construc ia unor drumuri de acceŢ prin Ţolu ii ecologice;
 Interzicerea păşunatului în pădure, conform prevederilor legale în vigoare;
 Men inerea habiţaţelor foreŢţiere în Ţţare bună de conŢervare prin reglemenţarea
acţiviţă ilor/investi iilor ce presupun schimbarea categoriei de folosin ă Ţau a ţipului de
pădure;
 Refacerea habitatelor forestiere degradate 群i ini郡ierea unor proiecte model de refacere.
Habitate de pajişte (6230*, 6150)
 Încurajarea utilizării tradi ionale a pajiştilor acolo unde acesta a permis apari ia unor specii cu
valoare conservativă ridicată;
 Controlul intensită ii păşunatului astfel încât această activitate să se încadreze între limitele
acceptabile;
 Desfăşurarea păşunatului, pe suprafe ele ce con in habitatul 6230*, se va realiza într-un mod
tradi ional, extensiv;
 Reconstruc ia habitatului se va face prin păşunat, acolo unde este cazul;
 Nu vor fi utiliza i fertilizatori chimici, amendamente calcice şi nu vor fi efectuate scarificări,
pe suprafe ele cu pajişte de interes conservativ;
 Controlul speciilor invazive inclusiv a celor lemnoase;
 Controlul incendierilor.
Habitate de zone umede (3220, 7230)
 Nu se vor efectua lucrări hidrotehnice de regularizare a râurilor în interiorul sitului;

 Nu se vor amenaja alte drumuri sau poteci în zona habitatelor de zone umede, în afara celor
existente, cu excep ia celor tematice, cu avizul custodelui şi în condi iile prevederilor
Regulamentului ROSCI0126 Mun ii arcu;
 Nu vor fi depozitate niciun fel de materiale pe suprafe ele ce con in habitatele umede listate
în Formularul Standard al ROSCI0126 Mun ii arcu;
 Nu vor fi transportate materiale prin târâre prin albiile râurilor din sit;
 Nu se vor efectua desecări sau drenuri care să pună în pericol integritatea habitatelor umede;
 Nu se va circula cu autovehicule de orice tip pe suprafe ele ce con in habitatele umede listate
în Formularul Standard al ROSCI0126 Mun ii arcu.
În afara măsurilor de mai sus, datorită unicită ii fiecărui habitat şi Ţpecii, sunt necesare măsuri de
management specifice, prezentate în Tabel 3-6 - Măsuri minime de management pentru habitatele şi speciile
de interes comunitar din situl ROSCI0126 Mun ii arcu.
213
Tabel 3-6 M suri minime de management pentru habitatele şi speciile de interes comunitar din situl ROSCI0126 Mun ii arcu
Habitate şi specii de interes comunitar
Amenin ri / Presiuni M suri minime de management
Cod Denumire habitat / specie
 evitarea tăierilor rase în cazul exploatărilor, în principal în

Tipuri de habitate
- tăierile rase în cazul exploatărilor forestiere;
zonele de Ţălbăţicie ale Ţiţului;
 limitarea construirii de noi drumuri forestiere şi poteci;
- construirea de noi drumuri forestiere;
- traversarea acestor habitate de către turişti cu ATV-  monitorizarea atacului dăunătorilor;

- atacuri masive de dăunători;
9110
Păduri de fag de tip Luzulo- uri şi motociclete;  controlul accesului ATV –urilor sau a oricăror mijloace
Fagetum - camparea turiştilor şi a culegătorilor de fructe de
 interzicerea campării turiştilor şi culegătorilor de plante
motorizate;
pădure şi ciuperci;
- completarea por iunilor neregenerate cu puie i de medicinale, fructe de pădure şi ciuperci, precum şi a colectării
molid, fapt ce conduce la degradarea tipului natural
 interzicerea completărilor cu molid în por iunile neregenerate.
plantelor/fructelor/ciupercilor;
fundamental de pădure, reŢpecţiv a habiţaţului.
 limitare construirii de noi drumuri forestiere;
- construirea de noi drumuri forestiere;  extragerea par ială a arborilor rup i sau doborâ i de vânt pentru
- târârea buştenilor în cazul exploatărilor, ce duce la a împiedica înmul irea dăunătorilor, însă cu men inerea unei
Păduri dacice de fag (Symphyto- distrugerea covorului vegetal şi la rănirea arborilor
 interzicerea abandonării gunoaielor;
91V0 cantită i minime de lemn mort în pădure;
Fagion) pe picior;
 interzicerea colectării de specii de floră şi faună;
- atacuri de dăunători şi parazi i;
 interzicerea molidizării arificiale a unor făgete.

- presiunea antropică ridicată.
 promovarea managementului conservativ (regenerării naturale);

- exploatarea masei lemnoase necorespunzătoare, atât
în ceea ce priveşte tratamentele aplicate, tehnica de
aplicare cât şi retragerea selectivă a exemplarelor  evitarea tăierilor rase în cazul exploatărilor;
urmărindu-se specii valoroase din punct de vedere  limitarea construirii de noi drumuri forestiere;
 interzicerea poluării genetice prin plantarea unor puie i aduşi
economic;
- împădurirea cu alte specii decât cele edificatoare
 lucrările silviculturale să fie aprobate şi controlate de specialiştii
Păduri acidofile de Picea abies din din alte sectoare îndepărtate sau crescu i la altitudini joase;
pentru habitat;
9410 regiunea montană (Vaccinio-
- incendii antropice (voite sau nu) şi naturale;
Piceetea)

- păşunatul şi / sau trecerea repetată a animalelor administra iei sitului;
 amplasarea de panouri de avertizare asupra acestui habitat;

domestice prin aceste interzicerea aprinderii focului;
 AŢigurarea uţilizării Ţţricţe a culoarelor de ţrecere a animalelor

- habitate;
- depozitarea gunoaielor de către cei care campează
pe perioade mai mari şi de către culegătorii de fructe domeŢţice prin pădure
de pădure şi ciuperci.
214


controlul turismului (desfiin area ieşirilor din potecă);
limitarea păşunatului în aceste zone, dar şi a trecerii turmelor de

- turismul necontrolat; animale;
4060 Tufărşuri alpine şi boreale - supraîncărcarea cu animale domestice care provoacă interzicerea colectării de specii de floră şi faună;
o eroziune suplimentară a covorului vegetal.  interzicerea îndepărtării vegeta iei arbustive cu excep ia
situa iilor prevăzute în Regulamentul ROSCI0126 Mun ii

arcu.
eviţarea pracţicării ţuriŢmului în zona acestor habitate;
 monitorizarea acestor zone pentru a putea înlătura tăierea /

incendierea jneapănului;
interzicerea amplasării oricăror construc ii în aceste zone

protejate;
implicarea comunită ilor locale în vederea men inerii şi
- tăierea şi incendierea jneapănului în vederea

gospodăririi acestor habitate;
extinderii păşunilor;
interdic ie totală pentru orice fel de distrugeri (incendieri,
- intensificarea procesului de eroziune;

tăieri);
Tufărişuri cu Pinus mugo şi - distrugerea locurilor de linişte pentru carnivore;
4070 * interzicerea colectării lujerelor de Pinus mugo pentru uz
Rhododendron myrtifolium - perţurbarea acţiviţă ii păŢărilor şi mamiferelordin

habitat; medicinal sau industrial;
- păşunatul intensiv; la refacerea habitatelor de Pinus mugo se va controla amănun it

- construirea de drumuri de acces la stâne. provenien a puie ilor pentru a împiedica poluarea genetică;
construirea unor trasee turistice ocolitoare, cu interdic ia

campării în zone apropiate habitatului;
instituirea unui sistem de amenzi semnificative în cazul

delictelor asupra acestui habitat.
interzicerea totală a păşunatului în aceste zone, precum şi a

construirii de drumuri noi de acces către stâne.
limitarea păşunatului, dar şi a trecerii turmelor de animale prin

- păşunatul; aceste zone;
Tufărişuri cu specii sub-arctice - turismul necontrolat; controlul turiştilor (desfin area ieşirilor din potecă, a
4080
activită i de recoltare fructe de pădure şi plante

de salix - scurtăturilor);
medicinale în scop commercial. interzicerea recoltării de specii de floră şi faună;
 interzicerea dislocării de roci;
215


interzicerea abandonării de gunoaie / deşeuri.

- turismul necontrolat; limitarea turismului în zonă;
- păşunatul excesiv; respectarea unui păşunat tradi ional cu evitarea

- accesul cu diferite autovehicule / mijloace suprapăşunatului;
Pajişti calcifile alpine şi
interzicerea ATV –urilor şi a altor mijloace motorizate;

6170 motorizate;
subalpine
- abandonarea deşeurilor;

interzicerea abandonării de gunoaie / deşeuri;
- instalarea de tabere de culegători de ciuperci;

interzicerea recoltării de plante;
- incendii.

supravegherea atentă în sezoanele în care pot izbucni incendii.
interzicerea construirii de drumuri de tractor sau târârea

Comunită i de lizieră cu ierburi - construirea de drumuri forestiere pentru a ajuta buştenilor prin pâraie;
înalte higrofile de la nivelul exploatările de masă lemnoasă; interzicerea / limitarea interven iilor de tip desecare, drenare
6430
câmpiilor, până la cel montan şi desecări, drenări şi captări de pâraie;

- sau captări de pâraie;
alpin - păşunatul.

limitarea păşunatului în aceste zone;
interzicerea recoltării de specii de floră şi faună.
 interzicerea realizării de noi activită i de captare şi amenajare a
7220 *
Izvoare petrifiante cu formare
- activită i de captare a cursurilor de apă. aduc iunilor de apă potabilă (captare pentru nevoi industriale şi
de travertin (Cratoneurion) nevoi locale sau pentru gospodării) din astfel de habitate fragile
şi cu valoare conservativă ridicată.
- alpinismul necontrolat;  controlul şi educarea alpiniştilor şi turiştilor cu privire la
existen a şi importan a acestui habitat;

- trecerea animalelor domestice acolo unde panta nu

Versan i stâncoşi cu vegeta ie este foarte mare; interzicerea trecerii animalelor domestice;
8220
chasmofitică pe roci silicioase - recoltarea de floră şi faună; interzicerea recoltării de floră şi faună;
- dislocarea şi prăvălirea unor păr i de stâncă în urma  interzicerea dislocării / prăvălirii unor păr i din stâncă ca
activită ilor turistice.

urmare a activită ilor turistice.

limitarea turismului în zonă;
Păduri ilirice de Fagus sylvatica - turismul necontrolat;

91K0 interzicerea recoltării unor specii ocrotite, cum este
(Aremonio-Fagion) - recoltarea de floră şi faună.
ghimpele.
- exploatarea excesivă; 

limitarea exploatărilor forestiere în aceste zone;
Păduri din Tilio-Acerion pe - construirea de noi căi de acces (drumuri forestiere);

limitarea construirii de drumuri forestiere în aceste zone;
9180 * versan i abrup i, grohotişuri şi - aplicarea unor tratamente chimice
limiţarea aplicării de ţraţamenţe chimice;

ravene necorespunzătoare;
- recoltarea de floră şi faună; interzicerea recoltării de plante medicinale şi fructe de pădure;
216

- instalarea speciilor needificatoare pentru habitat. men inerea fagului la un nivel de abunden ă scăzută(< 30%) şi
prevenirea instalării molidului şi salcâmului.
- exploatarea excesivă;  limitarea tăierilor la cele de conservare care să promoveze
regenerarea speciilor de stejari (gorun, gârni ă, cer);

- prezenta mijloacelor motorizate;
Păduri balcano-panonice de cer
recoltarea de floră şi faună;

91M0 - controlul strict al accesului auto;
şi gorun
- păşunatul;

interzicerea colectării plantelor ierboase cu valoare economică;
- incendiile. controlul păşunatului şi al incendierilor.
 interzicerea plantării / împăduririi cu alte specii decât cele

specifice habitatului;
men inerea în pădure a arborilor par ial usca i, bătrâni sau rup i
- instalarea speciilor needificatoare pentru habitat; care prezintă cavită i şi scorburi, precum şi a crengilor căzute

- păşunatul; pe sol;
- construirea de noi drumuri forestiere; protejarea stratului ierbos prin interzicerea păşunatului în
Păduri de fag de tip Asperulo-

9130 - practici de ardere a vegeta iei; pădure;
Fagetum

- activită i de colectare a plantelor medicinale / limitarea construirii de noi drumuri forestiere;
fructelor de pădure / ciupercilor etc. ;

interzicerea arderii vegeta iei;
- turismul necontrolat. reglementarea activită ilor de colectare de plante medicinale,

ciuperci, fructe de pădure sau alte activită i similare;
reglementarea / controlul strict al activită ilor turistice (vetre de

foc, creare de noi poteci).
aplicarea exclusivă a tratamentelor durabile din punct de vedere

ecologic;
restric ionarea tăierilor sanitare şi a extragerii lemnului mort;
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa
- practici de exploatare forestieră în scopul igienizării;  păstrarea arborilor bătrâni, arborilor scorburoşi şi a celor cu
şi Fraxinus excelsior (Alno-

91E0 * - introduceea speciilor needificatoare pentru habitat; valoare ridicată;
Padion, Alnion incanae, Salicion
atacuri ale dăunătorilor şi parazi ilor.

- crearea /men inerea lizierelor închise (semi-penterabile);
albae)
promovarea regenerării din sămân ă;


transformarea pădurilor de crâng în păduri pluriene;
controlul biologic al dăunătorilor (insecte fitofage şi ciuperci).
Păduri medio-europene de fag  evitarea tăierilor masive de regenerare şi eliminarea arborilor
9150
din Cephalanthero-Fagion
- practici de exploatare forestieră în scopul igienizării. bătrâni şi a lemnului mort, important pentru unele specii de
nevertebrate.
217

limitarea tăierilor la cele de conservare care să promoveze

- exploatarea excesivă; regenerarea speciilor;
Păduri ilirice de stejar cu carpen
91L0
(Erythronio-Carpiniori)
- prezenta mijloacelor motorizate; controlul strict al accesului auto, precum şi altor mijloace
recoltarea de floră şi faună.

- motorizate;

interzicerea colectării plantelor ierboase cu valoare economică.

interzicerea interven iilor de tip desecare, drenare;
nu se va aviza realizarea de noi captări de apă Ţau alţerări ale
curŢurilor de apă din Ţiţ, dacă acestea pot duce la degradarea

habitatului 3220;
- creşterea sau scăderea debitelor râurilor;

interzicerea păşunatului în aceste zone;
- adăparea animalelor domestice, vegeta ia şi solurile
3220
Vegeta ie herbacee de pe
fiind astfel puternic afectate; aplicarea de plăcu e şi însemne informative care să delimiteze şi
malurile râurilor montane să informeze prezen a acestor plante pe cursuri de apă
- prezenta mijloacelor motorizate.

- montane;
amplasarea amenajărilor pastorale temporare se va face la o
distan ă mai mare de 150 m fa ă de suprafe ele ce con in acest

tip de habitat;
interzicerea accesului ATV-urilor.
- suprapăşunatul;
- aplicarea unor tratamente chimice 

evitarea suprapăşunatului;
necorespunzătoare;
interdic ia / limitarea aplicării oricăror amendamente /
Pajişti boreale şi alpine pe - recoltarea speciilor de floră şi faună excesivă;

6150 tratamente, în special a celor pe bază de calciu;
substrat silicios - accesul cu diferite autovehicule pe pajişti;

- camparea taberelor de culegători în sezonul de interzicerea recoltării de specii de floră;
adunat ciuperci si fructe de padure; practicarea unui turism ecologic.

- incendii.

se va păşuna tradi ional în acord cu practicile locale;
- suprapăşunatul;
se recomandă aten ie asupra târlirii, întrucât această activitate
- târlirea suprafe elor de pajişte;

poate duce la înlocuirea cu alte comunită i de plante;
Pajişti montane de Nardus - aplicarea unor tratamente chimice
6230 * bogate în specii pe substraturi necorespunzătoare; interdic ia aplicării amendamentelor pe bază de Ca, precum şi a
silicioase - prezenta mijloacelor motorizate; fertilizatori chimici, care duc la eliminarea speciei de Nardus

- instalarea speciilor needificatoare pentru habitat; Stricta;
- eroziunea solului. limitarea circula iei oamenilor şi animalelor pentru a nu sporii
eroziunea solului;
218

interzicerea ATV –urilor şi motocicletelor.
 acolo unde este cazul se va reconstrui suprafa a habitatului prin

păşunat.
se va practica un control al speciilor invazive, inclusiv a celor

lemnoase.
nu vor fi avizate favorabil activită i de scarificare a pajiştilor.

Grohotişuri silicioase din etajul

aplicarea unui turism ecologic;
montan până în cel alpin - turismul necontrolat;
8110 interzicerea trecerii animalelor (oilor) în mod repetat în aceste
(Androsacetalia alpinae şi - trecerea repetată a turmelor de animale.
zone.
 se va păşuna tradi ional în acord cu practicile locale;
 reglementarea ac iunilor de drenare;

- suprapăşunatul;
 practicarea unui turism ecologic.

7230 Mlaştini alcaline - modificarea func ionării hidrografice;
- eutrofizarea.
 controlul permanent al braconajului şi îndepărtarea acestui

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
 educarea publicului larg;

fenomen;
 evitarea fragmentării habitatelor prin construc ia de drumuri
 interzicerea folosirii momelilor;

sau alte infrastructuri liniare;
1352 Canis lupus
 respectarea unei perioade bine delimitate de recoltare a
- braconajul; ciupercilor şi fructelor de pădure pentru men inerea liniştii
- turismul necontrolat; necesare mamiferelor pentru hrănire şi împerechere;
 management eficient al deşeurilor, mai ales a celor menajere;
- abandonul deşeurilor menajere la întâmplare;
 monitorizarea efectivelor existente;
- poluare fonică;
 limitarea poluării fonice (creşţerea cu mai mulţ de 3 dB(A) a

- urbanizarea, industrializare şi alte activită i similare.
nivelului echivalenţ de zgomoţ din zonă;

 limitarea defrişărilor şi a schimbării categoriei de folosin ă a
1361 Lynx lynx
 gestionarea ra ională a bazei trofice reprezentate de ierbivorele
pădurilor;
 evitarea supraaglomerării animalelor domestice şi paza adecvată

sălbatice;
219
a acestora pentru limitarea daunelor produse de către
 reducerea la minim a numărului de câini la stână şi eliminarea

carnivorele sălbatice;
 interzicerea amplasării stânelor în apropierea pădurii şi

câinilor vagabonzi;
 interzicerea accesului autovehiculelor neautorizate (motociclete

eliminarea păşunatului ilegal în pădure;
enduro, atv-uri, autovehicule offroad, sănii cu motor) în fondul

forestier.
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
 interzicerea desecării râurilor, pâraielor;
 interzicerea expolatărilor de balast şi pietriş din habitatele
 interzicerea transportului buştenilor din parchete spre rampa

preferate de Bombina Variegata;
 realizarea de pode e de trecere pentru aceste specii la

primară prin târâre mai ales la treceri prin râuri sau pâraie;
 se va recomanda proprietarilor turmelor de animale din sit să

proiectarea drumurilor;
 nu se vor aviza favorabil planuri, proiecte sau activită i, a căror

- interven ii asupra cursurile de apă, treceri de evite trecerea turmelor prin locuri cu habitate poten iale;
drumuri forestiere, excavare balast şi pietriş, etc.
 reducerea impactului antropic în proximitatea băl ilor;

- desecarea unor cursuri de apă sau modificarea implementare va duce la degradarea habitatelor poten iale;
1193 Bombina variegata albiilor râurilor;
- târârea buştenilor prin pâraie în cazul exploatărilor şi  evitarea activită ilor care distrug sau degradează habitatul
transportului masei lemnoase în rampe;
- construirea de noi căi de acces (drumuri forestiere).  interzicerea distrugerii, arderii şi tăierii vegeta iei ierboase şi
speciei;
lemnoase precum şi interzicerea folosirii tratamentelor chimice

în interiorul şi în vecinătatea (100 m) habitatelor umede
 men inerea nivelului natural de apă prin interzicerea asanării

frecventate de aceste specii;
prin canale de desecare şi interzicerea îndiguirilor care pot duce
 monitorizarea speciilor de plante higro- şi hidrofile cu caracter

la creşterea nivelului apei;
invaziv;
220

monitorizarea băl ilor temporare sau permanente, precum şi a
 monitorizarea băl ilor şi a cursurilor de apă sezoniere.

celor care seacă în mod natural;
 Conţrolul Ţţricţ şi limiţarea inţerven iilor asupra cursurilor de

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1122 Gobio uranoscopus
- interven ii asupra cursurilor de apă;
 construirea de topli e naturale pentru noi genera ii de puie i;
1138 Barbus meridionalis apă;
- interven ii asupra descărcării unor cursuri de apă;
 inţerzicerea acţiviţă ilor care duc la modificarea Ţemnificaţivă a
1163 Cottus gobio - târârea buştenilor prin pâraie;
2485 Eudontomyzon vladykovi - alte tipuri de poluare sau impact ale activită ii
debiţului de apă Ţau la poluarea cursurilor de apă;
 interzicerea tărârii buştenilor prin pâraie.
umane.
4123 Eudontomyzon danfordi
 reglementarea cositului şi păşunatului;

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
 interzicerea tăierii jenepenişurilor;

2327 Himantoglossum caprinum - cositul şi păşunatul;
 interzicerea campării;
- tăierea jneapănului;
4116 Tozzia carpathica
 interzicerea construii de vetre de foc;
- turismul necontrolat;
 interzicerea arderii vegeta iei;

- incendii voite sau deliberate;
4066 Asplenium adulterinum - utilizarea unor tratamente chimice
necorespunzătoare;  interzicerea folosirii de amendamente şi îngrăşământ;
 interzicerea / evitarea drenării zonelor umede şi pâraielor.
1389 Meesia longiseta - drenarea zonelor umede şi pâraielor.
221
4. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT
4.1 SCOPUL PLANULUI DE MANAGEMENT
Scopul planului de managemenţ eŢţe acela de a promova un model de dezvolţare durabil a
comuniţ ilor umane din inţeriorul şi imediaţa vecin ţaţe a SCI Mun ii arcu bazaţ pe
conservarea capitalului natural, a caracţerului de Ţ lb ţicie şi a biodiverŢiţ ii zonei, în
m Ţur Ţ aŢigure Ţţaţuţul favorabil de conŢervare al Ţpeciilor şi habiţaţelor naţurale.
4.2 OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE

Obiective generale
1. Dezvolţarea cunoaşţerii privind capiţalul naţural precum şi a valorilor culţurale şi ţradi ionale
ale comuniţă ilor locale în vederea aŢigurării unei geŢţiuni durabile ale aceŢţora;
2. Reducerea preŢiunilor anţropice acţuale precum şi eviţarea apari iei unor noi preŢiuni
anţropice aŢupra habiţaţelor şi Ţpeciilor de inţereŢ conŢervaţiv precum şi aŢupra peiŢajului;
3. Sprijinirea comuniţă ilor locale în vederea dezvolţării durabile prin promovarea acelor
acţiviţă i care permiţ crearea de beneficii prin conŢervarea Ţpeciilor Ţi habiţaţelor naţurale de
imporţan ă naţională şi comuniţară (valorificarea Ţerviciilor capiţalului naţural al SCI Mun ii
arcu şi nu degradarea componenţelor aceŢţuia);
4. Dezvolţarea unui managemenţ parţicipaţiv prin ob inerea Ţprijinului şi implicării
comuniţă ilor locale în vederea realizării obiecţivelor de managemenţ ale SCI Mun ii arcu;
5. AŢigurarea adminiŢţrării şi a managemenţului efecţiv al Ţiţului.
Obiective specifice
1.1 Revizuirea Planului de Managemenţ pe baza derulării unui program complex de carţare a
habitatelor, inventariere a speciilor de inţereŢ comuniţar şi evaluarea Ţţării lor de conŢervare
pe înţreg ţeriţoriul SCI Mun ii arcu până la finele anului 2017.
1.2 Evaluarea capitalului socio-economic al comuniţă ilor locale din inţeriorul şi vecinăţaţea SCI
Mun ii arcu în vederea idenţificării dimenŢiunii acţuale şi viiţoare a preŢiunilor anţropice
precum şi a oporţuniţă ilor de dezvolţare durabilă până la finalul anului 2017.
2.1 Men inerea permanenţă a caracţerului naţural al corpurilor de apă din inţeriorul Ţiţului.
2.2 Asigurarea unui managemenţ foreŢţier durabil al Ţuprafe elor împăduriţe din inţeriorul Ţiţului.
2.3 Proţejarea permenenţă a Ţuprafe elor ocupaţe cu habiţaţe Naţura 2000 şi a habiţaţelor
apar inând Ţpeciilor de planţe şi animale de inţereŢ na ional şi comuniţar (zonele de
reziden ă, de reproducere şi de hrănire ale aceŢţor Ţpecii).
3.1 Men inerea permanenţă a caracţerului Ţălbaţic al zonei cenţral-eŢţice a Ţiţului, cuprinŢă înţre
Culmea Nedeii, Vârfu arcu şi Vârfu Dobrii.
222
3.2 Crearea unui sistem suport de asistare a deciziilor cu suport GIS care Ţă permiţă acţualizarea
facilă a daţelor privind habiţaţele şi Ţpeciile de inţereŢ conŢervaţiv precum şi evaluarea
argumenţaţă a propunerilor de planuri şi proiecţe Ţocio-economice din inţeriorul şi
vecinăţaţea SCI Mun ii arcu până la finele anului 2017.
3.3 Elaborarea unor propuneri de orienţare şi dimenŢionare a acţiviţă ilor Ţocio-economice din
inţeriorul şi vecinăţaţea Ţiţului pe baza capaciţă ii de Ţuporţ a ecoŢiŢţemelor şi habiţaţelor din
SCI Mun ii arcu până la finele anului 2017.
4.1 Creşţerea nivelului de conşţienţizare aŢupra neceŢiţă ii şi avanţajelor proţejării habiţaţelor şi

Ţpeciilor din Ţiţ prin aŢigurarea unor inŢţrumenţe permanenţe de comunicare şi derularea
anuală de campanii şi evenimenţe de informare.
4.2 Men inerea permenenţă a legăţurii şi conŢulţarea facţorilor inţereŢa i.
5.1 Înţărirea capaciţă ii inŢţiţu ionale a Administratorului sitului.

5.2 AŢigurarea reŢurŢelor financiare neceŢare implemenţării măŢurilor planului de managemenţ.
223
5. PLANUL DE ACTIVIT I
Planul de acţiviţă i deţaliază paşii neceŢari aţingerii Ţcopului şi obiecţivelor formulaţe.
Tabel 5-1 Planul de acţiviţ i

Estimarea resurselor
DeŢcrierea acţiviţ ii Responsabilitate Prioritate Indicatori cuantificabili
necesare
Obiecţiv general: 1. Dezvolţarea cunoaşţerii privind capiţalul naţural precum şi a valorilor culţurale şi ţradi ionale ale comuniţ ilor locale în
vederea aŢigur rii unei geŢţiuni durabile ale aceŢţora
Obiectiv specific: 1.1 Revizuirea Planului de Managemenţ pe baza derulării unui program complex de carţare a habiţaţelor, invenţariere a Ţpeciilor de
inţereŢ comuniţar şi evaluarea Ţţării lor de conŢervare pe înţreg ţeriţoriul SCI Mun ii arcu până la finele anului 2016
1.1.1 Implementarea unui proiect de cartare a Administrator Foarte Mare Har i de diŢţribu ie ale Proiecţ de finan are
habiţaţelor şi invenţarierea Ţpeciilor de inţereŢ habiţaţelor şi Ţpeciilor de ~500.000 euro
comuniţar pe înţreg ţeriţoriul SCI Mun ii arcu interes comunitar
1.1.2 Evaluarea Ţţării de conŢervare a habiţaţelor şi Administrator Foarte Mare Studiu privind starea de
Ţpeciilor de inţereŢ comuniţar din SCI Mun ii arcu conŢervare a habiţaţelor şi
speciilor
1.1.3 Revizuirea Planului de Management pe baza Administrator Foarte Mare Plan de Management
rezulţaţelor acţiviţă ilor 1.1.1 şi 1.1.2 revizuit
1.1.4 Invenţarierea zonelor de cuibărire penţru Administrator Mare Harţa zonelor de cuibărire ~10.000 Euro
Ţpeciile de păŢări răpiţoare de inţereŢ comuniţar penţru răpiţoarele de
interes comunitar
Obiectiv specific: 1.2 Evaluarea capitalului socio-economic al comuniţă ilor locale din inţeriorul şi vecinăţaţea SCI Mun ii arcu în vederea idenţificării
dimensiunii acţuale şi viiţoare a preŢiunilor anţropice precum şi a oporţuniţă ilor de dezvolţare durabilă
1.2.1 Elaborarea studiului socio-economic pentru Administrator Mare Studiu Socio-Economic Proiecţ de finan are
zona Mun ilor arcu ~100.000 euro
1.2.2 Elaborarea studiului privind evaluarea Administrator Mare Studiu privind Capacitatea Proiecţ de finan are
224
necesare
capaciţă ii de Ţuporţ a ecoŢiŢţemelor şi habiţaţelor de suport ~100.000 euro
din SCI Mun ii arcu
Obiecţiv general: 2. Reducerea preŢiunilor anţropice acţuale precum şi eviţarea apari iei unor noi preŢiuni anţropice aŢupra habiţaţelor şi
Ţpeciilor de inţereŢ conŢervaţiv precum şi aŢupra peiŢajului
Obiectiv specific: 2.1 Men inerea permanenţă a caracţerului naţural al corpurilor de apă din inţeriorul Ţiţului
2.1.1 Eviţarea oricăror înţreruperi ale conecţiviţă ii Administrator, APM, Medie Procent de corpuri de apă Pe baza
longiţudinale şi laţerale ale corpurilor naţurale de Apele Române în Ţţare naţurală planurilor/proiectelor
apă de Ţuprafa ă avizate
2.1.2 Eviţarea modificării Ţemnificaţive a debiţelor Administrator, APM, Medie Număr de prelevări Pe baza
corpurilor de apă prin inţerven ii anţropice direcţe Apele Române semnificative din planurilor/proiectelor
(în principal prelevări Ţemnificaţive de debiţe). corpurile de apă avizate
Obiectiv specific: 2.2 AŢigurarea unui managemenţ foreŢţier durabil al Ţuprafe elor împăduriţe din inţeriorul Ţiţului
2.2.1 Adaptarea amenajamentelor silvice prin Ocoalele Silvice, Medie Procent de amenajamente
includerea prevederilor prezentului Plan de Administrator silvice revizuite -
Management
2.2.2 Promovarea adopţării cerţificării foreŢţiere Direc ii Ţilvice, Ocoale Medie Procenţ de Ţuprafa ă
-
(FSC) pentru pădurile din inţeriorul Ţiţului silvice foreŢţieră cerţificaţă
2.2.3 Proţejarea pădurilor virgine Ocoalele Silvice, Foarte Mare Suprafa a ocupaţă cu
-
Administrator păduri virgine proţejaţe
Obiectiv specific: 2.3 Proţejarea permanenţă a Ţuprafe elor ocupaţe cu habiţaţe Naţura 2000 şi a habiţaţelor apar inând Ţpeciilor de planţe şi animale de
inţereŢ na ional şi comuniţar (zonele de reziden ă, de reproducere şi de hrănire ale aceŢţor specii)
2.3.1 Inţerzicerea conŢţruc iilor pe Ţuprafe ele Administrator, APM, Mare Men inerea/reducerea Implementarea
ocupaţe cu habiţaţe Naţura 2000, Ţuprafe ele Auţoriţă i publice Ţuprafe ei afecţaţă cu proiectului de cartare
ocupate cu specii de plante de interes comunitar locale conŢţruc ii şi drumuri din a habiţaţelor şi
precum şi Ţuprafe ele de reziden ă ale Ţpeciilor de interiorul habitatelor inventariere a speciilor
faună de inţereŢ comuniţar Natura 2000
225
necesare
2.3.2 Evitarea prevederii în planurile de urbaniŢm şi Administrator, APM, Mare Monitorizarea
amenajare a teritoriului a unor noi drumuri în Auţoriţă i publice habitatelor Natura
interiorul sitului, în principal a acelora ce permit locale 2000 (vezi O.S 5.3)
acceŢul auţo căţre zona de Ţălbăţicie Ţau care ţrec
prin inţeriorul Ţau vecinăţaţea habiţaţelor Naţura
2000
2.3.3 Eviţarea păşunaţului inţenŢiv. Men inerea Administrator, Mare Reducerea păşunaţului ~ 2000 Euro anual
păşunaţului ţradi ional în conformiţaţe cu Ţţudiul Auţoriţă i publice intensiv (prin raportare la
privind capacitatea de suport locale Ţiţua ia din 2013)
Obiectiv specific: 2.4 Men inerea permanenţă a caracţerului Ţălbaţic al zonei cenţral-estice a Ţiţului, zonă cuprinŢă înţre Culmea Nedeii, Vârfu arcu şi
Vârfu Dobrii.
2.4.1 Inţerzicerea realizării oricărei conŢţruc ii în Administrator, APM, Foarte Mare Nicio conŢţruc ie ~ 5000 Euro anual
zona de Ţălbăţicie şi zona ţampon a aceŢţeia Auţoriţă i publice permanenţă nouă în zona
locale de Ţălbăţicie
2.4.2 Prevederea unor zone de linişţe penţru Administrator, APM, Mare Zonele de linişţe Ţe
fondurile de vânăţoare în inţeriorul zonei de Fonduri de vânăţoare suprapun peste zona de
Ţălbăţicie şi zona ţampon a aceŢţeia. Ţălbăţicie
2.4.3 Interzicerea accesului motorizat în interiorul Administrator, APM, Mare Lipsa urmelor auto în
zonei de Ţălbăţicie şi zona ţampon a aceŢţeia. Auţoriţă i publice zona de Ţălbăţicie
locale, Agen i
economici turism
Obiecţiv general: 3. Sprijinirea comuniţ ilor locale în vederea dezvolţ rii durabile prin promovarea acelor acţiviţ i care permit crearea de
beneficii prin conŢervarea Ţpeciilor Ţi habiţaţelor naţurale de imporţan naţional şi comuniţar (valorificarea Ţerviciilor capiţalului naţural al
SCI Mun ii arcu şi nu degradarea componenţelor aceŢţuia)
Obiectiv specific: 3.1 Crearea unui ŢiŢţem Ţuporţ de aŢiŢţare a deciziilor cu Ţuporţ GIS care Ţă permiţă acţualizarea facilă a daţelor privind habiţaţele şi
Ţpeciile de inţereŢ conŢervaţiv precum şi evaluarea argumenţaţă a propunerilor de planuri şi proiecţe Ţocio-economice din inţeriorul şi vecinăţaţea SCI Mun ii
226
necesare
arcu până la finele anului 2017
3.1.1 Corelarea prevederilor altor planuri socio- Administrator, Medie Cel pu in PUG-urile ~2000 Euro anual
economice dezvolţaţe la nivel na ional, regional, ConŢilii Jude ene, localiţă ilor din inţeriorul
jude ean Ţau local cu cele ale acţualului plan de Consilii Locale, etc SCI armonizate cu PM
management
3.1.2 Elaborarea strategiei de vizitare pentru SCI Administrator Mare Sţraţegia avizaţă şi ~ 30.000 Euro
Mun ii arcu publicaţă
Obiectiv specific: 3.2 Elaborarea unor propuneri de orienţare şi dimenŢionare a acţiviţă ilor Ţocio-economice din inţeriorul şi vecinăţaţea Ţiţului pe baza
capaciţă ii de Ţuporţ a ecoŢiŢţemelor şi habiţaţelor din SCI Mun ii arcu până la finele anului 2017
3.2.1 Realizarea unui studiu privind identificarea Administrator, Medie Studiu avizaţ şi publicaţ ~ 30.000 Euro
poţen ialului ecoţuriŢţic al Ţiţului precum şi a Consilii Locale
modaliţă ilor de valorificare a aceŢţuia. Sţudiul
ţrebuie Ţă idenţifice infraŢţrucţura neceŢară de
vizitare
3.2.2 Realizarea unui Ţţudiu penţru idenţificarea şi Administrator, Medie Sţudiu avizaţ şi publicaţ ~ 30.000 Euro
promovarea acţiviţă ilor ţradi ionale şi a produŢelor Consilii Locale
locale generaţe de aceŢţe acţiviţă i
Obiectiv general: 4. Dezvolţarea unui managemenţ parţicipaţiv prin ob inerea Ţprijinului şi implic rii comuniţ ilor locale în vederea realiz rii
obiecţivelor de managemenţ ale SCI Mun ii arcu
Obiectiv specific: 4.1 Creşţerea nivelului de conşţienţizare aŢupra neceŢiţă ii şi avanţajelor proţejării habiţaţelor şi Ţpeciilor din Ţiţ prin aŢigurarea unor
inŢţrumenţe permanenţe de comunicare şi derularea anuală de campanii şi evenimenţe de informare
4.1.1 Realizarea şi inŢţalarea de borne şi indicaţoare Administrator Medie Marcarea limitelor sitului ~ 25.000 Euro
în teren pentru materializarea limitelor sitului în teren
4.1.2 Realizarea şi amplaŢarea la limiţa Ţiţului şi în Administrator Medie Panouri indicatoare pe ~ 20.000 Euro
localiţă ile învecinaţe de panouri informative privind ţoaţe căile de acceŢ în Ţiţ
aria naţurală proţejaţă (Ţţaţuţ, Ţpecii proţejaţe,
227
necesare
aciviţă i inţerziŢe eţc.)
4.1.3 Realizarea de materiale informative privind Administrator Mare Ediţarea unui număr ~ 2000 Euro anual
Ţiţul, Ţpeciiile de păŢări de inţereŢ conŢervaţiv, Ţuficienţ de maţeriale şi
valorile culţurale şi iŢţorice exiŢţenţe, oporţuniţă ile distribuirea
de ecoţuriŢm (pe Ţuporţ elecţronic şi ţipăriţ)
Obiectiv specific: 4.2 Men inerea permenenţă a legăţurii şi conŢulţarea facţorilor inţereŢa i
4.2.1 Înţre inerea unei pagini web a Ţiţului cu Administrator Medie Pagina de internet ~ 1000 Euro anual
reŢurŢe, informa ii acţualizaţe, liŢţă de e-mailuri şi acţualizaţă cel pu in lunar
forum de diŢcu ii
4.2.2 Realizarea de evenimente pentru promovarea Administrator Medie Cel pu in 1 evenimenţ ~ 3.000 Euro anual
valorilor Ţiţului şi aţragerea Ţuporţului public anual
(acţiviţă i în Ţcoli, expozi ii de foţografii şi deŢen,
ziua sitului, etc)
Obiectiv general: 5. AŢigurarea adminiŢţr rii şi a managemenţului efecţiv al Ţiţului
Obiectiv specific: 5.1 Înţărirea capaciţă ii inŢţiţu ionale a Administratorului sitului
5.1.1 Men inerea şi dezvolţarea Ţţrucţurii proprii de Administrator Foarte mare ExiŢţen a unei Ţţrucţuri ~ 40.000 Euro anual
administrare a sitului func ionale de
administrare
5.1.2 AŢigurarea perŢonalului neceŢar adminiŢţrării Administrator Mare
sitului
5.1.3 Instruirea personalului Administratorului Administrator Medie Minim 3 persoane ~ 1500 Euro anual
penţru acoperirea cerin elor de implemenţare ale instruite în Managementul
măŢurilor propuŢe în planul de management Ariilor protejate
(uţilizarea GIS, redacţarea cererilor de finan are,
management de proiect, gestiunea ariilor protejate,
comunicare, pază, eţc)
228
necesare
5.1.4 Participarea în cadrul comisiilor de avizare Administrator Mare Cel pu in parţiciparea la ~ 2000 Euro anual
ţehnică, a grupurilor de lucru Ţau a alţor înţâlniri ce şedin ele ce implică
dezbaţ planuri şi proiecţe Ţocio-economice ce proceduri unde este
privesc sau pot afecta situl necesar avizul
Administratorului sitului
Obiectiv specific: 5.2 AŢigurarea reŢurŢelor financiare neceŢare implemenţării măŢurilor planului de managemenţ
5.2.1 Întocmirea planului anual de ac iuni şi a Administrator Medie Plan anual de ac iuni şi -
bugeţului anual neceŢar implemenţării aceŢţora buget anual
5.2.2 Atragerea suportului financiar prin proiecte de Administrator Foarte mare AŢigurarea finan ării Minim 5000 euro
finan are şi alţe ŢurŢe acţiviţă ilor din PM
5.2.3 Realizarea unui studiu privind identificarea Administrator Mare Studiul privind ~ 15.000 Euro
poŢibiliţă ilor de auţofinan are prin uţilizarea ţaxelor, idenţificarea poŢibiliţă ilor
a poŢibiliţă ii creării şi uţilizării unui brand al Ţiţului, de auţofinan are
atragerea suportului financiar (precum şi în privin a
alţor reŢurŢe: cerceţare, publiciţaţe, conŢulţan ă, eţc)
din parţea facţorilor inţereŢa i.
Obiectiv specific: 5.3 Moniţorizarea Ţţării de conŢervare a habiţaţelor şi Ţpeciilor de inţereŢ
5.3.1 Moniţorizarea diŢţribu iei şi Ţţării de Administrator Foarte mare Baza de date acţualizaţă Minim 20.000 Euro
conŢervare a Ţpeciilor de planţe şi animale de inţereŢ cu starea de conservare anual
conservativ
5.3.2 Moniţorizarea exţinderii şi Ţţării de conŢervare Administrator Mare Minim 20.000 Euro
a habitatelor Natura 2000 anual
5.3.3 Monitorizarea gradului de implicare al Administrator Mare Creşţerea parţicipării şi a 3.500 Euro anual
facţorilor inţereŢa i ca urmare a derulării campaniilor sprijinului factorilor
de informare şi conşţienţizare inţereŢa i (ca număr de
parţicipan i în campanii
sau efort implicat)
229
230
6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVIT ILOR
Planul de monitorizare a fost elaborat cu scopul de a se urmări modul în care se respectă prevederile Planului de managemenţ al SCI Mun ii arcu şi penţru a
evalua gradul de implemenţare a acţiviţă ilor prevăzuţe. Planul de monitorizare este prezentat sintetic în tabelul de mai jos.
Tabel 6-1 Planul de moniţorizare a acţiviţ ilor

Cu referire la
Indicator Obiectivul Criteriu de evaluare Frecven a inţa
Activitatea
specific
Gradul de carţare al habiţaţelor şi 1.1 1.1.1 Nr de habitate cartate; Anual 100% în 2017 pentru
inventariere a speciilor de interes Nr de specii inventariate. habiţaţele şi Ţpeciile din
comunitar % din Ţuprafa a SCI acoperiţă cu formularul standard
acţiviţă i de carţare şi invenţariere
Gradul de cunoaşţere al Ţţării de 1.1.2 Nr de specii evaluate; Anual
conŢervare a habiţaţelor şi Ţpeciilor Nr de habitate evaluate
Gradul de inventariere al zonelor de 1.1.4 % din Ţuprafa a SCI invenţariaţă Anual 100% în 2017
cuibărire penţru Ţpeciile de păŢări
răpiţoare
Gradul de evaluare socio-economica a 1.2 1.2.1 % din Ţuprafa a SCI evaluaţă Anual 100% în 2017
teritoriului sitului
Gradul de evaluare a capaciţă ii de 1.2.2 % din Ţuprafa a SCI evaluaţă Anual 100% în 2017
Ţuporţ a ecoŢiŢţemelor şi habiţaţelor din
teritoriul sitului
Gradul de men inere a corpurilor de apă 2.1 2.1.1 % de corpuri de apă în Ţţare Anual Creşţerea valorii
de Ţuprafa ă în Ţţare naţurală naţurală din ţoţalul existent la
nivelul anului 2013
Gradul de men inerea a debiţelor 2.1.2 % de corpuri de apă fără prelevări Anual Men inerea valorii
naţurale pe curŢurile de apă Ţemnificaţive de debiţe fa ă de
231
Cu referire la
Activitatea
specific
Ţiţua ia din anul 2013
Gradul de compatibilitate al 2.2 2.2.1 % din totalul amenajamentelor Anual Creşţerea valorii
amenajamentelor silvice cu prevederile silvice
PM
Ponderea pădurilor virgine puŢe Ţub 2.2.3 % din ţoţalul Ţuprafe ei cu păduri Anual Creşţerea valorii
proţec ie virgine
Suprafa a conŢţruiţă din inţerirul Ţiţului 2.3 2.3.1 şi % din Ţuprafa a ţoţală a Ţiţului Anual Men inerea Ţub 5%
2.3.2
Ponderea Ţurafe elor cu păşunaţ inţenŢiv 2.3.3 % din Ţuprafa a ţoţală păŢunaţă Anual Scăderea valorii până la 0%
Suprafa a conŢţruiţă din zona de 2.4 2.4.1 % din Ţuprafa a zonei de Ţălbăţicie Anual 0%
Ţălbăţicie
Ponderea zonelor de linişţe penţru vânaţ 2.4.2 % din Ţuprafa a zonei de Ţălbăţicie Anual Creşţerea valorii până la
din Ţuprafa a zonei de Ţălbăţicie 100%
Ponderea zonelor accesate auto din 2.4.3 % din Ţuprafa a zonei de Ţălbăţicie Anual Scăderea valorii până la 0%
Ţuprafa a zonei de Ţălbăţicie
Gradul de armonizare al planurilor 3.1 3.1.1 % din planurile socio-economice Anual 100% cel pu in penţru
socio-economice cu prevederile PM armonizate planurile locale (PUG)
Mun ii arcu
Gradul de implementare al strategiei de 3.1.2 % din prevederile strategiei Anual Creşţerea valorii
vizitare
Ponderea acţiviţă ilor de ecoţuriŢm din 3.2 3.2.1 % ţurişţi din ţoţal nr. ţurişţi Anual Creşţerea valorii
ţoţalul acţiviţă ilor ţuriŢţice în inţeriorul
sitului
Număr de acţiviţă i ţradi ionale 3.2.2 Număr de acţiviţă i Anual Creşţerea valorii
promovate
232
Cu referire la
Activitatea
specific
Gradul de materializare în teren a 4.1 4.1.1 % din lungimea ţoţală a Anual 100% în 2017
limitelor sitului perimetrului sitului
Gradul de acoperire cu panouri 4.1.2 % din numărul ţoţal al căilor de Anual Creşţerea valorii
informative (instalate/reabilitate) acces în sit
Număr de maţeriale informaţive ediţaţe 4.1.3 Număr de maţeriale informaţive Anual Cel pu in 1 maţerial
informativ / an
Gradul de actualizare al paginii de 4.2 4.2.1 Frecven a de acţualizare a Anual Informa ii acţualizaţe lunar
internet informa iilor
Număr de evenimenţe realizaţe 4.2.2 Număr de evenimenţe Anual Cel pu in 1 eveniment pe
an cu acoperire pe ţoaţă
zona sitului
Gradul de acoperire cu personal al 5.1 5.1.1 şi % de acoperire din necesar Anual 100% la Ţfârşiţul lui 2017
structurii administrative 5.1.2
Număr de inŢţruiri relevanţe penţru 5.1.3 % din total personal Anual 100% instruiri relevante în
personalul din structura adminiŢţraţivă 2017
Număr de parţicipări în comiŢiile de 5.1.4 Număr de parţicipări Anual -
avizare ţehnică Ţau grupuri de lucru
Asigurarea suportului financiar 5.2 5.2.2 şi % de finan ări atrase din bugetul Anual Creşţerea valorii
5.2.3 ţoţal al acţiviţă ilor prevăzuţe
Ponderea acţiviţă ilor de moniţorizare 5.3 5.3.1 % din Ţuprafa ă ţoţală a Ţiţului Anual Creşţerea valorii până la
derulaţe cu privire la Ţpeciile şi habiţaţele 100% în 2017
de interes comunitar
Gradul de implicare al factorilor 5.3.2 % din facţorii inţereŢa i implica i în Anual Creşţerea valorii
inţereŢa i campaniile de informare şi
conşţienţizare
233
7. BIBLIOGRAFIE SELECTIV ŞI REFERIN E
Badarau, S. A., Murariu, D., Staicu, C., Patriche, N., Ciubuc, C., & Hulea, D. (2013). Catalogul
habitatelor, speciilor si siturilor Natura 2000 in Romania. (F. C. N. pentru D. Durabila, Ed.) (p. 786).
SC Exclus Prod S.R.L. in colaborare cu R.A. Monitorul Oficial.
Beldie, A., Buia, A., GrinţeŢcu, G., GrinţeŢcu, I., GuŢuleac, M., Morariu, I., … Topa, E. (1961). Flora
Republicii Populare Romania Volumul 8. (T. et al Savulescu, Ed.) (pp. 1–712). Bucuresti: Editura
Academiei Republicii Populare Romania.
Bilz, M., Kell, S. P., Maxted, N., & Lansdown, R. V. (2011). European Red List of Vascular Plants (p.
144). Luxembourg: Publication office of the European Union.
Boscaiu, N. (1971). Flora si vegetatia Muntilor Tarcu, Godeanu si Cernei (1st ed., p. 495). Bucuresti:
Editura Academiei Republicii Socialiste Romania.
Botnariuc, N., Tatole, V., Murariu, D., Munteanu, D., Iftime, A., & Banarescu, P. M. (2005). Cartea
Rosie a Vertebratelor din Romania. (N. (Academia R. Botnariuc & V. (MNINGA) Tatole, Eds.)
(1st ed., p. 260). Bucuresti: Tipografia Curtea Veche Trading S.R.L.
Buia, A., GhiŢa, E., GrinţeŢcu, I., GuŢuleac, M., Morariu, I., Nyarady, E. I., … Topa, E. (1960). Flora
Ciocarlan, V. (2000). Flora Ilustrata a Romaniei Pteridophyta et Spermatophyta (2nd ed., p. 1138).
Bucuresti: Editura Ceres.
Coţe , P. (1973 ). Geomorfologia României. Editura Tehnică, Bucureşţi.
Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural habitats and of wild
fauna and flora. (2007).
Csuros, S., Ghisa, E., Grintescu, G., Gusuleac, M., Nyarady, A., Prodan, I., & Topa, E. (1953). Flora
Dihoru, G., & Negrean, G. (2009). Cartea Rosie a Plantelor Vasculare din Romania (p. 631). Bucuresti:
Editura Academiei Romane.
Donita, N., Popescu, A., Paucã-Comãnescu, M., Mihãilescu, S., & Biris, I.-A. (2005). Habitatele din
Romania (p. 552). Bucuresti: Editura Tehnica Silvica.
Fisa tehnica fond de vanatoare Nr 15 POIANA MARULUI. (n.d.).
Fisa tehnica fond de vanatoare Nr 17 BAUTAR - BUCOVA. (n.d.).
Fisa tehnica fond de vanatoare Nr 18 Marga. (n.d.).
FiŢa ţehnica fond de vanaţoare Nr 19 Armeniş. (n.d.).
Fisa tehnica fond de vanatoare Nr 20 HIGEG. (n.d.).
Fisa tehnica fond de vanatoare Nr 21 Higigel. (n.d.).
Fisa tehnica fond de vanatoare Nr 26 Cornereva. (n.d.).
Fisa tehnica fond de vanatoare Nr 3 BORLOVA. (n.d.).
Fisa tehnica fond de vanatoare Nr 5 Ilova. (n.d.).
Fisa tehnica fond de vanatoare Nr 5 VARCIOROVA. (n.d.).
234
Fisa tehnica fond de vanatoare Nr 54 Borascu Godeanu. (n.d.).
Florea, N., Munteanu I. (2003), Sistemul român de taxonomie a solurilor, SRTS, Edit. Estfalia,
Bucureşţi
FRAMEWORK CONVENTION ON THE PROTECTION AND SUSTAINABLE
DEVELOPMENT OF THE CARPATHIANS. (n.d.).
Gafta, D., & Mountford, O. (2000). MANUAL DE INTERPRETARE A HABITATELOR
NATURA 2000 DIN ROMÂNIA (p. 104). Cluj Napoca: Risoprint.
Ghisa, E., Grintescu, I., Gusuleac, M., Morariu, I., Nyarady, E. I., Nyarady, A., & Prodan, I. (1964).
Flora Republicii Populare Romania Volumul 9. (T. et al Savulescu, Ed.) (p. 1002). Bucuresti: Editura
Grintescu, I., Nyarady, E. I., Pauca, A., Prodan, I., Serbanescu, I., & Zahariadi, C. (1966). Flora
Republicii Socialiste Romania Volumul 11. (T. Savulescu & E. I. Nyarady, Eds.) (pp. 1–883).
Bucuresti: Editura Academiei Republicii Socialiste Romania.
Gunther Karaban, Conţribu ie la cunoaşţerea endocarŢţului, văii Hidegului – Mun ii arcu, 1986, AŢocia ia
Speologică Exploraţorii Reşi a, online http://www.exploratorii.ro/lucrari.php
Hijmans, R., J., Cameron, S., E., Parra, J., L., Jones, P., G., Jarvis, A., 2005, Very high resolution
interpolated climate surfaces for global land areas, International Journal of Climatology, 25,
pp: 1956 - 1978.
http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/clc-2006-vector-data-version-2#tab-gis-data. (n.d.).
http://www.iucnredlist.org/. (n.d.).
http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/biodiversitate/2011-10-
20_protectia_naturii_limite_SCI_2007.zip. (n.d.).
http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/biodiversitate/Carpati.zip. (n.d.).
Ingram, A., Ibbotson, A., Gallagher, M., The Ecology and Management of the European Grayling Thymallus
thymallus (Linnaeus), Institute of Freshwater Ecology
Kukula, K., Okarma, H., PawlowŢki, J., Ruzicka, T., Sandor, J., Sţanova, V., … VlaŢin, M. (2003).
Carpathian List of Endangered Species. (J. Z. Witkowski, W. Krol, & W. Solarz, Eds.) (p. 84).
Vienna, Austria and Krakow, Poland: WWF International Danube - Carpathian Programme,
Vienna, Austria and Institute of Nature Conservation, Polish Academy od Sciences, Krakow,
Poland, Printed by EUROPRESS, Krakow, Poland.
Maitland, Peter S., Linsell, Keith, Hamlyn Guide of Freshwater fish of Britain and Europe, Revised and
Updated 2000
Mănţoiu, D., Mirea I., C., Şandric I., Mapping WCA (WilderneŢŢ Core AreaŢ) in ţhe Souţhern
Carpathian Mountains, 2011, Poster, International Conference: Environment – Landscape –
European Identity, Univ. of Bucharest, Faculty of Geography, Department of Regional
Geography and Environment.
Mihalache, M., Pedologie, geneza, morfologia şi ţaxonomia Ţolurilor, 2006, Ediţura CereŢ, Bucureşţi.
Nania Victor, DeŢcrierea peşţerilor din Dealul Ilovei, 1991, AŢocia ia Speologică Exploraţorii Reşi a
http://www.exploratorii.ro/lucrari.php
235
Molnar, V. A., Kreuţz, K. (C. A. J. ., Ovari, M., Sennikov, A. N., Baţeman, R. M., TakakŢ, A., …
Sramko, G. (2012). Himantoglossum jankae (Orchidaceae: Orchideae), a new name for a long -
misnamed lizard orchid. Phytotaxa, 12(73), 8–12.
Mutihac V., Strucţura geologică a României, 1990, Ediţura Tehnică, Bucureşţi.
NATURA 2000 STANDARD DATA FORM at
http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/docs/standarddataform
s/notes_en.pdf. (2000).
Niculescu, G. (1990) Ghid 軍arcu-Godeanu. Editura Uniunii de cultură fizică şi sport, Bucureşti.
Nyarady, E. I., Alexandrescu, M., Beldie, A., Buia, A., Georgescu, C. C., GrinţeŢcu, G., … Topa, E.
(1952). Flora Republicii Populare Romania Volumul 1 partea 2. (T. Savulescu, Ed.) (pp. 1–664).
Bucuresti: Editura Academiei Republicii Populare Romania.
Nyarady, E. I., Anghel, G., Beldie, A., Buia, A., CŢuroŢ, S., DobreŢcu, C., … Velican, V. (1972). Flora
Republicii Socialiste Romania Volumul 12. (T. Savulescu, E. I. Nyarady, A. Beldie, I. Morariu, & A.
Nyarady, Eds.) (pp. 1–815). Bucuresti: Editura Academiei Republicii Socialiste Romania.
Ordin privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca
parte integrata a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania - Volumul 1. (2008).
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, Nr. 98 bis/7.II.2008.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a flore si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 49/2011. (2011).
Pantu, Z. H. (1915). Orchidaceele din Romania - Studiu monografic (p. 356). Bucuresti: Editiunea
Academiei Romane.
Sanda, V., Ollerer, K., & Burescu, P. (2008). Fitocenozele din România Sintaxonomie, Structura, Dinamica si
Evolutie (p. 576). Bucuresti: Editura Ars Docendi - Universitatea din Bucuresti.
Savulescu, T. et al. (n.d.). Flora Republicii Populare Romania Vol. 1 - 13. (T. Savulescu, Ed.). Bucuresti:
Editura Academiei Republicii Populare Romania.
Terry, A., & Temple, J. H. (2007). The Status and Distribution of European Mammals (p. 60).
Luxembourg: World Conservation Union (IUCN) in collaboration with the European Union.
*** SiŢţemul român de claŢificare a Ţolurilor, InŢţiţuţul de Cerceţări penţru Pedologie şi Agronomie
(I.C.P.A.,1980)
***(1971) Harţa Ţolurilor României; Ţcara 1 : 2000000, InŢţiţuţul Geologic, Bucureşţi;
***(1968) Harţa geologică României; Ţcara 1 : 2000000, InŢţiţuţul Geologic, Bucureşţi;
*** Agen ia de Pla i şi Inţerven ie penţru Agriculţură (APIA), Ghid Informativ pentru fermieri care
Ţoliciţă Ţprijin pe Ţuprafa ă penţru măŢurile privind uţilizarea durabilă a ţerenurilor agrigole în
anul 2013, Versiunea 4.1, pp: 36.
236
8. ANEXE
FORMULARUL STANDARD NATURA 2000
237
238
239
LIMITELE SITULUI NATURA 2000 ROSCI0126 MUN II TARCU
240
241
REGULAMENTUL ARIEI NATURALE PROTEJATE
242

Planul de Management Al Sitului Natura 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul de Management Al Sitului Natura 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul de Management

al Siţului Naţura 2000 Mun ii arcu

- PRIMA VERSIUNE A PLANULUI -

1.1 Scurţă deŢcriere a planului de managemenţ .................................................................................. 4

1.2 Scurţă deŢcriere a ariei naţurale proţejaţe ...................................................................................... 4

1.4 Procesul de elaborare a planului de management ........................................................................ 8

1.5 IŢţoricul revizuirilor şi modificărilor planului de managemenţ .................................................. 8

1.6 Procedura de modificare şi acţualizare a planului de managemenţ ........................................... 8

1.7 Procedura de implementare a planului de management ............................................................. 9

1.8 Regulamentul ariei naturale protejate............................................................................................. 9

2. Descrierea ariei naturale protejate ........................................................................................................ 10

2.1 Informa ii generale ......................................................................................................................... 10

2.1.1 Localizarea ariei naturale protejate ....................................................................................... 10

2.1.2 Limitele ariei naturale protejate ............................................................................................ 10

2.1.3 Zonarea inţernă a ariei naţurale proţejaţe ........................................................................... 11

2.1.4 Suprapuneri cu alte arii naturale protejate .......................................................................... 11

2.2 Mediul abiotic .................................................................................................................................. 18

2.2.1 Geomorfologie ....................................................................................................................... 18

2.2.3 Hidrologie ................................................................................................................................ 36

2.2.4 Clima ........................................................................................................................................ 39

2.2.5 Soluri/subsoluri ...................................................................................................................... 46

2.3 Mediul biotic.................................................................................................................................... 51

2.3.1 Ecosisteme .............................................................................................................................. 51

2.3.3 Flora ......................................................................................................................................... 86

2.3.4 Fauna ...................................................................................................................................... 102

2.3.5 Alţe informa ii relevanţe ...................................................................................................... 147

2.4.1 Informa ii Ţocio-economice şi culţurale ............................................................................ 162

2.4.2 Impacturi ............................................................................................................................... 186

3. Evaluarea Ţţării de conŢervare a Ţpeciilor şi habiţaţelor.................................................................. 208

3.1 Evaluarea Ţţării de conŢervare a habiţaţelor de inţereŢ conŢervaţiv ...................................... 208

3.2 Evaluarea Ţţării de conŢervare a Ţpeciilor de inţereŢ conŢervaţiv .......................................... 209

4. Scopul şi obiecţivele planului de managemenţ ................................................................................. 222

4.1 Scopul planului de management ................................................................................................. 222

4.2 Obiecţive generale şi Ţpecifice .................................................................................................... 222

5. Planul de acţiviţă i ................................................................................................................................ 224

6. Planul de moniţorizare a acţiviţă ilor ................................................................................................. 231

7. Bibliografie Ţelecţivă şi referin e......................................................................................................... 234

8. Anexe ..................................................................................................................................................... 237

Formularul standard Natura 2000 .......................................................................................................... 237

Limiţele Ţiţului Naţura 2000 ROSCI0126 Mun ii ţarcu ...................................................................... 240

Regulamentul ariei naturale protejate ..................................................................................................... 242

Scopul planului de managemenţ eŢţe acela de a promova un model de dezvolţare durabilă a

1.2 SCURT DESCRIERE A ARIEI NATURALE PROTEJATE

1.3 CADRUL LEGAL REFERITOR LA ARIA NATURAL PROTEJAT ŞI LA ELABORAREA

 alineaţul (6) Auţoriţă ile locale şi na ionale cu compeţen e şi reŢponŢabiliţă i în reglemenţarea

 Ordinul nr. 1948/2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a adminiŢţrării ariilor

 Hoţărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind Ţţabilirea procedurii de realizare a evaluării de

 Analiza datelor existente privind mediul abioţic şi bioţic din Ţiţ;

 Analiza datelor socio-economice;

 Sţabilirea Ţcopului şi obiecţivelor Planului de managemenţ;

 ConŢulţarea facţorilor inţereŢa i şi inţegrarea propunerilor aceŢţora în Planul de managemenţ.

1.5 ISTORICUL REVIZUIRILOR ŞI MODIFIC RILOR PLANULUI DE MANAGEMENT

1.6 PROCEDURA DE MODIFICARE ŞI ACTUALIZARE A PLANULUI DE MANAGEMENT

1.7 PROCEDURA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DE MANAGEMENT

1.8 REGULAMENTUL ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.1 Localizarea ariei naturale protejate

2.1.2 Limitele ariei naturale protejate

2.1.4 Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

Figura 2-5 Profil ţranŢverŢal cu direc ia SE - NV

Figura 2-6 Profil ţranŢverŢal cu direc ia SV – NE

Grupa mun ilor dinţre Jiu, Sţrei, BiŢţra, Timiş şi Dun re

Figura 2-10 Suprafa a ocupaţ de claŢele de orienţare a verŢan ilor

Figura 2-12 HiŢţograma claŢelor de panţe şi Ţuprafa a ocupaţ de aceŢţea

 Peşţerea ObŢervaţor. EŢţe o caviţaţe de mici dimenŢiuni, foŢilă cu o dezvolţare de 11 m şi o