Fabricarea Si Comercializarea Preparatelor Din Carne

S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L.
FABRICAREA ȘI COMERCIALIZAREA
PREPARATELOR DIN CARNE
SOLICITARE
PENTRU EMITEREA
AUTORIZATIEI INTEGRATE DE MEDIU
OCTOMBRIE 2016
Cuprins
CUPRINS
1. REZUMAT NETEHNIC ........................................................................................................................................ 7

2. TEHNICI DE MANAGEMENT .......................................................................................................................... 23
2.1 SISTEMUL DE MANAGEMENT ............................................................................................................................... 23
3. INTRĂRI DE MATERII PRIME ........................................................................................................................ 30
3.1 SELECTAREA MATERIILOR PRIME......................................................................................................................... 30
3.2 CERINŢELE BAT.................................................................................................................................................. 49
3.2.1 Cerinţe generale BAT ................................................................................................................................ 49
3.3 AUDITUL PRIVIND MINIMIZAREA DEŞEURILOR (MINIMIZAREA UTILIZĂRII MATERIILOR PRIME) ........................... 50
3.3.1 Cerinţe generale BAT privind minimizarea deşeurilor prin minimizarea materiilor prime ..................... 50
3.4 UTILIZAREA APEI ................................................................................................................................................. 50
3.4.1 Consumul de apă ....................................................................................................................................... 50
3.4.2 Compararea cu limitele existente .............................................................................................................. 51
3.4.3 Cerinţele BAT pentru utilizarea apei ........................................................................................................ 52
4. PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI .......................................................................................................................... 55
4.1 INVENTARUL PROCESELOR .................................................................................................................................. 55
4.2.3.Echipamente de producţie şi utilaje/dotări conexe ......................................................................................... 62
4.2.3. Mijloace de transport .................................................................................................................................... 63
4.2.4. Fluxul tehnologic al activităţilor de productie .............................................................................................. 64
4.3. INVENTARUL IEŞIRILOR (PRODUSELOR) .................................................................................................................. 64
4.4. INVENTARUL IEŞIRILOR (DEŞEURILOR) ................................................................................................................... 64
4.5. DIAGRAMELE ELEMENTELOR PRINCIPALE ALE INSTALAŢIEI .................................................................................. 65
4.5. SISTEMUL DE EXPLOATARE .................................................................................................................................... 65
4.6.1.Condiţii anormale ........................................................................................................................................... 65
4.7. STUDII PE TERMEN MAI LUNG CONSIDERATE A FI NECESARE .................................................................................. 65
4.8.CERINŢE CARACTERISTICE BAT ............................................................................................................................. 66
4.8.1. Implementarea unui sistem eficient de management al mediului .................................................................. 66
4.8.2. Minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un plan de prevenire şi management al
situaţiilor de urgenţă ............................................................................................................................................... 66
4.8.3. Cerinţe relevante suplimentare pentru activităţile specifice sunt identificate mai jos .................................. 66
5. EMISII ŞI REDUCEREA POLUĂRII ................................................................................................................ 67
5.1 REDUCEREA EMISIILOR DIN SURSE PUNCTIFORME ÎN AER .................................................................................... 67
5.1.1 Emisii şi reducerea poluării ...................................................................................................................... 67
5.1.2 Protecţia muncii şi sănătatea publică ....................................................................................................... 67
5.1.3 Echipamente de depoluare ........................................................................................................................ 67
5.1.4 Studii de referinţă ...................................................................................................................................... 68
5.1.5 COV........................................................................................................................................................... 68
5.1.6 Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV ................................................................................... 69
5.1.7 Eliminarea penei de abur .......................................................................................................................... 69
5.2 MINIMIZAREA EMISIILOR FUGITIVE ÎN AER .......................................................................................................... 69
5.2.1 Studii ......................................................................................................................................................... 70
5.2.2 Pulberi şi fum ............................................................................................................................................ 70
5.2.3 COV........................................................................................................................................................... 71
5.2.4 Sisteme de ventilare................................................................................................................................... 71
5.3 REDUCEREA EMISIILOR DIN SURSE PUNCTIFORME ÎN APA DE SUPRAFAŢĂ ŞI CANALIZARE ................................... 71
5.3.1 Sursele de emisie ....................................................................................................................................... 71
5.3.2 Minimizare ................................................................................................................................................ 72
5.3.3 Separarea apei meteorice.......................................................................................................................... 72
5.3.4 Justificare .................................................................................................................................................. 72
5.3.5 Compoziţia efluentului .............................................................................................................................. 72
5.3.6 Studii ......................................................................................................................................................... 73
5.3.7 Toxicitate ................................................................................................................................................... 73
5.3.8 Reducerea CBO ......................................................................................................................................... 74
5.3.9 Eficienţa staţiei de epurare orăşeneşti ...................................................................................................... 74
i
Cuprins
5.3.10 By-pass-area şi protecţia staţiei de epurare a apelor uzate orăşeneşti ................................................ 74
5.3.11 Epurarea pe amplasament .................................................................................................................... 74
5.4 PIERDERI ŞI SCURGERI ÎN APA DE SUPRAFAŢĂ, CANALIZARE ŞI APA SUBTERANĂ ................................................. 76
5.4.1 Oferiţi informaţii despre pierderi şi scurgeri după cum urmează ............................................................. 76
5.4.2 Structuri subterane .................................................................................................................................... 77
5.4.3 Acoperiri izolante ...................................................................................................................................... 77
5.4.4 Zone de poluare potenţială ....................................................................................................................... 78
5.4.5 Cuve de retenţie......................................................................................................................................... 78
5.4.6 Alte riscuri asupra solului ......................................................................................................................... 79
5.5 EMISII ÎN APE SUBTERANE ................................................................................................................................... 79
5.5.1 Există emisii directe sau indirecte de substanţe din Anexele 5 şi 6 ale Legii 310/2004, rezultate din
instalaţie, în apa subterană? ................................................................................................................................... 79
5.5.2 Măsuri de control intern şi de service al conductelor de alimentare cu apă şi de canalizare,: ................ 79
5.6 MIROS ................................................................................................................................................................. 80
5.6.1 Separarea instalaţiilor care nu generează miros ...................................................................................... 80
5.6.2 Receptori ................................................................................................................................................... 80
5.6.3 Surse/emisii NE semnificative ................................................................................................................... 80
5.6.4 Declaraţie privind managementul mirosurilor ......................................................................................... 81
5.6.5 Managementul mirosurilor ....................................................................................................................... 82
5.7 TEHNOLOGII ALTERNATIVE DE REDUCERE A POLUĂRII STUDIATE PE PARCURSUL ANALIZEI/EVALUĂRII BAT ..... 82
6. MINIMIZAREA ŞI RECUPERAREA DEŞEURILOR..................................................................................... 83
6.1 SURSE DE DEŞEURI............................................................................................................................................... 83
6.2 EVIDENŢA DEŞEURILOR ....................................................................................................................................... 85
6.3 ZONE DE DEPOZITARE .......................................................................................................................................... 85
6.4 CERINŢE SPECIALE DE DEPOZITARE. .................................................................................................................... 86
6.5 RECIPIENŢI DE DEPOZITARE (ACOLO UNDE SUNT FOLOSIŢI) ................................................................................. 86
6.6 RECUPERAREA SAU ELIMINAREA DEŞEURILOR .................................................................................................... 87
6.7 DEŞEURI DE AMBALAJE ....................................................................................................................................... 89
7. ENERGIE............................................................................................................................................................... 90
7.1 CERINŢE ENERGETICE DE BAZĂ ........................................................................................................................... 91
7.1.1 Consumul de energie ................................................................................................................................. 91
7.1.2 Energie specifică ....................................................................................................................................... 91
7.1.3 Întreţinere.................................................................................................................................................. 92
7.2 MĂSURI TEHNICE ................................................................................................................................................. 92
7.2.1 Măsuri de service al clădirilor .................................................................................................................. 93
7.3 EFICIENŢA ENERGETICĂ ...................................................................................................................................... 93
7.3.1 Cerinţe suplimentare pentru eficienţa energetică ..................................................................................... 93
7.4 ALTERNATIVE DE FURNIZARE A ENERGIEI ........................................................................................................... 94
8. ACCIDENTELE ŞI CONSECINŢELE ACESTORA ....................................................................................... 95
8.1 CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR CARE PREZINTĂ PERICOLE DE ACCIDENTE MAJORE ÎN CARE SUNT IMPLICATE
SUBSTANŢE PERICULOASE – SEVESO .......................................................................................................................... 95
8.2 PLAN DE MANAGEMENT AL ACCIDENTELOR ........................................................................................................ 95
8.3 TEHNICI ............................................................................................................................................................... 96
9. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII ...................................................................................................................................... 98
9.1 RECEPTORI .......................................................................................................................................................... 98
9.2 SURSE DE ZGOMOT ............................................................................................................................................ 100
9.3 STUDII PRIVIND MĂSURAREA ZGOMOTULUI ÎN MEDIU........................................................................................ 100
9.4 ÎNTREŢINERE ..................................................................................................................................................... 101
9.5 LIMITE ............................................................................................................................................................... 101
9.6 INFORMAŢII SUPLIMENTARE CERUTE PENTRU INSTALAŢIILE COMPLEXE ŞI/SAU CU RISC RIDICAT ...................... 101
10. MONITORIZARE .............................................................................................................................................. 102
10.1 MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA EMISIILOR ÎN AER .................................................................................... 102
10.2 MONITORIZAREA EMISIILOR ÎN APĂ .............................................................................................................. 104
10.2.1 Monitorizarea şi raportarea emisiilor în apă ..................................................................................... 104
10.3 MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA EMISIILOR ÎN APA SUBTERANĂ ................................................................. 106
10.4 MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA EMISIILOR ÎN REŢEAUA DE CANALIZARE .................................................. 106
10.5 MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA DEŞEURILOR ............................................................................................ 106
ii
Cuprins
10.6 MONITORIZAREA MEDIULUI .......................................................................................................................... 107
10.6.1 Contribuţia la poluarea mediului ambiant ......................................................................................... 107
10.6.2 Monitorizarea impactului ................................................................................................................... 107
10.7 MONITORIZAREA VARIABILELOR DE PROCES ................................................................................................ 108
10.8 MONITORIZAREA PE PERIOADELE DE FUNCŢIONARE ANORMALĂ .................................................................. 108
11. DEZAFECTARE ................................................................................................................................................. 109
11.1 MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII LUATE ÎNCĂ DIN FAZA DE PROIECTARE.................................................. 109
11.2 PLANUL DE ÎNCHIDERE A INSTALAŢIEI .......................................................................................................... 109
11.3 STRUCTURI SUBTERANE ................................................................................................................................ 110
11.4 STRUCTURI SUPRATERANE ............................................................................................................................ 111
11.5 LAGUNE (IAZURI DE DECANTARE, IAZURI BIOLOGICE) .................................................................................. 111
11.6 DEPOZITE DE DEŞEURI .................................................................................................................................. 111
11.7 ZONE DIN CARE SE PRELEVEAZĂ PROBE ........................................................................................................ 111
12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLĂ INSTALAŢIA ................................. 112
12.1 SINERGII ....................................................................................................................................................... 112
12.2 SELECTAREA AMPLASAMENTULUI ................................................................................................................ 112
13. LIMITELE DE EMISIE ..................................................................................................................................... 113
13.1 EMISII ÎN AER ASOCIATE CU UTILIZAREA BAT .............................................................................................. 113
13.2 EVACUĂRI ÎN REŢEAUA DE CANALIZARE PROPRIE ......................................................................................... 114
13.3 EMISII ÎN REŢEAUA DE CANALIZARE ORĂŞENEASCĂ SAU CURSURI DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ (DUPĂ
PREEPURAREA PROPRIE) .............................................................................................................................................. 114
14. IMPACT ............................................................................................................................................................... 116

14.1 .EVALUAREA IMPACTULUI EMISIILOR ASUPRA MEDIULUI ............................................................................. 116
14.1.1 Identificarea receptorilor importanţi şi sensibili................................................................................ 116
14.2 IDENTIFICAREA EFECTELOR EVACUĂRILOR DIN INSTALAŢIE ASUPRA MEDIULUI ........................................... 116
14.2.1 Rezumatul evaluării impactului evacuărilor ...................................................................................... 116
14.3 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ..................................................................................................................... 117
14.4 HABITATE SPECIALE ..................................................................................................................................... 117
15. PLANUL DE ACŢIUNI ...................................................................................................................................... 118
iii
GLOSAR DE TERMENI
BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile (Best Available Techniques)
BREF Documentul de Referinţă BAT
CAEN Clasificarea activităţilor din economia naţională conform Ordinului preşedintelui
Institutului Naţional de Statistică nr. 601/2002
CMP Concentraţie de Mediu Prognozată
COV Compuşi Organici Volatili
EMAS Schema de Audit şi Management de Mediu
EPER Registrul European al Emisiilor Poluante
EUROStat Serviciul UE de Statistică
EWC Codul European al Deşeurilor
IPPC Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării
NOSE-P Clasificarea Eurostat a surselor de poluare – Procese
ONG Organizaţii Ne-Guvernamentale
Program pentru Programul de măsuri a căror implementare este obligatorie pentru a atinge BAT
conformare sau a respecta SCM
Program pentru Program de măsuri pe care operatorul îl identifică în cadrul Sistemului de
modernizare Management de Mediu
SCM Standard de Calitate a Mediului
SNAP Nomenclatorul Inventarului Emisiilor
4
SOLICITARE PENTRU REVIZUIREA AUTORIZAŢIEI INTEGRATE DE MEDIU
Date de identificare a titularului de activitate/operatorului instalaţiei care solicită autorizarea activităţii
Denumirea instalaţiei
Fabricarea și comercializarea preparatelor din carne
Denumirea Solicitantului, adresa, numărul de înregistrare la Registrul Comerţului

S.C RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX SRL
Sediu social: Filipesti de Padure, Str. Garii nr. 661, judet Prahova.
Punct de lucru: Filipesti de Padure, Str. Garii nr. 661, judet Prahova
Cod unic de înregistrare la Registrul Comerţului: RO 13533870
Număr înregistrare la Registrul Comerţului: J29/991/17.11.2000
Activitatea sau activităţile conform Anexei I din Legea 278/2013 privind emisiile industriale
Activităţile desfăşurate in cadrul amplasamentului analizat se încadrează în prevederile Anexei 1 din Legea
278/2013 privind emisiile industriale la pct. 6.4 b) (i). – Tratarea și prelucrarea, cu excepția ambalarii
exclusive, a următoarelor materii prime care au fost în prealabil, prelucrate sau nu, în vederea fabricării de
produse alimentare sau a hranei pentru animale numai din materi prime de origine animală (altele decât
exclusiv laptele), cu o capacitate de producție de peste 75 tone de produse finite pe zi.
Alte activităţi cu impact semnificativ desfăşurate pe amplasament
Obiectul principal de activitate al S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. este fabricarea și
comercializarea preparatelor din carne.
Cod CAEN:
Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)– cod CAEN 1013
Cod NOSE-P:
Fabrici de prelucrare alte materii prime animale (>75 t/zi) – 105.03
Cod SNAP:
Producție de produse alimentare si băuturi – 0406
Numele şi prenumele proprietarului:
S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L.
Numele şi funcţia persoanei împuternicite să reprezinte titularul activităţii/operatorul instalaţiei pe tot parcursul
derulării procedurii de autorizare:
DUMITRU TIMIS, ADMINSITRATOR.
Numele şi prenumele persoanei responsabile cu activitatea de protecţie a mediului:
Cristina Petrescu, Specialist Mediu
1
Nr. de telefon: 0745035361;
Fax: 0212020270,
Adresa de e-mail: Cristina.Licu@cristim.ro
În numele firmei mai sus menţionate, solicităm prin prezenta emiterea unei noi autorizaţii integrate
conform prevederilor LEGII 278/2013 privind EMISIILE INDUSTRIALE.
Titularul de activitate/operatorul instalaţiei îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea şi completitudinea
datelor şi informaţiilor furnizate autorităţii competente pentru protecţia mediului în vederea analizării şi
demarării procedurii de autorizare.
Numele: Dumitru Timis

Funcţia: Administrator
Semnătura şi ştampila
Data:
2
INFORMAŢIA SOLICITATĂ DE SECT. 2, ART. 12, ALIN. 1 AL LEGII 278/2013 PRIVIND EMISIILE INDUSTRIALE
INFORMAŢIA SOLICITATĂ DE SECTIUNEA A 2-A, ARTICOLUL 12, ALIN. 1 AL LEGII 278/2013 PRIVIND
EMISIILE INDUSTRIALE
Unde se regăseşte în Verificare

Documentaţia conţine următoarele
formularul de solicitare efectuată
Descrierea instalaţiei şi activităţilor desfăşurate Formularul de solicitare,

Capitolul 4
Prezentarea materiilor prime şi auxiliare, a altor substanţe şi Formularul de solicitare,
tipului de energiei utilizată în sau generată de instalaţie Capitolul 3
Descrierea surselor de emisii din instalaţie Formularul de solicitare,
Capitolul 5
Descrierea caracteristicilor amplasamentului instalaţiei Raportul de amplasament
şi Capitolul 12
Indicarea naturii şi cantităţile de emisii care pot fi evacuate din Formularul de solicitare,
instalaţie în fiecare factor de mediu, precum şi identificarea Capitolele 5, 0 şi 14
efectelor semnificative ale acestor emisii asupra mediului
Descrierea tehnologiei propuse şi a altor tehnici pentru Formularul de solicitare,
prevenirea sau, in situatia in care prevenirea nu este posibilă, Subcapitolele 3.2, 3.4.3,
reducerea emisiilor din instalaţie 5.1.1 şi Capitolul 0
Măsuri pentru prevenirea generarii deşeurilor, pregatirea pentru Formularul de solicitare,
reutilizare, reciclarea si valorificarea deseurilor generate ca Capitolul 0
urmare a functionarii instalatiilor
Descrierea masurilor planificate pentru respectarea principiilor Formularul de solicitare,
generale care reglementeaza obligatiile de baza ale operatorului, Capitolul 15
potrivit Art. 11 din Legea 278/2013
(a) sunt luate toate măsurile adecvate de prevenire a poluării, Formularul de solicitare,
în mod special prin aplicarea Celor Mai Bune Tehnici Subcapitolele 3.2, 3.4.3,
Disponibile; 5.1.3 şi Capitolul 0
(b) nu este cauzată nici o poluare semnificativă; Formularul de solicitare,
Capitolul 14
(c) este evitată generarea de deşeuri în conformitate cu Formularul de solicitare,
legislaţia specifică naţională în vigoare privind deşeurile; Capitolul 0
acolo unde sunt generate deşeuri, acestea sunt recuperate
sau, unde acest lucru nu este posibil din punct de vedere
tehnic sau economic, acestea sunt eliminate astfel încât să
se evite sau să se reducă orice impact asupra mediului;
(d) energia este utilizată eficient; Formularul de solicitare,
Capitolul 7
(e) sunt luate măsurile necesare pentru prevenirea Formularul de solicitare,
accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora; Capitolul 8
(f) sunt luate măsurile necesare la încetarea definitivă a Formularul de solicitare,
activităţilor pentru a evita orice risc de poluare şi de a Capitolul 11
aduce amplasamentul la o stare satisfăcătoare potrivit Art.
22 la Legea 278/22013
3
INFORMAŢIA SOLICITATĂ DE SECT. 2, ART. 12, ALIN. 1 AL LEGII 278/2013 PRIVIND EMISIILE INDUSTRIALE
Măsurile planificate pentru monitorizarea emisiilor în mediu Formularul de solicitare,

Capitolul 10
Alternativele principale la tehnologie, tehnicile si masurile Formularul de solicitare,
propuse de solicitant Subcapitolele 5.7 şi 12.2
Solicitarea autorizării trebuie sa includă un rezumat netehnic al Formularul de solicitare,
secţiunilor menţionate mai sus. Capitolul 1
4
Lista de Verificare a Componenţei Documentaţiei de Solicitare
LISTA DE VERIFICARE A COMPONENŢEI DOCUMENTAŢIEI DE SOLICITARE

În plus faţă de acest document, verificaţi dacă aţi inclus elementele din tabelul următor:
Verificat de Verificat
Element Secţiune relevantă
solicitant de APM
1 Activitatea face parte din sectoarele Anexa 1 din Legea 278/2013, pct. 6.4
incluse în autorizarea integrată de b) (i). – Tratarea și prelucrarea, cu
mediu excepția ambalarii exclusive, a
următoarelor materii prime care au
fost în prealabil, prelucrate sau nu, în
vederea fabricării de produse
alimentare sau a hranei pentru
animale numai din materi prime de
origine animală (altele decât exclusiv
laptele), cu o capacitate de producție
de peste 75 to de produse finite pe zi.
2 Dovada că taxa pentru etapa de
evaluare a documentaţiei de solicitare
a autorizaţiei integrate a fost achitată
3 Formularul de solicitare a autorizaţiei
integrate de mediu
4 Rezumat netehnic Capitolul 1
5 Diagramele proceselor tehnologice Anexa B la Solicitare
(schematic), acolo unde nu sunt
incluse în acest document, includeţi
punctele de emisie în toţi factorii de
mediu
6 Raportul de amplasament Document independent
7 Analize cost–beneficiu realizate pentru Nu este cazul
Evaluarea BAT
8 O evaluare BAT completă pentru Anexa D la Solicitare
întreaga instalaţie
9 Organigrama instalaţiei Anexa A la Solicitare
10 Planul de situaţie Raport de amplasament, Anexa A
Plan de situaţie
Indicaţi limitele amplasamentului
11 Suprafeţe construite/betonate şi Raport de amplasament, Capitolul 2.3
suprafeţe libere/verzi permeabile şi
impermeabile
12 Amplasarea instalaţiei Raport de amplasament, Anexa A
Plan de situaţie şi Subcapitolul 2.1
13 Amplasamentele (părţile din instalaţie) Nu este cazul
cu emisii de mirosuri
5
Lista de Verificare a Componenţei Documentaţiei de Solicitare
Verificat de Verificat
Element Secţiune relevantă
solicitant de APM
14 Receptori sensibili – ape subterane, Subcapitolele 5.4 şi 5.5
structuri geologie, dacă sunt descărcate
direct sau indirect substanţele
periculoase din Anexele 5 şi 6 ale
Legii nr. 310/2004 privind modificarea
şi completarea Legii apelor nr.
107/1996 în apele subterane
15 Receptori sensibili la zgomot Subcapitolul 9.1
16 Puncte de emisii continue şi fugitive Subcapitolele 5.1 şi 5.2
17 Puncte propuse pentru Capitolul 10
monitorizare/automonitorizare
18 Alţi receptori sensibili din punct de Secţiunea 14.4
vedere al mediului, inclusiv habitate şi
zone de interes ştiinţific
19 Planuri de amplasament (combinaţi şi Raport de amplasament

faceţi trimitere la alte documente după
caz) arătând poziţia oricăror
rezervoare, conducte şi canale
subterane sau a altor structuri
20 Copii ale oricăror lucrări de modelare
realizate
21 Harta prezentând reţeaua Natura 2000 Subcapitolul 14.4
sau alte arii sau exemplare protejate
22 O copie a oricărei informaţii anterioare Subcapitolul 14.4
referitoare la habitate furnizată pentru
Acordul de Mediu sau pentru oricare
alt scop
23 Studii existente privind amplasamentul Raport de amplasament, elaborat de
şi/sau instalaţia sau în legătură cu S.C. Ecosafe Consulting S.R.L. - 2016
acestea
Solicitare pentru obţinerea
Autorizaţiei integrate de mediu,
elaborată de S.C Ecosafe Consulting
S.R.L.- 2014
24 Acte de reglementare ale altor Autorizaţia integrată de mediu nr.
autorităţi publice obţinute până la data 109 revizuita in 10.08.2015, emisa
depunerii solicitării şi informaţii de ARPM Piteşti
asupra stadiului de obţinere a altor acte
de reglementare deja solicitate
25 Orice alte elemente în care furnizaţi Anexa A la Solicitare
copii ale propriilor informaţii
26 Copie a anunţului public
6
Capitolul 1– Rezumat netehnic
1. REZUMAT NETEHNIC
1. DESCRIERE
O descriere succintă a activităţilor, scopul acestora, produsele, diagrama proceselor instalaţiei implicate,
cu marcarea punctelor de emisii, nivele de emisii din fiecare punct.
Fabrica de produse din carne aparţinând S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. are ca profil de
activitate producerea de produse fiert-afumate, specialități, produse crud-uscate, produse fripte-prajite,carne
fresh, carne tocata, carne preparată.
• Capacitatea maximă de producţie proiectată este de:
- 200 t/zi materie prima prelucrata
- 58000 t/an materie prima congelata
- 10000 t/an materie prima refrigerata,
- 76700 t/an produse finite din care:
- produse fiert afumate - 44000t/an;
- produse specialităţi - 16400 t/an;
- produse crud uscate - 7300 t/an;
- carne tocata+carne preparata- 5500 t/an
-produse fripte-prajite-3500 t/an
Pentru producerea preparatelor din carne, fabrica are urmatoarele dotari:
utilaje specifice industriei alimentare (masini de tocat, masini de injectat, masini fulgi gheata, masini de
umplut, masini de legat, malaxoare, generatoare de fum, masina spalat capsuri, linie productie pate,
sterilizatoare, cuttere, tigai pentru frigere-prajire, celule de fierbere afumare, celule de afumare, celule de
uscare, camere de maturare);
centrala termica;
depozit congelare (congelator);
depozit desfacere;
depozit condimente;
depozit ambalaje;
depozit produse alimentare;
depozit tampon produse procesate;
spatii de productie;
laborator uzinal;
atelier de intretinere si reparatii;
vidanja;
laboratoare analize apa potabila si laborator analize chimice;
sediu administrativ.
Sectiile de producție sunt:
Secția Crud - Uscate, cu produsele salamuri si carnati crud uscate si cu mucegai nobil;
Secția Fierte - Afumate, cu produsele: salamuri, cremwuști, cârnați, parizer, vegetale (produse vegetariene);
Secția Specialitati, cu produsele: specialități din carne de porc, specialități din carne de pui, șunci, produse
sezoniere, salamuri, tobe.
Secția Feliate-Vidate, cu produsele: cremwuști, cârnați, specialitați, salamuri fiert-afumate, salamuri crud-
uscate, feliate si ambalate in vid;
Secția HPP: presurizare produse fiert-afumate, cremwursti, carnati, feliate-vidate, specialitati;
Secția Sectie Salam Sibiu
Secția Depozit-Frig: sectie in care se efectueaza procesul de tocare materie prima
Sectia Transare - Carmangerie - receptie calitativa si cantitativa a materiei prime, depozitatare, transarea,
procesarea si formarea compozitiei pentru mici, ambalarea, congelarea rapida si livrarea.
Sectia Frigere - Prajire - se produc preparate de catering prin procese termice
De asemenea, unitatea are în dotare un atelier de intreținere și mentenanță.
Principalele activităţi desfăşurate sunt:
- receptia calitativa si cantitativa a materiei prime (rampa receptie);
7
- depozitare materii prime in spatii speciale de refrigerare sau congelare, in functie de starea termica a
materiei prime;
- depozitare ingrediente, aditivi , materii auxiliare;
- depozitare semifabricat;
- dezambalare
- decongelare
- tocare;
- transare pe sortimente;
- procesare :cuterizare/malaxare/injectare/tumblerizare
- umplere/legare
- tratament termic;
- racire
- ambalare in vid , ambalare in atmosfera protectoare ,etichetare.
- depozitare produs finit
- conservare HPP
- livrare produs finit
Procesele tehnologice aplicate in cadrul halelor de productie:
1. Sectia Crud – Uscate
- cuterizarea
- procesarea compozitiei pentru salamuri crude – uscate;
- umplere salamuri si carnati crude – uscate
- etuvarea-zvantarea-afumarea
- maturarea produselor
- ambalarea in gaz inert
2.Sectia Fierte – Afumate
- cuterizarea - pentru parizer si cremwursti, in stare congelata
- procesarea compozitiei pentru semipreparate;
- procesarea compozitiei pentru parizer;
- procesarea compozitiei pentru cremwursti si polonezi cu pasta fina;
- procesarea compozitiei pentru carnati proaspeti;
- procesarea compozitiei pentru carnati;
- procesarea compozitiei pentru salamuri fara bradt;
- procesarea compozitiei pentru produse vegetariene;
- umplere salamuri, parizere;
- umplere carnati in mate de oaie sau porc;
- umplere carnati, crenwursti in membrane artificiale;
- umplere salamuri.
- tratament termic
- racirea
- ambalare etichetare
3. Sectia Specialitati
- procesarea compozitiei pentru salamuri cu bradt;
- umplere salamuri, sunci, rulade;
- Injectareacu saramura
- procesarea pieselor anatomice pentru specialitati;
- procesarea compozitiei pentru sunci presate si salamuri;
- procesare compozitie leber si caltabos;
- umplere leber si caltabos;
- procesare drob;
- umplere drob;
- procesarea compozitiei si umplere tobe
- tratament termic
- racire
- ambalare si etichetare
4. Sectia Feliate - Vidate
- felierea produselor
8
- ambalare si etichetarea preparatelor din carne in vid;

- ambalarea si etichetarea produselor din carne in atmosfera protectoare.
5. Sectia HPP:
- presurizare salamuri ambalate in vid;
- presurizare cremwursti si carnati ambalati in vid;
- presurizare specialitati (piese anatominice)
6 - Sectia salam de Sibiu
- maturarea dupa insamantarea cu mucegai nobil
- ambalare-etichetare
7- Sectia Depozit Frig
- receptie calitativa si cantitativa a materiei prime
- depozitarea materiei prime congelata sau refrigerata
- dezambalare
- tocare
- decongelare
8- Sectia Transare - carmangerie
- receptie calitativa si cantitativa a materiei prime
- depozitarea
- transare
- procesare si formarea compozitiei pentru mici
- ambalare
- congelare rapida
9- Sectia Frigere - prajire
- pregatirea semipreparatului
- tratament termic - frigere - prajire
Emisiile de poluanţi în atmosferă pe amplasamentul S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. au
loc prin diferite puncte de emisie, astfel:
Puncte de emisii in atmosfera
Centrala termica
8 coşuri de evacuare gaze de ardere aferente celor 8 cazane, cu H= 12m, combustibil gaze naturale;
1 cos evacuare centrala termica murala din pavilionul administrativ cu H= 6 m, combustibil gaze naturale
Celule de afumare si fierbere
15 coșuri de la instalațiile de exhaustare aferente Secțtiei Fierte - Afumate (fum) distribuite astfel:
- 9 cosuri evacuare gaze arse de la celulele MAURER cu H10÷18 = 12m si ø10÷18 = 250 mm;
- 4 cosuri evacuare gaze arse de la celulele KERES cu H19÷22 = 12m si ø19÷22 = 150 mm;
- 5 cosuri evacuare gaze arse de la celulele MAURER si SCHROTER cu H23÷27 =12m, S23÷27= 400x400 mm
* una din celule (KERES) are 4 cosuri de evacuare gaze arse
7 coșuri de la instalațiile de exhaustare aferente Secției Specialitati (Fum - combustibil rumeguș);
- 7 cosuri evacuare gaze arse de la celulele MAURER si VMAG cu H28÷34=12m si ø23÷34=250 mm
2 coșuri de la instalațiile de exhaustare aferente Secției Specialitati (Fum - lichid);
- 2 cosuri evacuare gaze arse de la celulele REICH cu H35÷356 = 12m si ø35÷36=200 mm
2 coșuri de la instalația de exhaustare aferente Secției specialitati (abur+fum natural+fum lichid)
- 1 cos evacuare gaze arse de la celulele MAURER cu H37= 12m si ø37=250 mm
- 1 cos evacuare gaze arse de la celulele REICH cu H38= 12m si ø38=200 mm
Celule de afumare
9 coșuri de la instalațiile de exhaustare aferente Secției Crud Uscate (la rece)
- 7 cosuri evacuare gaze arse de la celulele SCHROTER si VMAG cu H39÷45=12m si S39÷45=400x400 mm
- 2cosuri evacuare gaze arse de la celulele SCHROTER cu H46÷47=12m si S46÷47=600x400 mm
Nivele de emisii în atmosferă din surse punctiforme:
Coşuri centrale termice
- VLE – PM10: 5 mg/Nmc, NOx: 350 mg/Nmc; CO: 100 mg/Nmc, SOx:35 mg/Nmc
Instalatii tehnologice - Celule de afumare si fierbere si celule de afumare
9
- VLE - Pulberi: 50 mg/mc, SOx :500 mg/mc, NOx: 500 mg/mc, Fenol: 20 mg/mc, Formaldehida: 20 mg/mc,
Acroleina: 20 mg/mc
- Debit masic - Pulberi: ≥0,5 kg/h, SOx: ≥5000 kg/h, NOx: ≥5000 kg/h, Fenol: ≥0,1 kg/h, Formaldehida: ≥0,1
kg/h, Acroleina: ≥0,1 kg/h
Din procesele tehnologice de procesare a carnii rezulta urmatoarele tipuri de ape uzate:
- ape uzate industriale din spalarea produselor, spalarea ambalajelor (navete, cimbare, rame, bete), spalarea
suprafetelor de lucru, precum si recipientelor de lucru, ape de la spalarea instalatiilor de afumare, de la cantina
preepurate in separtorul de grasimi;
- apele menajere rezultate din activitatile igienico – sanitare ale personalului; sunt epurate pe amplasament
prin intermediul unei staţii de epurare prevăzute cu trepte mecanică şi biologică
- solutiile epuizate de la regenerarea masei cationice si apele de spalare, afanare de la centrala termica. Sunt
evacuate in canalizarea din zona
- ape pluviale potential imprificate preepuratein separatorul de produse petroliere.
Toate tipurile de ape sunt colectate si evacuate in sistem unitar, dirijate gravitational catre statia de tratare
cu debit de apa uzata de Qzi mediu = 1000 mc/zi
Apele uzate epurate se evacuează din incinta fabricii cu respectarea valorilor limită admise în Normativul
NTPA-001 din HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005, neafectând calitatea emisarului final,
raul Provița
Prezentarea condiţiilor prezente ale amplasamentului, inclusiv poluarea istorică
Amplasamentul se află în partea de sud – est a localitatii Filipestii de Padure, conform Planului de incadrare
in zona. Societatea are urmatoarele vecinatati:
- la Nord: proprietatea privata – Necula Constantin;
- la Sud: S.C. BELDAN S.A.;
- la Est: raul Provita;
- la Vest: drum orasenesc
In prezent societatea S.C. „Recunostinta” S.R.L. detine o suprafata totala de 60 407 m2 si este amplasata in
Comuna Filipesti de Padure,Tarlaua 63, parcelele 1740/87, 1740/94, 1740/5, 1740/91, Judet Prahova.
O suprafata de 661,51 mp a fost pusa la dispozitia S.C. Genesis Biotech S.R.L pentru amplasarea de
echipamente aferente Centralei Electrice de Cogenerare, conform Conventiei Cadru din 26.11.2013 (Anexa C
la Raportul de amplasament).
Suprafata construita de 29517 m2 cuprinde urmatoarele cladiri: cladirea administrativa, hale de productie,
hala de ambalare produse alimentare, statia de epurare ape uzate, centrala termica, atelier de intretinere,
depozite produse alimentare, depozite de ambalaje si de condimente, cladirea vestiarelor si cantina salariatilor,
hala de maturare ambalare, puncte trafo, gospodarie de apa, platforme de deseuri, etc.
Drumurile uzinale sunt betonate si asfaltate, suprafata cailor de acces Sacces = 3.840 m2 .
Spatile verzi reprezinta aproximativ 20% din suprafata totala a societatii,.
Accesul in societate se face prin caile de acces existente, care deservesc si celelalte activitati (din zona str.
Garii), pe doua porti pentru personal si autoturisme, autocisterne si autocamioane.
Zonele rezidentiale cele mai apropiate sunt amplasate la mai putin de 500 m de limita de proprietate.
Obiectivul s-a dezvoltat pe fostul amplasament al CAP - Filipestii de Padure, teren ce a fost lucrat pe loturi
in folosinta membrilor cooperatori. Functiunea anteriaoara a terenului a fost agricola.
Prin urmare, categoriile de poluanti generati din activitatea desfasurata anterior au fost de tipul poluarii
organice, prin utilizarea de fertilizatori cu impact asupra mediului.Zona adiacenta unitatii este tot zona agricola
Nu au fost identificate zone afectate de activitatea desfasurata pana in anul 2001.
Dupa inceperea activitatii, conform actelor de regelementare emise si a politicii proprii, calitatea factorilor
de mediu a fost monitorizata continuu.
Calitatea solului pe amplasament este conformă cu valorile limită (praguri de alertă şi de intervenţie) pentru
zone mai puţin sensibile (industriale) prevăzute de legislaţia în vigoare pentru poluanţii specifici activităţilor
desfasurate.
Deoarece în cadrul unităţii sunt respectate cerinţele BAT privind procesarea, depozitarea materiilor prime,
managementul deşeurilor şi protecţia mediului, precum şi cerinţele legale privind depozitarea/valorificarea
deşeurilor, nu sunt condiţii de afectare a calităţii mediului pe amplasament.
Alternative principale studiate de către Solicitant (legate de amplasament, justificare economică, orientare spre
alt domeniu, etc.)
10
Selectarea amplasamentului analizat, aparţinând societăţii RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L.

s-a bazat pe disponibilitatea unui amplasament situat într-o zonă cu traditie industrială şi a utilităţilor necesare
funcţionării unui obiectiv industrial, respectiv, canalizare, alimentare cu energie electrică şi cu gaze naturale.
2. TEHNICI DE MANAGEMENT
2.1 Sistemul de management
S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. are implementat un sistem de management integrat de
Calitate, Mediului si Sigurantei alimentului conform urmatoarelor documente:
- Certificat SR EN ISO 9001/ 2008
S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. aplică în prezent bunele practici privind managementul
mediului, acestea fiind incluse într-o serie de proceduri din Manualul Calităţii. Organigrama societăţii cuprinde
Departamentul EHS în cadrul căruia funcţionează un responsabil de mediu.
3. INTRĂRI DE MATERIALE
3.1 Selectarea materiilor prime
Principala materie prima este carnea care este insotita de certificat de conformitate. De asemenea si materialele
auxiliare (condimente, arome), sunt insotite de fise tehnice.
Materiile prime sunt selectate astfel încât să corespundă din punct de vedere calitativ reţetelor de fabricaţie şi să
răspundă cerinţelor BAT specifice.
3.2 Cerinţele BAT
Misiunea industriei alimentare si a bauturilor este de a oferi consumatorilor produse sigure, de mare
calitate. Siguranta alimentara este prima preocupare si trebuie sa ramana o prioritate absoluta si ne-negociabila
pentru toate afacerile indiferent de etapa in care se afla.
Consumatori ai unei piete unice sunt indreptatiti sa primeasca standarde de igiena si de siguranta comune in
circumstante comparabile intre tarile membre, indiferent de locul de cumparare sau de productie. Ca un
principiu, toate afacerile din alimente, in ciuda dimensiunii lor, localizariii geografice sau a locului ocupat in
lant (productia primara la consumatorul final, inclusiv cateringul) trebuie sa respecte standarde inalte de
siguranta. Pentru a asigura ca respectarea reglementarilor legale ramane, in cazul afacerilor mai mici,
proportionala cu riscul sigurantei alimentare, este vital ca abordarea acestui lant sa fie facuta pe baza unor
principii solide HACCP (Analiza Accidentelor si Puncte Critice de Control).
Responsabilitatea asigurarii sigurantei alimentare pentru intregul lant nu poate fi asigurat decat daca toti
colaboratorii lucreaza impreuna. Industria alimentara a identificat cinci zone cheie de asigurare a sigurantei
permanente a alimentelor. Exista sisteme complete de asigurare a calitatii, dar ele trebuie aduse la zi
permanent, conform progresului stiitific si tehnologic. Astazi, companiile pun la punct proceduri de
imbunatatire a sistemelor. HACCP este acum standardul acceptat in igiena alimentelor. El constituie standardul
international in CODEX Alimentaries si este inclus in legislatia UE.
Tehniile si tehnologiile aplicate in cadrul S.C. RECUNOSTINTA PRODCOM IMPEX S.R.L. respecta si se
incadreaza in tehnicile BAT
3.3 Auditul privind minimizarea deşeurilor (minimizarea utilizării materiilor prime)
Politica de mediu implementata in cadrul societatii prevede adoptarea masurilor de reducere a cantitatii de
deseuri generate prin minimizarea consumului de materiale si utilitati. Materiile prime (produsele din carne) se
utilizeaza in proces pe principiul ”primul intrat - primul iesit”. Din depozite, aprovizionarea se face in functie
de cerintele productiei zilnice, cu carucioare modile, in navete, pe tipuri de sortimente de carne sau materiale
auxiliare.
Astfel, comenzile pentru materialele utilizate la dezinfectare, deratizare se realizeaza numai pentru
cantitatile necesare imediat, evitandu-se acumularea de stocuri.
Selectia materiilor prime se face conform procedurilor ISO 22000:2005.
3.4 Utilizarea apei
În cadrul platformei S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L., apa este utilizată în următoarele
scopuri:
- scop igienico – sanitar;
11
-scop tehnologic;
- stingerea incendiilor.
Alimentarea cu apa potabila se realizeaza prin 3 racorduri de la retelele locale de distributie apa potabila
existente, ale furnizorilor: S.C. REMAQ CONS S.R.L. şi S.C. G.C.L.T. Dambovita S.A si dintr-un foraj
propriu. Pe racordurile de alimentare exista apometre amplasate pe teritoriul societatii. Cele 3 conducte au
posibilitatea alimentarii cu apa a unui rezervor de stocare apa potabila de 250 m3 , doua rezervoare de cate 345
mc pentru compensare orara precum si a celui de incendiu cu volumul de 345 mc.
Cele 3 bransamente sunt distribuite astfel: un bransamentul Dn 100 mm si un bransament Dn 50 mm la reteaua
apartinand G.C.L.T. Dambovita S.A si un bransament de Dn 80 mm la reteaua S.P.C.G.C. S.A. Filipestii de
Padure conform Contract nr. 77/2008 de furnizare a apei potabile, colectare si evacuare ape uzate menajere
uzate, ape industriale si meteorice incheiat cu Compania de Apa Targoviste - Dambovita S.A. - Anexa.A
Volumele totale de apa care au fost autorizate prin Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 205 din 28.12.2010
(cu termen de valabilitate 03. 12.2016 – Anexa nr. A), sunt:
- zilnic maxim 1500 m3/zi 17,4 l/s – anual 390,0 mii mc
- zilnic mediu 1254 m3/zi 14,5 l/s – anual 93,6 mii mc
- zilnic minim 1120 m3/zi 12,9 l/s – anual 83,6 mii mc
Regimul de functionare este: - permanent - 260 zile/an si 24 ore/zi.
Alimentarea cu apa tehnologica se asigura din aceeasi sursa.
Retelele de distributia apei spre consumatorii din societate se realizeaza prin conducte PEID, PN 10, ingropate,
cu ø =2 1/2” si lungimea de L= 670 m.
Lungimea retelei de hidranti este de L=710 m
Instalatia de aductiune este prevazuta cu urmatoarele echipamene:
- statie hidrofor echipata cu o statie de pompare formata din 3+1 pompe pentru consum menjer
- statie hidrofor echipata cu o statie de pompare formata din 3pompe pentru consum menjer
- statie hidrofor echipata cu o statie de pompare formata din 3+1pompe pentru stingerea incendiilor.
Gradul de recirculare al apei este de 98% - condens de la centrala si recuperarea pierderilor de 2 % prin
folosirea in boiler.
Apa tehnologica neimpurificata se recircula in cadrul urmatoarelor instalatii:
− apa dedurizata ce raceste matritele de termoformare ale foliei la masinile de ambalat multivrac (aproximativ
700l/h);
− apa din condensul pe medie presiune (aprox.75% -daca cazanele ar functiona la cap. maxima);
− apa de racire dupa procesul de sterilizare la autoclava Sterifflow Barigmond (aproximativ 4 mc/ora pentru
perioada cand autoclava functioneaza).
4. PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI
materiei prime;
- depozitare ingrediente, aditivi , materii auxiliare;
- depozitare semifabricat;
- dezambalare
- decongelare
- tocare;
- umplere/legare
- tratament termic;
- racire
- conservare HPP
Sectiile de producție sunt:
12
De asemenea, unitatea are în dotare un atelier de intreținere și mentenanță
Principalele faze ale procesului tehnologic de obţinere a preparatelor din carne sunt:
Depozitare materii prime in depozite frigorifice (congelator)- primire, receptie si stabilire termen in
depozit/sortarea a materiei prime specifice procesului;
Depozitare materii auxiliare - membrane, condimente, rumegus, ambalaje, ulei, substantelor chimice
utilizate in statie tratare ape uzate, statia de dedurizare aferenta centralei termice, laborator de analize;
Dezambalare-decongelare - despachetarea si maruntirea la masina de tocat/la banzic, depozitarea acestora
in salile de decongelare. Dupa decongelare carnea este depozitata in depozitul tampon din sectia Transare, si in
functie de comanda primita se livreaza pe sectii. Piesele anatomice congelate sunt puse la decongelat, pe loturi,
in capsuri sau pe rame, in sala de decongelare, separate: Fierte – Afumate si Specialitati. Se urmareste si se
verifica toata gama de sortimente puse la decongelat, precum si temperatura carnii decongelate, in momentul
introducerii in transare. Atat la carnea decongelata, cat si la cea refrigerata se realizeaza examenul organoleptic
(aspect, culoare, consistenta, miros, grasime);
Tranșarea se face pe sortimente și se depozitează în capsuri;
Carnea refrigerata (semicarcasa porc, sferturi vita) se introduce in transare pe linia aeriana pe loturi.
Carnea decongelata (pulpa porc, spata porc, piept porc, cotlet porc), ambalata in navete din plastic este supusa
operatiei de transare, urmand aceiasi pasi ca si in cazul carnii refrigerate.
Carcase (porc, vita) se introduce in transare pe linia aeriana pe loturi in Sectia nou infiintata de Transare,
ambalare si depozitare
Tocarea - carnea congelata (porc, vita, pasare) se supune operatiei de tocare, se depoziteaza in capsuri, pe
carucioare sau paleti din plastic, in sala de decongelare, Timpi de depozitare ai carnii tocate sunt bine definiti.
Temperatura este monitorizata de catre gestionarii depozit frig si seful de tura. Igienizarea utilajelor, a
depozitelor frigorifice si a spatiilor de lucru (sala de transare si sala de decongelare;
Secția specialități
Procesarea compozitiei pentru salamuri cu bradt - Materia prima precum si produsele auxiliare specifice
fiecarui tip de produs sunt introduse in fabricatie in capsuri din depozitul tampon
Umplere salamuri, sunci - Se pregatesc membranele in functie de sortimente, clipsurile corespunzatoare
tipului de membrana utilizata si mașina de umplere, se regleazăă parametrii de umplere in funcție de fiecare
sortiment. Se transferaă etichetele corespunzatoare de pe cimbare pe rame. Se depoziteaza ramele, respectiv
tancurile de presare in spații de racire până la intrarea în celulele de fierbere – afumare.
Procesarea pieselor anatomice pentru specialitati - Se cântaresc piesele anatomice fasonate. Piesele
anatomice se leagă cu sfoară (kaiser, costita, muschi file, bacon, slanina, ciolan cu os). Se cântaresc
adjuvanții, condimentele, sarea cu nitrit, apa si gheața. Se prepară saramura si se omogenizează, dupa care se
adaugă gheață și se răceste. Se lasa in repaus, se realizează injectarea și cantitatea se tenderizeazș. Se
introduc piesele anatomice injectate în malaxor, unde se mai adaugă o cantitate de saramură, se creează vid in
malaxor. După terminarea programului de malaxare se scot piesele anatomice din malaxor, se leagă cu
sfoară, se asează pe bețe si pe rame și se dau la fum sau piesele anatomice se introduc in forme speciale și se
preseaza.
Procesarea compozitiei pentru sunci presate si salamuri - Se cantareste carnea. Se cantaresc adjuvantii,
condimentele, sarea cu nitrit si apa. Se prepara saramura, dupa care se adauga gheata si se raceste. Se
introduce carnea in malaxor si se adauga saramura. Se pregateste masina de injectat si se injecteaza piesele
anatomice. Dupa injectare se trec piesele anatomice prin masina de tenderizat. Se scoate compozitia din
malaxor si se introduce in sprit pentru umplere. Se scoate compozitia din malaxor si se introduce in forme de
sunca. Se efectueaza igiena utilajelor si incintelor;
Procesare compozitie leber, caltabos, drob si tobe - Materiile prime (carne, slanina, sorici, organe, sare,
13
condimente, aditivi) se cantaresc, se proceseaaza in functie de sortiment prin tocare sau cuterizare dupa care
compozitia se introduce in membrane. Produsul realizat se supune unui tratament termic prin firbere sau
pasteurizare in functie de sortiment.
Secția Crud - Uscate
Procesarea compozitiei pentru salamuri crude-uscate - Se cantareste carnea si slanina. Se cantaresc
adjuvantii, condimentele, sarea amestec. Se dizolva cultura starter in apa calduta. Se introduce in cuter
slanina si granulele de soia, se cuterizeaza pana la obtinerea unei paste grosiere. La sortimentul Salam
Chorizo se face un bradt fin fara adaos de apa sau gheata din carne. Se introduce in cuter carnea, peste care se
adauga cultura starter, condimentele si se continua cuterizarea. Se adauga amestecul de sarare si se malaxeaza
foarte bine pana cand se atinge temperatura corespunzatoare si se obtine o compozitie omogena ce se
introduce in masina de umplut cu volf cu sitele specifice;
Umplere salamuri crude – uscate - Se pregateste membrana in ziua respectiva si clipsurile corespunzatoare
tipului de membrana utilizata si sfoara in cazul salamului Potcoava. Se pregateste masina de umplere si se
regleaza parametrii de umplere. Se umplu membranele, se clipseaza si se verifica manual clipsarea. Se aseaza
batoanele pe bete si betele pe rame, se realizeaza zvantarea si afumarea uniforma. Se depoziteaza ramele
pana la introducerea la tratamentul termic;
Secția Fierte - Afumate
Procesarea compozitiei pentru parizere, cremwursti, salamuri si carnati cu/fara structura fierte-
afumate, produse vegetale, salamuri si carnati uscate–afumate- Se cantareste carnea si slanina. Se toaca
carnea si slanina la volf pe sitele corespunzatoare produselor. Se cantaresc adjuvantii, condimentele si sarea,
se introduc in malaxor toate componentele mentionate anterior si se malaxeaza impreuna cu apa de racire
pana la obtinerea unei compozitii omogene, bine legata. Se scoate compozitia din malaxor in recipiente
speciale si se introduce in sprit pentru umplere in caserole.
Procesarea compozitiei pentru salamuri si carnati - Se cantaresc componentele retetei de fabricatie
(carne, slanina, proteina de origine vegetala, condimente, sare, aditivi) se toaca sau cuterizeza pentru parizere
si cremwursti , se malaxeaza iar compozitia realizata se introduce la sprituri pentru umplere in membrane.
Batoanele realizate se supun unui proces de zvantare si maturare, de scurta durata, dupa care se supun
tratamentului termic de pasteurizare si afumare in celulele de fierbere si afumare;
Secția Specialitati
Procesarea compozitiei pentru specialitati, sunci si rulade, afumaturi, salamuri tip Victoria si tobe,
leber, caltabos. dupa depozitare materia prima intra in fluxul de injectare unde saramura (in care sunt
complet dispersate ingredientele, aditivii si condiomentele) este introdusa in masa musculara prin injectare, in
vederea distributiei uniforme a acesteia. Pentru fiecare sortiment sunt standardizati parametrii de presiune si
viteza ai benzii pentru obtinerea randamentelor definite in retetele de fabricatie. Dupa injectare semifabricatul
intra in etapa de tumblerizare in vederea realizarii unei „maturari” a acestuia prin actiunea mecanica a
paletelor sau sicanelor tumblerelor si deasemenea prin efectul de „cadere” a pieselor datorat rotirii
echipamentelor.Temperaturile de lucru in sala de injectare sunt cuprinse intre 6÷8˚C iar in sala de
tumblerizare intre 0÷4˚C.
Umplere/legare/asezare in forme: aceste operatii se realizeaza in sala de umplere. Suncile si salamurile
victoria se umplu in membrane poliamidice. Specialitatile si Sunca Praga MM se aseaza in forme si tancuri
specifice.
Tratament termic: in functie de specificitatea produselor si tipologia membranei produsele sunt directionate
pe anumite tipuri de celule. Din cele 11 celule, 5 functioneaza numai pe programe de fierbere, 6 functionand
pe programe de fierbere-afumare. Pentru fiecare sortiment este stabilit un program de tratament termic care
este introdus in soft-ul celulei. Parametrii programului de tratament sunt monitorizati continuu pe suport
electronic Afumarea se realizeaza cu lemn de esenta tare, rumegus de fag.
Secția Feliate - Vidate
• Ambalare si etichetarea preparatelor din carne in vid - Se cantaresc produsele care trebuiesc ambalate in
vid, se portioneaza si se fasoneaza produsele, se feliaza sau se lasa intregi. Se pregatesc pungile
termocontractibile sau pape. Se pregatesc masinile pentru vidare. Crenwurstii si carnatii se aseaza in pungile
de vid paralel, in doua straturi, iar produsele feliate se aseaza sub forma de “solzi de peste. Pe tavite
crenwurstii si carnatii vegetali se aseaza paralel fara a atinge marginile acestora. Pungile cu produse se
introduc in masinile de vidare. Produsele vidate in pungi termocontractibile pe masinile de vidare se trec pe
14
masina de imersare si uscare automate sau se imerseaza in tancul cu apa calda. Dupa imersare si uscare
produsele se trimit la etichetat. Produsele vidate in pungi se eticheteaza manual.Toate produsele vidate si
etichetate se ambaleaza in capsuri perforate, curate si bine igienizate si sunt depozitate pe paleti de plastic in
depozitul de frig pana la livrare. Ambalarea si etichetarea salamurilor in vid se realizeaza pe masinile de vidat
automate. Dupa ambalare, produsul finit se aseaza in navete de plastic, igienizate si uscate, fiecare naveta se
eticheteaza;
• Ambalarea si etichetarea produselor din carne in atmosfera protectoare - Se cantaresc produsele care
trebuie ambalate in atmosfera protectoare. Salamurile care urmeaza a fi ambalate se depieliteaza manual, iar
cremwurstii Forzoso automat. Se pregatesc masinile de vidat automate, precum si feliatoarele. Se pregatesc
filmele superior si inferior precum si programele de vidare. Se feliaza, produsele crud uscate si Specialitatile.
Cantarirea se face automat si manual. Etichetarea se realizeaza automat. Pe feliator si masina de vidare
programele sunt speciale pentru fiecare produs in parte. Caserolele ambalate si stantate si cele care au fost
etichetate automat pe masina de etichetat se depoziteaza in depozitul de produs finit pana la livrare.
Sectia HPP
Presurizarea – produsele ambalate in vid care urmeaza sa fie supuse procesului de presurizare (salamurile
fiert-afumate, feliate-vidate, cremwursti, carnati si specialitati) sunt livrate pe banda trasportoare de la sectia
Fierte-Afumate si cu ajutorul mijloacelor de transport intern de la sectiile Specialitati si Feliate-Vidate.
Aceste articole sunt introduse in procesul de presurizare astfel: dupa receptie, sunt descarcate din navete si
incarcate in recipienti speciali care vor fi introdusi in prese. Intr-o sarja de presurizare incap doi recipienti
care sunt supusi presurizarii, aceasta constand in etansarea vasului de presiune, umplerea acestuia cu apa si
cresterea presiunii prin introducerea fortata a unui surplus de apa pana la atingerea presiunii de 6000 atm,
astfel presiunea exercitata asupra produselor este data de presiunea apei creindu-se astfel o presiune izostatica
si mentinerea acesteia timp de 3 min. Dupa timpul de mentinere, are loc decompresia pana la presiunea
atmosferica si deschiderea vasului de presiune in pozitia de start pentru a putea fi evacuate produsul
presurizat. Durata totala a unei sarje de presurizare este de 9 min. Prin tot acest procedeu are loc o marire a
termenului de valabilitate prin reducerea numarului initial de microorganisme.
Sectia Salam de Sibiu
In aceasta sectie se desfasoara etapele tehnologice finale din procesul de fabricatie al Salamului de Sibiu.
Aici semifabricatul dupa aetapa de etuvare-afumare este transportat cu ajutorul mijloacelor de transport
interne, pus in camerele de maturare. In prima zi are loc insamantarea cu cultura de mucegai nobil dupa care
incepe maturarea propriu zisa care se deruleaza in 3 etape cu configuratia parametrilor de microclimat
specifica si controlata cu inregistrare electronica continuu. Intregul proces de uscare-maturare dureaza intre
70-75 zile .
In cadrul sectiei este amenajat un spatiu pentru ambalarea si etichetarea produsului finit,operatiei cares e
ambalaeaz manual. Pungile in care se ambalaeaza salamul de sibiu sunt microperforate si dupa ambalarea
primara in pungi si etichetare acesta este ambalat in cutii de carton care se grupeaza pe paleti de plastic .
Livrarae produsului finit ambalat in cutii se efectueaza catre depozitul logistic cu ajutorul mijloacelor de
transport interne.
Sectia Depozit frig
In aceasta sectie se realizeaza procesele de receptie calitativa si cantitativa a materiei prime de la furnizor
extern, depozitarea materie prime in stare congelata respectiv refrigerata si operatiile de dezambalare, tocare,
decongelare, livrare catre sectii procesatoare.
In cadrul sectiei functioneaza deasemenea un spatiu special destinat igienizarii navetelopr interne de materie
prima. Fluxul prevede separarea celor 3 zone: spatiu depozitare navete murdare, spatiu igienizare –
dezinfectie navete pe masina de igienizare, care functioneaza cu regim de dozare al substantei de igienizare
prin citire concentratie cu aquanta, si zona de depozitare navete interne igienizate.
In ceea ce priveste fluxul de eliminare din spatiul de productie a ambalajelor primare de carton si secundare
de folie, aceasta operatie se desfasoare pe un flux adecvat prin intermediul unui hol tehnologic, care
comunica cu zona exterioara a spatiului de productie,special destinata colctarii si selectiei deseurilor
tehnologice.
Tocarea materiei prime in stare de congelare se realizeaza cu ajutorul a doua linii tehnologice, dupa
ghilotinarea materiei prime aceasta este pusa in navete interne si apoi pe paleti de palstic si in functie de
detinati, se livraeaza direct catre sectia fierte-afumate (pentru cremwursti si parizere) sau stationeaza in
vederea decongelarii pana la temperatura de -2 ÷4 ˚C in cazul materie prime pentru salamuri crud-uscate si
15
salamuri si carnati fierte –afumate.

Secția Transare Carmangerie
In aceasta sectie se desfasoara procese de receptie calitativa si cantitativa a materiei prime de la furnizori,
depozitatare, transarea, procesarea si formarea compozitiei pentru mici, ambalarea, congelarea rapida si
livrarea. Capacitatea de productie pe sectia carmangerie este ca si pondere de 7,5% din capacitatea totala de
productie a fabricii.
Depozitarea materie prime se realizeaza in regim de refrigerare. Capacitatea de depozitare este de 40t pentru
materie prima distribuita pe 2 depozite,care functioneaza in regim termic 0÷4 ˚C.
Transarea materiei prime se realizeaza in sala de transare ,pe banda de transare organizata cu operatii pe
posturi. Semifabricatul transat se colecteaza in navete interne de materie prima pe sortimente si depozitate pe
paleti de platic apoi directionate catre depozitul de semifabricat transat.Temperatura in sala de transare este
de max. 12˚C.
Oasele care rezulta in urma transarii sunt directionate in depozitul special destinat, care functioneaza pe un
regim termic 0÷2˚C. De aici acestea sunt livrate cu o frecventa de min 2 ori pe saptamana si ori de acte ori
este nevoie care firma specializata de neutralizare .
Piesele anatomice mari rezulatte in urma transarii sunt directionate catre sectiile procesatoare. Fasonarile
formatiunilor, carnea porc lucru este directionata pentru procesarea produselor de carmangerie: mici, carnati
proaspeti.
Procesarea compozitie pentru mici este cuprinsa din operatii de tocare materie prima, malaxare materie prima
tocata cu ingrediente, aditivi si condimente.
Formarea compozitiei pentru mici si umplerea pastei de carnati in membrane naturale se efectueaza pe linii
tehnologice specifice.
Ambalarea micilor si carnatilor se realizeaza in caserole care sunt acoperite cu ajutorul foliei sau filmelor in
functie de produs .
Temperaturile in spatiile de procesare si ambalare in caserole produse de carmangerie sunt de max. 10˚C.
Produsul finit ambalat si etichetat care se comercializeaza in stare prospata se depoziteaza in depozitul de
produs finit, cu temperatura de refrigerare cuprinsa intre 0÷4˚C.
Pentru produsele care se comercializeaza in stare termica de congelare, acestea dupa ambalare si etichetare
sunt directionate catre etapa de congelare rapida, care functioneaza in regim termic de –36˚C, si cand
produsul ajunge la -18˚C se ditectioneaza pentru depozitare pana la livrare pe depozitul de congelare.
In cadrul sectie transare- carmangerie este amenajat un flux pentru igienizarea-dezinfectia navetelor de
materie prima interne si a echipamentelor (cimbere, carucioare). Igienizarea se realizeaza cu ajutorul
masinilor de igienizare pentru navete respectiv pentru cimbere.
5. EMISII ŞI REDUCEREA POLUĂRII
Sursele de emisii in atmosfera, pe amplasamentul analizat sunt:
a) surse de emisie dirijate
- centrale termice ce functioneaza pe gaz metan
- instalatii tehnologice:- celule de fierbere (functionare pe gaz metan);
- celule de fierbere si afumare (functionare alternativ gaz metan- rumegus);
-guri de aerisire, tevi de esapament;
- purja de la centrala termica;
- purja de abur de la celulele de afumare, in situatii de functionare anormale;
Evacuarea gazelor de ardere de la fiecare cazan se realizeaza prin cosuri individuate, metalice din inox,
izolate termic cu δiZ = 60 mm, cu diametrul de Ø = 550 mm si inaltimea de h = + 12,0 m, pentru cazanele nr.
1 si 2; cu diametrul de Ø = 450 mm si inaltimea de H = + 12,0 m, pentru cazanele nr. 3 si 4; cu diametrul de Ø
= 350 mm si inaltimea de h = + 12,0 m, pentru cazanl nr. 5; cu diametrul de Ø = 250 mm si inaltimea de H = +
12,0 m, pentru cazanele nr. 6 si 7; cu diametrul Ø = 500 mm si inaltimea de h = + 12,0 m, pentru cazanul nr. 8.
Evacuarea gazelor arse de la centala murala aferenta Pavilionului adminsitrativ se face printr-un cos cu H= 6m.
Cele OPT cosuri sunt amplasate fiecare pe un postament langa fiecare cazan aferent, corespunzator
precizarilor furnizorului cazanelor si sunt ancorate de elementele de constructie ale cladirii centralei
termice.
Celule de fierbere
• 7 buc din care 5 buc la Sectia Fierte - Afumate si 2 buc la Sectia Specialitati, prevazute cu sistem de dusare
inteligenta pentru retinerea gudroanelor. Se realizeaza monitorizarea online. Nu sunt cosuri de dispersie.
16
Celule de afumare si fierbere

15 coșuri de la instalațiile de exhaustare aferente Secțtiei Fierte - Afumate (fum) distribuite astfel:
- 9 cosuri evacuare gaze arse de la celulele MAURER cu H10÷18 = 12m si ø10÷18 = 250 mm;
- 4 cosuri evacuare gaze arse de la celulele KERES cu H19÷22 = 12m si ø19÷22 = 150 mm;
- 5 cosuri evacuare gaze arse de la celulele MAURER si SCHROTER cu H23÷27 =12m, S23÷27= 400x400 mm
* una din celule (KERES) are 4 cosuri de evacuare gaze arse
7 coșuri de la instalațiile de exhaustare aferente Secției Specialitati (Fum - combustibil rumeguș);
- 7 cosuri evacuare gaze arse de la celulele MAURER si VMAG cu H28÷34=12m si ø23÷34=250 mm
2 coșuri de la instalațiile de exhaustare aferente Secției Specialitati (Fum - lichid);
- 2 cosuri evacuare gaze arse de la celulele REICH cu H35÷356 = 12m si ø35÷36=200 mm
2 coșuri de la instalația de exhaustare aferente Secției specialitati (abur+fum natural+fum lichid)
- 1 cos evacuare gaze arse de la celulele MAURER cu H37= 12m si ø37=250 mm
- 1 cos evacuare gaze arse de la celulele REICH cu H38= 12m si ø38=200 mm
Emisiile de poluanţi atmosferici se conformează atât cu valorile limită prevăzute de legislaţia naţională, cât
şi cu nivelurile de emisie care pot fi obţinute prin aplicarea BAT. De asemenea, emisiile specifice şi
concentraţiile de poluanţi atmosferici la emisie sunt conforme valorilor limită impuse prin Autorizaţia Integrată
de Mediu nr. 109 revizuita in 2015.
b) surse de emisie nedirijata - fugitive
- evacuari necontrolate la manipularea substantelor sau a produselor cu volatilitate diferita;
- neetanseitati;
- emisii rezultate din arderea combustibilului de la mijloacele auto de aprovozionare;
- emisii de gaze de fermentatie din retele de canalizare;
- instalatiile de preepurare, statia de epurare, platforma de uscare namol
Sunt stabilite la echipamente defectiunile procesului, conditiile de pornire si oprire atat prin Regulamentele
de fabricatie specifice implementate pe ISO 22000:2005., cat si in procedura Controlul Aspectelor de mediu
semnificative si s-au identificat obiectivele si tintele de mediu, prin care se evalueze impactul asupra mediului.
Este implementat Programe de management de mediu pentru atingerea obiectivelor de mediu si tintelor. Se
stabilit aspectele semnificative de mediu a aspectului de mediu (functionare normala si anormala).
Se monitorizarea calitatea arului la limita functionala pe cele patru puncte cardinale.
Liniile tehnologice sunt prevazute cu senzori, sisteme de alarmare in cazul in care se constata depasirea
parametrilor tehnologici ce lucru sau apariatia unor avarii.
In cadrul auditurilor interne si externe se analizeaza respectarea cerintelor in vederea aparitiei emisiilor
fugitive in aer si se fac propuneri in vederea prevenirii si minimizarii scurgerilor ce ar cauza emisii fugitive ale
poluarii in aer.
Exista un plan de revizii si reparatii si pentru toate echipamente si liniile tehnologice se asigura
mentenanta
Sursele de emisii in apa de suprafata, pe amplasamentul analizat sunt:
- ape uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare, de la dusuri si din activitatile igienico – sanitare;
Evacuarea se realizeaza in cazul societatii RECUNOSTIINTA PRODCOM IMPEX prin intermediul retelei de
canalizare interioare, la statia de epurare. Si apele uzate de la vestiare si de la cantina preepurate in separatorul
de grasimi sunt evacuate catre statia de epurare ape uzate
- apele uzate tehnologice: sunt ape de spalare rezultate de la spalarea produselor fierte, de la igienizarea
ustensilelor si recipientilor de lucru, din activitatea de igienizare a suprafetelor de lucru, pardoselilor si
peretilor, de la cantina, preepurate in separatorul de grasimi si solutiile epuizate de la regenerarea masei
cationice si apele de spalare, afanare de la centrala termica se evacuaeaza in canalizarea din zona. Periodic,
bazinele de ape uzate, separatorul de grasimi sunt vidanjate si decolmate si curatate, in baza contractelor
incheiate. Aceste ape tehnologice uzate sunt caracterizate de poluanti precum: grasimi, suspensii,
detergenti biodegradabili, substante consumatoare de oxigen (CBO si CCO), etc; Debitul de ape uzate evacuate
din halele de productie sunt de aproximativ 1.000 mc/zi.
- ape uzate pluviale sau meteorice, provenite din precipitatii. Apele pluviale cazute pe spatiile verzi se
infiltreaza in sol. Apele pluviale cazute pe suprafetele betonate existente in curtea societatii si pe amplasamentul
studiat sunt colectate si evacuate in canalizarea fabricii, iar dupa epurarea lor intr-un separator de hidrocarburi
sunt evacuate in raul Provita.
Evacuarea se face prin sistem de canalizare unitar, apele menajere si cu apele industriale sunt colectate si
17
evacuate gravitational catre statia de epurare. Dupa epurare si monitorizare calitativa, aceste ape sunt evacuate
in raul Provita.
Sursele de emisii in apa subterana
Emisii in apa subterana pot avea loc numai in situatii accidentale.
In cadrul societatii nu exista foraje de monitorizare apa subterana si sol si prin urmare nici o evaluare a
calitatii apei subterane.
Terenul de amplasament a instalatiilor tehnologice este un teren care nu prezinta fenomene de alunecare si
eroziune.
Pentru prevenirea poluarii apei subterane s-au luat o serie de masuri:
- depozitarea materiilor prime si produselor finite se realizeaza numai in incinte inchise (spatii frigorifice);
- exista depozit special amenajat (spatii frigorifice) pentru depozitare deseurilor de natura organica;
- pentru celelalte tipuri de deseuri generate pe amplasament exista paltforma betonata, in care
depozitarea se realizeaza selectiv, in spatii acoperite sau libere, functie de deseu si stocarea in
containere/pubele/rastele;
- sunt montate instalatii de preepurare locala (separator de grasimi la cantina si separator de produse
petroliere pentru zona de parcare si stationare masini.
Cladirile (hale industriale) in care sunt desfasurate aceste activitati sunt executate din fundatii continue de
beton, plansee din beton armat, zidarie din caramida si acoperisuri din beton armat, protejate cu izolatii
hidrofuge.
Caile de acces sunt betonate. Exista zone de spatiu verde intretinute corespunzator care reprezinta mai mult
de 20% din suprafata totala a societatii analizate.
6. MINIMIZAREA ŞI RECUPERAREA DEŞEURILOR

Minimizarea cantităţilor de deşeuri se realizează prin:
selectarea echipamentelor şi a tehnologiilor de fabricare astfel încât să se reducă la minimum deşeurile
provenite din procesul tehnologic;
utilizarea de sisteme închise pentru stocarea şi manevrarea materiilor prime si auxiliare;
operarea corectă a echipamentelor tehnologice şi respectarea strictă a reţetelor de fabricaţie, precum şi
aplicarea unui program de întreţinere preventivă a echipamentelor şi instalaţiilor tehnologice în vederea
diminuării rebuturilor.
Recuperarea şi valorificarea deşeurilor se realizează prin:
valorificarea prin terţi a deşeurilor de ambalaje din material plastic, din hârtie şi carton, precum şi a uleiurilor
uzate şi a deşeurilor metalice feroase şi neferoase.
Valorificarea deseurilor organice prin utilizarealor la obtinerea biogazului de catre S.C. Genesis Biotech
S.R.L. Idem si namolul deshidratat de la statia de epurare ape uzate.
7. ENERGIE
Se utilizeaza 2 tipuri de energie: - energie electrica si energie termica
Energia elecrica este folosita pentru:
- actionarea instalatiilor ce deservesc spatiile de productie si instalatii tehnologice (utilaje, echipamente,
instalatii de ventilatie, pompe, compresoare);
- iluminat din interiorul spatiilor de productie, instalatii tehnologice si sediu administrativ;
- iluminat exterior.
Echipamentele de masurare a consumului de energie electrica sunt montate inainte de instalatia de
distributie a energiei electrice la consumatorii amplasamentului.
Furnizarea energiei electrice la se realizeaza statii electrice de distributie a energiei electrice la tensiunile
nominale prin retele in cablu de diferite tipuri constructive si sectiuni, montate in majoritate subteran, iar
legatura dintre statiile de distributie si consumatorii electrici se realizeaza prin cabluri de joasa tensiune,
montate in majoritatea suprateran pe poduri de cablu. Statiile de distributie sunt echipate cu
transformatoare electrice. Toate transformatoarele de pe platforma societatii sunt transformatoare cu racire cu
ulei fara continut de P.C.B.-uri.
Exploatarea si intretinerea este asigurata de personal propriu.
Energia electrica este livrata de S.C. ELECTROMAGNETICA S.A., conform Contractului de vanzare
– cumparare nr. 2845/26.11.2007 si a actelor aditionale: 1- 17;
18
Furnizarea energieie electrice la consumatori se realizeaza cu urmatoarele transformatoare.

- 2 transformatoare 400 Kva,20/0,4Kv tip Siemens capsulate (fara rezervor de ulei) montate pe stalp in afara
proprietatii;
- transformator 800 Kva, 20/0,4 Kv, seria 18963/2005 Italia montat in exterior pe bloc de beton prevazut cu
celule de intrare, iesire, protectii, masura;
- transformator 800 Kva, 20/0,4Kv, seria 110705 Franta – MerlinGerin montat in exterior pe bloc de beton
prevazut cu celule de intrare, iesire, protectii, masura;
- transformator 1600 Kva, 20/0,4Kv,– productie Germania , capsulat, fara rezervor de ulei, montat in
amvelopa metalica pe bloc de beton prevazut cu celule de intrare, iesire, protectii, masura;
- transformator 1.000 Kva, 20/0,4Kv, seria 920/2006 Franta – MerlinGerin montat in amvelopa de beton pe
bloc de beton prevazut cu celule de intrare, iesire, protectii, masura.
- transformator 1.600 Kva, 20/0,4Kv, tip ABB Germania montat in amvelopa de beton pe bloc de beton
prevazut cu celule de intrare, iesire, protectii, masura.
Alimentarea de rezerva - se face prin urmatoarele echipamente:
- Grup electrogen de 30 kw cu alimentare cu motorina - asigura alimentarea sistemului de telecomunicatii
- Grup electrogen de 30 kw cu alimentare cu motorina - asigura alimentarea sistemului de iluminat de siguranta
- Grup electrogen de 75 kw (100 kw/20 min) cu alimentare cu motorina - asigura alimentarea statia de pompe
de incendiu.
S-a efectuat un audit energetic pe statia de compresoare, in anul 2012 si unul pe traseul de abur in anul 2013.
Se are in vedere realizarea unui Auditului energetic, prin solicitarea semnarii unui contract pana la sfarsitul
anului 2016.
Furnizarea energiei termice necesara functionarii S.C. RECUNOSTINTA PRODCOM IMPEX S.R.L. –
Filipesti de Padure se realizeaza astfel:
- cu centrale termice proprii
- energie termica produsa prin cogenerare - statie de biogaz apartinand S.C. GENESIS BIOTECH S.R.L.
conform Contractului nr. 25/03.04.2013. in proportie de 25 %d in necesarul total de energie termica.
Centrala termica pentru necesitatile energetice tehnologice este dotata cu 8 cazane de abur, statii de
demineralizare a apei, sisteme de distributie a energiei termice.
Pentru incalzirea spatiilor din Pavilonul administrativ exista o centrala termica murala cu P= 84Kw cu cos de
dispersie gaze arse de H=6m.
Agentul termic este gazul metan asigurat de S.C. DISTRIGAZ SUD” S.A., in baza Contractului de vanzare –
cumparare a gazelor naturale nr. 594/2009.
1- Cazan de abur de medie presiune (10 bar), de 2,00 t/h, fluid=abur–C1, a carui regim de functionare este:
24h/zi; 7zile/saptamana; 12luni/an; se recupereaza cca.85% condensat; temperatura apei de alimentare,
min. 1000÷1020C, Si =35 mp, duritatea de alimentare, max. 0,1 mval/l;
2- Cazan de abur de medie presiune (10 bar), de 2,90 t/h–C2, a carui regim de functionare este:
24h/zi; 7zile/saptamana; 12 luni/an; se recupereaza cca.85% condensat; temperatura apei de alimentare,
min.1000÷1020C,tmax=1840C, Si=42,3 mp, duritatea de alimentare, max. 0,1 mval/l;
3- Cazan de abur de medie presiune (10 bar), de 2,90 t/h–C2, a carui regim de functionare este:
4.Cazan de abur de joasa presiune (1bar), de 2,00 t/h – C3, a carui regim de functionare este: 24 h/zi;
6 zile/saptamana; 12 luni/an; nu se recupereaza condensul; temperatura apei de alimentare, min. 600C, tmax =
1200C, Si = 42,65 mp, duritatea de alimentare, max. 0,1 mval/l;
5. Cazan de abur de joasa presiune (1 bar), de 2,00 t/h – C4, a carui regim de functionare este: 24
h/zi; 6 zile/saptamana; 12 luni/an; nu se recupereaza condensul; temperatura apei de alimentare, min. 600C,
tmax = 1200C, Si = 42,65 mp, duritatea de alimentare, max. 0,1 mval/l;
6.Cazan de abur de joasa presiune (1bar), de 1,25 t/h –C5, a carui regim de functionare este: 24 h/zi; 6
zile/saptamana; 12 luni/an; nu se recupereaza condensul; temperatura apei de alimentare, min. 600C, tmax =
1200C, Si = 23 mp, duritatea de alimentare, max. 0,1 mval/l;
7.Cazan apa calda, P=240 KW–C6, a carui regim de functionare este: 18h/zi; 6 zile/saptamana; 12 luni/an,
presiune: 4bar,temperatura de intrare: 600C, temperatura de iesire a apei calde: 1050C;
8. Cazan apa calda, P = 350 KW, volum de apa 445 l – C 7, a carui regim de functionare este: 18 h/zi; 6
zile/saptamana; 12 luni/an, presiune: 4 bar, temperatura de intrare: 900C, temperatura de iesire a apei calde:
900C, pompa de circulatie tip Willo.
19
8. ACCIDENTELE ŞI CONSECINŢELE ACESTORA

Instalaţiile care functioneaza pe platforma RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. nu se încadrează
în categoriile de risc conform prevederilor HG nr. 804/2007 ce transpune Directiva SEVESO referitoare la
controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.
Societatea RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. deţine un Plan de prevenire şi combatere a
poluărilor accidentale în scopul acţionării în mod organizat în caz de producere a unei poluări accidentale şi
desfăşurării intervenţiilor de urgenţă pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor asupra mediului, angajaţilor şi a
bunurilor materiale. De asemenea, în vederea prevenirii şi stingerii incendiilor, societatea a implementat Planul
de prevenire şi stingere a incendiilor.
La proiectarea instalatiilor s-au prevazut masuri de limitare a riscului declansarii unor avarii, respectiv
masuri de functionare in siguranta a instalatiilor.
In caz de avarie, masurile de prevenire de interventie, sunt prevazute in Regulamente de exploatare si
functionare a instalatiei (ex. Statia de epurare), Instructiunile de lucru si Instructiunile de protectia muncii si
P.S.I.
In cadrul societatii exista Planuri de evacuare in caz de incendiu afisate in toate incaperile de lucru cu
masuri, dotari, responsabilitati si detalii de comunicare interna si externa daca este cazul, ce se regasesc si in
procedura de Comunicare interna si externa
Riscul de producere a unui incident cu impact asupra mediului este reprezentat de avarii la sistemele de ardere
de la cazanele de abur sau ca celulele de afumare. În aceste cazuri pot apărea creşteri nesemnificative, strict
locale şi pe termen scurt, ale concentraţiilor de particule, CO,SOx,NOx în aerul ambiental. S.C.
RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. are implementate proceduri de prevenire şi de intervenţie în
cazul apariţiei unei avarii. Situaţiile de avarie nu vor determina condiţii de risc pentru populaţia din apropiere.
9. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
Sursele de zgomot pot fi clasificate dupa modul de manifestare, in:
− surse cu caracter continuu: utilaje aflate in functiune;
− surse cu caracter dicontinuu: traficul rutier.
In cadrul S.C. RECUNOSTINTA PRODCOM IMPEX S.R.L. exista urmatoarele surse generatoare de zgomot:
− utilaje tehnologice din dotarea sectilor de productie
− compresoare;
− ventilatoare;
− traficul rutier din incinta unitatii si din vecinatatea acesteia.
Durata operatiilor/utilajelor generatoare de zgomot coincide cu perioada de functionare a acestora.
Unitatea efectueaza analize pentru determinarea nivelului de zgomot, in doua puncte: zona statie
compresoare si la poarta unitatii
In instructiunile de lucru la echipamente/utilaje/linii tehnologice se specifica modul de reparatii si
intretinere, in vederea urmariri, prevenirii si minimizarii zgomotului si vibratiei la utilajele in functiune.
Toate echipamentele sunt fiabile, montate pe suporti sau prevazute cu materiale izolatoare in vederea
reducerii nivelului de zgomot
Contribuţia activităţilor desfasurate la poluarea fonică în zonele cu receptori sensibili (populaţia din
apropiere) este nesemnificativă. Sunt respectate BAT pentru reducerea nivelurilor de zgomot. Echipamentele şi
instalaţiile nu produc un nivel de vibraţii perceptibil.
10. MONITORIZARE
În cadrul S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L., monitorizarea se efectuează în mod sistematic,
conform cu prevederile Autorizaţie Integrate de Mediu nr.109 revizuita in 26.07.2011. Programul de
monitorizare este stabilit pentru: emisiile de poluanţi atmosferici de la sursele dirijate, calitatea aerului
ambiental, calitatea solului superficial, calitatea efluentului după staţia de epurare a apelor uzate fecaloid–
menajere si tehnologice, nivelurile de zgomot, deşeurile generate.
11. DEZAFECTARE
Inainte de incetarea activitati si de predarea utilajelor, masinilor, instalatiei se vor lua toate masurile
pentru evitarea accidentelor specifice tehnologiilor respective pe baza permisului de lucru respectand
urmatoarele:
-utilajele vor fi racite, aduse la presiune atmosferica, golite, curatate in interior de orice urma de substanta
toxica si corosiva, iritanta, inflamabila lundu-se masurii pentru determinarea noxelor, acolo unde este cazul;
20
- se vor deconecta si izola toate legaturile tehnologice;

- se va bloca prin blindare, toate conductele utilajelor, dupa ce au fost spalate si curatate;
- sursa de energie va fi intrerupta prin scoaterea sigurantelor si punerea de placute avertizoare;
- toate conductele ce sunt in conservare se vor asigura cu blindurii prevazute cu coada confectionate din
materiale corespunzatoare, numerotate si inscriptonate cu parametrii de utilizare.
Este obligatoriu sa se faca un studiu asupra acestei posibile poluarii pentru a preveni efectele negative pe
termen lung asupra mediului, conform legislatie in vigoar
In cazul inchiderii halelor de productie, a instalatiilor tehnologice, statiei de tratare a apelor uzate elementele
fundamentale, obligatoriu de luat in consideratie sunt:
− reconstituirea conditiilor naturale ale ariei inconjuratoare;
− adoptarea de masuri preventive, astfel inat sa se evite probleme viitoare cauzate de activitatile inchise.
12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLĂ INSTALAŢIA
S.C. RECUNOSTINTA PRODCOM IMPEX S.R.L. – Filipestii de Padure este amplasata in partea de sud
–est a localitatii Filipestii de Padure.
In prezent societatea S.C. RECUNOSTINTA PRODCOM IMPEX S.R.L. detine o suprafata totala de
60.407 mp si este amplasata in Comuna Filipesti de Padure, Tarlaua 63, parcelele 1740/87, 1740/94,
1740/5, 1740/91, Judet Prahova. Suprafata construita de 29517 mp cuprinde urmatoarele cladiri:
cladirea administrativa, hale de productie, hala de ambalare produse alimentare, hala de maturare
ambalarestatia de epurare ape uzate, centrala termica, atelier de intretinere, depozite produse alimentare,
depozite de ambalaje si de condimente, cladirea vestiarelor si cantina salariatilor.
Drumurile uzinale sunt betonate si asfaltate, suprafata cailor de acces Sacces = 3.840 mp .
Spatile verzi reprezinta aproximativ 20% din suprafata totala a societatii.
Accesul in societate se face prin caile de acces existente, care deservesc si celelalte activitati (din zona str.
Garii), pe 2 porti pentru personal si autoturisme, autocisterne, autocamioane.
Aprovizionarea cu materii prime (produse carne) si produse auxiliare se realizeaza pe cale rutiera.
Terenul pe care este amplasata societatea este proprietatea S.C. RECUNOSTINTA PRODCOM IMPEX
S.R.L. – Filipesti de Padure.
Zonele rezidentiale din vecinatate (case de locuinte) se afla la distanta mai mica de 500 m de unitate.
13. LIMITELE DE EMISIE
Limite la emisie aplicabile se referă la poluanţii atmosferici si cei din apele uzate evacuate. Pentru poluanţii
atmosferici specifici instalaţiei există limite la emisie stabilite prin legislaţia naţională (OM nr. 462/1993, OM
nr. 756/1997, Ambele modificate de Legea 104/2012 privind calitatea aerului inconjurator), precum şi niveluri
de emisii asociate aplicării BAT specifice.
Conform Autorizatie Integrate de mediu nr. 109 revizuita in 26.07.2011, valorile limite de emisie sunt
urmatoarele:
- surse punctiforme din FOCARE ALIMENTATE CU GAZE NATURALE- Centrale termice: - Pulberi - 5
mg/Nmc; CO- 100 mg/Nmc; NOx - 350 mg/Nmc, SOx - 35 mg/Nmc,
- SURSE PUNCTIFORME din procese tehnologice-Celule de afumare si fierbere: - Pulberi - 50 mg/mc, NOx
- 500 mg/mc, SOx - 500 mg/mc, Fenol - 20 mg/mc, Formaldehida-20 mg/mc, Acroleina - 20 mg/mc
- IMISII - aer ambiental - Pulberi - 0,5 mg/mc, NOx - 0,3 mg/mc, SOx - 0,75 mg/mc, Fenol - 0,1 mg/mc,
Formaldehida-0,035 mg/mc, Acroleina - 0,03 mg/mc.
Pentru respectarea cerintelor de mediu, concentratiile indicatorilor din apele uzate epurate in statia de epurare
trebuie sa respecte limitele impuse in Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 205/28.12.010 si din Autorizatiei
Integrate de Mediu nr. 109 revizuita in 26.07.2011
- emisii in APA UZATA - pH - 6,5 - 8,5, Materii in suspensie - 60 mg/l, CCOCr - 125 mg/l, CBO5 - 25 mg/l,
Detergenti sintetici - 0,5 mg/l, Substante extractibile - 20 mg/l, Azot amoniacal - 2,0 mg/l, Azotiti - 1,0 mg/l,
Azotati - 25 mg/l, Cloruri - 500 mg/l, Fosfor total - 1,0 mg/l, Sulfati - 600 mg/l, Reziduu fix - 2000 mg/l,
Bacterii coliforme totale - 1000000 nr./cmc.
14. IMPACT
Analiza informatiilor, datelor si documentelor puse la dispozitie de societate, arata ca impactul generat de
activitatile societatii, asupra factorilor de mediu si starii de sanatate asupra factorului uman este in general
redus, in limita unui risc acceptabil.
21
15. PLANUL DE ACŢIUNI
În cadrul Fabricii de produse din carne au fost luate toate măsurile necesare pentru respectarea celor mai bune
tehnici disponibile, atât în ceea ce priveşte echipamentele şi tehnologia de procesare, cât şi echipamentele de
depoluare şi alte măsuri pentru protecţia mediului. Ca urmare, nu sunt necesare acţiuni suplimentare.
22
Capitolul 2– Tehnici de management
2. TEHNICI DE MANAGEMENT
2.1 Sistemul de management
Sunteţi certificaţi conform ISO 14001 sau înregistraţi S.C. RECUNOSTINTA PRODCOM IMPEX S.R.L.
conform EMAS (sau ambele) – dacă da indicaţi aici este certificată ISO 14001 - Certifiat nr. EM - 5339H
numerele de certificare/înregistrare emis de DAKKS Deutsche (fotocopie prezentată în
Anexa A)
Furnizaţi o organigramă de management în Organigrama de funcţionare a S.C. RECUNOSTINTA
documentaţia dumneavoastră de solicitare a PRODCOM IMPEX S.R.L.
autorizaţiei integrate de mediu (indicaţi posturi şi nu
(fotocopie prezentată în Anexa A)
nume). Faceţi aici referire la documentul pe care îl
veţi ataşa.
Responsabilităţi
Documentul de referinţă sau data Prezentaţi ce post sau
Cerinţa caracteristică a Da sau
până la care sistemele vor fi departament este
BAT Nu
aplicate (valabile) responsabil pentru
fiecare cerinţă
0 1 2 3 4
1 Aveţi o politică de mediu Da Politica de mediu este inclusă în Director General
recunoscută oficial? politica generală a societăţii
Certificare ISO 14001
2 Aveţi programe preventive de Da Conform procedurilor de Departament Tehnic
întreţinere pentru instalaţiile management al calităţii
şi echipamentele relevante?
3 Aveţi o metodă de Da Conform procedurilor de Departament Tehnic
înregistrare a necesităţilor de management al calităţii
întreţinere şi revizie?
4 Performanţa/acurateţea de Da Conform Plan anual cu Departament Tehnic

monitorizare şi măsurare planificarea reviziilor
5 Aveţi un sistem prin care Da Buletine de analiză emisii/imisii/sol Responsabil de mediu
identificaţi principalii Conform procedurii:
indicatori de performanţă în
Matricea de masurare si
domeniul mediului?
monitorizare a activitatilor de
mediu –Cod Rec IM 005
6 Aveţi un sistem prin care Da Analizele efectuate de management Responsabil de mediu
stabiliţi şi menţineţi un conform cu Manualul Mediului
Presedinte
program de măsurare şi cod MM 01: Programe de
monitorizare a indicatorilor management de mediu, a
care să permită revizuirea şi procedurilor specifice şi buletine de
îmbunătăţirea performanţei? analiză emisii/imisii/sol,
zgomot,deşeuri
7 Aveţi un plan de prevenire şi Da Conform procedurilor de Responsabil de mediu
combatere a poluărilor management al mediului (Proceduri
Presedinte
accidentale? de sistem specifice pentru mediu-
sănătate-securitate
23
Responsabilităţi
BAT Nu
fiecare cerinţă
0 1 2 3 4
8 Dacă răspunsul de mai sus - Puncte critice, poluanţi potenţiali, Responsabil de mediu
este DA listaţi indicatorii măsuri şi lucrări de prevenire,
principali folosiţi echipa de intervenţie, dotări şi
materiale sistare poluări
accidentale, responsabilităţi,
instruiri, folosinţe în aval care pot fi
afectate, pericole şi nivelul de risc
asociat, comunicare şi analiză
evenimente
9 Instruire Conform Manualului Mediului şi a
procedurilor specifice de instruire a
Confirmaţi că sistemele de
personalului –PSM 003
instruire sunt aplicate (sau
„Competenta, instruire,
vor fi aplicate şi vor începe în
Da constientizare” si Directia Calitate, Sefii
interval de 2 luni de la
emiterea AIM) pentru întreg Manaulului Calităţii si a de compartimente,
personalul relevant, inclusiv procedurilor specifice de instruire Birou Protectia
contractanţii şi cei care PP 03 :” Instruire, Competenta, Mediului, Serviciul
achiziţionează echipament şi constientizare RUA, Biroul Protectia
materiale; şi care cuprinde Muncii
următoarele elemente: Da
- conştientizarea implicaţiilor
reglementării dată de AIM
pentru activitatea companiei
şi pentru sarcinile de lucru; Da
- conştientizarea tuturor
efectelor potenţiale asupra
mediului rezultate din
funcţionarea în condiţii Da
normale şi condiţii anormale;
- conştientizarea necesităţii Da
de a raporta abaterea de la
condiţiile de autorizare
integrată de mediu;
- prevenirea emisiilor Da
accidentale şi luarea de
măsuri atunci când apar
emisii accidentale;
- conştientizarea necesităţii
de implementare şi menţinere
a evidenţelor de instruire
10 Există o declaraţie clară a Da Conform fişe post Departament Resurse
calificărilor şi competenţelor Umane
necesare pentru posturile
cheie?
24
Responsabilităţi
BAT Nu
fiecare cerinţă
0 1 2 3 4
11 Care sunt standardele de Nu există standarde specifice de instruire pentru Director Producţie
instruire pentru acest sector protecţia mediului în domeniul prelucrarii
Departament EHS
industrial (dacă există) şi în carnii, dar sunt incluse în procedurile de
ce măsură vă conformaţi lor? instruire profesională şi pentru prevenirea şi
combaterea poluărilor accidentale
12 Aveţi o procedură scrisă Da Conform Manualului de Mediu Responsabil de mediu
pentru rezolvare, investigare, si procedurilor:
comunicare şi raportare a
“Comunicare”-PSM 003
incidentelor de neconformare
actuală sau potenţială, “Neconformitate, actiune
incluzând luarea de măsuri corectiva si preventiva-cod PSM
pentru reducerea oricărui 008” ;
impact produs şi pentru
“ Protocol cu privire la protectia
iniţierea şi aplicarea de măsuri mediului si situatii de urgenta –
preventive şi corective? cod IM 004.02”
13 Aveţi o procedură scrisă Da Conform Manualului de Mediu Responsabil de mediu
pentru evidenţa, investigarea, si procedurilor:
comunicarea şi raportarea
“Comunicare”-PSM 003;
sesizărilor privind protecţia
mediului incluzând luarea de “Neconformitate, actiune
măsuri corective şi de corectiva si preventiva- cod PSM
prevenire a repetării? 008” ;
“ Protocol cu privire la protectia
mediului si situatii de urgenta –
cod IM 004.02”
14 Aveţi în mod regulat audituri Da Certificat nr. 164194-2014- Manager calitate
independente (preferabil) AFSMS-ROU-RvA pentru
pentru a verifica dacă toate sistemul de management al
activităţile sunt realizate în sigurantei alimentului conform
conformitate cu cerinţele de standardului ISO 22000:2005 ,
mai sus? (Denumiţi emis de organismul de certificare
organismul de auditare) DNV Business Assurance
Certificat seria EM-5339HH pentru
sistemul de managemet de mediu
conform standardului ISO
14001:2009 , emis de organismul
de certificare GL Systems
Certification
15 Frecvenţa acestora este de cel Da Conform programarii de catre Responsabil mediu
puţin o dată pe an? organismele de certificare-
frecventa anuala
25
Responsabilităţi
BAT Nu
fiecare cerinţă
0 1 2 3 4
16 Revizuirea şi raportarea
performanţelor de mediu
Analiza de management de mediu Responsabil Mediu
Este demonstrat în mod clar, conform Manualului de Mediu cod
Da Manager
printr-un document, faptul că MM 01,
calitate
managementul de vârf al
Analiza de management privind Directorii si
companiei analizează
calitatea siguranta alimentului sefii de sectie
performanţa de mediu şi
conform Manualului de calitate si
asigură luarea măsurilor Presedintele
siguranta a alimentului cod
corespunzătoare atunci când
MSMSA 01
este necesar să se garanteze
că sunt îndeplinite
angajamentele asumate prin
politica de mediu şi că
această politică rămâne
relevantă?
Denumiţi postul cel mai
important care are în sarcină
analiza performanţei de
mediu. Resonsabil de Mediu
17 Este demonstrat în mod clar,
printr-un document, faptul că Raport de activitate semestrial Responsabil Mediu
managementul de vârf Analiza de management Manager calitate
analizează progresul de Da Directorii si sefii de
îmbunătăţire a calităţii sectie
mediului cel puţin o dată/ an? Presedintele
18 Există o evidenţă Da Procedura de identificare si Responsabil Mediu
demonstrabilă (de ex. evaluarea aspectelor de mediu - cod Manager calitate
proceduri scrise) că aspectele PSM 001:”Aspecte de mediu “ Directorii si sefii de
de mediu sunt incluse în sectie
următoarele domenii, aşa Presedintele
cum sunt cerute de IPPC:
• controlul modificării Da Instructiuni de lucru Responsabil Mediu
procesului în instalaţie; Serviciu de mententa
• proiectarea şi retrospectiva Da Conform documentaţiei elaborate Serviciu Achizitii si
instalaţiilor noi, tehnologiei de proiectant Investitii
sau altor proiecte importante;
• aprobarea de capital; Da Plan de investitii Presedintele
• alocarea de resurse; Da Plan de investitii Presedintele

Buget de venituri si cheltuieli
Da Plan de investitii Presedintele
• planificarea şi programarea; Buget de venituri si cheltuieli
26
Responsabilităţi
BAT Nu
fiecare cerinţă
0 1 2 3 4
• includerea aspectelor de Da Instructiuni de lucru Responsabil Mediu
mediu în procedurile Regulamente de functionare si Serviciu de mententa
normale de funcţionare; exploatare
Procedura de identificare si
evaluarea aspectelor de mediu - cod
PSM 001: ”Aspecte de mediu
Da Plan de investitii Presedintele
• politica de achiziţii;
Buget de venituri si cheltuieli
• evidenţe contabile pentru Da Siuatia investitiilor Presedintele
costurile de mediu comparativ Serviciul Investitii
cu procesele implicate şi nu cu
cheltuielile (de regie).
19 Face compania rapoarte Rapoarte anuale ( la fiecare audit de Responsabil Mediu
privind performanţele de certificare/ recertificare/
Directorii si sefii de
mediu, bazate pe rezultatele supraveghere)
sectie
analizelor de management
(anuale sau legate de ciclul de
audit ), pentru:
• informaţii solicitate de Da Raportări periodice la unitatea Responsabil de mediu
Autoritatea de Reglementare teritorială pentru protecţia mediului,
conform cerinţelor incluse în AIM
• eficienţa sistemului de Da Conform Manualului de Mediu si Presedintele
management faţă de Calitate şi a procedurilor de sistem Responsabil Mediu
obiectivele şi scopurile comune referitoare la analiza Manager calitate
companiei şi îmbunătăţirile efectuată de management Directorii si sefii de
viitoare planificate. sectie
20 Se fac raportări externe, Nu Se fac raportari la APM, conform Presedintele
preferabil prin declaraţii AIM nr. 109 revizuita in Responsabil Mediu
publice privind mediul? 10.08.2015
Informaţii suplimentare
NU este cazul
27
Unde este
Cerinţa caracteristică a BAT Cum se identifică Cine este responsabil
păstrată
Managementul documentaţiei şi
registrelor
Pentru fiecare dintre următoarele
elemente ale sistemului
dumneavoastră de management
daţi informaţiile solicitate.
Politici Manager calitate Manualul Calităţii – si Presedintele
Responsabil PM Manualul Mediului - Responsabil Mediu
proceduri de sistem
Responsabilităţi Departament Fişele posturilor, Regulament Presedintele
Resurse Umane de organizare şi funcţionare, Manager Resurse
Regulament de ordine Umane
interioară, alte documente
Ţinte Departamentul de Manualul de Mediu cod Presedintele
mediu MM01 – proceduri de sistem, Responsabil Mediu
Lista obiectivelor si tintelor
de mediu -anexa 5
Evidenţele de întreţinere Departament Plan de reparatii curente si Manager Tehnic
Tehnic reparatii capitale
Proceduri Departament Manualul de Management al Responsabil Mediu
Asigurarea Mediului
Responsabil
Calităţii
Manualul Calitatii si Asigurarea Calităţii
sigurantei alimentului
Proceduri conform( lista de
evidenta a documentelor in
vigoare cod PS 01 F1 si Lista
de evidenta a documentelor
SMM in vigoare )
Registrele de monitorizare Birou Protectia Documente referitoare la Responsabil Mediu
Mediului mediu (studii, buletine de
Puncte de analiză, etc.)
monitorizare
Rezultatele auditurilor Manager Calitate Documente referitoare la Responsabil Mediu
Responsabil PM audituri Manager Calitate
Rapoarte de audit intern si
extern ( ale organismelor de
certificare)
Rezultatele revizuirilor Manager Calitate Lista revizii ( lista de Manager Calitate
Responsabil PM evidenta a documentelor in Responsabil PM
vigoare cod PS 01 F1 si Lista
de evidenta a documentelor
SMM in vigoare
Evidenţele privind sesizările şi Birou Protectia Registru reclamatii Responsabilul PM
incidentele Mediului
28
Evidenţele privind instruirile Serviciu Resurse Certificate Sef Serviciu

Umane PV instruire ( semestriale) Resurese Umane
Compartimente privind sigutanta alimentului Sef compartimente
si protectia mediului
29
Capitolul 3 – Intrări de Materii Prime
3. INTRĂRI DE MATERII PRIME
3.1 Selectarea materiilor prime
Materialele de intrare sunt în conformitate cu procedurile de lucru, fiind urmărite şi verificate din punct de vedere tehnico-economic.
În tabelul de mai jos sunt prezentate consumurile, natura şi modul de stocare a materiilor prime şi a materialelor auxiliare utilizate în procesele de producţie.
Consumurile sunt corespunzătoare funcţionării instalaţiilor la capacitatea proiectata.
Cum sunt stocate? (A-
Ponderea Impactul asupra mediului D)2
Există o alternativă
Inventarul % în produs acolo unde este cunoscut
Natura chimică/ adecvată (pentru cele cu Poate constitui
complet al % în apa de (de exemplu,
Principalele materii compoziţie impact potenţial materialul un risc
materialelor suprafaţă degradabilitate,
prime/ utilizări semnificativ) şi va fi semnificativ de accident
(Fraze R)1 (calitativ şi % în canalizare bioacumulare potenţială,
aceasta utilizată (dacă prin natura sa sau prin
cantitativ) % în deşeuri/pe sol toxicitate pentru specii
nu, explicaţi de ce)? cantitatea stocată? A se
% în aer relevante)
vedea Capitolul 8
Carne - În produs – 80 % - Nu este cazul A (ii) B, D
68000 t/an
În deşeu – 20 %
Membrane - 20.220 km/an În produs – 99 % - Nu este cazul. A (ii) B, D
47000 buc/an În deşeu – 1 %
Condimente si aditivi - 2200 t/an În produs –100 % - Nu este cazul. A (ii) B, D
Auxiliare - În produs – 100% - Nu este cazul A (ii) B, D
2500 kg/an
Detergenti - 85.4 t/an In canalizare 100 % - Nu este cazul. A (ii) B,D
1
Legea 213/2009 de aprobare a OUG 145/2008, care implementează Directiva 67/548/CEE a Consiliului privind armonizarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea
substanţelor periculoase, cu modificările şi completările ulterioare (07.11.2008)
2
A Există o zonă de depozitare acoperită (i) sau complet îngrădită (ii) B Există un sistem de evacuare a aerului C Sunt incluse sisteme de drenare şi tratare a lichidelor înainte de evacuare D Există protecţie împotriva
inundaţiilor sau de pătrundere a apei de la stingerea incendiilor
30
vedea Capitolul 8
Ambalaje - 700 t/an - Nu este cazul.

Aschii de lemn - 150 t/an -
Substante chimice statie de epurare
Copolimer acrilic H319 In namol Toxicitate la peşte:
1,42 t/an Nu A (ii), B,D
( Poliacrilamida deshidratat 100% LC50 (96 h) 1 - 10 mg/l
cationica) Nevertebrate acvatice:
EC50 (48 h) 10 - 100 mg/l
Nu este usor biodegradabil
Partea polimerica nu are
biodisponibilitate, din
cauza caracteristicilor sale
structurale. Nu este de
asteptat o acumulare in
organisme.
Activator biologic - In namol - Nepericulos
Nu A (ii), B,D
0,025 t/an deshidratat 100%
H314 Nu exista informatii
Hidroxiclorura de In namol Nu A (ii), B,D
82,72 t/an suplimentare relevante
aluminiu deshidratat 100%
disponibile
Nu este o substanţă sau un
Poliacrilamida - In namol amestec periculos, conform
0,882 t/an Nu A (ii), B,D
anionica deshidratat 100% Directivelor CE 67/549/CEE
sau 1999/45/CE
NaOH, nu indeplineste A (ii), B,D
Hidroxid de sodiu H314, H315, 2.721 t/an In namol Nu
31
vedea Capitolul 8
H319 deshidratat 100% criteriul de persistenta ,
bioacumulare si toxicitate.
Departament termic
AZOT LICHID - 1800 mc/an - Nu
A (ii), B,D
DIOXID CARBON - 450 kg/an - Nu
A (ii), B,D
IMBUTELIAT
BIOGON C30 - 90 mc/an - Nu A (ii), B,D
BIOLEN ACTIVE - 50 kg/an - Nu
CA NA 104 C H314; H361F; - Nu A (ii), B,D
(inhibitor de H332; H312; *
coroziune ptr. traseele H303
de abur/condensat)
CERNEALA 1510 V H25,H224; H319; - Nu A (ii), B,D
410-D 7262 H412; R66;
*
H336; H300/331
CERNEALA REA H25,H224; H319; - Nu A (ii), B,D
JET 0.5L TMC- H412; R66;
*
SW020 H336; H300/331
CHEM AQUA 900 H302; H318 Nu A (ii), B,D
*
PLUS
CHIT ANTIACID H317; H319/315; Nu A (ii), B,D
*
CERPOXI 9 GRIS H412
CHIT TEHNOFLEX H319/335/315 Nu A (ii), B,D
*
32
vedea Capitolul 8
SOLVENT H224; H225 Nu A (ii), B,D
*
DILUANT V 705-D H319; H336;
7342
EMAIL IDEEA ALB Nu A (ii), B,D
*
POLAR E 51101-CO
CIMENT RAPID FIX H319/335/315, Nu A (ii), B,D
*
10 - M H318
FREON (5410112) - Nu A (ii), B,D
*
R134
FREON (5420110) - Nu A (ii), B,D
*
R404
GLEITMO 900 - H224; H336; Nu A (ii), B,D
*
SPRAY H335; H304;
H332/312; H315
GLOSS EXTRA- H224; H411; Nu A (ii), B,D
*
PRODUS DE H336
CURATARE OTEL
CL 2
GLYCOL STATOIL H302 Nu A (ii), B,D
*
GRUND GRI - Nu A (ii), B,D
*
HIDROXID DE H314, H319 Nu A (ii), B,D
*
SODIU SODA
INDU - IB H224; H319; Nu A (ii), B,D
*
REINIGER (material H304, H373;
de curatare H336
33
vedea Capitolul 8
KEMPT II (solvent H224; H332; Nu A (ii), B,D
*
degresant industrial) H304; H336
LEXITE EXTRA H224; H411; Nu A (ii), B,D
*
AGENT H336
DEGRESARE-
CONTACTE S
LOCTITE 480 H319,H335,H315 Nu A (ii), B,D
*
(70064)
LOCTITE 648 H319H335/H315; Nu A (ii), B,D
*
(70115)
LOCTITE 770 H224; H315; H304 Nu A (ii), B,D
*
H336 H400; H401
LOCTITE 5972 H224; H319 Nu A (ii), B,D
*
PASTA GARNITURI H335
Nu A (ii), B,D
LOCTITE 7649 R12; R36; R66; *
R67
SPRAY H224; H412 Nu A (ii), B,D
*
LUBRICANT
OX AWAY H335 Nu A (ii), B,D
*
OXIGEN BUT 10MC - Nu A (ii), B,D
*
PASTA H330/310/300; Nu A (ii), B,D
*
DECAPANTA H314;
SUPERCLEEN
FOREX PX
34
vedea Capitolul 8
Donau PAC (activis, H319 Nu A (ii), B,D
*
activis plus, calzifoc,
Venezia)
Polyaluminium
POWERFIX GEL H314 Nu A (ii), B,D
*
SHINY SIDE (produs H314 Nu A (ii), B,D
*
non-acid de curatare si
albire a aluminiului)
SOLUTIE H314 Nu A (ii), B,D
*
CURATARE
CALCAR (CA
REMOVER H)
SOLUTIE H224; H319; Nu A (ii), B,D
*
CURATARE PE H336
BAZA DE
ACETONA - 5L
SOLUTIE H314 Nu A (ii), B,D
*
DESFUNDAT
CANALIZARE CD
85
SOLVENT H224; H319; Nu A (ii), B,D
*
/VISCOFLEX VMC H336
090 REA-JET 0.5L
SPRAY MULTI H224
* Nu A (ii), B,D
SUPER 5 COD
232001
35
vedea Capitolul 8
SPRAY STAY PUT H242; H319
* Nu A (ii), B,D
H336
TERFOX H315; H318
* Nu A (ii), B,D
Tiner - JOTUN H224; H332;
* Nu A (ii), B,D
THINNER NO. 23 H315
ULEI DTE 10 -
* Nu A (ii), B,D
EXCEL 46
ULEI DTE FM 68 - Nu
* A (ii), B,D
ULEI MOBIL - Nu
* A (ii), B,D
DELVAC 15W 40
ULEI MOBIL DTE H412 Nu
* A (ii), B,D
25
ULEI MOBIL FLUID H319; H411 Nu
* A (ii), B,D
125
VASILINA H412 Nu
* A (ii), B,D
ALIMENTARA
VASILINA GEA H317;H412 * Nu
A (ii), B,D
WS-0124
Vasilina - Nu
* A (ii), B,D
KLUBERPLEX BE
31-502
VASILINA LGFP 2/0 - Nu
* A (ii), B,D
4
VASILINA LGHB H411 Nu
* A (ii), B,D
2/0.4
36
vedea Capitolul 8
VASILINA LGMT H319; H411 Nu
* A (ii), B,D
2/0.4
Preparate chimice - laborator
Nu
1 - PROPANOL H318; H224; H366 1.700 l/an A (ii), B,D
2 - PROPANOL H319; H224; H36 1.800 l/an Nu A (ii), B,D
4 – (dimetilamino)- H302 Nu A (ii), B,D
0.100 kg/an
benzaldehida
Acetat de plumb (II) H360D; H373 Nu A (ii), B,D
0.200 kg/an
trihidrat H400/410;
Acetat de sodium - Nu A (ii), B,D
0.400 kg/an
trihidrat
Acetat de zinc H302 1.200 kg/an Nu A (ii), B,D
Acid azotic 65%, H314 Nu A (ii), B,D
0.600 kg/an
extra pur
Acid boric H360FD 1.000 kg/an Nu A (ii), B,D
Acid citric H319 Nu A (ii), B,D
0.120 kg/an
monohidrat
Acid clorhidric, - Nu A (ii), B,D
solutie 0.1 mol/l (0.1 0.800 l/an
N)
Acid clorhidric 37% H314; H335 4.000 l/an Nu A (ii), B,D
Acid percloric 60% H314; 1.000 l/an Nu A (ii), B,D
37
vedea Capitolul 8
Acid sulfuric 95 – H314 Nu A (ii), B,D
45.000 l/an
97%
Azotat de argint H314; H400/410 0.300 kg/an Nu A (ii), B,D
Alcool etilic H311 1.500 kg/an Nu A (ii), B,D
Borax H360FD 1.000 kg/an Nu A (ii), B,D
Cloramina T trihidrata H314; H302; Nu A (ii), B,D
1.000 kg/an
H334; EUH031;
Clorura de calciu H314 Nu A (ii), B,D
3.000 kg/an
anhidra
Clorura de potasiu - Nu A (ii), B,D
1.000 kg/an
Clorura de sodiu - Nu A (ii), B,D
0.300 kg/an
Eter de petrol H304; H224; H412 Nu A (ii), B,D
160.000 l/an
Eter etilic H302; H224; Nu A (ii), B,D
EUH019-66-67 1.000 l/an
Fenolftaleina H350; H360F-341 0.050 kg/an Nu A (ii), B,D
Fluoroglucina H319/335/315 0.500 kg/an Nu A (ii), B,D
Hexacianoferat de H412 1.000 kg/an Nu A (ii), B,D
potasiu (II) trihidrat
Tiosulfat de sodiu H314 0.200 kg/an Nu A (ii), B,D
L-hidroxiprolina - 0.010 kg/an Nu A (ii), B,D
Metanol H330/331/311; 2.000 l/an Nu A (ii), B,D
H370; H311
38
vedea Capitolul 8
N-(1-Naftil)-etilen- H319 3.200 kg/an Nu A (ii), B,D
diamina 2HCl
(diclorhidrat)
Clorura de sodiu – - 0.050 kg/an Nu A (ii), B,D
standard volumetric
Hidroxid de sodiu H314 80.000 kg/an Nu A (ii), B,D
Nisip de mare, spalat, - 6.000 kg/an Nu A (ii), B,D
fin
Oxid de magneziu - 0.200 kg/an Nu A (ii), B,D
Ulei de vaselina, extra - 2.000 l/an Nu A (ii), B,D
pur
Rosu de metil - 0.0018 kg/an Nu A (ii), B,D
Rasina schimbatoare H319/335/315 Nu A (ii), B,D
50.000 l/an
ioni
Reactiv Nessler - 0.250 l/an Nu A (ii), B,D
Sulfat de amoniu - Nu A (ii), B,D
0.200 kg/an
99.9999 suprapur
Solutie tampon pH = - Nu A (ii), B,D
4.00 (ftalat de 0.500 l/an
potasiu)
Solutie tampon pH = - 0.500 l/an Nu A (ii), B,D
7 (fosfat diacid de
potasiu /fosfat acid de
di-sodiu)
39
vedea Capitolul 8
Solutie tampon pH = - 0.500 l/an Nu A (ii), B,D
10 (NaCO3 /carbonat
acid de sodiu)
Clorura de potasiu sol. - 0.500 l/an Nu A (ii), B,D
3M
Azotit – solutie H301; H400 0.600 l/an Nu A (ii), B,D
standard
Sulfanilamida, - 0.100 kg/an Nu A (ii), B,D
extrapura
Verde bromcrezol - 0.0018 kg/an Nu A (ii), B,D
Albastru de metil. - 0.100 kg/an Nu A (ii), B,D
Catalizator cupru H302; H400/410 15.000 kg/an Nu A (ii), B,D
(Kjeltabs)
Vaselina siliconica - 0.030 kg/an Nu A (ii), B,D
Alcool iso-amilic H224-332–335; 1.500 l/an Nu A (ii), B,D
EUH066
Peroxid de hidrogen H314; H270 1.000 l/an Nu A (ii), B,D
Kit ptr. Det. Reactiv 0.010 kg/an A (ii), B,D
Nu
Fotometrica NO3 1
nitrati Reactiv H314 0.507 l/an
NO3 2
Kit ptr. Det. Reactiv A (ii), B,D
H314; H319 0.329 l/an Nu
clorura clor 1
Reactiv H224; EUH032;
0.069 l/an
clor 2 H373;H400;
40
vedea Capitolul 8
H412; H413
Kit ptr. Det. Reactiv A (ii), B,D
- 0.048 l/an Nu
Fotometrica SO4
sulfat Reactiv
H332 0.007 kg/an
SO4 1K
Kit ptr. Det. Reactiv N H314; 0.590 l/an Nu A (ii), B,D
Fotometrica Reactiv H302; H334;
azot total N1K H317 0.022 kg/an
Reactiv H314
N2K 0.025 l/an
Reactiv H311; H314;
N3K H319; H411; H336 0.083l/an
Amestec de saruri H301 Nu A (ii), B,D
nutritive ptr. det. BOD 0.015 kg/an
Kit ptr. Det. Reactiv P H314; H319 0.026 l/an Nu A (ii), B,D
Fotometrica Reactiv P H270; H302;
PMB 1K H319; H334; H317 0.017 kg/an
Reactiv P
H314; H319
2K 0.034 l/an
Reactiv P
-
3K 0.012 kg/an
Kit ptr. Det. H302 Nu A (ii), B,D
Reactiv T
Fotometrica 0.255 l/an
surfactanti Reactiv T
-
1K 0.015 l/an
Reactiv T - 0.013 l/an
41
vedea Capitolul 8
2K
Kit ptr. Det. H314 0.244 l/an Nu
Fotometrica COD
Kit ptr. Det. Reactiv 0.047 l/an Nu A (ii), B,D
H314
Fotometrica NH4 1
amoniu Reactiv H302; EUH031; 0.017 kg/an
NH4 2 H319; H400/410
Reactiv H311; H302; H301; 0.008 l/an
NH4 3 H314;H319;RH411;
H336
Kit ptr. Det. H319; H317 0.002 kg/an Nu
Fotometrica azotiti
Kit ptr. Reactiv H302; H319; 0.051 l/an Nu A (ii), B,D
Det. BOD 1K H411; H412
Fotometric Reactiv H314; H139 0.099 l/an
BOD BOD 1K H412
Reactiv H319 0.099 l/an
BOD 1K
H319; H224; 0.500 l/an Nu A (ii), B,D
Acetona EUH066
Agar BEA - Bila 0.200 kg/an Nu A (ii), B,D
Esculina Agar -
1.000 kg/an Nu A (ii), B,D
Agar VRBL H302; H335
H302; H301; 2.000 kg/an Nu A (ii), B,D
H300; H318;
Agar Oxford H360D; H371;
42
vedea Capitolul 8
H335; H400/410;
H411
Agar TBX -
Agar TSI -
Agar Agar -
Alcool Etilic 96% H224
Apa Peptonata 7.000 kg/an Nu A (ii), B,D
Tamponata -
Apa Triptonata -
BGA - Briliant Green 2.000 kg/an Nu A (ii), B,D
Agar -
Glucoza Bromcrezol 0.200 kg/an Nu A (ii), B,D
Purpur Agar -
Bulion Cord Creier -
Bulion Lauril H302 1.000 kg/an Nu A (ii), B,D
(Tryptose
Laurylsulfate)
Bulion Fraser -
Bulion EE H302; H335
Bulion Lizin 0.006 kg/an Nu A (ii), B,D
Decarboxilaza -
Bulion Rappaport 1.500 kg/an Nu A (ii), B,D
Vassiliadis Soia H302; H312
43
vedea Capitolul 8
Clorura de Sodiu -
0.300 l/an Nu A (ii), B,D
Clorura Ferica 30% H302
DRBC Agar -
EE Broth -
Egg Yolk Emulsion -
Egg Yolk Tellurite H301; H319
Extract Drojdie -
Extract Carne -
Geloza Nutritiva/ 3.000 kg/an Nu A (ii), B,D
PCA -
Giolitti Cantoni Broth H312;
Glycerol 99% -
Dichloram Glycerin H350; H373; 0.500 kg/an Nu A (ii), B,D
Agar Base(DG18) H319
H318; H270; 0.400 l/an Nu A (ii), B,D
Hidrogen Peroxid H332/302; H314;
Nu A (ii), B,D
Iod H332; H400 0.120 kg/an
Nu A (ii), B,D
Iodura de Potasiu - 0. 200kg/an
H312; H319 Nu A (ii), B,D
Agar Baird Parker 0.500 kg/an
Nu A (ii), B,D
Mediu BBLV/ H302 0.200 kg/an
44
vedea Capitolul 8
Briliant Verde
Mediu Cromogen Pt Nu A (ii), B,D
Listeria ALOA H312; H319 3.500 kg/an
Mediu Gelozat Nu A (ii), B,D
Fenilalanina - 0.200 kg/an
Mediu Kauffman Nu A (ii), B,D
Muller H331; H319; 2.100 kg/an
Nu A (ii), B,D
MRS Agar H319; H411 0.500 kg/an
Nu A (ii), B,D
PCA cu Lapte Praf - 0.200 kg/an
Nu A (ii), B,D
Plasma Rabit - 0.060 kg/an
Nu A (ii), B,D
Reagent O'meara's H302 0.100 l/an
H224; H3122; Nu A (ii), B,D
Reagent Barrit's H318 0.100 l/an
H360F; H360D; Nu A (ii), B,D
Rapid One H224; H314 0.030 l/an
H360F; H360D; 0.030 l/an Nu A (ii), B,D
Rapid Cb Plus H224; H314
Mediu Simmons cu 0.200 kg/an Nu A (ii), B,D
Citrat -
H400/410; H302; 3.400kg/an Nu A (ii), B,D
Mediu VRBD-Agar H335
Mediu XLD H302; H336;
MR-VP Broth - 0.200 kg/an Nu A (ii), B,D
Mediu Clark Lubs -
45
vedea Capitolul 8
Nu A (ii), B,D
Mediu TSYEB -
Potasiu Tellurite 1% H301
Iron Sulfit Agar H335
Reactiv Kovacs H226; H335
Reactiv Oxidaza H331/330/311
H302; H300; 0.250 kg/an Nu A (ii), B,D
Slanetz Bartley Agar H400/410; H412
Safranina H224
Solutie Buffer 7 -
Solutie Buffer 4 -
H302; H318; 0.100 l/an Nu A (ii), B,D
H400/410; H224;
Solutie Crystal Violet H312
Supliment 0.0003 kg/an Nu A (ii), B,D
Novobiocina 181 H317
H302; H318; 0.009 kg/an Nu A (ii), B,D
Supliment Fraser/156 H334 ; H411
Supliment Listeria 0.200 kg/an Nu A (ii), B,D
Ptr.Fraser/166 H334/317;
Supliment Agar H300; H360D; 0.050 kg/an Nu A (ii), B,D
Oxford (140e) H371; H411
Columbia 1.500 l/an Nu A (ii), B,D
Agar+Sange Berbec -
46
vedea Capitolul 8
Supliment Selectiv H334; H302; 0.003 kg/an Nu A (ii), B,D
Listeria SR 226 H318
Supliment Difer. 1.300 l/an Nu A (ii), B,D
Cromogenic listeria
SR 228 -
Nu A (ii), B,D
Agar Cristensen -
Uree Agar -
Ser Salmonella Anti Vi -
Ser Salmonella Anti-0
ABDEL -
CFGH -
JKMN -
H302 0.001 l/an Nu A (ii), B,D
Tergitol 7 Agar (
Chapman TTC Agar)
TTC Sol 1% -
Tween 80 Ml -
47
vedea Capitolul 8
Triptona -
Ulei Cedru -
0.0025 l/an Nu A (ii), B,D
Fluid De Neutralizare -
48
3.2 Cerinţele BAT
3.2.1 Cerinţe generale BAT

Utilizaţi tabelul următor pentru a răspunde altor cerinţe caracteristice BAT, care nu au fost analizate.
Responsabilitate
Indicaţi persoana
Cerinţa caracteristică a BAT Răspuns sau grupul de
persoane
responsabil pentru
fiecare cerinţă
Există studii pe termen lung care sunt Nu sunt necesare studii. Emisiile de
necesar a fi realizate pentru a stabili poluanţi şi impactul asupra calităţii
emisiile în mediu şi impactul materiilor mediului sunt determinate şi prezentate în
prime şi materialelor utilizate? Dacă da, capitolele 13 şi 14 din prezenta solicitare.
faceţi o listă a acestora şi indicaţi în Verificarea conformării cu valorile limită la
cadrul programului de modernizare data emisie şi cu cele privind calitatea factorilor
la care acestea vor fi finalizate de mediu se efectuează prin programul de
monitorizare.
Listaţi orice substituţii identificate şi Nu este cazul.
indicaţi data la care acestea vor fi
finalizate, în cadrul programului de
modernizare.
Confirmaţi faptul că veţi menţine un Da. S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM Directia Economica
inventar detaliat al materiilor prime IMPEX S.R.L. menţine un inventar detaliat
utilizate pe amplasament?3 al materiilor prime utilizate. Documentele
de referinţă constau în registrul stocurior.
Confirmaţi faptul că veţi menţine NU ESTE CAZUL -
proceduri pentru revizuirea sistematică
în concordanţă cu noile progrese
referitoare la materiile prime şi utilizarea
unora mai adecvate, cu impact mai redus
asupra mediului?
Confirmaţi faptul că aveţi proceduri de Da. Există proceduri specifice de verificare Directia Calitate
asigurare a calităţii pentru controlul şi control al materiilor prime Aceste Directia Tehnica
materiilor prime? proceduri includ specificaţii pentru Directia Comerciala
Aceste proceduri includ specificaţii evaluarea oricăror modificări ale impactului
pentru evaluarea oricăror modificări asupra mediului.
referitoare la impactul asupra mediului
cauzat de impurităţile conţinute de
materiile prime şi care modifică
structura şi nivelul emisiilor.
3
Pentru întrebările de mai jos:
Dacă “Da, ne conformăm pe deplin” – faceţi referinţe la documentaţia care poate fi verificată pe amplasament
Dacă “Nu, nu ne conformăm (sau doar în parte)” – indicaţi data la care va fi realizată pe deplin conformarea
49
3.3 Auditul privind minimizarea deşeurilor (minimizarea utilizării materiilor prime)
3.3.1 Cerinţe generale BAT privind minimizarea deşeurilor prin minimizarea materiilor prime
În tabelul următor sunt prezentate alte cerinţe caracteristice BAT, care nu au fost analizate în tabelele de mai
sus.
Responsabilitate
Indicaţi persoana
Cerinţa caracteristică a BAT Răspuns sau grupul de
persoane
responsabil pentru
fiecare cerinţă
1 A fost realizat un audit al minimizării Nu, nu ne conformam Responsabil mediu
deşeurilor? Indicaţi data şi numărul de
Se va realiza pana in iulie 2017 Manager fabrica
înregistrare al documentului.
Notă: Referire la Legea 211/2011
2 Listaţi principalele recomandări ale Nu este cazul. -
auditului şi data până la care acestea vor fi
implementate.
Anexaţi planul de acţiune cu măsurile
necesare pentru corectarea
neconformităţilor înregistrate în raportul de
audit.
3 Acolo unde un astfel de audit nu a fost Minimizarea cantităţilor de deşeuri a
realizat, identificaţi, principalele fost luată în considerare în faza de
oportunităţi de minimizare a deşeurilor şi proiectare, prin selectarea
data până la care ele vor fi implementate echipamentelor şi a tehnologiilor de
fabricare. Se va implementa un
program de management al
deşeurilor care are în vedere atât
reducerea cantităţilor de deşeuri
generate, cât şi valorificarea internă
şi prin terţi a acestora.
4 Indicaţi data programată pentru realizarea Iulie 2017
viitorului audit
5 Confirmaţi faptul că veţi realiza un audit Da.
privind minimizarea deşeurilor cel puţin o
dată la 2 doi ani.
Prezentaţi procedura de audit şi
rezultatele/recomandările auditului precum -
şi modul de punere în practica a acestora în
termen de 2 luni de la încheierea lui.
3.4 Utilizarea apei
Alimentarea cu apa potabila se realizeaza prin 3 racorduri de la retelele locale de distributie apa potabila
existente, ale furnizorilor: S.C. REMAQ CONS S.R.L. şi S.C. G.C.L.T. Dambovita S.A si dintr-un foraj
propriu. Caracteristicile forajului sunt:
- Adancimea forata H= 216,5 m
- Adancimea tubata H=215.00 m
- Capteaza stratele poros permeabile de adancime
50
- Debitul de apa captat de foraj este de 1,5 - 2 l/s.
- Diametrul de tubaj este de 180 mm, R16
- Tubaj din PVC Valrom
- Nh= 50 m
- Echipat cu pompa submersibila Grundfos tip SP9A-16
- Aparat de masurare a debitelor prelevate
Pe racordurile de alimentare exista apometre amplasate pe teritoriul societatii. Cele 3 conducte aferente
racordurilor la retele locale si de la foraj au posibilitatea alimentarii cu apa a unui rezervor de stocare apa
potabila de 250 m3 , doua rezervoare de cate 345 mc pentru compensare orara precum si a celui de incendiu cu
volumul de 345 mc. Cele 3 bransamente sunt distribuite astfel:
- un bransamentul Dn 100 mm si un bransament Dn 50 mm la reteaua apartinand G.C.L.T. Dambovita S.A
conform Contract nr. 77/2008 de furnizare a apei potabile, colectare si evacuare ape uzate menajere uzate, ape
industriale si meteorice incheiat cu Compania de Apa Targoviste - Dambovita S.A.
- un bransament de Dn 80 mm la reteaua S.P.C.G.C. S.A. Filipestii de Padure.
Regimul de functionare este: - permanent - 260 zile/an si 24 ore/zi.
Conform autorizatiei, alimentarea cu apa tehnologica se asigura din aceeasi sursa.
Retelele de distributia apei spre consumatorii din societate se realizeaza prin conducte PEID, PN 10,
ingropate, cu ø =2 1/2” si lungimea de L= 670 mm. Instalatia de aductiune este prevazuta cu urmatoarele
echipamene:
- statie hidrofor echipata cu o statie de pompare formata din 3+1 pompe pentru consum menjer
- statie hidrofor echipata cu o statie de pompare formata din 3 pompe pentru consum menjer
- statie hidrofor echipata cu o statie de pompare formata din 3+1pompe pentru stingerea incendiilor.
Gradul de recirculare al apei este de 98% - condens de la centrala si recuperarea pierderilor de 2 % prin
folosirea in boiler.
Reteaua de hidranti are o lungime de Lh= 710m
700l/h);
− apa din condensul pe medie presiune (aprox.75% -daca cazanele ar functiona la cap. maxima);
− apa de racire dupa procesul de sterilizare la autoclava Sterifflow Barigmond (aproximativ 4 mc/ora
pentru perioada cand autoclava functioneaza).
În cadrul platformei S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L., apa este utilizată în următoarele
scopuri: - scop igienico – sanitar; - scop tehnologic; stingerea incendiilor
3.4.1 Consumul de apă - pentru anul 2015
Sursa de alimentare % de
% apă reintrodusă
cu apă (de ex. râu, Volum de apă Utilizări pe faze ale recircularea
de la staţia de
ape subterane, reţea captat (m3/an) procesului apei pe faze
epurare în proces
urbană) de proces
Retea urbana 312.145,66 Apă pentru scopuri 20% 0
(1200,55 m3/zi) igienico-sanitare ale
personalului, tehnologice
Foraj subteran - si PSI
3.4.2 Compararea cu limitele existente

Sursa valorii limită Valoarea limită Performanţa companiei
Autorizaţia de gospodărire a Zilnic maxim: 1.500mc; 17,4 l/s 312.145 m3/an
apelor nr. 205 din 28.12.2010 - anual 390,0 mii mc;
Reducerea consumului astfel incat sa
privind „Alimentarea cu apă şi Zilnic mediu:1.254 mc; 14,5 l/s
fie mai mic decat valoarea maxim
evacuarea apelor uzate„ – anual 326,0 mii mc;
autorizata
Zilnic minim:1.120 mc; 12,9 l/s
– anual; 291,2 mii mc
BAT 9 mc/to produs 8,26 mc/to produs
51
O diagramă a circuitelor apei şi a debitelor Diagramele circuitelor apei sunt prezentate în Anexa
caracteristice este prezentată mai jos/anexată/altele. B la Solicitare.
Plan reţele de alimentare cu apă şi Plan reţele de
canalizare sunt prezentate în Raportul de
amplasament (Anexa A).
3.4.3 Cerinţele BAT pentru utilizarea apei

În tabelul următor se prezintă alte cerinţe caracteristice BAT, care nu au fost analizate comparativ cu tehnicile
utilizate în unitate.
Responsabilitate
Indicaţi persoana
Cerinţa caracteristică privind BAT Răspuns sau grupul de
persoane
responsabil pentru
fiecare cerinţă
A fost realizat un studiu privind utilizarea Da, conform Planului de -
eficientă a apei? Indicaţi data şi numărul eficientizare utilitati
documentului respectiv.
Listaţi principalele recomandări ale acelui studiu Aneaxa la solicitare -
şi data până la care recomandările vor fi
implementate
Dacă un Plan de acţiune este disponibil, este mai
convenabil ca acesta să fie anexat aici.
Au fost utilizate tehnici de reducere a DA (statii de igienizare automatizate,
Director tehnic
consumului de apă? Dacă DA, descrieţi succint chiuvete cu oprire automata, statii de
mai jos principalele rezultate. spalare cu presiune ridicata, statii de
dusare cu debit redus – pt. produse –
dusuri rotative, masini de spalat
capsuri, cimbere si rame)
Acolo unde un astfel de studiu nu a fost realizat,
Nu este cazul Director tehnic
identificaţi principalele oportunităţi de
îmbunătăţire a utilizării eficiente a apei şi data
până la care acestea vor fi (sau au fost) realizate.
Indicaţi data până la care va fi realizat următorul - -
studiu.
Confirmaţi faptul că veţi realiza un studiu
Da Director calitate
privind utilizarea apei cel puţin la fel de frecvent
ca şi perioada de revizuire a autorizaţiei Director Mediu
integrate de mediu şi că veţi prezenta
metodologia utilizată şi rezultatele
recomandărilor auditului într-un interval de 2
luni de la încheierea acestuia.
În căsuţele de mai jos se prezintă poziţia actuală sau propusă cu privire la alte cerinţe caracteristice a BAT
menţionate în îndrumar. Se demonstrează că propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformării, fie prin
justificarea abaterilor sau utilizarea măsurilor alternative, ca răspuns la întrebările de mai jos.
52
3.4.3.1 Sistemele de canalizare
Reţeaua de canalizare interioară a obiectivului analizat cuprinde:

- Retea de canalizare ape uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare, de la dusuri si din activitatile
igienico – sanitare; Evacuarea se realizeaza in cazul societatii RECUNOSTIINTA PRODCOM IMPEX prin
intermediul retelei de canalizare interioare, la statia de epurare. Si apele uzate de la vestiare si de la cantina
preepurate in separatorul de grasimi sunt evacuate catre statia de epurare ape uzate
- Retea de canalizare apele uzate tehnologice: sunt ape de spalare rezultate de la spalarea produselor
fierte, de la igienizarea ustensilelor si recipientilor de lucru, din activitatea de igienizare a suprafetelor de
lucru, pardoselilor si peretilor, de la cantina, preepurate in separatorul de grasimi si solutiile epuizate de la
regenerarea masei cationice si apele de spalare, afanare de la centrala termica se evacuaeaza in canalizarea din
zona. Periodic, bazinele de ape uzate, separatorul de grasimi sunt vidanjate si decolmate si curatate, in baza
contractelor incheiate. Aceste ape tehnologice uzate sunt caracterizate de poluanti precum: grasimi,
suspensii, detergenti biodegradabili, substante consumatoare de oxigen (CBO si CCO), etc; Debitul de ape
uzate evacuate din halele de productie sunt de aproximativ 1.000 mc/z
- Retea de canalizare ape uzate pluviale sau meteorice, provenite din precipitatii. Apele pluviale cazute pe
spatiile verzi se infiltreaza in sol. Apele pluviale cazute pe suprafetele betonate existente in curtea societatii si pe
amplasamentul studiat sunt colectate si evacuate in canalizarea fabricii, iar dupa epurarea lor intr-un separator de
hidrocarburi sunt evacuate in raul Provita.
Reteaua de canalizare tehnologica si pluviala este compusa din tuburi de beton cu Dn (200 ÷300) mm, camine
de vizitare si guri de scurgere cu sifon si depozit.
Evacuarea se face prin sistem de canalizare unitar, apele menajere si cu apele industriale sunt colectate si
evacuate gravitational catre statia de epurare. Dupa epurare si monitorizare calitativa aceste ape sunt evacuate
in raul Provita.
Lungimile reteleor de canalizare sunt:
- retea canalizare menajera + tehnologica Lm= 1180m
- retea canalizare pluviala Lp= 1287 m
3.4.3.2 Recircularea apei

700l/h);
− apa din condensul pe medie presiune (aproximativ 75% - daca cazanele ar functiona la capacitate maxima);
- apa de racire dupa procesul de sterilizare la autoclava Sterifflow Barigmond (aproximativ 4 m3/h pentru
perioada cand autoclava functioneaza).
3.4.3.3 Alte tehnici de minimizare
Statia de tratare epureaza apele uzate care sunt evacuate in emisar. Aceste ape nu pot fi recirculate in
industria alimentara
3.4.3.4 Apa utilizată la spălare

Acolo unde apa este folosită pentru curăţare şi spălare, cantitatea utilizată trebuie minimizată
• aspirare, frecare sau ştergere mai degrabă decât prin spălare cu furtunul;
Nu se aplica in industria alimentara
• evaluarea scopului reutilizării apei de spălare;
Nu se aplica in industria alimentara .
• controale stricte ale tuturor furtunelor şi echipamentelor de spălare.
53
Inspecţie periodică pentru verificarea pierderilor.
Există alte tehnici adecvate pentru instalaţie?
O tehnica care poate reduce consumul de apa de spalare a halelor la sfarsitul programului de lucru este
curatirea pardoselilor si a echipamentelor aferente cu curatitoare de inalta presiune.
54
Capitolul 4 – Principalele Activităţi
4. PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI
4.1 Inventarul proceselor
Capacitate de producţie proiectată:

• Materie prima - carne
- 200 t/zi materie prima
- 58000 t/an materie prima congelata
- 10000 t/an materie prima refrigerata,
• Produse finite- 76700 t/an produse finite din care:
- produse fiert afumate - 44000t/an;
- produse specialităţi - 16400 t/an;
- produse crud uscate - 7300 t/an;
- carne tocata+carne preparata- 5500 t/an
-produse fripte-prajite-3500 t/an
Numărul
procesului
Denumirea procesului Descriere Capacitate maximă
(dacă e
cazul)
Fabricarea produselor din - Obtinerea de diferite - produse fiert afumate
carne, inclusive carne de produse alimentare, conform - 44.000 t/an;
pasare proceselor tehnologice -produse specialităţi
aplicate. - 16.400 t/an;
- produse crud uscate
- 7.300 t/an;
- carne tocata+preparata
- 5.500 t/an;
- produse fripte-prajite
- 3.500 t/an
4.2. Descrierea proceselor
Activităţile desfăşurate in cadrul amplasamentului analizat se încadrează în prevederile Anexei 1 din Legea
278/2013 privind emisiile industriale la pct. 6.4 b) (i). – Tratarea și prelucrarea, cu excepția ambalarii
exclusive, a următoarelor materii prime care au fost în prealabil, prelucrate sau nu, în vederea fabricării de
produse alimentare sau a hranei pentru animale numai din materi prime de origine animală (altele decât
exclusiv laptele), cu o capacitate de producție de peste 75 tone de produse finite pe zi.
materiei prime;
- depozitare ingrediente, aditivi, materii auxiliare;
- depozitare semifabricat ;
- dezambalare
- decongelare
- tocare;
- umplere/legare
- tratament termic;
- racire
- conservare HPP
55
4.2.1.Descrierea proceselor tehnologice

Utilaje specifice industriei alimentare (masina de tocat, masina de injectat, masina fulgi gheata, masina de
umplut, masina de legat, malaxor, generator de fum, masina spalat capsuri, linie productie pate, sterilizator,
cutter);
centrala termica;
depozit congelare (congelator);
depozit desfacere;
depozit condimente;
depozit ambalaje;
depozit produse alimentare;
depozit tampon produce procesate;
spatii de productie;
sala cercetare;
laborator uzinal;
atelier de intretinere si reparatii;
vidanja;
laborator analize apa potabila;
laborator analize chimice;
sediu administrativ.
Procesele tehnologice aplicate in cadrul sectiilor de productie:
Receptia calitativa si cantitativa a materiilor prime, ingrediente, aditivi si materiale auxiliare proces in
care se valideaza proprietatilor acestora conform cerintelor din specificatiile tehnice ale produselor, in cazul
materiei prime fiind necesare analize de laborator.
Depozitare materii prime in depozite frigorifice: depozitarea se realizeaza in functie de starea termica a
materiei prime in depozite de congelare sau refrigerare. In acest proces se au in vedere respectarea conditiilor de
temperatura, respectare regula FIFO/FEFO.
Depozitare ingrediente, aditivi si materii auxiliare – se realizeaza in depozitul central special destinat
unde sunt alocate zone pentru fiecare tip de material in parte si deasemenea in cadrul sectiilor de productie sunt
amenajate depozite pentru depozitarea unui necesar pentru aprox. 1 zi de productie. In cadrul depozitarii
materialelor auxiliare sunt amenajate spatii pentru depozitarea substantelor de igienizare, a rumegusului, a
substantelor chimice utilizate in statie tratare ape uzate, statia de dedurizare aferenta centralei termice, laborator
de analize;
Dezambalare- este operatia de indepartare a ambalajelor de carton respectiv folie, pentru materia prima,
ingrediente, aditivi, materiale auxiliare. Aceasta operatie in cazul materiei prime pe fluxul de productie se
realizeza in spatiu special destinat, care se afla pozitionat pe flux tras intre depozitul de congelare si spatiul de
decongelare, cu posibilitatea evacuarii cartoanelor si a foliei in zona din afara spatiului de productie.
Decongelarea- proces este specific pieselor anatomice mari care intra in fabricatia produselor din grupele;
specialitati injectate, sunci si rulade, afumaturi. Sunt aplicate ca si faze tehnologice de decongelare doua tipuri
de procese: decongelare prin stationare pe rame, la temperatura de max. 10 ˚C pentru max. 72h sau decongelare
rapida in tunel cu microunde.
Tocarea materiei prime: este un proces de maruntire grosiera care se realizeaza practic prin sectionarea
brichetelor de carne la ghilotina, punerea in navete interne de materii prime, apoi stivuire pe paleti si
directionare direct catre procesare in cazul reperelor utilizate la productie de cremwursti si parizere si
depozitare temporara pana la a stare termica cuprinsa intre -2˚C ÷4˚C in functie de grupa de produse: crud-
uscate, salamuri fieret –afumate, carnati fiert-afumati.
Tranșarea: este un proces de ciontolire-dezosare si sectionare a tesuturilor musculare impreuna cu
tesuturile adiacente. Sectionarea se face in formatiuni anatomice pentru piesele musculare si in bucati de
aprox.100 g pentru fasonarile acestora. Carnea transata se pune in navete interne de materie prima apoi pe paleti
de plastic si in urma identificarii urmeaza a fi depozitata in depozitul de refrigerare si apoi directionata catre
procesare .
Procesarea: este operatia primara de realizare a semifabricatului prin combinarea materiei prime cu
ingredientele, aditivii alimentari prin procese mecanice specifice fiecarei grue de produse de: cuterizare,
malaxare, injectare, tumblerizare etc . Operatia se realizeaza cu ajutorul liniilor tehnologice specifice,
pozitionate in spatii special destinate cu conditii de microclimat cu temperaturi de max 12 ˚C.
56
Umplere/legare: umplerea este un proces de deformare plastica , realizat prin impingerea compozitie pe
teava cu ajutorul presiunii. Aceasata operatie este specifica produselor umplute in membrane. Legarea este etapa
in care cu ajutorul sfoarei alimenatre pisele anatomice mari sau membranele naturate sunt legate in vederea
ounerii acetora pe rastele /rame pentru a fi mai departe directionate catre etapa de tratament termic. Operatiile se
desfasoara in sali destinate acestora cu ajutorul masinilor de umplut si respectiv celor de legat, care sunt
amplasate in flux in zone cu temperaturi de max. 12 ˚C.
Tratament termic: este un proces care in functie de grupa de produse curpinde diferite etape sau
combinatii ale acestora: fierbere, fierbere-afumare, afumare la rece, coacere, prajire, frigere. Aceasta operatie se
realizeaza cu echipamente destinate celule de fierbere –afumare sau celule de etuvare si afumare la rece in
functie de specificul de productie al fiecarei sectii .
Ambalare in vid, ambalare in atmosfera protectoare, etichetare: ambalarea este un proces de conservare
a produselor finite, care se realizeaza fie prin vid fie prin conservare cu amestec de gaz inert. Aceasta operatie se
efectueaza ca si proces separat in cadrul sectiei feliate-vidate unde produsele realizate de pe 3 sectii
procesatoare: fierte - afumate, specialitati si crud-uscate, care necesita operatii de ambalare ca si produse
calibrate, in cazul cremwurstilor si carnatilor sau operatii de feliere in cazul salamurilor, suncilor, specialitatilor
sunt ambalate, etichetate si livrate din aceasta sectie, dar operatia se efectueaza si ca etapa tehnologica de
conservare pe fluxul fiecarei sectii: fierte-afumate, specialitati, crud-uscate, carmangerie, frigere-prajire.
Ambalarea se efectueaza pe utilaje special destinate fiecarui tip cu ajutorul materialelor de ambalare:
filme, pungi,caserole in functie de fiecare produs. Etichetarea este operatia de aplicare a datelor de identificare
specifice pentru fiecare produs si se realizeaza prin aplicarea etichetelor cu datele necesare tiparite la care se
adauga prin imprimare in momentul eticehtarii date privind valabilitatea si numarul de lot al produsului.la
nivelul faricii de productie se efctueaza in functie de produs aatat etichetare automata cu ajutorul
echipamentelor de etichetare cat si etichetare manuala de catre operatori.
Depozitare produs finit: aceasta operatie este specifica sectiilor feliere-vidare, carmangerie, crud-uscate,
specialitati, HPP. In aceasta etapa produsul finit ambalat, etichetat, asezat in navete externe si pe paleti de
plastic ,stationeaza inainte de livarre in zonele special destinate pozitionate in aproprierea rampilor de livrare,c u
conditii de temperatura cuprinse intre 5÷8˚C, 8÷10˚C sau 0÷4˚C in functie de sectie .
Livrarea produsului finit: se realizeaza cu ajutorul benzii transportoare pentru sectia fierte –afumate si
cu ajutorul masinilor de transport interne pentru celelalte sectii.
Conservarea HPP: este un proces care se realizeaza cu echipamente speciale si consta in supunerea
produselor ambalate in vid si etichetate la o presiune de 6000 bari, valoare a presiunii care mentinuta pentru 180
sec., are un efect de distrugere a membranei celulare a microorganismelor, impedicand astfel multiplicarea
acestora ceea ce are efct asupra sigurantei alimentului si a duratei termenului de valabilitate a produselor.
În prezent S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L Filipestii de Padure funcţionează cu
următoarele secţii in care se desfasoara activitati specifice
De asemenea, unitatea are în dotare un atelier de intreținere și mentenanță.
Activităţi conexe
Asigurarea agentului termic
Furnizarea energiei termice necesara functionarii S.C. RECUNOSTINTA PRODCOM IMPEX S.R.L. –
Filipesti de Padure se realizeaza astfel:
- cu centrale termice propriii
- energie termica produsa prin cogenerare - statie de biogaz apartinand S.C. GENESIS BIOTECH S.R.L.
conform Contractului nr. 25/03.04.2013.
57
Centrala termica pentru necesitatile energetice tehnologice este dotata cu 8 cazane de abur, statie de
demineralizare a apei, sisteme de distributie a energiei termice.
Pentru incalzirea spatiilor din Pavilonul administrativ exista o centrala termica murala cu P= 84Kw cu cos de
dispersie gaze arse de H=6m.Agentul termic este gazul metan asigurat de S.C. DISTRIGAZ SUD” S.A., in baza
Contractului de vanzare – cumparare a gazelor naturale nr. 594/2009.
1. Cazan de abur de medie presiune (10 bar), de 2,00 t/h–C1, a carui regim de functionare este:
min.1000÷1020C,, Si=35 mp, duritatea de alimentare, max. 0,1 mval/l;
4.Cazan de abur de joasa presiune (1bar), de 2,00 t/h – C3, a carui regim de functionare este: 24 h/zi;
6 zile/saptamana; 12 luni/an; nu se recupereaza condensul; temperatura apei de alimentare, min. 600C, tmax =
1200C, Si = 42,65 mp, duritatea de alimentare, max. 0,1 mval/l;
5. Cazan de abur de joasa presiune (1 bar), de 2,00 t/h – C4, a carui regim de functionare este: 24
h/zi; 6 zile/saptamana; 12 luni/an; nu se recupereaza condensul; temperatura apei de alimentare, min. 600C, tmax
= 1200C, Si = 42,65 mp, duritatea de alimentare, max. 0,1 mval/l;
6.Cazan de abur de joasa presiune (1bar), de 1,25 t/h –C5, a carui regim de functionare este: 24 h/zi; 6
zile/saptamana; 12 luni/an; nu se recupereaza condensul; temperatura apei de alimentare, min. 600C, tmax =
1200C, Si = 23 mp, duritatea de alimentare, max. 0,1 mval/l;
7.Cazan apa calda, P=240 KW–C6, a carui regim de functionare este: 18h/zi; 6 zile/saptamana; 16 luni/an,
presiune: 4bar,temperatura de intrare: 600C, temperatura de iesire a apei calde: 1050C;
8. Cazan apa calda, P = 350 KW, volum de apa 445 l – C 7, a carui regim de functionare este: 16 h/zi; 6
zile/saptamana; 12 luni/an, presiune: 4 bar, temperatura de intrare: 900C, temperatura de iesire a apei calde:
900C, pompa de circulatie tip Willo.
Asigurarea aerului comprimat
Instalaţia pentru producerea aerului comprimat steril este compusă din 4 compresoare, 4 uscatoare de aer, 2
vase tampon si un calculator central care comanda compresoarele functie de debitul de aer necesar astfel incat
functionarea compresoarelor sa fie optima. Atat compresoarele, uscatoarele cat si vasele tampon sunt
prevazute cu purjoare pentru eiminarea apei din aerul comprimat. Aceasta apa este evacuata in circuitul de
canalizare si ajnge in statia de epurare.
Presiunea de lucru este de 10 bari
Centrale de frig nou achizitionate
Pe amplasament sunt 12 centrale de frig moderne care indeplinesc conditiile de eficienta energetica. Ele
sunt prevazute cu condensatoare evaporative, lucrand la presiuni mai mici respectiv la consum redus al
motoarelor de actionare a compresoarelor.
De asemenea aceste centrale sunt prevazute cu calculator central si valve de laminare lineare ceea ce
conduce la un control foarte bun al parametrior de lucru.
Agentul frigorific (Freon 407C) este de generatie noua, ceea ce permite obtinerea unei puteri frigorifice
superioare pentru aceeasi putere electrica consumata.
Centralele au condensatoare vaporative care asigura racirea atat cu aer cat si cu apa. Temperatura
freonului este de max. 240C.
Asigurarea cu energie electrica
Energia electrica este livrata de S.C. ELECTROMAGNETICA S.A., conform Contractului de vanzare –
cumparare nr. 2845/26.11.2007 si a actelor aditionale: 1- 17;
- 2 transformatoare 400 Kva,20/0,4Kv tip Siemens capsulate (fara rezervor de ulei) montate pe stalp in afara
proprietatii;
- transformator 800 Kva, 20/0,4 Kv, seria 18963/2005 Italia montat in exterior pe bloc de beton prevazut cu
celule de intrare, iesire, protectii, masura;
- transformator 800 Kva, 20/0,4Kv, seria 110705 Franta – MerlinGerin montat in exterior pe bloc de beton
58
- transformator 1600 Kva, 20/0,4Kv,– productie Germania , capsulat, fara rezervor de ulei, montat in
amvelopa metalica pe bloc de beton prevazut cu celule de intrare, iesire, protectii, masura;
- transformator 1.000 Kva, 20/0,4Kv, seria 920/2006 Franta – MerlinGerin montat in amvelopa de beton pe
bloc de beton prevazut cu celule de intrare, iesire, protectii, masura.
- transformator 1.600 Kva, 20/0,4Kv, tip ABB Germania montat in amvelopa de beton pe bloc de beton
prevazut cu celule de intrare, iesire, protectii, masura.
- Grup electrogen de 30 kw cu alimentare cu motorina - asigura alimentarea sistemului de telecomunicatii
- Grup electrogen de 30 kw cu alimentare cu motorina - asigura alimentarea sistemului de iluminat de siguranta
- Grup electrogen de 75 kw (100 kw/20 min) cu alimentare cu motorina - asigura alimentarea statia de pompe de
incendiu.
.Activitati de intretinee si mentenanta - Atelier Intretinere
Societatea are in componenta un sector de intretinere necesar in principal reparatiilor care se efectueaza la
instalatiile proprii. Dotarea tehnica este asigurata cu masini – unelte de o mare diversitate
Controlul calităţii
Pentru asigurarea constantă a calităţii materiei prime şi a produsului există criterii de selecţie şi producţie,
precum şi specificaţii referitoare la calitatea produsului finit. Urmărirea parametrilor calitativi ai materiilor
prime şi a produsului finit se realizează prin laboratoarele de de analize chimice si microbiologice.
Rolul laboratorului este pe de o parte de a verifiaca calitatea si integritatea produselor din carne, lactate,
produselor catering si a materiilor prime si auxiliare, prin analize fizico – chimice si microbiologice, iar pe de
alta parte, de a verifica conditiile de igiena prin analiza testelor de sanitatie.
Statie de dedurizare apa IP AS 1055/V DUPLEX
Caracteristicile tehnice ale modelului AS 1055 sunt:
- Racorduri intrare/iesire: 1"1;
- Ragord golire: 22 mm;
- Debit maxim: 8 mc/h;
- Ciclu: 1.050 mc x ºFr;
- Capac rezervor saramura: 520 l lot – kg sare;
- Consum/regenerare: 26,25 kg sare si 1.400 l apa
- Duritatea apei tratate < 0,5 0Fr
- Alimentare electrica 230 1/50;
- 10 Vph/Hz W
- Timpul regenerarii 40-70 Min
Caracteristicile apei brute de alimentare sunt:
- Materii organice - NI
- Duritate maxim 120 ºFr
- Temperatura apei min/max. 5-400C
- Presiunea apei min/max. 2-6 Bar
Statie de dedurizare apa tip AS 1355N – Duplex (apa de adaos) - avand debitul tehnic de 10 mc/h.
Este compusa din doua filtre cu rasina, un rezervor de saramura cu solutie NaCl, timer digital.
Regenerarea se face in functie de: timp, volum, volum/timp, sau manual.
Caracteristicile tehnice si functionale ale statiei de dedurizare permit functionarea acesteia in regim
continuu. Pentru onditionarea cu reactivi corespunzatori a apei de adaos, s-a prevazut utilizarea unei instalatii
de dozare echipata cu dozator pentru reactivi de corectie a pH, cu fosfat trisodic NaPO4, compus din
ansamblul rezervor cu V 50 litri si pompa dozatoare Q = 1,0 ÷ 6,0 l/h, P = 20 mCa, N = 0,1 kw; dozarea se
face cu 0,5 g/mc solutie Na3PO4 cu concentratie 5% la mc de apa de alimentare, in vederea finisarii apei
dedurizate (scapari de ioni de Ca si Mg);
Statie de purare ape uzate
Cladirea operationala a statiei de epurare are dimensiunile in plan: 7,90 x 19,35 m si este impartita in 3
incaperi:
• camera mecanica (7,30x10,98m) –in care sunt amplasate: gratarul mecanic si instalatia DAF;
• camera panoului de control (7,30 x 3,20 m);
• camera suflantelor (7,30 x 3,98 m).
Treapta de epurare primara (mecanica)
59
Bazinul de omogenizare – statia de pompare

Apa uzata rezultata din procesul de fabricatie curge gravitational in bazin de omogenizare, care este si
bazinul de aspiratie pentru statia de pompare. Acest bazin este folosit si pentru omogenizarea debitului de
ape uzate.
Apa uzata este aerata si amestecata cu ajutorul difuzorilor de bule medii la o intensitate volumica de
maximum 1 mc/mch, care este suficienta pentru a pastra substantele solide in suspensie si pentru a oxigena
apa uzata, evitand astfel aparitia conditiilor anaerobe in treapta de epurare mecanica.
In interiorul bazinului de omogenizare vor fi instalate trei pompe submersibile doua in funciune si una (1)
de rezerva), de tip industrial.
Gratarul Mecanic
Apa uzata este condusa catre un gratar mecanic rotativ, unde se retin corpurile si suspensiile mari din apa.
Gratarul va fi montat pe o baza metalica sau din beton. Acesta retine prin blocare aproximativ 3 ÷ 5% din
cantitatea totala de corpuri transportate. Distanta dintre barele gratarului va fi de 0,5 mm.
Apa uzata este pompata si trece prin spatiile gratarului, iar tamburul porneste automat. Separarea optima a
materialelor plutitoare si sedimentabile este asigurata de catre gratarul mecanic rotativ. Materiile retinute sunt
indepartate cu ajutorul unui raclor intr-un container transportabil pentru o evacuare finala.
Cantitatea zilnica estimata de materii sitate este de aproximativ 0,5 mc/zi.
Unitatea de Flotatie cu Aer Dizolvat (DAF)
Urmatoarea etapa a epurarii o reprezinta unitatea de flotatie cu aer dizolvat (DAF).
Dupa gratarul mecanic, apa uzata ajunge in unitatea de flotatie cu aer dizolvat (DAF). Flotatia este
procesul de epurare a apelor uzate ce are drept scop indepartarea substantelor lichide sau solide (in special a
fractiunilor usoare, ca uleiurile si grasimile) din faza lichida. De asemenea, este redus intr-o mare masura si
continutul de CBO5 si CCO- Cr.
Separarea se realizeaza prin introducerea unor bule fine de gaz (de obicei aer) in faza lichida. Bulele
de aer adera la particulele de materie poluanta, iar combinatia aer – particula este ridicata la suprafata cu
ajutorul unei forte ascensionale suficient de puternice creata de aceste bule. Astfel, sunt ridicate la suprafata
particulele cu o densitate mai mare decat a apei. De asemenea, pot fi ridicate si particulele cu o densitate
mai mica decat a apei (suspensiile uleioase din apa).
Dupa ridicarea particulelor la suprafata, acestea sunt colectate printr-o operatie de raclare. In unitatea
DAF, aerul este dizolvat in apa uzata la o presiune de cateva atmosfere, urmata de o reducere a acesteia
pana la presiunea atmosferica. O parte a efluentului unitatii este recirculat sub presiune si semi – saturat cu
aer. Debitul recirculat este apoi amestecat cu debitul de apa principal avand ca rezultat eliberarea aerului din
solutie in contact eu materiile poluante sub forma de bule fine la intrarea in bazin.
Pentru a creste eficienta procesului de filtrare, sunt folosite substante chimice pentru coagulare si floculare.
Marea majoritate a acestor chimicale creaza o suprafata sau o structura care poate fi absorbita sau
adsorbita cu usurinta de catre particulele de aer. Substantele chimice anorganice, ca sarurile de fier si silice
activata pot fi folosite pentru a strange materiile poluante, creand astfel o structura (flocoane) care poate
fi separata usor cu ajutorul bulelor de aer.
De asemenea, pot fi folosite diverse substante chimice organice pentru a schimba natura interfetei aer –
lichid, solid-lichid sau ambele. Dozarea substantelor chimice este realizata cu ajutorul unui sistem de dozare
a sulfatului feros (coagulant) si a unui sistem de dozare a polielectrolitului (floculant), ambele sisteme fiind
controlate de sistemul logic de control programabil.
Unitatea DAF este realizata din otel inox AISI 304.
Eficienta treptei de epurare primara este:
− consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5): 66,75%;
− consum chimic de oxigen metoda cu dicromat de potasiu (CCO Cr): 66,75%;
− materii totale in suspensie (MTS): 91%;
− azot total (Nt): 43%.
Treapta de epurare secundara (biologica)
Selectoarele
Apa uzata pre–epurata este condusa catre bazinele de selectare unde este amestecata cu namolul activat
recirculat, care este pompat continuu din decantoare in selectoare pentru o procesare ulterioara. Peretii verticali
care separa bazinele de selectare asigura o amestecare adecvata a continutului din aceste bazine. Rolul
bazinelor de selectare este de a controla cresterea excesiva a microorganismelor filamentoase.
Scopul bazinelor de selectare este de a expune celulele de namol activat unui mediu avand caracteristici
speciale (o panta a substratului ridicata), care favorizeaza cresterea microorganismelor care formeaza flocoane
60
(cu proprietati de sedimentare ridicate), si de a stopa cresterea microorganismelor fibroase (prin intermediul
procedeului de selectie cinetica).
Bazinele de selectare sunt impartite in cate trei (3) compartimente.
Apa uzata din bazinele de selectare este aerata si amestecata prin intermediul difuzorilor de bule medii
amplasati pe radierul bazinului.
Bazinele de denitrificare
Apa uzata ajunge din bazinele de selectare in bazinele de denitrificare. Denitrificarea este procesul biologic
de transformare a nitratilor in azot gaz sub influenta unor catalizatori biochimici – enzime. O parte din
nitrati este formata in etapa urmatoare de nitrificare. Aceasta parte de nitrati va fi reintrodusa in bazinele de
denitrificare ca debit de recirculare externa din decantoare in selectoare. In acest mod, cantitatile necesare de
azotati sunt introduse in bazinele de denitrificare pentru eliminarea azotului.
Legaturile specifice ale bacteriilor anoxice activate facultativ in aceste bazine, metabolizeaza substratul
organic in prezenta unei cantitati adecvate de nitrati ca "oxidanti" in locul oxigenului molecular. O parte din
poluarea organica este inlaturata simultan cu reducerea nitratilor, proces insotit de eliberarea azotului in
atmosfera. Mai mult, eliminand o mare parte din azotati in aceasta etapa, se va reduce semnificativ
tendinta de flotatie (prin eliminarea azotului sub forma de gaz) care ar conduce la flotatia namolului ce este
descarcat, afectand in mod negativ functionarea decantorului secundar. Un (1) mixer submersibil cu motor
integrat este instalat in fiecare bazin de denitrificare pentru a asigura amestecul biomasei si pentru a
impiedeca aparitia depunerilor solide nedorite in spatiile «moarte» ale bazinului.
Bazinele de nitrificare
Din bazinele de denitrificare, amestecul de apa uzata si biomasa trece in bazinele de nitrificare, unde
are loc epurarea aeroba si cultivarea namolului activat. Aici sunt pastrate conditiile optime de aerare
(concentratia oxigenului dizolvat 0,5÷3 mg/l) necesare pentru cresterea grupurilor speciale de
microorganisme, conditii sub care biomasa aeroba este capabila sa utilizeze si sa descompuna din apa uzata
substratul organic (poluantii organici). Pentru a mentine o concentratie ridicata a oxigenului dizolvat in
amestecul apa uzata- namol si pentru a mentine conditiile turbulente in bazinele de nitrificare (pentru a
preveni sedimentarea nedorita a namolului), continutul acestora este aerat si omogenizat.
Aerul sub presiune provenit de la suflante este injectat prin membranele poroase cu eficienta ridicata special
proiectate pentru difuzorii de bule fine care sunt instalati in partea de jos a bazinelor pentru a se obtine o
omogenizare mai buna si o cantitate maxima de oxigen dizolvat in apa uzata.
Echipamentul de Aerare
Difuzori cu membrana
Membranele difuzoare sunt alcatuite dintr-un corp turnat realizat prin procesul de injectare a
polipropilenei intr-o singura bucata. O membrana de cauciuc inconjoara acest tub si este pastrata in pozitie de
catre doua cleme de otel inox.Canalul de distributie a aerului care este dispus pe lungimea totala efectiva,
asigura distributia aerului. Fiecare difuzor va fi echipat cu propria vana de inchidere si un sistem de
deconectare rapida.
Suflantele
Trei suflante (2 in functiune si 1 de rezerva) sunt instalate pentru a fumiza necesarul de aer pentru
aerarea bazinului de omogenizare, bazinelor de selectare, bazinelor de nitrificare, decantorului si bazinului de
stocare namol in exces. Fumizarea de oxigen este calculata pentru a acoperi necesarul de 2 kg O2 pentru 1 kg
CBO5. In modul automat de functionare, doua (2) suflante vor fi in functiune si una (1) va fi in mod continuu
pe rezerva automata, pentru a putea prelua functia unei suflante in operare in caz de avarie. Suceesiunea
functionarii suflantelor este automata. Fiecare suflanta contine un atenuator de zgomot la admisie combinat
cu filtru ce poate fi usor inlocuit, un atenuator de zgomot la iesire fara material de amortizare, transmisie prin
curea, motor electric in trei faze, termometru, manometru, vana de siguranta, vana de retinere si vana de
descarcare. Suflantele vor fi instalate in camera suflantelor din c1adirea operationala.
Bazinele de sedimentare
Din bazinele de nitrificare, amestecul de biomasa si apa uzata trece apoi in. bazinele finale,
decantoarele, unde are loc procesul de sedimentare a namolului in partea inferioara a acestora, in timp ce apa
epurata curge prin pragul deversor cu profil in V realizat din otel inox si apoi prin canalul de evacuare catre
receptorul natural.
Amestecul este alimentat prin intermediul unui tub admisie de sifonare, care are un capat vertical. Un sistem
de distributie bine proiectat a debitului de admisie (camera de repartitie sau de distrbutie) asigura un acces al
amestecului apa uzata-namol cat mai uniform si o incetinire a vitezei acestuia.
Bazinele de sedimentare au forma conica (tip Dortmund) iar suprafata acestora este astfel calculata pentru a
asigura separarea efectiva a amestecului solid-lichid.
61
Un sistem de curatare automat si special proiectat asigura colectarea si indepartarea tuturor materiilor
plutitoare de la suprafata decantoarelor si evacuarea acestora in bazinul de stocare namol.
Namolul activat sedimentat de pe fundul fiecarui bazin este pompat in bazinele de selectare cu, ajutorul
unei pompe air-lift. Ocazional, namolul biologic in exces este indepartat in bazinul de stocare namol aerat.
Toate partile metalice ale bazinelor de sedimentare sunt realizate din otel inox.
Eficienta treptei de epurare secundara (biologica) este:
− consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5): 96%;
− consum chimic de oxigen metoda cu dicromat de potasiu (CCO-Cr): 93%;
− materii totale in suspensie (MTS): 72,3%;
− azot total (Nt): 87,5%.
Stabilizarea si tratarea namolului
Bazinele de stocare a namolului primar si secundar
Namolul activat in exces din decantor este indepartat periodic catre bazinul de stocare namol biologic
(secundar).
Namolul activat acumulat in acest bazin este pastrat in conditii aerobe, fara mirosuri neplacute iar
stabilizarea namolului este finalizata. Omogenizarea si aerarea sunt realizate prin intermediul difuzorilor de
bule medii.
Namolul primar produs in unitatea de flotatie cu aer dizolvat (DAF) este indepartat catre bazinul de
stocare namol primar, de unde este extras periodic cu o vidanja.
Toate conductele din cadrul statiei de epurare sunt prevazute din P.V.C. sau otel inox. De asemenea
conductele pentru dozarea substantelor chimice au fost prevazute din P.V.C. sau polietilena de inalta
densitate.
4.2.3.Echipamente de producţie şi utilaje/dotări conexe

Dotarile existente pe amplasament sunt:
− utilaje specifice industriei alimentare (masina de tocat, masina de injectat, masina fulgi gheata, masina de
umplut, masina de legat, malaxor, generator de fum, masina spalat capsuri, linie productie pate,
sterilizator, cutter);
− centrala termica;
− depozit congelare (congelator);
− depozit desfacere;
− depozit condimente;
− depozit ambalaje;
− depozit produse alimentare;
− depozit tampon produce procesate;
− spatii de productie;
− sala cercetare;
− laborator uzinal; (se repeta mai jos)
− atelier de intretinere si reparatii;
− vidanja;
− laborator analize chimice si microbiologice;
− sediu administrativ.
Utilaje specifice industriei alimentare
1 buc AL SYSTEM +SISTEM CARLIGE MAGAZIE CONSERVARE
1 buc ACTIVATOR U 200 MAGAZIE CONSERVARE
2 buc AGITATOR SARAMURA SALA FABRICATIE I SP
1 buc AGREGAT RACIRE TUMBLER SALA FABRICATIE II SP
1 buc BANDA TRANSARE MAGAZIE CONSERVARE
3 buc BANZIC MAGAZIE CONSERVARE
3 buc BOILER CENTRALA TERMICA
8 buc CAMERA CLIMATIZARE HOL TEHNOLOGIC
3buc CAMERA MATURARE HOL TEHNOLOGIC
56 buc CANTAR SALA FELIERE VIDARE
6 buc CARUCIOR SALA DESF.PROD DIN FORME&TANC
31 buc CELULA SALA TRAT TERMIC FA
1 buc CUPTOR ELECTRIC MAGAZIE CONSERVARE
62
16buc CUTIT CIRCULAR FREUND MAGAZIE CONSERVARE

18 buc ECLUZA BONNER SALA AMBALARE ETICHETARE CU
12 buc IMPRIMANTA CU JET CERNEALA SALA AMBALARE-ETICHETARE FA
5 buc INCARCATOR HIDRAULIC SALA FABRICATIE I SP
107 buc INCINTA FRIG FIERTE-AFUMATE
1 buc INSTALATIE FABRICAT PATE IN DO MAGAZIE CONSERVARE
5 buc LINIE DE RASUCIRE SI AGATARE C SALA UMPLERE II FA
2 buc LINIE VIDARE MULTIVAC SALA AMBALARE ETICHETARE
6 buc MACARA SALA FABRICATIE I SP
13 buc MALAXOR CARNE INJECT-STAR SALA TUMBLERIZARE
24 buc MASINA DE CLIPSAT
23 buc MASINA DE AMBALAT ULMA SALA AMBALARE ETICHETARE
15 buc MASINA DE ETICHETAT SALA AMBALARE-ETICHETARE FA
4 buc MASINA DE FELIAT CARNE TEHNIC MAGAZIE CONSERVARE
6 buc MASINA DE FULGI GHEATA MAJA SALA PROCESARE FA
5 buc MASINA DE GATIT PE GAZ CANTINA
5 buc MASINA DE LEGAT SIEBECK TEHNIC MAGAZIE CONSERVARE
3 buc MASINA DE TOCAT KRAMER+GREBE SALA PROCESARE FA
34buc MASINA DE UMPLUT MAGAZIE CONSERVARE
3 buc MASINA DE VIDAT MULTIVAC MAGAZIE CONSERVARE
4 buc MASINA DEPIELITAT MAGAZIE CONSERVARE
5 buc MASINA DESORICAT SALA TRANSARE
3 buc MASINA PRESARE SALA FABRICATIE II SP
1 buc REZ. AGITATOR DE SARAMURA MAGAZIE CONSERVARE
46 buc SATELIT ECOLAB SALA TRANSARE
7 buc TANC 56 FORME SUNCA 100X100 SALA DESF.PROD DIN FORME&TANC
1 buc TRACTOR STATIE EPURARE
43 buc TRANSPALETI HUPE 2T COMUNE TRANSARE
5 buc TUMBLER VERTICAL SALA FABRICATIE II SP
4 buc TUNEL CONTRACTIE MULTIVAC MAGAZIE CONSERVARE
2 buc TUNEL USCARE MULTIVAC + BANDA MAGAZIE CONSERVARE
7 buc USCATOR AER COMPRIMAT MAGAZIE CONSERVARE
Depozite materii prime, produse finite si materiale

a. Congelator: este o constructie de sine statatoare, in suprafata de 812 mp, in care sunt depozitate
materiile prime ce au fost aprovizionate, pana la intrarea pe fluxul tehnologic;
b. Depozite frigorifice de materii prime, semifabricate,subproduse si produse finite, depozit de
materiale: spatii special amenajate in cadrul halelor de productie, separate pentru stocarea acestora,
functie de produsul aprovizionat sau a semifabricatelor si subproduselor obtinute; fie spatii special
amenajate in care se desfasoara anumite procese de productie;
c. Depozit tampon materii prime fabricatie: spatii special amenajate in cadrul halelor de productie a
produselor decongelate stocate pana la intrarea in procesul de productie;
d. Depozite de maturare: spatii special amenajate in cadrul halelor de productie a produselor ce au
fost supuse tratamentului termic si necesita o fi supuse procesului de maturare in celulele de maturare;
e. Depozite de racire :produsele sunt asezate pe rame si stationeaza si sunt racite in vederea ambalarii;
f. Depozit produs finit: produsele etichetate si ambalate in navete din plastic sunt depozitate in pe
loturi, separat pe sortimente (prospaturi si afumaturi) pana in momentul livrarii;
g. Depozit de substante si preparate chimce utilizate in laborator sunt depoziitate in fisete metalice,
iar cele de la igienizare, dezinfectiectie sunt depozitate in tot cadrul laboratorului intr-o camera
special amenajata.
Stocator azot - Este inchiriat de la LINDE GAZ, are capacitatea de 6 mc din care 4mc activi.
Intretinerea si mentenanta se face de catre Linde Gaz. Azotul lichid este transformat prin vaporizare in
gaz si trimis catre sectiile de ambalare unde se combina cu CO2 si formeaza gazul de lucru (atmosfera
controlata).
Rezervor de motorina cu capacitatea de 20 mc- este in proprietatea CRISTIM, amplasat pe un teren ce
apartine S.C. RECUNOSTINTA PRODCOM S.R.L.
63
4.2.3. Mijloace de transport

S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. are în dotare următoarele vehicule şi utilaje mobile:
autoturisme –7 buc., cu funcţionare pe benzină si GPL;
mijloace de transport marfa cu functionare pe motorina
4.2.4. Fluxul tehnologic al activităţilor de productie

Conform diagramelor anexate - Anexa 1 la Solicitare
4.3. Inventarul ieşirilor (produselor)
Cantitatea de produs
Numele procesului Numele produsului Utilizarea produsului
(t/an)
Fabricarea produselor din - produse fiert afumate Comercializare 44.000 t/an
carne - produse specialităţi 16.400 t/an
- produse crud uscate 7.300 t/an;
- carne tocata +preparata 5.500 t/an
- produse fripte-prajite 3.500 t/an
4.4. Inventarul ieşirilor (deşeurilor)
Deşeul,
Numele
Numele şi codul deşeului şi denumirea emisiei Ref impactul Cantitatea
procesului
emisiei
Materii care nu se preteaza consumului sau
Fabricarea procesarii - 02 02 03 Nepericulos 400 t/an
produselor din
carne Deseuri hartie si carton hartie si carton - 15 01 01 Nepericulos 250 t/an
Deseuri din plastic PVC - 15 01 02 HG Nepericulos 20 t/an

856/2002
100
Cenusa - deseu inert - 10 01 01 Nepericulos
mc/an
Deseuri din lemn - Europaleti - 15 01 03 Nepericulos 35 t /an
Deseuri textile necontaminate 15 02 03 Nepericulos 0,1 t/an
Activitati conexe
Activitati Menajere - 20 03 01 HG Nepericulos 1600
pesonal 856/2002 mc/an
Ulei mineral neclorurat de motor, de transmisie si Periculos
de ungere - 13 02 05* 0,4 t/an
Alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere Periculos

0,4 t/an
13 02 08*
Întreţinerea Deseu metalic - 16 01 17 Nepericulos 10 t/an

utilajelor Acumulatori uzati - baterii cu Pb - 16 06 01* Periculos 0,1 t/an
Absorbanti, materiale filtrante (inclusiv filtre de Periculos
ulei fara alta specificatie), materiale de lustruire,
0,2 t/an
îmbracaminte de protectie contaminata cu
subs.periculoase - 15 02 02*
Aluminiu - 17 04 02 Nepericulos 1 t/an
64
Ambalaje contaminate - 15 01 10* Periculos 1,4

Activitati Namoluri de la epurarea efluentilor proprii - HG Nepericulos
auxiliare, Namol deshidratat - 02 02 04 856/2002
1000 t/an
epurare ape
uzate
4.5. Diagramele elementelor principale ale instalaţiei
Scheme activitatii este prezentata in fluxurile tehnologice si sunt prezentate in Anexa nr. 1.
4.5. Sistemul de exploatare
Ţinând cont de informaţiile de exploatare relevante din punct de vedere al mediului date în diagramele de mai
sus, în secţiunile referitoare la reducere şi în diagramele conductelor şi instrumentelor, furnizaţi orice alte
descrieri sau diagrame necesare pentru a explica modul în care sistemul de exploatare include informaţiile de
monitorizare a mediului.
Care este timpul de

Înregistrat Alarma răspuns? (secunde
Parametrul de Ce acţiune a procesului rezultă din
4 / minute / ore dacă
exploatare Da/Nu (N/L/R) feedback-ul acestui parametru?
nu este cunoscut cu
precizie)
Presiune de alimentare Da L Oprirea automata a cazanului Secunde
cu gaze naturale = 0
Reposnire automata la revenirea gazelor
bar
cu aerisirea prealabila a camerelor de
ardere
Energie electrică: Da L Pornire automată a generatorului de Secunde
energie electrică din circuitul suplimentar
- întrerupere alimentare;
de siguranţă al sistemului de alimentare cu
- fluctuaţii tensiune;
energie electrică
- fluctuaţii frecvenţă.
Informaţii suplimentare despre sistemul de exploatare - nu este cazul
4.6.1.Condiţii anormale
Protecţia în timpul condiţiilor anormale de funcţionare, cum ar fi: pornirile, opririle şi întreruperile momentane.
În timpul pornirilor, opririlor şi a eventualelor întreruperi momentane ale echipamentelor de producţie nu sunt
generate emisii anormale de poluanţi în mediu.
4.7. Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare
Identificaţi omisiunile în informaţiile de mai sus, pentru care Operatorul/titularul activităţii crede că este
nevoie de studii pe termen mai lung pentru a le furniza. Includeţi-le şi în Capitolul 15.
4
N = Fără alarmă L = Alarmă la nivel local R = Alarmă dirijată de la distanţă (camera de control)
65
Proiecte curente în derulare Rezumatul planului studiului

Nu este cazul.
Studii propuse
Nu este cazul
4.8.Cerinţe caracteristice BAT

Asigurarea funcţionării corespunzătoare prin:
4.8.1. Implementarea unui sistem eficient de management al mediului

În cadrul S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. se aplică practici eficiente de management
al mediului, incluse atât în politica generală a societăţii, cât şi în Manualul Calităţii (proceduri specifice
protecţiei mediului).
S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L are implementat un sistem de management de mediu
şi de certificare conform ISO 14001.
4.8.2. Minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un plan de prevenire şi

management al situaţiilor de urgenţă
S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. a elaborat, Planul de prevenire şi combatere a

poluărilor accidentale pentru obiectivul din Filipestii de Padure .
De asemenea, Manualul Calităţii include proceduri de sistem specifice pentru mediu-sănătate-securitate
care conţin: măsuri şi lucrări de prevenire, echipa de intervenţie, dotări şi materiale pentru sistarea
poluărilor accidentale, responsabilităţi, instruiri, comunicare şi analiză evenimente.
În vederea prevenirii şi stingerii incendiilor, societatea a implementat Planul de prevenire şi stingere a
incendiilor. Planul este inclus în documentul „Scenarii de siguranţă la foc” Documentul menţionat este
vizat de ISU Ploieşti.
4.8.3. Cerinţe relevante suplimentare pentru activităţile specifice sunt identificate mai jos
În cadrul Societatii PRODCOM IMPEX S.R.L sunt implementate sisteme eficiente de exploatare şi de
întreţinere referitoare la toate fazele procesului tehnologic:
proceduri documentate pentru efectuarea şi controlul fazelor procesului tehnologic, precum şi pentru
operarea şi controlul echipamentelor de depoluare (Manualul Calităţii – proceduri producţie);
proceduri documentate pentru întreţinerea preventivă a echipamentelor (Manualul Calităţii –
proceduri pentru domeniul tehnic – mentenanţă);
sistem de monitorizare în timp real (on-line) la sistemul de dusare inteligenta
plan de întreţinere preventivă pentru toate echipamentele, incluzând inspecţii regulate ale
elementelor „neproductive” de mare importanţă cum ar fi rezervoarele, conductele, echipamentele de
depoluare, etc.
În cadrul obiectivului analizat sunt implementate sisteme eficiente de exploatare şi de întreţinere
referitoare la toate fazele procesului tehnologic:
proceduri documentate pentru efectuarea şi controlul fazelor procesului tehnologic, precum şi pentru
operarea şi controlul echipamentelor de depoluare (Manualul Calităţii – proceduri producţie);
proceduri documentate pentru întreţinerea preventivă a componentelor instalaţiilor (Manualul
Calităţii – proceduri pentru domeniul tehnic – mentenanţă);
plan de întreţinere preventivă pentru întreaga instalaţie, incluzând inspecţii regulate ale elementelor
„neproductive” de mare importanţă cum ar fi rezervoarele, conductele, echipamentele de depoluare, etc.
66
Capitolul 5 – Emisii şi Reducerea Poluării
5. EMISII ŞI REDUCEREA POLUĂRII
5.1 Reducerea emisiilor din surse punctiforme în aer
Sursele punctuale asociate activităţilor de producţie din cadrul S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX
S.R.L. Ploieşti sunt reprezentate de:
Fabricarea produselor din carne inclusiv carne de pasare - Celule de afumare si fierbele si celule de
afumare;
Obtinerea agentului termicCentrala termică: poluanţi: NOx, CO, SO2, pulberi.
5.1.1 Emisii şi reducerea poluării

Punctul de
Proces Intrări Ieşiri Monitorizare/ reducerea poluării
emisie
Fabricarea Pulberi, SOx, NOx, Monitorizare on-line la celulele de

Rumegus,
produselor din Fenol, Acroleina afuare Coş evacuare
carne Formaldehida, Spalare cu apa la celulele de afumare
Producere Monitorizare conform AIM

Gaz pulberi : NOx: SO2: Cos de
energie
natural, aer CO: Fara sisteme de retinere a poluatilor evacuare
termica
5.1.2 Protecţia muncii şi sănătatea publică
Activitatea de protecţie şi securitate a muncii în cadrul societăţii S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM

IMPEX S.R.L., se desfăşoară sub incidenţa Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.
Echipamentul de protecţie utilizat în exercitarea sarcinilor de muncă este cel corespunzător prevederilor HG
nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă. Acordarea echipamentului de protecţie se face pe
baza evaluării riscurilor la locul de muncă.
Pentru monitorizarea stării de sănătate a angajaţilor se efectuează:
controale medicale periodice, conform recomandărilor medicului de medicina muncii;
instructaje periodice de protecţie şi securitate a muncii.
Politica de asigurare a sănătăţii angajaţilor şi a sănătăţii publice prevede măsuri stricte şi pentru vizitatori.
Astfel, accesul vizitatorilor în incintă este permis numai cu purtarea de către aceştia a echipamentului de
protecţie pus la dispoziţie de societate.
5.1.3 Echipamente de depoluare

Faza de Punctul de Echipament de depoluare Propus sau
Poluant
proces emisie identificat existent
Centrala Coşuri evacuare Pulberi, CO, NOx, SOx Echipamente nou, cu arzatoare pe Existent
termica gaz metan. Nu exista echipament de
depoluare
Celule de Coşuri evacuare Pulberi, , NOx, SOx, Instalatii de tratare a aerului poluat Existent
fierbere - fenol, formaldehida, absorbit din interiorul acestuia
afumare acroleina
Celule de Evacuare ape Pulberi, , NOx, SOx, Monitorizare on-line Existent
fierbere uzate fenol, formaldehida, Sistem de dusare inteligenta pentru
acroleina retinerea gudroanelor
67
5.1.4 Studii de referinţă

Există studii care necesită a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvată metodă de încadrare în limitele de
emisie stabilite în Capitolul 13 al acestui formular? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi
finalizate.
Studiu Data
Se apreciază că, date fiind performanţele tehnice ale echipamentelor pentru controlul emisiilor de -
poluanţi la pentru Fabrica de produse din carene nu sunt necesare studii suplimentare.
5.1.5 COV
Clasificarea de mai jos este bazată pe prevederile OM nr. 462/1993.
Masa /
Componenţa Punct de evacuare Destinaţie timp mg/m3
(g/h)
COV din Clasa I
Coşuri de dispersie celule de afumare si fierbere de la Sectia
Formaldehidă atmosfera
Fierte -Afumate si Sectia Specialitati – H cosuri = 12 m
Fum - Combustibil: rumegus
Specialitati – H cosuri = 12 m
Fum lichid ≥100 20
Abur + fum natural +fum lichid
Coşuri de dispersie celule de afumare – H cosuri = 12 m
Fenoli Coşuri de dispersie celule de afumare si fierbere de la Sectia atmosfera
Fierte -Afumate si Sectia Specialitati – H cosuri = 12 m
Fum - Combustibil: rumegus
Compusi Coşuri de dispersie celule de afumare si fierbere de la Sectia atmosfera
organici volatili Fierte -Afumate si Sectia Specialitati – H cosuri = 12 m
exprimati in Fum - Combustibil: rumegus
acroleina Coşuri de dispersie celule de afumare si fierbere de la Sectia
Total COV din 35 buc.Coşuri dispersie – H = 12 m, Φ = 250 mm, Φ = 200 atmosfera
Clasa I mm , Φ = 150 mm Φ = 150 mm, S=400x400mm
COV din Clasa II
-
68
Total COV din

Clasa II
COV din Clasa III
-
Total COV din
Clasa III
Alţi COV
COV tot din Coşuri dispersie celue de fierbere afumare aer
procesele de – H = 12 m ambiental
ardere rumegus
Total alţi COV
5.1.6 Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV
Există studii pe termen mai lung care necesită a fi efectuate pentru a stabili ce se întâmplă în mediu şi care este
impactul materiilor prime utilizate? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate.
Studiu Data
Nu este cazul.
5.1.7 Eliminarea penei de abur

Prezentaţi emisiile vizibile şi fie justificaţi că fiecare emisie este în conformitate cu cerinţele BAT sau explicaţi
măsurile de conformare pe care intenţionaţi să le aplicaţi pentru a reduce pana vizibilă.
LA sfarsitul ciclului de fierbere, aburul injectat in celula, este evacuat prin deschiderea clapetului de evacuare
pe circuitul de exhaustare, pe cosul de evacuare, moment cand apare pana de abur, putin vizibila. Perioada
maxima de evacuare este de 5min.
În ceea ce priveşte centrala termică utilizată, aceasta are o putere termică instalată redusă (cu mult sub 50 MW)
şi nu are asociat un turn de răcire care ar putea genera o pană de abur vizibilă. Centrala termică funcţionează cu
gaze naturale, iar emisiile de gaze de ardere nu sunt vizibile. Emisiile de poluanţi de la centrala termică se
conformează cu reglementările naţionale în vigoare (OM nr. 462/1993, OM nr. 756/1997).
5.2 Minimizarea emisiilor fugitive în aer
Oferiţi informaţii privind emisiile fugitive după cum urmează:

Masa/unit % estimat din
atea de evacuările totale
Sursa Poluanţi timp unde ale poluantului
este respectiv din
cunoscută instalaţie
Rezervoare deschise (de ex. Staţia de epurare a apelor mirosuri - -
uzate, instalaţie de tratare/acoperire a suprafeţelor);
Zone de depozitare (de ex. Containere, haldă, lagune etc.); - - -
Încărcarea şi descărcarea containerelor de transport; - - -
Transferarea materialelor dintr-un recipient în altul (de ex. - - -
Reactoare, silozuri; cisterne);
Sisteme de transport; de ex. Benzi transportoare; - - -
Sisteme de conducte şi canale (de ex. Pompe, valve, flanşe, - - -
bazine de decantare, drenuri, guri de vizitare etc.);
Deficienţe de etanşare/etanşare slabă; - - -
69
Posibilitatea de by-pass a echipamentului de depoluare (în - - -

aer sau în apă); posibilitatea ca emisiile să evite
echipamentul de depoluare aer sau staţia de epurare ape;
Pierderi accidentale ale conţinutului instalaţiilor sau SO2, NOx, Co, - -
echipamentelor în caz de avarie; Pulberi, Fenol,
Formaldehid,
Acroleina
Scăpări din hală ca urmare a emisiilor în aerul din incintă - - -
care nu pot fi tehnic captate de instalaţiile locale de
ventilaţie.
5.2.1 Studii
Sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea celei mai adecvate metode de reducere a emisiilor fugitive?
Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate pe durata acoperită de planul de măsuri
obligatorii.
Studiu Data
Nu este cazul.
5.2.2 Pulberi şi fum

Descrieţi în următoarele căsuţe poziţia actuală sau propusă cu privire la următoarele cerinţe caracteristice BAT
descrise în îndrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstraţi că propunerile sunt BAT fie prin
confirmarea conformării, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizării măsurilor alternative.
Următoarele tehnici generale ar trebui folosite acolo unde este cazul, de exemplu:
• Reţinerea pulberilor de la operaţiile de lustruire. Posibilitatea de recirculare a pulberilor trebuie
analizată;
Procesul tehnologic nu implică operaţii de lustruire.
• Acoperirea rezervoarelor şi vagoneţilor;
Nu se utilizează vagoneţi.
• Evitarea depozitării exterioare sau neacoperite;
Materiale stocate în sistem inchis. Nu sunt materii pulverulente
• Acolo unde depozitarea exterioară este inevitabilă, utilizaţi stropirea cu apă, materiale de fixare, tehnici
de management al depozitării, paravânturi etc.;
Nu ste cazul.
• Curăţarea roţilor autovehiculelor şi curăţarea drumurilor (evită transferul poluării în apă şi împrăştierea
de către vânt);
În cadrul fabricii este implementat un program strict de menţinere şi de control al curăţeniei (proceduri
documentate).
• Benzi transportoare închise, transport pneumatic (notaţi necesităţile energetice mai mari), minimizarea
pierderilor;
Nu este cazul
70
• Curăţenie sistematică;
În cadrul fabricii este implementat un program strict de menţinere şi de control al curăţeniei atât în spaţiile
închise, cât şi în cele exterioare (proceduri documentate).
• Captarea adecvată a gazelor rezultate din proces.
Poluanţii rezultaţi din fazele procesului tehnologic sunt captaţi prin intermediul unor instalaţii locale cu o
bună eficienţă.
5.2.3 COV
Oferiţi informaţii privind transferul COV după cum urmează:
Tehnici utilizate pentru minimizarea
De la Către Substanţe
emisiilor
Hala de productie Atmosfera Fenoli, formaldehidă şi Sisteme de spălare a gazelor si evacuare
acroleina prin cosuri de dispesie
5.2.4 Sisteme de ventilare

Oferiţi informaţii despre sistemele de ventilare după cum urmează:
Identificaţi fiecare sistem de ventilare Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor
Ventilatoare exhaustoare montate pe acoperis Sistem de spalarea a gazelor, iar evacuarea se
pentru extractia aerului de la celule de afumare si de realizeaza prin cosuri de dispersie
fierbere – 46 buc.
Ventilatoare exhaustoare fara sisteme de filtrare -
montate in peretii laterali ai sectiei fripte-prajite
5.3 Reducerea emisiilor din surse punctiforme în apa de suprafaţă şi canalizare
5.3.1 Sursele de emisie

În tabelul de mai jos sunt descrise sistemele de epurare pentru toate sursele de ape uzate aferente Fabricii de
produse din carne aparţinând S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L.
Metode de minimizare a
Punctul de
Sursa de apa uzată cantităţii de apă Metode de epurare
evacuare
consumată
Angajaţii – apă uzată igienico- Achizitia de baterii Staţie de epurare a apelor uzate Pârâul Provita
sanitară termostatate menajere (treaptă mecanică şi
treaptă biologică)
Staţia de dedurizare Nu este cazul, conform Epurare in statia de epurare Pârâul Provita
proiectului instalaţiei.
Ape uzate de spălare a răşinii
schimbătoare de ioni – ape cu
conţinut de cloruri şi
carbonaţi.
Ape uzate tehnologice Achizitie pompe de Statie de epurare Pârâul Provita
spalare celule, sectia crud-
uscate
Ape pluviale colectate de pe - Separatoare de produse Pârâul Provita
clădiri şi suprafeţe betonate petroliere
71
5.3.2 Minimizare
Conform Planului de eficientizare a consumului de utilitati pentru anul 2014, s-au realizat urmatoarele
obiective:
-reducerea consumului de apa pentru igenizare
- producerea apa calda din energia termica de la GENESIS BIOTECH;
5.3.3 Separarea apei meteorice

Confirmaţi că apele meteorice sunt colectate separat de apele uzate industriale şi identificaţi orice zonă în care
există un risc de contaminare a apelor de suprafaţă.
Sistemul de canalizare din incinta S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. este conceput şi
realizat în sistem divizor, apele uzate fecaloid – menajere şi apele pluviale fiind colectate separate, evacuarea
realizându-se un sistem unitar, in Raul Provita.
Apele pluviale, care pot conţine suspensii solide, urme de uleiuri sau carburanţi antrenate de pe suprafeţele
betonate din cadrul incintei, sunt preepurate înainte de evacuarea în pârâul Provita, prin intermediul unui
separator de hidrocarburi cu filtru coalescent.
Reţeaua de canalizare a apelor pluviale colectate de pe clădiri şi de pe platformele betonate are o lungime totală
de aproximativ 600m şi este realizată din tuburi de beton cu Dn 300 - 400mm.
Sursele potenţiale de poluare accidentală pot fi reprezentate de:
manevrarea necorespunzătoare substanţelor chimice;
stocarea necorespunzătoare a materiilor prime şi a deşeurilor periculoase.
Prin existenţa Planului de prevenire şi combatere a poluării accidentale în cadrul S.C. RECUNOSTINȚA
PRODCOM IMPEX S.R.L., în care sunt identificate punctele critice de unde pot apărea poluări accidentale şi
stabilirea măsurilor şi responsabilităţilor pentru prevenirea acestora, pericolul de poluare accidentală cu
substanţe chimice se consideră a fi redus.
5.3.4 Justificare
Acolo unde efluentul este evacuat neepurat prezentaţi, o justificare pentru faptul că efluentul nu este epurat la un
nivel la care acesta poate fi reutilizat (de ex. Prin ultrafiltrare acolo unde este adecvat).
Nu se evacuează ape uzate neepurate.
5.3.4.1 Studii
Este necesar să se efectueze studii pentru stabilirea celei mai adecvate metode în vederea încadrării în valorile
limită de emisie din Capitolul 13? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate .
Studiu Data
Nu este cazul. -
5.3.5 Compoziţia efluentului

În ceea ce priveşte indicatorii de calitate recomandaţi pentru monitorizare de A.N. „Apele Române” – Direcţia
Apelor Buzău – Ialomiţa, S.G.A. Prahova a impus pentru apele uzate epurate evacuate valori limită admise în
Normativul NTPA-001 din HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în
mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005. Conform Autorizaţiei de
gospodărire a apelor nr. 205/2010 , societatea monitorizează indicatorii relevanţi pentru tipul de activitate
desfăşurată pe acest amplasament: pH, materii în suspensie, CCO-Cr, CBO5, substanţe extractibile în eter de
petrol, detergenţi sintetici, azot amoniacal, fosfor total, sulfaţi, cloruri, reziduu filtrat la 105oC, azotati, azotiti şi
bacterii coliforme totale.
În baza Contractului de servicii nr.13/2008 privind efectuarea de analize şi determinări de laborator pentru apă
uzată, S.C. BIOSOL PSI S.R.L. efectuează bilunar, analize fizico – chimice pentru probe de apă uzată prelevate
72
din ultimul cămin, considerat ultimul punct de colectare a apelor uzate de pe amplasament, înainte de evacuarea
apelor uzate în paraul Provita.
Având în vedere faptul că apele uzate fecaloid – menajere evacuate din staţia de epurare sunt epurate mecano –
biologic, indicatorii de calitate ai acestor ape uzate fecaloid – menajere epurate vor respecta prevederile HG nr.
352/2005 (NTPA-001), neafectând calitatea emisarului final.
Componenţa – (în Destinaţie (ce se Concentraţia
Punctul de Masa/unitate de
special sub formă întâmplă cu ea în
evacuare timp mg/l
CCO) mediu)
pH A1 - in aval Pârâul Provita - 6,5 – 8,5
de statia de
Materii în suspensie Pârâul Provita - ≤ 60
epurare
CCO-Cr Cămin final Pârâul Provita - ≤ 125
CBO5 Pârâul Provita - ≤ 25
Substanţe extractibile cu Pârâul Provita
- ≤ 20
eter de petrol
Detergenţi sintetici Pârâul Provita - ≤ 0,5
Azot amoniacal Pârâul Provita - ≤2
Azotiti Pârâul Provita ≤1
Azotati Pârâul Provita ≤ 25
Fosfor total Pârâul Provita - ≤1
Sulfaţi Pârâul Provita - ≤ 600
Cloruri Pârâul Provita - ≤ 500
Reziduu fix la 105oC Pârâul Provita - ≤ 2.000
BActerii coliforme Pârâul Provita
- ≤ 1000000
totale nr./cmc
5.3.6 Studii
Sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a stabili destinaţia în mediu şi impactul acestor evacuări? Dacă
da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate.
Studiu Data
Nu este cazul. -
5.3.7 Toxicitate
Prezentaţi lista poluanţilor cu risc de toxicitate din efluentul epurat – Prezentaţi pe scurt rezultatele oricărei
evaluări de toxicitate sau propunerea de evaluare/diminuare a toxicităţii efluentului.
Din lista substanţelor prioritare/prioritare periculoase (nominalizate prin HG nr. 351/2005 şi în anexa 6 din
Legea nr. 310/2004), pe amplasament se utilizează uleiuri minerale persistente şi hidrocarburi petroliere.
Acolo unde există studii care au identificat substanţe periculoase sau niveluri de toxicitate reziduală, rezumaţi
orice informaţii disponibile referitoare la cauzele toxicităţii şi orice tehnici propuse pentru reducerea impactului
potenţial.
Nu este cazul.
73
5.3.8 Reducerea CBO

În ceea ce priveşte CBO, trebuie luată în considerare natura receptorului. Acolo unde evacuarea se realizează
direct în ape de suprafaţă care sunt cele mai rentabile măsuri din punct de vedere al costului care pot fi luate
pentru reducerea CBO.
Dacă nu vă propuneţi să aplicaţi aceste măsuri, justificaţi.
Societatea RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. generează ape uzate fecaloid – menajere, care sunt
epurate local şi evacuate în pârâul Provita.
Eficienţa globală de reducere a încărcării organice a apelor uzate fecaloid – menajere epurate în staţia de
epurare este de 99 %, ceea ce conduce la o încadrare a indicatorilor de calitate ai efluentului în prevederile
NTPA-001 privind indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor,
impus prin HG nr. 188/2002, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005.
5.3.9 Eficienţa staţiei de epurare orăşeneşti
Nu este cazul, deoarece apele uzate fecaloid – menajere şi apele pluviale provenite de pe amplasamentul S.C.
RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. sunt deversate în pârâul Provita, după o prealabilă
epurare/preepurare in cadrul abiectivului.
5.3.10 . By-pass-area şi protecţia staţiei de epurare a apelor uzate orăşeneşti
Nu este cazul.
5.3.10.1 Rezervoare tampon
Staţia de epurare a apelor uzate generate pe amplasament asigura epurarea intregii cantitati de apa uzata,
nefiind necesare rezervoare tampon pentru evitarea supraîncărcării staţiei.
5.3.11 . Epurarea pe amplasament

Societatea deţine o staţie de epurare mecano – biologică a apelor uzate cu urmatoarele caracteristici tehnice
si functionale:
Treapta de epurare primara (mecanica)
Bazinul de omogenizare – statia de pompare
Apa uzata rezultata din procesul de fabricatie curge gravitational in bazin de omogenizare, care este si
bazinul de aspiratie pentru statia de pompare. Acest bazin este folosit si pentru omogenizarea debitului de ape
uzate. Apa uzata este aerata si amestecata cu ajutorul difuzorilor de bule medii la o intensitate volumica de
maximum 1 mc/mch, care este suficienta pentru a pastra substantele solide in suspensie si pentru a oxigena apa
uzata, evitand astfel aparitia conditiilor anaerobe in treapta de epurare mecanica. In interiorul bazinului de
omogenizare vor fi instalate trei pompe submersibile doua in funciune si una (1) de rezerva), de tip industrial.
Gratarul Mecanic
Apa uzata este condusa catre un gratar mecanic rotativ, unde se retin corpurile si suspensiile mari din
apa. Gratarul va fi montat pe o baza metalica sau din beton. Acesta retine prin blocare aproximativ 3÷5% din
cantitatea totala de corpuri transportate. Distanta dintre barele gratarului va fi de 0,5 mm. Apa uzata este
pompata si trece prin spatiile gratarului, iar tamburul porneste automat. Separarea optima a materialelor
plutitoare si sedimentabile este asigurata de catre gratarul mecanic rotativ. Materiile retinute sunt
indepartate cu ajutorul unui raclor intr-un container transportabil pentru o evacuare finala. Cantitatea zilnica
estimata de materii sitate este de aproximativ 0,5 mc/zi.
Dupa gratarul mecanic, apa uzata ajunge in unitatea de flotatie cu aer dizolvat (DAF). Flotatia
este procesul de epurare a apelor uzate ce are drept scop indepartarea substantelor lichide sau solide (in
special a fractiunilor usoare, ca uleiurile si grasimile) din faza lichida. De asemenea, este redus intr-o mare
masura si continutul de CBO5 si CCO- Cr. Separarea se realizeaza prin introducerea unor bule fine de
gaz (de obicei aer) in faza lichida. Bulele de aer adera la particulele de materie poluanta, iar
combinatia aer – particula este ridicata la suprafata cu ajutorul unei forte ascensionale suficient de puternice
creata de aceste bule. Astfel, sunt ridicate la suprafata particulele cu o densitate mai mare decat a apei. De
asemenea, pot fi ridicate si particulele cu o densitate mai mica decat a apei (suspensiile uleioase din apa).
74
Dupa ridicarea particulelor la suprafata, acestea sunt colectate printr-o operatie de raclare. In unitatea
DAF, aerul este dizolvat in apa uzata la o presiune de cateva atmosfere, urmata de o reducere a acesteia
pana la presiunea atmosferica. O parte a efluentului unitatii este recirculat sub presiune si semi – saturat cu
aer. Debitul recirculat este apoi amestecat cu debitul de apa principal avand ca rezultat eliberarea aerului din
solutie in contact eu materiile poluante sub forma de bule fine la intrarea in bazin. Pentru a creste eficienta
procesului de filtrare, sunt folosite substante chimice pentru coagulare si floculare. Marea majoritate a
acestor chimicale creaza o suprafata sau o structura care poate fi absorbita sau adsorbita cu usurinta de
catre particulele de aer. Substantele chimice anorganice, ca sarurile de fier si silice activata pot fi folosite
pentru a strange materiile poluante, creand astfel o structura (flocoane) care poate fi separata usor cu
ajutorul bulelor de aer. De asemenea, pot fi folosite diverse substante chimice organice pentru a schimba
natura interfetei aer – lichid, solid-lichid sau ambele. Dozarea substantelor chimice este realizata cu ajutorul
unui sistem de dozare a sulfatului feros (coagulant) si a unui sistem de dozare a polielectrolitului (floculant),
ambele sisteme fiind controlate de sistemul logic de control programabil.
Unitatea DAF este realizata din otel inox AISI 304. Eficienta treptei de epurare primara este:
− consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5): 66,75%;
− consum chimic de oxigen metoda cu dicromat de potasiu (CCO Cr): 66,75%;
− materii totale in suspensie (MTS): 91%;
− azot total (Nt): 43%.
Treapta de epurare secundara (biologica)
Apa uzata pre–epurata este condusa catre bazinele de selectare unde este amestecata cu namolul activat
recirculat, care este pompat continuu din decantoare in selectoare pentru o procesare ulterioara. Peretii
verticali care separa bazinele de selectare asigura o amestecare adecvata a continutului din aceste bazine.
Rolul bazinelor de selectare este de a controla cresterea excesiva a microorganismelor filamentoase. Scopul
bazinelor de selectare este de a expune celulele de namol activat unui mediu avand caracteristici speciale (o
panta a substratului ridicata), care favorizeaza cresterea microorganismelor care formeaza flocoane (cu
proprietati de sedimentare ridicate), si de a stopa cresterea microorganismelor fibroase (prin intermediul
procedeului de selectie cinetica). Bazinele de selectare sunt impartite in cate trei (3) compartimente. Apa uzata
din bazinele de selectare este aerata si amestecata prin intermediul difuzorilor de bule medii amplasati pe
radierul bazinului. Apa uzata ajunge din bazinele de selectare in bazinele de denitrificare. Denitrificarea este
procesul biologic de transformare a nitratilor in azot gaz sub influenta unor catalizatori biochimici –
enzime. O parte din nitrati este formata in etapa urmatoare de nitrificare. Aceasta parte de nitrati va fi
reintrodusa in bazinele de denitrificare ca debit de recirculare externa din decantoare in selectoare. In acest
mod, cantitatile necesare de azotati sunt introduse in bazinele de denitrificare pentru eliminarea azotului.
Legaturile specifice ale bacteriilor anoxice activate facultativ in aceste bazine, metabolizeaza substratul organic
in prezenta unei cantitati adecvate de nitrati ca "oxidanti" in locul oxigenului molecular. O parte din poluarea
organica este inlaturata simultan cu reducerea nitratilor, proces insotit de eliberarea azotului in atmosfera.
Mai mult, eliminand o mare parte din azotati in aceasta etapa, se va reduce semnificativ tendinta de
flotatie (prin eliminarea azotului sub forma de gaz) care ar conduce la flotatia namolului ce este descarcat,
afectand in mod negativ functionarea decantorului secundar. Un (1) mixer submersibil cu motor integrat
este instalat in fiecare bazin de denitrificare pentru a asigura amestecul biomasei si pentru a impiedeca
aparitia depunerilor solide nedorite in spatiile «moarte» ale bazinului. Din bazinele de denitrificare,
amestecul de apa uzata si biomasa trece in bazinele de nitrificare, unde are loc epurarea aeroba si
cultivarea namolului activat. Aici sunt pastrate conditiile optime de aerare (concentratia oxigenului dizolvat
0,5 ÷ 3 mg/l) necesare pentru cresterea grupurilor speciale de microorganisme, conditii sub care biomasa
aeroba este capabila sa utilizeze si sa descompuna din apa uzata substratul organic (poluantii organici). Pentru
a mentine o concentratie ridicata a oxigenului dizolvat in amestecul apa uzata- namol si pentru a mentine
conditiile turbulente in bazinele de nitrificare (pentru a preveni sedimentarea nedorita a namolului), continutul
acestora este aerat si omogenizat. Aerul sub presiune provenit de la suflante este injectat prin membranele
poroase cu eficienta ridicata special proiectate pentru difuzorii de bule fine care sunt instalati in partea de jos
a bazinelor pentru a se obtine o omogenizare mai buna si o cantitate max. de oxigen dizolvat in apa uzata.
Echipamentul de Aerare
Membranele difuzoare sunt alcatuite dintr-un corp turnat realizat prin procesul de injectare a
polipropilenei intr-o singura bucata. O membrana de cauciuc inconjoara acest tub si este pastrata in pozitie de
catre doua cleme de otel inox. Canalul de distributie a aerului care este dispus pe lungimea totala efectiva,
asigura distributia aerului. Fiecare difuzor va fi echipat cu propria vana de inchidere si un sistem de
deconectare rapida.
75
Trei suflante (2 in functiune si 1 de rezerva) sunt instalate pentru a fumiza necesarul de aer pentru
aerarea bazinului de omogenizare, bazinelor de selectare, bazinelor de nitrificare, decantorului si bazinului de
stocare namol in exces. Fumizarea de oxigen este calculata pentru a acoperi necesarul de 2 kg O2 pentru 1 kg
CBO5. In modul automat de functionare, doua (2) suflante vor fi in functiune si una (1) va fi in mod continuu
pe rezerva automata, pentru a putea prelua functia unei suflante in operare in caz de avarie. Sucesiunea
functionarii suflantelor este automata.
Fiecare suflanta contine un atenuator de zgomot la admisie combinat cu filtru ce poate fi usor inlocuit,
un atenuator de zgomot la iesire fara material de amortizare, transmisie prin curea, motor electric in trei
faze, termometru, manometru, vana de siguranta, vana de retinere si vana de descarcare.
Suflantele vor fi instalate in camera suflantelor din c1adirea operationala.
Din bazinele de nitrificare, amestecul de biomasa si apa uzata trece apoi in bazinele finale,
decantoarele, unde are loc procesul de sedimentare a namolului in partea inferioara a acestora, in timp ce apa
epurata curge prin pragul deversor cu profil in V realizat din otel inox si apoi prin canalul de evacuare catre
receptorul natural. Amestecul este alimentat prin intermediul unui tub admisie de sifonare, care are un capat
vertical. Un sistem de distributie bine proiectat a debitului de admisie (camera de repartitie sau de distrbutie)
asigura un acces al amestecului apa uzata-namol cat mai uniform si o incetinire a vitezei acestuia.
Bazinele de sedimentare au forma conica (tip Dortmund) iar suprafata acestora este astfel calculata pentru a
asigura separarea efectiva a amestecului solid-lichid. Un sistem de curatare automat si special proiectat asigura
colectarea si indepartarea tuturor materiilor plutitoare de la suprafata decantoarelor si evacuarea acestora in
bazinul de stocare namol.
Namolul activat sedimentat de pe fundul fiecarui bazin este pompat in bazinele de selectare cu, ajutorul unei
pompe air-lift. Ocazional, namolul biologic in exces este indepartat in bazinul de stocare namol aerat.
Toate partile metalice ale bazinelor de sedimentare sunt realizate din otel inox.
Eficienta treptei de epurare secundara (biologica) este:
− consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5): 96%;
− consum chimic de oxigen metoda cu dicromat de potasiu (CCO-Cr): 93%;
− materii totale in suspensie (MTS): 72,3%;
− azot total (Nt): 87,5%.
Stabilizarea si tratarea namolului -
Namolul activat in exces din decantor este indepartat periodic catre bazinul de stocare namol
biologic (secundar).Namolul activat acumulat in acest bazin este pastrat in conditii aerobe, fara mirosuri
neplacute iar stabilizarea namolului este finalizata. Omogenizarea si aerarea sunt realizate prin intermediul
difuzorilor de bule medii.Namolul primar produs in unitatea de flotatie cu aer dizolvat (DAF) este
indepartat catre bazinul de stocare namol primar, de unde este extras periodic cu o vidanja.
Toate conductele din cadrul statiei de epurare sunt prevazute din P.V.C. sau otel inox. De asemenea
conductele pentru dozarea substantelor chimice au fost prevazute din P.V.C. sau polietilena de inalta
densitate. Namolul in exces este deshidratat si depozitat temporar pe platformele betonate amenajare special
dupa are este preluat fie de catre Genesis Biotech pentru obtinerea biogazului, fie imprastiat pe terenurile
agricole proprii.
5.4 Pierderi şi scurgeri în apa de suprafaţă, canalizare şi apa subterană
5.4.1 Oferiţi informaţii despre pierderi şi scurgeri după cum urmează

Masa/unitatea % estimat din evacuările
Sursa Poluanţi de timp, unde totale ale poluantului
este cunoscută respectiv din instalaţie
Operaţii de mentenanta a echipamentelor Produse petroliere - -
Scurgeri accidentale de carburanti/ Produse petroliere - -
lubrifianti de la autovehiculele care
tranziteaza incinta
Reţeaua de evacuare a apelor pluviale – Produse petroliere, - -
în cazul unor avarii particule, sulfaţi,
cloruri,
76
Descrieţi poziţia actuală sau propusă cu privire la următoarele cerinţe caracteristice BAT care demonstrează că
propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformării, fie prin justificarea abaterilor (de la recomandările
BAT) sau a utilizării măsurilor alternative.
5.4.2 Structuri subterane
Dacă nu vă
Conformare cu BAT Document conformaţi acum,
Cerinţa caracteristică a BAT
Da/Nu de referinţă data până la care
vă veţi conforma
Furnizaţi planul (planurile) de amplasament care Da Plan reţele de
identifică traseul tuturor drenurilor, conductelor alimentare cu
şi canalelor şi al rezervoarelor de depozitare apă şi retea
subterane din instalaţie canalizare –
anexa la RA
Pentru toate conductele, canalele şi Conductele şi canalele -
Plan de
rezervoarele de depozitare subterane subterane prezintă
întreţinere şi
confirmaţi că una din următoarele opţiuni este izolaţie de siguranţă
reparaţii
implementată: împotriva coroziunii
interioare şi exterioare.
- izolaţie de siguranţă
Dimensionarea
- detectare continuă a scurgerilor
conductelor, canalelor şi
- un program de inspecţie şi întreţinere, (de ex. a bazinelor de colectare
Teste de presiune, teste de scurgeri, verificări a apelor uzate s-a
ale grosimii materialului sau verificare realizat în funcţie
folosind camera cu cablu TV – CCTV, care cantitatea apelor uzate şi
sunt realizate pentru toate echipamentele de scurgerilor evacuate.
acest fel (de ex. În ultimii 3 ani şi sunt repetate
Există un program de
cel puţin la fiecare 3 ani).
inspecţie şi întreţinere a
conductelor şi a
canalelor.
Dacă există motive speciale pentru care consideraţi că riscul este suficient de scăzut şi nu necesită măsurile de
mai sus, acestea trebuie explicate aici.
Constructia obiectivul analizat respecta toate prevederile europene pentru protectia mediului, astfel încât riscul
ca din structurile subterane existente să apară scurgeri de poluanţi în apa subterană este redus.
5.4.3 Acoperiri izolante

Cerinţa Da/Nu Dacă nu, data până la care va fi
Există un proiect de program pentru asigurarea calităţii, pentru Da
inspecţie şi întreţinere a suprafeţelor impermeabile şi a cuvelor
de protecţie care ia în considerare:
capacităţi;
grosime;
precipitaţii;
material;
stabilitate/consolidare;
rezistenţa la atac chimic;
proceduri de inspecţie şi întreţinere; construcţiei
Au fost cele de mai sus aplicate în toate zonele de acest fel? Da
77
5.4.4 Zone de poluare potenţială

S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. a elaborat şi implementat un Plan de prevenire şi
combatere a poluărilor accidentale.
Punctele critice unde pot apărea situaţii de poluare accidentală au fost identificate şi este disponibilă şi lista
poluanţilor potenţiali. De asemenea, în cadrul Planului de prevenire şi combatere a poluării accidentale sunt
prevăzute măsuri privind prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor poluărilor accidentale pentru punctele
unde acestea pot apărea.
Zone potenţiale de poluare
Zona de depozitare a Zona de depozitare namol Zona de depozitare a
Cerinţa
deseurilor periculoase de la statia de epurare materiilor prime/ materiale
Confirmaţi conformarea sau
o dată pentru conformarea cu
prevederile pentru:
suprafaţa de contact cu Da, suprafaţă betonată Da, zonele de depozitare Da, spatiu acoperit,
sol/subsol este impermeabilă este betonata securizat
cuve etanşe de reţinere a DA DA DA
deversărilor
îmbinări etanşe ale - - Da
construcţiei
conectarea la un sistem Da Da Da
etanş de drenaj
Dacaă există motive speciale pentru care consideraţi că riscul este suficient de scăzut şi nu impune măsurile de
mai sus, acestea trebuie explicate aici
Realizarea reţelei de canalizare din materiale rezistente se constituie într-o măsură de protecţie suplimentară,
care practic elimină riscul pierderilor de substanţe chimice din reţeaua de canalizare în apa subterană.
5.4.5 Cuve de retenţie

În tabelul de mai jos este prezentată situaţia existentă pe amplasament privind cuvele de retenţie şi că acestea
respectă fiecare dintre cerinţele enumerate.
Cerinţa
Să fie impermeabile şi rezistente la materialele depozitate

Să nu aibă orificii de ieşire (adică drenuri sau racorduri) şi să se scurgă – colecteze către un
punct de colectare din interiorul cuvei de retenţie
Să aibă traseele de conducte în interiorul cuvei de retenţie şi să nu pătrundă în suprafeţele de
siguranţă
Să fie proiectat pentru captarea scurgerilor de la rezervoare sau robinete
Să aibă o capacitate care să fie cu 110 % mai mare decât cel mai mare rezervor sau cu 25 %
din capacitatea totală a rezervoarelor
Să facă obiectul inspecţiei vizuale regulate şi orice conţinuturi să fie pompate în afară sau
îndepărtate în alt mod, sub control manual, în caz de contaminare
Atunci când nu este inspectat în mod frecvent, să fie prevăzut cu un senzor de ridicare a
nivelului şi cu o alarmă adecvată
Să aibă puncte de umplere în interiorul cuvei de retenţie unde este posibil sau să aibă izolaţie
78
adecvată
Să aibă un program sistematic de inspecţie a cuvelor de retenţie, (în mod normal vizual, dar
care poate fi extins la teste cu apă acolo unde integritatea structurală este incertă)
Dacă există motive speciale pentru care consideraţi că riscul este suficient de scăzut şi nu impune măsurile de
mai sus, acestea trebuie explicate aici.
Nu este cazul.
5.4.6 Alte riscuri asupra solului

Alte elemente care ar putea conduce la emisii necontrolate în apă sau sol.
Identificaţi orice alte structuri, activităţi, Tehnici implementate sau propuse pentru prevenirea unei
instalaţii, conducte, etc. Care, datorită astfel de poluări
scurgerilor, pierderilor, avariilor ar putea duce
la poluarea solului, a apelor subterane sau a
cursurilor de apă.
Manevrarea preparatelor chimice utilizat e pe Stocate in recipientii de la furnizor, in spatiu special amenajat
amplasament in cadrul halelor de productie/magazii/depozite
Conducte subterane Toate conductele subterane sunt protejate lacoroziune sau
sunt construite din materiale rezistente.
Trafic intern – scurgeri accidentale de Drumuri de acces şi platforme protejate (asfaltate, betonate)
carburant/ulei de la autovehicule pentru circulaţia şi staţionarea autovehiculelor. Reţeaua
internă de canalizare a apelor pluviale este prevăzută cu
separator de produse petroliere.
5.5 Emisii în ape subterane
Nu s-a considerat necesara monitorizarea calitatii apei subterane pe ampalsament pentru ca nu exista
surse potentiale de poluare.
5.5.1 Există emisii directe sau indirecte de substanţe din Anexele 5 şi 6 ale Legii 310/2004, rezultate
din instalaţie, în apa subterană?
Supraveghere – nu este cazul.
1 Ce monitorizare a Substanţele Amplasamentul punctelor Frecvenţa

calităţii apei subterane monitorizate de monitorizare şi
este/va fi realizată? caracteristicile tehnice ale
lucrărilor de monitorizare
- - Anual
2 Ce măsuri de precauţie Managementul materiilor prime şi a deşeurilor, incluzând operaţiile de
sunt luate pentru transport de la furnizori, manevrare, depozitare, transfer către instalaţii şi
prevenirea poluării apei utilaje.
subterane?
Reţeaua de canalizare este realizată din materiale rezistente la tipurile şi
caracteristicile apelor pluviale şi a apelor uzate colectate
5.5.2 Măsuri de control intern şi de service al conductelor de alimentare cu apă şi de canalizare,

precum şi al conductelor, recipienţilor şi rezervoarelor prin care tranzitează, respectiv sunt
depozitate substanţele periculoase. Este necesar să specificaţi:
Frecvenţa controlului:
79
− permanent: instalaţia de alimentare cu apă; instalaţia de răcire; echipamentele de epurare a gazelor de

ardere); circuitul apei de proces; circuitul de recirculare a apei de proces; rezervoarele de stocare a apei, a
materiilor prime şi a materialelor;
− periodic: reţelele de canalizare;
Personalul responsabil: personalul firmelor de întreţinere contractate şi Departamentul Tehnic;
Cum se face întreţinerea: reparare/înlocuire în funcţie gradul de deteriorare;
Există sume cu această destinaţie prevăzute în bugetul anual al firmei?: Da.
5.6 Miros
5.6.1 Separarea instalaţiilor care nu generează miros
Activităţile care nu utilizează sau nu generează substanţe urât mirositoare trebuie menţionate aici. Trebuie
furnizate suficiente explicaţii în sprijinul acestei opţiuni pentru a permite Operatorului/titularului activităţii să nu
mai dea informaţii suplimentare. În cazul în care sunt utilizate sau generate substanţe urât mirositoare, dar
acestea sunt izolate şi controlate, nu trebuie completat acest tabel, ci trebuie în schimb descrise în Tabelul 5.6.3.
Nu este cazul. Aspectele referitoare la mirosuri sunt prezentate în subcapitolul 5.6.3.
5.6.2 Receptori
(inclusiv informaţii referitoare la impactul asupra mediului şi la reglementările existente pentru monitorizarea
impactului asupra mediului)
Au fost realizate Se Prezentare
Identificaţi şi descrieţi
evaluări ale efectelor realizează o generală a Au fost aplicate limite
fiecare zonă afectată de
mirosului asupra monitorizar sesizărilor sau alte condiţii?
prezenţa mirosurilor
mediului? e de rutină? primite
Zonele cu receptori Nu au fost sesizate NU Nu s-au primit Autorizaţia Integrată de
sensibili la mirosuri mirosuri generate de sesizări Mediu prevede
(şcoli, spitale, sanatorii, instalaţie în aerul privind următoarea condiţie
zone rezidenţiale, zone ambiental; ca urmare nu disconfortul generală: „Toate
recreaţionale) sunt au fost realizate evaluări olfactiv. operatiile de pe
amplasate la distanţe ale efectelor mirosurilor amplasament sa fie
În cadrul
apreciabile faţă de asupra mediului. realizate in asa fel incat
societatii sunt
amplasament, astfel încât emisiile si mirosurile sa
Se precizează că implementate
acestea nu vor fi afectate. nu determine o
legislaţia naţională nu proceduri
deteriorare semnificativa
Cea mai apropiata include acte normative pentru
a calitatii aerulrui,
locuinta se afla la cca. pentru evaluarea soluţionarea
dincolo de limitele
500m mirosului. sesizărilor.
amplasamentulu”.
5.6.3 Surse/emisii NE semnificative

Faceţi o prezentare generală succintă a surselor cu impact nesemnificativ.
Profilul de activitate al societăţii implică emisia unor compuşi organici volatili (fenoli, formaldehidă), cu
potenţial odorant specific. Toate procesele de producţie se desfăşoară în spaţii închise, prevăzute cu sisteme
locale captare – evacuare racordate la sisteme de control al emisiilor de gaze şi particule.
Principalele faze ale proceselor tehnologice potenţiale generatoare de substanţe odorante sunt fierberea si
afumarea produselor. Echipamentele în care se realizează aceste procese sunt prevăzute cu instalaţii de captare
– evacuare racordate la sisteme de filtrare/spalare al emisiilor de gaze şi particule, ceea ce conferă următoarele
avantaje: reducerea substanţială a emisiilor fugitive şi asigurarea unei bune dispersii în atmosfera liberă a
substanţelor evacuate. Ca urmare, în zona receptorilor sensibili din vecinătatea obiectivului nu apar situaţii de
disconfort olfactiv.
80
5.6.3.1 Surse de mirosuri
(inclusiv acţiuni întreprinse pentru prevenirea şi/sau minimizarea acestora)
Există limite
Descrieţi pentru
Ce materiale Se realizează Descrieţi acţiunile
Unde apar Descrieţi emanările emanările de Descrieţi măsurile care
mirositoare sunt o întreprinse pentru
mirosurile şi sursele de fugitive sau alte mirosuri sau trebuie luate pentru
utilizate sau ce tip monitorizare prevenirea sau
cum sunt ele emisii posibilităţi de alte condiţii respectarea BAT-urilor
de mirosuri sunt continuă sau minimizarea
generate? punctiforme. emanare referitoare la şi a termenelor
generate? ocazională? emanărilor.
ocazională. aceste
emanări?
(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h)
Fabricarea Evacuari de la Emisii de: Rumegus impregnat Nu. În Nu. Sistem de epurare a Sistem de epurare a
produselor din sistemele de cu diverse arome România nu gazelor gazelor
- fenoli,
carne spalare a există
gazelor de la - formaldehidă, reglementări
celulele - acroleina cu privire la
afumare si monitorizarea
fierbere mirosurilor.
Statie de epurare Procesul de - Miros specific de Nu. În Nu. - -
ape uzate epurare fermentare România nu
mecano- există
biologica reglementări
cu privire la
monitorizarea
mirosurilor.
Orice alte informaţii relevante pot fi date sau se poate face referire la ele aici. De. Ex. Orice surse care nu se află în instalaţie, dar sunt pe acelaşi amplasament (de ex. Care
vor continua să fie reglementate de legislaţia referitoare la efecte neplăcute).
5.6.4 Declaraţie privind managementul mirosurilor

Fabrica de preparate din carene aparţinând S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. nu reprezintă surse de generare permanentă de mirosuri, această situaţie
nefiind influenţată de evenimente deosebite. Nu au fost semnalate situaţii de disconfort olfactiv.
81
5.6.5 Managementul mirosurilor
Ce măsuri au fost
implementate Cine este
Ce se întâmplă Există alte cerinţe specifice
Sursa/punct Natura/cauza pentru prevenirea Ce măsuri sunt luate responsabil
atunci când se cerute de autoritatea de
de emanare avariei sau reducerea atunci când apare? pentru iniţierea
produce o avarie? reglementare?
riscului de măsurilor?
producere a avariei?
(i) (j) (k) (l) (m) (n)
Fabricarea Eliminarea Verificarea Oprirea liniei Se remediaza imediat Personal de Nu
produselor din purjelor in parametrilor de lucru tehnologice defectiunea aparuta mentenanta a
carene - conditii de echipamentelor
fierbere functionare
afumare anormala
Epurarea Neetanseitati la Inspecţie periodică şi Se remediaza Apariţia unei asemenea Personal de Nu
apelor uzate sistemele de program de imediat orice situaţii este foarte puţin mentenanta a
transport a apelor întreţinere preventivă neetanseitate probabilă. echipamentelor
uzate aparuta
Monitorizarea
permanenta a
parametrilor chimici
a apelor uzate
5.7 Tehnologii alternative de reducere a poluării studiate pe parcursul analizei/evaluării BAT
Descrieţi succint gama tehnologiilor alternative studiate pentru reducerea emisiilor de poluanţi în aer, apă şi sol şi pentru reducerea zgomotului. Prezentaţi concluziile
acestor studii pentru a sprijini selectarea BAT.
Obiectivul analizat utilizează pentru procesele de producţie şi pentru reducerea poluării, cele mai bune tehnici disponibile indicate de Documentul de referinţă privind
cele mai bune tehnici disponibile în industria de prelucrarea a carnii.
82
Capitolul 6 – Minimizarea si recuperarea deseurilor
6. MINIMIZAREA ŞI RECUPERAREA DEŞEURILOR
6.1 Surse de deşeuri
Principalele tipuri de deşeuri generate de activităţile care se desfăşoară în cadrul societăţii S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. constau în: deşeuri
tehnologice şi deşeuri asimilabil menajere. Sistemul de colectare a deşeurilor este organizat în conformitate cu prevederile Legii 211/2011, astfel încât acestea să fie
eliminate fără a aduce prejudicii mediului.
1. Identificaţi sursele de 2. Codurile 3. Identificaţi fluxurile de deşeuri (ce 4. 5. Care sunt modalităţile actuale sau
deşeuri (punctele din cadrul deşeurilor cf. deşeuri sunt generate) Cuantifica propuse de manipulare a deşeurilor?
procesului) EWC (Codul ţi fluxurile
(periculoase, nepericuloase, inerte) - deşeurile sunt colectate separat?
Referinţa
European al de deşeuri
deşeului
Deşeurilor) - traseul de eliminare este cât mai apropiat

posibil de punctul de producere?
Nepericuloase
HG Activitatea angajatilor 20 03 01 Deseu menajer 1600 Colectare selectiva, Depozitare finala la
856/2002 rampa de deseuri autorizata
HG Ambalare produse 15 01 01 Ambalaje de hartie si carton 250 Colectare selectiva, Valorificate prin unitati
856/2002 comercializate sau dezambalare autorizate pentru colectare si valorificare
produse aprovizionate
HG Flux tehnologic 02 02 03 Deseuri de natura organica - 400 Colectare selectiva, Incinerare cu firme
856/2002 materii care nu se preteaza consumului autorizate
sau procesarii - Nepericulos
HG Ambalare produse comercializate 15 01 02 Ambalaje din materiale plastice 20 Colectare selectiva, Valorificate prin unitati
856/2002 sau dezambalare produse autorizate pentru colectare si valorificare
aprovizionate
HG Flux tehnologic 15 02 03 Deseuri textile necontaminate 0,1 Colectare selectiva, Valorificate prin unitati
856/2002 autorizate pentru colectare si valorificare
HG Ambalaje metalice 16 01 17 Metale feroase - deseuri de tabla 6 Colectare selectiva, Valorificate prin unitati
856/2002 autorizate pentru colectare si valorificare
HG Celule de afumare 10 01 01 Cenusa din procese termice 100 Colectare selectiva, Depozitare finala la
856/2002 rampa de deseuri autorizata
HG Flux tehnologic + 17 04 02 Aluminiu 1 Colectare selectiva, Valorificate prin unitati
856/2002 reparatii/dezmembrare autorizate pentru colectare si valorificare
83
Capitolul 6 – Minimizarea si recuperarea deseurilor
HG Procesul de epurare a apelor 02 02 04 Namol 1100 Colectare selectiva. Stabilizat si depozitat
856/2002 uzate in statia de epurare temporar in vederea valorificarii prin
proprie - Imprastiat pe terenuri ECOFERM
-producerea biogazului la GENESIS BIOTECH
HG Aprovizionare cu materii prime 15 01 03 Ambalaje din lemn - europaleti 35 Colectare selectiva, Valorificate prin unitati
856/2002 sau materiale autorizate pentru colectare si valorificare
Procesul de catering 02 07 03 Ambalaje PVC
Periculoase
HG Intretinere mijloace de transport 13 02 05* Uleiuri minerale neclorurate de motor, 0,4 Colectare selectiva. Valorificate prin unitati
856/2002 intern de transmisie si de ungere autorizate pentru colectare si valorificare
HG Intretinere mijloace de transport 13 02 08* Alte uleiuri de motor, de transmisie si 0,4 Colectare selectiva. Valorificate prin unitati
856/2002 intern de ungere autorizate pentru colectare si valorificare
HG Intretinere mijloace de transport 16 06 01* Acumulatori uzati - baterii cu plumb 0,1 Colectare selectiva. Valorificate prin unitati
856/2002 intern autorizate pentru colectare si valorificare
HG Intetinere, 15 02 02* Absorbanti infestati cu substante 0,2 Colectare selectiva
856/2002 mentenanta echipamente periculoase Eliminate prin firme specializate
HG Aprovizionare laborator uzinal 1501 10* Ambalaje contaminate 1,2 Colectare selectiva
856/2002
Eliminate prin firme specializate
84
Capitolul 6 – Minimizarea şi Recuperarea Deşeurilor
6.2 Evidenţa deşeurilor
Lista de verificare pentru cerinţele caracteristice BAT Da / Nu

Este implementat un sistem prin care sunt incluse în documente următoarele informaţii despre Da
deşeurile (eliminate sau recuperate) rezultate din instalaţie
Cantitate Da
Natura Da
Origine (acolo unde este relevant) Da
Destinaţie (Obligaţia urmăririi – dacă sunt trimise în afara amplasamentului) Da
Frecvenţa de colectare Da
Modul de transport Da
Metoda de tratare Da
6.3 Zone de depozitare
Proximitatea faţă de
Sunt ele identificate
în mod clar, cursuri de ape
Amenajările
inclusiv capacitatea zone de interes public
Deşeurile existente ale
Identificaţi zona maximă de /vulnerabile la vandalism
depozitate zonei de
depozitare şi alte perimetre sensibile (vă
depozitare
perioada maximă rugăm daţi detalii)
de depozitare?* Identificaţi măsurile necesare
pentru minimizarea riscurilor.
Statie de epurare Namol Da Nu este cazul. Depozitare pe
deshidratat suprafaţă betonată
Spatii figorifica Deseuri de Da Nu este cazul. Depozitare in
inchise, la temp. de natura spatii figorifice
4-80C organica inchise.
Temperatura
controlata de
temp. de 4-80C
Eliminarea se face
zilnic
Depozit de deşeuri Deşeuri de Da Nu este cazul. Depozitare pe
de ambalaje ambalaje, suprafaţă
(material plastic şi deşeuri de betonată,
din hârtie şi aluminiu şi compartimentată
carton), deşeuri de deşeuri şi neacoperită
aluminiu (folie) şi metalice
deşeuri metalice
Depozite temporare Deşeuri Da Nu este cazul. Depozitare în
pentru stocarea menajere şi containere din
deşeurilor menajere asimilabil material plastic pe
şi asimilabil menajere suprafaţă betonată
menajere
* trebuie realizate înainte de emiterea autorizaţiei.
85
6.4 Cerinţe speciale de depozitare (de ex. pentru deşeuri inflamabile, deşeuri sensibile la căldură sau la
lumină, separarea deşeurilor incompatibile, deşeuri care se pot dizolva sau pot reacţiona cu apa, care trebuie
depozitate în spaţii acoperite). În acest sector, răspundeţi la următoarele puncte, mai ales unde este cazul.
Categorie de mai
Există protecţie
Este zona de Există un Levigatul este
împotriva
depozitare sistem de drenat şi
inundaţiilor sau
jos
Material acoperită (D/N) evacuare a tratat înainte
pătrunderii apei de
sau împrejmuită biogazului de evacuare
la stingerea
în întregime (I) (D/N) (D/N)
incendiilor (D/N)
Nămol de la epurarea AA N, I - Nu este cazul D
apelor uzate
Ulei uzat A D - Nu este cazul. D
Deseuri de natura A D Nu este cazul D
organica
Deseuri menajere AA D,I Nu este cazul D
A Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii acoperite.

AA Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii împrejmuite.
B Aceste materiale este probabil să degaje pulberi şi să necesite captarea aerului şi direcţionarea lui către o
instalaţie de filtrare.
C Sunt posibile reacţii cu apa. Nu trebuie depozitate în zone inundabile.
6.5 Recipienţi de depozitare (acolo unde sunt folosiţi)
Lista de verificare pentru cerinţele caracteristice BAT Da / Nu

Sunt recipienţii de depozitare: Da
prevăzuţi cu capace, valve etc. şi securizaţi;
inspectaţi în mod regulat şi înlocuiţi sau reparaţi când se deteriorează
(când sunt folosiţi, recipienţii de depozitare trebuie clar etichetaţi)
Este implementată o procedură bine documentată pentru cazurile recipienţilor care s-au Da
deteriorat sau curg?
Identificaţi orice măsură de prevenire a emisiilor (de ex. lichide, praf, COV şi mirosuri) rezultate de la
depozitarea sau manevrarea deşeurilor care nu au fost deja acoperite în răspunsul dumneavoastră.
Nu este cazul.
86
6.6 Recuperarea sau eliminarea deşeurilor
Societatea RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. colectează controlat deşeurile metalice, deşeurile de ambalaje (material plastic, hârtie şi carton) şi
deşeurile de aluminiu în vederea predării spre valorificare.
Deseurile tehnologice sunt colectate separat si eliminate final prin operatori autorizaţi, fie prin coincinerare (in cazul celor periculoase), fie prin depozitare in
depozite conforme.
Evaluare pentru identificarea celor mai bune opţiuni practice pentru eliminarea deşeurilor din punct de vedere al protecţiei mediului
Detaliaţi (dacă este cazul) opţiunile utilizate sau propuse în instalaţie
Metale Dacă opţiunea actuală este
Opţiuni
asociate /
Nu se aplica
Recuperare
“Eliminare”, precizaţi data până la
Eliminare
Sursa posibile
Reciclare
prezenţa Deşeu care veţi implementa reutilizarea sau
deşeurilor pentru
sau
PCB sau Specificaţi opţiunea
tratarea lor recuperarea sau justificaţi de ce
azbest acestea sunt imposibil de realizat din
punct de vedere tehnic şi economic.
Fabricare produse din carne
Ambalare/deza - Deşeuri de ambalaj - Recuperare Predare spre valorificare -
mbalare din material plastic
produse
- Ambalaje din hartie - Recuperare Predare spre valorificare -
si carton
Al Deşeuri de aluminiu - Recuperare Predare spre valorificare -
- Deseuri textile - Recuperare Predare spre valorificare -
neconforme
- Ambalaje din lemn - Recuperare Predare spre valorificare -
Fe, Cr, Ni, Metale feroase - - Recuperare Predare spre valorificare -
Mo, Mn deseuri de tabla
Fabricare - Deseuri organice Eliminare Eliminate prin incinerare -

preparate din materii care nu se
carne preteaza consumului
sau procesarii
87
Evaluare pentru identificarea celor mai bune opţiuni practice pentru eliminarea deşeurilor din punct de vedere al protecţiei mediului
Detaliaţi (dacă este cazul) opţiunile utilizate sau propuse în instalaţie
Metale Dacă opţiunea actuală este
Opţiuni
asociate /
Nu se aplica
Recuperare
“Eliminare”, precizaţi data până la
Eliminare
Sursa posibile
Reciclare
prezenţa Deşeu care veţi implementa reutilizarea sau
deşeurilor pentru
sau
PCB sau Specificaţi opţiunea
tratarea lor recuperarea sau justificaţi de ce
azbest acestea sunt imposibil de realizat din
punct de vedere tehnic şi economic.
Fierbere- - Cenusa de la procese - Eliminare Eliminare finală prin depozitare -
afumare termice
produse
Epurare ape Namol stabilizat - Recuperare Valorificare
uzate
Activitati conexe
Activitati - Deseuri plastic si - Eliminare Eliminare finală prin depozitare Se vor analiza posibilitatile de
auxiliare textile valorificare prin terti
Sector Fe, Cr, Ni, Deşeuri metalice - Recuperare Predare spre valorificare -
mecano- Mo, Mn
energetic
Departament - Deşeuri de ambalaje - Recuperare Predare spre valorificare -
logistică din hârtie şi carton
Intretinerea Produs Uleiuri minerale - Recuperare Predare spre valorificare -
utilajelor petrolier uzate
Activitate Deşeuri municipale - Eliminare Eliminare finala prin depozitare Deseurile menajere nu pot fi reutilizate.
personal amestecate
(menajere)
Hartie si carton - Reciclare/ Predare sper valorificare -
Eliminare
88
6.7 Deşeuri de ambalaje
Valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie

Deşeuri de
Material ambalaje Incinerate în instalaţii Total valorificate sau incinerate
Reciclare Alte forme Total Valorificare Alte forme de
generate de incinerare cu în instalaţii de incinerare cu
material de reciclare reciclare energetică valorificare
recuperare de energie recuperare de energie
(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h)
Sticlă - - - - - - - -
Plastic 15.000 kg/an - - - - 15.000 kg/an - 18.500 kg/an
Hârtie - carton 250.000 kg/an - - - - 250.000 kg/an - 10.000 kg/an
Metal Fe 10.000 kg/an - - - - 10.000 kg/an - 39.000 kg/an
Al 1000 kg/an - - - - 1.000 kg/an - 500 kg/an
Total 11.000 kg/an - - - - 11.000 kg/an - 39.500 kg/an
Lemn 90 kg/an - - - - 90 kg/an - 3.000 kg/an
Altele - - - - - - - -
Total 51090 kg/an - - - - 51.090 kg/an - 71.000 kg/an
Notă:
1. Câmpurile albe: Furnizarea datelor este obligatorie. Pot fi folosite estimări, dar acestea trebuie să se bazeze pe date empirice şi trebuie explicate în descriere
2. Câmpurile gri deschis: Furnizarea datelor este obligatorie, dar sunt acceptate estimări brute. Aceste estimări trebuie explicate în descrierea metodologiei.
3. Câmpurile gri închis: Furnizarea datelor este voluntară.
4. Datele referitoare la reciclarea plasticului vor include toate materialele care au fost reciclate ca materiale plastice.
5. Coloana (c) include toate formele de reciclare, inclusiv reciclarea organică dar excluzând reciclarea materială.
6. Coloana (d) reprezintă suma coloanelor (b) si (c).
7. Coloana (f) include toate formele de valorificare excluzând reciclarea şi valorificarea energetică.
8. Coloana (h) reprezintă suma coloanelor (d) (e) (f) şi (g).
9. Procentajul de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie: Coloana (h)/coloana (a).
10.Procentajul de reciclare: Coloana (d)/ coloana (a).
Datele pentru lemn nu se vor folosi pentru evaluarea obiectivului de reciclare de minimum 15% anterior anului 2011.
89
Capitolul 7 – Enerige
7. ENERGIE
Alimentarea cu energie electrică

Furnizarea energiei electrice la se realizeaza statii electrice de distributie a energiei electrice la
tensiunile nominale prin retele in cablu de diferite tipuri constructive si sectiuni, montate in
majoritate subteran, iar legatura dintre statiile de distributie si consumatorii electrici se realizeaza
prin cabluri de joasa tensiune, montate in majoritatea suprateran pe poduri de cablu.
Statiile de distributie sunt echipate cu transformatoare electrice. Toate transformatoarele de pe
platforma societatii sunt transformatoare cu racire cu ulei fara continut de P.C.B.-uri.
Exploatarea si intretinerea este asigurata de prin personal propriu.
Energia electrica este livrata de S.C. ELECTROMAGNETICA S.A., conform Contractului
de vanzare – cumparare nr. 2845/26.11.2007 si a actelor aditionale: 1- 17;
- 2 transformatoare 400 Kva, 20/0,4Kv tip Siemens capsulate (fara rezervor de ulei) montate pe stalp
in afara proprietattiie.;
- transformator 800 Kva, 20/0,4 Kv, seria 18963/2005 Italia montat in exterior pe bloc de beton
- transformator 800 Kva, 20/0,4Kv, seria 110705 Franta – MerlinGerin montat in exterior pe bloc
de beton prevazut cu celule de intrare, iesire, protectii, masura;
- transformator 1600 Kva, 20/0,4Kv,– productie Germania , capsulat, fara rezervor de ulei,montat
in amvelopa metalica pe bloc de beton prevazut cu celule de intrare, iesire, protectii, masura;
- transformator 1.000 Kva, 20/0,4Kv, seria 920/2006 Franta – MerlinGerin montat in amvelopa
de beton pe bloc de beton prevazut cu celule de intrare, iesire, protectii, masura.
- transformator 1.600 Kva, 20/0,4Kv, tip ABB Germania montat in amvelopa de beton pe bloc
de beton prevazut cu celule de intrare, iesire, protectii, masura.
- Grup electrogen de 30 kw cu alimentare cu motorina - asigura alimentarea sistemului de
telecomunicatii
- Grup electrogen de 30 kw cu alimentare cu motorina - asigura alimentarea sistemului de iluminat
de siguranta
- Grup electrogen de 75 kw (100 kw/20 min) cu alimentare cu motorina - asigura alimentarea statia
de pompe de incendiu.
S-a efectuat un audit energetic pe statia de compresoare, in anul 2012 si unul pe traseul de abur in
anul 2013.
Se are in vedere realizarea unui Auditului energetic, prin solicitarea semnarii unui contract pana
la sfarsitul anului 2016.
Alimentarea cu energie termică
Alimentarea cu energie termică necesara functionarii S.C. RECUNOSTINTA PRODCOM IMPEX
S.R.L. – Filipesti de Padure se realizeaza astfel:
- cu centrale termice proprii
- energie termica produsa prin cogenerare - statie de biogaz apartinand S.C. GENESIS BIOTECH
S.R.L. conform Contractului nr. 25/03.04.2013. in proportie de 25 %din necesarul total de energie
termica.
Centrala termica pentru necesitatile energetice tehnologice este dotata cu 8 cazane de abur, statie
de demineralizare a apei, sisteme de distributie a energiei termice.
Pentru incalzirea spatiilor din Pavilonul administrativ exista o centrala termica murala cu P=
84Kw cu cos de dispersie gaze arse de H=6m.
Alimentarea cu gaze naturale este asigurata de S.C. DISTRIGAZ SUD” S.A., in baza
Contractului de vanzare – cumparare a gazelor naturale nr. 594/2009.
90
7.1 Cerinţe energetice de bază
7.1.1 Consumul de energie

Consumul anual de energie al activităţilor este prezentat în tabelul următor, în funcţie de sursa de energie.
Consum de energie
Sursa de energie Furnizată, Primară,
% din total
MWh MWh
Electricitate din reţeaua publică 15000 MWh/an 100
Electricitate din altă sursă* Generator pt.
pompe de
incendiu 30
kwA
Abur/apă fierbinte achiziţionată şi nu generată pe
-
amplasament (a)*
Gaze 1737 mii mc Nu se aplică 90
Motorină 886,88 Nu se aplică
Benzină 23,06 Nu se aplică
Altele (Operatorul /titularul activităţii trebuie să - Motorina
specifice)
-Benzina
* specificaţi sursa şi factorul de conversie de la energia furnizată la cea primară
Informaţiile suplimentare privind consumul de energie (de ex. balanţe energetice, diagrame “Sankey”):
Tip de informaţii (tabel, diagramă, bilanţ energetic Numărul documentului respectiv
etc.)
- -
7.1.2 Energie specifică

Informaţii despre consumul specific de energie pentru activităţile din autorizaţia integrată de mediu sunt
descrise în tabelul următor:
Descrierea fundamentelor
CSE
Compararea cu limitele
Acestea trebuie să se bazeze pe
Consum specific de (comparaţi consumul
consumul de energie primară
Listaţi mai energie (CSE) specific de energie cu orice
pentru produse sau pe
jos activităţile (specificaţi unităţile limite furnizate în
intrările de materii prime care
adecvate) Îndrumarul specific
corespund cel mai mult
sectorului sau alte
scopului principal sau
standarde industriale)*
capacităţii de producţie a
instalaţiei.
- - - -
* Documentul de referinţă nu indică limite privind consumurile specifice de energie, ci numai consumuri
energetice specifice pentru instalaţii de producere a vatei de sticlă si a vatei minerale bazaltice care
funcţionează în prezent în state membre ale Uniunii Europene.
91
7.1.3 Întreţinere
Măsurile fundamentale pentru funcţionarea şi întreţinerea eficientă din punct de vedere energetic sunt
descrise în tabelul de mai jos.
Există măsuri documentate de Informaţii suplimentare

funcţionare, întreţinere şi (documentele de referinţă, termenele la
Nu este
gospodărire a energiei pentru Da/Nu care măsurile vor fi implementate sau
relevant
următoarele componente? (acolo motivul pentru care nu sunt
unde este relevant) relevante/aplicabile)
Aer condiţionat, proces de refrigerare Da - Verificarea periodică a scurgerilor,
şi sisteme de răcire (scurgeri, etanşări, etanşărilor, temperaturilor de lucru pentru
controlul temperaturii, întreţinerea sistemele de răcire
evaporatorului/condensatorului);
Funcţionarea motoarelor şi Da - Reparare şi întreţinere în conformitate cu
mecanismelor de antrenare Programul de reparaţii şi întreţinere
Sisteme de gaze comprimate (scurgeri, Da - Supraveghere continuă. Verificarea
proceduri de utilizare); periodică a parametrilor de funcţionare
Sisteme de distribuţie a aburului √
(scurgeri, izolaţii);
Sisteme de încălzire a spaţiilor şi de Da - Supraveghere continuă. Verificarea
furnizare a apei calde; periodică a parametrilor de funcţionare.
Lubrifiere pentru evitarea pierderilor Da - Supraveghere continuă. Verificarea
prin frecare; periodică a parametrilor de funcţionare.
Întreţinerea boilerelor de ex. Da - Verificarea periodică de către o firmă
optimizare excesului de aer; specializată.
Alte forme de întreţinere relevante - - -
pentru activităţile din instalaţie.
7.2 Măsuri tehnice
Măsurile tehnice fundamentale pentru eficienţa energetică sunt descrise în tabelul de mai jos.
Confirmaţi că următoarele măsuri
tehnice sunt implementate pentru Informaţii suplimentare
evitarea încălzirii excesive sau Nu este (termenele prevăzute pentru aplicarea
Da
pierderilor din procesul de răcire relevant măsurilor sau motivul pentru care nu
pentru următoarele aspecte: (acolo sunt relevante/aplicabile)
unde este relevant):
Izolarea suficientă a sistemelor de Da - -
abur, a recipienţilor şi conductelor
încălzite
Prevederea de metode de etanşare şi Da - -
izolare pentru menţinerea temperaturii
Senzori şi întrerupătoare temporizate √ -
simple sunt prevăzute pentru a preveni
evacuările inutile de lichide şi gaze
încălzite.
Alte măsuri adecvate - - -
92
7.2.1 Măsuri de service al clădirilor
Măsuri fundamentale pentru eficienţa energetică a service-ului clădirilor sunt descrise în tabelul de mai jos:
Informaţii suplimentare
Confirmaţi că următoarele măsuri
de service al clădirilor sunt Da/Nu Nu este (documentele de referinţă, termenul de
implementate pentru următoarele relevant punere în practică/aplicare a măsurilor
aspecte (unde este relevant): sau motivul pentru care nu sunt
relevante)
Există o iluminare artificială adecvată Da -
şi eficientă din punct de vedere
energetic.
Există sisteme de control al climatului -
eficiente din punct de vedere energetic
pentru: Se respectă cerinţele proiectului şi
Da normele în vigoare pentru protecţia
Încălzirea spaţiilor
muncii.
Nu
Apă caldă
Da
Controlul temperaturii
Da
Ventilaţie
Nu
Controlul umidităţii
7.3 Eficienţa energetică
Selectarea cazanelor aferente centralei termice a fost efectuată luând în considerare şi eficienţa energetică a
acestora..
7.3.1 Cerinţe suplimentare pentru eficienţa energetică

Informaţii despre tehnicile de recuperare a energiei sunt date în tabelul de mai jos.
Este această tehnică utilizată în mod Dacă NU explicaţi de ce

Concluzii BAT pentru principiile de curent în instalaţie? tehnica nu este adecvată
recuperare/economisire a energiei sau indicaţi termenul de
(D / N) aplicare
Recuperarea căldurii din diferite părţi Da. -
ale proceselor, de ex. din soluţiile de
vopsire.
Tehnici de deshidratare de mare Nu este cazul
eficienţă pentru minimizarea energiei
necesare uscării.
Minimizarea consumului de apă şi Da. -
utilizarea sistemelor închise de
circulaţie a apei.
Izolaţie bună (clădiri, conducte, Da -
camera de uscare şi instalaţia).
Amplasamentul instalaţiei pentru Da -
reducerea distanţelor de pompare.
Optimizarea fazelor motoarelor cu Nu Nu este cazul.
comandă electronică.
93
Este această tehnică utilizată în mod Dacă NU explicaţi de ce
Concluzii BAT pentru principiile de curent în instalaţie? tehnica nu este adecvată
recuperare/economisire a energiei sau indicaţi termenul de
(D / N) aplicare
Utilizarea apelor de răcire reziduale Da -
(care au o temperatură ridicată) pentru
recuperarea căldurii.
Transportor cu benzi transportoare în Nu. Nu este cazul
locul celui pneumatic (deşi acesta
trebuie protejat împotriva probabilităţii
sporite de producere a evacuărilor
fugitive)
Măsuri optimizate de eficienţă pentru Da. Reglare permanentă a parametrilor -
instalaţiile de ardere, de ex. de funcţionare a arzătoarelor şi
preîncălzirea aerului/combustibilului, preîncălzirea aerului de combustie.
excesul de aer etc.
Procesare continuă în loc de procese DA Procesele de fibrare,
discontinue formare polimerizare şi
finisare sunt procese
discontinue prin proiect.
Valve automate Da -
Valve de returnare a condensului Da -
Utilizarea sistemelor naturale de uscare Da -
Altele - -
7.4 Alternative de furnizare a energiei
Informaţii despre tehnicile de furnizare eficientă a energiei sunt date în tabelul de mai jos.
Este această
tehnică utilizată în Dacă NU explicaţi de ce tehnica nu
Tehnici de furnizare a energiei mod curent în este adecvată sau indicaţi termenul
instalaţie? de aplicare
(D / N)
Utilizarea unităţilor de co-generare; Nu Nu este cazul.
Recuperarea energiei din deşeuri; DA Namolul de la epurare apelor este
utilizat la obtinerea biogazului de catre
S.C. GENESIS BIOTECH S.R.L .
Utilizarea de combustibili mai puţin Da, gaze naturale, -
poluanţi.
94
Capitolul 8 – Accidentele şi Consecinţele acestora
8. ACCIDENTELE ŞI CONSECINŢELE ACESTORA
8.1 Controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase – SEVESO
Da/Nu Da/Nu
Instalaţia se încadrează în categoria de risc major conform prevederilor Nu Dacă da, aţi depus raportul de Nu este cazul
HG 804/2007 ce transpune Directiva SEVESO? securitate?
Instalaţia se încadrează în categoria de risc minor conform prevederilor Nu Dacă da, aţi realizat Politica de Nu este cazul
HG 804/2007 ce transpune Directiva SEVESO? Prevenire a Accidentelor Majore?
8.2 Plan de management al accidentelor
Societatea RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. deţine un Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale în scopul acţionării în mod organizat în caz
de producere a unei poluări accidentale şi desfăşurării intervenţiilor de urgenţă pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor asupra mediului, angajaţilor şi a bunurilor
materiale.
Planul de prevenire şi combatere a poluării accidentale cuprinde:
măsuri de prevenire şi protecţie;
acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor accidentelor;
atribuţiile principalilor responsabili de punerea în practică a prevederilor.
În vederea prevenirii şi stingerii incendiilor, societatea a implementat Planul de prevenire şi stingere a incendiilor. Planul este inclus în documentul „Scenarii de
siguranţă la foc” elaborat pentru S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. de firma atestata. Documentul menţionat este vizat de Primăria Municipiului
Ploieşti.
Măsuri luate sau propuse Acţiuni planificate în
Scenariu de accident sau de Probabilitatea de Consecinţele
pentru minimizarea eventualitatea că un astfel de
evacuare anormală producere producerii
probabilităţii de producere eveniment se produce
Avaria sistemului pentru controlul Date fiind caracteristicile Creşterea Operarea şi întreţinerea Oprirea echipamentului si
emisiilor de poluanţi generaţi de tehnice ale echipamentelori concentraţiilor de echipamentului în conformitate cu remedierea defectiunilor
cuptorele centralei temice si probabilitatea de producere a particule în aerul manualul furnizat de producător
acelulelor de fierbere afumare avariilor este foarte redusă ambiental pe interval
Supravegherea funcţionării
scurt
echipamentelor
95
8.3 Tehnici
Explicaţi pe scurt modul în care sunt folosite următoarele tehnici, acolo unde este relevant.
Răspuns
TEHNICI PREVENTIVE Da
inventarul substanţelor; A se vedea subcapitolul 3.1
trebuie să existe proceduri pentru verificarea materiilor prime şi deşeurilor Materiile prime sunt nominalizate
pentru a ne asigura că acestea nu vor interacţiona contribuind la apariţia prin tehnologiile de proces.
unui incident; Controlul calităţii materiilor
prime se face de către laboratorul
societăţii. Depozitarea materiilor
prime se bazează pe informaţiile
furnizate de Fişele de securitate
ale acestora.
Depozitarea temporară a
deşeurilor periculoase se
efectuează în mod controlat.
Deşeurile generate sunt în stare
solidă. Nu există pericolul
apariţiei unui incident în caz de
interacţionare.
depozitare adecvată; A se vedea subcapitolele 5.4 şi 6.3
alarme proiectate în proces, mecanisme de decuplare şi alte modalităţi de Da, conform proiectului
control; instalaţiei.
bariere şi reţinerea conţinutului; Da, conform proiect construcţii.
cuve de retenţie şi bazine de decantare; A se vedea subcapitolul 5.4.5
izolarea clădirilor; Da, conform proiect construcţii.
asigurarea prea-plinului rezervoarelor de depozitare (cu lichide sau Nu este cazul
pulberi), de ex. măsurarea nivelului, alarme care să sesizeze nivelul ridicat,
întrerupătoare de nivel ridicat şi contorizarea încărcăturilor;
sisteme de securitate pentru prevenirea accesului neautorizat; Da, sisteme de alarmare acustică
la punctele de control şi PSI,
precum şi pază permanentă
registre pentru evidenţa tuturor incidentelor, eşecurilor, schimbărilor de A se vedea subcapitolul 2.1
procedură, evenimentelor anormale şi constatărilor inspecţiilor de
întreţinere;
trebuie stabilite proceduri pentru a identifica, a răspunde şi a trage A se vedea subcapitolul 2.1
învăţăminte din aceste incidente;
rolurile şi responsabilităţile personalului implicat în managementul Da, conform Planului de
accidentelor; prevenire şi combatere a poluării
accidentale, procedurilor şi
instrucţiunilor de lucru.
proceduri pentru evitarea incidentelor ce apar ca rezultat al comunicării Da, conform producerilor
insuficiente între angajaţi în cadrul operaţiunilor de schimbare de tură, de specifice şi instrucţiunilor de
întreţinere sau în cadrul altor operaţiuni tehnice; lucru.
compoziţia conţinutului din colectoarele de retenţie sau din colectoarele Nu este cazul.
conectate la un sistem de drenare este verificată înainte de epurare sau
96
eliminare;
canalele de drenaj trebuie echipate cu o alarmă de nivel ridicat sau cu Nu este cazul.
senzor conectat la o pompă automată pentru depozitare (nu pentru
evacuare); trebuie să fie implementat un sistem pentru a asigura că
nivelurile colectoarelor sunt mereu menţinute la o valoare minimă;
alarmele care sesizează nivelul ridicat nu trebuie folosite în mod obişnuit ca Nu este cazul.
metodă primară de control al nivelului.
ACŢIUNI DE MINIMIZARE A EFECTELOR
îndrumare privind modul în care poate fi gestionat fiecare scenariu de Da, Planul de prevenire şi
accident; combatere a poluărilor accidentale
şi proceduri specifice.
căile de comunicare trebuie stabilite cu autorităţile de resort şi cu serviciile Da, proceduri specifice şi
de urgenţă; instrucţiuni de lucru.
echipament de reţinere a scurgerilor de petrol, izolarea drenurilor, Da, rezervorul de motorină este
anunţarea autorităţilor de resort şi proceduri de evacuare; prevăzut cu cuvă de retenţie.
izolarea scurgerilor posibile în caz de accident de la anumite componente Da, izolarea zonelor de producţie
ale instalaţiei şi a apei folosite pentru stingerea incendiilor. prin suprafeţe betonate şi sisteme
etanşe de drenare.
Alte tehnici specifice pentru sector A se vedea Capitolul 4
97
Capitolul 9 – Zgomot si vibratii
9. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
Ca recomandare, nivelul de detaliere al informaţiilor oferite trebuie să corespundă riscului de producere a

disconfortului la receptorii sensibili. În cazul în care receptorii se află la mare distanţă şi riscul este mai scăzut,
informaţiile solicitate în Tabelul 9.1 nu vor fi detaliate, dar informaţiile referitoare la sursele de zgomot din
Tabelul 9.2 sunt necesare, iar BAT-urile trebuie folosite pentru reducerea zgomotului atât cât permite rezultatul
analizei cost-beneficii. Sursele nesemnificative trebuie “separate” calitativ (oferind explicaţii) şi nu trebuie
furnizate informaţii detaliate.
Trebuie oferite hărţi şi planuri de amplasament dacă este cazul pentru a indica localizarea receptorilor, surselor
şi punctelor de monitorizare. Va fi utilă identificarea surselor aflate pe amplasament, în afara instalaţiei, în cazul
în care acestea sunt semnificative.
9.1 Receptori
Care este
Au fost
Care este nivelul Există un punct nivelul
Identificaţi şi aplicate
de zgomot de de zgomotului
descrieţi fiecare Frecvenţa limite
fond (sau monitorizare când
locaţie sensibilă la monitorizări pentru
ambiental) la specificat care instalaţia
zgomot, care este i? zgomot sau
fiecare receptor are legătură cu /sursa
afectată alte
identificat? receptorul? (sursele)
condiţii?
funcţionează?
Zonele populate cele Nu s-a considerat Da Anual Da
mai apropiate se află necesară
Z1- zona statie max. 56,2 dB 65 dB
la o distanţă de cca. determinarea
de compresoare
500 m de limita nivelului de
amplasamentului. zgomot de fond la Z2 - poara
max.54,1 dB
receptori. unitatii
.
98
Capitolul 9 – Zgomot şi Vibraţii
9.2 Surse de zgomot
Faceţi o prezentare generală, succintă, a surselor al căror impact este semnificativ:

Aceasta poate fi realizată prin utilizarea informaţiilor din subcapitolele referitoare la evaluările de mediu după caz (impact sau/şi bilanţ de mediu) privind zgomotul şi
vibraţiile sau prin folosirea unei abordări calitative obişnuite, atunci când nivelul scăzut de risc este evident.
NU este necesară furnizarea de informaţii suplimentare pentru sursele descrise aici.
Descrieţi Există un Care este Măsuri care trebuie luate
Identificaţi fiecare sursă Numărul de Descrieţi acţiunile întreprinse
natura punct de contribuţia la pentru respectarea BAT şi a
semnificativă de zgomot şi/sau referinţă al pentru prevenirea sau minimizarea
zgomotului monitorizare emisia totală termenelor stabilite în
vibraţii sursei emisiilor de zgomot
sau vibraţiei specificat? de zgomot? Planul de măsuri obligatorii
Vehicule transport - - Nu - Aprovizionarea cu materii prime şi Conformare cu BAT

materiale cât şi distribuţia
produselor finite se realizează
exclusiv în timpul zilei
Hale de producţie: echipamente - - DA - Amplasarea tuturor activităţilor în Conformare cu BAT
de producţie, utilaje şi instalaţii incintă, menţinerea uşilor exterioare
conexe, manevrare produse, închise, întreţinerea corectă a
ventilatoare, compresoare ventilatoarelor si compresoarelor
Surse de zgomot în exteriorul clădirilor societăţii: sursa de zgomot asociata traficul rutier de pe strada Garii.
9.3 Studii privind măsurarea zgomotului în mediu
Furnizaţi detalii privind orice studii care au fost făcute.

Referinţa (denumirea, anul etc.) Locaţii luate în Surse identificate
Scop Rezultate
studiului respectiv considerare sau investigate
Nu sunt necesare studii - - -
-
100
Capitolul 9 – Zgomot şi Vibraţii
9.4 Întreţinere
În cadrul societăţii există implementate planuri de întreţinere şi de inspecţie a utilajelor tehnologice. Operaţiunile de întreţinere preventivă conduc la reducerea imediată
a zgomotelor ce pot apărea în cazul unei funcţionări necorespunzătoare.
Da Nu Dacă nu, indicaţi termenul de aplicare a procedurilor/măsurilor
Procedurile de întreţinere identifică în mod precis cazurile în care Da - -
este necesară întreţinerea pentru minimizarea emisiilor de zgomot?
Procedurile de exploatare identifică în mod precis acţiunile care sunt Da - -
necesare pentru minimizarea emisiilor de zgomot?
9.5 Limite
Din tabelul 9.1 rezumaţi impactul zgomotului referindu-vă la limite recunoscute.

Nivelul zgomotului În cazul în care nivelul zgomotului depăşeşte limitele fie justificaţi situaţia,
Receptor
Sursa Limite când instalaţia fie indicaţi măsurile şi intervalele de timp propuse pentru remedierea
sensibil
funcţionează situaţiei (acestea au fost poate identificate în tabelul 9.1).
Populaţie De fond Absolut
Compresoare Zi - 65 dB 56,2 dB
Noapte - -
Transport Zi - 65 dB 54,1 dB
intern
Noapte - -
Notă: nu s-au facut masuratori in interiorul halelor. Valorile din tabel se refera la masuratorile la limita de proprietate, respectiv poarta unitatii si zona compresoarelor
Ca urmare, luând în considerare valorile inregistrate, se estimează că la receptor (zonele de locuinţe din vecinătate, aflate la distanţa de cca. 500 m), valorile limită
impuse de STAS 10009/1988 de 65 dB (A), nu vor fi influenţate negativ de activităţile desfăşurate pe amplasament.
9.6 Informaţii suplimentare cerute pentru instalaţiile complexe şi/sau cu risc ridicat
În funcţionare normală a utilajelor, nivelul zgomotului este cel menţionat la subcapitolul anterior.
101
Capitolul 10 – Monitorizare
10. MONITORIZARE
În cadrul Fabricii de produse din carne, evaluarea calităţii mediului se realizează pe baza unui program de
monitorizare a factorilor de mediu stabilit prin Autorizaţia integrată de mediu nr. 109 revizuita in 26.07.2011, pe
bază de contract sau de comandă, cu laboratoare de specialitate, la anumite intervale de timp.
Prin Autorizaţia integrată de mediu emisă pentru S.C. RECUNOSTINTA PRODCOM IMPEX S.R.L.. au
fost stabiliţi parametrii necesar a fi monitorizaţi, punctele de prelevare şi frecvenţa de monitorizare a factorilor
de mediu, după cum urmează:
emisiile de poluanţi în aer:
− analiză semestriala la coşuri de dispersie a gazelor arse de la cazanele centralei termice;
− analiză semestriala la sistemele de exhaustare aferente celulelor de afumare si fierbere si a celulelor de
afumare;
calitatea aerului ambiental (imisii) anual intr-un punct de prelevare situate la limita de nord a incintei,
spre zona locuita;
calitatea efluentului uzat – analiză bilunară din punct de vedere fizico – chimic şi microbiologic în aval
de staţia de epurare a apelor uzate.;
calitatea solului superficial – analiză anuală în 2 puncte de prelevare situate la limitele de vest şi de sud-
est ale incintei;
nivelul zgomotului – analiză anuală în 2 puncte situate la limita incintei (zona compresoarelor si poarta
unitatii;
deşeurile generate.
De asemenea societatea, realizează trimestrial automonitorizarea, din punct de vedere chimic şi
bacteriologic, a calităţii apei uzate, pe trepte de epurare, pentru verificarea eficientei statiei de epurare.
Monitorizarea calităţii factorilor de mediu se realizează pe baza Contractului de servicii încheiat cu S.C.
BIOSOL PSI S.R.L. (Anexa D la Raport )
10.1 Monitorizarea şi raportarea emisiilor în aer
În prezent, S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. are un program de monitorizare a calităţii
emisiilor în aer care să urmărească determinarea concentraţiilor poluanţilor specifici emişi din activităţile
desfăşurate în cadrul societăţii şi a aerului ambiental, conform Autorizaţiei integrată de mediu nr. 109 revizuita
in 2015.
102
DACĂ NU:
Este Acreditarea deţinută de

Punct de Frecvenţa de Metoda de Eroarea de Metode şi
Parametru echipamentul prelevatorii de probe şi de
emisie monitorizare monitorizare măsurare şi intervale de
calibrat? laboratoare sau detalii despre
eroarea globală corectare a
personalul folosit şi
care rezultă calibrării
instruire/competenţe
NOx, Emisie de la Semestrial SRISO 10396/2001 Da - -. -
SOx, instalatiile de
CO, exhaustare,
evacuare emisii SREN 13284-1/2002.
particule,
de la celulele de
fenoli, afumare si
formaldehidă fierbere si MET DREAGER
acroleina celulele de EPA 21/2010
afumare
NOx, Emisie de la Semestrial SRISO 10396/2001 Da - - -
SOx, coşul de
CO, evacuare emisii
aferent SREN 13284-1/2002
particule
cazanelor de la
centrala termica
Descrieţi orice programe/măsuri diferite pentru perioadele de pornire şi oprire.
Nu sunt necesare măsurători speciale pentru situaţiile de pornire sau de oprire a echipamentelor de producţie.
Numărul documentului respectiv pentru informaţii suplimentare privind Raportare periodică la autoritatea de mediu conform Autorizaţiei integrate
monitorizarea şi raportarea emisiilor în aer de mediu nr. 109 revizuita in 2011
Rapoarte de încercare disponibile la cerere
103
10.2 Monitorizarea emisiilor în apă
Apele uzate menajere şi apele pluviale colectate prin intermediul reţelei de canalizare din incinta societăţii
RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. se evacuează în paraul Provita dupa o prealabila epurare in
urmatoarele echipamente:
-statie de epurare ape menajere
- separator de grasimi pentru apele uzate de la cantina
- separator de hidrocarburi cu filtru coalescent pentru apele pluviale
Evacuarea apelor uzate şi a apelor pluviale din incinta S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L.
a fost reglementată prin Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 205 din 28.12.2010 privind „Alimentarea cu apă
şi evacuarea apelor uzate de la S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L.”, emisă de A.N. „Apele
Române” – Direcţia Apelor Buzău – Ialomiţa, S.G.A. Prahova, cu termen de valabilitate până la 03.12.2016.
Numărul documentului respectiv pentru informaţii suplimentare privind Buletine de analiză

monitorizarea şi raportarea emisiilor în apele de suprafaţă disponibile la cerere.
10.2.1 Monitorizarea şi raportarea emisiilor în apă

În Cap. 6 din cadrul Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 205 din 28.12.2010 a fost stabilită secţiunea de
control a calităţii apelor uzate evacuate, frecvenţa de prelevare a probelor, precum şi indicatorii de calitate ai
apelor deversate de societate în pârâul Provita.
Conform Contractului de servicii încheiat la data de 30.10.2008 privind efectuarea de determinări
analitice a factorilor de mediu, S.C. BIOSOL PSI S.R.L. efectuează bilunar, analize fizico – chimice şi
microbiologice pentru probe de apă uzată prelevate inainte de punctul de evacuare in emisar.
În ceea ce priveşte indicatorii de calitate recomandaţi pentru monitorizare de A.N. „Apele Române” –
Direcţia Apelor Buzău – Ialomiţa, S.G.A. Prahova a impus pentru apele uzate menajere epurate valori limită
admise în Normativul NTPA-001 din HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005.
Conform Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 205 din 28.12.2010 societatea monitorizează următorii
indicatori relevanţi pentru tipul de activitate desfăşurată pe acest amplasamentȘ
- Ph, materii totale in suspensie, CCO-Cr, CBO5, substante extractibile cu solventi organici, detergenti
sintetici, azot amoniacal, azotiti, azotati, fosfor total, sultati, cloruri, reziduu fix, bacterii coliforme totale.
De asemenea, prin Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 205 din 28.12.2010, se impune
automonitorizarea trimestriala, pe trepte de epurare (intrare-iesire) pentru verificarea eficientei statie de epurare.
104
Sunt DACĂ NU:
Frecvenţa echipamentele/ Eroarea de Metode şi Acreditarea deţinută de
Punct
Denumire de Metoda de prelevatoarele măsurare şi intervale de prelevatorii de probe şi de
Parametru de
receptor monitori- monitorizare de probe/ eroarea corectare a laboratoare sau detalii
emisie
zare laboratoarele globală care calibrării despre personalul folosit
acreditate? rezultă. echipamentelor şi instruire/competenţe
pH Aval de Pârâul Bilunară SRISO 10523-2012 Da
statia de Provita
Materii în suspensie Bilunară STAS 6953-81 Da
epuare
CCOCr Bilunară SR ISO 6060/1996 Da
CBO5 Bilunară LCK 555
Subst. extractibile Bilunară SR 7587-96 Da
Detergenţi sintetici Bilunară LCK 332 Da
Azot amoniacal SRISO7150-1/2001 Da

Bilunară
Azotiti SR EN 26777/2002 Da
Bilunară
Azotati SRISO7890-3/2000 Da
Bilunară
Fosfor total Da
Bilunară SREN ISO 6878/2005
Sulfaţi LCK 153 Da

Bilunară
Cloruri SR ISO 9297/2001 Da

Bilunară
Reziduu fix la 105o STAS 9187/1984 Da

Bilunară
Bacterii coliforme totale SR ENISO9308-3/04 Da

Bilunară
Descrieţi orice măsuri referitoare la funcţionarea instalaţiei pe perioada pornirii sau opririi.
Nu este cazul, apele uzate rezultate din cadrul Fabricii de produse din carne sunt de tip menajer şi sunt evacuate după epurarea pe amplasament.
105
10.3 Monitorizarea şi raportarea emisiilor în apa subterană
Fabrica de produse din carne aparţinând S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. nu evacuează
ape uzate în apa subterană.
10.4 Monitorizarea şi raportarea emisiilor în reţeaua de canalizare
Fabrica de produse din carne aparţinând S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. nu evacuează
ape uzate în reţeaua de canalizare municipală.
Numărul documentului respectiv pentru informaţii suplimentare privind -

monitorizarea şi raportarea emisiilor în reţeaua de canalizare
10.5 Monitorizarea şi raportarea deşeurilor
În cadrul societăţii sunt monitorizate cantităţile şi tipurile de deşeuri generate, ţinându-se o evidenţă strictă a
acestora.
Unitate de Frecvenţa de Metoda de
Parametru Punct de emisie
măsură monitorizare monitorizare
Deseuri de natura organica t/an Flux tehnologic, transare, Lunar şi anual Cântărire
- materii care nu se preparare produse din carne
preteaza consumului sau
procesarii
Deşeuri de ambalaj din t/an Ambalare produse comercializate Lunar şi anual Cântărire
material plastic sau dezambalare produse
aprovizionate
Deseuri de ambalaj din t/an Depozitarea produselor Periodic Cantarire
lemn (europaleti)
Deşeuri din aluminiu t/an Flux tehnologic + Lunar şi anual Cântărire
reparatii/dezmembrare
Deşeuri metalice t/an Activităţi de întreţinere şi reparaţii Lunar şi anual Cântărire
utilaje
Deşeuri de ambalaje din t/an Ambalare produse comercializate Lunar şi anual Cântărire
hârtie şi carton sau dezambalare produse
aprovizionate
Ulei uzat t/an Activitatea de întreţinere a Lunar şi anual Cântărire
utilajelor şi echipamentelor
Deşeuri menajere t/an Activitatea personalului Lunar şi anual Cântărire
Namol t/an Epurarea apelor uzate Lunar şi anual Cântărire
Cenusa din procese t/an Procesul de afumare Lunar şi anual Cântărire
termice
Numărul documentului respectiv pentru informaţii suplimentare privind Registru de evidenţă deşeurilor
monitorizarea şi raportarea generării de deşeuri
106
10.6 Monitorizarea mediului
10.6.1 Contribuţia la poluarea mediului ambiant

Este cerută monitorizarea de mediu în afara amplasamentului instalaţiei?
Nu. Prin Autorizaţia integrată de mediu nr. 109 revizuita in 26.07.2011 este cerută monitorizarea calităţii
aerului ambiental într-un punct amplasat în incintă, la limita perimetrului.
Monitorizarea calităţii aerului în afara amplasamentului nu este relevantă deoarece calitatea aerului în zonele
din exterior este afectată de surse industriale şi urbane.
Nu este posibilă identificarea contribuţiei instalaţiilor la poluare aerului prin monitorizare.
Parametru/factor Concluzii (dacă au fost

Studiu/metoda de monitorizare
de mediu formulate)
Sol superficial Raport de amplasament Valorile indicatorilor analizaţi nu
au depăşit valoarea concentraţiei
Indicatorii analizaţi şi metodele de analiză
maxime admise stabilite prin
utilizate sunt următoarele:
Ord.756/297
Cu – SR EN ISO 11885/2009;
Zn – SR EN ISO 11885/2009;
Sulfuri – LCK 653;
Sulfatii – STAS 7184/7-87;
Hidrocarburi totale de petrol – LMB-PS.31;
Carbon organic total - STAS 7184/21-82
10.6.2 Monitorizarea impactului

In incinta amplasamentului nu sunt executate foraje de monitorizare a calitatii apei subterane;
activitatea desfasurata si dotarile existente elimina posibilitatea poluarii apei subterane.
Referitor la factorul de mediu sol, s-a considerat necesara evaluarea calitatii solului pe
ampalsament. Pentru stabilirea nivelului de poluare a solului se preleveaza probe din doua puncte, in
fta sediului administrativ si in dreptul statie de epurare.
Parametru/factor
Studiu/metoda de monitorizare Concluzii (dacă au fost formulate)
de mediu
Apa uzata
Emisii in aer
Nu s-au inregistrat depasiri ale limitelor
Imisii in aer RAM 201, 2013, 2014 - Anexa C - RA maxime admise
Nivel de zgomot
Calitatea solului
Numărul documentului respectiv pentru informaţii Rapoarte anuale de mediu pentru anii
suplimentare privind monitorizarea şi raportarea calităţii apei 2012, 2013, 2014, anexa la Raport de
subterane amplasament.
107
10.7 Monitorizarea variabilelor de proces
Descrieţi monitorizarea variabilelor de proces

Următoarele sunt exemple de variabile de Descrieţi măsurile luate sau pe care intenţionaţi să le
proces care ar putea necesita monitorizare: aplicaţi
materiile prime trebuie monitorizate din punctul de Aprovizionarea cu materii prime şi materiale se
vedere al poluanţilor, atunci când aceştia sunt realizează pe baza certificatelor de calitate de însoţire a
probabili şi informaţia provenită de la furnizor este transportului, a fişelor de securitate a produsului.
necorespunzătoare;
oxigen, monoxid de carbon, presiunea sau Parametrii măsuraţi la cazanele centralei termice si la
temperatura în cuptor sau în emisiile de gaze; celulele de fierberesi afumare si celulel de afumare
eficienţa instalaţiei atunci când este Exista registru pentru indicatorii specifici din statia de
importantă pentru mediu; epurare ape uzate
consumul de energie în instalaţie şi la Măsurarea în timp real a consumului de energie electrică.
punctele individuale de utilizare în conformitate cu Măsurarea consumurilor de gaze naturale.
planul energetic (continuu şi înregistrat);
calitatea fiecărei clase de deşeuri generate. Da, este identificată şi înregistrată fiecare clasă de
deşeuri. În funcţie de tip, deşeurile sunt valorificate prin
terţi sau sunt eliminate final prin operatori autorizaţi.
Listaţi alte variabile de proces care pot fi -
importante pentru protecţia mediului.
10.8 Monitorizarea pe perioadele de funcţionare anormală
Descrieţi orice măsuri speciale propuse pe perioada de punere în funcţiune, oprire sau alte condiţii anormale.
Includeţi orice monitorizare specială a emisiilor în aer, apă sau a variabilelor de proces cerută pentru a minimiza
riscul asupra mediului.
Nu va fi necesară monitorizarea în perioade de funcţionare în stare de avarie a echipamentelor de depoluare

deoarece, în aceste situaţii este sistată activitatea de producţie.
108
Capitolul 11–Dezafectare
11. DEZAFECTARE
11.1 Măsuri de prevenire a poluării luate încă din faza de proiectare
Evitarea construcţiilor subterane, în vederea facilitării unei eventuale dezafectări în condiţii de

siguranţă pentru lucrători şi pentru mediu. Realizarea de suprafeţe impermeabile (betonate) pentru desfăşurarea
activităţilor (platforme, pardosele, cuve de retenţie, etc.).
Utilizarea, la construcţia clădirilor, de izolaţii impermeabile, demontabile, care nu generează emisii
semnificative de particule în cazul dezafectării.
Utilizarea, la construcţia clădirilor şi a instalaţiilor, de materiale de construcţie fără conţinut de
materiale periculoase (ca de exemplu, azbest).
11.2 Planul de închidere a instalaţiei
Documentaţia pentru solicitarea autorizaţiei integrate a instalaţiilor noi şi a celor existente trebuie să conţină un
Plan de închidere a instalaţiei.
Etapele principale ale planului de închidere a instalaţiei sunt:

Pregătirea activităţii de închidere;
Oprirea activităţii de producţie şi începerea activităţilor de dezafectare;
Realizarea activităţilor de dezafectare şi de demolare;
Reabilitarea mediului în amplasament.
Pregătirea activităţii de închidere prevede:
Inventarierea şi revizuirea stării tehnice a dotărilor;
Elaborarea proiectului de detaliu privind decontaminarea, dezafectarea şi demolarea facilităţilor, precum şi
reabilitarea mediului;
Elaborarea studiului privind: calitatea solului şi subsolului în vederea identificării eventualelor zone
contaminate, soluţii de decontaminare şi de remediere;
Elaborarea planului detaliat de închidere: proceduri pentru fiecare operaţie, ordinea executării, echipe de
lucru, responsabilităţi;
Elaborarea studiului de evaluare a risc şi a planului de management al riscului;
Pregătirea materialelor, dispozitivelor, echipamentelor de protecţie, mijloacelor de manevrare, etc.;
Identificarea necesităţilor privind implicarea unor terţe părţi pentru decontaminare, dezafectare, demolare,
selectarea conform sistemului de management calitate-mediu şi încheierea de contracte (cu clauze privind
protecţia mediului şi plata daunelor);
Identificarea cumpărătorilor pentru echipamente, rezervoare, componente, etc.;
Identificarea operatorilor autorizaţi pentru valorificarea sau eliminarea deşeurilor şi încheierea de contracte;
Identificarea furnizorilor pentru materiale de umplutură şi încheierea de contracte.
Principii privind închiderea instalaţiei:
Planificarea opririi producţiei corelat cu începerea activităţilor de închidere, în vederea minimizării
stocurilor de substanţe chimice şi de produse în momentul închiderii, respectiv, a costurilor;
Începerea activităţilor de dezafectare numai pe baza acordului de mediu emis de autoritatea competentă;
Stabilirea ordinii şi a procedurilor de desfăşurare a activităţilor cu luarea în considerare a evitării oricăror
daune asupra mediului sau a personalului;
Recuperarea tuturor substanţelor existente în echipamente sau instalaţii, decontaminarea şi curăţarea
acestora;
Managementul corespunzător al deşeurilor, inclusiv minimizarea cantităţilor de deşeuri.
Activităţi de dezafectare şi de demolare prevăzute:
Dezafectarea finală a halelor industriale, a depozitelor şi a altor construcţii conexe, prin demontarea
instalaţiei electrice (după debranşarea de la tabloul general de distribuţie) şi a celei de alimentare cu apă.
Dezafectarea conductelor din reţeaua de canalizare. Dezafectarea acestor conducte va consta în: spălarea
abundentă cu apă, apele de spălare fiind evacuate la staţia de epurare, debranşarea, săparea şanţurilor pentru
extragerea conductelor din subteran, extragerea şi dezmembrarea conductelor.
Dezafectarea staţiei de epurare. Aceasta va include următoarele operaţii principale: golirea bazinelor,
109
deconectarea staţiei de la reţeaua de alimentare cu energie electrică, colectarea nămolului, demontarea
staţiei, spălarea părţilor componente. Nămolul şi apele rezultate de la spălare se vor depozita controlat în
recipienţi. Eliminarea acestor deşeuri periculoase se va efectua printr-un operator autorizat.
Dezafectarea clădirii administrative prin îndepărtarea mobilierului, a tehnicii de calcul şi a altor dotări, prin
demontarea instalaţiilor sanitare, a instalaţiilor de aer condiţionat şi a instalaţiei electrice (după debranşarea
acesteia de la tabloul general de distribuţie), precum şi prin demontarea unor componente valorificabile
(uşi, ferestre, etc.). Aparatura şi echipamentele care nu vor fi recuperate ca ansambluri vor fi demontate, iar
componentele electrice şi electronice vor fi colectate şi depozitate separat, urmând a fi eliminate ca deşeuri
de echipamente electrice şi electronice printr-un operator autorizat. Agenţii frigorifici din componenţa
instalaţiilor de aer condiţionat şi din componenţa frigiderelor vor fi recuperaţi prin intermediul unui
operator specializat.
În activitatea de dezafectare, societatea va avea în vedere posibilitatea recuperării şi valorificării a cât mai
multor materiale, atât în scopul reducerii cheltuielilor, cât şi în scopul protecţiei mediului, prin diminuarea
cantităţilor de deşeuri care vor fi eliminate prin depozitare finală.
Demolarea construcţiilor şi structurilor industriale ce deservesc echipamentele, utilajele şi instalaţiile
industriale, precum şi a celor cu caracter administrativ şi social se va realiza cu mijloace mecanice acţionate
hidraulic sau pneumatic.
De asemenea, în cazul în care situaţia şi condiţiile de lucru vor permite, pentru demolarea structurilor din
beton armat şi de zidărie, este posibilă utilizarea explozibililor industriali, sub coordonarea şi sub controlul unui
operator specializat.
Deşeurile rezultate din demolare vor fi sortate în vederea separării deşeurilor metalice valorificabile de restul
deşeurilor de construcţie. Deşeurile metalice rezultate din demolare vor fi depozitate împreună cu deşeurile
metalice rezultate din dezmembrarea rezervoarelor şi a utilajelor/instalaţiilor care nu vor putea fi valorificate ca
ansambluri sau ca piese de schimb, pe o platformă amenajată. Deşeurile metalice vor fi, de asemenea, sortate pe
tipuri de metale, urmând fi valorificate printr-un operator autorizat.
După demolare, deşeurile de construcţie rezultate vor fi aduse, prin concasare sau prin utilizarea unui
spărgător hidraulic, la dimensiuni acceptabile pentru depozitarea ca deşeuri de construcţie, prin intermediul unui
operator autorizat.
Reabilitarea mediului în amplasament va include:
stabilirea eventualelor zone contaminate pe baza studiului privind calitatea solului şi subsolului din
amplasament;
aplicarea, dacă va fi cazul, a soluţiei de decontaminare şi/sau de remediere, selectată dintre cele propuse de
beneficiar şi avizată de autoritatea competentă pentru protecţia mediului;
acoperirea terenului din amplasament cu un strat de pământ de umplutură cu caracteristici asemănătoare
celui existent, peste care se va aşterne un strat de sol vegetal;
vegetarea terenului.
Furnizaţi un Plan de Amplasament cu indicarea poziţiei tuturor Raport de amplasament. indică poziţia
rezervoarelor, conductelor şi canalelor subterane sau a altor structurilor supraterane şi subterane.
structuri. Identificaţi toate cursurile de apă, canalele către cursurile
Raportul de amplasament conţine detalii
de apă sau acvifere. Identificaţi permeabilitatea structurilor
privind structurile menţionate.
subterane. Dacă toate aceste informaţii sunt prezentate în Planul de
Amplasament anexat Raportului de Amplasament, faceţi o referire
la acesta.
11.3 Structuri subterane
Pentru fiecare structură subterană identificată în planul de mai sus se prezintă pe scurt detalii privind modul în
care poate fi golită şi curăţată/decontaminată şi orice alte acţiuni care ar putea fi necesare pentru scoaterea lor
din funcţiune în condiţii de siguranţă atunci când va fi nevoie. Identificaţi orice aspecte nerezolvate.
110
Măsuri pentru scoaterea din
Structuri subterane Conţinut
funcţiune în condiţii de siguranţă
Reţele de alimentare cu apă în scopuri Apă de alimentare Nu sunt necesare.
igienico-sanitare şi tehnologice
Reţele de canalizare ape uzate Ape uzate fecaloid – Nu sunt necesare
menajere şi ape pluviale menajere şi ape pluviale
Rezervor de apa Apa potabila Nu sunt necesare
Separator de grasimi Grasimi, apauzata, namol Eliminare prin Vidanjare
Bazine statie de epurare Apa uzata Eliminare prin Vidanjare
Separator de produse petrolire Produse petroliere, apa uzata Eliminare prin Vidanjare
11.4 Structuri supraterane
Pentru fiecare structură supraterană identificaţi materialele periculoase (de ex. Izolaţiile de azbest) pentru care ar
putea fi necesară o atenţie sporită la demontare şi/sau eliminare.
Clădire sau altă structură Materiale periculoase Alte pericole potenţiale
Hale de productie Nu este cazul. -
11.5 Lagune (iazuri de decantare, iazuri biologice)
Nu este cazul.
11.6 Depozite de deşeuri
Depozite de deşeuri
Identificaţi metoda ce asigură că orice depozit de deşeuri de pe amplasament poate
-
îndeplini condiţiile echivalente de încetare a funcţionării;
Există studiu de expertizare sau autorizaţie de funcţionare în siguranţă? Nu este cazul.
Sunt implementate măsuri de evacuare a apelor pluviale de pe suprafaţa depozitelor? Nu este cazul.
11.7 Zone din care se prelevează probe
Pe baza informaţiilor cuprinse în Raportul de amplasament şi a operaţiilor propuse pentru prevenirea şi controlul
integrat al poluării, identificaţi zonele care ar putea fi considerate în această etapă ca fiind cele mai importante
pentru realizarea analizelor de sol şi de apă subterană la momentul dezafectării..
Zone/locaţii în care se prelevează probe de sol/apă subterană Motivaţie
Probe de sol superficial – două puncte amplasate pe spaţiul verde in Elaborarea Raportului de
fata sediului administrativ si in dreptul statiei de epurare amplasament.
Deoarece instalaţia nu poluează solul de adâncime sau apele subterane, se apreciază că nu este cazul unor
măsurători focalizate pe zona în care funcţionează instalaţia.
Este necesară realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza dezafectarea cu
minimum de risc pentru mediu? Dacă da, faceţi o listă a acestora şi indicaţi termenele la care vor fi
realizate.
Nu este cazul
Identificaţi oricare alte probleme pertinente care trebuie rezolvate în eventualitatea dezafectării.
111
Capitolul 12–Aspecte legate de amplasamentul pe care se afla instalatia
12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLĂ INSTALAŢIA
Sunteţi singurul deţinător de autorizaţie integrată

de mediu pe amplasament? Da
Dacă da, treceţi la Capitolul 13
12.1 Sinergii
Nu este cazul.
12.2 Selectarea amplasamentului
Justificaţi selectarea amplasamentului propus (pentru instalaţii noi).
Nu este cazul.
112
Capitolul 13–Limite de emisie
13. LIMITELE DE EMISIE
Inventarul emisiilor şi compararea cu valorile limită de emisie stabilite/admise.

13.1 Emisii în aer asociate cu utilizarea BAT
Debitele masice ale poluanţilor atmosferici emişi de sursele dirijate (punctuale) şi de sursele nedirijate
(emisii fugitive) aferente S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. sunt prezentate în tabelele de
mai jos.
Emisii de la surse dirijate
A. Celule de fierbere si afumare si celule de afumare- 41 buc cu 44 cosuri de dispersie

Limita la Valori limita
emisie= conform
Debit Concentraţia Prag de
Denumirea Prag de BAT
Poluant masic în emisie alertă
sursei 3 intervenţie [mg/Nm3]
[kg/h] [mg/m ] [mg/m3]
[mg/m3]
pulberi ≥ 0,5 38,22 35 50 20

Evacuare
celule de SOx ≥ 5000 381 350 500 -
fierbere- NOx ≥ 5000 30 350 500 -
afumare fenol ≥ 0,1 13,68 14 20 -
pentru control formaldehida ≥0,1 19,55 14 20 -
emisii Acroleina ≥0,1 5,42 20 20
TOC - - - - 50
A. Centrala termică- 8 cazane cucombustibil gazos

Concentraţia în emisie Prag de alertă Limita la emisie = prag de intervenţie
Poluant
[mg/Nm3] [mg/Nm3] [mg/Nm3]
pulberi 1,41 3,5 5
NOx 134 245 350
SO2 20 24,5 35
CO 16 70 100
Prag alertă = 70 % din valoarea pragului de intervenţie (conform OM nr. 756/1997)

Prag intervenţie = valoarea limită la emisie prevăzută de OM nr. 462/1993 (conform OM nr. 756/1997)
Limite BAT = valori – ghid care pot fi atinse prin utilizarea unor tehnici specifice
Notă: Unităţile de măsură pentru valorile limită la emisie prevăzute de legislaţia naţională (OM nr. 462/1993)
sunt exprimate în mg/m3 pentru sursele industriale şi în mg/Nm3 pentru centrala termică.
Concentratiile in emisii sunt valorile maxime inregistrate in monitorizarea ultimilor 3 ni.
Emisii de la surse nedirijate – surse mobile
Sursa/ Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP
NOx CH4 COV CO N2 O SO2 Part.
poluant [10 ]-3 -3
[10 ] -3
[10 ] -3
[10 ] -3
[10 ] -3
[10 ] [10-3]
Vehicule 50,511 4,872 14,731 98,575 2,436 4,123 2,658 0,012 1,995 0,059 0,082 0,012 1,174 0,000
113
Comentarii
concentraţiile de poluanţi în emisiile de la sursele dirijate (44 celule cu 44 cosuri) surse asociate
activităţilor de producţie şi 9 surse asociate activităţilor conexe, respectiv, centrala termică) se conformează cu
valorile limită prevăzute de legislaţia naţională (OM nr. 462/1993, OM nr. 756/1997);
concentraţiile de poluanţi în emisia de la sursele asociate activităţilor de producţie se conformează, de
asemenea, cu valorile de concentraţii la emisie care pot fi obţinute prin aplicarea celor mai bune tehnici
disponibile (BAT);
activităţile de producţie nu generează emisii fugitive de poluanţi;
emisiile fugitive asociate instalaţiei sunt reprezentate de emisiile deosebit de reduse generate de traficul
intern.
13.2 Evacuări în reţeaua de canalizare proprie
Emisii în apă asociate utilizării BAT
In cadrul platformei S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. se evacuează ape uzate cu incarcatura
specific menajera.
13.3 Emisii în reţeaua de canalizare orăşenească sau cursuri de apă de suprafaţă (după preepurarea
proprie)
Din activităţile desfăşurate pe platforma S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. rezultă
următoarele tipuri de ape uzate:
ape uzate menajere si industriale, care se evacuează după o prealabilă epurare mecano - biologică în pârâul
Provita;
ape pluviale care se evacuează în reţeaua internă de ape pluviale, de unde se deversează în pârâul Provita
dupa o peurare prealabila in separator de produse petroliere.
În Cap. 6 din cadrul Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 205/28.12.2010 a fost stabilită secţiunea de
control a calităţii apelor uzate menajere epurate, frecvenţa de prelevare a probelor, precum şi indicatorii de
calitate ai apelor deversate de societate în pârâul Provita.
În ceea ce priveşte indicatorii de calitate recomandaţi pentru monitorizare de A.N. „Apele Române” – Direcţia
Apelor Buzău – Ialomiţa, S.G.A. Prahova a impus pentru apele uzate menajere epurate valori limită admise în
Normativul NTPA-001 din HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în
mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005.
Conform Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 205/28.12.2010, societatea monitorizează indicatorii relevanţi
pentru tipul de activitate desfăşurată pe acest amplasament: pH, materii în suspensie, CCO-Cr, CBO5,
substanţe extractibile în eter de petrol, detergenţi sintetici, azot aminiacal, azotati, azotiti, azotati, fosfor total,
sulfaţi, cloruri, reziduu filtrat la 105oC, şi bacterii coliforme totale.
Poluanţii specifici apelor uzate menajere evacuate din amplasamentul S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM
IMPEX S.R.L. şi valorile limită asociate se prezintă în tabelul de mai jos.
Substanţa Puncte de emisie Limita de emisie Nivel de emisie
cf. NTPA-001 stabilit conform
BAT
mg/dm3
mg/dm3
pH Pârâul Provita 6,5 – 8,5 6–9
Materii în suspensie Pârâul Provita 60 <50
CCO-Cr Pârâul Provita 125 < 125
114
CBO5 Pârâul Provita 25 < 50
Substanţe extractibile în eter de Pârâul Provita
20 <10
petrol
Detergenţi sintetici anion activi Pârâul Provita
0,5 -
biodegradabili
Azot amoniacal Pârâul Provita 2 -
Azot total Pârâul Provita 10 < 10
Azotati Pârâul Provita 25 -
Aztiti Pârâul Provita 1 -
Fosfor total Pârâul Provita 1 <5
Sulfaţi Pârâul Provita 600 -
Cloruri Pârâul Provita 500 -
o
Reziduu filtrat la 105 C Pârâul Provita 2.000 -
Bacterii coliforme totale Pârâul Provita 1000000 nr/cmc 400 nr/100 ml
Justificaţi abaterile de la oricare din valorile limită de emisie de mai sus.
Nu este cazul.
* Observaţie: Tabelul se va completa cu gama indicatorilor cuprinşi în HG nr. 352/2002 (NTPA-002 pentru
evacuările în reţeaua de canalizare orăşenească şi NTPA-001 pentru evacuările în cursurile de apă de suprafaţă)
completată şi modificată prin HG 352/2005, şi în HG nr. 351/2005, în funcţie de indicatorii prezenţi în apa uzată
industrială provenită din instalaţie.
115
Capitolul 14 – Impact
14. IMPACT
14.1.Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului
Evaluarea impactului asupra mediului a emisiilor rezultate din activităţile S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L. a fost efectuată pe baza rezultatelor
monitorizarilor pe ultimii 3 ani. Localizarea receptorilor, a surselor de emisii şi a punctelor de monitorizare
14.1.1 Identificarea receptorilor importanţi şi sensibili

Lista evacuărilor din instalaţie care pot Localizarea informaţiei de suport privind impactul
Harta de referinţă Tip de receptor care poate fi avea un efect asupra receptorului şi evacuărilor (de ex. rezultatele evaluării BAT, rezultatele
pentru receptor afectat de emisiile din instalaţie parcursul lor. (Aceasta poate include atât modelării detaliate, contribuţia altor surse – anexate
efectele negative, cât şi pe cele pozitive) acestei solicitări)
Harta Localitatii Zonele rezidenţiale (populaţie) Emisii de poluanţi atmosferici: PM10, NO2, Rezultatele evaluarii BAT din prezenta solicitare si din
Filipestii de Padure, din vecinătatea obiectivului: 500 NOx, SO2, CO, Formaldehidă, Fenol, buletinele de analiza rezumate in Rapoartele anuale de
zona de sud-est m V şi NV faţă de limita Acroleina mediu (aneca C la RA) releva faptul ca nu exista poluare
obiectivului provocata de societate pe amplasament si in afara acestuia
14.2 Identificarea efectelor evacuărilor din instalaţie asupra mediului
14.2.1 Rezumatul evaluării impactului evacuărilor

Rezumatul evaluării impactului
Listaţi evacuările semnificative de substanţe Descrierea motivelor pentru elaborarea unei Confirmaţi că evacuările semnificative nu au drept rezultat o depăşire
şi factorul de mediu în care sunt evacuate, de modelări detaliate, dacă aceasta a fost realizată, a SCM prin listarea Concentraţiei Preconizate în Mediu (CPM) ca
ex. cele în care contribuţia procesului (CP) şi localizarea rezultatelor (anexate solicitării) procent din SCM pentru fiecare substanţă (inclusiv efectele pe termen
este mai mare de 1% din SCM* lung şi pe termen scurt, după caz)*
Aer ambiental: Pulberi in suspensie, NO2, A fost efectuată monitorizarea imisiilor la limita La limita amplasamentului, concentraţiile de poluanţi în aerul
NOx, SO2, CO, Formaldehidă, Fenol, amplasamentului, spre zonele locuite, cf.AIM nr. ambiental reprezintă următoarele procente (în funcţie de intervalul de
acroleina PH- 109revizuita in 26.07.2011. Rezultatele sunt mediere) din CMA cf. STAS 12574/87:
prezentate in rapoarte de analiza centralizate in
CO : 19.5 % , SO2: 35,6 % , NO2: 64 % Fenol: 17- 25%
Rapoartele anuale de mediu la R.A, comparativ
cu STAS 12574/87 „Calitatea aerului in zone Formaldehidă: <100 % , Acroleina: 56 - 66% ,Pulberi in suspensie
protejate”. :19- 70 %
* SCM se referă la orice Standard de Calitate a Mediului aplicabil
116
Capitolul 14 – Impact
14.3 Managementul deşeurilor
Referitor la activităţile care implică eliminarea sau valorificarea deşeurilor, luaţi în considerare obiectivele
relevante în tabelul următor şi identificaţi orice măsuri suplimentare care trebuie luate în afară de cele pe care v-
aţi angajat deja să le realizaţi, în scopul aplicării BAT, în această Solicitare de obţinere a autorizaţiei integrate de
mediu.
Obiectiv relevant Măsuri suplimentare care trebuie luate
a) asigurarea că deşeul este recuperat sau
eliminat fără periclitarea sănătăţii umane şi fără
utilizarea de procese sau metode care ar putea afecta
mediul şi mai ales fără:
risc pentru apă, aer, sol, plante sau animale; sau Nu este cazul.
cauzarea disconfortului prin zgomot şi mirosuri; sau Nu este cazul.
afectarea negativă a peisajului sau a locurilor de interes Nu este cazul.
special;
Referitor la obiectivul relevant

b) implementare, cât mai concret cu putinţă, a unui plan făcut conform prevederilor din Planul Local de Acţiune
pentru protecţia mediului completaţi tabelul următor:
Identificaţi orice planuri de dezvoltare realizate de Faceţi observaţii asupra gradului în care propunerile
autoritatea locală de planificare, inclusiv planul local corespund cu conţinutul unui astfel de plan
pentru deşeuri
Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului -
Prahova
14.4 Habitate speciale
Răspuns (Da/Nu / identificaţi / confirmaţi

Cerinţa
includerea, dacă este cazul)
Aţi identificat Situri de Interes Comunitar (Natura 2000), arii În zona amplasamentului societăţii nu sunt
naturale protejate, zone speciale de conservare, care pot fi suprafeţe împădurite, habitate ale speciilor de
afectate de operaţiile la care s-a făcut referire în Solicitare sau în plante şi animale incluse în Cartea Roşie, rute
evaluarea dumneavoastră de impact de mai sus? de migrare a păsărilor şi animalelor şi zone
specifice speciilor de fungi/ciuperci.
Aţi furnizat anterior informaţii legate de Directiva Habitate, Nu.
pentru, SEVESO sau în alt scop?
Există obiective de conservare pentru oricare din zonele Nu.
identificate? (D/N, vă rugăm enumeraţi)
Realizând evaluarea BAT pentru emisii, sunt emisiile rezultate Nu.
din activităţile dumneavoastră apropiate de sau depăşesc nivelul
identificat ca posibil să aibă un impact semnificativ asupra
Zonelor Europene? Nu uitaţi să luaţi în considerare nivelul de
fond şi emisiile existente provenite din alte zone sau proiecte.
117
Capitolul 15 – Planul de Acţiune
15. PLANUL DE ACŢIUNI
Vă rugăm să rezumaţi mai jos toate datele pe care le-aţi propus în secţiunile anterioare ale solicitării. Măsurile
incluse în Planul de acţiuni şi Programul de modernizare trebuie grupate pe secţiuni pentru fiecare factor de
mediu afectat, măsuri de reducere a poluării, măsuri de remediere a poluării istorice, pe baza obiectivului
principal al măsurii respective.
Data propusă pentru Sursa de finanţare
Măsura Costuri
implementare Notă
- - -
- - -
Notă:
0= sursa va trebui identificată
1 = finanţare proprie
2 = credit bancar
3 = instituţie financiară internaţională
4 = finanţare nerambursabilă
Programul pentru conformare trebuie să includă obligatoriu şi prevederile Programului de etapizare, anexă la
Autorizaţia de Gospodărire a Apelor.
În acest moment, aţi realizat toate etapele completării solicitării dumneavoastră. Vă rugăm să vă
întoarceţi la pagina de început pentru a verifica dacă aţi inclus toate elementele necesare.
118

Fabricarea Si Comercializarea Preparatelor Din Carne

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fabricarea Si Comercializarea Preparatelor Din Carne

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L.

AUTORIZATIEI INTEGRATE DE MEDIU

1. REZUMAT NETEHNIC ........................................................................................................................................ 7

14. IMPACT ............................................................................................................................................................... 116

Date de identificare a titularului de activitate/operatorului instalaţiei care solicită autorizarea activităţii

Fabricarea și comercializarea preparatelor din carne

Denumirea Solicitantului, adresa, numărul de înregistrare la Registrul Comerţului

Alte activităţi cu impact semnificativ desfăşurate pe amplasament

Numele: Dumitru Timis

Unde se regăseşte în Verificare

Descrierea instalaţiei şi activităţilor desfăşurate Formularul de solicitare,

Măsurile planificate pentru monitorizarea emisiilor în mediu Formularul de solicitare,

LISTA DE VERIFICARE A COMPONENŢEI DOCUMENTAŢIEI DE SOLICITARE

19 Planuri de amplasament (combinaţi şi Raport de amplasament

- ambalare si etichetarea preparatelor din carne in vid;

Selectarea amplasamentului analizat, aparţinând societăţii RECUNOSTINȚA PRODCOM IMPEX S.R.L.

salamuri si carnati fierte –afumate.

Celule de afumare si fierbere

6. MINIMIZAREA ŞI RECUPERAREA DEŞEURILOR

Furnizarea energieie electrice la consumatori se realizeaza cu urmatoarele transformatoare.

8. ACCIDENTELE ŞI CONSECINŢELE ACESTORA

- se vor deconecta si izola toate legaturile tehnologice;

15. PLANUL DE ACŢIUNI

2.1 Sistemul de management

4 Performanţa/acurateţea de Da Conform Plan anual cu Departament Tehnic

• alocarea de resurse; Da Plan de investitii Presedintele

Evidenţele privind instruirile Serviciu Resurse Certificate Sef Serviciu

3.1 Selectarea materiilor prime

Detergenti - 85.4 t/an In canalizare 100 % - Nu este cazul. A (ii) B,D

Ambalaje - 700 t/an - Nu este cazul.

3.2.1 Cerinţe generale BAT

3.4 Utilizarea apei

3.4.2 Compararea cu limitele existente

3.4.3 Cerinţele BAT pentru utilizarea apei

Reţeaua de canalizare interioară a obiectivului analizat cuprinde:

3.4.3.2 Recircularea apei

3.4.3.4 Apa utilizată la spălare

Nu se aplica in industria alimentara

• evaluarea scopului reutilizării apei de spălare;

Nu se aplica in industria alimentara .

• controale stricte ale tuturor furtunelor şi echipamentelor de spălare.

Există alte tehnici adecvate pentru instalaţie?

4.1 Inventarul proceselor

Capacitate de producţie proiectată:

4.2.1.Descrierea proceselor tehnologice

Bazinul de omogenizare – statia de pompare

4.2.3.Echipamente de producţie şi utilaje/dotări conexe

16buc CUTIT CIRCULAR FREUND MAGAZIE CONSERVARE

Depozite materii prime, produse finite si materiale

4.2.3. Mijloace de transport

4.2.4. Fluxul tehnologic al activităţilor de productie

4.4. Inventarul ieşirilor (deşeurilor)

Deseuri din plastic PVC - 15 01 02 HG Nepericulos 20 t/an

Alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere Periculos

Întreţinerea Deseu metalic - 16 01 17 Nepericulos 10 t/an

Ambalaje contaminate - 15 01 10* Periculos 1,4

4.5. Diagramele elementelor principale ale instalaţiei

Care este timpul de

4.7. Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare

Proiecte curente în derulare Rezumatul planului studiului

4.8.Cerinţe caracteristice BAT

4.8.1. Implementarea unui sistem eficient de management al mediului

4.8.2. Minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un plan de prevenire şi