CUPRINS

Introducere.2 1. Prezentarea general a S.C. Privileg Catering.4 1.1 Scurt istoric....4 1.2 Obiectul de activitate.4 1.3 Dotri..6 1.4 Personal.10 2. Oferta S.C. Privileg Catering.........................................................11 2.1 Clieni.........................................................................................11 2.2 Concurena..................................................................................12 2.3 Furni ori......................................................................................12 2.4 !eniu...........................................................................................13 2." #$a%inea &ir$ei 'e 'ia..............................................................1" 2.6 (nali a S)O*............................................................................16 3. naliza activit!ii econo"ice.............................................................1# 3.1 (nali a activelor societii co$erciale..........................................1+ 3.2 #ndicatori din contul de 'ro&it ,i 'ierderi.......................................14. Calitatea $rodu%elor& $rinci$al o'iectiv (n %erviciile de catering....24 4.1 Proteinele.........................................................................................24 4.2 .lucide.............................................................................................26 4.3 /i'ide...............................................................................................2+ 4.4 0ita$inele ,i $ineralele..................................................................21 4." Fibrele..24.6 Fluidele eseniale.24.+ Conce'tul %eneral de calitate ,i control a calitii30 Concluzii3) *i'liografie3#

IN+RO,UC-R-

2ste un adevr cunoscut de o$ 3nc din cele $ai vec4i ti$'uri c &r 4ran cores'un toare el nu ar 'utea tri ,i $unci. 5tiinele $edicale au stabilit6 'e ba a unor 3ndelun%ate desco'eriri ,i a nu$eroase cercetri ,i e7'eriene6 c o$ul are nevoie 3n 4rana ilnic de o anu$it varietate. 8n 're ent se acord din ce 3n ce $ai $ult ,i o $ai $are i$'ortan nutriiei 3n 'ro&ila7ia ,i 'atolo%ia u$an. Co$'le7itatea relaiei dintre o$ ,i ali$ent se evidenia 'rin $ulti'lele ci 'rin care nutriia a&ectea &iina u$an9 $etabolis$ul6 4o$eosta ia6 ec4ilibrul ener%etic ,i ter$ic6 cre,terea ,i de voltatea celular6 etc. (li$entele &urni ea or%anis$ului substanele nutritive de care acesta are nevoie 'entru asi%urarea ener%iei indis'ensabile 'roceselor vitale6 'entru a sinteti a substanele 'ro'rii ,i 'entru re'ararea u urii6 'recu$ ,i 'entru &or$area substanelor active care &avori ea des&,urarea nor$al a 'roceselor $etabolice. :ecesitile nutritive varia $ult de la o 'ersoan la alta de'in ;nd de v;rst6 se76 $asa cor'oral6 &elul ,i intensitatea activitii de'use ,i de condiiile $ediului a$bient 3n care se des&,oar activitatea. :evoile de ener%ie sunt cele $ai strin%ente6 cele 'e care or%anis$ul le caut s le aco'ere 3n 'ri$ul r;nd. Dac necesarul ener%etic nu este aco'erit 'rin ener%ie c4i$ic 'otenial a substanelor nutritive in%erate odat cu ali$entele6 or%anis$ul 3,i 'rocur ener%ia necesar 'rin arderea esuturilor 'ro'rii. Considerate6 din 'unct de vedere econo$ic ,i social6 dre't un stadiu avansat de 're%tire a 4ranei 'entru 'o'ulaie6 ali$entaia 'ublic este in&luenat 3n evoluia sa6 de nivelul de de voltare econo$ic6 de condiiile de via ,i $unc ale oa$enilor6 de structur de$o%ra&ic6 'ro&ilul ocu'aional ,i $entalitatea locuitorilor6 dar 3n $od deosebit6 o contribuie i$'ortant la de voltarea sa 3n dina$ica ,i structura revine &eno$enului turistic6 a$'lorii6 rit$urilor ,i orientrilor acestuia. Privit 'rin 'ris$a calitii sale de co$'onent a industriei turistice6 &c;nd 'arte din cate%oria serviciilor de ba 6 ali$entaia 'ublic deter$in ne$i<locit calitatea 'restaiei 2

turistice de ansa$blu6 in&luenea coninutul ,i atractivitatea o&ertei turistice cu $ulti'le i$'lictii asu'ra di$ensiunilor ,i orientrii &lu7urilor turistice. Site$ul de caterin% re're int serviciile de asi%urare a $;ncrurilor ,i buturilor 'entru anu$ite oca ii sau cate%orii de consu$atori de ctre unitile s'eciali ate. Serviciile de caterin% intr 3n cate%oria serviciilor $oderne 'entru 'o'ulaie6 &iind servicii de 'ia. Din 'unct de vedere al coninutului activitii6 serviciile de caterin% au caracter industrial6 iar du' caracteristicile bene&iciarului ele 'ot &i at;t 'ersonale c;t ,i colective 'ersonali ate.

C PI+O.U. I Prezentarea generala a S.C. Privileg Catering 1.1 Scurt istoric

/a 1".04.1--4 s=a 3n&iinat P>#0#/2. C(*2>#:. cu un ca'ital social inte%ral 'rivat de 2 000 000 lei. #niial un $ic restaurant din Sibiu situat 3n a'ro'ierea ?otelului >a$ada6 3n str. 2$il Cioran6 nr. 16 conducerea dore,te o de voltare 3n&iin;nd o nou latur ,i anu$e aceea de caterin%. Datorit li'sei de ti$' a oa$enilor6 aceast idee 3nce'e s 'rind un contur o&erindu=le 'osibilitatea de a $ai desc4ide 3nc o locaie 3n @ucure,ti. (st&el6 3n anul 20006 se desc4ide 'e @d. @iruinei6 nr. "4 o locaie s'eciali at 3n caterin%6 o&erind un $eniu cu $;ncruri ,i buturi deosebite. (&acerea 3nre%istrea un $are succes 3nc din 'ri$ul an datorit sit=ului &oarte bine reali at ,i a serviciilor de bun calitate.

1.2 Obiect de activitate

Du' >evoluie6 conce'tul de Acaterin%B a 'rins rdcini ,i 3n >o$;nia. De,i la 'ri$a vedere 'are doar un si$'lu Atrans'ort de $;ncareB6 activitatea de caterin% co$bin $ai $ulte servicii. Dintre acestea6 cel $ai co$'le7 &iind or%ani area de eveni$ente. CateringC 'rovine de la DcateE care este un substantiv cu sensul de cu$'rtur6 a'rovi ionare. 0erbul Dto cateE a 3$brca. Substantivul DcatererEC 'ersoan care asi%ur 'rovi ii 'entru o %os'odrie6 club sau &urni ea ali$ente necesare unei srbatori. 8nainte de a da o de&iniie c;t $ai e7act 'entru caterin% este bine de ,tiut c ne a&l$ 3ntr=un stadiu avansat al evoluiei 3n care consu$atorul de ali$ente se deta,ea tot $ai $ult de 'roductorul industrial. (cest decala< este datorat9 /i'sei de ti$' a consu$atorului6 Cre,terea interesului individului 'entru e&iciena ,i e&icacitate6 #$'licrii &e$eii 3n activitiile social=econo$ice. 4

Din acest $otiv6 3n do$eniul ali$entar a a'rut necesitatea de voltrii unei noi industrii care s obin 'roduse su'erior 'relucrate ,i care s vin 3n 3nt;$'inarea consu$atorului $odern ,i a unitilor care e&ectuea servicii ali$entare 'entru a=i satis&ace acestuia cele $ai e7i%ente 'retenii. Produsele ali$entare de ti' Dcaterin%E se$i ,i %ata 're'arate sunt obinute 'rin a'licarea unor siste$e de &abricaie adecvate6 conce'ute s &acilite e ,i s si$'li&ice 'strarea6 distribuiia6 co$erciali area ,i servirea. (ceste siste$e 'oart denu$irea de siste$e caterin%. .a$a sorti$entelor trebuie s &ie c;t $ai variat 3n ca ul 3n care 'iaa de des&acere este &oarte e7tins. 8n $od obli%atoriu reali area 're'aratelor culinare la scar industrial6 trans'ortul acestora la distan ,i a'rovi ionarea consu$atorilor individuali sau colectiv se reali ea 3n str;ns corelaie cu 'rocesul de con%elare. !eniurile de ti' caterin% reali ate 'rin inter$ediul unui siste$ de ti' caterin% 're int nu nu$ai avanta<ul di$ensitii dar ,i al asi%urrii coninutului nutriional adecvat iar 'reul la care se reali ea acestea este $ult $ai sca ut dec;t 3n te4nolo%ia culinar clasic. 8n ca ul 3n care caterin%ul este 'rivit ca o a&acere6 aceasta const 3n &urni area $;ncrii unui client a&lat 3n interiorul unitaii de 're'arare a $eniului de ti' caterin% sau 3n e7teriorul acestuia. 8n ca ul 3n care distribuia se reali ea 'rintr=un canal scurt s'une$ c ave$ de=a &ace cu un caterin% interior. (tunci c;nd distribuia se reali ea 'rintr=un canal lun% se vorbe,te des're un caterin% e7terior. Caterin%ul e7terior 3nsea$n Da servi $;ncareaE 3ntr=un loc de'arte de locul 'roducerii ei de &urni or. Fnii &urni ori e7terni 're'ar co$'let $;ncarea ,i a'oi o livrea la locul eveni$entului6 ali &urni ori e7terni 're&er 're'ararea $;ncrii la locul 'etrecerii ,i servirea acesteia 'rin inter$ediul unui 'ersonal uni&or$. Privile% Caterin% &ace caterin% de e7terior av;nd ec4i'a$entele necesare. (cest ti' de caterin% se $ai nu$este si G caterin% la do$iciliuB. 2ste cunoscut ca ti'ul de caterin% cel $ai 'rovocator6 or%ani area eveni$entelor in di&erite locuri &iind o activitate $ai interesanta decat o actiune de caterin% reali ata in locatii &i7e. Fir$a de caterin% trebuie sa asi%ure $ancarea si bautura6 'ersonalul care sa 're'are sis a serveasca6 'recu$ si

"

curatarea locului unde se des&asoara actiunea si trans'ortul 'ersonalului si ec4i'a$entelor la sediu. Or%ani area actiunilor e7terioare 'orneste de la 'ri$irea unei solicitari din 'artea clientului ce cu'rinde data si ora6 locatia6 nu$arul de 'artici'anti6 'recu$ si bu%etul de care dis'une 'entru eveni$entul res'ective. Odata ales si $eniul6 se vi itea a locatia 'entru a reali e un necesar de ec4i'a$ente si un 'lan initial de a$'lasare.

1.3 Dotari
Su'ra&aa total a s'aiului este de 140 de $'. av;nd un nu$r de 6 3nc'eri. 8n ona de rece'ie se a&l a$'lasat un c;ntar &olosit 'entru veri&icarea cantitaii de $ar& 'ri$it. S'aiul de de'o itare al $ateriei 'ri$e este re're entat 'rin 3 l i &ri%ori&ice la te$'eratura de =11C c;t ,i s'aii &ri%ori&ice la te$'eratura de re&ri%erare. De ase$enea unitatea dis'une ,i de s'aiu 'entru de'o itarea 'roduselor de ori%ine non=ani$al Hve%etale6 condi$ente etc.I. S'aiul de 'roducie este dotat cores'un tor6 a$'lasarea utila<elor &iind re're entate 3n sc4ia te4nolo%ic a obiectivului. S'aiul de a$balare conine9 3 $ese ino7 'entru a$balare6 c;ntar6 ra&turi 'entru $aterialele de a$balat6 etic4ete 'ersonali ate c;t ,i un a'arat de ventilaie arti&icial. Fnitatea 'er$ite 3ntreinerea6 i%ieni area ,i de in&ecia adecvat6 'entru a se evita ori a reduce la $ini$u$ 'osibilitaile de conta$inare 'e calea aerului ,i asi%ura s'aiu de lucru adecvat care 'er$ite e&ectuarea i%ienic a tuturor o'eraiunilor. (ceasta a luat $suri 3n vederea 'revenirii acu$ularii de $urdrie6 contactului cu $ateriale to7ice6 cderii de 'articule 3n ali$ente ,i &or$rii de condens sau de $uce%aiuri 'e su'ra&ee. De ase$enea 'er$ite a'licarea bunelor 'ractici de i%ien 'entru ali$ente6 inclusiv 'rotecia 3$'otriva conta$inrii ,i 3n s'ecial6 controlul duntorilor. O&er condiii adecvate de $ani'ulare ,i de'o itare a ali$entelor la o te$'eratur controlat6 dis'une de ca'aciti su&iciente 'entru $eninerea 'roduselor ali$entare la te$'eraturi cores'un toare ,i 'er$ite ca aceste te$'eraturi s &ie $onitori ate ,i 3nre%istrate. *oaleta este conectat la un siste$ e&icient de canali are ,i nu co$unic direct cu s'aiile 3n care sunt $ani'ulate ali$ente.

(si%ur lavoare 'entru curarea $;inilor6 'rev ute cu a' curent cald ,i rece6 cu $ateriale 'entru s'larea $;inilor ,i 'entru uscarea i%ienic. Se asi%ur $i<loace 'otrivite ,i su&iciente de ventilaie natural sau $ecanic. Siste$ele de ventilaie sunt construite ast&el 3nc;t s 'er$it ca &iltrele ,i alte co$'onente ce necesit curare sau 3nlocuire s &ie u,or accesibile. Sunt asi%urate vestiare cores'un toare 'entru 'ersonal. (%enii de curare ,i substane de in&ectante nu sunt de'o itate 3n one unde se $ani'ulea ali$ente. Fnitatea 'er$ite a'licarea bunelor 'ractici de i%ien a ali$entelor6 inclu ;nd 'rotecia 3$'otriva conta$inrii 3ntre ,i 3n ti$'ul o'eraiunilor. Su'ra&eele 'avi$entului sunt 3ntreinute bine ,i este u,or de curat iar du' ca 6 de de in&ectat. ( &ost utili at un $aterial i$'er$eabil6 nonabsorbant6 lavabil ,i neto7ic. Pavi$entul 'er$ite drena<ul adecvat al su'ra&eelor. Su'ra&eele 'ereilor sunt u,or de $eninut ,i du' ca u,or de de in&ectat. (u &ost utili ate $ateriale i$'er$eabile6 nonabsorbante 'recu$ ,i o su'ra&a neted ';n la o 3nli$e adecvat e&ecturii di&eritelor o'eraiuni. Pla&oanele sunt construite ,i &inisate ast&el 3nc;t se 'revine acu$ularea de $urdrie ,i se eli$in 'roducerea condensului6 cre,terea de $uce%aiuri ,i 3$'r,tierea de 'articule. Feresterele ,i alte desc4i turi sunt alt&el construite 'entru a 'reveni acu$ularea de $urdrie. Cele ce 'ot &i desc4ise ctre $ediul e7terior sunt ec4i'ate cu 'lase 3$'otriva insectelor6 ce 'ot &i u,or de$ontate 'entru curaare. F,ile sunt u,or de curat6 iar atunci c;nd este necesar6 de de in&ectat6 su'ra&aa &iind neted ,i nonabsorbant. Sunt dis'onibile &aciliti cores'un toare 'entru $eninerea i%ienei cores'un toare 'ersonalului Hinclu ;nd &acilitai 'entru s'larea ,i uscarea i%ienic a $;inilor6 s'aii sanitare i%ienice ,i vestiareI. Su'ra&eele 3n contact cu ali$entele sunt 3n bun stare de 3ntreinere ,i sunt u,or de curat6 iar atunci c;nd este necesar6 de de in&ectat. Pentru aceasta s=au utili at $ateriale netede6 lavabile6 re istente la coro iune ,i neto7ice. Sunt elaborate instruciuni adecvate 'entru curarea ,i du' ca 6 de in&ecia ustensilelor ,i a ec4i'a$entului de lucru.

Fnitatea deine 'ro%ra$ SSOP ,i ?(CCP = 'roceduri de bun 'ractic de i%ien6 ur$rind ilnic i$'le$entarea lor. Personalul lucrtor este &or$at din 20 'ersoane care 'oart ec4i'a$ent de 'rotecie co$'let ,i curat H4alate albe6 soruri6 bonete6 3ncl$inte adecvatI. Substanele de s'lare=de in&ecie sunt 'strate 3ntr=un dula' 3nc4is destinat s'ecial acestui sco'. O'eratorul cu activitate 3n do$eniul ali$entar a ado'tat ,i res'ect ur$toarele $suri s'eci&ice de i%ien9 = = = = = con&or$area cu criteriile $icrobiolo%ice 'entru 'roduse ali$entareJ 'roceduri necesare 'entru a 3nde'lini obiectivele 'rev ute de le%islaieJ con&or$area cu cerinele 'rivind controlul te$'eraturii 'entru 'roduse ali$entareJ $eninerea lanului de &ri%J 'relevarea de 'robe ,i e&ectuarea de anali e de laborator. 8n &uncie de co$en ile e7istente a$balarea 'rodusului &init se reali ea 3n caserole de unic &olosin. De,eurile de ori%ine ani$al sunt livrate la S.C. Protan S.(. Fnitatea $onitori ea &urni orii de $aterie 'ri$ 'recu$ ,i bene&iciariiKclienii 3n vederea stabilirii trasabilitaii. Fnitatea rece'ionea nu$ai 'roduse ali$entare a'orbate de sanitar=veterinar ,i 'entru si%urana ali$entelor care atest calitatea ,i salubritatea6 3nsoite de certi&icate de sntate 'ublic veterinar ,i declaraie de con&or$itate. !i<loacele de trans'ort utili ate 'entru trans'ortul 'roduselor ali$entare sunt $eninute curate ,i 3n bun stare de 3ntreinere ,i &uncionare 'entru ca ali$entele s &ie 'rote<ate 3$'otriva conta$inrii &iind conce'ute ,i construite 'entru a se 'er$ite i%ieni area ,i de in&ecia adecvate6 $eninarea ali$entelor la te$'eraturi cores'un toare ,i s 'er$it ca aceste te$'eraturi s &ie $onitori ate. >eci'ienii din ve4icule nu sunt utili ati 'entru trans'ortul altor $aterii dec;t 'rodusele ali$entare6 sunt i%ieni ai e&icient6 iar atunci c;nd este necesar6 de in&ectai. #%ieni area ,i de in&ecia are loc cu o &recven su&icient 'entru a se evita orice risc de conta$inare. S'aiile 'entru 'roducie ,i ane7e cu'rind buctria6 o&iciul6 s'aiile 'entru de'o itarea ,i 'strarea $r&urilor ,i a$bala<elor6 utiliti social=ad$inistrative. 8n

buctrie se 're%tesc ,i se distribuie 're'arate6 se 'strea $ateriile 'ri$e6 se 3ntreine inventarul. 8n buctrie e7ist c;teva activitii distincte9 s'lttorul de vase6 're%tirile 'reli$inare6 buctria cald6 buctria rece6 etc.

@uctria este dotat cu ec4i'a$ente $oderne6 necesare 'entru reali area unor 'roduse calitative c;t ,i 3n cantitai su&iciente 3n &uncie de cerere. 8n &uncie de structura sorti$entelor o&erite se &ace dotarea cu utila<e necesare la 're%tirea c;t ,i la livrarea 're'aratelor. @uctria dis'une de ur$toarele ec4i'a$ente9 = linia 'ro&esional &or$at din9 2 ara%a e dis'use 'aralel6 cu'tor cu convecie6 $ese din ino76 'lit electric6 %rtar6 &riteuse6 4 dula'uri 'entru de'o itarea $aterialelor necesare la 're'ararea ali$entelor6 = = = = $ese din ino7 dis'use 3n A*B 'entru a$balarea 'rodusului &init6 2 &ri%idere6 3 co$bine &ri%ori&ice6 $ese de ino7 'entru 're%atirea ali$entelor brute6 $a,ina de tocat6 &eliator etc6 .astronoa$e din ino76 S'aii destinate 3ntreinerii obiectelor de inventar &or$ate din9 c4iuvete dotate cu se'aratoare de %rsi$e6 locuri s'eciale 'entru de'o itarea obiectelor. Obiectele de inventar re're int articolele necesare 'entru de'o itarea $ateriilor 'ri$e c;t ,i a 'rodusului &init 3nainte de a$balare6 Fnitatea 're entat dis'une de ur$toarele obiecte9 = = = = = = = vesel 'entru eveni$ente6 'alatouri6 tvi s'eciale 'entru aran<area 'rodusului &init6 tac;$uri at;t de unic &olosin c;t ,i de ino76 l i s'eciale 'entru tras'ortul ali$entelor6 ter$obo7=uri 'entru 'strarea 're'aratelor calde la te$'eratura necesar6 c4e&in%=dis4=uri6 inventar $oale H&ee de $as6 &uste etcI.

1.4 Personalul
Fiecare unitate trebuie s dis'un de o strate%ie 'entru asi%urarea de 'ersonal6 &or$at din 'olitici de 'ersonal bine de&inite. Pentru a avea un 'ersoanal bine cali&icat $ana%erul unitaii trebuie s aibe ni,te criterii &oarte bune 'entru selectarea 'ersonalului. Pentru a asi%ura buna calitate a 'roduselor &ir$a a an%a<at 2 bucatari cu e7'erien vast 3n di&erite ti'uri de buctrie. Fnul dintre buctari este s'eciali at 3n buctrie ro$;neac6 buctrie v;natoreasc etc6 al doilea buctar are cuno,tiine vaste ,i din alte ti'uri de buctrii6 cu$ ar &i buctria &ranu easc ,i italian. !ai nou &ir$a a $ai an%a<at un buctar s'eciali at 'e buctrie c4ine easc 3ncerc;nd s atra% ,i alte ti'uri de clienti. Fiecare buctar are la r;ndul lui c;te trei a<utori de buctari6 2 &e$ei la le%u$e ,i o &e$eie la vase si curatenie asi%urand ast&el toate sorti$entele. De ase$nea e7ist o 'ersoan res'onsabil 'entru 're'ararea salatelor c;t ,i a %ustrilor din $eniu av;nd un o&iciu se'arat. Fn bun buctar ,tie s 3,i conduc oa$eni ast&el 3nc;t s dea randa$ent iar co$en ile s a<un% la ti$'ul dorit de ctre client av;nd 3n acela,i ti$' o calitate s'orit. 8n e7terior e7ist 3 livratori care 'osed 'er$is de conducere ,i au 3n %ri< $a,inile &ir$ei ,i rs'und de $odul de tras'ortare al 'rodusului ctre client 3n condiii nor$ale. Fir$a $ai dis'une ,i de dou 'ersoane res'onsabile 'entru luarea co$en ilor care trebuie s ,i veri&ice dac co$anda este 3ntrea% sau li'seste vreun 'rodus 3nainte s 'lece ctre client. Pentru diverse eveni$ente unitatea dis'une de doi oa$eni an%a<aii 'er$anent ,i deine o ba de date cu 'ersoanal 'art=ti$e 3n &uncie de a$'loarea 'roiectelor.

10

C PI+O.U. II Oferta S.C. Privileg Catering 2.1 Clieni

8n %eneral clienii &ir$ei sunt 'ersoane care din cau a serviciului nu au 'osibiliatea de a se de'lasa 'entru a lua 'r;n ul6 c;t ,i co$'anii care or%ani ea di&erite eveni$ente. Serviciile &ir$ei se adresea ur$torului ti' de clieni9 aduli 'este 21 de ani6 'ersoane ocu'ate6 cu un nivel al salariului de $ini$ 3"0 euroKlunar. (t;t 'revi iunile 'e ter$en scurt cat ,i cele 'e ter$en lun% indic un trend cresctor al acestei activiti6 3n direct corelaie cu evoluia 'revi ionar a econo$iei naionale. (cest studiu 'ublicat de (%enia de $onitori are a tendinelor de consu$ arat c6 'ersoanele care au venit cel 'uin $ediu vor &i nevoite s serveasc $asa 3n ora, din ce 3n ce $ai des. De=a lun%ul ti$'ului Privile% Caterin% ,i=a &or$at o clientel &idel datorit calitaii serviciilor 'restate c;t ,i a %ustului e7ce'ional al $;ncrii. C;teva din &ir$ele i$'ortante cu care a colaborat sunt9 !obiFon S(6 !inisterul 2cono$iei ,i Co$erului6 Caavencu S(6 (@: (!>O @anL6 ('a:ova6 etc. Cei 1+2 de clieni ce sunt deservii ilnic de sectorul Acaterin%B sunt %enerai de co$en iile a 1+ co$'anii6 iar cei 2-0 de clieni direci ai restaurantului se traduc 3ntr=un nu$r $ediu de 10 'ersoaneK$as H la o ca'acitate a restaurantului de 30 de $eseI. Mi de i se 3ncearc 'rin diverse $etode atra%erea de noi clieni cu %usturi c;t $ai diversi&icate ast&el &iind o 'rovocare 'entru &ir$6 'entru a $ulu$i o varietate c;t $ai $are de %usturi. Se constant o cre,tere a interesului consu$atorului &a de buctria internaional6 3n s'ecial &a de buctria &ranu easc6 italian ,i asiatic.

11

2.2 Concurena
Desi au o $are 'o'ularitate restaurantele ti' !cDonaldEs6 Pi a ?ut6 S4eri&&Es nu sunt considerate concureni direci sau secundari6 ele adres;ndu=se altui se%$ent de 'ia. *otu,i acestea e7ecit o anu$it atracie &a de clienii=tint. Din 'unct de vedere al serviciilor o&erite6 o 'ondere tot $ai $are 3n concuren o au &ir$ele de caterin% s'ecili ate e7clu iv 'e serviciile de livrare a co$en ilor la do$iciliu sau birou. (cest ti' de activitate a 3nre%istrat o cre,tere de 20N 6 e7ist;nd la ora actual 'e 'ia a'ro7i$ativ 11=20 concureni direci H cercetare e&ectuat de &ir$a Ouadrant ,i 'ublicat 3n revista !arLet >esearc4I. Printre concureni 'une$ enu$era 9 (ctual Caterin%6 Club (ro6 (PD Caterin%6 (l&a DeliverQ6 etc.

2.3 Furnizori
8n %eneral6 Privile% Caterin% colaborea cu &urni ori tradiionali care o&er cel $ai bun ra'ort calitate='re dintre care9 (0#CO/( S(6 Coca=Cola6 0el 'itar6 P>ODCO! *>(D#:.6 ?at o'oulos6 etc. Dease$eana e7ist 2 'ersoane an%a<ate ce $er% ilnic s cu$'ere din !etro ,i Sel%ros 'roduse 'roas'ete Hcarne6 le%u$e6 &ructe etcI.

12

2.4 Meniu
1. .ustri .ustrile sunt 're'arate culinare care se servesc la 3nce'utul $esei. (u rolul de a sti$ula a'etitul. Se servesc 3n cantiti $ici ,i au o structur relativ variat &iind 3n acela,i ti$' u,or di%erabile. Fir$a noastr o&er 3 ti'uri de %ustri6 acestea &iind9 .ustare lacto=ve%etarian 300 % Hca,caval a&u$at6 $o arela6 tele$ea6 sRaiter6 $sline6 ro,iiI6 .ustare cald 300 % H&icei de 'ui6 bulete de ca,caval6 c;rnciori6 ciu'erci la cu'tor6 c4i&telue6 croc4ete de carto&iI6 .ustare rece 300 % Hsala$ Sibiu6 $u,c4i &ile6 ,unc 'resat6 $sline6 ro,ii6 ca,cavalI. 2. Ciorbe6 @or,uri ,i Cre$e (ceast %ru' de 're'arate se carcateri ea 'rintr=un coninut $are de lic4ide ,i se servesc de obicei la 3nce'utul $esei. 0aloarea nutritiv este dat de ali$entele &olosite c;t ,i de adaosuri. Prin %ustul deosebit 'e care 3l au6 desc4id 'o&ta de $;ncare ,i sti$ulea a'etitul u,ur;nd 3n acela,i ti$' di%estia celorlate 're'arate. Produsele o&erite de &ir$ sunt 9 Ciorb de burt6 Ciorb rneasc de vcu6 Su' cre$ de le%u$e cu crutoane6 etc.

3. !inuturi la co$anda Sunt acele 're'arate culinare care se servesc6 de re%ul6 du' antreuri. Se caracteri ea 'rintr=un %rad $ai $are de consinten ,i valoare nutritiv ,i ener%etic. Fnitatea o&er clienilor 'osibilitatea de a ale%e. Pre'aratele sunt9 5niel Paler$o6 Pie't de 'ui la %rtar6 O$let cu ,unc ,i ciu'erci6 etc.

13

4. .arnituri .arniturile re're int o %ru' de 're'arate culinare care 3nsoesc6 de obicei servirea altor 're'arate. (u un rol deosebit deoarece co$'letea din 'unct de vedere cantitativ 're'aratul la care se servesc6 $rindu=i6 3n acela,i ti$'6 valoarea nutritiv. .arniturile o&erite s're consu$ sunt9 Carto&i rne,ti6 Ore cu le%u$e6 /e%u$e $e7icane6 Ciu'erci sote6 etc.

8n &uncie de se on diversi&itatea este $ai variat d;nd 'osibiliatea clientului de a=,i ale%e %arnitura dorit. ". Salate Salatele sunt 're'arate culinare care se servesc de re%ul ca adaosuri la di&eritele $;ncruri sau se $ai 'ot o&eri ca %ustri. (u un rol deosebit 3n cadrul $eniului deoarece co$'letea din 'unct de vedere cantitativ 're'aratul la care se servesc6 $resc valoarea nutritiv a acestuia 'rin coninutul $are de sruri $inerale ,i vita$ine. Sorti$entele o&erite de &ir$ sunt &oarte variate o&erind $ai $ulte ti'uri de salate cu$ ar &i9 Salate s'eciale H 300 % I 9 salat cu inele de cala$ar ,i @lue C4eese to'in% J rulouri de so$on 'e 'at de salat verde J salat Ca'rese J etc6 Salate $ari H 300 % I 9 salat de ton cu 'oru$b6 salat bul%reasc6 salat de 'aste6 salat Ce ar J etc6 Salate $ici H 1"0 %I 9 salat de var alb cu $rar6 salat de ro,ii cu br;n J salat de cruditi cu $aione J etc. 6. @uturi (cestea sunt livrate de Coca=Cola Co$'anQ6 de 2 ori 'e s't$;n. Sunt a$balate 3n sticle de 06" ,i inute 3n &ri%idere. Dintre buturi se 'ot a$inti9 Coca=cola6 Fanta6 Dorna6 etc.

14

+.!eniuri culinare Privile% Caterin% o&er ilnic 3 $eniuri la un 're s'ecial. C;teva e7e$'le ar &i9 !i7=%rill cu 'aste cu le%u$e6 File cod 3n sos $enier cu carto&i natur6 Ostro'el de 'ui cu 'iure de carto&i6etc.

De ase$ea e7ist ,i $eniuri de 'ost 9 C4i&telue de soia cu 'iure de carto&i6 Croc4ete de carto&i cu &asole verde6 5niel de soia cu carto&i 'r<ii6 etc.

Precu$ ,i $eniuri s'eciale 'entru care co$anda se &ace cu 24 de ore 3nainte 9 ('eritiv so$on &u$e H so$on &u$e6 ';ine secar6 ca'ere6 unt6 l$;ieI6 Pui #$'erial cu s'anac la ti%aie cu unt ,i 'ar$e an6 !u,c4i de vit la %rtar cu carto&i %rtinai cu .or%on ola. 1. Desert Cltite cu %e$K ciocolatK br;n de vaci ,i sta&ide6 Salat de &ructe6 !ere coa'te 3n &oieta< Fante ie.

2.5 I a!inea "ir ei #e #iata

Privile% Caterin% a solicitat o cercetare de 'ia &ir$ei #>2CSO: 'entru a identi&ica i$a%inea sa in 'ia ,i situatia %eneral a clienilor=tint. Cercetarea s=a reali at 'e un e,antion re're entativ de 1000 de subieci. >e ultatele acestui sonda< se 're int ast&el 9 = = = = = 6"N iau $asa cel 'uin de 4 oriKs't$;n 3n ora, 1"N 're&er restaurantele lu7oase 2"N 're&er serviciile de livrare a 'roduselor la do$iciliuKbirou 4"N au au it de Privile% Caterin%6 dar nu au co$andat 40N au declarat c au co$andat cel 'uin o dat

1"

= =

+0N consider re onabil ra'ortul calitateK're 'e care o'eratorul de interviu l=a descris +"N cred c vor a'ela $ai des la serviciile restaurantelor 3n noul an.

2.$ %naliza S&O'

Puncte tari (Strenghts) - experien n domeniu; - imagine foarte bun pe piat; - echip de conducere experimentat si unit; amplasament favorabil al restaurantelor; - strategie de marketing eficient; - servicii variate i de calitate; - raport pre/ calitate favorabil; - relaii strnse cu un important post ! Oportuniti (Opportunities) - posibiliti fonduri &hare; -cretere progno"at; - program de lucru ncrcat pentru persoanele din segmentul tint; - cadrul legislativ favorabil pentru '((; - utili"area la scar tot mai larg a internetului #comen"i pentru e-mail$; - construirea unui centru de afaceri n apropierea noului restaurant) macroeconomic de obinere a unor Puncte slabe (Weaknesses) -lipsa spaiilor de parcare proprii; -suprasolicitarea deservire; -imposibilitatea de a prelua comen"i mici de deservire la mai puin de dou "ile pn la data livrrii; -capacitate insuficient de deservire n orele de vrf #prn"$; -distanta fat de centrul capitalei; -traficul aglomerat al "onelor de amplasare; -limitarea operaiunilor de amena%are Ameninri (Thearts) extinderea deschiderea n unor unor lanuri de restaurante cu renume internaional; restaurante centrelor de similare afaceri; -conflictele dintre &atronatul *rnii si +uvern pe ba"a cu politicii privire la guvernamentale cadrul personalului de

importurile de carne - ce ar putea influena preul crnii i al produselor din carne;

16

C PI+O.U. III naliza activitatii econo"ice

Pentru reali area anali ei econo$ico=&inanciare s=au calculat indicatorii de structur6 e&icien ,i %estiune 'entru anii 20036 20046 200"6 20066 200+ 'e ba a bilanului contabil ,i a ane7elor sale6 date din evidena &inanciar=contabil ,i de %estiune6 balanelor de veri&icare6 ra'oartelor de veri&icare a balanelor6 ra'oartelor de %estiune. (nali a econo$ico=&inanciar v ine sea$a de 'articularitile ti'ului de a&acere6 acestea &iind deter$inate 3n 'ri$ul r;nd de di$ensiunea6 'ro&ilul de activitate al societii ,i situaia $ediului econo$ic s'eci&ic.

3.1 %naliza activelor societ(ii co erciale

2voluia activelor totale ale societii a &ost in&luenat de evoluia celor dou $ari cate%orii de active6 i$obili ate ,i circulante6 o in&luen se$ni&icativ asu'ra nivelului activelor avand=o evoluia activelor circulante iar 3n cadrul acestora6 creanelor &a de clieni ,i stocurile de $ar&. 2voluia activelor societii este 're entat su%estiv 3n tabelele ur$toare9 (C*#0 (C*#02 #!O@#/#M(*2 #!O@#/#MS># :2CO>PO>(/2 #!O@#/#MS># CO>PO>(/2 1+ 2003 132.+61.000 0 132.+61.000 2004 241."33.000 0 241."33.000 200" 2+3.-11.000 0 2+3.-11.000 2006 36.+-6 0 36.+-6 200+ 43.0"+ 0 43.0"+

*erenuri !i<loace &i7e nete #$obili ri 3n curs #!O@#/#MS># F#:(:C#(>2 (C*#02 C#>CF/(:*2 S*OCF># !ateriale !r&uri ($bala<e C>2(:T2 Clieni (lte creane D#SPO:#@#/#*ST # (/*2 (C*#02 *O*(/ (C*#02

0 132.+61.000 0 0 1--.632.000 32.042.000 0 32.042.000 0 +43.200.000 0 +43.200.000 230.4"".000 1".034.000 1.04+.42+.00 0

0 241."33.000 0 0 1.021.4"3.00 0 "1.""1.000 0 43.411.000 1."10.000 +30.26+.000 0 +30.26+.000 26".+46.000 11.-30.000 1.211.-16.00 0

0 2+3.-11.000 0 0 1.00".233.00 0 64.120.000 1.-3".000 42.130.000 12.3"".000 121.366.000 0 121.366.000 3"0."+6.000 22."+".000 1.301.+-6.00 0

0 36.+-6 0 0 110.26 3 1.300 1.230 ".210 1.+-0 16.+-3 0 16.+-3 4".-00 21.11161.-4 1 2006

0 43.0"+ 0 0 116.+3 2 -.+24 -"+ +.41+ 1.210 -2.300 0 -2.300 "2.430 2".300 11".01 200+

(:(/#M( S*>FC*F>( (C*#02 (C*#02=*O*(/ (C*#02 #!O@#/#M(*2 (C*#02 C#>CF/(:*2 S*OCF># C>2(:T2 D#SPO:#@#/#*ST# (/*2 (C*#02

2003

2004

200"

100N 1266+N 1"61-N 361N +061N 22N 164N

100N

100N

100N

100N

8n anali a activelor societii se 'ot &ace ur$toarele 'reci ri9 = = evoluia e7'ri$at 3n datele co$'arative a activelor totale a &ost deter$inat 3n 'rinci'al de nivelurile 3nre%istrate de creane ,i stocurile de $r&uri in&luena $a<oritar asu'ra evoluiei activelor totale ale societi a &ost deter$inat de nivelul activelor circulante

11

3n structura activelor i$obili ate6 $i<loacele &i7e nete ocu' 'onderea $a<oritar6 3n toat 'erioada anali at situ;ndu=se la un nivel de 100N din totalul activelor i$obili ate

= =

evoluia nivelului stocurilor este in&luenat 3ntr=o oarecare $sur ,i de s'eci&icul activitii des&,urate de societate. (cestea au 3nre%istrat o evoluie cresctoare 3n anali a evoluiei activelor &ir$ei 3n 'erioada anali at trebuie evideniat cre,terea 'er$anent creanelor e7'ri$ate 3n ter$eni reali6 situaie datorat at;t evoluiei nivelului activitii c;t ,i ca recu'erarea debitelor de la clieni ur$are a e7istenei unor 3nt;r ieri 3n

= =

la data evalurii6 activele circulante ocu' o 'ondere $a<oritar 3n totalul activelor societii evoluia activelor i$obili ate este deter$inat de investiiile reali ate de societate 3n $i<loacele &i7e necesare des&,urrii activitii.

3.2 Indicatori din contul de #ro"it )i #ierdere

Contul de $rofit /i $ierdere (nc0eiat la 31.12.211#2 "ii lei 2 ,enu"irea indicatorului Ci&ra de a&aceri net 5-NI+URI ,IN -6P.O + R-&+O+ . ".a.C4eltuieli cu $ateriile 'ri$e ,i $aterialele consu$abile Hct.601U602= +412I (lte c4eltuieli $ateriale Nr. rd 01 02 -3erci!iul 2113
41.601.+13 4).1)4.473

financiar 2114
41.+-+.113 )3.147.4)3

211)
4-.6"4.221 )4.427.143

2114
".343 ).81#

211#
"."34 4.218

03

12.630.2+1

1".1+".62"

11.-01.366

2.0"2

2.300

04

234.112

11+.2+4

206.""2

2"

24

1-

Hct.603U604U6 06U601I b.(lte c4eltuieli din a&ar Hct.60"= +413I C4eltuieli 'rivind $r&urile Hct. 60+I 6.C4eltuieli cu 'ersonalul a. Salarii Hct.641=+414I b. C4eltuieli cu asi%urrile ,i 'rotecia social Hct. 64"=+41"I a.1.C4eltuieli Hct.6111U6113 1.1.C4eltuieli 'rivind 'restaiile e7terne Hct. 611U 612U613U614 U621U622U62 3U624U62"U6 26U 62+ U621=+416I 1.2.C4eltuieli cu alte i$'o ite6 ta7e si varsa$inte asi$ilate Hct. 63"I 1.3.C4eltuieli cu des'%ubiri6 donaii ,i active cedate

0"

661.+4"

132.221

-14.026

110

132

06

116.234

1.4"6.12+

1.+3".01+

1-+

231

0+ 01 0-

-.113.1+4 +.134.126 2.04-.041

10."31.1"3 1.244.1-1 2.216.262

11.401.-+0 1.-46.014 2.462.116

1.1-0 -32 2"1

1.264 -12+"

10 11

10.44+.213 3.1+4.221

11.0"1.130 2.043.1+3

11.1+-.02" 2.612.620

1.23+ 2"1

1.2-3 300

12

360.114

421.00"

413.114

"3

60

13

-2.1--

13".214

16-.036

1"

1+

20

Hct. 6"1I C9-.+UI.I ,-6P.O + R-&+O+ . R-:U.+ + U. ,IN -6P.O + RPro&it Pierdere 11.0enituri din dob;n i Hct. +66I (lte venituri &inanciare Hct. +61+U+62U+6 3U+64U+6"U+ 6+U+61U+11I 5-NI+URI ;IN NCI R -&+O+ . 13.C4eltuieli 'rivind dob;n ile Hct.666=+411I (lte c4eltuieli &inanciare Hct.663U664U6 6"U66+U661U 611I C9-.+UI.I ;IN NCI R -&+O+ . R-:U.+ + U. ;IN NCI R Pro&it Pierdere 14.R-:U.+

14

3#.411.273

42.4#1.322

47.448.744

).142

).432

1" 16 1+ 11

#.))4.211

11.)##.131

12.#34.821

1.)38

1.472

&
212.140

&
"26.+20

&
+2-.364

&
-6

&
12+

3.13".201

3.211.110

3.2-".610

340

331

18 20

3.34#.347

3.#3#.731

4.12).144

43)

444

3.420.134

3.4+0.130

3."01.213

3"2

3"1

21

2.232.1+3

2.+26.1+4

2.-03.+41

33-

3"0

22

).4)2.31#

4.184.314

4.41).131

481

#11

23 24

&2314.8)8
2.314.8)8

&24)7.4#4
2.4)7.4#4

&23#8.87#
2.3#8.87#

&2))
2))

&23)
23)

21

+U. CUR-N+ Pro&it Pierdere 5-NI+URI +O+ .C9-.+UI.I +O+ .R-:U.+ + U. *RU+ Pro&it Pierdere 17. I<PO:I+U. P- PRO;I+ =C+.481> R-:U.+ + U. N-+ . -6-RCI+IU .UI Pro&it Pierdere

2" 26 2# 27

).2)1.241

7.417.4)#

11.3)4.833

1.274

1.44#

2.314.8)8
47.)13.731 43.2)2.)81

2.4)7.4#4
)4.#74.273 47.44#.)84

2.3#8.87#
)7.4)3.17# )4.7)4.78#

2))
4.34) ).73)

23)
4.4#4 4.334

230 31

).2)1.241 &).2)1.241

7.117.47# &7.117.47#

3.#87.181 &3.#87.181 303.1""

)11 &)11 12

342 &342 ""

420.0--

64-.4-"

32 33

4.731.142 &

#.448.182 &

3.484.33)

427

27#

&

&

&

8n 'erioada anali at societatea a 3nre%istrat o cre,tere a ci&rei de a&aceri 'e &ondul $odi&icrii 'o itive a v;n rilor co$'aniei ,i cre,terii co$en ilor. C4eltuielile le%ate de activitatea de e7'loatare au crescut datorit $a<orrii 'reurilor de ac4i iionare a $ateriilor 'ri$e ,i $aterialelor ,i datorit cre,terii c4eltuielilor cu salariile 'ersonalului an%a<at. >it$ul de cre,tere a veniturilor din e7'loatare este $ai alert dec;t cel al c4eltuielilor din e7'loatare ast&el 3nc;t 3n &iecare din anii anali ai se 3nre%istrea 'ro&it din activitatea de e7'loatare. Societatea 3nre%istrea 'ierdere din activitatea &inanciar datorit c4eltuielilor ridicate cu dob;n ile a&erente unui 3$'ru$ut contractat 'e ter$en lun%. 8n anii anali ai 3ntre'rinderea nu a reali at venituri sau c4eltuieli e7traordinare.

22

Co$'arativ cu e7erciiul &inanciar 2003 se constat o evoluie 'o itiv a indicatorilor econo$ico=&inanciari6 ast&el veniturile totale au crescut cu 31N6 cre,tere re&lectat 3n veniturile din e7'loatare. SC GP>#0#/2. C(*2>#:.B reali ea o ci&r de a&aceri a'roa'e e7clusiv 'e ba a 'roduciei v;ndute6 veniturile din v;n area $r&urilor re're ent;nd doar 2N din totalul ci&rei de a&aceri.

C PI+O.U. I5 Calitatea $rodu%elor& $rinci$al o'iectiv in %erviciile de catering

23

0ec4ea ical con&or$ ASunte$ ceea ce $;nc$B este 3n $are 'arte adevarat. Cor'ul o$enesc este alctuit din celule aran<ate ca ,i cr$i ile 3ntr=o construcie. Celulele au nevoie de substane nutritive 'entru a cre,te ,i a se 3n$uli6 iar aceste substane sunt 'reluate din $;ncare. (li$entele 'e care le consu$$ conin diverse sustane nutritive6 &iecare 3nde'linind anu$ite &uncii 3n or%anis$. Fnele construiesc ,i re'ar esuturi care sunt co$'onentele or%anis$elor noastre cu$ ar &i oasele6 $u,c4ii6 'ielea6 un%4iile6 'rul ,i dinii. (ltele &urni ea ener%ie sau eli$in to7inele care6 dac nu ar &i eli$inate6 ar &i un 'ericol 'entru or%anis$. Deci6 e i$'ortant s consu$$ o varietate de ali$ente care 3$'reun s conin cantitatea 'otrivit din &iecare substan nutritiv. Dac un ali$ent este consu$at 3n e7ces6 iar altul nu este consu$at 3ndea<uns6 unele &uncii ale cor'ului ar &i a&ectate6 re&lectandu=se 3n starea %eneral a sntii. Proble$a 3n stabilirea ali$entaiei ec4ilibrate6 este c6 de,i se 'oate &i7a un $odel de ba 6 acesta trebuie 3ntotdeauna s &ie ada'tat nevoilor &iecrui individ 3n 'arte. 0;rsta6 $odel de via6 c4iar ,i cli$a6 'ot in&luena ec4ilibrul de substane nutritive necesare &iecrei 'ersoane 3n orice $o$ent. Foarte i$'ortant 3ns6 este s consu$$ 3ntotdeauna ali$ente bune6 bo%ate 3n substane nutritive6 'entru a r$;ne snto,i6 $ai ales 3n ti$'ul adolescenei6 c;nd or%anis$ul este 3n curs de cre,tere ,i de voltare.

4.1 Proteinele
Princi'alele substane nutritive ce se a&l 3n ali$entele 'e care le consu$$ sunt 'roteinele6 carbo4idranii6 %rsi$ile6 vita$inele6 $ineralele6 a'a ,i &ibrele. Cuv;ntul A'roteinB 'rovine din li$ba %reac A'roteinusB care 3nsea$n 'ri$ul. Or%anis$ul unei 'ersoane sntoase6 care nu este su'ra'onderal6 conine 1+N 'roteine. Doar a'a este cea care ocu' un 'rocent $ai ridicat 3n or%anis$. Proteinele sunt rs';ndite 3n $u,c4i6 oase ,i cartila%ii6 'iele6 lic4ide ale cor'ului ,i toate or%anele interne6 cu$ ar &i ini$a6 &icatul6 rinic4ii ,i creierul. Proteinele 'ot &i descrise ca substane nutritive constitutive ale or%anis$ului. 8n 'rocesul de di%estie 'roteinele din ali$ente sunt trans&or$ate 3n a$inoaci i. Or%anis$ul a'oi se'ar ,i &olose,te a$inoaci ii 3n di&erite sco'uri. O 'arte sunt &olosite 'entru cre,terea ,i

24

'roducerea de noi 'roteine necesare or%anis$ului6 o alt 'arte vor &i &olosii la re&acerea esuturilor din cor'6 iar restul vor &i trans&or$ai 3n 4or$oni6 anticor'i ,i en i$e. Proteinele se %sesc 3n carne6 'e,te6 ou6 la'te ,i alte 'roduse lactate6 'recu$ ,i 3n se$inele din 'lanteJ nuci6 boabe de &asole6 $a re ,i cereale. Deoarece oa$enii a'arin re%nului ani$al6 'roteinele 'rovenite din surse ani$ale 'ot &i asi$ilate $ai ra'id dec;t cele din surse ve%etale6 a,a 3nc;t este &oarte i$'ortant ca ve%etarienii s=,i obin necesarul de 'roteine din se$ine de soia6 nuci6 &in de %r;u deoarece acestea conin 'roteine din clase su'erioare. De,i 'roteinele 3nsu$ea un 'rocenta< ridicat din co$'o iia or%anis$ului6 nu re ult c trebuie s &or$e e cea $ai $are 'arte a ali$entaiei. Din 'unct de vedere 'rocentual6 o ali$entaie ec4ilibrat ar trebui s conin 1"=20N ali$ente bo%ate 3n 'roteine. Deoarece 'rocenta<ele sunt %reu de esti$at 3n acest &el6 este $ai u,or s e7'ri$$ consu$ul ilnic necesar 3n %ra$e. Fn adolescent are nevoie de a'ro7i$ativ +0=100 $% 'e i6 'e cnd o &e$eie adult de 30 %. 'roteine 'e i. *oate 'roteinele conin ele$ente9 C6 ?6 O6 : si SJ 3n unele 'roteine se $ai %sesc6 3n cantiti $ici9 P6 Fe6 Cu6 #6 Cl si @r. Coninutul 'rocentual al ele$entelor 'rinci'ale este9 C V "0="2N6 ? V 661=+6+N6 S V 06"=2N. 27ist $ai $ulte clase de 'roteine9 = 'roteine de clasa #9 sunt cele cu valoare biolo%ic su'erioar6 care conin a$inoaci i eseniali 3n 'ro'orii adecvate or%anis$ului u$an. 2le au o $are e&icien 3n 'ro$ovarea cre,terii6 3n re'ararea u urii ,i 3n alte &uncii 3nde'linite de 'roteine. Din aceast %ru' &ac 'arte $a<oritatea 'roteinelor de ori%ine ani$al H din ou6 la'te6 carne 'e,te ,i derivatele lorI. = Proteine de clasa a ##=a9 'roteine cu valoare biolo%ic $icJ conin de ase$enea toi a$inoaci ii eseniali6 dar unii dintre ace,tia sunt 3n 'ro'orii $ai reduse. Ca'acitatea lor 'roteino=%enetic este $ai $ic6 ,i 'entru 3ntreinerea cre,terii sunt necesare cantiti $ai $ari dec;t 'entru 'roteinele $enionate $ai sus. (st&el de 'roteine se %sesc $ai ales 3n le%u$inoasele uscate H soia6 &asole alb6 $a reI ,i 3n cereale. Princi'alul a$inoacid li$itativ al 'roteinelor din cereale este li ina6 iar 'entru le%u$inoase este $etionina. = Proteine de clasa a ###=a9 'roteine cu valoare biolo%ic in&erioarJ din co$'o iia acestora li'sesc unul sau $ai $uli a$inoaci i eseniali6 iar $ai $uli dintre ceilali

2"

sunt 3n cantiti de ec4ilibrate. (d$inistrate ca surs unic de 'roteine6 ele nu 'ot 3ntreine cre,terea ,i nici ec4ilibrul a otat la aduli. Ca e7e$'lu de ast&el de 'roteine sunt9 eine6 'rinci'ala 'rotein a 'oru$bului ,i cola%enul din esuturile con<uctive ani$ale.

4.2 *lucidele
Carbo4idraii sau %lucidele re're int o surs de ener%ie &urni at de $;ncare6 un %ra$ de carbo4idrai &urni ea 'atru Lilocalorii. 2i re're int 'rinci'ala surs de ener%ie 'entru cor'ul u$an6 &iind ra'id dis'onibili ,i 'ut;nd &i de'o itai la nivel $uscular sub &or$ de %lico%en. 27ist dou ti'uri de carbo4idrai de%radabili= a$idonul ,i a4rul= care se %sesc 3n a'roa'e toate ali$entele naturale6 cu$ ar &i cerealele6 &ructele6 le%u$ele6 la'tele. (st&el6 carbo4idraii &or$ea 'robabil cea $ai $are 'arte a unei ali$entaii ilnice. Plantele de'o itea a$idonul ca 'e ni,te re erve 'ro'rii de 4ran6 deci se$inele ,i cerealele6 ca 'oru$bul6 %r3ul6 $a rea6 carto&ii sunt surse bune de a$idon. Ma4rul6 de,i are o valoare nutritiv redus este un ele$ent necesar or%anis$ului. 2l AardeB 3$'reun cu %rsi$ea6 'entru a 'roduce ener%ie. Proble$a ali$entar a'are deoarece ter$enul A a4rB este asociat cu a4rul alb6 &olosit 'entru 3ndulcirea buturilor6 dulciurilor6 ,i a altor 'roduse. (cest ti' de a4r este ra&inat6 iar 3n ti$'ul 'rocesului de ra&inare 3,i 'ierde a'roa'e toat valoarea nutritiv. De aceea s'eciali,tii reco$and ca acest a4r s &ie consu$at c;t $ai rar 'osibil. !a<oritatea nutriioni,tilor reco$and 60 ';n la +0N din cantitatea de calorii 3n%erate s &ie sub &or$a de carbo4idrai din care 10N s &ie co$'lec,i. Sursele bune de carbo4idrai co$'lec,i sunt le%u$ele6 cerealele6 ore ul6 &inoasele6 nucile ,i se$inele. Su'li$entar s=a observat c e7ist di&erene 3ntre vite ele de absorie 3n or%anis$ a carbo4idrailor. De e7e$'lu6 carto&ii sunt absorbii &oarte re'ede ,i %enerea o cre,tere a nivelului a4rului din s;n%e c4iar $ai $are dec;t a a4rului obi,nuit.

4.3 +i#idele

26

Ca ,i carbo4idraii6 li'idele sunt o surs de ener%ie6 ,i6 3n %eneral6 &urni area ener%iei este $ai constant. 8n 'lus6 o dat su'use 'rocesului de di%estie6 o anu$it cantitate de %rsi$e va &i de'o itat 3n Ade'o ite de %rsi$eB din or%anis$6 situate sub 'iele ,i 3n <urul c;torva or%ane interne i$'ortante6 cu$ ar &i ini$a6 rinic4i ,i &icatul. (ceste de'o ite a'r or%anis$ul 3$'otriva &ri%ului ,i 'rote<ea oasele ,i or%anele interne 3$'otriva rnilor. .rsi$ea ine 'ereii celulelor ,i de'une sau trans'ort vita$ine li'osolubile9 (6D6 26 si W. Contrar unor teorii la $od6 o anu$it cantitate de %rsi$e ce 3nvluie or%anis$ul este necesar 'entru 'strarea sntii. ('roa'e toate ali$entele conin %rsi$i cu e7ce'ia &ructelor ,i le%u$elor. Produsele ani$ale = carne6 untur6 'roduse lactate = conin a,a=nu$itele %rsi$i saturate. :ucile6 'e,tele %ras6 uleiurile ve%etale ,i unele $ar%arine u,oare conin %rsi$i nesaturate. Dieticienii reco$and un consu$ $ai $are de %rsi$i nesaturate dec;t saturate. .rsi$ile saturate 3ncura<ea colesterolul6 substana 'rodus 'e cale natural 3n &icat6 dar 're ent ,i 3n unele ali$ente. Fn anu$it nivel al colesterolului este esenial sntii or%anis$uluiJ dar se 'are c &icatul este ca'abil s 'roduc 3ntrea%a cantitate de colesterol necesar. (ceasta nu 3nsea$n c ali$entele cu un coninut ridicat de colesterol trebuie evitate. Deoarece %rsi$ile &urni ea o ener%ie $ai consistent dec;t carbo4idraii6 'rocenta<ul lor 3n ali$entaia ilnic trebuie s &ie $ai $ic. De ase$enea6 acestea sunt $ai saioase dec;t alte ali$ente. :u se 'oate s'une care este cantitatea ideal de %rsi$i din ali$entaie9 cli$a rece sau activitatea intens accentuea nevoia de %rsi$i. 8n %eneral6 cel 'uin 1"N din caloriile ilnice trebuie s 'rovin din %rasi$i6 dar $edia este ca$ de 20=30N.

4.4 ,ita inele )i

ineralele

0ita$inele ,i $ineralele sunt co$'onente vitale ale unei ali$entaii ec4ilibrate6 dar se deosebesc de substanele nutritive6 iar &uncia lor este ,i ea 'uin di&erit. 0ita$inele ,i $ineralele nu sunt nici surse de ener%ie6 nici nu au rol de Acr$i iB 3n cor'6 totu,i sunt

2+

&oarte i$'ortante 'entru sntate. 2le se %sesc 3n ali$entele care sunt surse 'rinci'ale de 'roteine6 carbo4idrai ,i %rsi$i. Fn consu$ ec4ilibrat de 'roteine6 carbo4idrai ,i %rsi$i6 'rovenit 3n cea $ai $are 'arte din ali$ente naturale6 conin 3n %eneral toate vita$inele ,i $ineralele necesare sntii ilnice. 0ita$inele sunt substane or%anice naturale6 necesare or%anis$ului 3n cantiti &oarte $ici6 dar 'e care o$ul nu le 'oate sinteti a 'e nevoia $surilor sale. 0ita$inele au &ost clasi&icate 3n dou %ru'e9 li'osolubile H(6 D6 26 WI ,i 4idrosolubile HC6 P6 co$'le7ul @I. 0ita$inele li'osolubile sunt 're ente 3n ali$ente %rase6 sunt solubile 3n %rsi$i ,i insolubile 3n a'6 di%estia ,i absorbtia lor este str;ns le%at de di%estia ,i absorbia %rsi$ilor6 catali ea 'rocesele anabolice. 0ita$inele 4idrosolubile se absorb $ai u,or6 sunt solubile 3n a'6 se eli$in u,or 'e cale urinar6 se$nele carenei se instalea $ai re'ede6 nu 'roduc into7icaii ,i sunt i$'licate 3n 'rocesele catabolice. 0it$inele = deoseori 3ntr=o do $ai $are dec;t cea reco$andat de obicei = 'ot 'reveni boli care di&er de la de&ecte din na,tere sau cataracte la boli de ini$ sau cancer. 0ita$inele ,i $ineralele sunt distruse 'rin 'rocesare ,i ra&inare6 dar ,i 'rin %tit6 de aceea este necesar consu$ul ilnic de le%u$e ,i &ructe crude. 2&ectul li'sei vita$inelor se observ 3n de'resii6 iritabilitate6 li'sa de concentrare6 slbiciune $uscular6 etc. 2le$entele $inerale re're int cca. 6N din %reutatea cor'oral9 20=21 dintre ele sunt considerate indis'ensabile vieii H se nu$esc bioele$ente $ineraleI. 2le se %ru'ea 3n dou sub%ru'e9 1= $acroele$enteH ele$ente a&late 3n cantitate $areI9 Ca6 P6 !%6 :a6 W6 Cl 2= $icroele$enteH a&late 3n cantiti $ici sau &oarte $iciI9 Fe6 Cu6 Mn6 Cr6 #6 F *oate aceste ele$ente $inerale sunt eseniale. 27ist ,i ele$ente care se %sesc 3n or%anis$ dar nu li s=a %sit vreun rol9 (u6 Pb6 ?%. Sunt considerate i$'uriti cu trecere 'asa%er 'rin or%anis$.

4.5 Fibrele
Fibrele sunt ele$ente i$'ortante ale unei ali$entaii ec4ilibrate6 deoarece contribuie la eli$inarea $ateriilor ne&olositoare din or%anis$. (cestea $resc volu$ul de $;ncare

21

consu$at6 3ncetinesc trecerea sa 'rin intestin ls;nd substanelor nutritive ti$' 'entru a &i e7trase ,i absorbite. Fibrele 'rovin din esutul structural al 'lantelor6 cunoscut ca celulo a6 deci se %sesc doar 3n le%u$e. 8n ur$a ra&inrii cerealelor6 celulo a= sau &ibra ali$entar= este adesea 3nlturat. Princi'alele surse de &ibre sunt &ina inte%ral6 din care se 'oate obine 'ine sau 'aste6 cerealele inte%rale 'entru $icul de<un6 ore ul brun6 etc. :ecesarul de &ibre ali$entare 3n ali$entaia cotidian este 'ro'orional cu necesarul ener%etic al or%anis$ului. /a un necesar ener%etic de 2.+00 Lcal6 cantitatea nor$al de &ibre in%erat trebuie s &ie de 30 %. 2le contribuie ,i la scderea nivelului colesterolului ,i a li'idelor din 'las$.

4.$ Fluidele eseniale

Prin co$'onentele de ba din or%anis$6 a'a ocu' un loc 'ri$ordial6 ea intr;nd 3n co$'onenta tuturor celulelor ,i esuturilor6 re're ent;nd $ediul 3n care se 'roduc toate &eno$enele c4i$ice ,i &i ico=c4i$ice le%ate de &unciile vitale. ('a nu este o substan nutritiv9 nu are valoare ener%etic ,i totu,i are un rol i$'ortant 3n ali$entaia ec4ilibrat. ('a este vital 'entru $a<oritatea &unciilor or%anis$ului. 8ntr=adevr ave$ nevoie de $ai $ult a' dec;t de orice substan nutritiv. 2a este necesar 'entru $eninerea co$'o iiei cor'ului ,i 'entru circulaia substanelor nutritive 3n or%anis$6 3ns $ai este i$'ortant ,i din alt $otiv9 3n ur$a reaciilor c4i$ice din or%anis$6 care trans&or$ ali$entele 3n ener%ie6 %rsi$e sau esut nou6 re ult ,i $aterii ne&olositoare. (ceste to7ine trebuie eli$inate din or%anis$6 alt&el devin 'ericuloase6 ,i ele sunt eli$inate 'rin a'6 &ie sub &or$ de trans'iraie6 &ie 'rin urin. Oa$enii trebuie s consu$e a'ro7i$ativ trei litri de a' 'e i. (ceasta de'a,e,te cu $ult cantitatea de a' coninut 3n buturi= ceai6 ca&ea6 etc.= 3ns $ulte ali$ente conin o anu$it cantitate de a'6 deci a'a este 'reluat ,i din ali$ente.

4.- Conce#tul !eneral de calitate )i control a calit(ii

2-

S'eciali,tii au de&init calitatea 3n diverse $oduri6 3ns ter$enul %eneral ce a'are cel $ai adesea 'oate &i acela de nivel de satis&acerea consu$atorului. !odalitatea 3n care serviciul este &urni at sau condiiile 3n care 'rodusele ali$entare a<un% la utili atorul &inal 'oate deter$ina %radul de satis&acie a consu$atorului. Di&eritele conce'te 'rivind calitatea vor &i 're entate $ai <os9 Calitatea ca $arte a caracteri%ticilor $rodu%ului . Calitatea unei $r&i v;ndute 'oate &i o co$binaie de 'ro'rietati care contribuie la acce'tabilitatea sa. (cce'tabilitatea este de'endent de un ansa$blu de cerine ce servesc ca ba de selecie a 'roduselor de ctre consu$ator. (le%erea unui 'rodus de'inde de o serie de caracteristici care 3l di&erenia de altul. 8n acest conte7 calitatea 'oate &i de&init ca un ansa$blu de 'ro'rieti sen oriale care dau 'rodusului s'eci&icitatea sa din 'unct de vedere al celui ce=l &olose,te. H Wra$er *Ri%%= 1-13I. Printre aceste 'ro'rieti sen oriale sunt9 culoarea6 structura6 $irosul ,i %ustul. Calitatea ca o identitate cu $ro$riet!ile $recizate de con%u"ator. .radul de acce'tare a unui 'rodus de ctre consu$ator este deter$inat de $sur 3n care cerinele consu$atorilor 'reconi ate 'entru $ar&a res'ectiv sunt studiate 3n $od re%ulat. C;nd un ali$ent este con&or$ dorinelor cu$'rtorului6 acest 'rodus este considerat ca &iind cores'un tor calitativ. C;nd caracteristicile or%anole'tice a,te'tate de consu$ator li'sesc la un 'rodus ali$entar aceasta 'oate &i a'reciat ca o li's de calitate. Calitatea ca utilitate $entru con%u". De,i6 s'eciali,tii care controlea calitatea au conce'te di&erite des're aceasta6 $uli sunt de acord cu conce'tul Acalitatea 'oate &i $surat ca utilitate 'entru consu$B H Fan i 1-146 Xuran 1-+46 >ieber 1-13I. Fn 'rodus este reali at 'entru si$'lul $otiv c e7ist cerere 'entru el. Consu$atorii cu$'r bunuri 'entru a le &olosi. Fnele 'roduse de ba ca lin%ura6 &urculia6 cuitul sunt reali ate continuu 'entru c oa$enii le &olosesc constant. (t;ta ti$' c;t se 'otrive,te sco'ului 'entru care a &ost reali at6 'rodusul va continua s &ie cerut cu condiia ca el s &ie 're ent atunci c;nd este cerut ,i la 'reul 'e care consu$atorul este dornic s=l 'lteasc. .radul 3n care nevoia consu$atorului este satis&acut re're int o $sur a 'erce'erii calitii 'rodusului. Dac un 'rodus reali at 3n $od continuu de o co$'anie %se,te

30

consu$atori care au nevoie de el6 acesta c;,ti% 3ncrederea ,i ata,a$entul consu$atorilor. De aceea6 $rcile de 'rodus 'ot &i asociate cu calitatea sau nu. lte "odalit!i de definire a calit!ii. Calitatea este un conce't 'rin care se 3nele% lucruri di&erite de oa$eni di&erii. Fnele 'roduse 'recu$ 'anto&ii6 i%rile sau berea 'ot &i asociate cu Acalitate de e7'ortB ,i $ulte sunt v;ndute consu$atorilor strini. Calitatea este ast&el o 'erce'ie relativ ,i este adeseori re'ortat la cerinele 'reconi ate 'e ba a unor e7'eriene trecute. Din 'unctul de vedere al consu$atorului6 at;ta ti$' c;t un 'rodus le d acela,i nivel de satis&acie6 cu$'rat la 'erioade de ti$' di&erite6 acest 'rodus cores'unde calitativ. (lii co$'ar 'rodusele locale cu cele i$'ortate ,i a<un% la conclu ia c 'rodusul i$'ortat este $ai bun. (colo unde e7ist o $arc a v;n torului H c;nd cererea de',e,te o&ertaI calitatea 'oate &i ec4ivalent cu dis'onibilitatea. Fnii consu$atori 'ot evalua calitatea din 'unct de vedere al 'o'ularitii. De e7e$'lu6 un 're$iu d 'resti%iu 'rodusului sau re'utaiei &iecrei $rci de 'rodus sau 'roductorului. Din 'unct de vedere al 'roductorilor6 calitatea are sensuri di&erite. Pentru $arii 'roductori6 con,tieni de 'resti%iul nu$elui lor ,i de i$'licaiile unui 'rodus 'rost6 calitatea 3nsea$n 3ncrederea acordat 'rodusului. (ceasta 3nsea$n ,i constana cu care 'rodusul rs'unde cerinelor utili atorului de la o 'erioad la alta. 8ncrederea 3n 'rodus nu 'oate &i 'roble$a $icilor 'roductori de bunuri care sunt cerute indi&erent de variaiile caracteristicilor. (t;ta ti$' c;t 'rodusul se vinde la 'reul stabilit ace,ti 'roductori r$;n 3n a&aceri. (ceast $entalitate 'oate continua ';n la un se$ni&icativ volu$ de 'roduse res'inse. (ceast res'in%ere 'oate convin%e 'roductorii de necesitatea 3ncrederii cu$'rtorilor 3n 'rodusele lor. Controlul de calitate. Productorii 'ot %si ei sin%uri 'osibilitatea de a reali a 'roduse $ai bune c;nd un alt 'roductor cu 'roduse si$ilare a'are 'e 'ia. Observaiile asu'ra reaciilor consu$atorilor 'ot arta c noul 'rodus atra%e $ai bine consu$atorul. #nvesti%aiile ulterioare arat c 'roductorul care 3nele%e corect conce'tul de calitate devine un bun 'ro&esionist al controlului de calitate.

31

Fn 'rodus6 de obicei &oarte cerut6 'oate &i 3nlocuit cu un 'rodus si$ilar6 dar $ai bun6 $ai de calitate. Fneori6 un $are 'roductor 'oate &i un 'ro&esionist al calitii at;t de e&icient 3nc;t s &ie ca'abil s reduc costurile de 'roducie ,i deci s v;nd la un 're $ai $ic dec;t co$'etitorii si. 2ste i$'ortant ca o $ar& s &urni e e consu$atorului un nivel consecvent de satis&acie. (ceast consecven este adesea re ultatul unui control e&icient de=a lun%ul 'rocesului de 'roducie. Pe scurt6 uni&or$itatea 3n satis&acerea consu$atorului are $are le%tur cu $eninerea calitii 'rodusului de la un ciclu de 'roducie la altul. Productorul trebuie s cunoasc6 s 3nelea% ,i s 3nde'lineasc cerinele de calitate cerute de consu$ator 'entru 'rodusul res'ectiv6 oricare ar &i ele. (cce'tul &inal este cel al consu$atorului6 iar cu$'rarea re'etat a 'rodusului indic e7tinderea satis&aciei sale &a de acesta. De aceea6 $eninerea nivelului calitativ al unui 'rodus devine un i$'ortant criteriu 'entru e&iciena o'eraiei de control a calitii. Controlul calitii 'roduselor 'oate &i de&init ca $eninerea caracteristicilor s'eci&ice acestuia ori de c;te ori este &abricat. (cesta i$'lic un control e&icient 'e 3ntre% 'rocesul de 'roducie. ?arrin%ton H1-16I a declarat c A 'rin controlul calitii 'rodusele se obin bine de 'ri$a dat ,i de &iecare datB. Controlul total al calit!ii /i rolul "anage"entului. Funcia %eneral a controlului de calitate este de a $enine 'rocesul ca util6 adecvat 'entru utili are. Preocu'rile $a<ore ale 'roductorului sunt9 'revenirea de&ectelor 'rodusului6 3$buntirea calitii 'rodusului6 de voltarea unui siste$ e&icient de su'rave%4ere a calitii. (ccentul se 'une 'e 'rocesul de 'roducie ,i &olosirea inte%ral a lucrtorilor6 $aterialelor6 $a,inilor ,i $etodelor H cei 'atru !I. 2&iciena &olosirii celor 'atru ! 'oate &i $ult $ai u,or de atins 3ntr=un siste$ al controlului calitii totale. (colo unde un siste$ de control al calitii e7ist de<a6 coordonarea tuturor activitilor co$'aniei 'oate &i iniiat ca un siste$ de control total al calitii. Pentru a reu,i sunt necesare dou condiii9 S e7iste o structur or%ani atoric bun a activitii de control a calitiiJ (t;t $ana%e$entul c;t ,i $uncitorii s acce'te noi res'onsabiliti 'entru 3$buntirea relaiilor de lucru.

32

*azele controlului total al calit!ii. 2sena controlului total al calitii este 3ncura<area 'artici'rii $uncitorilor 'rintr=o $otivaie adecvat ,i 3$'rirea rs'underii 'entru succesele obinute. (n%a<aii6 indi&erent de cate%orie6 trebuie s &ie con,tieni de i$'ortana contribuiei &iecruia la e&orturile co$'aniei de a reali a 'roduse de calitate ,i la cre,terea 'roduciei . Controlul total al calitii 'resu'une o coordonare e&icient a activitilor tuturor an%a<ailor. 8n acest sco'6 educarea ,i &or$area 'ersonalului are un rol $a<or. 2ste i$'ortant ca vi iunea co$'aniei asu'ra calitii s &ie de&init co$'let ,i discutat cu an%a<aii. Sincroni area ,i inte%rarea tuturor activitilor sunt eseniale 'entru controlul total al calitii. (ceast inte%rare 'oate &i $ai u,or de a'licat 3n intre'rinderile $ici. 8n &ir$ele $ari6 controlul calitii totale este un 'roces $ai co$'le7. :ereali area relaiilor inter'ersonale 'oate duce la e,ecul a'licrii controlui total al calitii. Pentru a avea succes conce'tul autocontrolului o'eraional trebuie 3n 'ri$ul r;nd 3neles &oarte bine ,i a'oi i$'le$entat. Controlul calitii 3n ti$'ul 'roducie. Practicarea controlului calitii de %ru'ul ce se ocu' de 'roducie este o &or$ a autocontrolui. C;teva consideraii i$'ortante 'entru autocontrolul 'roduciei9 Procesul de 'roducie a'licat trebuie s dovedeasc 3n ti$' c este ca'abil cu obinerea unor 'roduse de calitate ceruteJ >es'onsabilitatea controlului 'roduciei trebuie bine 3neleasJ O'eratorii ,i $uncitorii trebuie s ,tie c;nd s 'revin %re,elile din 'roducie.

Controlul calitii 3n de'arta$entul de calitate. (t;t cei ce se ocu' de 'roducie c;t ,i 'ersonalul6 lucre 3n ar$onie av;nd ca 'rinci'al obiectiv obinerea unui anu$it nivel calitativ. -ta$ele controlului calitatii totale? De&inirea obiectivelor controlului de calitate ,i $surarea succesului 'reconi at6 8nele%erea de ctre 'ersonal a obiectivelor controlului calitii6 Pre%tirea 'ersonalului 'entru su'rave%4erea calitii6

33

Pre%tirea 'ersonalului s se &ac 3n concordan cu ca'acitile lui ,i cu cererile viitoare ale &ir$ei6 Deci iile luate s &ie 3n concordan cu 'roble$ele calitii. Rolul "anage"entului. 2sena calitii const 3ntr=un ciclu de activiti 3n care

trebuie bine 3nelese ,i s'ri<inite de $ana%e$ent. De voltarea siste$ului de control a calitii 3ntr=o or%ani aie este 3n $are $sur de'endent de an%a<a$entul ,i susinerea $ana%e$ntului. !sura 3n care $ana%e$entul susine 'ro%ra$ele controlului calitii de'inde de %radul de 3ncredere 3n calitate. Controlul calitii nu este 'racticat cu con,tiincio itate 3n $ulte &ir$e $ici de 'roduse ali$entare 3n rile 3n curs de de voltare. 2ste nevoie s &ie convin,i 'ro'rietarii de i$'ortana controlului calitii. O cale de a convin%e de i$'ortana controlului calitii este anali area e&ectului acesteia 3n ca ul unei co$'anii care 'roduce 'roduse de calitate. ('recierea volu$ului ,i valorii 'roduselor res'inse6 re&cute sau restaurate 'oate deter$ina c4iar &ali$entul. Pierderile co$'aniei 3n ti$' ca re ultat al 'roduselor slab calitativ 'oate sti$ula interesul 'entru 3$buntirea calitii. 8n &inal6 co$'ar;nd 'er&or$anele co$'aniei cu cele ale unui co$'etitor $ai bun trebuie 3nde'linite dorinele de a 3$bunti. Patronii care nu=,i dau sea$a de necesitatea introducerii calitii trebuie orientai s're i$'le$entarea controlului calitii. Ciclul calitii si$'le arat cu$ s'eci&icaiile calitii 'ot &i de voltate 'e ba a 're&erinelor consu$atorilor. Fn 'roductor de 'roduse ali$entare 'oate decide s obin un 'rodus 'e ba a cuno,tinelor sale des're nevoile consu$atorilor. De &a't aceste nevoi sau 're&erine sunt &olosite 'entru de voltarea s'eci&icaiilor care servesc ca %4id al de voltrii 'rodusului. Proiecia unui 'rodus este descrierea caracteristicilor sen oriale critice ale 'rodusului 3n ter$eni cantitativi6 ce 'ot &i evaluai cu a<utorul $etodelor de evaluare sen orial.

Concluzii
Datorit diversitii nevoilor ali$entare6 e7i%enelor ridicate ale clienilor6 'recu$ ,i 'entru 're3nt;$'inarea &eno$enului de A coad de a,te'tareB 6 3n ulti$ul ti$' s=a e7tins 34

&oarte $ult 'rocesele de industriali are a 'roduciei de 're'arate culinare6 cunoscute sub denu$irea de Acaterin%B. Siste$ul de caterin% s=a e7tins 'rin crearea unor &ir$e s'eciali ate 3n 'roducia ,i distribuia 're'aratelor culinare6 cu'rin ;nd 3n o&ert at;t sorti$ente culinare c;t ,i se$i're'arate. (li$entaia 'lublic deter$in or%ani area 3n $ai $ulte condiii a ali$entaiei 'o'ulaiei 3n ra'ort cu 4rana 're%tit 3n %os'odria casnic6 'er$i;nd 3n acela,i ti$' econo$isirea 3n $ari 'ro'orii a $uncii sociale. 2a contribuie la trans&or$area $odului de trai al 'o'ulaiei6 la eliberarea &e$eii de $unca 3n %os'odrie ,i 'artici'area ei 3ntr=o $sur tot $ai $are la viaa cultural6 la or%ani area ali$entaiei 'e ba e ,tiini&ice ,i i%ienice6 la asi%urarea utilitii $ai econo$icoase ,i $ai raionale a resurselor $ateriale. (li$entaia 'ublic contribuie la $eninerea sntii locuitorilorJ ea 'une la dis'o iie o 4ran %ustoas6 de bun calitate6 're%tit i%ienic ,i 'e %usturile ,i 're&erinele clientului. Ca orice &ir$ de caterin% cu cei ,a'te ani de= acas6 Privile% Caterin% rs'unde u,or oricrui client care i se adresea 3ntr=o li$b strin. (st&el6 3n arab &elurile 'rinci'ale ar &i9 Lebbe6 taboule46 binecunoscutele &ala&el ,i 4u$$us. Fn asiatic va &i 3nt;$'inat 3ntotdeauna cu 'ui t4ai6 ari'ioare 'icante sau 'ac4etele de 'ri$var. Clientul care 're&er $;ncarea s'aniol va ale%e ta'as sau es'anadas6 iar A$e7icanulB tortillas6 'ui ta$alas sau c4i&telue $e7icane. 8nca de la 3nce'ut6 Privile% Catein% a &ost o 're en 'er$anent 'e 'iaa ro$;neasc6 o&erind servicii de 3nalt calitate6 diversitate ,i 'ro&esionalis$6 at;t 3n s&era 'ublic c;t ,i cea 'rivat. 2voluiile e7tre$ de ra'ide 3n cli$atul concurenial6 alturi de e7i%enele ,i a,te'trile consu$atorilor conduc 3n 'er$anen la diversitatea serviciilor o&erite6 c;t ,i la 'er&ecionarea 'er&or$anelor. Succesul Privile% Caterin% const 3n &a'tul c a dob;ndit credibilitate 'e 'ia ca &urni or de 'roduse ,i servicii de calitate. Pentru Privile% Caterin% este esenial s reali e e 3n continuare ,i s $enin calitatea serviciilor la nivelul e7i%enelor clienilor. 27'eriena acu$ulat 3n ti$'6 res'ectul &a de client6 calitatea ,i diversitatea 're'aratelor o&erite6 ra'ortul e7ce'ional calitateK're6 sunt doar c;teva din criteriile care re're int SC Privile% Caterin%.

3"

*i'liografie ;iroiu ,. 2 2cono$ia turis$ului6 2d. Fniversul Xuridic6 @ucure,ti 200"

36

 ;iroiu ,. 2 >esurse u$ane 3n turis$6 2d. Prouniversitaria6 @ucure,ti 200+ Neagu 5. 2 !ana%e$entul serviciilor 3n turis$6 2d. Prouniversitaria6 @ucure,ti 200" S"ede%cu I. 2 !arLetin%6 2d. SQlvi6 @ucure,ti 2003 Stane%cu ,. 2 *e4nolo%ia 3n serviciile de ali$entaie6 2d. Oscar Print6 @ucure,ti 2006 @@@ !aterial docu$entar SC Privile% Caterin% @@@ Miarul &inanciar @@@ RRR.'re&eratele.co$

3+