EA Pensiune

STU D IU de E V A LU A RE
A D E CV A TA
S.C. CROCONICO S.R.L.
Plan Urbanistic Zonal
„CONSTRUIRE PENSIUNE, RESTAURANT, CAMPING,
IMOBIL DE LOCUIT, SPAŢII SPORTIVE, SPAŢII DE JOACĂ,
AMENAJARE SPAŢII VERZI ŞI ÎNPREJMUIRE TEREN,
JUDEŢ GALAŢI, COMUNA INDEPENDENŢA,
TARLAUA 33, PARCELA 392/2”

STUDIU EVALUARE ADECVATĂ
Plan Urbanistic Zonal
„CONSTRUIRE PENSIUNE, RESTAURANT, CAMPING,
IMOBIL DE LOCUIT, SPAŢII SPORTIVE, SPAŢII DE JOACĂ,
AMENAJARE SPAŢII VERZI ŞI ÎNPREJMUIRE TEREN,
JUDEŢ GALAŢI, COMUNA INDEPENDENŢA,
TARLAUA 33, PARCELA 392/2”
Beneficiar: S.C. CROCONICO SRL
Elaborator: SC Mediu Consulting SRL, Galaţi
2
1. Informaţii privind planul propus
1.1. Denumirea planului

Plan Urbanistic Zonal: Plan Urbanistic Zonal „CONSTRUIRE PENSIUNE,
RESTAURANT, CAMPING, IMOBIL DE LOCUIT, SPAŢII SPORTIVE, SPAŢII DE
JOACĂ, AMENAJARE SPAŢII VERZI ŞI ÎNPREJMUIRE TEREN, JUDEŢ GALAŢI,
COMUNA INDEPENDENŢA, TARLAUA 33, PARCELA 392/2”
Titularul PUZ : S.C. CROCONICO S.R.L.
Beneficiarul proiectului: S.C. CROCONICO S.R.L, Galati, reprezentată de doamna
Tudor Aura
Zona studiată PUZ in suprafata de 39818,05 mp (T 33, P 392/2) se încadrează
în intravilanul comunei Independenţa, conform P.UG. aprobat cu Hotărârea
Consiliului Local Galaţi, nr, 27/24.06.2005.
Suprafaţa totală ce a generat acest P.U.Z. este în suprafaţă totală de 30.009,00mp
conform ridicării topografice şi a Contractului de Vânzare-Cumpărare, nr. 512/01.10.2009.
1.2. Descrierea planului

Prin planul propus se doreşte amenajarea unui ansamblu turistic, cu toate
construcţiile şi instalaţiile aferente acestei funcţiuni, şi anume:
pensiune cu restaurant având un regim de înălţime parter şi un etaj,
camping compus dintr-o zonă de corturi şi alta pentru căsuţe;
imobil de locuit pentru proprietari cu un regim de înălţime parter şi un etaj;
spaţiu recepţie camping;
magazin comercial camping;
spaţii sportive şi de joacă;
amenajare spaţii verzi;
amenajare lac pentru pescuit;
amenajare deviere canal;
amenajare spaţii de parcare;
imprejmuire perimetru ansamblu constructii.
3
1.3. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor
STEREO 70
Amplasamentul destinat PUZ este situat in intravilanul comunei Independenta
Tarlaua 33, parcela 392/2 cu suprafata de totală de 30.009,00mp conform ridicării
topografice şi a Contractului de Vânzare-Cumpărare, nr. 512/01.10.2009.
Fig. nr. 1 Încadrare în zona a planului propus
4
Tabel nr. 1 Coordonate geografice ale punctelor de contur în proiecţie Stereo 70
Nr Z (m)
X (Est) m Y (Nord) m
pct.
1 715441.96 446833.48 9.491
2 715603.74 446893.99 10.394
3 715606.90 446886.45 10.333
4 715606.90 446849.31 10.032
5 715641.28 446803.20 10.007
6 715647.52 446755.92 10.036
7 715628.00 446693.01 9.817
8 715621.68 446655.94 9.565
9 715569.37 446645.76 8.866
Terenul cu parcela care a generat P.U.Z.-ul este situat in judeţul Galaţi,

comuna Independeta, si are urmatoarele vecinatati:
la Nord - teren Primăria Independenta;
la Vest – Canal; si Drum national DN25 – Galati – Tecuci;
la Sud – teren Primăria Independenta;
la Est – drum comunal.
Terenul natural actual de pe amplasamentul cercetat se prezenta ca relativ plan, cu

mici denivelãri locale si cote de nivel cuprinse în jurul valorilor 9.10 – 9.75 m. Aceste cote
sunt inferioare cu cca. 2.00 m fata de cotele drumului national DN 25 aflat în partea de
vest a amplasamentului. În partea de nord amplasamentul studiat este invecinat cu un
teren liber (păşune) aparţinând primăriei comunei Independenta, iar în partea de Est este
delimitat de un drum de pământ.
Incinta cercetatã este strabãtutã perpendicular, cu o directie E – V, de un canal de
colectare a apelor din zonã, de foarte mici dimensiuni. Acest canal urmeaza a fi deviat,
urmând a trece prin partea de NE a amplasamentului, si va deversa apele în viitorul lac ce
urmeaza a fi amenajat. De-a lungul laturii de V a amplasamentului studiat trece un alt canal cu
apa, si acesta urmand a fi amenajat corespunzator odata cu lucrarile din cadrul incintei.
1.4. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare,
dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a
planului
Modificările fizice ce decurg din implementarea planului sunt reprezentate de
organizarea de santier si lucrarile de constructie propuse ce constau in excavarea solului
lucrari ce sunt reprezentate de decopertarea solului în vederea realizării condiţiilor ce vor
5
sta la baza construcţiei investiţiei analizate, pământul excavat fiind ulterior refolosit în
lucrări de sistematizarea pe verticală a terenului amenajarea spaţiului verde, etc.
Totodată în interiorul perimetrului se vor realiza drumuri de acces, drumuri ce vor
face legătura cu constructiile propuse.
În cadrul organizării de şantier şi în lucrările aferente construcţiei investiţiei
analizate vor fi angrenate un număr semnificativ de lucrători. Durata de construcţie a
planului se va întinde pe o perioada de 24 luni.
Solul va fi afectat doar pe perioada de construcţie a planului şi a drumurilor
aferente, în măsura în care acesta poate fi influenţat negativ de către lucrările organizării
de şantier, însă aceste potenţialele efecte negative vor fi diminuate şi ulterior îmbunătăţite
prin efectele benefice generate de implementarea PUZ.
Lucrarile propuse vor stabiliza si se va sistematiza corespunzator terenul avand in
vedere ca zona amplasamentului a fost în repetate randuri inundata de catre apele deversate
de pârâul Bârlãdel. Ca atare la proiectarea tuturor obiectivelor proiectate se va tine seama de
acest aspect.
Organizarea de şantier este redusă ca suprafaţă, fără a afecta zonele limitrofe;
lucrările de construcţie presupun un interval de timp redus la maxim 24 luni.
Starea terenului destinat implementarii planului este prezentata in fig nr.2
6
1.5. Resursele naturale necesare implementării planului
Pentru implementarea planului „Construire pensiune, restaurant, camping, imobil
de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren” ca
resursa naturala se va folosi apa ce va fi asigurata din 2 surse si anume:
din reţeaua de distribuţie apă potabilă a comunei Independenţa;
dintr-o gospodărie proprie de apă formată din puţ forat, bazin de înmagazinare şi
staţie de clorinare, amplasată în plan - planşa AC 01.
Totodată apa tehnologică, necesară udării spaţiilor verzi, umplerii piscinei etc. va fi
folostă din gospodăria de apă proprie fără a mai fi clorinată.
De asemeni in lucrarile de sistematizare a terenului si realizare a obiectivelor planului

in faza de constructie va fi reutilizat solul rezultat de excavari ale fundatiilor si alte lucrari
de decopertare.
Nu sunt implicate în cadrul lucrărilor de construcţie şi ulterior a celor de funcţionare
alte resurse naturale, care ar putea fi afectate ulterior printr-o gestionare
necorespunzătoare.
1.6. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului
Nu se vor utiliza resurse naturale provenite din cadrul ariei naturale protejate pentru
a fi utilizate la implementarea planului.
1.7. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt
depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora
Întreaga activitate de implementare a obiectivelor planului pentru realizarea
proiectului implica utilizarea unui numar divers de utilaje, organizarea de santier, depozite
7
temporare de materiale, precum si o concentrare de efective umane. Toate aceste
activitati constituie surse potentiale de poluare a factorilor de mediu: apa, aer si sol.
În timpul realizarii obiectivului si a in perioada functionarii acestuia pot exista surse
temporare generatoare de poluanti în atmosfera, ca urmare a activitatilor desfasurate (in
special organizarea de santier, transportul materialelor, lucrari de executie).
Datorita activitatilor desfasurate putem admite ca emisiile de poluanti se vor produce
doar pe o perioada restransa de timp, mai exact pe perioada realizarii obiectivelor planului
(etapa de constructie).
Deseurile generate în faza de constructie sunt specifice organizarilor de santier si
sunt reprezentate prin deseuri rezultate din activitatea de constructie si deseuri menajere.
Deseurile rezultate vor fi în cantitati reduse si pentru a evita orice impact asupra mediului
vor fi colectate în recipiente si transportate în spatii special amenajate, iar ulterior la
depozitul de deseuri autorizat.
Emisii si deseuri generate de plan in faza de implementare

Emisii în atmosfera
Executia lucrarilor de constructie a specific planului, produc pe de o parte o sursa
de emisii de praf, cauzata de circulatia vehiculelor grele, iar pe de alta parte sursa de
emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atat în
motoarele utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite.
În acest sens, sursele de emisie sunt reprezentate de:
Sursele liniare, reprezentate de traficul rutier desfasurat în cadrul organizarii de
santier;
Sursele de suprafata, reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor în zona
frontului de lucru;
Surse liniare
Emisiile de substante poluante evacuate în atmosfera sunt rezultatul traficului
desfasurat pentru transportul de materii prime, materiale, prefabricate, personal etc.
Circulatia mijloacelor de transport se va realiza cu precadere pe DN 25 – drum asfaltat si
nu reprezinta o sursa importanta de poluare a mediului pe santierul de constructii. Traficul
in zona organizarii de santier este determinat de circulatia vehiculelor grele de la sursele
de materii prime la locul de descarcare a acestora.
Surse de suprafata
Emisiile de substante poluante evacuate în atmosfera sunt generate de
functionarea utilajelor în cadrul santierului. Activitatea utilajelor cuprinde, în principal:
8
• decopertarea solului, sapaturi pentru realizarea fundatiilor obiectivelor planului;
• lucrari de constructii;
• manipularea materialelor si a deseurilor;
• lucrari de sistematizare a terenului;
Cantitatile de poluanti emise în atmosfera de utilaje depind, în principal, de
urmatorii factori: nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant
pe unitatea de putere, capacitatea utilajului, varsta motorului/utilajului, dotarea cu
dispozitive de reducere a poluarii.
Emisiile de particule în suspensie variaza de la o zi la alta, depinzand de specificul
operatiilor efectuate, cat si de conditiile meteorologice. Conform metodologiei AP - 42
emisiile de suspensii rezultate din activitatea utilajelor de constructii, pe durata lucrarilor
pot fi apreciate la 2,30 t/ha/luna.
Emisii în apa de suprafata si apa subterana
Aceste posibile emisii se refera la scurgeri accidentale de substante si preparate,
levigat din deseuri, ape uzate menajere, torenti etc. Pentru fiecare din aceste emisii, sunt
prevazute planuri de prevenire si de actiune care împiedica producerea lor.
In perioada de constructie a ansamblului rezidential potentialele surse de
impurificare a apelor subterane si de suprafata pot fi constituite de depozitarea
necorespunzatoare a materialelor de constructie, pierderi accidentale de produse
petroliere de la utilajele si mijloacele de transport (rutiere) . Pentru a se evita aparitia unor
poluari accidentale depozitarea materialelor de constructie se va face in zona
neinundabila ( pe cota dominanta a terenului ) , iar utilajele si mijloacele de transport
folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi. In cadrul organizarii de santier apele uzate
menajere rezultate din activitatea personalului sunt colectate prin intermediul toaletelor
ecologice instalate in zona planului pe perioada de constructie.
Zgomot
Zgomotul în perioada de constructie este produs de motoarele diesel care
echipeaza utilajele de constructie. În general, zgomotul motoarelor va domina zgomotul
produs pe amplasament. Constructorul are obligatia de a asigura buna functionare a
echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveste zgomotul.
Zgomotul în timpul constructiei, incluzand pregatirea terenului, fundatii, ridicarea
structurilor cladirilor, este temporar si deci, impactul asupra potentialilor receptori se
asteapta sa nu fie semnificativ. Zgomotul temporar din timpul constructiei reprezinta un
9
impact inevitabil asupra locuitorilor localitatii comunei Independenta (in special zonelor
locuite invecinate planului).
Proiectul în faza de exploatare (reprezinta o sursa de poluare limitata pentru

factorii de mediu.
Evacuari ape uzate
Pe amplasamentul studiat se întalnesc trei tipuri de ape uzate, şi anume:
apă uzată tehnologică provenită de la bucătăria restaurantului;
apă uzată meteorică colectată de pe suprafaţa parcarii auto;
apă uzată menajeră de la grupurile sanitare.
Apă uzată tehnologică provenită de la bucătaria restaurantului, (aferente

procesului tehnologic din bucătărie) folosite în bucătăria restaurantului se colectează la
interior printr-o conduct, separat faţă de apă uzată menajeră. Pe racordul de ieşire din
casă a apei uzate tehnologice provenite din procesul tehnologic din bucătărie, în spaţiul
verde se va monta un separator de grăsimi din polietilenă de înaltă densitate cu următoarele
caracteristici:
debit nominal 3 l/s;
capacitate de stocare aluviuni 300 l;
clasa de încarcare B125.
tip capac : etanş cu fixare.
Apă uzată meteorică colectată de pe suprafaţa parcajelor se colectează separat,
prin intermediul gurilor de scurgere, căminelor de vizitare pe canalizare, tubulaturii din
PVC, urmând a fi trecută printr-un separator de hidrocarburi cu by-pass pentru
tratarea apei meteorice din parcări clasa 1 (conţinut de hidrocarburi sub 5 mg/l) , model cu
filtru coalescent
debit nominal 35 l/s;
capacitate de stocare aluviuni 1250 l;
clasa de încarcare B125.
In perioada de functionare a ansamblului turistic , apele uzate de tip fecaloid-
menajere rezultate de la grupurile sanitare de la toate imobilele aferente obiectivului vor fi
dirijate prin reteaua de canalizare in statia de epurare modulară a amplasamentului, efluentul
fiind descarcat in emisar aflat in vecinatatea planului, limitrof DN 25.
Apa uzată menajeră de la grupurile sanitare de la toate imobilele aferente obiectivului
se colectează separat prin intermediul căminelor de canalizare şi a materialului tubular din PVC
10
SN 4 urmând a intra pe fluxul tehnologic al unei staţii de epurare modulară, formată
din tancuri monobloc, pentru tratarea apelor menajere rezultate din comunităţi civile,
cu descărcarea apei tratate direct în emisar:
Q uzi med= 17 mc/zi (0,196 l/s), Q uz max=22,1 mc/zi (0,25 l/s).
Valorile indicatorilor de calitate a efluentului rezultat din statia de epurare care se
va evacua in cursul de apa vor fi conform NTPA 001 (HG nr. 188/2002 pentru
aprobarea Normelor de descarcare in efluenti naturali, modificat si completat prin HG
nr. 352/2005 ) .
Emisii in atmosfera
Asigurarea confortului termic pe timp friguros va fi realizata de o centrala termica
proprie ( atat pentru pensiune, corpul de alimentatie publica, cat si pentru cladirea tip
locuinta). Combustibilul utilizat va fi gazul metan, alimentarea realizandu-se printr-un
bransament din reteaua de distributie a localitatii Independenta.
Constructiile propriu-zise in zona respectiva nu constituie o sursa de poluare
semnificativa a aerului, avand functiune turistica .
O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie traficul auto in zona
planului. gazele de esapament de la ambarcatiuni. Aceste gaze nu constituie un
pericol major de
impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneaza continuu
si sunt limitate si de numarul locurilor de cazare.
1.7.1. Deşeuri rezultate etapa de construcţie şi funcţionare

Deseurile generate in faza de constructie a obiectivului in special pamantul
excavat va fi reutilizate ca umplutura, pentru sistematizarea terenului si deseurile de
materiale de constructie (cele inerte fara continut de substante periculoase) vor fi utilizate
la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de comun acord cu primaria
Indepenenta.
Materialele care nu se pot valorifica sau recupera , in urma executarii lucrarilor
de constructie se vor preda la agenti autorizati si se vor transporta la un depozit de
deseuri autorizati.
Dupa finalizarea investitiei , se va realiza o zona special amenajata (platforma
betonata si ingradita) pentru a se efectua o colectare selectiva a deseurilor in
europubele pe tipuri de deseuri. Eliminarea deseurilor recuperabile ( hartie, PET , sticla ,
eventuale deseuri metalice) se va face prin societati de profil autorizate .
11
Deseurile rezultate in timpul constructiei si in timpul functionarii obiectivului clasificate
conform HG 856/2002, sunt evidentiate in tabelul nr. 2 :
Tabel nr. 2 Deşeuri generate pe amplasament
Coduri Denumirea şi tipul
deşeuri caracterul deşeului Modul de depozitare Modalităţi propuse de gestionare a
HG generat (periculos, temporară deşeurilor rezultate
856/2002 nepericulos, inert)
Perioada de construcţie
Se depozitează în cadrul Utilizarea ulterioară la sistematizarea
17 05 04 Pământ excavat
organizării de şantier terenului
Deşeuri menajere Eliminare prin societate de
20 03 01 Colectare în pubele PVC
amestecate salubritate
15 01 01
15 01 02 Valorificare cu societăţi specializate
Ambalaje Spaţii special amenajate
15 01 03 autorizate
15 01 06
17 04 05
Deseuri metalice Valorificare
17 04 05
Perioada de funcţionare
Slam separatorul de
13 05 06* Recipiente metalice închise
grasimi (SH) Eliminate prin societăţi
Recipiente metalice inchise specializate/autorizate
19 08 10* Ulei şi grăsimi
Nămol de la staţia
19 08 14 Platforma de stocare Eliminare prin operator zonal
de epurare
20 01 01 Hârtie şi carton
Spaţii special amenajate
20 01 02 Sticlă
Valorificare cu societăţi specializate
20 01 38 Lemn
Colectate separat autorizate
20 01 39 Materiale plastice
20 01 40 Metalice
20.03.01 Deşeuri menajere Colectare în pubele PVC Eliminare prin operator zonal
Modul de gospodărire al deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie

Deşeurile inerte rezultate pe perioada construcţiei, vor fi limitate în timp. Eventualele
deşeuri metalice care pot rezulta pe perioada construcţiei vor fi recuperate şi predate la
firme specializate autorizate în vederea reciclării acestora.
Deşeurile generate în perioada de operare se vor colecta selectiv, se vor depozita în
spaţiu special amenajat, pe platforma betonate şi se vor preda pentru valorificare/
eliminare la societăţi specializate autorizate, conform contractului de prestări de servicii.
Se vor respecta prevederile OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin
Legea nr. 27/2007.
Deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ (deşeuri menajere, deşeuri asimilabile
cu cele menajere) vor fi colectate în pubele din PVC cu capac etanş şi depozitate
temporar pe o platformă amenajată special în acest scop. Periodic deşeurile vor fi
transportate la depozitul de deşeuri menajere, în baza contractului care va fi încheiat cu
firma de salubritate.
12
1.7.2. Managementul deşeurilor
Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de
deşeuri.
Pentru toate categoriile de deşeuri vor fi respectate următoarele prevederi
legislative:
HG. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;
1.8. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului

(categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate
temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces,
tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj
etc.)
Tabel nr.3 Bilantul teritorial al PUZ

Bilant teritorial Existent Produs %
S. teren ce a generat PUZ 30.009,00 mp 30.009,00 mp 100
Suprafete construite 1405,00 mp 4,68
Pensiune + restaurant 685,00 mp 2,28
Casute 200,00 mp 0,66
Vestiar, dus, WC 200,00 mp 0,66
receptie 20,00 mp 0,07
locuinta 150, 00 mp 0,50
piscina 100,00 mp 0,34
Suprafata teren arabil 29587,70 0,00 mp 0,00
S. Spatii verzi create in incinta 0,00 11.610,00 mp 38,68
S. platforme, alei create in incinta 0,00 3.490,00 mp 11,63
S. parcare 0,00 3.304,00 mp 11,01
S. strazi create in incinta 0,00 1600,00 mp 5,33
S. canal propus spre deviere 421,30 mp 500,00 mp 1,67
S bazin rezerva apa 0,00 6500,00 mp 21,67
13
S baze sportive, spatii de joaca 0,00 1600,00 mp 5,33
P.O.T. 0,00 % Max. 40,00 % -
C.U.T. 0,00 Max 0,90 -
TOTAL 30009,00 mp 30009,00 mp 100
Fig. nr. 3 Utilizare teren în zona de implementare PUZ
14
15
1.9. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului
(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc.,
mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea
acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes
comunitar
Având în vedere planul si tipul activităţii desfăşurate pe amplasament, prin
implementarea planului analizat nu vor fi necesare servicii suplimentare care să
presupună proiecte de dezafectare/reamplasare de conducte, linii de înaltă tensiune şi alte
mijloace de construcţie necesare în implementarea planului propus.
1.10. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a planului
Implementarea Planului Urbanistic Zonal - „Construire pensiune, restaurant,
camping, imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii verzi şi
înprejmuire teren, judeţ Galaţi, comuna independenţa, tarlaua 33, parcela 392/2” se
doreşte a fi o investiţie durabilă pentru dezvoltarea turistică din zona analizată, pentru o
perioada de functionare extinsa. Analizând situaţia actuală din zona planului, între Galaţi şi
Tecuci remarcam existenta unui numar redus de zone de agrement ceea ce face ca planul
propus sa fie o investitia viabila.
În acest sens, pe suprafaţa totală de teren de cca. 3 ha, s-a propus planul de
dezvoltare zonala care cuprinde:
lucrări de constructie pentru pensiune, imobil de locuit, spatii de joaca,
camping;
lucrări de amenajare spatii verzi, instalaţii-reţele, pentru asigurarea
desfăşurării unor activităţi specifice de agrement.
Prin realizarea acestor lucrări, se obţine o primă sistematizare a zonei cu ceva
probleme hidrotehnice (canal), cu influente favorabile asupra ambientului si peisajului
zonei.
Perioada de implementarea a planului este estimată la aproximativ 24 de luni.
1.11. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului

Realizarea Planului Urbanistic Zonal - „Construire pensiune, restaurant, camping,
imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren,
judeţ galaţi, comuna independenţa, tarlaua 33, parcela 392/2” va aduce următoarele
beneficii:
16
valorificarea unei suprafeţe de teren care în prezent nu are o utilitate specifică,
fiind un teren puternic antropizat, care nu este în acest moment utilizat şi care
creează disconfort din punct de vedere urbanistic;
impactul pozitiv economico – social asupra comunei Independenta, prin
dezvoltarea unor servicii şi activităţi turistice în zonă;
integrarea obiectivelor turistice noi create în circuitele turistice internaţionale şi
ridicarea nivelului de trafic turistic pe acest sector al Dunării;
valorificarea potenţialului de cazare din zonă (creşterea gradului de ocupare a
facilităţilor de cazare de la hotelurile şi pensiunile existente);
valorificarea potentialului turistic al zonei;
reabilitarea unei zone afectate prin antropizare excesiva;
Prin implementarea planului se vor oferi servicii atât în domeniul turistic cât şi cel de
recreere dar şi sportiv, dar şi un număr semnificativ de locuri de muncă pentru populaţia
din zonă.
1.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria
naturală protejată de interes comunitar
Evaluarea impactului cumulativ va fi analizat in relaţia cu planuri, programe şi

proiecte propuse sau implementate aflate în aria de impact a planului propus “PUZ –
„Construire pensiune, restaurant, camping, imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă,
amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren, judeţ galaţi, comuna independenţa, tarlaua
33, parcela 392/2”.
Activităţile principale identificate in zona de amplasament ce generează un impact
cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:
Creşterea animalelor, păşunat (bovine, ovine), pe amplasament si pe terenurile
de luncă învecinate;
Turism si pescuit agrement desfăşurat în zona baltilor Potcoava, Talabasca -
comuna Branistea;
Transport rutier DN 25 – Galati – Tecuci si transport feroviar;
Avand in vedere natura planului, limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul
cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilit pe UAT
comunei Independenta functie de:
Natura proiectelor aflate in vecinătatea investiţiei;
17
Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului
cumulative;
Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;
Planul se va implementa in intravilanul localitatii Independenta, unde pana in
prezent activitatile economice sunt reprezentate de agricultura , cresterea animalelor ,
comert, prestari servicii.
Din punct de vedere turistic zona nu s-a dezvoltat datorita unei infrastructuri
deficitare si a retelelor de utilitati inexistente.
Scara de timp pentru evaluarea impactului cumulativ

In urma identificării planurilor si proiectelor ce pot produce un impact cumulativ, s-
au stabilit şi principalele căile posibile de cumulare a impactului acestea prognozându-se
asupra:
Biodiversităţii locale;
Asupra factorilor de mediu apa, aer, sol;
Mediului social economic
18
Fig.nr.4 Planuri si proiecte în zona PUZ – comuna Independenta.
19
2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES
COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI
2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de
ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin
implementarea planului etc
Obiectivele planului propus PUZ – „Construire pensiune, restaurant, camping,

imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren,
judeţ galaţi, comuna independenţa, tarlaua 33, parcela 392/2” , se suprapune – pajiste
semi-naturala degradata cu situl de importanţă comunitară ROSPA 0071 Lunca Siretului
Inferior.
20
Fig. nr. 5 Arii naturale protejate din vecinătatea planului
21
Suprafaţa destinată implementării planului de 3,009 ha, este situată la estremitatea
estica a ariei naturale protejate şi este structurată pe un singur: pajişte semi-naturala
degratată, delimitarea habitatului fiind clara cu mici influente datorita regimului de
preciptatii si canalului care predispun zona la baltiri frecvente.
Suprafaţa ocupata de plan ce se suprapune peste arealul destinat ariei de
importanţa comunitară ROSPA 0071 este de de 3,009 ha şi sunt reprezentata în totalitate
de habitatul neprioritar formand un ecosistem antropic
Având în vedere obiectivele planului propus pentru implementare – PUZ –
amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren, judeţ galaţi, comuna independenţa, tarlaua
33, parcela 392/2” comuna Independenta, judeţul Galati - amplasamentul şi natura
activităţilor desfăşurate în aria protejată în zona ecosistemului antropic prognozăm un
impact nesemnificativ asupra, ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Evaluarea impactului
asupra mediului şi în special asupra speciilor de floră, faună şi asupra habitatelor prezente
în aria naturala protejata, precum şi argumentele care au stat la baza prognozarii
impactului sunt detaliate în capitolul 3 al prezentei evaluari adecvate.
2.1.1. Informaţii privind situl de importanta comunitară – ROSPA0071 – Lunca

Siretului Inferior
Amplasamentul obiectivului propus este situat în perimetrului sit-ului de importanţa
avifaunistica ROSPA 0071 (extremitatea estica) cu importanţa speciala din punct de
vedere speciilor de pasari ce cuibaresc si se afla in pasaj in arealul ariei naturale protejate.
Situl de importanţa avifaunistica Lunca Siretului Inferior ROSPA0071, se întinde si in
zona administrativa a comunei Independenta urmarind albia majora a raului Siret.
Localizarea sitului
Coordonatele sitului
Latitudine Longitudine
N 45° 52' 42'' E 27° 16' 58''
Suprafata totala a ariei naturale
38 496.0 hectare
Regiunile administrative
NUTS % Numele judetului
RO021 4.5 % Braila
RO024 66.4 % Galati
RO026 29.1 % Vrancea
22
2.1.2. Distribuţia ariei naturale protejate la nivelul comunei Independenta
Din totalul suprafetei ariei protejate ROSPA 0071 – Lunca Siretului inferior de
38496.0 hectare un procent de 7,88 % se afla pe teritoriul administrativ al Comunei
Independenta respectiv 3036,7 ha
ROSPA0071
Fig. nr. 6 Aria naturala protejata ROSPA 0071 in comuna Independenta
2.1.3. Descrierea ariei naturale protejate

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Braila, Vrancea. Arii
naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior:
Balta Potcoava şi Balta Talabasca. Genetic,Balta Potcoava este un lac de curs parasit al
Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii
Siretului inferior, datorita suprafetei si adancimii mai mare si datorita legaturii stranse cu
stratul de apa freatica. Între balta Potcoava si raul Siret se afla paduri de lunca. Flora de
lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile
Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Talabasca este o zona de o
deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei
23
numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta,
Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia),
anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina,
Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus
himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus,
Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus),
hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.
Alte caracteristici ale sitului:

Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox.5m). Se întalnesc paduri de
lunca. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale
specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată
în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides,
Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus,
Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas
clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra),
charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa
limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna
hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide
(Acrocephalus sp.) s.a.
Tabel nr. 4 Lista habitatelor prezente in Situl Lunca Siretului Inferior
Nr Codul
Denumirea sitului
crt sitului
1 3160 Lacuri distrofice si iazuri
Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul
2 6430
campiilor, pana la cel montan si alpin
Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din
3 3130
Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea
Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion
4 3270
rubri si Bidention
5 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
6 91F0 Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul
marilor rauri (Ulmenion minoris)
Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau
7 3150
Hydrocharition
Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba
8 6510
officinalis)
Biotopuri principale intalnite in zona ariei naturale protejate sunt reprezentate de:
24
terenuri arabile neirigate (34,2%);
paşuni (7,6%);
paduri de foioase (21,3%);
zone cu vegetaţie ierboasa naturala (3,9%);
zone de tranziţie paduri - tufarişuri (7,7%);
mlaştini (4,7%);
cursuri de apa (12,1%);
ape statatoare (3,5%);
Tabel nr.5 Clase de habitate prezente in sit (dupa Corine Land Cover 2000)
Cod % CLC Clase de habitate
N04 2 331 Plaje de nisip
N06 3 511, 512 Rauri, lacuri
N06 12 511, 512 Rauri, lacuri
N07 5 411, 412 Mlastini, turbarii
N09 4 321 Pajisti naturale, stepe
N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 8 231 Pasuni
N16 21 311 Paduri de foioase
N26 8 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
Desemnarea ariei natural protejate

Balta Potcoava: Hotararea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind
instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului Galati Legea
nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-
a - zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia 2.411. O.U. nr.236/2000, publicata
în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001 Legislatia europeana si internationala :
Directiva Pasari 79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile
internationale privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-
economice locale Balta Tălăbasca: Hotararea Consiliului Judetean Galati
nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe
teritoriul judetului Galati Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia
25
2.412. O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001 Legislatia
europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si
Fauna92/43/CEE, conventiile internationale privind diversitatea biologica si dezvoltarea
durabila a sistemelor socio-economice locale
Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului:
Balta Tălăbasca se află în custodie S.C. NEGRO S.R.L.;
ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior – custode - Asociatia pentru Conservarea
Diversitatii Biologice;
Importanţa ariei naturale protejate

Acest sit găzduieşte indivizi ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem
următoarele categorii:
a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 21;
b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 10;
c) număr de specii periclitate la nivel global: 2.
Situl este important pentru populaţiile ale speciilor aflate in pasaj in special in zonele
umede , balti. Balta Talabasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe
cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice:
ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide
(Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas
querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus,
Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus
vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus),
sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo
rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.
Tabel nr. 6 Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Populatie: Sit
Cod Specie Cuibarit Iernat Pasaj Conserv. Izolare Glob
Rezidenta Pop.
A229 Alcedo atthis 15-25 p D B C C
A029 Ardea purpurea 5-12 p D B C C
A024 Ardeola ralloides 5-10 p D B C C
A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i C B C C
A196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i C B C C
26
A031 Ciconia ciconia 300-500 i C B C C
A081 Circus aeruginosus 6-12 p C B C B
A038 Cygnus cygnus 4-10 i D B C C
A027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i C B C C
A026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i C B C C
A189 Gelochelidon nilotica 5-10 i B B C B
A135 Glareola pratincola 10-14 i C B C C
A022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C C
A338 Lanius collurio 15-25 p D B C C
A339 Lanius minor 20-35 p C B C C
A177 Larus minutus 20-35 i D B C C
A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p C B C C
A019 Pelecanus onocrotalus 60-75 i C B C C
A034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C C
A132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i C B C C
A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D B C C
LEGENDA
Abrevieri
Statut, Cuibaritor:
“F” - frecvent
“E” - eratic
“R” - rar
“RC” - relativ comun
“P” - pasaj
“C” - cuibaritor
“A” - abundent
“OI“- oaspete de iarna
“OC” - ocazional cuibaritor
“i” - indivizi
“p” – perechi.
POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu

populatiile prezente pe teritoriul
national.
Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in
sit cu cea la nivel national. Se
foloseste un model progresiv ca cel de mai jos:
“A”- 100 ³ p > 15%
“B”- 15 ³ p > 2%
“C”- 2 ³ p > 0%
“D”- populatie nesemnificativa
CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante

pentru speciile respective
“A”- conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de
clasificarea posibilitatii de refacere, de
refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii
I),
27
“B”- conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea
posibilitatii
“C”- conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii.
IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire

normala a speciei:
“A”- populatie (aproape) izolata;
“B”- populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie;
“C”- populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa.
GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.

“A”- valoare excelenta;
“B”- valoare buna;
“C”- valoare considerabila.
2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente, menţionate în formularul standard
al ariei naturale protejate de interes comunitar
28
Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente,
mentionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA 0071.
Tabel nr. 7 Prezenta si ecologia speciilor de pasari caracteristice sitului ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior
Categorie
Nr. Cuiba OUG
Specie Nume popular Statut* IUCN WBD Bern Bonn SPEC*
crt. ritor** 57/2007
Alcedo atthis Pescarus albastru R; C C LC I III SPEC 3
Ardea purpurea Starc rosu R; C C LC I III II II SPEC 3
Ardeola ralloides Starc galben R; C C LC I III II II SPEC 3
Aythya nyroca Rata rosie RC C;P VU I III III I II SPEC 1
Chlidonias hybridus Chirighita cu obrajii albi F C;P LC I III II SPEC 3
Ciconia ciconia Barza alba F,P P LC I III II II SPEC 2
Circus aeruginosus Eretele de stuf RC,P C LC I III II II Non-SPEC
Cygnus cygnus Lebada de iarba OI OI LC I III Non-SPECEW
Egretta alba Egreta mare RC; C; P LC I III II II Non-SPEC
Egretta garzetta Egreta mica RC C; P LC I III Non-SPEC
Gelochelidon nilotica Pescarita razatoare RC P VU I III SPEC 3
Glareola pratincola Ciovlica ruginie R P LC I III SPEC 3
Ixobrychus minutus Starc pitic RC C LC I III II SPEC 3
Lanius collurio Sfrancioc rosiatic F C LC I III II SPEC 3
Lanius minor Sfrâncioc mic R C LC I III SPEC 2
Larus minutus Pescarus mic R P LC I III SPEC 3
Nycticorax nycticorax Starc de noapte RC,P C LC I III II SPEC 3
Pelecanus onocrotalus Pelicanul comun RC,P P LC I III II I SPEC 3
Platalea leucorodia Lopatarul R C LC I III II II SPEC 2
Recurvirostra avosetta Ciocîntors R C; P LC I III II II Non-SPEC
Sterna hirundo Chira de balta RC C; P LC I III Non-SPEC
29
Abrevieri: III – Anexa III – specii care necesita desemnarea ariilor
Statut, Cuibaritor: speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala
F – frecvent avifaunistica
E – eratic *III – specie prioritara
R – rar IV – Anexa IV – specii care necesita o protectie stricta
RC – relativ comun
P – pasaj Bern – Conventia de la Berna
C – cuibaritor II – Annex II – specii de fauna strict protejate
A – abundent III – Annex III – specii de fauna protejate
OI – oaspete de iarna
OC – ocazional cuibaritor Bonn – Conventia de la Bonn
I – Annex I
II – Annex II
Faza prezenta in zona PUZ:
M – migratiune Specii intalnite in zona PUZ
C – cuibarit
H – hranire
IUCN – International Union for Conservation of

NatureLista rosie a speciilor protejate
“EN” - Periclitat
“NT” - Aproape amenintat
“VU” - Vulnerabil
“LC” –Nepericlitat.
WBD – „Wild Birds Directive” – 79/409/ECC,

Directiva europeana pentru conservarea speciilor de pasari
salbatice
I – Annex I
II – Annex II
OUG 57/2007 –Regimul ariilor naturale protejate

30
4 categorii SPEC (Species of European Concearn) în care se încadrează speciile din avifauna României:
SPEC 1 cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adică ameninţate pe plan global şi sunt dependente de
conservare.
SPEC 2 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil.
SPEC 3 cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil.
SPEC 4 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ favorabil.
Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică specii care nu sunt concentrate în Europa şi
ale căror populaţii europene se află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite şi imediate
pentru protecţia lor.
Tabel nr. 8 Dinamica speciilor de pasari din aria naturala protejata ROSPA 0071
Dinamica si perioadele de stationare in Lunca Originea
Categoria fenologica
Siretului Inferior geografica Regim
Nr. Specia
(dupa
Cuibaritor
trofic
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII S-E OV P OI
Vouss)
1. Alcedo atthis ispida Linnaeus, 1758 * LV IHT
2. Ardea purpurea purpurea Linnaeus, 1766 * TK-MED • ZOO
3. Ardeola ralloides (Scopoli, 1769) * ** ET • ZOO
4. Aythya nyroca (Giildenstadt, 1770) ** TK-MED • VEG
5. Chlidonias hybrida hybrida (Pallas, 1811) ** *** LV • ZOO
6. Ciconia ciconia ciconia (Linnaeus, 1758) * *** PAL • ZOO
Circus aeruginosus aeruginosus (Linnaeus,
7. 1758)
* PAL • PR
8. Cygnus cygnus (Linnaeus, 1758) * PAL - MIXT
9. Egretta alba (Linnaeus, 1758) * ** CO - ZOO
10. Egretta garzetta garzetta (Linnaeus, 1766) * ** LV - ZOO
11. Gelochelidon nilotica * * ZOO
Glareola pratincola pratincola (Linnaeus,
12. 1766)
* * IN-AF • INS
31
13. Ixobrychus minutus minutus (Linnaeus, 1766) * LV • ZOO
14. Lanius collurio collurio Linnaeus, 1758 * PAL INS
15. Lanius minor (J.F. Gmelin, 1788) * EU-TK INS
16. Larus minutus Linnaeus, 1766 * * PAL - MIXT
Nycticorax nictycorax nictycorax (Linnaeus,
17. 1758)
* CO • ZOO
18. Pelecanus onocrotalus Linnaeus, 1758 * * SAR - IHT
19. Platalea leucorodia leucorodia Linnaeus, 1758 * SAR • ZOO
20. Recurvirostra avosetta Linnaeus, 1758 * * TK-MED • ZOO
21. Sterna hirundo hirundo (Linnaeus, 1758) * * HOL • ZOO
Legenda:
Originea geografica: HOL - specie cu raspandire holarctica; LV - specie cu raspandire in lumea veche; SAR - specie cu
raspandire sarmatica; PAL - specie cu raspandire palearctica; TK-MED - specie cu raspandire turkestano-mediteraneana; CO -
specie cosmopolita; ET - specie de tip etiopian; ARC - specii cu origine arctica; PLXE - specii de tip paleoxeric; EU-TK - specii de tip
europeo-turkestanic; EU - specii de tip european; IN-AF - specii de tip indo-african; SIB - specii de tip siberian; TK - specii de tip
turkestanic; MO-TIB - specii de tip mongolo-tibetan; MED - specii de tip mediteranean; TIB - specii de tip tibetan; PLXM - specii de tip
paleoxeromontan; SI-CA - specii de tip sibiro-canadian.
Categoria fenologica: S-E - specie sedentara sau sedentar eratica; OV - oaspete de vara, P - specie de pasaj, OI - oaspete de
iarna; * prezenta in numar redus de exemplare; ** aparitie comuna; *** efective numeroase; • - specie cuibaritoare; ? - specie al carei
cuibarit este posibil in zona . Regimul trofic: MIXT - specie omnivora; VEG - specie vegetariana; ZOO - specie zoofaga (considerand
aici cele acre se hranesc cu diferite nevertebrate, nespecializate pentru un anume grup de prazi); INS - specii insectivore; PR - specii
pradatoare; IHT – ihtiofage.
32
2.2.1. Alte specii importante de flora şi fauna prezente în aria naturala protejata
ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior
In aria naturală protejată analizată sunt prezente şi alte specii importante de faună cu
date privind populaţia acestora în sit, precum şi motivul pentru care s-a inclus în lista
fiecare specie, respectiv:
Nume specie Populatie Motivatie
Vertigo angustior C C
Vertigo moulinsiana C C
Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor

speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică Anexa nr. 3 HG 1284
din 24.10.2007.
MOLLUSCA
Gastropoda (Melci)
Vertigo angustior – Specie clasificata ca fiind LC (Least Concern) –
Nepericlitat la nivel european pe Lista Rosie IUCN, şi incluse în anexa II a Directivei
Habitate CE.
Statutul speciei in Romania este necunoscut; posibil vulnerabila din cauza reducerii
si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Supravietuirea speciei este dependenta
in intregul ei areal de cunoasterea si monitorizarea populatiilor, precum si de prevenirea
distrugerii zonelor umede remanente. Disparitiile locale atestate in multe arii din Europa
demonstreaza sensibilitatea acestui taxon.
Vertigo moulinisiana - Specie clasificata ca fiind LC (Least Concern) –
Nepericlitat la nivel european pe Lista Rosie IUCN, şi incluse în anexa II a Directivei
Habitate CE.
Statutul speciei in Romania este necunoscut; posibil vulnerabila din cauza reducerii
si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Supravietuirea speciei este dependenta
in intregul ei areal de cunoasterea si monitorizarea populatiilor, precum si de prevenirea
distrugerii zonelor umede remanente. Disparitiile locale atestate in multe arii din Europa
demonstreaza sensibilitatea acestui taxon.
33
2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei
acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi
distribuţia acestora
Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea
planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre
starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ,
face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în
predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor masuri, în timp
util, pentru conservarea acestora. Cunoaşterea bazata pe informaţiile obţinute în cadrul
programelor de monitorizare asigura o mai bună înţelegere a problematicii analizate, fapt
ce determină o îmbunătăţire a şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi
corecte. Pe lângă aplicaţiile practice, monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică,
informaţiile obţinute având un rol deosebit de important în descifrarea legităţilor care
determină structura, funcţiile şi dinamica ecosistemelor.
Acţiunile de monitorizare a habitatelor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au realizat
într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o etapă
importantă a programului de monitorizare
Monitorizarea habitatelor s-a realizat pe baza unor protocoale (planuri) de
monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o forma standardizată, astfel
încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite să fie comparabile
între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.
Obiectivele urmărite au constat în:
monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele
mai reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale
factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu (apa, aer,
sol) prin aportul proiectului de investiţie);
cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii
vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;
schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;
evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.
34
Tabel nr.9 Perioade favorabile pentru monitorizare
Ian Feb Mar. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept Oct Nov Dec
Flora
Păsări
cuibăritoare
Păsări
sedentare
Păsări de
pasaj
Păsări care
iernează
Amfibieni,
reptile
Mamifere
Nevertebrate
terestre
In urma studierii zonei destinate implementării PUZ sa realizat o clasificare a

ecosistemelor prezente (potenţial afectate). Astfel au fost identificate 2 habitate:
1. pajiste seminaturala degradata;
2. Vegetatie de margini de apa - slab dezvoltat in zona canalului;
Între aceste două tipuri de ecosisteme există o delimitare, uneori suprafaţa
pajistilor fiind inundata datorita regimului precipitatiilor.
Vegetatia de margini de apa întâlnita în zona canalului nu are o structură complexă,

putându-se evidenţia unele trăsături principale:
dependenţa strict de regimul canalului;
funcţionarea ecosistemului este condiţionat si de durata precipitatiilor anuale.
Potrivit conformaţiei reliefului din zonă, ecosistemul poate fi clasificat ca fiind
ecosistem temporar structura acestuia fiind slab dezvoltata si alcatuita din specii fara
interes conservativ. Astfel In lungul canalului s-a dezvoltat o vegetatie specifica malurilor
de ape dulci reprezentata prin stufaris (phragmites australis) si papura lata (typha
latifolia), papurica (Schoenoplectus lacustris).
35
Fig. nr. 7 – habitate identificate PUZ zona studiata
Distributia vegetatiei în zona este strâns legată de: relief, hidrografie si

conditiile de clima. In ceea ce priveste vegetatia prezenta in zona aceasta este specifica
pajistilor semi-naturale degradate fiind intalnite forme de vegetatia spontana
reprezentata prin specii de vegetatia halofilă: higro-halofile si xero-halofile: rogoz
(Carex distans), săricica (Salsola soda), paius (Festuca valesiaca), pir tarator
36
(Agropyron repens) etc. Majoritatea plantelor halofile prezente îsi dezvoltă ciclul evolutiv
înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârsitul verii.
Pajistile semi-naturale identificate au o compozitie floristică slabă din punct
de vedere furajer, fiind intr-o stare de degradare continua atat datorita păsunatului
excesiv nefiind realizate o fertilizarea ameliorativă a acestor pajisti.
Fig. 8 Pasunat in zona planului
Din punct de vedere conservativ nici unul din habitatele prezente nu are
importanta pentru dinamica si conservarea speciilor pentru care a fost desemnata
aria naturala protejata ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior.
2.3.1. Analiza asociaţiilor vegetale, habitatelor, florei şi faunei din perimetrul

implicat
A. Analiza florei şi vegetaţiei
Metoda de lucru
Studiul de monitorizare a habitatului a presupus ca mărimea suprafeţelor de probă să
fie direct proporţională cu complexitatea structurii habitatului studiat. Astfel alegerea
suprafeţei eşantioanelor s-a bazat pe conceptul de areal minim care este definit ca
suprafaţa minimă pe care trebuie efectuat releveul de vegetaţie pentru a surprinde
majoritatea speciilor care intră în compoziţia fitocenozelor (Cristea et al. 2004). Astfel
aplicând metoda clasica de estimare a mărimii suprafeţei de proba, s-a reuşit o oarecare
standardizare a mărimii eşantioanelor, stabilindu-se limitele intre care pot sa varieze în
funcţie de tipul de vegetaţie (tabel nr 10).
37
Tabel nr. 10. Mărimea suprafeţelor de probă pentru diverse tipuri de vegetaţie
(Cristea et al. 2004)
Suprafaţa de proba
Tip de vegetaţie
(mp)
Păduri 1000-10000
Tufărişuri 100
Pajişti 20-200
Mlaştini oligotrofe 5
Mlaştini eutrofe 50
Grupări ruderale -
Grupări segetale 100-200
Stâncării -
In urma studiului realizat pe teren fost identificate 2 habitate prezente în aria de

studiu.
Pajişte semi-naturala alterată;
Vegetatie specifica maluri de ape dulci.
Între aceste două tipuri de habitate nu există o delimitare strictă, întreaga suprafaţă
fiind remodelată datorită regimului precipitatiilor anuale si a volumului de apa din canal
avand influente sezoniere.
38
Fig. nr. 9 Identificarea habitatelor in zona studiata PUZ - ortofotoplan
Pajişte semi-naturala alterată

Acest tip de habitat cvazinatural ocupă majoritatea suprafaţei ecosistemului terestru
fiind influenţat in mare masura de precipitatii si anotimp.
39
Foto. 10 - Deşeuri in zona amplasamentului – PUZ.
Valoarea de conservare a acestui habitat este nulă. Chiar dacă există unele dintre
speciile caracteristice, structura şi compoziţia floristică a acestei pajişti este puternic
alterata.
2.3.2. Specii de flora prezente

Salsola soda (săricica) – Specie anuala, T; 20-70 cm, VII – IX, z. Stepa, - z.
Silvostepa, prezente pe terenurile saraturate, continentale. Specie mezohal. –
higrohal. Cont. Euras.
Carex distans (rogoz) - Specie perena H- 20-60 cm, V-VI. Frecventa in zonele de
stepa – etajul fagului, pajisti umede adesea saraturate. Specie mezohigr., halofila.
Euras. (subatl.-submedit.)
Agropyron repens (pir tarator);Specie perenă anuală , VI-VII, frecventa în zonele
de stepa, pajişti. Specie mez. Med. Circ.
40
Festuca valesiaca (paius) – Schleich. Ex Gaudin. Specie perena, H 20-40 cm, V-
VII,. Frecventa in zonele de stepa- etajul gorunului; pajisti uscate; semi-umede,
insorite. Specie xeromez., subterm. Cont. Euras.
Daucus carota L. subsp. carota - TH - Apo - Ant, SNat - Dauco-Melilotion;
Ruşinea fetei. VI-IX. Specie anuală de iarnă. Frecventa in zona de stepă. Specie
eurif., euriterm, Euriacid.
Plantago major L. - H - Arh - Eur, As, Afr - Ant - Plantaginetalia, Nanocyperion-
Patlagină mare. Frecventă pe marginea drumurilor, prin curţi, păşuni umede. Are
frunzele mari, lat ovate, glabre, grupate în rozeta bazală, din care se ridică tulpina
scapiformă, lungă cel mult de 2 ori cât frunzele, purtând în jumătatea superioară
florile, grupate într-uri spic lung, cilindric.
Ranunculus sardous Crantz - T - Apo - Ant - Nanocyperion, Agropyro-Rumicion.
Specie anuală, T. 10-30 cm, V-VII. Frecventa in zonele de stepa umede. Sp.
Mezohigr. Eutr. Bur. Rud. Seg. Eur.
Vegetatie specifica maluri de ape dulci.

Phragmites australis - (Stuf , trestie) (Ca. ) Steud. Specie perena, G (HH) 1-4(-
10 m), VII – IX. Frecventa in zonele de stepa- etajul fagului, m;lastini, ape stagnante
putin adanci, malul apelor, culturi cu cernoziomuri freatic umede. Sp. Higr.
Typha latifolia L.(Papura lata) ; Specie perena G (HH.) 1-2,5 m, VII- VIII.
Frecventa in zonele de stepa, etajul fagului, ape stagnante sau incet curgatoare,
stufarisuri, mlastini.
Schoenoplectus lacustris L. (Palla.) (Scriptus lacustris)– (papurica) ; Specie
perena, G 40 -90 cm, VI – VII. Rara in zona padurilor de stejar si etajul fagului,
frecventa in zonele mlastinoase. Sp. Higr.Euras.
Speciile prezente sunt majoritatea specii perene fara interes conservativ, nu formeaza
fitocenoze importante si au valoare conservativa redusa.
Abrevieri: Afr – Africa; AmC/S - America Centrală şi de Sud; AmN - America de Nord; AmN/C -
America de Nord şi Centrală; AmS - America de Sud; Ant - Habitat antropogen; Apo - Apofită (plantă
indigenă invazivă); Arh – Arheofită; As – Asia; Ch – Camefită; EAs – Eurasia; Eur – Europa; G – Geofită; H
– Hemicriptofită; HH – Helohidatofită; Nat - Habitat natural; Neo – Neofită; PhM – Macofanerofită; Phm –
Mezofanerofită; Phn – Nanofanerofită; SNat - Habitat seminatural; T - Terofită; TH – Terohemicriptofită.
Dintre speciile identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre
speciile listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect
41
conservarea naturii. De asemenea nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste
roşii produse de diferiţi specialişti români.
De obicei speciile cu valoare ridicată de conservare sunt si specii sensibile care
ar fi eliminate de cele invazive şi de asemenea sunt de multe ori specii caracteristice
sau edificatoare habitatelor naturale care lipsesc din zona studiată.
2.3.3. Fauna terestră

In perimetrul destinat implementării PUZ s-a identificat o biodiversitate animală (fauna
de nevertebrate şi vertebrate) foarte săracă in specii si indivizi, datorită ruderalizării
habitatului, a gradului sporit de antropizare ca urmare a activităţilor umane. In urma
observaţiilor efectuate fauna semnalată este reprezentata majoritar de nevertebrate,
vertebratele (reptile, amfibieni) fiind slab reprezentate în timp ce mamiferele lipsesc cu
desăvârşire.
Ornitofauna fiind foarte mobilă este semnalată în special în pasaj sau în faza de
migraţiune (toamna, primăvară) nesemnalându-se specii care sa cuibărească sau să se
hrănească pe amplasamentul analizat. Lipsa vertebratelor terestre este asimilată gradului
sporit de antropizare, vecinătatea locuită..
2.3.4. Nevertebrate
Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor.
In funcţie de tipul de hrană fauna de nevertebrate ocupă fie zona hipo sau epigee, fie
diferite părţi vegetale aeriene ale plantelor ierboase sau arboricole. La nivelul solului sunt
întâlnite specii de colembole, miriapode, acarieni, aranee, coleoptere.
Părţile vegetale ale plantelor reprezintă suportul şi hrana pentru diferitele specii de
gasteropode şi insecte adulte sau aflate în stare larvară: coleopterele şi lepidopterele.
Amintim aici de unele grupe şi specii de animale identificate pe amplasamentul
complezului turistic – zona PUZ studiata.
Ordinul Aranee:
Aranea diadema Clerck (păianjenul cu cruce), Fam. Araneidae, Ord. Araneae
Specie comună în toate zonele ţării, de la şes la zonele colinare. Preferă tufişurile, dar şi
42
solurile bine acoperite de vegetaţie. Pe amplasament a fost semnalată într-un număr mic
de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională
(directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Clasa Insecta:
Ordinul Orthoptera (cosaşi, greieri, lăcuste)
Decticus verrucivorus Linnaeus (cosaş), Fam. Tettigoniidae, Ord. Orthoptera;
Specie comună în toate regiunile de şes şi de deal, prin fâneţe, câmpii, terenuri agricole,
păşuni etc. Pe amplasament a fost semnalată frecvent, atât pe terenurile agricole, cât şi în
islazuri. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva
Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.
Ordinul Hymenoptera (viespi, albine, furnici)
Formica rufa Linnaeus (furnică), Fam. Formicidae, Ord. Hymenoptera Specie
comună în toate habitatele, de la malul mării până în zonele montane. Pe amplasament
semnalată peste tot în număr mare de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de
protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de
conservare.
Bombus terrestris Linnaeus (bondar), Fam. Apidae, Ord. Hymenoptera. Specie
comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Pe amplasament
este semnalată în număr destul de mic, mai ales in perioada de primăvara si vara. Nu este
inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu
necesită măsuri speciale de conservare.
Apis mellifera Linnaeus (albină), Fam. Apidae, Ord. Hymenoptera. Specie comună
în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu vegetaţie bogată. Nu este inclusă în nici o listă
de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale
de conservare.
Ordinul Lepidoptera (fluturi)
Pieris brassicae Linnaeus (fluturele alb al verzei), Fam. Pieridae, Ord. Lepidoptera;
Specie comună în întreaga ţară.. Pe amplasament este semnalată frecvent, fără a fi
numeroasă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva
Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare.
Pieris rapae Linnaeus (fluturele alb al rapiţei), Fam. Pieridae, Ord. Lepidoptera.
Specie comună în întreaga ţară. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau
naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Ordinul
Diptera (muşte, ţânţari)
43
Melanostom a scalare Fabricius, Fam. Syrphidae, Ord. Diptera Specie comună în
zonele de câmpie şi de deal. Preferă locurile însorite. Nu este inclusă în nici o listă de
protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de
conservare.
Culex pipiens – tânţarul comun. Subordinul: Nematocera, Familia: Culicidae. Specie
comună, prezenta din luna mai până în luna octombrie.
Ordinul Coleoptera (gândaci)
Coccinella septempunctata Linnaeus (gărgăriţă)Fam. Ciccinellidae, Ord.
Coleoptera; Specie comună în întreaga ţară. Preferă locurile însorite, cu multă vegetaţie.
Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi
nu necesită măsuri speciale de conservare.
Anisoplia austriaca Hrbst. (cărăbuşul cerealelor), Fam. Scarabaeidae, Ord.
Coleoptera; Specie comună, dăunătoare pentru terenurile agricole. Nu este inclusă în nici
o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri
speciale de conservare.
2.3.5. Vertebratele
Vertebratele prezente în zona destinată PUZ sunt puţin numeroase atât ca număr
de specii cât şi ca număr de indivizi , ele făcând parte din rândul consumatorilor de ordin
superior.
Vertebratele semnalate aparţin următoarelor grupe sistematice:
Amfibienii: - reprezentaţi prin câteva specii: broasca mica (Rana esculenta),
broasca de lac (Rana ridibunda), specii ce se dezvoltă cu precădere în bălţile formate din
precipitatii si canalul situat in nord estul amplasamentului. Speciile sunt semnalate izolat si
sezonier (mai-septembrie).
Reptilele – sunt slab reprezentate atât ca specii cât şi ca indivizi fiind semnalate
izolat speciile Lacerta agilis si Lacerda viridis
Lacerta agilis: specia fiind activa in perioada aprilie – septembrie, fiind semnalata in
faşiile de vegetaţie de-a lungul drumului DN25 si in zona pajistilor cu vegetatie mai inalta
din lungul canalului situat im nord estul amplasamentului;
Lacerta viridis: specie activa in perioada aprilie – septembrie, fiind semnalata izolat
in estul perimetrului in zona canalului nord estic.
44
2.3.6. Avifauna locala
Metoda de monitorizare a Avifaunei
Observarea şi evaluarea populaţiilor avifaunei s-a efectuat prin observaţii directe şi
observaţii asupra locurilor de cuibărit şi de hrănire dar şi semnalarea indivizilor aflati în
pasaj sau migratie. Pentru monitorizarea avifaunei locale perimetrului implicat în realizarea
proiectului s-a utilizat metoda observaţiei directe (marsrut) pe întreaga suprafaţă analizată.
Pentru determinarea speciilor s-au utilizat determinatoarele de teren realizându-se
fişa de observaţie pe baza datelor meteorologice (temperatura, direcţia şi intensitatea
vântului, vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţia), specia şi numărul de
exemplare observat.
Păsările (ornitofauna) sunt vertebratele cele mai numeroase, ponderea mare a

acestora nefiind semnalata in zona planului unde nu prezente habitate importante din
punct de vedere avifaunistic.
Avand in vedere structura ariei naturale protejate ROSPA 0071 se constata o
pondere mare a speciilor acvatice semnalate in special in pasaj (migratie) si un numar mai
mic semnalat in faza de cuibarit.
In urma monitorizarii avifaunei s-a constatat ca speciile acvatice caracteristice ariei
naturale protejate ROSPA 0071 nu colonizează amplasamentul analizat, acesta fiind
puternic antropizarii si amplasat inre 2 rute de transport importante (linie CFR si DN 25),
amplasamentul neoferind condiţii favorabile de hrană şi reproducere.
Majoritatea păsărilor observate aparţin din punct de vedere al speciilor ordinului
passeiformelor aflate in pasaj, nefiind semnalate specii sedentare sau cuibăritoare pe
amplasamentul destinat PUZ. Astfel in perimetrul desemnat nu s-au semnalat cuiburi de
păsări şi habitate de cuibărit pentru păsările observate în zonă.
Având în vedere lipsa unor habitate importante din punct de vedere avifaunistic
(hrana, cuibărire, popas, nuptial), efectivele speciilor de pasari inregistrate au fost mici
neconstatandu-se o buna reprezentativitate a avifaunei in zona PUZ.
45
Tabel nr. 11 . Specii de păsări observate în zona destinată PUZ
Nr Modul de
Nr indiv observare
Ordin Familia Specia Nume Fen Cuib Don Abun TipG TipE
crt semna
Zb Cu Hr
lati
1 Corvus monedula Stăncuţa 4 MP, P C Acc CM E Ter ◙ - ◙
2 Corvidae Corvus frugilegus Cioara de semănătură 12 MP, P C Dom CM E Ter ◙ - ◙
3 Pica pica Coţofana 2 MP, P C Dom CM E Ter ◙ - -
4 Passeriformes Passer domesticus Vrabia de casă MP, P C Dom N TP Ter ◙ - -
Passeridae 30
5 Passer montanus Vrabie de câmp MP, P C Dom N TP Ter ◙ - -
6 Hirundinidae Hirundo rustica Rândunica 6 OV, P C Dom N TP Ter ◙ - -
7 Sturnidae Sturnus vulgaris Graur 2 MP, P C Dom N E Ter
Streptopelia
8 Columbiformes Columbidae Gugustiuc 8 OV,P - Acc CM E Ter ◙ - -
decaocto
Legenda: Fen – încadrarea avifaunei in zona amplasamentului (P – pasaj, MP – parţial migratoare, OV – oaspeţi de vară, OV,P – oaspeţi
de vară în pasaj), Cuib – apartenenţă la grupa avifenologică a clocitoarelor (C - clocitoare), Dom – clasificarea speciilor după poziţia lor faţă de
axa de dominanţă (Don – specii dominante, Com – specii complementare, Acc – specii accesorii), Abun – încadrarea speciilor după abundenţa
lor (N – specii numeroase, CM – specii comune, R – specii rare), TipG – tipul zoogeografic (TP – transpalearctic, E – european, M –
mediteranean, MO - mongol), TipE – tip ecologic (Ter – specii terestre, Acv – specii acvatice), Modul de observare – modul de observare al
speciilor de păsări din zonă (Zb – zbor, Cu – cuibărit, Hr - hrănire).
46
Ecologia speciilor prezente
Corvus corone – Ciora griva

Date relevante despre specie: Este frecventa in toata tara, cu exceptia marilor inaltimi
carpatine. Este o specie sedentara, foarte stricatoare prin pagubele ce le aduce vânatului
si in gospodarii.
Statut: conform IUCN specia este nepericlitata.
Cuibareste in arbori, se adapteaza insa usor la orice situatie; astfel, in Delta cuibareste pe
plaur ori in alte locuri nespecifice. Depunerea pontei are loc prin aprilie.
Ouale, in numar de 5-6, sunt de un colorit verzui-murdar, patate cu brun, fiind clocite de
femela, cam 18-19 zile. Iarna mai sosesc la noi si exemplare nordice.
Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.
Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Corvus frucilegus (cioara de semanatura)

Date relevante despre specie: specie comuna facând parte din genul Corvus al familiei
Corvidae. Este larg raspândita.
Cuibareste in regiuni de câmpie, in colonii mari, mai rar in regiuni deluroase.
Cuiburile le instaleaza in arbori, adesea mai multe pe acelasi copac. Depunerea pontei are
loc inca din luna martie. Ouale, in numar de 5, sunt verzui-murdare, patate cu brun si sunt
clocite numai de femela, 18-19 zile. Se hraneste cu viermi, gasteropode, insecte, larve,
mamifere mici, sau ocazional pasarele sau ouale acestora, consuma de asemenea
cadavre, fructe, diferite seminte vegetale ca si cele de pe semanatura pe care le scot cu
ciocul din pamânt, de aceea este o specie daunatoare economiei agricole, putând fi
capabila de distrugere in masa a culturilor.
Toamna, o parte a populatiilor clocitoare la noi se deplaseaza spre sud-vestul Europei; in
schimb vin cârduri mari din regiunea nord-estica a arealului speciei. Vestul Europei, nord-
vestul Africii si sud-vestul Asiei, formeaza cartiere de iernare mai ales pentru populatiile
nordice.
Corvus monedula (stancuta)
47
Date relevante despre specie: Este o pasare migratoare, din famila Corvidae, unele
populatii cuibaresc in tinuturi salbatice, atele in localitati. In România stancuta este
sedentara, populeaza regiunile joase, ca si vaile râurilor de munte.
Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC,
Anexa II/2
Cele din regiuni salbatice au cuibul in scorburi si pereti de stânca, pe când celelate in
constructii, cosuri, ornamentatii, crapaturi de ziduri, clopotnite etc. Femela depune in cuib
4-6 oua albicioase -albastrui, cu pete brune. Cuibaritului incepe in luna aprilie, ouale sunt
clocite de femela timp de 17-18 zile.
Streptopelia decaocto - Gugustiuc

Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Specie destul de comuna in toate
tipurile de habitate, mai ales in paduri, de la campie pana la munte.
Evita locurile populate de om, fiind destul de sperios. Cucul se hraneste cu larvele paroase
de fluturi. Paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in cuiburile altor pasari, cate un ou in
fiecare cuib. Fiecare femela isi alege o anumita pasare-gazda, in functie de culoarea
oualor. Masculul este gri cenusiu pe cap, piept si spate, cu dungi pe abdomen ca la uliul
pasarar. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA
0073. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Hirundo rustica - Randunica

Date relevante despre specie: este oaspete de vara, ierneaza in Africa subsahariana si
Asia de Sud, precum si in Australia si America de Sud. Ea se intoarce primavara pentru a
se reproduce in Europa (si in Romania), America de Nord, Africa de Nord sau Asia.
Statut: conform IUCN specia este nepericlitata
Randunicile de hambar sunt pasari foarte adaptabile, care traiesc in proximitatea
asezarilor umane, cautand habitate deschise de toate tipurile (inclusiv in zonele agricole),
in apropierea apelor si pot fi intalnite adesea in apropierea fermelor, a hambarelor,
podurilor, pontoanelor si a altor asezaminte de gen. Deseori randunicile se aduna in
stoluri, iar in perioada de reproducere vaneaza in pereche. Specia a fost identificata in
cadrul zonei studiate PUZ in pasaj, nu au fost semnalate cuiburi in zona.
48
Passer domesticus (vrabie de casa)

Date relevante despre specie: sunt specii sedentare, sunt intr-un numar mare in regiunile
mai joase, ajungând sa traiasca pe lânga asezari omenesti si in regiuni muntoase.
Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si Anexa 3 a conventiei de la Berna,
Construiesc in arbori sau scorburi cuiburi sferice in care femela depune de trei ori pe an 4-
5 oua albe patate. Ouale sunt clocite timp de 14 zile de ambii parinti.
Passer montanus (vrabie de camp)

Date relevante despre specie: Este sedentara, intâlnita atât in tinuturile salbatice, cât si
in preajma asezarilor umane, cu spatii mai largi in vecinatate.
Statut: conform IUCN specia este nepericlitata
Cuibareste intre crengi, in cuiburi sferice, dar si in scorburi si in diferite constructii. Depune
ponta inca din aprilie, constând din 5-7 oua albicioase, cu pete isabel sau brune. Clocitul,
care dureaza 13-14 zile, este asigurat de ambii parteneri. Creste 3 generatii de pui pe
vara. Unele populatii se aglomereaza in timpul iernii in sud-estul Europei.
Pica pica (cotofana)

Date relevante despre specie: este o pasare sedentara, cuibareste atât in regiunile
joase, cât si in cele deluroase ori pe vaile râurilor.
Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva
Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna
Face un cuib sferic, din spini, cu intrari laterale, tapisat in interior cu lut. Ouale, in numar
de 5-7, sunt depuse in aprilie, au coloritul verzui si sunt patate cu brun. Femela singura le
cloceste, aproximativ 17-18 zile.
49
Sturnus vulgaris (graur)
Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Cea mai mare parte a graurilor
traieste in padurile mari, o parte considerabila s-a obisnuit sa convietuiasca cu omul, in
special datorita faptului ca acesta le ofera ocazii de cuibarit in curti si gradini.
Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva
Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna
Isi instaleaza cuibul in scorburi, pe lânga case, in crapaturile zidurilor sau sub capriori, iar
acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba si pene moi. Femela depune o
ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase si lunguiete, pe care le cloceste vreme de
14 zile.
Specia a fost semnalata in zona PUZ in pasaj in cautarea hranei.
2.3.7. Mamifere
Metode de monitorizare a mamiferelor
Monitorizarea populaţiilor de vertebrate (mamifere) s-a făcut prin observaţii directe
ale speciilor, monitorizarea perimetrului destinat planului realizându-se prin metoda
marsrut. Pentru monitorizarea mamiferelor metoda observaţiei directe (marsrut) s-a făcut
pe transecte dispuse pe lungimea perimetrului implicat. Metoda transectelor este mai utila
pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi ecosisteme omogene.
Rezultate:
Ţinând cont că zona analizată este o zonă degradata cât şi că aceasta este in
vecinatatea unei zone intens populate (locuite), unde predomină specii de floră invazive,
dar şi prezenţa unor factori antropici : păşunat, prezenţa căinilor comunitari, depozitarea
neconformă a deşeurilor face ca amplasamentul să fie lipsit de habitate propice dezvoltării
mamiferelor în zonă. Nu a fost semnalat nici un exemplar din speciile de mamifere
caracteristice pajiştilor de luncă.
50
2.3.8. Concluziile observaţiilor ornitologice:
lucrările ce se vor desfăşura atât în faza de amenajare cât şi cea de exploatare a
PUZ, nu va afecta păsările ce tranzitează arealul analizat (pasaj sau faza de migraţiune);
lucrările ce se vor desfăşura atât în faza de amenajare cât şi cea de exploatare,
nu afecteaza ecologia speciilor prezente;
nu au fost observate locuri preferate, habitate pentru cuibărit, hranire, popas sau
nupţial în zona amplasamentului, păsările identificate fiind dispersate neuniform pe
amplasament cât şi în vecinătatea acestuia;
nu au fost observate zone şi locuri de hrănire şi cuibărire specifice speciilor
acvatice;
din cauza activităţii puternic antropizate, păşunat intensiv, câini comunitari etc,
păsările din zonă au fost observate doar în tranzit, nu există habitate care să asigure
cuibărire şi hrănirea speciilor în zona amplasamentului, ele retrăgându-se în zonele
vecine, pe terenuri apropiate in zone mai puţin antropizate;
mobilitatea mare a speciilor dar şi tipul activităţilor desfăşurate pentru
implementarea planului nu descriu un impact nesemnificativ asupra păsărilor din zonă.
Regularizarea canalului (deviere) si realizarea obiectivului din PUZ – bazin
rezerva apa nu fragmentează şi nu duce la pierderea habitatelor ripariene, importante
pentru speciile de păsări rare (pescăruş albastru, chira de balta etc.).
Planul nu va afecta zone de hrănire si staţionare pentru anumite specii de păsări
(ex. pelicanul comun, cormoranul pitic, diferite) care colonizează ostroavele si zonele
rezultate ca urmare a proceselor naturale de eroziune si sedimentare.
2.3.9. Concluzii asupra implementarii planului in zona

Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA0071 Lunca
Siretului Inferior Nu este afectata de planul propus deoarece :
1. NU se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes
comunitar;
2. Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar;
3. NU are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii
favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar;
4. NU produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia
ariilor naturale protejate de interes comunitar.
51
2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar
Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementării
planului. Habitatele identificate nu reprezintă un habitat de interes comunitar, are o stare
de conservare bună şi o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare.
Speciile de flora identificate în zona de implementare a planului şi în vecinătatea
acesteia nu sunt cuprinse în anexele OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Luând în considerare gradul de conservare al structurilor şi funcţiile tipului de
habitat prezent în zona de implementare a PUZ precum şi posibilităţile de refacere se
poate considera ca pe zona studiată (perimetrul necesar implementării planului) nu se
preconizează un impact negativ asupra florei din zonă.
Având în vedere diversitatea speciilor întâlnite în situl de importanţă avifaunistică
„Lunca Siretului inferior”, iar zona de aplicabilitate a planului in comuna Independenta,
judeţul Galati se situează chiar în perimetrul sitului la extremitatea estica a ariei naturale
protejate, se va analiza statutul de conservare a speciilor de interes comunitar pentru care
a fost desemnat situl ROSPA 0071 in raport cu obiectivele planului propus PUZ -
amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren, judeţ Galaţi, comuna independenţa, tarlaua
33, parcela 392/2”.
2.5. Statutul de conservare a speciilor de interes comunitar in raport cu planul

propus:
Alcedo atthis - cod A229 (pescăraşul albastru)

Habitat: Specie larg răspândită în Europa, Asia şi Nordul Africii. În regiunile
temperate populează luncile râurilor şi pâraielor cu apă curată şi curgere lentă şi lacurile a
căror maluri prezintă o vegetaţie abundentă. Este prezent tot timpul anului, în timpul iernii
preferă ţărmurile mai deschise, hrănindu-se în estuare şi în zonele cu prundiş. Când apele
bălţilor îngheţă, îl întâlnim în lungul pâraielor de munte.
Cuibăreşte atât în ţinuturile joase, cât şi pe văile râurilor de munte. Cuibul este
săpat în maluri şi se află în fundul unor galerii pe care păsările şi le sapă singure.
cuibăreşte din aprilie până în iunie; femela depune 4-6 ouă albe, lucioase, pe care le
52
clocesc ambele sexe. Are penajul corpului verde-albastru, iar partea inferioară este
cărămizie.
Relevanţa sitului pentru specie: Aşa cum este prezentat în formularul Natura
2000 densitatea populaţiei care cuibăreşte în cadrul sit-ului este redusă faţă de media la
nivel naţional.
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei: Această
specie este în principal afectată de lucrările hidrotehnice care conduc la modificarea
malurilor în care indivizii îşi pot săpa galerii. In cazul planului propus nu se propun lucrari
de ameliorare hidrotehnica a malurilor raului Siret, deci planul nu prezintă un efect asupra
speciei si nu va influenţa abundenţa şi distribuţia populaţiilor speciei la nivelul sitului.
Ardea purpurea - cod A029 (stârcul roşu).

Habitat: Răspândit în Europa, în părţile vestice, palearctice ale Asiei şi în Africa. În
România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, specie comună în bălţile
interioare şi în deltă. Este mai mic decât barza, are gâtul foarte lung şi subţire, coloritul
fiind brun-roşcat. În zbor ţine gâtul strâns în formă de "S". Cuibăreşte prin bălţi cu stufării
întinse mai ales în Delta Dunării. Această specie este consemnată şi în Cartea Roşie.
Relevanţa sitului pentru specie: Aşa cum este menţionat în formularul Natura
2000 populaţia speciei prezintă o densitate scăzută, la nivelul site-ului cuibăreşte o
populaţie redusă faţă de media la nivel naţional.
Monitorizările realizate pentru întocmirea documentaţiilor necesare pentru
desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de vedere avifaunistic au arătat că la
nivelul sitului au fost identificate între 5- 12 perechi cuibăritoare raportate la o suprafaţă de
38.496 ha.
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei: Aşa cum
am precizat stârcul roşu preferă zonele mlăştinoase şi bălţile cu întinderi mari de stufăriş
ceea ce nu este cazul amplasamentului evaluat. Activitatea de constructie precum si
functionarea complexului turistic nu va influenţa abundenţa şi distribuţia acestei specii
deoarece în zonă nu sunt prezente tipurile de habitate care favorizează apariţiei acesteia.
Ardeola ralloides - cod A024 (stârcul galben)

Habitat: Răspândit local în sud-estul Europei în regiuni mlăştinoase, delte, lagune şi
bălţi. Este oaspete de vară care cloceşte îndeosebi în Delta Dunării şi sud-estul ţării în
colonii mixte, unde pot exista sute de cuiburi. Are circa. 47 cm, este alb cu spatele şi gâtul
53
galbene până la brune. Picioarele sunt verzui. Această specie este consemnată în Cartea
Roşie.
Relevanţa sitului pentru specie: Aşa cum este menţionat în formularul Natura
2000 populaţia speciei prezintă o densitate scăzută, la nivelul site-ului cuibăreşte o
populaţie redusă faţă de media la nivel naţional. Monitorizările realizate pentru întocmirea
documentaţiilor necesare pentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de
vedere avifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 5- 10 perechi
cuibăritoare raportate la o suprafaţă de 38.496 ha.
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei: Stârcul
galben preferă zonele mlăştinoase din lungul raurilor mari, habitat care îi oferă adăpost
faţă de speciile prădătoare. Perimetrul destinat implementarii planului este amplasat în
afara albiei majore a râului Siret, într-o regiune ocupată de vegetaţie ierboasă xerotermă,
care nu este preferat de această specie. Obiectivele planului nu vor influenţa abundenţa
şi distribuţia acestei specii în zonă deoarece nu afectează habitatele preferate de aceasta
specie atât pentru cuibărit cât şi pentru hrană.
Aythya nyroca - cod A060 (raţa roşie)

Habitat: este cea mai frecventă specie de raţă din ţară, şi mai ales din Delta Dunării,
întâlnindu-se în mai toate bălţile înconjurate de vegetaţie. Cloceşte atât în desişul stufului
sau între ierburile acvatice, cât şi în scorburi, la adăpostul inundaţiilor. Ponta, formată din
8-10 ouă rozalii, este depusă în lunile mai-iunie; cloceşte femela, timp de 24-26 de zile.
Masculul este cafeniu-roşcat, cu irisul alb, iar femela cafenie. Iernează în Africa de nord,
valea Nilului, nordul Arabiei şi în India. Unele exemplare pot fi văzute iernând la noi pe
apele neîngheţate. Această specie este consemnată şi în Cartea Roşie.
Relevanţa sitului pentru specie: Monitorizările realizate pentru întocmirea
documentaţiilor necesare pentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din punct de
vedere avifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 20- 25 perechi
cuibăritoare şi 100 – 150 indivizi în pasaj, raportat la o suprafaţă de 38.496 ha.
Populaţia de raţă roşi prezintă o densitate medie, la nivelul site-ului cuibăreşte o
populaţie cu valoare considerabilă în raport cu media la nivel naţional.
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei: Raţa roşie
este una din speciile iubitoare a habitatelor cu bălţi şi lacuri de acumulare cu întinderi de
stufăriş. Pe amplasamentul propus implementarii planului cât şi în vecinătatea acestuia nu
au fost identificate astfel de habitate care ar favoriza apariţia speciei, deci activitatea care
54
face obiectul evaluării nu va afecta abundenţa şi distribuţia speciei la nivelul sitului ROSPA
0071 ”Lunca Siretului Inferior”.
Chlidonias hybridus– cod A196 (chirighiţă cu obraji albi)

Habitat: Chirighiţa cu obraji albi iubeşte o varietate mare de habitate cu zone
umede, în special preferă mlaştinile apelor curgătoare şi ochiurile de apă din câmpiile
inundabile, mai ales dacă regiunile învecinate sunt păşunate de vite sau cabaline.
Cuibăreşte pe vegetaţie riverană corpurilor de apă.
Relevanţa sitului pentru specie: monitorizările realizate care au stat la baza
întocmirii documentaţiilor necesare pentru desemnarea sitului ca fiind zonă de interes din
punct de vedere avifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 80-100
perechi cuibăritoare şi 380 – 450 indivizi în pasaj, raportat la o suprafaţă de 38.496 ha.
Populaţia de chirighiţa cu obraji albi prezintă o densitate medie, la nivelul site-ului
cuibăreşte o populaţie cu densitate bună faţă de media la nivel naţional.
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei: Având în
vedere că în zona amplasamentului este situata la limita zonelor locuite, in vecinatatea
rutelor de transport auto si CFR, zona fiind puternic antropizata, prezenţa acestei specii
nefiind semnalata, concluzionam ca obiectivele planului in special in faza de constructie nu
vor afecta dinamica si populaţia acestei specii.
Ciconia ciconia - cod A31 (barza albă)

Habitat: Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate – pe şură, case,
coşuri, claie, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimul timp au început să-şi construiască cuibul
pe stâlpi de joasă tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a speciei este condiţionată de
menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de procurare a hranei – fâneţe, păşune şi
zone umede. Vârsta berzelor poate să ajungă în captivitate şi la 30 de ani. Această specie
este consemnată în Cartea Roşie fiind clasificata ca vulnerabila.
Datorită mai ales desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării
populaţia a suferit o diminuarea accentuată.
de indivizi în pasaj în toată aria ROSPA-ului „Lunca Siretului Inferior”, prezentând astfel o
densitate bună faţă de media la nivel naţional.
55
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei: Specia
barza albă este una din speciile care îndrăgeşte habitatele antropizate. Monitorizarea
amplasamentului propus implementarii PUZ nu a semnalat prezenta speciei in zona si
vecinatatea amplasamentului. Specia este foarte mobila si nu este influentata de
obiectivele planului mai ales in faza de constructie. Activitatea propusa in cadrul planului
nu va diminua distribuţia şi abundenţa populaţie de barză albă la nivelul SPA-ului „Lunca
Siretului Inferior”.
Circus aeruginosus - cod A081 (erete de stuf)

Habitat: Este o specie larg răspândită, în stufărişuri iar de pe câmpii şi terenuri
agricole îşi procură hrana, mai comun fiind în Delta Dunării. Cuibăreşte în perechi izolate,
în locuri cu vegetaţie densă şi stufărişuri, în zonele mlăştinoase. Depunerea pontei are loc
spre sfârşitul lunii aprilie, cele 4-5 ouă albicioase-albăstrui sunt clocite timp de 32-33 de
zile, mai mult de către femelă. Iarna, migrează în Africa centrală şi de nord-vest, precum şi
în sud-vestul Asiei. În iernile blânde se întâlnesc la noi unele exemplare nordice. Masculul
are penele brun-roşcate, cu aripile şi coada cenuşii, femela este cafenie cu capul şi
bordurile aripilor bej.
punct de vedere avifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 6 - 12
perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului menţionat. Populaţia de erete de stuf
prezintă o densitate medie, la nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu o densitate care
reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei:
Amplasamentul planului şi vecinătăţile acestuia nu prezintă habitate favorabile cuibăririi
acestei specii datorită lipsei habitatelor bogate în vegetatie inalta. De asemenea fiind un
prădător acoperă suprafeţe mari în căutarea hranei pe care şi-o procură din terenurile
acoperită cu vegetaţie ierboasă naturală sau cultivată. Obiectivele planului (faza de
constructie a planului) nu determină impact negativ asupra arealului de hrănire şi cuibărire
a speciei deoarece zona analizata nu prezintă interes pentru eretele de stuf.
Cygnus cygnus - cod A038 (lebăda de iarnă)

Habitat: Deşi cuibărea în extremitatea nordică a Europei şi în Siberia, în tundră, pe
lacuri şi mlaştini, în ultimii ani, s-a observat expansiunea acestei specii şi în zonele sudice,
56
de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. Are penajul complet alb.
Vine în cârduri adesea numeroase ca să ierneze mai ales în ţinuturile din Delta Dunării şi
din zona complexului lacustru Razim. Se deosebeşte de lebăda de vară prin gâtul ei drept,
cu poziţie verticală şi nu în formă de S. Ciocul este galben cu vârful negru şi nu portocaliu-
roşcat. Primăvara se reîntoarce spre locurile nordice de cuibărit. În aprilie - mai, femela
depune 4-7 oua pe care le cloceşte timp de 5 până la 6 săptămâni.
punct de vedere avifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 4- 10
indivizi la iernat, pe toată suprafaţa sitului „Lunca Siretului Inferior”, prezintă o densitate
redusă a populaţiei nesemnificativă faţă de media la nivel naţional.
vedere că lebăda de iarnă este oaspete de iarnă în regiune, perioadă în care lucrarile de
constructie nu se desfăşoară se poate afirma că activitatea planului nu va genera un
impact asupra populaţiilor acestei specii în zonă. De asemenea în perioadele de migraţiei
această preferă lacurile de acumulare, ape intinse – zone care nu sunt prezente in
perimetrul PUZ. Dupa realizarea planului functionarea complexului turistic nu va crea un
efect negativ asupra distributiei speciei in aria naturala protejata.
Egretta alba - cod A027 (egreta albă)

Habitat: se întâlneşte în anotimpul cald îndeosebi în Delta Dunării. Cuibăreşte prin
întinderile de stuf, în locuri mai puţin expuse inundaţiilor, ferite de zgomot. Ponta, alcătuită
din 3-4 ouă albastru-verzui deschis, este depusă în aprilie-mai, clocitul este asigurat de
ambii parteneri; incubaţia durează 25—27 de zile. Toamna pleacă pentru iernare în ţările
din jurul Mării Mediterane. În iernile blânde unele exemplare rămân în zona apelor
neîngheţate în regiunea estică a Deltei.
perechi cuibăritoare şi 50-160 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului, prezintă o
densitate a populaţiei mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei: Egreta
albă iubeşte habitatele cu întinderi importante cu stufărişuri cu precădere de-a lungul
malurilor cu vegetaţie din apropierea apei, în special zonele mlăştinoase. Având în vedere
57
că în zona amplasamentului este situata la limita zonelor locuite, in vecinatatea rutelor de
transport auto si CFR, zona fiind puternic antropizata, prezenţa acestei specii nefiind
semnalata, realizarea obiectivelor planului nu va influenţa semnificativ statutul de
conservare şi răspândirea acestei specii în zonă.
Egretta garzetta - cod A026 (egreta mică)

Habitat: Cuibăreşte în arbori, arbuşti sau stuf, în colonii mixte, în lunile aprilie - iulie
cu alţi stârci, uneori cu ţigănuşi şi cormorani mici. Cele 3-5 ouă verzui-albăstrui sunt clocite
începând din lunile aprilie-mai, clocitul fiind asigurat de ambii soţi. Incubaţia durează 22-24
de zile. Răspândită vara în sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna în jurul Mediteranei.
În România este oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, unele exemplare pot
rămâne şi iarna. Se întâlneşte în zonele umede, bălţi, râuri, lagune sărate. Mai frecventă
pe Dunăre şi în Deltă. Această specie este consemnată în Cartea Roşie a speciilor
periclitate.
punct de vedere avifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 20 – 45
perechi cuibăritoare şi 80-180 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului, prezintă o
densitate a populaţiei mai puţin de 2% din populaţia la nivel.
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei: Egreta
mică este răspândită cu precădere în Delta Dunării în zonele mlăştinoase cu stufăriş şi
arbori, datorită lipsei habitatului considerăm imposibilă încadrarea acestei specii ca una
clocitoare în zona amplasamentul planului, şi deci activitatile propuse in faza de
constructie cat si functionare a complexului turistic nu va influenţa negativ răspândirea
specii în regiune, în general, şi la nivelul sitului ROSPA 0071 „Lunca Siretului Inferior” în
special.
Gelochelidon nilotica - cod A189 (pescăriţă râzătoare)

Habitat: Cuibăreşte în colonii, rar şi local în sud estul Europei, de asemenea în
Danemarca, pe bălţi din regiuni de coastă şi pe ţărmuri nisipoase. Vânează mai ales
deasupra uscatului, a bălţilor de coastă şi a pajiştilor. Hrana constă în mare parte din
insecte, dar şi din broaşte şi reptile sau rozătoare mici.
58
indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului „Lunca Siretului Inferior”.
vedere că această specie nu a fost observată in zona amplasamentului, specia fiind strict
acvatica, amplasamentul situându-se in afara culoarul de migrare al păsărilor (est-
carpatic) considerăm că realizarea obiectivelor planului nu va influenţa statutul de
conservare al speciei şi nu va influenţa distribuţia speciei la nivel regional.
Glareola pratincola - cod A135. (ciovlică ruginie)

Habitat: Cuibăreşte în sud estul Europei în colonii, în regiunile aride (de exemplu
noroi uscat de soare) din ţinuturi întinse mlăştinoase. Se hrăneşte cu insecte pe care le
prinde din zbor. În România sunt estimate 200-350 perechi, majoritatea fiind întâlnite în
Dobrogea. Se pot observa colonii ale acestei specii la Histria. de la sfârşitul lunii aprilie
până în septembrie.
indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului „Lunca Siretului Inferior”, densitatea acestei
specii fiind redusă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional.
vedere că această specie nu a fost observată in zona amplasamentului, prezenta acesteia
in sit fiind semnalata in pasaj, planul situându-se in afara culoarul de migrare al păsărilor
(est-carpatic) considerăm că realizarea obiectivelor planului nu va influenţa statutul de
conservare al speciei şi nu va influenţa distribuţia speciei la nivel regional.
Ixobrychus minutus - cod A022 (Stârc pitic)

Habitat: Specia populează locuri cu vegetaţie densă în zonele mlăştinoase, de
preferinţă stufărişuri. Cuibăreşte în perechi izolate, în locuri cu vegetaţie densă şi
stufărişuri, în zonele mlăştinoase. Este o specie mai mică, de doar 35 cm. Masculul are
spatele, creştetul şi vârful aripilor negre, restul penajului fiind de culoare bej. Femela este
ceva mai deschisă la culoare. În România cuibăreşte în număr mare, fiind larg răspândit.
59
perechi cuibăritoare, pe toată suprafaţa sitului „Lunca Siretului Inferior”, densitatea acestei
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei: această
specie populează în principal zone cu vegetaţie palustră densă şi mlăştinoase. Datorită
faptului că pe amplasamentul analizat şi în vecinătatea acestuia nu au fost identificare
astfel habitate frecventate de stârcul pitic, putem considera că implementarea planului nu
perturbă perioadele de cuibărit ale stârcului.
Lanius collurio– cod A338 (sfrânciocul roşiatic)

Habitat: Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini
(măceş, porumbar, păducel) şi în poieni. Păşunile şi terenurile agricole mărginite de
vegetaţie naturală constituie habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic. Ocazional, femelele
pot avea un colorit mai contrastant şi pot fi chiar foarte asemănătoare cu masculii, totuşi,
partea inferioară a corpului prezintă întotdeauna liniile caracteristice, iar coada este maro
cu puţin alb la baza bordurii rectricelor externe.
perechi cuibăritoare, în tot sit-ul „Lunca Siretului Inferior” ceea ce semnifică faptul că la
nivelul site-ului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional.
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei: Datorită
faptului că în zona planului nu au fost identificate terenuri agricole tufişuri şi poieni putem
afirma că activitatea nu va influenţa semnificativ statutul de conservare al speciei.
Lanius minor – cod A339 (sfrânciocul cu fruntea neagră)

Habitat: Cuibăreşte în regiuni deschise cu arbori izolaţi şi tufişuri, de multe ori pe
terenuri agricole şi păşuni, unde îşi construieşte cuibul în arbori. Uneori cuibăreşte arborii
de pe marginea şoselelor. Preferă terenurile agricole înconjurate de vegetaţie natură şi
habitatele cu arbuşti şi arbori tineri. Lungime 20 cm. Deseori stă pe fire de telegraf. Se
deosebeşte de sfranciocul mare prin dimensiunile mai mici, coada proporţional mai mică, o
ţinută mai dreaptă şi fruntea neagra.
60
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei: Datorită
faptului că în zona planului nu au fost identificate terenuri agricole tufişuri şi poieni putem
afirma că activitatea nu va influenţa semnificativ statutul de conservare al speciei.
Larus minutus – cod A177 (pescăruş mic)

Habitat: Este o specie care cuibăreşte relativ rar în sud estul Deltei Dunării şi pe
unele lacuri mai ales cele din lungul litoralului. Ouăle, în număr de 3, de culoare măslinie
cu pete negre-ruginii, sunt clocite o perioadă de circa 22 de zile, de ambele sexe.
Pescăruşul mic apare nai frecvent din nordul arealului, în perioadele de pasaj şi chiar
iarna. Capul şi dedesubtul aripilor sunt negricioase; penajul deasupra corpului este
argintiu, iar partea inferioară albă. Iernează în jurul Mării Mediterane şi în ţările din vestul
Europei.
specii fiind redusă redusă faţă de media la nivel naţional.
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei: Perimetrul
destinat realizarii planului este situat intr-o zona puternic antropizata, in vecinatatea
zonelor locuite si a principalelor rute de transport si nu oferă condiţii favorabile pentru
această specie. Nu au fost observati indivizi ai speciei in zona amplasamentului.
Considerăm că realizarea obiectivelor planului si functionarea complexului turistic nu are
impact negativ asupra distribuţiei acestei specii la nivel local, regional si national.
Nycticorax nycticorax – A023 (stârc de noapte)

Habitat: Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi dar este frecvent prezent şi în
apropierea apelor încet curgătoare (râuri, canale). Se hrăneşte cu peşti, insecte, amfibieni.
În migraţie de multe ori se hrăneşte pe terenuri agricole. Cuibăreşte în colonii simple sau
mixte, în sălcii sau stufăriş vechi. Cuibul cuprinde 3-5 ouă verzi-albăstrui; clocitul este
asigurat de ambii parteneri; incubaţia durează 21-22 de zile. Schimbarea soţilor la clocit se
face cu un ritual deosebit. Puii se caţără pe crengi înainte de a deveni capabili de zbor.
Coloritul corpului este cenuşiu, creştetul şi spatele fiind negre. Vânează şi pe întuneric şi
61
în amurg. Toamna migrează pentru iernare spre continentul african, ocolind pustiurile
Sahara şi Kalahari. Această specie este consemnată şi în Cartea Roşie.
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei: In zona
planului au fost identificate habitate cu bălţi şi mlaştini dar acestea au caracter sezonier ,
vara reducandu-se suprafata acestora sau disparand. In urma observatiilor efectuate
specia nu a fost obsevata cuibarind sau hranindu-se pe amplasament. De asemeni nu au
fost observati indivizi ai speciiei in pasaj in special datorita faptului ca amplasamentul este
sitauat intr-o zona puternic antropizata (in vecinatatea asezarilor umane, artere de
circulatie importante (DN25 , CFR). Având în vedere faptul ca specia că preferă să
cuibărească în stufăriş des cu intinderi de apa (neîntâlnite în zona amplasamentului şi în
imediata vecinătate) putem afirma că obiectivele planului nu va influenţa semnificativ
statutul de conservare al speciei şi disturbarea populaţiilor de stârc în perioadele de
cuibărire, hranire, nuptial si migratiune.
Pelecanus onocrotalus - cod A019 (pelicanul)

Habitat: Specie rară al cărei număr este în scădere. În Europa probabil 3500 de perechi
clocitoare. Vara pot fi găsiţi în principal în regiunile lacustre din SE Europei (majoritatea în
Delta Dunării), iarna şi în zone de coastă şi golfuri. Pelicanii sunt păsări migratoare, sosind
şi plecând în jurul echinocţiului de primăvară, respectiv de toamnă. Cartierele lor de iernat
sunt în Africa ecuatorială. Regăsirea inelelor aplicate în România dovedeşte urmărirea
unei căi de migraţiune de-a lungul coastelor vestice a Marii Negre, prin Bulgaria şi Grecia,
spre Israel. Această specie este consemnată şi în Cartea Roşie.
Pelecanus onocrotalus este strict acvatica, prezenta ei semnalandu-se pe intinderi de apa
62
bogate in ihtiofauna. Modalitatea de hranire, cuibarire a speciei face imposibila colonizarea
speciei in zona planului datorita caracteristicilor terenului. Nu au fost observati indivizi in
pasaj cunoscandu-se de altel faptul ca ruta de migratie principala se desfasoara de-a
lungul raului Siret – specia preferand migratia pe directia apelor. Fenologia acestei specii
nu indica o influenta a obiectivelor planului asupra distributiei acestei specii în zonă si in
aria naturala protejata.
Platalea leucordia– cod A034 (lopătarul)

Habitat: Specia este oaspete de vară,specie rară cu răspândire discontinuă pe
lângă ape puţin adânci, bălţi întinse şi lacuri cu stufăriş, cuibăreşte în colonii mici în
stufărişuri dese mai rar în copaci sau arbuşti. În luna mai depune 3-5 ouă albe, stropite
uşor cu pete ruginii la capătul rotund. Durata clocirii este de 24-26 de zile, aceasta fiind
asigurată de ambii parteneri, cu schimbul. Hrana constă din diferite nevertebrate. Toamna
migrează spre valea Nilului, Africa centrală şi de sud-vest. Această specie este
consemnată şi în Cartea Roşie.
preferă habitatele situate în proximitatea cursurilor de apă care prezintă o bogată vegetaţie
palustră. Amplasamentul propus planului este situat in afara unor astfel de habitate, astfel
realizarea obiectivelor planului nu vor influenţa abundenţa şi distribuţia speciei în regiune.
Recurvirostra avosetta - cod A132 (cioc întors)

Habitat: Cuibăreşte în colonii destul de mari, în golfurile marine puţin adânci, în
lagune şi pe lacuri din stepe (mai ales salmastre). Are circa 43 cm şi se recunoaşte
imediat după ciocul lung curbat în sus. Este mai mult alb, având negru pe cap şi la aripi.
Cuibăreşte în colonii mici mai ales în sud-estul ţării, populaţia având densitatea maximă în
partea sudică a complexului Razim-Sinoie. Preferă porţiunile mâloase şi ţărmurile.
Această specie este consemnată în Cartea Roşie.
63
perechi cuibăritoare şi 25-30 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului „Lunca Siretului
Inferior”, densitatea acestei specii fiind redusă mai puţin de 2% din populaţia la nivel
naţional.
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei: Perimetrul
planului nu reprezintă un habitat îndrăgit de către această specie astfel putem afirma că
planul nu influenţează distribuţia şi abundenţa speciei la nivelul sitului „Lunca Siretului
Inferior”.
Sterna hirundo - cod A193 (chira de baltă)

Habitat: Cuibăreşte în perechi izolate sau în colonii mici pe mlaştinile din regiunile
de coastă şi pe ţărmurile lacurilor continentale. La noi este oaspete de vară care
cuibăreşte pe lângă apele curgătoare şi stătătoare interioare şi la ţărmul mării, dar mai
ales în zona de câmpie
punct de vedere avifaunistic au arătat că la nivelul sitului au fost identificate între 3 – 5
perechi cuibăritoare şi 30 – 50 indivizi în pasaj, pe toată suprafaţa sitului „Lunca Siretului
Inferior”, densitatea acestei specii fiind redusă faţă de media la nivel naţional.
Influenţa obiectivelor din cadrul planului asupra populaţiei speciei:
Amplasamentul planului şi vecinătăţile acestuia nu oferă condiţii prielnice pentru cuibărirea
si hranirea acestei specii. Obiectivele planului nu influenţează negativ răspândirea
populaţiei acestei specii în zonă ariei naturale protejate.
2.6. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia

numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar,
procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP,
suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea
speciei pe termen lung)
Implementarea proiectului nu va afecta numeric şi structural nici una dintre
populaţiile floristice şi faunistice din habitatele ariei naturale protejate.
Planul propune o ocupare a terenului pe o suprafaţă totală de 3,009 hectare, fiind
situat in intravilanul comunei Independenta, Judeţul Galati
64
Suprafaţa destinată implementării planului de 3,009 ha şi este structurată pe doua
habitate: pajişte de luncă degratată şi vegetatie specifica malurilor de. Suprafeţele ocupate
de plan ce se suprapun peste arealul destinat ariei de importanţa comunitară ROSPA
0071. Avand in vedere structura habitatelor identificate si speciile prezente putem
concluziona ca implementarea planului nu va avea un efect direct asupra habitatelor din
compoziţia sitului.
Amplasarea perimetrului analizat la extremitatea NE, a ariei naturale protejate nu va
produce fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în
imediata vecinătate sunt cu risc redus cu preocupare de conservare minimă.
Evaluând aceste date considerăm ca habitatul este suficient de mare şi de stabil
pentru a asigura menţinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, planul propus
nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de flora sau de faună.
2.7. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar
Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale
protejate sunt date de echilibrul ecosistemelor de pajişte, fără a periclita sau a limita
dezvoltarea comunităţilor umane aferente siturilor. Aceste relaţii sunt de interdependenţă.
Zona de interes economic se găseşte la marginea ariilor naturale protejate, a sitului
Natura 2000. Prin urmare, activitatea economică, de altfel punctiformă la scara siturilor nu
este generatoare defragmentare de habitate, nu distruge relaţiile structurale sau
funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea acestuia. O activitate la scară
restrânsă, cum este cea prognozata în cadrul proiectului, nu va afecta integritatea şi
stabilitatea sitului natural. Obiectivele definite în prezentul plan, sunt o necesitate pentru
dezvoltarea durabilă a comunei şi a întregii regiuni.
2.8. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de management
Responsabilitatea administrării Ariei Naturale Protejate „Lunca Siretului Inferior” (în
continuare Arie) revine Custodelui Sitului de Protecţie Avifaunistica „Lunca Siretului
Inferior” (în continuare Custode), asigurată de Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii
Biologice - Vrancea, pe baza Contractului de Custodie încheiat cu Ministerul Mediului şi
Pădurilor (nr. 0046/23.02.2010.) conform Ordinului MMDD nr. 1533/2008. În acest scop
Custodele elaborează planul de management, prin care se realizează zonarea ariei
65
protejate, precum şi gospodărirea unitară şi integrată a ariei naturale protejate, urmăreşte
respectarea acestuia, organizează şi desfăşoară activităţi specifice şi supraveghează
toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul ariei protejate, astfel încât să se asigure
îndeplinirea obiectivelor de management ale Ariei, în conformitate cu obiectivele de arie
naturală protejată stabilite prin OUG 57/2007.
Pentru menţinerea stării de conservare şi pentru evitarea deteriorării acesteia, au
fost identificate o serie de potenţiale activităţi care ar putea avea un efect negativ asupra
habitatelor şi speciilor.
Pe baza acestor cunoştinţe au fost propuse o serie de măsuri de management,
măsuri cuprinse în planul de management al parcului natural cu scopul elaborării de
strategii de prezervare a speciilor şi habitatelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri
precise de management conservativ. Măsurile preconizate reprezintă minimul necesar
pentru menţinerea speciilor şi habitatelor într-o stare favorabilă de conservare.
Masurile de conservare au fost stabilite asupra speciilor vulnerabile, ameninţate si
periclitate aşa cum sunt ele menţionate şi în Cartea roşie a vertebratelor din România dar
si pentru protejarea habitatelor de interes comunitar.
Astfel pentru speciile de animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane de interes
comunitar şi care se află sub regim strict de protecţie, inclusiv cele prevăzute în anexele
OUG 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi speciile incluse în lista
roşie naţională sunt interzise:
a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;
b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi
de migraţie;
c) distrugerea şi/sau culegerea cuiburilor şi ouălor din natură;
d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;
e) deţinerea, transportul, comerţul său schimburile în orice scop fără autorizaţia autorităţii
de mediu competente.
Pentru constructiile cu caracter turistic se stabilesc urmatoarele masuri de

management:
Realizarea de construcţii noi în afara zonelor de intravilan stabilite şi aprobate prin
Planurile Urbanistice Generale este permisă numai cu avizul custodelui.
Construirea de noi drumuri şi/sau poduri în cuprinsul Ariei este interzisă fără
acordul custodelui.
66
Planurile şi programele, care pot avea efecte asupra mediului, şi asupra speciilor şi
habitatelor din aria naturala şi din vecinătatea acesteia vor fi supuse avizării de către
Custode.
Orice activitate sau lucrare susceptibilă să genereze un impact negativ asupra
speciilor si habitatelor din aria naturala şi din vecinătatea acesteia va fi supusă avizării de
către Custode.
67
2.9. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor
In cazul habitatului natural, starea sa de conservare este dată de totalitatea
factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta
pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor
caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt îndeplinite
condiţiile:
arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui
areal sunt stabile sau în creştere;
habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe
termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă
(aşa cum aceasta este definită în continuare).
Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă, se
vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi culturale
specifice zonei.
În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus şi a
habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constată o stare de conservare
bună a speciilor şi lipsa factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate şi
care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei respective
la nivel comunitar.
Starea se consideră „favorabilă” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:
datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine
şi are şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă a habitatului natural;
arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul
apropiat;
exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice să
se menţină pe termen lung.
Putem concluziona astfel că implementarea planului nu va avea un efect direct
asupra habitatelor prioritare din compoziţia sitului. De asemenea amplasarea perimetrului
analizat la extremitatea Estica a ariei naturale protejate , intr-o zona puternic antropizata
nu va produce fragmentari ale habitatelor. De asemenea lipsa habitatelor pentru care au
fost desemnate ariile naturale protejate (în zona amplasamentului fiind prezente habitate
68
de pajişte semi-naturala degradata si vegetatie specifica marginilor de ape) argumenteaza
lipsa unui impact asupra stării de conservare şi biodiversităţii ariilor naturale.
Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata vecinătate sunt cu risc
redus cu preocupare de conservare minimă. Habitatele prezente, are o valoare de
conservare redusă fiind reprezentată în special prin specii de plante ruderale si invazive.
2.10. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de

interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei
naturale protejate de interes comunitar
Fiind situată în intr-o zona antropizata afectata de zona locuita, activitati agricole, cai
rutiere intens circulate, linie CFR, în cuprinsul amplasamentului există un ansamblu de
ecosisteme terestre a căror configuraţie nu este dependenta structura ariei naturale
protejate ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior.
Vulnerabilitatea ariei naturale protejate este data in special de:
1. Reducerea habitatelor specifice colonizarii speciilor acvatice influentate in special
de amenajarile hidrotehnice efectuate pe raul Siret a dus la intensificarea eroziunii laterale
exercitate de rau şi ca urmare la surparea malurilor si pierderea unor locuri de hrana si
cuibarit.
2. Reducerea pajiştilor de lunca prin înlocuire cu terenuri agricole.
3. Defrisarea padurilor de lunca;
4. Deteriorarea covorului vegetal, mai ales în pajiştile de lunca, prin păşunatul
intensiv al ovinelor si bovinelor.
5. Pescuitul intensiv a afectat anumite populaţii de peşti ce constituie sursa de hrana
a unor specii de pasari.
6. Depozitarea neconforma a deseurilor in albia raurilor;
Tabelul nr. 12 Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit
afectată
Cod Activitate Influenţă
164 Taierea si curăţarea pădurii de lunca +
Îndepărtarea arborilor uscaţi în curs de
166 +
uscare
210 Pescuit profesionist (industrial) -
421 Depozitarea deşeurilor menajere +
511 Linii electrice 0
520 Navigaţie 0
730 Manevre militare 0
900 Eroziunea +
69
941 Inundaţii +
951 Uscare /acumularea de material organic -
870 Diguri, îndiguiri, plaje artificiale 0
161 Plantare de pădure +
170 Creşterea animalelor -
220 Pescuit sportiv 0
701 Poluarea apei +
853 Managementul nivelelor de apa +
920 Secarea -
943 Alunecările de teren -
952 Eutrofizarea -
Tabelul nr. 13 - Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

110 Utilizarea pesticidelor -
150 Restructurarea deţinerii terenului agricol +
230 Vânătoare -
411 Fabrici -
701 Poluarea apei +
853 Managementul nivelelor de apa -
941 Inundaţii +
120 Fertilizarea -
200 Acvacultura:peşte şi scoici -
403 Habitate dispersata -
420 Descărcări +
Modificarea structurii cursurilor de apa
852 +
continentale
870 Diguri, îndiguiri, plaje artificiale -
2.11. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar
Integritatea ariilor naturale de interes comunitar nu va fi afectată de realizarea
obiectivelor prevăzute în PUZ având în vedere complexitatea lucrărilor şi suprafaţa
afectată de proiect (3,009 hectare) şi structurile asociate care reprezintă doar o pondere
infimă de 0,007 % din suprafaţa totală a sitului ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior de
38496.0 hectare .
De asemenea integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar nu va fi
afectată implementarea proiectului va reduce caracterul antropizat al zonei , suprafetele in
discutie fiind reabilitate cu in scop turistic mentinandu-se si structura habitatelor prezente –
pajiste, luciu de apa (bazin), vegetatie specifica marginilor de apa. In urma monitorizărilor
făcute pe amplasament nu s-au identificat habitate prioritare sau de interes comunitar,
indivizi floristici aparţinând unor specii protejate listate în anexele OUG 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice.
Realizarea proiectului analizat nu conduce la fragmentarea habitatelor datorită unor
aspecte atât tehnologice cât şi spaţiale:
70
suprafaţa implicată este mică si nu reprezinta habitate naturale de interes
comunitar;
zona este in totalitate antropizata si nu asigura habitate prielnice pentru cuibarit
si hrana speciilor de fauna.
amplasarea în imediata apropiere a căilor de acces
nu constituie barieră în mobilitatea faunei din zonă (nu se limitează accesul
speciilor spre zonele de hrană şi cuibărit);
nu izolează corpuri de apă;
nu produce schimbări climatologice;
3. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1. Acest capitol descrie condiţiile fizice şi biologice, culturale şi
resursele socio-economice existente în zona de impact a planului (zonele afectate) şi
analizează impactul direct şi indirect a surselor asociate implementării planului urbanistic
zonal. Consecinţele asupra mediului în situaţia alternativei de neimplementare vor fi de
asemeni analizate.
71
Impactul prognozat Tipul impactului
Faza de implementare a planului
Impact direct pe termen lung:
• restrângere a suprafeţei ariei protejate cu 3,009 ha din ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior
(suprafeţe identificate ca pajiste semi-naturala degradata si vegetatie specifica malurilor de
apa dulce);
• modificări ale populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii de interes
comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă precum a rezultat din monitorizarea din
teren când nu au fost identificare specii de interes comunitar sau valoare conservativa mare;
• impact vizual pozitiv după implemantarea planului, prin reabilitarea zonei şi introducerea în
circuitul turistic.
• Impact pozitiv prin eliminarea unor speciilor invazive si limitarea pe amplasament a efectelor
produse prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, pasunat excesiv alte activitati
antropice.
Impactul proiectului asupra
Impact indirect:
ariei naturale protejate şi
• impact pozitiv datorită eliminării zonelor unde s-au depozitat deşeuri municipale,limitarea
integrităţii ariilor naturale
accesului animalelor domestice pe amplasament, reabilitarea zonei afectate de inundatii si
protejate adiacente planului
baltiri prin lucrările de ameliorare aferente implementării planului, refacerea zonei şi
dezvoltării turismului în zonă.
Impact pe termen scurt:
• efect redus de deranj şi restrângere a faunei specifice zonei datorită organizăriii de şantier ce
va deservi la implementarea planului (zona va fi împrejmuită şi semnalizată corespunzător;
fiind o zonă restrânsă ca şi suprafaţă nu se prognozează un impact negativ);
Impact rezidual:
• reducerea suprafeţei habitatului cu suprafaţa de 3,009 ha din ROSPA 0071 (0,007%) dar fara
afectarea unor habitate prioritare, suprafaţa destinata implementării planului (suprafaţă în
totalitate antropizata);
• reducerea fenomenelor de baltire prin lucrari de ameliorare hidrotehnica a canalului existent
(deviere carea bazinul creat) in zona planului.
72
Concluzii:
In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament si
vecinatati) nu au fost identificate speciile de plante si habitatele de interes conservative
pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSPA 0071 – Lunca
Siretului Inferior.
Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar si integritatea
retelei NATURA 2000 nu vor fi afectate prin implementarea acestui plan.
Intrucat pe amplasament si in imediata vecinatate nu se regarsesc specii de plante si
habitate de interes comunitar, statutul de conservare al acestora nu poate fi afectat, nu se
reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar si
nu poate sa duca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar.
De asemenea construirea complexului turistic in acesta zona ocupand o suprafata mica, fiind
amplasata in intravilanul localitatii, nu poate sa aiba impact negativ asupra factorilor care
determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar si nu va provoca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau
functia acestui sit.
Intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii de plante si habitate
de interes comunitar, in faza de constructie, de operare si de dezafectare a obiectivului nu se
poate produce un impact direct sau indirect, pe termen scurt sau lung asupra acestora.
73
Impact direct pe termen scurt:
• în faza de amenajare se va înregistra un impact redus asupra nevertebratelor, deoarece
microhabitatele din sol vor fi afectate total prin lucrări de decopertare a stratului de sol (mal
stâng) pentru sistematizarea pe verticală a terenului pentru realizarea fundatiilor constructiilor
complexului turistic;
• impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor
Nevertebrate
nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică
fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă
redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate nu
sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de habitatul ce se va restrânge la
nivel local, impactul va fi doar punctual fără să determine pierderi iremediabile de
biodiversitate.
Impactul direct pe termen scurt:
• aceste specii se vor refugia odată cu începerea decopertării în zonă fiind afectate de zgomot,
de vibraţii prin urmare eventualele pierderi vor fi nesemnificative. În urma observaţiilor din
teren speciile de amfibieni şi reptile identificate sunt reprezentate printr-un numar redus de
indivizi, izolati in cea mai mare parte ce aparţin unor specii comune, fără interes conservativ
Vertebrate
şi nu necesită acţiuni de relocare.
Amfibieni şi reptile
Impactul indirect
• restrângerea a habitatului existent si lucraile propuse in faza de constructie a obiectivelor
planului au un efect local de scurta durata în migrarea speciilor de reptile şi amfibieni către
zonele din jur cu habitate identice care oferă condiţii la fel de bune de hrănire şi
reproducere, numite habitate „receptori”;
Impact direct:
• crearea unui disconfort în perioada de reproducere şi creştere a puilor pentru speciile aflate in
Vertebrate
zonele adiacente planului – in special passeriformele semnalate in zona amplasamentului –
Avifauna
zone locuite; Speciile identificate sunt comune fara interes conservativ si nu sunt specii
reprezentative pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071.
74
• disconfort creat asupra speciilor (passeriforme) din zonele adiacente din cauza zgomotului şi
prafului, rezultat în urma activităţilor/utilajelor ce vor deservi amplasamentul în faza de
amenajare a complexului turistic – pensiune si conexe;
Impactul indirect
• nu este semnalat
Pe termen mediu, impactul direct singular este situat la un nivel nesemnificativ deoarece
activitatile turistice desfasurate în cadrul amplasamentului au o desfasurare sustinuta, pe
termen lung, si se desfasoara într-un spatiu restrâns, unde speciile prezente în mod constant
sunt specii commune care sunt adaptate habitatelor antropizate, aceste activitati neinfluntând
distributia speciilor de pasari de importanta pentru situl Natura 2000 ROSPA 0071.
Impactul direct
Nu au fost semnalate mamifere în zona de implementare PUZ. Habitatele prezente
Vertebrate antropizate,i prezenta umană, vecinatatea planului cu cai de circulatie rutiera si feroviara nu
Mamifere sunt propice dezvoltării unor astfel de specii.
Nu se prognozeaza un impact direct, indirect pe termen scurt şi lung.
Impact direct pe termen scurt:

Habitate si flora • Afectarea pe termen scurt a speciilor ce compunstructura acestor habitate; Speciile prezente
Pajisti semi-naturale sunt specii ruderale, invazive si formeaza asociatii fara interes de conservare.
Vegetatie specifica malurilor de • restrângere a suprafeţelor de pajisti semi-naturale degradate cu 3,009 ha;
apa • Habitatele prezente nu sunt reprezentative pentru structura ariei naturale protejate ROSPA
0071 si nu reprezinta habitate „receptori” pentru speciile prezente in sit.
Impact direct pe termen lung:
Impactul implementării • apariţia unor fenomene de eutrofizare a habitatelor existente, datorită creşterii numărului de
proiectului asupra stării de specii comune cu posibilităţi de înmulţire şi creştere rapidă; mentionam ca zona este puternic
conservare antropizata datorita activitatilor umane invecinate, cailor de circulatie (rutiera si cai ferate).
• afectarea populaţiilor de floră şi faună; Datorita fenomenului de ruderizare a zonei speciile
75
identificate sun reprezentate printr-un numar foarte mic de indivizi. Nu sunt afectate specii
protejate care necesita masuri de conservare.
Impact indirect:
• riscul datorat restrângerii suprafeţei ariei protejate. Nu au fost semnalate habitate prioritare de
inters conservativ.
Impact pe termen scurt:
• un posibil efect nesemnificativ de deranj şi restrângere a faunei specifice zonei datorită
implementării planului; Nu au fost semnalate in zona planului si imediata vecinatate specii si
habitate care au stat la baza desemnarii ariei naturale protejate ROSPA 0071.
Impact rezidual:
• Nu este cazul.
• Arealul în care se va dezvolta „Construire pensiune, restaurant, camping, imobil de locuit,

spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren, judeţ Galaţi,
comuna independenţa, tarlaua 33, parcela 392/2” ce face obiectul evaluării adecvate este
cunoscută ca fiind puternic antropizata datorită activitatilor agricoel, umane, depozitărilor
ilegale de deşeuri, prin invadarea unor specii perene. Impactul generat de activitatea de
implementare a planului nu reprezinta o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii
locale;
Impactul cumulativ asupra • Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor alte proiecte în zonă dar cu activităţi diferite
biodiversităţii este nesemnificativ, planul propus neexercitând un impact negativ suplimentar.
De asemeni se poate vorbi despre impactul negativ generat pe perioada desfasurarii

activitatii constructie cumulat cu activitatile agricole (pasunat) desfasurate în vecinatatea
amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura
activitatilor desfasurate în etape si a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurand astfel zone
de preluare si dezvoltare a faunei locale în vecinatatea amplasamentului.
76
Activitatile aferente perioadei de constructie a complexului turistic nu implica scaderea
suprafetelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot asigura
un climat propice vietuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în perimetrul destinat
exploatarii nu asigura conditii de hranire si cuibarire a speciilor de animale si plante,
caracteristica exemplificata si prin prezenta în numar mic a reptilelor, pasarilor si lipsa
mamiferelor.
Faza de implementare a planului
Impact direct:
• Efect de deranj şi stress asupra populaţiilor de păsări aflate în zonele adiacente planului
ROSPA 0071 – lunca Siretului inferior. Nu au fost semnalate specii de interes comunitar care
Impactul proiectului asupra au stat la baza desemnarii sitului. Habitatele prezente nu satisfac nevoile de cuibarire si
ariei naturale protejate şi hrana a speciilor mai sus mentionate. Nu sunt afectate specii si habitate ce asigura
integrităţii ariilor naturale integritatea ariei naturale protejate.
protejate adiacente planului Impact indirect:
• Posibila introducere a unor specii invazive de floră şi faună;
• Aparitia unor poluanţi caracteristici turismului în zonă (ape menajere, poluanti atmosferici,
deşeuri);
Planurile, proiectele si activitatile care au fost luate în considerare pentru evaluarea efectelor
semnificative, singulare sau cumulate sunt reprezentate de activitatile agricole prezente în
Impactul cumulativ asupra intravilanul si extravilanul localitatii Independenta, activitatile de transport, cai de transport rutier
biodiversităţii si cai ferate.
Posibilitatile de cumulare a potentialelor efecte asupra mediului pentru diferite planuri si proiecte
din zona administrative a comunei independenta, sunt reprezentate de acele fluxuri din fiecare
77
activitate specifica, fluxuri care în punctele în care se intersecteaza pot da nastere unor efecte
de tip cumulat.
Astfel, impactul cumulativ datorat existentei unor investitii de alta natura în zona (ferme,
asociatii agricole) este nesemnificativ chiar si în conditiile dezvoltarii complexului turistic care
face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitand un impact negativ suplimentar, deoarece
speciile de fauna care ar fi putut fi afectate de aceasta activitate s-au adaptat conditiilor actuale
ale arealului studiat.
78
3.2. Evaluarea semnificaţiei impactului:
Evaluarea semnificaţiei impactului se face pe baza indicatorilor cheie cuantificabili
prezenţi în cele ce urmează.
3.2.1. Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut

Reducerea suprafeţei ariei protejate cu suprafaţa de 3,009 ha din ROSPA 0071 –
Lunca Siretului Inferior, care reprezintă doar o pondere infimă de 0,007 % din suprafaţa
totală a sitului.
Practic suprafaţa habitatelor specifice ariei naturale protejate ROSPA 0071 nu se vor
restrănge , aceastea nefiind prezente in aria de studiu – zona PUZ.
3.2.2. Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru

necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar
În urma monitorizărilor efectuate pe amplasament şi interpretarea releveelor s-a
constatat că densitatea speciilor identificate în sit nu constituie habitate propice pentru
cuibărit, hrănire şi odihnă.
După implementarea planului, suprafaţa habitatelor caracteristice ariei naturale
protejate ROSPA 0071 nu se va modifica, suprafata afectata de 3,009 ha reprezentand
habitate de pajiste semi-naturala degradata si vegetatie specifica malurilor de ape, acestea
neconstituind habitate de interes comunitar, astfel implementarea planului nu va genera un
impact semnificativ asupra speciilor de interes comunitar, asupra necesităţilor de hrana si
cuibarit ale acestora.
3.2.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente)

Nu se poate considera o fragmentare a habitatului, deoarece implementarea planului
se realizează la periferia zonei protejate (limita estica a zonei protejate), într-o zonă
ruderalizata, cu o valoare nesemnificativă atât din punct de vedere floral cât şi din punct de
vedere speciilor de faună (se remarca prezenta în numar mare a speciilor ruderale, perene
si invazive). Prin activităţile propuse atât în faza de construcţie cat şi în faza de exploatare
nu vor avea ca efect fragmentarea niciunui habitat de interes comunitar.
79
3.2.4. Durata sau persistenţa fragmentării
Nu este cazul.
3.2.5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă
de aria naturală protejată de interes comunitar
Perturbarea speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate se va resimţi atât în
perioada de construcţie (organizarea de şantier) cât mai putin in faza de operare datorită
activitatilor turistice. Investiţia se doreşte a fi una viabilă, cu o perioadă de exploatare
înedlungată, conducând la o dezvoltare durabilă a zonei analizate, dar şi a întregului areal.
Perimetrul analizat se află poziţionat la extremitatea estica a ariei naturale protejate
situandu-se in totalitate in perimetrul ariei naturale protejate ROSPA 0071 – Lunca Siretului
Inferior.
Durata estimata a etapei de constructie este de 24 luni, impactul asupra perturbarii
speciilor prezente fiind conditionat de lucrarile de constructie ce se vor realiza etapizat pe
intraga durata a implementarii planului.
3.2.6. Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă)

Implementarea planului pe o suprafata de 3,009 ha, suprafata aflata in intregime in
zona ariei naturale protejate ROSPA 0071 nu va produce schimbari asupra habitatelor si
speciilor de interes conservativ pentru care a fost desemnata aria naturala protejata.
Habitatele identificate ce se vor restrange (pajişte semi-naturale degradata si vegetatie
specifica malurilor de ape) nu asigura inegritatea ariei naturale protejate, implementarea
planului in zona propusa avand efecte minore asupra speciilor de reptile şi amfibieni
semnalate in numar mic, acestea mobilizându-se către zonele din jur cu habitate identice
care oferă condiţii hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.
3.2.7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

planului
Având în vedere compoziţia habitatelori observate şi speciile identificate in zona PUZ
nu prognozam afectarea ecosistemului natural şi a exemplarele de floră şi faună specifice
ariei naturale protejate ROSPA 0071 chiar şi fără măsuri de reducere a impactului, ceea ce
80
denotă, pe de o parte impactul nesemnificativ, iar pe de alta parte gradul redus de
vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv a ecosistemelor din zonă.
3.2.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de

apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor
ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar
Prin implementarea proiectului şi a măsurilor constructive nu se generează poluanţi
care pot determina modificări legate de resursele de apa sau alte resurse natural şi nu
necesită stabilirea indicatorilor chimici-cheie.
3.2.9. Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de

reducere a impactului
Impactul generat de implementarea planului este direct şi nesemnificativ datorită
faptului că aduce modificări populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii de
interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă.
3.2.10. Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea

măsurilor de reducere a impactului
În ceea ce priveste impactul rezidual asupra speciilor si habitatelor din cadrul
amplasamentului analizat, mentionam faptul ca aceasta consta în pierderea definitiva a
unor portiuni de habitat prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafete afectate definitiv
de realizarea complexului turistic.
3.3. Evaluarea impactului cumulativ al planului propus cu alte planuri şi proiecte

fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului
Evaluarea impactului cumulativ va fi analizat in relaţia cu planuri, programe şi
proiecte propuse sau implementate aflate în aria de impact a planului propus “PUZ –
amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren, judeţ galaţi, comuna independenţa, tarlaua 33,
parcela 392/2” .
81
Activităţile principale identificate in zona de amplasament ce generează un impact
cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:
Creşterea animalelor, păşunat (bovine, ovine), pe amplasament si pe terenurile de
luncă învecinate;
Turism şi agrement desfăşurat în zona lacurilor Potcoava si Talabasca.
Alte activităţi economice desfăşurate în zonă: asociatii agricole, transport.
Limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente,

aflate in execuţie sau propuse a fost stabilit pe baza unor factori determinate de:
Natura proiectelor aflate in vecinătatea investiţiei;
Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului
cumulative;
Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;
3.3.1. Impactul cumulativ asupra factorilor de mediu

Se poate vorbi de un efect semnificativ cumulative asupra factorilor de mediu (apa,
aer, sol, biodiversitate locala) din zona de implementare a PUZ - „Construire pensiune,
restaurant, camping, imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii verzi
şi înprejmuire teren, Judeţ galaţi, comuna Iindependenţa, tarlaua 33, parcela 392/2” si
activitatile invecinate mai ales în perioada de constructie daca aceste activitati se vor
dezvolta simultan.
Operatiile de constructie a complexului turistic va avea un impact negativ asupra
drumurilor locale, adăugându-se la traficul existent un număr relativ mic de tranzituri, pe o
perioadă determinată de timp, însă având ca dezavantaj gabaritul mare al utilajelor de
transport implicate.
Tinând cont de măsurile pe care dezvoltatorul planului le va lua prin amenajarea
căilor de transport pana la complexul turistic, necesar de altfel punerii în aplicare a
investitiei se estimează un impact cumulativ diminuat.
Sănătatea şi siguranţa rezidenţilor din zona analizată (localitatea Independenta) nu
va fi afectată prin impactul generat de către zgomotul produs într-un interval redus de timp
în perioada de construcţie a obiectivelor planului.
82
3.3.2. Impactul cumulativ asupra biodiversitatii locale
În cazul florei spontane, a habitatelor naturale, a nevertebratelor şi a vertebratelor–-
nu există un impact cumulativ cu planurile propuse si activitatile din in zona PUZ,
activităţile de constructie se realizeaza numai pe amplasamentul desemnat, planul propus
având per ansamblu efect nesemnificativ asupra respectivelor elemente ale patrimoniului
natural (ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior).
3.3.3. Evaluarea impactului cumulativ cu ajutorul matricii de tip Leopold.

Acest sistem de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se foloseste în
mod curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza
unor note care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.
Pentru evalarea efectului cumulativ produs prin implementarea planului in zona UAT
a comunei Independenta (intravilan) s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu
se înscriu pe o axă, iar efectele asupra mediului pe cealaltă axă;
83
Evaluarea impactului asupra biodiversitatii generat de implementarea PP - complex turistic folosind Matricea de tip
Leopold
Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI
Termen Termen Termen

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Permanente Temporare
scurt mediu lung
Faza de constructie
Biodiversitatea locala
Habitate
Fauna
Flora
Faza de operare
Biodiversitatea locala
Habitate
Fauna (in special avifauna)
Flora
Total 0 2 2 1 3 0 0 0 4
84
Din examinarea lor se desprind următoarele:
• Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a prevenii, reduce şi
compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului;
• Ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate
observa că impactul predominant are un caracter secundar cumulativ in special in
faza de constructie, temporar pe termen scurt.
3.3.4. Justificarea impactului cumulativ

Faza de constructie
Se poate considera un impact semnificativ cumulat produs asupra biodiversitatii
locale in special asupra faunei locala (nevertebratele, reptile, rozatoare) in masura in care
alte activitati de constructie in zona se vor dezvolta simultan. Aceste aspecte sunt putin
probabile datorită următoarelor aspecte:
dezvoltarea planului in majoritate pe terenuri ruderalizate, lipsite de orice urmă de
pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea
faunei şi florei sălbatice;
nu sunt prezente în zona amplasamentului eşantioane reprezentative ale florei si
faunei cu caracteristici tipice;
speciile faună identificate nu sunt rare sau ameninţate cu dispariţia, majoritatea
speciilor au mobilitatea mare probabilitatea unei disparitii a speciilor de fauna din
zona fiind improbabila.
Implementarea planului propus in zona este conditionata de masuri de reducere a
impactului asupra mediului propuse atat in perioada de executie cat si in perioada de
exploatare a obiectivului, masuri stabilite in faza de obtinere a avizului de mediu si in
faza de acord de mediu pentru proiectul de investitie.
Faza de operare
Activitatile desfasurate ca urmare a realizarii complexului turistic – pensiune,
restaurant, camping, imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii
verzi nu produs un impact semnificativ asupra biodiversitatii zonei chiar si in contextul
cumularii cu activitatile specifice comunei Independenta.
85
În concluzie, impactul cumulativ asupra biodiversitatii locale este nesemnificativ pe
termen scurt, însa va avea un impact pozitiv pe termen mediu si îndelungat, odata cu
încetarea lucrarilor de constructie si refacerea zonei afectate, refacerea unor habitate
specifice arealului studiat (spatii verzi, bazin ) oferind oportunitati noi pentru refacerea
efectivelor speciilor de flora si fauna din arealul analizat.
Impactul cumulat generat de activităţile analizate nu va avea efecte asupra
ariei naturale protejate ROSPA 0071 şi asupra habitatelor şi speciilor pentru care a
fost desemnata.
3.4. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de

reducere a impactului pentru planul propus cu alte planuri si proiecte
Ca urmare a implementarii masurilor de reducere a impactului asupra factorilor de
mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si imediata vecinatate a
acestuia, dar si prin respectarea legislatiei de mediu, nu se preconizeaza un impact
rezidual semnificativ datorat implementarii proiectului.
86
4. Măsurile de reducere a impactului
4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate
pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care
acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de
interes comunitar
Pentru mentinerea starii de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar si

habitatelor specifice ariei natural protejate ROSPA 0071, recomandam ca masuri generale
de reducere a impactului:
87
Nr. Crt. Domeniul Masura Eficienta
Lucrari de renaturare si reabilitare a zonelor afectate
Elaborarea si implementarea unor norme specifice
de conservare a habitatelor
Interzicerea deteriorarii habitatelor ruderale
adiacente drumurilor de exploatare.
Interzicerea arderii vegetatiei ripariene;
Realizarea lucrarilor de amenajare (acoperiri santuri, reducerea riscului de diminuare a suprafetei

refacere sol ) în functie de caracteristicile habitatelor habitatelor propice dezvoltarii unor specii de reptile
1. Conservarea habitatelor prezente astfel încat sa fie limitat impactul negativ al (ex, Lacerta agilis, Lacerta viridis).
acestora. reducerea efectelor schimbarilor climatice.
Promovarea si sprijinirea cercetarilor pentru asigurarea conditiilor necesare pentru
mentinerea starii de conservare favorabile a existenta habitatelor în mod deosebit al celor
habitatelor si a speciilor caracteristice. prioritare.
Monitorizarea si limitarea impactului activitatilor asigura conditii necesare regenerarii naturale a
generatoare de poluanti mai ales în zonele habitatelor existente.
învecinate cu habitate prioritare sau arii naturale cunoasterea mai buna a situatiei pe teren prin
protejate distributia spatiala cat si calitativa a obiectivelor
planului.
Studii calitative si cantitative asupra biodiversitatii reducerea fenomenului de eutrofizare asupra
pentru prevenirea cresterii sau scaderii accentuate a habitatelor.
populatiilor speciilor de fauna locala. reducerea riscului asupra speciilor importante
Elaborare valori de referinta pentru speciile de flora si fauna.
periclitate/prioritare.
Conservarea speciilor de
2. Asigurarea conditiilor necesare pentru refacerea
flora si fauna
naturala a speciilor periclitate.
Asigurarea si refacerea zonelor de reproducere si
cuibarit.
Adaptarea lucrarilor executate în scopul limitarii
impactului asupra speciilor periclitate.
88
Nr. Crt. Domeniul Masura Eficienta
Reglementarea desfasurarii activitatilor umane ce ar
putea afecta biodiversitatea.
Promovarea si sprijinirea cercetarii pentru
mentinerea starii de conservare favorabile a
habitatelor si a speciilor locale.
89
4.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului
Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului – PUZ - „Construire pensiune, restaurant,
camping, imobil de locuit, spaţii sportive, spaţii de joacă, amenajare spaţii verzi şi înprejmuire teren, Judeţ galaţi, comuna
Iindependenţa, tarlaua 33, parcela 392/2”
Planul de implementare a masurilor de reducere a impactului asupra mediului – PUZ

Perioada de
Masura de reducere a impactului
Factori implementare a
Impactul prognozat
implicati masurilor
Responsabil
Faza de constructie
Direct Interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor existente de
Pe termen lung catre personalul organizarii de santier in special speciile de Nu sunt afectate
reptile si amfibieni); specii de interes Masuri necesare in
Biodiversitate; Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea comunitar sau faza de constructie
Flora si fauna eventualelor capturari involuntare a unor specii de vertebrate: specii cu pentru implementarea
Efect de deranj si restrângere a mamifere, reptile si specii de pasari; regenerare obiectivelor planului
faunei specifice zonei datorita Respectarea cailor de acces stabilite pe perimetrul destinat dificila; propus.
constructiei si exploatarii, planului (existente sau nou create); Masuri permanente.
poluarii fonice rezultate de Interzicerea unor activitati care sa duca la distrugerea speciilor
activitatea de organizare santier. de flora si deranjarea populatiilor de fauna prezente in habitatele
deranjul speciilor de pasari, limitrofe (ardere vegetatie, distrugere locuri de cuibarit, capturare Densitatea
reptile si nevertebrate semnalate si omorâre indivizi) indivizilor vegetali Responsabil
pe amplasament din cauza Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetatie specifica in zona de Beneficiart plan
zgomotului si vibratiilor create de nativa, astfel incât sa se promoveze, recolonizarea si implementare se va
catre utilajele, mijloacele de repopularea cu fauna locala care a fost indepartata o data cu modifica mai ales in
transport si activitatilor specifice; demararea activitatilor de constructie. etapa de
Este interzisa arderea vegetatiei; decopertare.
Este interzisa introducerea unor specii invazive; Speciile identificate
sunt ruderale,
perene, invazive si
nu se propun
masuri de protejare
a acestora.
90
Faza de exploatare
Direct Este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea Prin refacerea
Pe termen lung amplasamentului; zonelor afectate,
Posibila refacere a vegetatiei se va reabilita Responsabil
prin instalarea unor specii Se va monitoriza: zona antropizata. Beneficiar plan.
ruderale cu rezistenta si Impactul produs asupra factorilor de mediu prin desfasurarea
regenerare mare; activitatilor specifice complexului turistic ce au ca rezultat : ape Masuri realizate cu
uzate, deseuri , emisii. scopul de a limita
Evitarea formarii unor zone de atractie pentru pasari: ex prezenta unor
depozite deseuri. specii pe
amplasament si
evitarea unor riscuri
asimilate.
Împrejmuirea
amplasamentului
analizat cu arbsti si
gard viu în special
in zona vestica a
amplasamentului la
limita cu DN25.
91
4.3. Programul de monitorizare a factorilor de mediu
Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de
reducere a impactului toată perioada derulării investiţiei începând din momentul derulării
activităţlor de constructive si in faza de functionare a complexului turistic. În tabelul
următor se prezintă obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării efectelor semnificative
ale implementării planului.
Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu
identificate şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de mediu
relevante care pot fi influenţate de implementarea PUZ propus.
Nr.
Obiective Indicator Frecvenţa Responsabilitate
crt.
Etapa de constructie PUZ
Protecţia calităţii aerului - Poluanţi atmosferici trimestrial S.C.
pulberi specifici: pulberi CROCONICO
1 SRL
Responsabil de
mediu
Protecţia calităţii aerului - - Verificări tehnice Conform S.C.
Controlul emisiilor datorate periodice a autovehiculelor bunelor CROCONICO
funcţionării mijloacelor de utilizate practici SRL Responsabil
2
transport şi utilajelor - Consumuri specifice şi ingineresti de mediu
evidenţa consumului de
carburanţi
Protecţia solului - Delimitarea Măsurători topografice Conform S.C.
terenurilor afectate direct şi pentru determinarea plan de CROCONICO
permanent de suprafaţelor de teren constructie SRL
3 implementarea planului implicate in activitatea de Responsabil de
constructie - stabilirea mediu
bornelor.
Determinarea nivelului de Măsurători periodice a Perioada S.C.
disconfort datorat zgomotului nivelului de zgomot şi de CROCONICO
4 şi vibraţiilor produs de vibraţii la limita zonelor constructie SRL
organizarea de santier afectate
Etapa de functionare a complexului turistic

Managementul deşeurilor Cantităţile de deşeuri Lunar S.C.
generate, tratate, CROCONICO
valorificate şi eliminate SRL
7
pentru fiecare tip de deşeu Responsabil de
în parte. mediu
92
Parametri ape uzate Conform NTPA 001 - H.G. Conform S.C.
menajere rezultate nr 188/2002; Autorizatiei CROCONICO
Parametri emisii central Ordin MAPPM nr. de mediu SRL
termica; 462/1993; Responsabil de
Nivel zgomot si vibratii STAS nr. 12574/1987; mediu
produs – limita amplasamet STAS 10009/1988;
Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaţa

amplasamentului planului – zona PUZ la care se adaugă zonele învecinate care conţin
acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate reprezintă de fapt
zonele martor care sunt un punct de referinţă între situatia iniţială din cadrul
amplasamentului şi cea finală, reprezentată de implementarea planului. In funcţie de
datele colectate din zona amplasamentului şi zonele martor, eventualele diferenţe dintre
datele analizate vor evidenţia evolutia biodiversităţii din amplasamentul planului odata cu
punerea în funcţiune al acestuia.
5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile

şi/sau habitatele de interes comunitar afectate
Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea
planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre
starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ,
face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în
predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp
util, pentru conservarea acestora. Cunoaşterea bazata pe informaţiile obţinute în cadrul
programelor de monitorizare asigura o mai bună înţelegere a problematicii analizate, fapt
ce determină o îmbunătăţire a şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi
corecte. Pe lângă aplicaţiile practice, monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică,
informaţiile obţinute având un rol deosebit de important în descifrarea legităţilor care
determină structura, funcţiile şi dinamica ecosistemelor.
Acţiunile de monitorizare a habitatelor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au realizat
într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o etapă
importantă a programului de monitorizare
93
Monitorizarea habitatelor s-a realizat pe baza unor protocoale (planuri) de
monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o forma standardizată, astfel
încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite să fie comparabile
între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.
Obiectivele urmărite au constat în:
monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai
reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale
factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu
(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);
cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii
vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;
schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;
evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.
5.1. Analiza florei şi vegetaţiei

Metoda de lucru
Studiul de monitorizare a habitatului a presupus ca mărimea suprafeţelor de probă
să fie direct proporţională cu complexitatea structurii habitatului studiat. Astfel alegerea
suprafeţei eşantioanelor s-a bazat pe conceptul de areal minim care este definit ca
suprafaţa minimă pe care trebuie efectuat releveul de vegetaţie pentru a surprinde
majoritatea speciilor care intră în compoziţia fitocenozelor (Cristea et al. 2004). Astfel
aplicând metoda clasica de estimare a mărimii suprafeţei de proba, s-a reuşit o oarecare
standardizare a mărimii eşantioanelor, stabilindu-se limitele intre care pot sa varieze în
funcţie de tipul de vegetaţie.
Perioada optimă de colectare a datelor
Alegerea perioadei optime pentru colectarea datelor pe teren trebuie să ţină cont de
obiectivele propuse şi atributele şi variabilele care trebuie măsurate.
Metodele de studiu al numărului de exemplare ca şi a evoluţiei fenologice a florei
din habitatul perimetrului implicat, identificat pe amplasamentul analizat sunt: metoda
Braun-Blanquet, numită şi metoda releveelor pătrate de 100 mp.
Cercetările s-au efectuat prin metoda observaţiei, în cadrul perimetrelor permanente
(quadrant), având punctele de contur determinate pe teren prin pozitionare GPS (s-a
determinat cu ajutorul
94
GPS GARMIN, coordonatele fiind inregistrate în sistem de proiecţie geografică). Datele
observaţiilor pe teren au fost consemnate în releveuri fitocenologice.
Stabilirea numărului de exemplare al speciilor de plante din flora spontană
identificate în perimetru şi în exteriorul acestuia s-a făcut prin metoda Braun- Blanquet
delimitându-se un număr de cuadrate a cate 100 mp dispersate pe laturile şi în interiorul şi
exteriorul perimetrului.
Speciile de plante prezente în perimetru au fost stabilite după recoltarea clasificarea
şi determinarea unor exemplare reprezentative.
Cercetările asupra florei au cuprins două etape:
etapa de teren;
etapa de laborator.
5.2. Analiza faunei

Metoda de lucru
Metode de monitorizare a Nevertebratelor
Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale
speciilor de nevertebrate, perimetrul împărţindu-se în transecte pentru fiecare grup
sistematic şi s-au calculat indicii structurali ai populaţiilor urmărite.
S-a acordat o atenţie deosebita populaţiilor de gasteropode terestre cu rol de
bioindicatori, dar şi altor grupe de nevertebrate cu caracteristici similare din acest punct de
vedere (trichoptere, plecoptere, efemeroptere, chironomide, odonate, etc.).
Metoda de colectare a informaţiilor pentru entomofauna este reprezentată prin
observaţia directă (marsrut) în perimetrul destinat implementării planului.
Metoda de monitorizare a Herpetofaunei:

Pentru monitorizarea herpetofaunei perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a
utilizat metoda observaţiei directe (marsrut) pe relevee dispuse de-a lungul unor transecte
pe lungimea perimetrului implicat.
Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme deschise sau acoperite,
în tot cursul anului, pe o fâşie (transect), de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se
numără indivizii unei singure specii sau indivizii mai multor specii, care trăiesc, cuibăresc
sau se afla în trecere pe suprafaţa acestui biotop.
Metode de monitorizare a mamiferelor
95
Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale
speciilor, perimetrul împărţindu-se în transecte. Pentru monitorizarea mamiferelor metoda
observaţiei directe (marsrut) s-a făcut pe transecte dispuse pe lungimea perimetrului
implicat. Metoda transectelor este mai utilă pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai
mobile şi ecosisteme omogene.
Metoda de monitorizare a Avifaunei
Observarea şi evaluarea populaţiilor avifaunei s-a efectuat prin observaţii directe şi
observaţii asupra locurilor de cuibărit şi de hrănire. Pentru monitorizarea avifaunei locale
perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a utilizat metoda observaţiei directe
(marsrut) pe relevee dispuse de-a lungul unor transecte pe lungimea perimetrului implicat.
Metoda transectelor este mai utila pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi
ecosisteme omogene.
Pentru determinarea speciilor s-au folosit determinatoarele de teren realizându-se
fişa de observaţie pe baza datelor meteorologice (temperatura, direcţia şi intensitatea
vântului, vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţia), specia şi numărul de
exemplare observat.
96
6. Bibliografie:
Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti;
CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti;
CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.
Bucureşti: Edititura Ceres;
COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al
habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic.
Timişoara: Edititura Balcanic;
Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti;
Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura
Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;
Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, în
Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu;
Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,
Editura Ceres Bucureşti;
Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică;
Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,
Bucureşti;
Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,
Editura Scaiul, Bucureşti;
Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea
naturii”19(2), Bucureşti;
Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor
superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti;
Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ.
AL.I.Cuza, Iaşi;
Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti;
Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în
România, Cluj;
97
Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor
vasculare din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;
*** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca
parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;
*** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică
ca parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;
98
7. Specialistii implicati in elaborarea lucrarii
Chim. Trif Catalin;
Biolog/ecolog Aurelia Caldararu;
Geograf Ene Adrian;
99
CV - Lista persoanelor participante la elaborarea studiului
Curriculum vitae
Informaţii personale
Nume / Prenume Caldararu Aurelia Costela
Telefon(oane) 0740 843041
E-mail(uri) costela.auraâyahoo.com
Naţionalitate romana
Data naşterii 21.01.1978
Sex F
Experienţa profesională
Perioada 1.08.2008 - prezent

Funcţia sau postul ocupat Doctorand „Stiintele mediului”
Activităţi şi responsabilităţi principale Cercetare stiintele mediului,ecologie
Numele şi adresa angajatorului Universitatea „Dunarea de Jos” Galati,
Facultatea de Stiinte,
Departamentul European de Mediu
Tipul activităţii sau sectorul de activitate Invatamant universitar, cercetare în domeniul

ecologiei şi
protectiei mediului
Perioada 9.08.2007 - 1.10.2009

Funcţia sau postul ocupat Inginer ecologie şi protectia mediului, responsabil
de mediu
Activităţi şi responsabilităţi principale Managementul şi monitorizarea impactului
activitatii firmei,
asupra mediului
Numele şi adresa angajatorului S.C. Beyler S.A. Galati, loc. Vanatori, jud.
Galati
Tipul activităţii sau sectorul de activitate Productie tamplarie metalica şi pvc, constructii
Perioada 1.09.2002 – 23.06.2007

Funcţia sau postul ocupat Profesor ecologie şi protectia mediului
Activităţi şi responsabilităţi principale Predare, coordonare activitate didactica
Numele şi adresa angajatorului Inspectoratul Scolar Judetean Galati
Tipul activităţii sau sectorul de activitate Didactic, invatamant pre-universitar
Educaţie şi formare
100
Perioada 1.10.2007 – 1.07.2009 (curs la zi)
Calificarea / diploma obţinută: Master „Managementul şi monitorizarea mediului”
Disciplinele principale studiate /
competenţe profesionale dobândite: Managementul sistemelor cu risc, Programe şi
strategii de mediu, Tehnologii cu impact redus asupra
mediului, Energii regenerabile, Tratamentul apelor
uzate, Controlul poluarii industriale, Managementul
mediului, Strategii educationale în domeniul mediului,
Poluarea fizica, Audit şi evaluarea impactului asupra
mediului, Transportul şi difuzia poluantilor în mediu,
Meteorologie şi factori de mediu, Legislatia interna şi
internationala în domeniul mediului, Directive europene,
Procese de bioconversie a deseurilor organice,
Managementul mediului (ISO 14.000, EMS)
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare Universitatea
„Dunarea de Jos”, Facultatea de Stiinte, Galati
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională
Nota diploma 10
Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 (facultate la zi)
Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului”
Disciplinele principale studiate /
competenţe profesionale dobândite: Citologie şi histologie animala, Biofizica,
Biochimie, Hidrologie, Morfologia plantelor,
Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente
de meteorologie, Elemente de geologie,
Geomorfologie, Zoologia vertebratelor,
Ecotoxicologie, Cartografie,
Microbiologie,Ecofiziologie animala şi vegetala,
Taxonomie vegetala, Ecologie, Genetica,
Fitopatologie, Pedologie,Legislatia protectiei
mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de
apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul
proiectelor de mediu
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ /
furnizorului de formare: Universitatea „A.I. Cuza”, Facultatea de biologie,
Iasi
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională: Diploma de licenta cu media 10
Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007
Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului”
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite
Numele şi tipul institutiei de invatamant /
Furnizorul de formare
Aptitudini şi competenţe personale: Chimie organica, Citologie şi histologie animala,

Biofizica, Biochimie, Chimie analitica, Hidrologie,
Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor,
Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de
101
geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor,
Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie, Ecofiziologie
animala,vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie,
Pedologie, Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi
gestionarea resurselor de apa, Conservarea
biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu
Menţionaţi separat fiecare forma de învăţământ şi program de formare profesională
absolvite, începând cu cel mai recent. 1.10.2004 – 1.03.2007
Profesor Psihologie, pedagogie, sociologie
Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati,
Departamentul pentru pregatirea personalului didactic
Limba maternă romana
Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Înţelegere Vorbire Scriere
Participare la Exprimare scrisă
Ascultare Citire Discurs oral
conversaţie
Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator
A2 A2 A2 A2 A2
elementar elementar elementar elementar elementar
Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator
A2 A2 A2 A2 A2
elementar elementar elementar elementar elementar
Apartenenta la societati profesionale Membru BENA 2009

Membru Asociatia Romana de Mediu 1998
Competenţe şi aptitudini organizatorice

Analiza sistemelor acvatice - Ancona, Italia, 2010 . Ecologie aplicata
Advanced training course: “Ecological Modelling of aquatic ecosystems” (Prof. Sven Erik
Jorgensen), Universitatea Salento, Lecce, Italia, 2010
Experienta acumulata în programe/proiecte nationale/internationale

Proiecte internationale
1.Proiect bilateral Romania-Italia - Conservarea şi gestionarea ecosistemelor acvatice

de tranziţie:
Consolidarea iniţiativei comune pentru formarea tinerilor cercetători în România şi Italia
Parteneri,Universitatea ′′Dunarea de Jos′′ Galati, Universitatea Salento, Lecce
Rol - membru/doctorand
2.WISER – Water bodies în Europe: Integrative Systems to assess Ecological Status and
Recovery, University of Duisburg-Essen;Germany, director Daniel Hering
Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset
Rol – Cercetator
3. CIRCLE-MED (Climate Impact Research Coordination for a Larger Europe –

Mediterranean)
102
Coordinator, Marie Mojaïsky, Montpellier – France
Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset

Rol – Cercetator
4. MIRAGE WP4 (Mediterranean Intermittent River ManAGEment)
Coordinatori : DANIELA DIETER, DANIEL VON SCHILLER, KLEMENT TOCKNER, IGB BERLIN,
GERMANY
Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2010, Alberto Basset
Rol - cercetator
Proiecte nationale
1. ECORES - PN2, 32121/ 01.01.2008, Eco-tehnologii de reabilitare şi reconstructie
ecologica a solurilor a solurilor contaminate în zona depozitelor de deseuri urbane şi
industriale, conducator - USAMV Bucuresti, partener 3; UDJG, responsabil partener: M
Voiculescu
Rol - membru/doctorand
2. TERESOL - PN2, 32102/01/01/2008 – Cercetari privind determinarea proceselor şi

parametrilor optimi pentru imbunatatirea gradului de remediere a solurilor contaminate cu
hidrocarburi
Conducator - UPB BUCURESTI,
Partener 2; UDJG, responsabil partener: M. Voiculescu
Rol- membru/doctorand
Publicatii
Reviste ISI
1. „Dispersion of some pollutants coming from Galati municipal wastewater în Danube
River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti;
International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment,
B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International
Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A.
Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation
2. „Dispersion study on some pollutants în Danube River, taking into account the
affluents în lower Danube area”; 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A.
Caldararu, M. Timofti International Conference Management and Sustainable Protection
of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster
presentation
3. „Study of spatial and temporal variations of some chemical pollutants of Lower Siret
River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti;
International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment,
103
B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International
Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A.
Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation
REVISTE NATIONALE
1. „An introduction to monitoring aquatic ecosystems” - A. Caldararu, L. P. Georgescu,
M. Voiculescu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala
Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati,
Romania, Oral presentation
2. „Toward a new software tool for flood assesmnet GIS system”; A. Caldararu,V.
Gogoncea, G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian, Seminar stiintific: Metode
avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de
Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation
3. „2D numerical simulation for specific diffusion processes”, A. Caldararu,G. Murariu, L.

P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian; Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi
control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009,
SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation
4. „Comparison between anthropogenic effects of some chemical pollutants of lower

Siret and Prut Rivers”; M. Timofti, M. Voiculescu, L. P. Georgescu, S. Dragan, A
Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala
de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral
presentation
5. „Comparison between anthropogenic effects on some physico–chemical parameters

of Lower Siret and Prut Rivers”, S. Dragan, M. Voiculescu, l.P. Georgescu, M. Timofti,
A. Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala
de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 Iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral
presentation
104
Curriculum vitae
Europass
Informatii personale
Nume / Prenume ENE, ADRIAN
Adresa(e) str. Dimitrie Cantemir nr. 21, Tecuci, judetul Galati

Telefon(oane) +40743645956
Fax(uri) -
E-mail(uri) eneiadrianâyahoo.com
Nationalitate romana
Data nasterii 16.01.1983
Sex masculin
Locul de munca vizat /

Domeniul ocupational
Experienta profesionala
Perioada 01/2007 prezent

Functia sau postul ocupat Analist protectia mediului
Activitati şi responsabilitati Elaborare documentatie de autorizare protectia mediului şi consultanta în
principale probleme de mediu, abilitati de lucru pe platforma GIS, prelevare,
conservare şi pregatire probe apa, sol în vederea efectuarii analizelor
fizico/chimice complete, prelevarea probelor de zgomot, pulberi şi
interpretarea lor
Numele şi adresa SC MEDIU Consulting SRL Galati

angajatorului
Tipul activitatii sau sectorul Consultanta probleme de mediu
de activitate
Educatie şi formare
105
Perioada 01/10/2006 – 15/06/2008
Calificarea / diploma obtinuta Masterat în mediu actual şi dezvoltare durabila
Disciplinele principale Reciclarea deseurilor şi a reziduurilor, Amenajarea terenurilor degradate,
studiate / competente Dezvoltarea durabila şi problemele de mediu, Managementul
profesionale dobândite ecosistemelor natural, Chimia mediului, Meteorologia poluarii. Schimbari
climatice, Amenajarea teritoriului, urbanismul şi calitatea mediului, etc
Numele şi tipul institutiei de Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi – Facultatea de Geografie şi Geologie

invatamânt / furnizorului de Postuniversitar
formare
Perioada 01/10/2002 - 15/06/2006
Calificarea / diploma obtinuta Licentiat în geografia mediului
Disciplinele principale Chimia mediului, Biogeografie, Botanica, Zoologie, Ecologie, Hidrologie,
studiate / competente Climatologie cu elemente de meteorologie, Managementul mediului,
profesionale dobândite Tehnologie general de adaptare la protectia mediului, Geografia mediului,
Metodologia intocmirii studiilor de impact, Calitatea mediului şi starea de
sanatate a populatiei, Politica şi legislatia mediului, Monitoringul Calitatii
mediului, Poluarea şi protectia mediului, Teledetectie şi fotointerpretarea
geografica, Cartografie cu elemente de topografie, etc
Numele şi tipul institutiei de Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi–Facultatea de Geografie şi Geologie

invatamânt / furnizorului de Universitar
formare
Limba(i) materna(e) Romana
Limba(i) straina(e)
cunoscuta(e)
Autoevaluare Intelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare
conversatie scrisa
Engleza Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator
B1 B1 A2 B1 A2
independent independent independent independent independent
Franceza Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator
A1 A2 A1 A2 A1
independent independent independent independent independent
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinta Pentru Limbi Straine
Competente şi abilitati Spirit de echipa

sociale Comunicare foarte buna în cadrul echipei de lucru
Flexibilitate în preluarea de sarcini suplimentare
Dinamism
106
Competente şi aptitudini Bune aptitudini organizatorice
organizatorice Capacitatea de utilizare a resurselor materiale pentru atingerea obiectivelor
propuse în vederea atingerii maximei eficiente profesionale
Capacitate de a oferi informatii pertinente.
Capacitate de a mobiliza resursele echipei de lucru şi de a motiva munca
celorlalti.
Competente şi aptitudini Abilitati tehnice cu diferite tipuri de echipamente mecanice, electrice şi

tehnice electronice.
Intelegere rapida a echipamentelor mecanice, calculatoare. Capabilitati de
reparare
Competente şi aptitudini de Competente temeinice software (utilizarea solutiilor de Sisteme

utilizare a calculatorului Informationale Geografice ESRI Arcview, procesare date - MICROSOFT
OFFICE, soft-uri de modelare a dispersiei gazelor, etc.
Competente şi aptitudini -
artistice
Alte competente şi aptitudini -
Permis(e) de conducere Categoria B obtinut în octombrie 2008
Informatii suplimentare ANMEM - Asociatia Nationala a Managerilor şi Evaluatorilor de Mediu

EGEA - European Geography Association - EGEA Iasi
SOR – Societatea Ornitologica din România
107
Curriculum vitae
Nume/Prenume TRIF CATALIN RAZVAN

Adresă(e): Str. Furnaliştilor, nr. 4, Bloc D1, ap 80, Galaţi,
Telefon mobil: 0749 150 224
Fax(uri): 0236/ 306 227
E-mail(uri): ctrif@mediuconsulting.ro
Naţionalitate(tăţi): Română
Data naşterii01.11.1979
Experienţa profesională
Perioada decembrie 2006-prezent

Funcţia sau postul ocupat Asistent de cercetare în ecologie şi protecţia
mediului
Activităţi şi responsabilităţi principale Elaborări evaluări de mediu, Studii evaluare impact,
Bilanţuri de mediu, documente ce stau la baza
avizelor, acordurilor şi autorizării din punct de
vedere al protecţiei mediului.
Numele şi adresa angajatorului SC MEDIU Consulting SRL,
Tipul activităţii sau sectorul de activitate Consultanţă de mediu
Perioada iulie 2007 - prezent

Funcţia sau postul ocupat Responsabil încercări de laborator
Activităţi şi responsabilităţi principale Coordonarea activităţii tehnice din cadrul
laboratorului de monitorizare a calităţii
factorilor de mediu responsabil tehnică de
laborator – XRF Spectroscopy.
Numele şi adresa angajatorului Centrul regional de Cercetare şi Monitorizare a
Calităţii Mediului – Universitatea - Dunărea de
Jos Galaţi
Tipul activităţii sau sectorul de activitate Laborator de încercări, acreditat RENAR
Perioada septembrie 2001 - 2007

Funcţia sau postul ocupat Tehnician IT
Activităţi şi responsabilităţi principale Responsabil cu monitorizarea, întreţinerea şi
funcţionarea sistemelor de calcul – Sector
Calculatoare Proces
Numele şi adresa angajatorului SC ARCELOR MITTAL SA
Tipul activităţii sau sectorul de activitate siderurgie
Educaţie şi formare
Perioada 2009-prezent
Calificarea/diploma obţinută doctorand
Disciplinele principale studiate/competenţe Life Cycle Assesment (LCA) în evaluarea
profesionale dobândite de mediu
108
Numele şi tipul instituţiei de Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi
învăţământ/furnizorului de formare Şcoala doctorala: Ştiinţe Aplicate
Nivelul în clasificarea naţională sau Studii post universitare
internaţională
Perioada 2008- prezent

Calificarea/diploma obţinută Diplomă de masterat
Disciplinele principale studiate/competenţe Managementul şi Monitorizarea Mediului
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi,
învăţământ/furnizorului de formare Facultatea: de Ştiinţe
Nivelul în clasificarea naţională sau Studii post universitare
internaţională
Perioada 2004-2008
Calificarea/diploma obţinută Licenţiat în chimie şi fizică
Disciplinele principale studiate/competenţe chimie - fizică
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi
învăţământ/furnizorului de formare Facultatea: Ştiinţe, Specializarea chimie-
fizică
Nivelul în clasificarea naţională sau Studii universitare de lungă durată
internaţională
Experienţa relevantă pentru tipurile de studii pentru protecţia mediului solicitate

Competenţe şi aptitudini tehnice
Utilizarea de tehnici, instrumente specifice şi structuri moderne în activitatea de
evaluare a calităţii mediului
Abilităţi privind implementarea standardelor de mediu ISO 14000, EMAS
Utilizarea tehnologiilor aplicate în monitorizarea factorilor de mediu
Cunoaşterea metodelor şi tehnologiilor de protecţie şi depoluare a factorilor de mediu
Competenţe privind analiza riscurilor de mediu prin utilizarea tehnicilor specifice cu
posibilitatea cuantificării riscurilor
Abilităţi în utilizarea soft-urilor pentru evaluarea factorilor de mediu, analiza riscului,
estimarea emisiilor, hazardurilor, incendiilor şi a exploziilor.
Aceste competenţe şi aptitudini tehnice au fost dezvoltate pe parcursul participării

ca şi elaborator în cadrul colectivului de specialitate al societăţii pentru lucrările menţionate
în anexa (Secţiunea BM, EA, RS, RIM, RA, RM)
Informaţii suplimentare
Cursuri
Nr. Organizator Data Titlul Domenii Detalii contact pentru
crt. începerii cursului/detalii acoperite verificare
ale calificării la (nume, adresă, tel., fax şi
locul de muncă e-mail)
1. Camera de 28.09.2007 Scheme UE de Mecanismul de Centrul Euro Info str. Eroilor,
Comerţ, comercializare a reducere al nr.13 A
Industrie şi certificatelor de gazelor cu efect Tel./fax: 0236.460.302
Agricultură emisii de gaze cu de seră şi e-mail: eic@galati.astral.ro
109
Galaţi efect de seră. îndeplinirea
Mecanism de angajamentelor
implementare UE asumate
comun / Joint prin proţocolul
Implementation de la Kyoto
Agenţia 25 05 2007 Restaurarea Restaurarea Irinel Oprea
2. Regională ecologică a parcurilor şi a e-mail:
pentru Parcului Naţional zonelor twinning_repa_galati@arpm
Protecţia Lunca Joasă a protejate din gl.ro
Mediului Prutului Inferior – România
Galaţi şi Program Life
Agenzia Natura
Regionale per
la Protezione
dell’Ambiente
Sicilia
3. Agenţia 12.11.2007 Cooperare Programul Organism intermediar
Regională de pentru susţinerea Operaţional Nicoleta Radu
Protecţia calităţii mediului Sectorial Tel. 0236/460 049
Mediului – pe Dunărea de Instrumente e-mail:
Autoritatea de Jos Structurale instrumente.structurale@arp
Management Axele POS –ului mgl.ro
Pentru POS- Alimentarea cu
ul de Mediu apă şi
Galaţi managementul
apelor uzate
Managementul
deşeurilor
4. Camera de 23.11.2007 Proiect “ECO Managementul Centrul Euro Info str. Eroilor,
Comerţ, AMBALAJ” – deşeurilor nr.13 A
Industrie şi prevenirea şi Reciclarea Tel./fax: 0236.460.302
Agricultură reducerea Modalităţi de e-mail: eic@galati.astral.ro
Galaţi impactului colectare
asupra mediului
înconjurător, prin
gestionarea
ambalajelor şi a
deşeurilor de
ambalaje
5. Universitatea 28.07.2007 Oportunităţi Studii de caz Natalia Budescu
Dunărea de 30.07.2007 europene pentru Proiecte pentru
Jos Galaţi cercetarea protecţia
MEDIU naţională activă mediului
Consulting în domeniul Programul
AROV nanotehnologiilor ECOINTELIGE
Conferinţă şi NT
workshop pentru Prezentarea
promovarea programului
transferului IMPACT
tehnologic
6. Agenţia de 9.04.2008 Eficienţa Energetic Agenţia de protecţia
110
protecţia energetică/reabili Organizat de mediului Galaţi
mediului tarea termică a Reinertsen AS -
Galaţi clădirilor publice Norvegia
şi propuneri de
proiecte în
domeniul
regenerării
energetice
7. ECOBusiness 25.11.2008 Visul European
VS Realitatea
Românească –
strategii şi politici
de mediu
8. Camera de 20.11.2008 Al şaptelea
Comerţ, program cadru al
Industrie şi Uniunii Europene
Agricultură – Implicarea
Galaţi IMM-urilor în
proiecte de
cercetare
9. Filippo 27.11.2008 „Instrumente Seminar filippo.vivarelli@etaflorence.it
Vivareli pentru comerţul destinat
ETA cu comercianţilor,
Renewable biocombustibilii producătorilor,
Energies solizi – utilizatorilor,
Standardele laboratoarelor
Europene şi care efectuează
baza de date analize ale
internaţională combustibililor.
privind Utilizaţi ocazia
proprietăţile de a fi selectaţi
combustibililor pentru
„şcolarizarea la
locul de muncă”
organizată în
laboratoarele
Europene.
10 POS MEDIU 28.01.2009 Pregătirea Acapararea POS mediu Galaţi
Galaţi propunerilor de fondurilor
proiecte pentru europene
accesarea pentru protecţia
asistenţei naturii
financiare
nerambursabile
din axa prioritară
a 4-a POS mediu
2007-2013
111
11 Asociaţia 15.06.2009 Dezvoltarea Dezvoltarea Dan Hulea SOR
Producătorilor 16.06.2009 energiei eoliene energiilor verzi,
de Energie în Dobrogea impactul asupra
Eoliană din biodiversităţii,
România, măsuri de
Societatea diminuare
Ornitologică asupra
Română, Bird biodiversităţii
Life
International
Apartenenţă la organizaţii profesionale

Nr.crt. Organizaţia Prescurtare Nivelul Data de la
profesională oficială apartenenţei obţinerea
nivelului
curent
1. Asociaţia Română ARM Membru Martie 2009
de Mediu
2. Societatea SOR Membru Septembrie
Ornitologică 2009
Română
112
CUPRINS:
Contents
1. Informaţii privind planul propus.............................................................................................................. 3
1.1. Denumirea planului ........................................................................................................................... 3
1.2. Descrierea planului ........................................................................................................................... 3
1.3. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70 ...... 4
1.4. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare, dragare etc.)
şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului ................................ 5
1.5. Resursele naturale necesare implementării planului .............................................................. 7
1.6. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului .................................................................. 7
1.7. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate
deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora ................................................................................ 7
1.7.1. Deşeuri rezultate etapa de construcţie şi funcţionare ......................................................11
1.7.2. Managementul deşeurilor ..................................................................................................... 13
1.8. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului (categoria
de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către
PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de
sprijin, efecte de drenaj etc.) ....................................................................................................................13
1.9. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului
(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de
construcţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare
poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar ..........................................................16
1.10. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de
implementare a planului ............................................................................................................................16
1.11. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului...............................16
1.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală
protejată de interes comunitar.................................................................................................................17
2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR
AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI.......................................................................................20
2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de
ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului etc
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….20
113
2.1.1. Informaţii privind situl de importanta comunitară – ROSPA0071 – Lunca Siretului
Inferior ……………………………………………………………………………………………………………………………………………22
2.1.2. Distribuţia ariei naturale protejate la nivelul comunei Independenta .............................23
2.1.3. Descrierea ariei naturale protejate ......................................................................................23
2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de
interes comunitar prezente, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de
interes comunitar ........................................................................................................................................28
Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes
comunitar prezente, mentionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes
comunitar ROSPA 0071. ......................................................................................................................29
2.2.1. Alte specii importante de flora şi fauna prezente în aria naturala protejata ROSPA
0071 – Lunca Siretului Inferior .............................................................................................................33
2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar
afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale
protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora .................................................. 34
2.3.1. Analiza asociaţiilor vegetale, habitatelor, florei şi faunei din perimetrul implicat .........37
2.3.2. Specii de flora prezente ........................................................................................................40
2.3.3. Fauna terestră ........................................................................................................................42
2.3.4. Nevertebrate ...........................................................................................................................42
2.3.5. Vertebratele ............................................................................................................................44
2.3.6. Avifauna locala .......................................................................................................................45
Ecologia speciilor prezente ..................................................................................................................47
2.3.7. Mamifere .................................................................................................................................50
Metode de monitorizare a mamiferelor ......................................................................................................50
2.3.8. Concluziile observaţiilor ornitologice: .................................................................................51
2.3.9. Concluzii asupra implementarii planului in zona ...............................................................51
2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ............................52
2.5. Statutul de conservare a speciilor de interes comunitar in raport cu planul propus: ..52
2.6. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a
populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al
populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de
mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung) ............................................................64
2.7. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale
protejate de interes comunitar.................................................................................................................65
2.8. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde
au fost stabilite prin planuri de management ......................................................................................65
114
2.9. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor .................................................................68
2.10. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de
interes comunitar ........................................................................................................................................69
2.11. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar ...............70
3. Identificarea şi evaluarea impactului...................................................................................................71
3.1. ...................................................................................................................................................................71
3.2. Evaluarea semnificaţiei impactului: ...........................................................................................79
3.2.1. Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut .......................................................79
3.2.2. Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de
hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar....................................................79
3.2.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente)......................79
3.2.4. Durata sau persistenţa fragmentării....................................................................................80
3.2.5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria
naturală protejată de interes comunitar..............................................................................................80
3.2.6. Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă) .......................................80
3.2.7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea
planului 80
3.2.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau
de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii
naturale protejate de interes comunitar..............................................................................................81
3.2.9. Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de reducere a
impactului ................................................................................................................................................81
3.2.10. Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de
reducere a impactului ............................................................................................................................81
3.3. Evaluarea impactului cumulativ al planului propus cu alte planuri şi proiecte fără a
lua în considerare măsurile de reducere a impactului ......................................................................81
3.3.1. Impactul cumulativ asupra factorilor de mediu ..................................................................82
3.3.2. Impactul cumulativ asupra biodiversitatii locale ................................................................83
3.3.3. Evaluarea impactului cumulativ cu ajutorul matricii de tip Leopold. ..............................83
3.3.4. Justificarea impactului cumulativ .........................................................................................85
3.4. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de
reducere a impactului pentru planul propus cu alte planuri si proiecte ......................................86
4. Măsurile de reducere a impactului ......................................................................................................87
115
4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru
fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor
reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar ...........87
4.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului .............90
4.3. Programul de monitorizare a factorilor de mediu ...................................................................92
5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes
comunitar afectate .........................................................................................................................................93
5.1. Analiza florei şi vegetaţiei .............................................................................................................94
5.2. Analiza faunei ...................................................................................................................................95
6. Bibliografie: .............................................................................................................................................97
7. Specialistii implicati in elaborarea lucrarii ..........................................................................................99
116

EA Pensiune

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EA Pensiune

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STU D IU de E V A LU A RE

Plan Urbanistic Zonal

„CONSTRUIRE PENSIUNE, RESTAURANT, CAMPING,

IMOBIL DE LOCUIT, SPAŢII SPORTIVE, SPAŢII DE JOACĂ,

AMENAJARE SPAŢII VERZI ŞI ÎNPREJMUIRE TEREN,

JUDEŢ GALAŢI, COMUNA INDEPENDENŢA,

TARLAUA 33, PARCELA 392/2”

Plan Urbanistic Zonal

„CONSTRUIRE PENSIUNE, RESTAURANT, CAMPING,

IMOBIL DE LOCUIT, SPAŢII SPORTIVE, SPAŢII DE JOACĂ,

AMENAJARE SPAŢII VERZI ŞI ÎNPREJMUIRE TEREN,

JUDEŢ GALAŢI, COMUNA INDEPENDENŢA,

TARLAUA 33, PARCELA 392/2”

Beneficiar: S.C. CROCONICO SRL

Elaborator: SC Mediu Consulting SRL, Galaţi

1.1. Denumirea planului

1.2. Descrierea planului

Fig. nr. 1 Încadrare în zona a planului propus

Terenul cu parcela care a generat P.U.Z.-ul este situat in judeţul Galaţi,

Terenul natural actual de pe amplasamentul cercetat se prezenta ca relativ plan, cu

Starea terenului destinat implementarii planului este prezentata in fig nr.2

De asemeni in lucrarile de sistematizare a terenului si realizare a obiectivelor planului

Emisii si deseuri generate de plan in faza de implementare

Proiectul în faza de exploatare (reprezinta o sursa de poluare limitata pentru

Apă uzată tehnologică provenită de la bucătaria restaurantului, (aferente

1.7.1. Deşeuri rezultate etapa de construcţie şi funcţionare

Modul de gospodărire al deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie

1.8. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului

Tabel nr.3 Bilantul teritorial al PUZ

Fig. nr. 3 Utilizare teren în zona de implementare PUZ

1.10. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea

1.11. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului

1.12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

Evaluarea impactului cumulativ va fi analizat in relaţia cu planuri, programe şi

Scara de timp pentru evaluarea impactului cumulativ

Obiectivele planului propus PUZ – „Construire pensiune, restaurant, camping,

2.1.1. Informaţii privind situl de importanta comunitară – ROSPA0071 – Lunca

Fig. nr. 6 Aria naturala protejata ROSPA 0071 in comuna Independenta

2.1.3. Descrierea ariei naturale protejate

Alte caracteristici ale sitului:

Desemnarea ariei natural protejate

Importanţa ariei naturale protejate

Tabel nr. 6 Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu

CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante

IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire

GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

IUCN – International Union for Conservation of

WBD – „Wild Birds Directive” – 79/409/ECC,

OUG 57/2007 –Regimul ariilor naturale protejate

Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor

In urma studierii zonei destinate implementării PUZ sa realizat o clasificare a

Vegetatia de margini de apa întâlnita în zona canalului nu are o structură complexă,

Distributia vegetatiei în zona este strâns legată de: relief, hidrografie si

2.3.1. Analiza asociaţiilor vegetale, habitatelor, florei şi faunei din perimetrul

In urma studiului realizat pe teren fost identificate 2 habitate prezente în aria de

Pajişte semi-naturala alterată

2.3.2. Specii de flora prezente

Vegetatie specifica maluri de ape dulci.

2.3.3. Fauna terestră

Păsările (ornitofauna) sunt vertebratele cele mai numeroase, ponderea mare a

Corvus corone – Ciora griva