EVALUARE DE IMPACT ADECVATA

PENSIUNE

COMUNA CORBU, JUDETU CONTANTA

PROIECT REALIZAT DE : ALEXANDRU ALINA

BOBES ANCA CRISTIANA

MIRICA MIRUNA
Amplasament obiectiv: Terenul aflat în studiu are o suprafață de 10 ha, este situat la est de
Localitatea Corbu, în imediata apropiere a Mării Negre, în extravilanul Comunei Corbu.

Inițiatorii Planului Urbanistic Zonal: Alexandru Alina, Bobes Anca-Cristiana, Mirica Miruna.

Forma de deținere a terenului: contracte de vânzare cumpărare - titlu de proprietate.

Suprafața de teren = 10 ha.

Funcțiunea actuală = teren arabil.

Funcțiunea propusă = teren curți construcții (agrement).

Terenul studiat se afla în extravilanul Comunei Corbu și are funcțiunea de teren arabil.

In cadrul prezentei documentații se preiau prevederile cuprinse în documentațiile de urbanism

și amenajarea teritoriului aprobate conform legii aferente zonei de amplasament, adică Planul
Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism al Comunei Corbu.

Având în vedere poziția în teritoriul administrat în comuna Corbu, documentația îsi propune
urmatoarele obiective:

- stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan;

- reorganizarea și dezvoltarea căilor de comunicație; organizarea rețelei stradale;

- stabilirea și delimitarea zonelor construibile;

Obiectul lucrării constă în aprofundarea și rezolvarea complexă a problemelor funcționale,

tehnice și estetice în zonă. Planul Urbanistic Zonal stabilește amplasamentele construcțiilor
prevazute a fi realizate. Terenul aflat în studiu este liber de construcții, fiind teren arabil –
pășune, proprietate privată a persoanelor fizice și juridice. In functie de noua politica de
dezvoltare urbana a administratiei locale, se considera necesar a se rezolva in cadrul Planului
Urbanistic Zonal urmatoarele obiective principale:

- reconsiderarea structurii funcționale și realizarea unui cadru urbanistic adaptat la cerințele

beneficiarului și prevederile PUG, exprimând în forme specifice conținutul și personalitatea
zonei nou create;

- asigurarea construcțiilor și amenajărilor necesare noilor funcțiuni;

- organizarea circulației carosabile la nivelul creșterii traficului în zonă .

Localizarea geografică şi administrativă:

Localitatea Corbu este amplasată în zona nord-est a județului Constanța și este traversată de la
nord la sud de drumul județean DJ226. Terenul studiat în suprafața de 10 ha se afla la est de
localitatea Corbu, în apropiere de malul Mării Negre.

Terenul se desfasoara pe o suprafata relativ plana, cu o panta lina spre mare de 1%; in zona
studiata s-au mai realizat constructii cu destinatii de anexe agricole sau constructii de
agrement sau turistice.

Din punct de vedere urbanistic Comuna Corbu se încadrează, parțial, în Rezervația Biosferei
Deltei Dunării. In prevederile Regulamentului Local de Urbanism sunt prevazute, pentru zona
care se încadrează în Rezervația Biosferei Deltei Dunării, următoarele utilizari admise:

a) locuirea, cu variantele locuire permanentă, locuire sezonieră, case de vacanță, cazare

turistică în locuințe tradiționale, cu suprafața construită la sol de maximum 200 mp;

b) instituții, servicii, dotări publice;

c) spații verzi pentru agrement, sport;

d) gospodărie comunală;

e) amenajări piscicole;

f) unități agricole, meșteșugărești, industriale, de prestări de servicii și de transport;

g) circulații rutiere și navale, cu dotările aferente;

h) edificii de cult, cu construcții anexe.

Sunt admise, cu condiționari, următoarele funcțiuni:

a) camparea, inclusiv în zonele de locuit, condiționată de dotarea cu instalații tehnico-sanitare,

cu respectarea prevederilor legale specifice pentru structurile de primire turistică;

b) funcțiunile comerciale și serviciile profesionale, dacă se înscriu ăn condițiile de configurare

a parcelelor și clădirilor, precum și cu condiționări care se referă la forma, materiale de
construcție și finisaj;

c) sunt permise construcții izolate pentru alimentație publică, cu condiționări referitoare la

forma, materiale de construcție și finisaj, în conformitate cu legislația specifică, cu prevederile
prezentului regulament și cu respectarea legislației privind protecția mediului;
In zona studiată se găsesc imobile a căror funcțiune este de locuit. Regimul de înălțime al
acestora este P, P+1E - 2E.

Terenul studiat se află parțial în perimetrul siturilor Natura 2000:

- ROSPA 0031 – Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoe;

- ROSCI 0065 Delta Dunării;

- la o distanță de 37 de m faă de limita ROSPA 0076 Marea Neagră;

- la o distanță de 35 m față de limita Sitului Natura 2000 - ROSCI 0066 Delta Dunării Zona
Marină.

NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA PLANULUI:

- extinderea localității;

- lotizarea în vederea construirii de locuințe permanente, sezoniere, spații de cazare și

alimentație;

PLANUL URBANISTIC ZONAL, însoțit de Regulamentul Zonal de Urbanism cuprinde

principiile de aplicare detaliate pentru terenul din zona de est a localității Corbu. Obiectul
lucrării constă în aprofundarea și rezolvarea complexă a problemelor funcționale, tehnice și
estetice în zonă.

Terenul este încadrat la categoria de folosință ,,arabil – pășuni“. In funcție de noua politică
de dezvoltare urbană a administrației locale, se consideră necesar a se rezolva în cadrul
Planului Urbanistic Zonal următoarele obiective principale: reconsiderarea structurii
funcționale și realizarea unui cadru urbanistic adaptat la cerințele beneficiarului și prevederile
PUG.

Modificările fizice ce decurg din plan şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de
implementare a acestuia:

Modificări fizice în etapa de construcţie- amenajare:

- pregătirea amplasamentului şi a organizării de şantier;

- lucrări de excavare şi realizare a fundaţiei;

- lucrări de amenajare.

Resursele naturale necesare implementarii planului.

Datorită faptului că, zona de studiu este reprezentată în exclusivitate de habitate antropizate,
în cadrul prezentului plan nu se utilizează resurse naturale.

Emisii şi deşeuri generate în perioada de construcţie-amenajare

Pentru perioada de construcţie-amenajare deşeurile preconizate pot fi clasificate astfel :

- deseuri menajere şi/sau asimilabile acestora ;

- pamant, loess, argile, etc.;

- deșeuri din materiale de construcție;

- deșeuri din plastic (din ambalaje, cabluri etc.);

- deșeuri metalice ( de la armături și utilajele de pe şantier ale căror piese se pot defecta)

- anvelope, acumulatori ;

- uleiuri uzate, alte produse petroliere ;

-hârtie,carton ( din activităţile desfăşurate în cadrul organizării de şantier).

Emisii şi deşeuri generate în perioada de funcţionare-exploatare

In timpul funcţionării obiectivelor prevăzute a se realiza în cadrul plan pot să apară

următoarele categorii de deşeuri:

- deșeuri municipale;

- deșeuri de echipamente electrice și electronice;

- deșeuri de materiale inerte;

- deșeuri reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal, etc.).

Managementul deşeurilor: Deșeurile menajere se vor stoca în pubele ecologice și se vor

prelua de către Serviciul Comunal de gospodărire locativă.
Eliminarea şi reciclarea deseurilor

Colectarea şi reciclarea deşeurilor reciclabile ( PET , hartie, carton, sticla, plastic, deseuri
metalice, acumulatori şi anvelope uzate) se va face prin colectarea selectivă a acestora și
predarea pe bază de contract către firme specializate şi autorizate în desfăşurarea unor astfel
de activităţi, de către autoritatea de mediu.

Durata construcției, funcționării, dezafectării planului și eșalonarea perioadei de

implementare a planului.

Perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui plan este de peste 10 ani.

Construcţii – realizarea de locuinte, dotări, turism, echipare edilitară.

Alte activităţi - prestări servicii- dezvoltarea prestărilor de servicii pentru populaţie.

Transportul - această activitate se va dezvolta o dată cu extinderea localității şi cu dezvoltarea

zonelor aferente turismului.

Canalizarea menajeră

Localitatea Corbu nu are rețea de canalizare menajeră.

Canalizarea apelor uzate se propune a se realiza în sistem individual. Apele uzate provenite
din activitatea complexului turistic vor fi captate in fosa septica pozitionata in zona marcata a
amplasamentului. Golirea fosei se va face de catre o firma specializata, serviciile fiind
mentionate in contractul de prestari servicii incheiat cu acestia.

Parcelarea

Parcelele lotizate vor fi construibile numai dacă respectă dimensiunile geometrice stabilite
prin prezentul PUZ și au acces direct la un drum interior cu o lățime de 11 m. O parcelă poate
fi adusă în condițiile de construibilitate în asociere cu unele din parcelele vecine sau prin
contopirea cu aceasta (regrupare parcele).

Inălțimea construcțiilor

Construcțiile propuse trebuie să asigure însorirea construcțiilor învecinate, iluminatul natural

și confortul psihologic a acestora. Construcțiile învecinate trebuie să beneficieze de durata
minimă de însorire cerută de normele sanitare pentru construcțiile de locuit (1,5 ore la
solstițiul de iarnă și de 2 ore în perioada 21 februarie – 21 octombrie).
Reguli cu privire la amplasarea de spații verzi iș imprejmuiri

Fiecare lot propus pentru construire va fi amenajat cu spații verzi în suprafață minimă de 20%
din suprafața lotului. Imprejmuirile dinspre stradă vor avea înalțimi între 1,8 m – 2,2 m și vor
fi realizate din materiale și forme care să permită vederea cu soclu opac, cu H max. = 0,60 m,
dublate de gard viu, iar spre vecinatăți din materiale care să nu permită vederea. Spațiile
comerciale și alte servicii pot fi lipsite de împrejmuire la stradă, pot fi separate cu gard viu sau
cu borduri.

INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

- Rezervatia Biosferei Delta Dunarii -ROSCI0065 Delta Dunării

- ROSCI0066 Delta Dunării –Zona Marină;

- ROSPA0076 Marea Neagră;

- ROSPA0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie

DESCRIEREA REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA DUNARII

Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, denumită în continuare „Rezervaţia” cuprinde:

Delta Dunării, Complexul lagunar Razim - Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii,
sectorul Isaccea - Tulcea cu zona inundabilă, sărăturile Murighiol - Plopu şi litoralul Mării
Negre de la braţul Chilia până la Capul Midia, inclusiv marea teritorială până la izobata de 20
m. Suprafaţa totală a Rezervaţiei este de 580.000 ha. Rezervaţia este extinsă pe teritoriile a 3
judeţe: Tulcea, Constanţa şi Galaţi Limitele Rezervaţiei sunt stabilite prin HG 230/2006.

Suprafata de teren a rezervatiei Rezervaţiei de pe teritoriul judetului Constanta este de: 70.313
ha, (12,13%) din care: Suprafaţă terestră: 28.313 ha; Suprafaţă marină: 42.000 ha.

In perimetrul Rezervaţiei au fost delimitate zone strict protejate, zone tampon, zone de
dezvoltare durabilă şi zone de reconstrucţie ecologică. Zonele strict protejate sunt zone cu
regim strict de protecţie, unde impactul antropic direct este eliminat sau redus la acele
activităţi ce contribuie la dezvoltarea cunoaşterii stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a
sistemelor deltaice pentru definirea capacităţii productive şi a cerinţelor de conservare a
biodiversităţii.

Zonele strict protejate - 20 zone - ocupă o suprafaţă totală de 50 904 ha (8,7% din suprafaţa
rezervaţiei). Acestea sunt protejate în mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte putin
deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din rezervaţie;

Zonele tampon au fost stabilite în jurul zonelor cu regim de protecţie integrală. Ele ocupă o
suprafaţă totală de 222 996 ha (38,5% din suprafaţa rezervaţiei) şi au fost desemnate pentru
atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate.

Zonele de dezvoltare durabilă acoperă o suprafaţă totală de 306 100 ha (52,8% din suprafaţa
rezervaţiei). Ele cuprind terenuri aflate în regim liber de inundaţie, terenuri îndiguite pentru
folosinţă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenuri pe care sunt amplasate aşezări umane. Zonele
de dezvoltare durabilă sunt zonele în care se pot desfăşura activităţi economice prin practici
tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor
naturale. Zonele economice sunt constituite din suprafeţele din Rezervaţie rămase după
delimitarea zonelor strict protejate şi a zonelor tampon aferente acestora.

Zonele de reconstrucţie ecologică sunt suprafeţe de teren situate în teritoriul Rezervaţiei în

cadrul cărora impactul produs de activitatea umană sau de anumite fenomene naturale au
condus la degradarea ecosistemelor naturale, la apariţia unor dezechilibre sau au determinat
pierderea unor ecosisteme specifice şi în cadrul cărora Administraţia Rezervaţiei realizează
măsurile de refacere a echilibrului ecologic prin reconectare la regimul hidrologic natural,
folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.Zonele de reconstrucţie ecologică sunt
suprafeţe de teren în cadrul cărora Administraţia Rezervaţiei desfăşoară activităţi de refacere a
echilibrului ecologic şi de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice şi tehnologii
adecvate.

Flora Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Flora din RBDD este reprezentată de 2 383 de taxoni, iar circa 70% din vegetaţia deltei este
dominată de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociaţiile de Scirpetum
şi de vegetaţia de stuf de pe plauri.
În lacuri, canale, se întâlnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufăr
(Nymphea sp., Nuphar), ciulinul de baltă (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp.,
Utricularia sp.

Pădurile de salcie se întâlnesc pe malurile mai înalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba)
în timp ce salcia cenuşie de talie mică (Salix cinerea) se întâlneşte pe malurile mai joase.

În pădurile Letea şi Caraorman, dezvoltate în zonele joase şi mai umede dintre grindurile de
nisip numite “hasmace” se întîlnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora)
împreună cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de
arbuşti sau de plante căţăratoare cum sunt: viţa salbatică (Vitis silvestris) sau liana (Periploca
graeca).

Dunele se caracterizează prin prezenţa asociaţiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata,

Koeleria glauca, Festuca pallens, etc.). În zonele cu soluri sărate sunt frecvente asociaţiile de
plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus
littoralis, şi Limonium gmelini. O categorie distinctă o formează plantele fără rădăcini,
plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia arrhiza,
Utricularia vulgaris, şi Spirodela polyrrhiza.În perioada inventarierii speciilor din RBDD au
fost descoperite şi specii noi pentru ştiinţă: Centaurea pontica, şi Elymus pycnattum deltaicus.

Fauna Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Datorită condiţiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice, precum
şi proximitatea câtorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneană, pontica,
eur-asiatică), fauna RBDD este reprezentată de 4.029 de specii (3.477 nevertebrate şi 552
vertebrate). Nevertebratele formează, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu
3.477 de specii. Din acestea sunt 73 de specii de viermi şi rotifere, 91 de specii de moluşte,
115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide şi 2.244 de specii de insecte. Până în
prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru ştiinţă, incluzând un vierme Proleptobchus
deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de peşte Knipowitschia cameliae şi 30 de specii de
insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus şi Homoporus deltaicus.

Fauna piscicolă din RBDD are o varietate remarcabilă, cuprinzând 135 de specii. Majoritatea
acestora sunt specii de apă dulce, dar sunt reprezentate şi specii marine precum şi specii
eurihaline care trăiesc în Marea Neagră şi pătrund în Deltă şi în Dunăre în timpul sezonului de
reproducere.

Cele 331 specii de păsări includ:

• cea mai mare parte a populaţiei europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi
pelican creţ (Pelecanus crispus);

• 60 % din populaţia mondială de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)

• 50 %din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).

Specii de fauna declarate monumente, existente in Rezervaţia Biosferei Delta Dunării sunt
urmatoartele: Tadorna tadorna /călifarul alb, T. ferruginea /călifarul roşu, Corvus corax
/corbul, Otis tarda /dropia, O. tetrax /spurcaciul, Pelecanus onocrotalus / pelicanul comun,
Pelecanus crispus/ pelicanul creţ, Himantopus himantopus / piciorongul Egretta garzetta
/egreta mică, Platalea leucorodia /stârcul lopătar, Egretta albă /egreta mare, Neophron
percnopterus /vulturul hoitar, Testudo graeca ibera /broasca ţestoasă de uscat.

Date privind situl Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră

Situl constituie important culoar de migraţie şi de iernare pentru păsările din nordul Europei,
în apele marine de-a lungul coastei. Viaţa bentică şi pelagică extrem de bogată constituie
suportul pentru populaţiile de păsări migratoare, sedentare şi de pasaj.Suprafața sitului este de
147.242,9 ha, iar altitudinea maximă este de 22 m. Administrativ se întinde în judeţele
Constanţa şi Tulcea.Clasele de habitate specifice sitului sunt: zone marine, insule maritime.
Particularităţile fizico – chimice şi biologice ale Mării Negre conferă caracterul de unicitate
sitului.În ceea ce privește posibilele vulnerabilitșți ale sitului, acestea sunt reprezentate de
intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiționale
în agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor,efectuarea
lucrărilor numai cu utilaje si mașini, schimbarea habitatului semi-natural (fânete,pășuni)
datorită încetarii activităților agricole ca și cositul sau pășunatul, în turbarii – cositul în
perioada de cuibărire - industrializare și extinderea zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a
pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului (colonii), arderea vegetației (a
miriștii și a pârloagelor), reglarea cursurilor râurilor, electrocutare si coliziune în linii
electrice, turismul în masa, amplasare de generatoare eoliene, înmultirea necontrolată a
speciilor invazive, defrișările, tăierile ras și lucrările silvice care au ca rezultat tăierea
arborilor pe suprafete mari, tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii, adunarea
lemnului pentru foc, împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (pășuni, fânete etc.),
reglarea cursurilor râurilor, arderea stufului în perioada de cuibărire, și nu în ultimul rând
navigatia.

Date privind ROSPA 0031 Delta Dunării și Complexul Razim Sinoe

Din punct de vedere administrativ, doar 9,7% din suprafața sitului se află pe teritoriul
județului Constanta.Complexul lacustru Razim Sinoe se suprapune cu unitatea geografică a
Deltei Dunarii si are pe raza judetului Constanța lacurile Istria,Nuntași,Sinoe.

Categorii de specii de păsări protejate:Specii de păsări incluse în Anexa 1 a Directivei Pasari-

97;Specii de păsări migratoare listate în anexele Conventiei asupra speciilor migratoare de la
Bonn-151;specii de păsări periclitate la nivel global – 17.

Habitate de interes comunitar

Urmare verificarilor in teren si a evaluarilor efectuate asupra perimetrului analizat si a

vecinatatilor ( parcele pentru care nu s-au emis certificate de urbanism), nu au fost
identificate habitate de interes comunitar si/sau habitate prioritare.Nu au fost identificate
specii de flora protejate conform Lista roșie -Oltean et al., 1994 ,Lista roșie Oțel et al.,
2000 ,Lista roșie Ciocârlan, 2011,Cartea roșie a plantelor vasculare Dihoru & Negrean, 2009.

Alte plante ruderale sau segetale observate la marginea culturilor agricole, dar în număr mai
mic de indivizi, sunt: Sorghum halepense (costrei), Bromus squarrosus, Chenopodium album
(spanac salbatic), Rapistrum perenne, Lepidium perfoliatum, Matricaria inodora (musetel
prost), Papaver rhoeas (mac de câmp), Consolida regalis (nemtisor), Lathyrus tuberosus
(oresnită),

Cichorium intybus (cicoarea), Sisymbrium orientale, Capsella bursa pastoris (traista

ciobanului), Calepina iregularis, Solanum nigrum (zarna), Anagalis arvensis ssp. coerulea
(scânteita),Galium humifusum, Melilotus officinalis (sulfina galbena), Bassia scoparia
(maturi), Melilotus albus (sulfina alba), Stellaria media (rocoina), Rubus caesius (mur).Specii
precum Medicago sativa (lucerna) se infiltrează din culturileînvecinate.Acestor specii de
plante li se adaugă altele rezistente la praf si la călcare, situate pe drumurile de acces sau in
imediata vecinătate: Polygonum aviculare (troscot), Sclerochloa dura,Portulaca oleracea
(iarba grasă), Hordeum murinum (orzul soarecelui), Matricaria discoidea,Convolvulus
arvensis (volbura).

In zona analizată precum și in imediata vecinatate lipsesc habitatele cu valoare conservativă

precum și cele prioritare.

Vecinataea zonei analizate

1. In vecinatatea planului , nu a fost identificată vegetație palustră,sălcii,stufariș care să

asigure condiții de odihnă adapost și cuibărit pentru speciile de păsări menționate în siturile
Natura 2000 , analizate.

2. In urma evaluarii zonelor din vecinatatea perimetrului pana la plaja Marii Negre ( pe care
se dezvolta alte planuri) a reiesit ca vegetatia de tip psamofil, saraca, de talie mica.

3. La o distanta de cca. 350 m fata de amplasamentul analizat, pe directia estica si sud estica
se afla plaja Corbu, care face parte din unitatea nordica a litoralului romanesc , parte
componenta a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD).

Raportând obiectivele planului analizat la distribuția habitatelor pentru care a fost declarată
aria protejată de interes european ROSCI 0065 Delta Dunării au rezultat următoarele
concluzii :

1. Nu au fost identificate habitatele de interes conservativ in zona de interes, pentru care a fost
declarat situl Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunării.

2. Nu sunt prezente/nu au fost identificate specii de flora înscrise în Formularul standard;

3. Integritatea sitului de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunării nu este afectat de

proiectul propus deoarece:

- nu se reduce suprafața habitatelor și/sau numărul exemplarelor speciilor de interes

comunitar;

- nu se fragmentează habitatele de interes comunitar;

4. Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0066 Delta Dunării Zona
Marină-nu sunt afectate de proiectul propus deoarece :

- nu se reduce suprafata habitatelor și/sau numărul exemplarelor speciilor de interes

comunitar;
- nu se fragmentează habitatele de interes comunitar;

- nu are impact negativ asupra factorilor care determină mentinerea stării favorabile de
conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar;

- nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura și/sau functia ariilor
naturale protejate de interes comunitar.

Implementarea obiectivelor planului analizat nu are impact negativ asupra habitatelor și

speciilor de floră pentru care au fost declarate siturile comunitare ROSCI0065 Delta Dunarii
si ROSCI 0066 Delta Dunării Zona Marină în perioada de construire și nici în perioada de
funcționare , deoarece nu au fost identificate pe amplasament.

Efectivele de pasari cuibăritoare au fost cuantificate analizand speciile din perimetrul studiat
şi apropiere dar care au legătură directă cu zona implicată, în implementarea obiectivelor
planului. Verificările pentru identificarea speciilor cuibăritoare au fost realizate în perioade
când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul și sunt
apți de zbor, moment când este cel mai ușor de stabilit prezența sau absența unei specii în
zona de interes. Având în vedere că pe terenurile arabile din zonă sunt efectuate lucrări
agricole specifice fiecarui tip de cultură, vegetatia identificata pe aplasament prin
caracteristicile sale nu sunt prielnice si nu ofera conditii optime pentru construirea cuiburilor,
dar pot asigura adăpost in anumite perioade ale anului pentru indivizii tineri și maturi.

Nu au fost identificate cuiburi, sau specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva

Consiliului 79/409/CEE care să cuibărească sau sa manifeste comportament de cuibărit în
arealul analizat.În perioada de cuibărit (aprilie pentru specii sedentare si mai –iunie pentru
speciile migratoare),nu au fost detectati masculi care cântă şi manifestă activ comportamentul
de teritorialitate ;

Speciile de păsări de interes conservativ nu au fost identificate ca fiind cuibăritoare sau

manifestând comportament de cuibărit în arealul analizat. Distanța de la perimetrul analizat
până la zonele unde a cestea găsesc habitate prielnice pentru cuibărit (areale situate în
special în Delta Dunării) este mult prea mare pentru ca obiectivul analizat să aibă impact
negativ asupra efectivelor acestora sau să le pună în pericol statutul de conservare.

Nu au fost observate/identificate zone şi locuri de hrănire şi cuibărire specifice speciilor

acvatice, intrucat lipsesc cu desavarsire habitatele specifice;majoritatea speciilor de păsări
care au tranzitat în zbor amplasamentul au o arie de răspândire extinsă.
Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au

fost stabilite prin planuri de management

Obiectivul principal il constituie protecţia speciilor şi habitatelor din RBDD.

Amplasamentul, amploarea si complexitatea proiectului care face obiectul prezentei

documentatii nu sunt de natura invaziva sau distructiva si nu contravin obiectivelor generale
de conservare ale ariilor naturale protejate.

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar vizeaza:

- managementul protectiei speciilor si habitatelor;

- monitoring integrat, GIS;

- resurse naturale, utilizare durabila;

- turismul si recreerea;

- patrimoniul cultural;

- dezvoltare comunitara, implicarea populatiei locale;

- constientizare, informare, educare;

- cooperare transfrontaliera, internationala;

- management eficient.

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta

Dunării sunt:

- conservarea 29 tipuri de habitate, dintre care 7 prioritare;

- mamifere - Spermophilus citellus, Lutra lutra, Mustela lutreola, Vormela peregusna, Mustela
eversmannii;

- amfibieni si reptile - Vipera ursinii, Testudo graeca, Triturus dobrogicus, Emys

orbicularis,Bombina bombina;

- pesti –Alosa tanaica, Aspius aspiu, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus
schraetze,
- Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel
streber, Gobio kessleri, Zingel zingel, Umbra krameri, Gymnocephalus baloni, Alosa
immaculate;

- nevertebrate -Ophiogomphus cecilia, Lycaena dispar, Catopta thrips, Coenagrion ornatum,

Colias myrmidone, Morimus funereus, Arytrura musculus, Theodoxus transversalis, Anisus
vorticulus,Graphoderus bilineatus, Leptidea morsei;

- plante - Centaurea jankae, Echium russicum, Aldrovanda vesiculosa, Marsilea quadrifolia,

Marsilea quadrifolia.

Aria naturala protejata de interes comunitar ROSPA0031 Delta Dunării si Complexul Razim
adăposteste 89 de specii de păsări enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC,
precum si 131 de specii de păsări cu migratie regulată nementionate in anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC.

Avand in vedere functia ariilor de a proteja elemente de interes comunitar, se impun cateva
obiective de ordin general care trebuie urmarite mai ales atunci cand se doreste realizarea unei
investitii, dintre care enumeram:

- constientizarea populatiei asupra proiectului realizat, a efectelor generate si a importantei

conservarii speciilor protejate;

- evitarea perturbarii/ degradarii/ distugerii habitatelor naturale;

- evitarea poluarii cu deseuri de orice fel – inlaturarea celor generate in procesul de

amenajare/constructie;

- evitarea distrugerii speciilor cu importanta conservativa;

- evitarea capturarii/ omorarii speciilor de fauna si a distrugerii cuiburilor si pontelor;

- evitarea degradarii/ distrugerii biotopilor specifici speciilor de fauna – vegetatia acvatica si

palustra, vegetatia de lunca, vegetatia lemnoasa (padurile), pasunile stepice, vegetatia
spontana;

- refacerea zonelor afectate, la finalizarea lucrarilor, prin aducerea la starea initiala pentru a
permite reinstalrea vegetatiei si reintegrarea in circuitul natural/ agricol a suprafetelor
respective;

- controlul speciilor alohtone invazive;

- evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare si a hazardelor naturale si antropice etc.

Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

inclusiv evoluții/schimbări care se pot produce în viitor

Situația ecologică a Deltei Dunării poate fi considerată, în prezent, într-o stare de relativ
echilibru, care însă poate fi deranjat de o serie de factori interni și externi . Dintre factorii
interni trebuie menționat pericolul creșterii presiunii antropice asupra ecosistemelor
naturale ,presiune ce poate fi materializată în tendința de supraexploatare a resurselor naturale
în general și a celei piscicole, în special, dar și în tendința actuală de dezvoltare a turismului
cu toate componentele sale: dezvoltarea construcțiilor, dezvoltarea activităților de transmport,
dezvoltarea serviciilor , creșterea volumului de deșeuri, etc.

In categoria factorilor externi sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului ecologic ,
situate în afara Rezervației : funcționarea marilor unități industriale fără soluționarea rapidă a
problemelor de epurare a apelor și a aerului, dezvoltarea activităților de agricultură cu
potențial de creștere a aportului de nutrienți în apă , dezvoltarea transportului naval pe Dunăre
etc.

Identificarea si evaluarea impactului

Pentru identificarea si evaluarea impactului, se va avea in vedere amploarea si extinderea

activitatii precum si tipul de impact ce are loc in habitatul respectiv ,astfel incat sa se asigure
obiectivele de conservare a acesteia si integritatea siturilor cu care se invecineaza sau se
suprapune partial in zona sud estica. Impactul direct consta in afectarea definitiva sau
temporara a unor suprafete de teren prin dezvoltarea PUZ – Introducere in intravilan a
suprafetei de 10 ha,cu destinatia actuala arabil,pasune si lotizare teren in vederea construirii
de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii aferente echiparii
tehnico edilitare si amenajari aferente ,in categoria de folosinta curti, constructii.

Dezvoltarea propusa se inscrie in tendinta generala, de realizare a unor extinderi sau a unor
noi zone rezidentiale in localitati rurale, dotate corespunzator unui trai civilizat, ca urmare a
cresterii populatiei localitatilor rurale cu potential de dezvoltare, cum este localitatea Corbu.
Implementarea acestor obiective nu are efecte potentiale asupra habitatelor, speciilor de
flora si fauna de interes conservativ deoarece intravilanul propus asociat acestor obiective
este reprezentat de terenuri cu functiuni agricole si pasune cu valoare conservativa redusa.
Impactul direct şi indirect

In ceea ce priveste biodiiversitatea, se analizeaza posibilele efecte semnificative ale

prezentului proiect în functie de tipul de impact posibil a fi inregistrat.

Tipurile de impact sunt date functie de parametrii fata de care se face raportarea, si anume in
functie de:

- Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an); mediu (1 – 5 ani) sin lung (mai
mult de 5 ani);

- Aria de aplicare: impact singular al proiectului sinimpact cumulativ al proiectului împreuna

cu alte proiecte si planuri relevante din vecinatate;

- Efect exercitat: impact direct si indirect.

Datorita conditiilor de mediu locale si a caracteristicilor obiectivului analizat impactul pe

termen scurt este posibil sa se inregistreze ca fiind usor negativ asupra unor zone care vor fi
prinse in planul de dezvoltare, fiind urmarea activitatilor de constructie si amenajare a
investitiilor propuse prin proiect,insa datorita prezentei in principal a habitatelor antropizate,
nivelul deranjului va fi extrem de redus, cu un puternic caracter de reversibilitate.

In ceea ce priveste impactul pe termen lung, acesta va fi posibil a fi exercitat de catre

activitatile gospodaresti si turistice, activitati desfasurate in zona amenajata.Impactul
proiectului propus a fost analizat functie de scara de timp la care se manifesta acesta, caile de
cumulare, tipul de efect determinat.

Astfel, trebuie stabilit impactul pe termen scurt asupra biodiversitatii din zona, precum si
impactul pe termen mediu si lung, raportat la modul de afectare a habitatelor si speciilor:
direct sau indirect.

Trebuie mentionat ca prin Regulamentul acestui PUZ sunt stabilite:

-Functiuni de locuire acceptate: sistem de case unifamiliale sau locuinte colective,dotari

specifice zonelor de locuire-turism : spatii de cazre turistica, parcari, spatii de sport si
recreere;

2. Functiuni interzise:activitati productive ; activitati de prestari servicii generatoare de

poluare de orice fel ( inclusiv reparatii auto, statii de benzina,etc) depozitare en-gros,
depozitare de fier vechi, ferme pt. cresterea animalelor, statii de betoane, orice lucrari de
terasament care pot sa provoace curgerea necontrolata a apelor meteorice sau care impiedica
eavcuarea si colectarea acesora.

Identificarea impactului actual

Impactul actual la nivelul comunei Corbu este constituit de surse de emisie specifice
activităţilor agricole desfăşurate în zona, utilizarea drumurilor de exploatare agricola, precum
si turismul de week-end in zona plajei Corbu.

Impactul direct/indirect (pe termen scurt, mediu, lung)

La evaluarea impactului direct s-a tinut cont de concluzii finale, ca rezultat al constatarilor
si evaluarilor din teren si care sunt esentiale in cuantificarea acestuia. Acesta va fi generat de
activitatile de constructie, decopertare, ocuparea unor suprafete de teren pentru realizarea de
locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii aferente echiparii
tehnico edilitare ,etc.

Factor de mediu aer

Emisiile de poluanţi in atmosfera sunt generate in principal de lucrarile desfasurate in

cadrul activităţilor de construcţie si anume decopertare, excavare, săpare, transport materiale.
Impactul poluării aerului în faza de execuţie a proiectului este de tip direct si indirect.

Impactul direct , care se manifesta pe termen scurt, este generat de pulberi si emisii de
poluanti rezultati de la utilajele si mijloacele de transport utilizate in cadrul organizarii de
santier,in perioada de implementare a proiectului.

În timpul functionării utilajelor si mijloacelor de transport, în atmosferă se degajă gaze de

esapament de la motoarele din dotarea utilajelor de constructii si mijloacelor de transport, în a
căror componenta sunt oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO), oxizi de sulf
(SO2),compusi organici volatili (COV), pulberi. Aceste emisii sunt generate pentru o
perioadă limitată, strict în timpul functionării motoarelor ,fiind generate de un număr limitat
de utilaje care functionează concomitent. Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul
organizariide santier, reducandu-se odata cu departarea de sursa.

Impactul direct pe lung este aferent etapei de functionare a obiectivului.

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen scurt, va fi
redus,temporar,local. Impact indirect pe termen scurt – se manifesta prin posibile efecte
negative asupra sănătăţii umane si asupra vegetatiei din zona datorita depunerii pulberilor
rezultate din procesul decopertare, excavare, săpare, transport material.

Transportul materialelor, manipularea pamantului rezultat din decopertare, excavare, săpare

si depozitarea unor materiale pulverulente vor influenta prin emisiile caracteristice factorul de
mediu aer, pe termen scurt in perioada de implementare a proiectului, inclusiv prin depunerea
pulberilor pe covorul vegetal.Conditiile de lucru ce vor fi luate in zona, vor limita acest
impact, iar pe termen lung nu se va inregistra un impact semnificativ asupra factorului de
mediu aer.

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul indirect pe termen scurt, va
fi redus,temporar,local. Impactul indirect pe termen mediu si lung este aferent etapei de
functionare a obiectivului.

Factor de mediu sol

Impact asupra solului se va manifesta temporar doar la faza de construcţie, prin lucrări
specifice obiectivelor de implementare a PUZ ,în special în fazele de excavare si decopertare
dar si pe parcursul efectuării transporturilor. Impactul asupra poluării solului în faza de
execuţie a proiectului este de tip:

Impactul direct se refera la modificarile datorate lucrărilor de construcţie in perioada

organizarii de şantier precum si traficului auto. Caracteristicile pedologice ale solului , pe
suprafete reduse, sunt alterate de activitătile de constructii. Impactul este generat si se
mentine pe toata perioada organizarii de santier. Dupa finalizarea lucrarilor intr-o perioada
relativ scurta de timp,incepe procesul de refacere a solului .

Pe termen mediu si lung impactul direct este generat de perioada de functionare a

obiectivului Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen
scurt , pentru factorul de mediu sol va fi redus temporar si local.

Impact indirect:din punct de vedere al calitatii solului, nu vor exista modificari nici pe termen
scurt si nici pe termen lung. Conditiile de lucru ce vor fi luate in zona nu vor favoriza
depunerea poluantilor pe sol si afectarea caracteristicile pedologice ale solului. Proiectul nu
prevede introducerea in mediu a unor cantitati de pamant provenite din alte zone, deci nu va
exista riscul introducerii in mediu a unor specii invazive care sa altereze vgetatia existenta.
Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul indirect pe termen scurt ,
pentru factorul de mediu sol va fi redus, temporar si local.

Impact direct:in perimetrul analizat lipsesc cursuri de ape cu caracter permanent sau
intermitent , lacuri, balti.

Lucrările preconizate pentru implementarea obiectivelor planului propus nu vor genera local
presiune asupra regimului apelor de suprafata, datorita lipsei acestora .Referitor la apele
freatice acestea nu sunt utilizate. Alimentarea cu apa potabila prevede a fi reteaua localitatii.
Daca se va apela pentru suplimentarea debitului de alimentare cu apa la executia de foraje
acestea vor fi tratate la momentul respective.

Pe termen mediu si lung impactul direct este generat de perioada de functionarea

obiectivului. Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua, impactul direct pe
termen scurt , pentru factorul de mediu apa va fi redus temporar,local .

Impact indirect: nu va exista impact semnificativ asupra factorului de mediu apa pe termen
scurt, in perioada de constructie, care ar putea provoca modificari ale habitatului. Pe termen
lung nu se va inregistra un impact indirect semnificativ deoarece nu va exista nici o presiune a
factorului de mediu apa (nu se preleveaza apa din zona, nu se modifica scurgerea apelor
pluviale,etc).

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul indirect pe termen scurt ,
pentru factorul de mediu apa va fi redus ,temporar,local .

Pe termen mediu si lung impactul indirect este generat de perioada de functionare a

obiectivului.

Impactul produs prin zgomot si vibraţii

Perimetrul analizat nu este situat in apropierea zonei locuite,nu sunt alte obiective in zona
care ar putea fi deranjate de zgomotul produs in cadrul organizarii de santier.

Sursele generatoare de zgomot si vibraţii sunt asociate organizării de şantier si cuprind:

- utilizarea mijloacelor de transport personal, materiale de constructii;

- functionarea utilajelor grele in activitatile de construcţii, săpări, excavare;

Impactul prognozat pe termen scurt ca urmare a surselor de zgomot si vibraţii este de tip
impact direct :

- cu acţiune directa asupra biodiversităţii locale

- cu acţiune directa asupra factorului uman datorita expunerii la zgomotul rezultat ca urmare a
desfăşurării activităţilor de construcţie - organizare de şantier.

Vibratiile sunt generate de utilajele si mijloacele de transport, se produc în timpul functionării

acestora si nu reprezintă surse semnificative de vibratii. Posibilitatea propagării vibratiilor în
împrejurimile incintei santierului de constructii, cel putin teoretic, este foarte redusă.

Prin masurile de reducere a impactului care se vor lua impactul direct pe termen scurt ,
pentru zgomot si vibraţii este redus temporar, local.Pe termen mediu si lung impactul direct
este generat de perioada de functionare a obiectivului.

Impactul rezidual

Se poate manifesta in cazul in care, indiferent de masurile de reducere implementate, se va

mentine un nivel de impact semnificativ asupra speciilor de fauna si flora din zona
amplasamentului studiat. Tinand cont ca in majoritatea situatiilor impactul identificat a fost la
un nivel nesemnificativ si se vor mentiona masuri de reducere a impactului pentru perioadele
de implementare si functionare ale proiectului, se apreciaza ca nu se va inregistra impact
rezidual la nivelul populatiilor identificate pe amplasament.

Nu au fost identificate specii de pasari de interes comunitar cuibaritoare si acest lucru este
explicabil deoarece in zona nu sunt habitate care sa aiba capacitatea si functionalitatea de a
asigura conditiile de hrana, cuibarit si odihna. Chiar daca zona proiectului este saraca in
vegetatie, exista zonele umede din jur cum sunt: Lacul Corbu, Lacul Tasaul, zona litorala
care asigura sursa de hrana pentru cele mai multe specii de pasari. Existenta zonelor umede
mentionate anterior ,explica de ce multe specii de pasari au fost identificate in zbor,
tranzitand zona, in cautare de hrana sau in migratie.
Impact cumulativ

Efectele cumulative se referă în general la efecte simultane şi interactive (sinergice) asupra

factorilor de mediu ca rezultat a multiplelor activităţi desfăşurate în aceeaşi perioadă şi spaţiu.

Primaria Corbu a prevazut prin PUG suprafata de cca. 10 ha avand ca vecinatati DJ 226
(latura vestica),faleza Marii Negre (latura estica), drumul de acces catre platforma Petroconst
si UM (latura sudica) si drumul betonat de acces existent pe latura Nordica – ca zona pentru
dezvoltare urbana.

Luind in calcul acesata suprafata prevazuta in PUG de 10 pentru dezvoltare urbana,precum

si documentatiile pentru care s-au emis certificate de urbanism estimam ca dezvoltarea unei
aglomerari urbane va inlocui zona cu specific agricol a comunei Corbu.

Pentru stabilirea marimii impactul cumulativ care se manifesta asupra speciilor si habitatelor
de interes conservativ precum si asupra integritatii si obiectivelor de conservare ale ariilor
naturale protejate s-a procedat la culegerea de informatii referitoare la:

- Proiecte care sunt implementate;

- Proiecte în curs de implementare;

- Proiecte posibil a fi dezvoltate în viitor ;

- Amenajari existente.

Evaluarea impactului cauzat de proiect fara a lua in considerare masurile de reducere a

impactului

Se considera ca impactul pe termen scurt va aparea in fazele de constructie, respectiv

dezafectare, iar impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat in perioada de
operare.

Astfel, ca urmare a analizei propunerilor de dezvoltare, in vederea identificarii acelora care

pot avea efecte negative asupra siturilor Natura 2000, conform matricei de impact, si in
functie de caracteristicile biodiversitatii din zonele supuse dezvoltarii si zonele invecinate
acestora, precum si de posibilitatile si de gradul de intersectare intre biodiversitatea locala ai
activitatile asociate fiecareia dintre propuneri, s-au cuantificat impacturile asociate, asa cum
sunt descrise in tabelul următor:
Activităţi efectuate pe termen scurt:

Nivelul impactului direct este usor negativ, atât în cazul celui singular cst si al efectului
cumulat, deoarece aceste activitati, sunt exercitate doar pe termen scurt .

- speciile de pasari au o distributie relativ restransa în cadrul perimetrului analizat, ca atare

desi vor fi afectate de activităţile ulterioare ca urmare a implementarii proiectului , numarul
lor este nesemnificativ comparativ cu numărul total al acestora din siturile Natura 2000;

- speciile afectate nu sunt specii caracteristice siturilor Natura 2000, ci specii foarte comune
larg raspandite in Dobrogea.

Nivelul impactului indirect ,pe termen scurt,ca urmare a activitatilor de transport materiale
de constructii, utilaje, deseuri, personal, etc, in etapa de amenajare si constructie precum si in
cea de dezafectare, la nivelul impactului singular cat si a celui cumulat este nesemnificativ
datorită infrastructurii de drumuri partial existente (drumuri comunale,drumuri de exploatare)
cu care speciile de pasari sunt obisnuite.

In faza preliminara a executiei proiectului se vor stabili masuri cu rolul de a limita impactul
asupra factorilor de mediu, concretizate prin planificarea lucrarilor pentru activitatile de
constructie si amenajare cu referire concreta la planificarea si etapizarea lucrarilor,
mentenanta utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecte
putand exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate judicios;

Lucrarile de construire se vor derula numai după marcarea si delimitarea pe teren a

amplasamentului lucrarii, in conformitate cu etapele proiectului. Una din etape este cea a
organizarii de santier.

Obligatia antreprenorului la realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din punct de

vedere al facilitatilor;

- Finalizarea executiei amenajarii terenului in perioada desemnata cu respectarea timpilor

tehnologici necesari. Suprafata de teren ocupata temporar in perioada de executie trebuie
limitata judicios la strictul necesar;

- Evitarea degradarii zonelor învecinate amplasamentelor si a vegetatiei existente, din

perimetrele adiacente;

- Refacerea perimetrului si revegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de santier.

- Managementul corespunzator al deaeurilor rezultate.

- Calitatea materialelor: se recomanda ca materialele utilizate în procesul de constructie sa

poată fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul dezafectarii, cantitatea de deseuri care nu
pot fi reintroduse in circuit fie prin reciclare sau refolosire, sa fie minima.

Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului

In perioada desfasurarii lucrarilor de construire:

- Amenajarea de spatii de depozitare a materialelor pulverulente ( nisip , praf de piatra),

pentru a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate.

- Utilizarea de mijloace de transport si utilaje verificate tehnic;

- Adaptarea vitezei autovehiculelor si utilajelor in functie de categoria de drum si de starea

acestora;

- Gestionarea deseurilor in baza unui plan de gestionare a acestora; Depozitarea temporara a

deseurilor rezultate din activitatea de construire in conditii conforme cu legislatia de mediu in
vigoare: platforma impermebilizata, dotarea cu containere pe tipuri de deseuri; predarea
deseurilor rezultate din faza de construire se va face catre operatori autorizati din punct de
vedere al protectiei mediului,pe baza de contract in vederea valorificarii sau eliminarii
acestora;

- In cazul efectuarii lucrarilor de decopertare si/sau excavatii,solul va fi depozitat temporar

si reutilizat la alte lucrari de amenajare;

- Pentru o refacere cât mai rapida a habitatelor agricole afectate în faza de constructie si
repunerea lor în circuitul agricol se recomanda ca în cazul executarii fundatiilor, materialul
rezultat sa fie depozitat pe orizonturi pedologice, urmând ca reconstructia habitatului afectat
sa se faca cu respectarea stricta a reasezarii solului în functie de orizoturile pedologice initiale.

- Pamântul rezultat din sapatura se va aseaza pe marginea santului în depozite protejate, în asa
fel încât sa nu se permita dispersarea pamântului pe teren. Astfel se vor sapa tronsoane relativ
scurte în asa fel încât sa fie realizata acoperirea în cel mai scurt timp evitându-se dispersarea
pamântului.
- Se interzice afectarea unor suprafete de sol ce nu fac obiectul proiectului; se recomanda
minimizarea suprafetelor tasate la acelea strict necesare pentru desfasurarea optima a
activitatii;

- Refolosirea pe santier, pe cat posibil, a materialului inert excavat, in aceeasi zona pentru
refacerea vegetatiei;

Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata si subterane

In perioada desfasurarii lucrarilor de construire:

- verificarea periodica a integritatii sistemului de stocare a apelor uzate;

- se vor asigura pante pentru preluarea apelor pluvial;

- se interzice orice activitate care exceed limitele terenului detinut de beneficiar, in sensul
evitarii oricaror interventii,depozitari pe terenul aflat in vecinatate;

- este interzisa deversarea pe sol sau in subsol a apelor uzate generate in perioada de
constructie.

Pe termen mediu si lung: nu sunt necesare.

Masuri de diminuare a impactului asupra aerului

In perioada desfasurarii lucrarilor de constructie:

- stropirea cu apa in perioadele secetoase a drumurilor precum si a zonelor de amenajare, in

vederea reducerii emisiilor de pulberi in atmosfera ca urmare a traficului auto intens in
perioada de construire.

- utilizarea pentru mijloacele auto de carburanti cu continut redus de sulf ;

- acoperirea depozitelor de materiale de constructie ce pot genera pulberi, mai ales in

perioadele cu vanturi puternice;

- materialele de constructie si solul excavat se vor transporta in conditii care sa asigure

impiedicarea poluarii cu particule sedimentabile prin stropirea materialului si/sau acoperirea
acestuia;
- etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (sapaturi, manipulari de sol excavat,
umpluturilor sau imprastierilor de sol) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va
realiza o umectare mai intensa a suprafetelor; drumurile utilizate vor fi permanent intretinute
prin nivelare si stropire cu apa pentru a reduce cantitatea de praf generata;

Masuri pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii

In perioada desfasurarii lucrarilor de constructie

- desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus proiectului pentru a limita zgomotul

produs de trafic în zona;

Masuri de diminuare a impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei

In perioada lucrarilor de constructie:organizarea de santier va fi imprejmuita si se va asigura

paza, pentru a se elimina posibile accidentari ale persoanelor care vor tranzita zona.

Pe termen mediu si lung: nu este cazul.

METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND

SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES

Tinand cont de complexitatea acvifaunei sitului Naturea 2000 ROSPA 0031 Delta Dunarii
si Complex Razim Sinoie si ROSPA Marea Neagra din zona s-a realizat program de
monitorizare a perimetrului si a zonelor adiacente pe care urmeaza sa se implementeze
proiectul stabilindu-se:obiectivele monitarizarii, zona de studiu , metodele de lucru si de
colectare a datelor.

Obiectivele monitorizarii avifaunei au avut drept scop :

- Evaluarea diversitatii speciilor de pasari (compozitia specifica);

- Evaluarea populatiilor de pasari in raport cu aglomerarile/fluctuatiile sezoniere (dinamica

sezoniera);

- Distributia speciilor de pasari in zona de studiu in raport cu folosirea habitatelor;

- Evaluarea impactului potential in raport cu dezvoltarea planului si propunerea unor masuri
de diminuare a impactului sau măsuri compensatorii;

- Evaluarea impactului potential asupra pasarilor prin schimbarile produse in structura

habitatului (pierderea directa a habitatului/eliminarea din habitat;

ALTERNATIVE PROPUSE

Dupa cum am mai amintit Consiliul Local Corbu doreste Introducere in intravilan teren in
vederea construirii de locuinte permanente, sezoniere, spatii cazare si alimentatie, constructii
aferente echiparii tehnico edilitare si amenajari aferente, pentru suprafata 10 ha. Lucrarile de
constructie se vor executa numai dupa obtinerea tuturor avizelor si a autorizatiei de construire.
In prezent terenul este liber de constructii, folosinta actuala este de teren arabil si pasune.

CRITERII DE STABILIRE A SCARILOR PENTRU IMPORTANTA SI

MAGNITUDINE

1. Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării

proiectului/în timpul exploatării: - lista deșeurilor (clasificate și codificate în conformitate cu
prevederile legislației europene și naționale privind deșeurile), cantități de deșeuri generate;

2.Protecţia calității apelor: - sursele de poluanți pentru ape, locul de evacuare sau emisarul; -
structura (caracteristici fizico-chimice si bacteriologice), adâncimea și direcția de curgere a
apei subterane;- distanța față de sistemele lotice/ lentice

3. Protecția aerului: - sursele de poluanți pentru aer, inclusiv surse de mirosuri

4. Protecția solului și a subsolului: - sursele de poluanți pentru sol, subsol și ape freatice; -
caracteristicile și dispunerea în adâncime a straturilor geologice;- folosințele actuale ale
terenurilor și clasa de fertilitate, evaluarea lor economică, financiară și socială pentru
populația din zonă;

5. Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor: - sursele de zgomot și de vibrații;

6. Protecția ecosistemelor terestre și acvatice: - identificarea arealelor sensibile ce pot fi

afectate de proiect;
 Nivel referinta:

1. IMPACT NESEMNIFICATIV (1) – nu are efecte importante sau vizibile asupra

mediului (verde)
2. IMPACT MODERAT (2) – aduce modificari minore asupra mediului (galben)
3. IMPACT MARE (3)– poate schimba structura sau functia sistemului analizat dar nu
aduce schimbari semnificative asupra mediului (portocaliu)
4. IMPACT FOARTE MARE (4)- schimba cu totul structura si functiile sistemului
(rosu)

Magnitudine: cuprins in intervalul 1-5, alegem un grad in functie de perioada in care

presiunea asupra mediului este prezenta
Importanta: din intervlul 1-5 alegem un grad de importanta raportandu-ne la
schimbarile pe care le suporta mediul la aparitia factorului de mediu respectiv.

Matricea LEOPOLD

Nivel referinta
Aspecte de mediu Tip impact(1-4) Magnitudine Importanta
Nr. Crt. 1 2 3 4

1 Modificari fizice ale terenului 4 5 3

2 Emisii (COV,CO2, NO2) 2 2 2

3 Deseuri 3 2 2

4 Parcelare 3 1 2

5 Zgomot/vibratii 1 1 2

6 Sol 2 1 1

Biblografie:

1. Plan de management arie protejata ROSPA 0031 – Delta Dunării și Complexul Razim
– Sinoe
2. Plan de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0065 Delta Dunării
3. Plan de management al sitului Natura 2000 ROSPA 0076 Marea Neagră
4. Proiect amenajare zona costiera Comuna Corbu, Judetul Constanta
5. Plan de management integrat pentru dezvoltarea Deltei Dunării