Potamogetonetum graminei Koch 1926

Fitocenozele dominate de Potamogeton gramineus sunt identificate în Lunea şi Delta Dunării, precum şi
în bazinele din cursul Brăilei. Se dezvoltă în ape cu adâncimi variabile (0,2-1,5 m) oligo- sau
mezotrofe, sărace în calcar şi pe un substrat nisipo-argilos. Comparând fitocenozele de la noi cu cele
descrise din Germania (Oberdorfer 1977) şi Slovacia (Otakelova 1995) se constată că cele din
România diferă prin absenţa speciilor Potamogeton pusillus, Najas intermedia şi Zanichellia palustris, fapt
ce justifică raportarea acestora la sub asociaţia typicum Gărs 1977.

Potamogetonetum pectinati Carstensen 1955

Fitocenozele sunt răspândire în Moldova (Mihai 1967; Mititelu et al. 1994; Monah F. 2001), Muntenia
(Nedelcu 1981; Popescu A. et al. 1997), Dobrogea, inclusiv Delta Dunării (Tarnavschi et al. 1979;
Ştefan et al. 1995; Popescu A. et al. 1997). Din nord-vestul României (Burescu 2003) aceste
fitocenoze sunt identificate în câteva staţiuni (Sălard, Căpleni, Sanislău). Se dezvoltă în ape stagnante,
slab oxigenate, poluate, din unele lacuri puţin adânci (0,2-1,5 m) pe un limnosol tipic sau molie cu
intercalaţii turboase.

Specia caracteristică şi edificatoare Potamogeton pectinatus, cu o acoperire generală de 80%, este

însoţită de: Potamogeton crispus, P. nodosus, Myriophyllum spicatum, Ranunculus tricophyllus, R. aquatilis,
Ceratophyllum demersum, care realizează o cantitate mare de biomasă, contribuind astfel la colmatarea
bazinelor în care vegetează. Aceste fitocenoze au fost identificate şi în canalul Dunăre-Marea Neagră
(Sanda et al. 2006), având ca specie însoţitoare pe Vallisneria spiralis şi Ceratophyllum demersum.