Universitate Politehnica Timisoara

Universitate Politehnica Timisoara
Facultatea de Constructii
RAPORT PRIVIND IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI
pentru
„Construire fabrica noua Dr. Oetker Ro”, in comuna Valea Iasului, sat Valea
Uleiului, judetul Arges
Beneficiar
S.C. DR. OETKER RO S.R.L.
Disciplina : Ingineria Mediului
Coordonator : Cretan Alina
Studenti : Buda Noemi

Panfil Catalina
Petric Adela
Anul 1
1
Cuprins
1. Informatii generale
1.1 Titularul proiectului
1.2. Denumirea proiectului
1.3. Amplasamentul proiectului
1.4. Informatii privind modalitatile pentru

conectarea la infrastructura existenta.
1.5. Informatii privind resursele folosite
1.6. Informatii privind actele de reglementare
2. Descrierea proiectului
2.1. Lucrari propuse
2.2. Alcatuirea spatiilor in constructiile propuse

2
2.3. Procese tehnologice
2.4. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse

de titular si prin cele mai bune tehnici
disponibile
2.5. Materii prime si auxiliare utilizate in

procesul tehnologic
2.6. Utilitati
3. Deseuri
3.1. Tipuri si cantitati de deseuri generate
3.2. Managementul deseurilor
3.3. Eliminarea deseurilor
4.Impactul potential, inclusiv cel transfrontier,

asupra componentelor mediului si masuri de
reducere a acestora
4.1. Apa
4.1.1. Hidrologia/Hidrogeologia
4.1.2. Alimentarea cu apa
4.1.3. Managementul apelor uzate
4.1.4. Prognozarea impactului
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale
4.2.2. Surse de poluanti
4.3. Solul
4.3.2. Surse de poluare a solului
3
4.4. Geologia subsolului
4.4.2. Impactul prognozat
4.5. Biodiversitatea
4.6. Peisajul
4.7. Mediul social si economic
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
4.9. Efectul cumulativ datorita vecinatatii cu alte proiecte existente/planificate
4.10. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente

si/sau la incetarea activitatii
5. Analiza alternativelor
6. Monitorizarea activitatii si a impactului asupra mediului
7. Situatii de risc
8. Descrierea dificultatilor
4
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
pentru proiectul
„Construire fabrica noua Dr. Oetker Ro”, in comuna Valea Iasului, sat
Valea Uleiului, judetul Arges
Beneficiar: S.C. DR. OETKER RO S.R.L.
1. Informatii generale
Prezenta lucrare reprezinta Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului si a fost elaborat in vederea obtinerii Acordului de mediu pentru investitia
„Construire fabrica noua Dr. Oetker Ro”, in comuna Valea Iasului, sat Valea Uleiului,
judetul Arges, beneficiar: S.C. DR. OETKER RO S.R.L.
Necesitatea intocmirii prezentului raport decurge din prevederile Ordonantei de
Urgenta a Guvernului nr. 195/2005, aprobata prin Legea nr. 265/2006 privind
Protectia mediului, cu modificari si completarile ulterioare.
Raportul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat in conformitate
cu OUG nr. 195/2005 privind Protectia mediului aprobata cu modificari si completari
prin Legea 265/2006 si cu modificari ulterioare, Ordinul ministrului apelor si
protectiei mediului nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a
5
evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private si cu Ordinul
Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor
metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra
mediului, HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si
private asupra mediului, fiind incadrat in Anexa 2, punctul 10 – Proiecte de
infrastructura, litera a) proiecte de dezvoltare a unitatilor/zonelor industriale; pentru
a servi la evaluarea impactului proiectului „Construire fabrica noua Dr. Oetker Ro”, in
comuna Valea Iasului, sat Valea Uleiului, judetul Arges, asupra tuturor factorilor de
mediu si ulterior, la obtinerea Acordului de mediu.
EIA urmareste identificarea, descrierea si evaluarea efectelor directe sau indirecte ale
proiectului asupra:
 fiintelor umane, florei si faunei;
 solului, apei, aerului, climei si peisajului;
 valorilor materiale si bunurilor culturale;
 interactiunea intre factorii mentionati mai sus.
Ca parte a EIA, detinatorul proiectului va trebui sa ofere o serie de date autoritatilor de

reglementare, printre care:
 descrierea proiectului, cuprinzand informatii despre zona,
marimea si caracteristicile proiectului;
 descrierea masurilor luate pentru a reduce si, daca este posibil, a remedia
efectele adverse semnificative ale implementarii proiectului;
 datele necesare pentru a identifica si pentru a evalua principalele efecte pe
care proiectul le-ar putea avea asupra mediului;
 principalele alternative studiate de proiectant si o indicare a principalelor
motive care au condus la varianta aleasa, tinand cont de efectele asupra mediului;
 un rezumat al informatiilor mentionate mai sus.
La elaborarea prezentului Raport privind impactul asupra mediului s-au avut in vedere
urmatoarele elemente:
- documente ale societatii comerciale emise de institutii abilitate;
- documentatia tehnica prezentata de beneficiar;
- documente ale societatii comerciale;
- informatii si date culese pe teren;
- date continute in anuare si monografii;
- literatura de specialitate;
- legislatia in domeniu.
1.1. Titularul proiectului

Beneficiarul lucrarii este S.C. DR. OETKER RO S.R.L., cu sediul social in Curtea de
Arges, str. Albesti, nr. 50, judetul Arges, J03/1843/1993, C.U.I.4227295, tel.
0248507001, si este reprezentata de dl. Grigore Marius.
Conform certificatului de inregistrare seria B, nr. 0611302, activitatea principala a
societatii este: „Comert cu ridicata specializat al altor produse alimentare” – cod
CAEN 5138.
1.2. Denumirea proiectului

„Construire fabrica noua Dr. Oetker Ro”, in comuna Valea Iasului, sat Valea
Uleiului, judetul Arges
1.3. Amplasamentul proiectului

6
Terenul, in suprafata totala de 140000 mp, se afla in intravilanul comunei Valea
Iasului, in sud-vestul satului Valea Uleiului, la limita administrativa cu municipiul
Curtea de Arges. Proprietatea are deschidere la strada Carol I, din care se propune a
se realiza accesul (exista deja un podet amenajat) si, de asemenea, la strada Fabricii.
Amplasarea proiectului in raport cu ariile naturale protejate:
Proiectul nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr 57/2007, privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu
modificarile si completarile ulterioare, amplasamentul terenului care face obiectul
prezentei documentatii fiind situat la:
- cca. 5,3 km fata de limita sud-estica a sitului Natura 2000 ROSCI 0268 Valea
Valsanului;
- cca. 5,5 km fata de limita nordica a sitului Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de
acumulare de pe Arges.
Vecinatatile terenului sunt următoarele:

- Nord – proprietate Primaria Valea Iasului;
- Est – DC 257 – strada Carol I, Primaria Valea Iasului, statie apa, statie gaz;
- Sud – strada Fabricii si statie gaz;
- Vest – strada La Brazi, proprietate S.C. Dr. Oetker RO SRL, Arion Elisabeta.
Punctele care delimiteaza zona de amplasare:

Nr. X(N) Y (E)
pct.
6 409239.810 474475.739
7 409240.376 474481.703
8 409313.299 474473.114
9 409323.514 474644.765
10 409293.831 474649.122
11 409299.640 474688.698
12 409291.371 474689.911
13 409275.545 474692.234
14 409247.655 474696.274
15 409217.072 474700.703
16 409213.141 474661.245
17 409189.58 474664.512
8
18 409193.92 474703.851
2
19 409179.53 474706.532
4
20 409154.72 474708.990
6
21 409150.47 474709.512
5
22 409149.50 474702.253
2
23 409135.46 474703.753
0
24 409136.47 474711.231
9
25 409115.48 474713.809
3
26 409115.06 474711.191
2
27 40913.210 474711.431
28 409113.45 474714.107
7
4
29 409061.04 474721.145
8
30 408987.92 474731.083
4
31 408912.78 474740.946
2
32 408846.86 474749.873
0
33 408802.57 474755.836
7
34 408748.27 474763.131
9
35 408695.08 474769.742
9
36 408694.66 474760.348
0
37 408675.94 474762.098
1
38 408675.08 474698.967
3
39 408673.11 474617.624
9
40 408670.63 474552.122
8
41 408671.40 474551.791
0
42 408712.99 474546.322
0
43 408738.67 474542.918
4
44 408818.13 474532.572
1
45 408899.57 474521.807
4
46 408963.23 474513.087
2
47 408966.91 474512.595
3
8
1.4. Informatii privind modalitatile pentru conectarea la infrastructura existenta
Accesul carosabil şi pietonal se realizează dinspre latura de nord-est a terenului (DC 257 – strada
Carol I) si de pe drumurile existente in incinta S.C. Dr. Oetker RO S.R.L.
Fig. 1. Localizarea perimetrului
1.5. Informatii privind resursele folosite

Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apa se va face reteaua comunala existenta in zona.
Alimentarea cu energie electrica

Construcţiile vor fi alimentate cu energie electrică din bransamentul existent, prin intermediul
unui tablou general de distribuţie. Din acest tablou general se va face alimentarea tablourilor
locale de distribuție. Consumatorii de forţă (ex. utilaje fixe, cu tablouri electrice proprii
utilajelor) se vor alimenta direct din tablourile electrice generale sau de distribuţie, iar pentru
consumatorii de putere mai mică sau portabili s-au prevăzut prize monofazate sau trifazate.
Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze naturale a incintei se va face din reteaua existenta in zona, pe baza unui
contract de prestari servicii incheiat intre parti.
9
1.6. Informatii privind actele de reglementare
Pentru realizarea proiectului, S.C. DR. OETKER RO S.R.L. a obtinut:
- Certificat de urbanism nr. 57 din 08.12.2015, emis de Primaria comunei Valea Iasului, judetul
Arges, cu prelungirea valabilitatii pana la data de 08.12.2018.
Situatia juridica a terenului
Terenul pe care urmeaza a se executa proiectul este in proprietatea societatii Dr.Oetker Ro S.R.L.,
conform contractului de vanzare-cumparare nr. 391/04.2.2013.
2. Descrierea proiectului
2.1. Lucrari propuse
Beneficiarul investiţiei doreşte realizarea unei fabrici noi, alcatuita din patru cladiri cu
funcţiunile de spatii productie, depozitare, birouri si cabina paza.
1. Cladirea productie si depozite „aroma“ (parter inalt – depozite, P+1 - productie)

Constructia proiectata se va executa pe o structura cu stalpi si grinzi din beton armat
prefabricat, fundatii izolate si rigle de fundare din beton. Inchiderile fatadelor se vor executa din
zidarie BCA cu termoizolatie de 10 cm grosime la exterior. Invelitoarea este de tip terasa
necirculabila, alcatuita din panouri prefabricate cu goluri, termoizolatie PU de 10 cm grosime si
doua straturi de hidroizolatie. Pe acoperis, in zona depozitului de produse finite si materii prime,
sunt prevazute luminatoare cu trape de desfumare in caz de incendiu. Apa pluvială se va colecta
prin intermediul unui sistem de jgheaburi si burlane – fa. Geberit sistem „Pluvia“, racordate la
reteaua de colectare proiectata in cadrul amplasamentului. Inaltimea la atic va fi de 11,10 m de la
cota finita a pardoselii.
Suprafata construita propusa este de 980,00 mp;
Suprafata desfasurata este de 1.323,80 mp; Suprafata
utila propusa este de 1.196,80 mp.
2. Cladirea productie si depozite „vopsea oua“ (parter inalt – depozite, P+1 - productie)
Constructia proiectata se va executa pe o structura cu stalpi si grinzi din beton armat

prefabricat, fundatii izolate si rigle de fundare din beton. Inchiderile fatadelor se vor executa din
zidarie BCA cu termoizolatie de 10 cm grosime la exterior. Invelitoarea este de tip terasa
necirculabila, alcatuita din panouri prefabricate cu goluri, termoizolatie PU de 10 cm grosime si doua
straturi de hidroizolatie. Pe acoperis, in zona depozitului de produse finite si materii prime, sunt prevazute
luminatoare cu trape de desfumare in caz de incendiu. Apa pluvială se va colecta prin intermediul unui sistem
de jgheaburi si burlane – fa. Geberit sistem „Pluvia“, racordate la reteaua de colectare proiectata in cadrul
amplasamentului. Inaltimea la atic va fi de 11,10 m de la cota finita a pardoselii.
Suprafata construita propusa este de 1.251,05 mp;
Suprafata desfasurata este de 1.699,47 m; Suprafata utila
propusa este de 1.545,20 mp.
3. Cladire administrativa (P+1)

Constructia proiectata se va executa pe o structura in cadre cu stalpi, grinzi si placi din beton
armat monolit, fundatii izolate si rigle de fundare din beton. Inchiderile fatadelor se vor executa
din zidarie de 30 cm grosime. Invelitoarea este de tip terase necirculabile (peste etaj 1),
termoizolatie de 10 cm grosime si doua straturi de hidroizolatie. Apa pluvială se va colecta prin
intermediul unor sifoane de acoperis si burlane racordate la reteaua de colectare proiectata in
cadrul amplasamentului. Fatadele vor fi prevazute cu termosistem de 10 mm. Inaltimea la atic va fi
intre 8,40 m si 9,60, inaltimi de la cota finita a pardoselii.
Suprafata construita propusa este de 798,31 mp;
Suprafata desfasurata de 1.506,01 mp;
10
Suprafata utila propusa este de 1.285,64 mp.
La parter s-au propus doua intrari, o intrare principala pe latura de est pentru personalul birouri si
vizitatori si o intrare secundara pe latura de vest pentru personalul muncitor, un birou, laborator,
spatii tehnice, zona de receptie cu casa scari birourii, doua case de scari si grupuri sanitare
barbati/ femei, coridoare de legatura intre cele doua fabrici si zona tehnica pentru personalul
muncitor. Accesul principal este pozitionat printr- un Windfang pe latura de est a cladirii. Pe
culoare, stanga/ dreapta, in zonele de accese in zonele de productie s-au prevazut nise cu lavoare
si spatii pentru haine murdare/spalatorie.
Accesele si circulatiile pe orizontala si verticala pentru personalul muncitor si pentru cel de
birouri s-a facut distinct, in asa fel incat circulatiile sa nu se intersecteze.
La etaj s-au propus doua birouri, o sala de sedinte/ de mese si grupuri sanitare barbati si femei
pentru zona de birouri. Legatura pe verticala se va face cu o scara din holul principal parter. De
asemenea s-au propus doua vestiare pentru femei (82 persoane) si barbati (45 persoane) dotate cu
grupuri sanitare si dusuri. Vestiarele au fost concepute conform normelor pentru industria
alimentara si anume cu vestiare pentru personalul muncitor cu haine de strada si haine curate
(pentru productie). Accesul pe verticala se asigura prin proiectarea a doua case de scari distincte
(pentru haine de strada-acces personal pe latura de vest si o casa de scara interioara asezata
central pentru personalul cu haine curate. Legatura pe orizontala intre cele doua spatii de
productie se va asigura printr-un coridor. La capete, stanga/dreapta la intrarile inspre zonele de
productie, s-au prevazut nise cu lavoare si camere dressing pentru vizitatori.
4. Cladirea cabina poarta (parter jos)

Constructia proiectata se va executa pe o structura in cadre cu stalpi, grinzi si placi din beton
armat monolit, fundatii continue din beton. Inchiderile fatadelor se vor executa din zidarie de 30
cm grosime. Invelitoarea este de tip terasa necirculabila, termoizolatie de 10 cm grosime si doua
straturi de hidroizolatie. Apa pluvială se va colecta prin intermediul unor sifoane de acoperis si un
burlan racordat in zona verde din cadrul amplasamentului. Fatadele vor fi prevazute cu
termosistem de 10 mm cu strat vizibil din tencuială decorativă armata pe plasa din fibra de sticla.
Inaltimea la atic va fi de 3,25 m, inaltime de la cota la rosu a pardoselii. Suprafata construita
propusa este de 17,54 mp, aceeasi cu cea desfasurata. Suprafata utila propusa este de ca. 14,00
mp. Cabina de poarta va fi dotata cu un grup sanitar (WC si lavoar).
Cladirea proiectata se va amplasa pe latura de sud-est al terenului, in zona de acces incinta
dinspre Dc 257.
2.2. Alcatuirea spatiilor in constructiile propuse
1. Cladirea productie si depozite „aroma“ (parter inalt-depozite, P+1-productie)

o Compartiment de productie si depozitare, aria construita 980,00 mp, aria desfasurata
1.323,80 mp, aria utila 1.196,80 mp.
Parter+Etaj: 1.196,80 mp
oDepozit materie prima = 104,90 mp;
oDepozit produs finit = 450,56 mp;
oDepozit substante periculoase = 32,80 mp;
oProductie parter = 304,27 mp;
oProductie etaj = 304,27 mp.
2. Cladirea productie si depozite „vopsea oua“ (parter inalt-depozite, P+1-productie)

o Compartiment de productie si depozitare, aria construita 1.251,05 mp, aria desfasurata
1.699,47 mp, aria utila 1.545,22 mp.
o Parter+Etaj: 1.545,20 mp
11
o Depozit materie prima = 536,74 mp;
o Depozit produs finit = 216,00 mp;
o Productie parter = 352,23 mp;
o Birou aprovizionare/ desfacere = 44,00 mp;
o Extindere productie etaj = 352,23 mp;
o Extindere birou etaj = 44,00 mp.
3. Cladirea administrativa (P+1)

o aria construita 798,31 mp, aria desfasurata 1.506,01 mp, aria utila 1.265,64 mp.
o Parter: 706,83 mp
o Windfang = 11,55 mp;
o Hol intrare = 53,15 mp;
o Birou 1 = 33,04 mp;
o Laborator = 21,37 mp;
o Coridor legatura = 136,88 mp;
o Grup saitar femei = 31,28 mp;
o Grup sanitar barbati = 19,80 mp;
o Haine murdare/ Spalatorie = 17,75 mp;
o Haine murdare/ Spalatorie = 17,72 mp;
o Casa scarii personal = 24,31 mp;
o Camera dressing vizitatori „Aroma“ = 8,40 mp;
o Camera dressing vizitatori „Vopsea oua“ = 8,40 mp;
o Atelier intretinere = 38,36 mp;
o Atelier mecanic = 70,90 mp;
o Magazie piese schimb = 27,95 mp;
o Compresor = 16,20 mp;
o Tehnic, centrala aburi = 88,20 mp;
o Hol, casa scarii personal = 34,87 mp.
o Etaj: 578,81 mp
o Hol, casa scarii = 40,02 mp;
o Birou 2 = 21,37 mp;
o Birou 3 = 23,73 mp;
o Sala sedinte/ mese = 34,44 mp;
o Grup sanitar femei = 10,12 mp;
o Grup sanitar barbati 10,10 mp;
o Casa scarii personal = 24,31 mp;
o Coridor legatura = 103,60 mp;
o Camera dressing vizitatori „Aroma“ = 8,40 mp;
o Camera dressing vizitatori „Vopsea oua“ = 8,40 mp;
o Vestiar femei = 157,60 mp;
o Vestiar barbati = 125,60 mp;
o Casa scarii = 11,12 mp.
4. Cladirea cabina poarta (parter jos)

Aria construita 17,54 mp, aria desfasurata 17,54 mp, aria utila 14,00 mp.
Finisajele exterioare
Golurile exterioare vor fi închise cu tâmplărie PVC, cu geam termoizolant de tip Low-e. Cladirile
vor fi placate cu sistem termoizolant din polistiren de 10 cm cu densitatea de minim 20 kg/m 3 de
10 cm grosime, cu protecţie la radiaţii UV cu strat vizibil din tencuială decorativă armata pe plasa
12
din fibra de sticla. Suprafeţele exterioare orizontale in zona de intrari cladiri vor fi finisate cu gresie
de exterior (suprafaţa de uzură a placajului va fi antiderapant).
Finisajele interioare
Finisajele interioare ale construcţiilor propuse vor fi cele uzuale pentru spaţii cu functiunile
specifice prevazute, incluzând gleturi de ipsos pe pereţii de compartimentare din zidarie usoara,
zugrăviţi cu vopsele lavabile, pardoseli din placaje de gresie, materialele fiind destinate traficului
mediu. Grupurile sanitare vor primi de asemenea finisajele uzuale pentru astfel de spaţii: gresie
pentru pardoseli şi faianţă pentru pereţi. Golurile interioare vor fi închise cu uşi metalice
(productie, depozite) si usi din lemn furniruit (birouri). Peretii despartitori din zidarie se vor tencui
si zugravi.
Fig. 2. Plan de situatie fabrica noua

2.3. Procese tehnologice
In fabrica noua Dr. Oetker, procesele tehnologice se vor desfasura in:
- cladirea de productie si depozite „aroma”
- cladirea de productie si depozite „vopsea oua”
13
Descrierea procesului tehnologic desfasurat in cladirea productie si depozite „aroma“
Procesul tehnologic consta in urmatoarele etape: intr-un mixer se pune in circuit inchis cu
pompe materia prima propilen glicol, apa si esenta lichida. Se transporta apoi in buncare de unde
se pompeaza la utilajul de ambalat. Esentele se ambaleaza in recipiente din plastic sau sticla de 10
– 40 ml. Dupa ambalarea in recipiente se formeaza cutii colective de 10 – 50 buc. Toate materiile
prime care sunt folosite pentru producerea celor doua categorii de produse nu sunt nocive
sanatatii. Transportul materialelor si al elementelor componente se va face prin intermediul unui
lift amplasat in zona de productie. Fabrica va fi prevazuta cu doua depozite, unul pentru materie
prima iar celalalt pentru produse finite. Accesul TIR-urilor pentru transportul materiei prime si a
produselor finite se va face in partea de est a cladirii de depozite, prin intermediul drumurilor de
incinta proiectate. Primirea si expeditia marfurilor se va face prin intermediul a trei rampe si usi
sectionale 3,00x3,00 m. Accesul personalului muncitor inspre zona de productie, parter si etaj, se
va face dispre cladirea de birouri proiectata.
Descrierea procesului tehnologic desfasurat in cladirea productie si depozite „vopsea oua“
Procesul tehnologic consta in urmatoarele etape: apa se amesteca in mixere cu vopseaua, praf
sau lichida, si se transporta in buncare de stocare. De aici, prin intermediul unor pompe, sunt
aduse la utilajele de impachetat, vopseaua lichida se ambaleaza in plicuri. Daca este vorba de
vopseaua de oua praf, procedeul este aproximativ identic, in locul apei ca materie prima regasim
sarea. Mixul format se depoziteaza in buncare de unde este transportat la utilajul de ambalat prin
intermediul dispozitivelor de tip jnec (Transitec). Asadar, pentru acest produs, ca materii prime
regasim apa, sarea si colorantii. Produsul finit se comercializeaza atat pe piata interna cat si
externa. Transportul materialelor si a elementelor componente se vor face prin intermediul unui
lift amplasat in zona de productie. Fabrica va fi prevazuta cu doua depozite, unul pentru materie
prima iar celalalt pentru produse finite. Accesul TIR-urilor pentru transportul materiei prime si a
produselor finite se va face in partea de nord a cladirii de depozite prin intermediul drumurilor de
incinta proiectate. Primirea si expeditia marfurilor se vor face prin intermediul a trei rampe si usi
sectionale 3,00x3,00 m. Accesul personalului muncitor inspre zona de productie, parter si etaj, se
va face dispre cladirea de birouri proiectata.
2.4. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici
disponibile
Parametru (U.M.) Valori limita
Tehnici alternative Prin cele mai bune Conform celor mai
propuse de titular tehnici disponibile bune
practici de mediu
Consum de Se va utiliza pentru - -
energie iluminarea interioara
si
exterioara a
amplasamentului
Emisii de Nesemnificativ Sunt respectate Sunt respectate
poluanti in aer (doar emisiile prevederile Ord. prevederile Ord. Nr.
din surse difuze rezultate de la Nr. 462/1993, cu
traficul intern) 462/1993, cu modificarile si
modificarile si completarile ulterioare
completarile
ulterioare
Ape pluviale SE Conform HG nr. Legislatia comunitara
posibil 188/2002, transpusa in legislatia
contaminate, modificata si nationala; sunt
colectate de pe Separatoare de completata prin HG respectate prevederile
platforma produse petroliere nr. HG nr. 188/2002,
14
352/2005, NTPA
betonata din 001/2005 modificata prin HG nr.
zona parcarilor- 352/2005 (NTPA
evacuare in 001/2005)
rigola stradala
Ape uzate Retea de canalizare Conform HG nr. Legislatia comunitara
menajere 188/2002, transpusa in legislatia
– evacuate in retea modificata si nationala; sunt
de canalizare completata prin HG respectate prevederile
nr. HG nr. 188/2002,
325/2005, NTPA modificata prin HG nr.
001/2005 352/2005 (NTPA
001/2005)
Deseuri Sunt colectate si Legislatia comunitara
menajere transportate pe transpusa in legislatia
(deseuri baza de contract de nationala; sunt
municipale catre firma de respectate prevederile
amestecate), Categorii si salubrizare Legii nr.
deseuri rezultate cantitati diferite 211/2011 privind
din procesele regimul deseurilor, cu
tehnologice modificarile ulterioare;
HG nr. 856/2002,
modificat de HG nr.
210/2007 si HG nr.
1061/2008
15
2.5. Materii prime si auxiliare utilizate in procesul tehnologic
In cadrul activitatii de productie sunt folosite urmatoarele materii prime:
- coloranti pentru vopsea de oua praf sau lichida;
- sare;
- apa;
- propilen glicol;
- esenta lichida.
2.6. Utilitati
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa se va realiza din reteaua comunala existenta.
Evacuare ape uzate

Apele reziduale menajere vor fi evacuate prin reteaua de canalizare proprie ce este racordata la
reteaua comunala existenta in zona.
Alimentarea cu energie electrica

Construcţiile vor fi alimentate cu energie electrică din bransamentul existent, prin intermediul
unui tablou general de distribuţie. Din acest tablou general se va face alimentarea tablourilor
locale de distribuție. Consumatorii de forţă (ex. utilaje fixe, cu tablouri electrice proprii
utilajelor) se vor alimenta direct din tablourile electrice generale sau de distribuţie, iar pentru
consumatorii de putere mai mică sau portabili s-au prevăzut prize monofazate sau trifazate.
Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze naturale a incintei se va face din reteaua existenta in zona, pe baza unui
contract de prestari servicii incheiat intre parti.
3. Deseuri
Conform legislatiei in vigoare, Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor,
si conform Deciziei Comisiei nr. 955/2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei
liste de deseuri in temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului,
producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri sunt obligaţi să colecteze separat cel puţin
următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.
3.1. Tipuri si cantitati de deseuri generate

In functie de etapele de implementare a proiectului, tipurile de deseuri rezultate pot fi:
 In faza de executie (deseuri rezultate in perioada de construire a fabricii):
- deseuri municipale amestecate, rezultate din activitati administrative (cod 20 03 01, stare
fizica - solida);
- deseuri tehnologice, rezultate din activitatea de construire.
Deşeuri produse, colectate, stocate temporar (tipuri, cantităţi, mod de depozitare)
16
Nr.c Cod Denumire deşeu Star Instalatie/ Cantitate Depozitare
rt. deş. conform Deciziei e sectie previzionat temporara
conf. Comisiei fizic a
H.G. 2014/955/UE a
856/20
02
1. 20 03 Deseuri municipale soli Construire 0,02 t/luna Eurocontaine
01 amestecate da fabrica r
noua
2. 17 02 Materiale plastice soli Construire 0,3 t/luna Spatiu special
03 da fabrica amenajat
noua
3. 17 01 Beton soli Construire 0,5 t/luna Spatiu special
noua
4. 17 04 Amestecuri soli Construire 0,5 t/luna Spatiu special
07 metalice da fabrica amenajat
noua
5. 17 02 Lemn soli Construire 0,2 t/luna Spatiu special
noua
6. 17 09 Deșeuri amestecate soli Construire 3 mc/luna Spatiu special
04 de la construcții și da fabrica amenajat
demolări, altele noua
decât cele
specificate la 17 09
01, 17 09 02 și 17
09 03 (pamant
excavat)
 In faza de functionare a fabricii:

- deseuri municipale amestecate, rezultate din activitati administrative (cod 20 03 01, stare
fizica - solida);
- deseuri tehnologice, rezultate din activitatile fabricii.
Deşeuri produse, colectate, stocate temporar (tipuri, cantităţi, mod de depozitare)
Nr.c Cod deş. Denumire Star Instalatie/ Cantitate Depozitare

rt. conf. deşeu conform e sectie previzionata temporara
H.G. Deciziei fizic
856/200 Comisiei a
2 2014/955/UE
1. 20 03 Deseuri solid Intregul 0,9 t/an Spatiu special
01 municipale a amplasam amenajat
amestecate ent
2. 15 01 Ambalaje de hartie solid Intregul 3 t/an Spatiu special
01 si carton a amplasam amenajat
ent
17
3. 15 01 Ambalaje de solid Intregul 1 t/an Spatiu special
02 materiale a amplasam amenajat
plastice ent
4. 15 01 Ambalaje de solid Intregul Spatiu special
05 materiale a amplasam amenajat
compozite ent
3.2. Managementul deseurilor
Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a
dăuna mediului, în special:
a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
Evidenta deseurilor produse este tinuta lunar, conform HG. 856/2002, si contine urmatoarele
informatii:
- tipul deseului;
- codul deseului;
- instalatia producatoare;
- cantitatea produsa;
- data evacuarii deseului;
- modul de stocare;
- data predarii deseului;
- cantitatea de deseu predata.
3.3. Eliminarea deseurilor
 In faza de executie (deseuri rezultate in perioada de construire a fabricii)
Deseuri colectate, stocate temporar (tipuri, cantitati, mod de depozitare) / comercializate

la agenti economici autorizati
Nr.c Cod Denumire deşeu Star Instalatie/ Cantitate Stocare/
rt. deş. conform Deciziei e sectie previzionat valorificare
/eliminare
conf. Comisiei fizic a
H.G. 2014/955/UE a
856/20
02
1. 20 03 Deseuri municipale soli Construire 0,02 t/luna Agent economic
01 amestecate da fabrica autorizat
noua
2. 17 02 Materiale soli Construire 0,3 t/luna Agent economic
03 plastice da fabrica autorizat
noua
3. 17 01 Beton soli Construire 0,5 t/luna Agent economic
01 da fabrica autorizat
noua
4. 17 04 Amestecuri soli Construire 0,5 t/luna Agent economic
07 metalice da fabrica autorizat
noua
18
5. 17 02 Lemn soli Construire 0,2 t/luna Agent economic
01 da fabrica autorizat
noua
6. 17 09 Deșeuri soli Construire 3 mc/luna Sistematizarea
04 amestecate de la da fabrica amplasamentul
construcții și noua ui.
demolări, altele Cantitățile
decât cele neutilizate vor
specificate la 17 fi eliminate la
09 groapa de
01, 17 09 02 și 17 deseuri inerte
09 03 (pamant a localitatii
excavat) amenajat
Deseurile municipale amestecate (cod 20 03 01) vor fi preluate de agenti economici autorizati,
conform contractului incheiat pentru prestarea serviciilor de colectare a gunoiului municipal.
Managementul deseurilor rezultate din activitatea de santier (materiale plastice, beton,
amestecuri metalice, lemn) va fi asigurat de constructorul autorizat care va executa lucrarile de
investitii.
Pamantul decopertat va fi reciclat in lucrarile de terasamente, pentru sistematizarea terenului,
in umpluturi cat si pentru lucrari provizorii de drumuri, platforme, nivelari si ca material inerte,
reprezentand o parte din necesarul de umplutura necesara nivelarii terenului. Cantitățile neutilizate
vor fi eliminate la groapa de deseuri inerte a localitatii.
 In faza de functionare a fabricii:
Deseuri colectate, stocate temporar (tipuri, cantitati, mod de depozitare)/ comercializate

la agenti economici autorizati
Nr.c Cod deş. Denumire Star Instalatie/ Cantitate Stocare/
rt. conf. deşeu conform e sectie previzionata valorificare
H.G. Deciziei fizic /eliminare
856/200 Comisiei a
2 2014/955/UE
1. 20 03 Deseuri solid Intregul 0,9 t/an Unitati
01 municipale a amplasam autorizate
amestecate ent pentru
eliminare
2. 15 01 Ambalaje de solid Intregul 3 t/an Unitati
01 hartie si carton a amplasam autorizate
ent pentru
eliminare
3. 15 01 Ambalaje de solid Intregul 1 t/an Unitati
02 materiale a amplasam autorizate
plastice ent pentru
eliminare
4. 15 01 Ambalaje de solid Intregul Unitati
05 materiale a amplasam autorizate
compozite ent pentru
eliminare
19
Deseurile rezultate pe amplasament, in perioda de functionare a noii fabrici, vor fi preluate de
agenti economici autorizati, in baza contractelor incheiate cu acestia.
4.Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si

masuri de reducere a acestora
4.1. Apa
4.1.1. Hidrologia/Hidrogeologia
Hidrografie
Reteaua hidrografica este formata de raul Arges, colectorul principal si de afluentii pe care-i
primeste in cadrul acestui sector pe partea dreapta: Valea Calului, iar pe partea stanga primeste pe
Valea Iasului si Valea Sasului.
Consideratii hidrogeologice zona
Din punct de vedere hidrogeologic, zona subcarpatica este mai putin cunoscuta, comparativ cu
zona de campie. In zona au fost executate o serie de foraje in scopul determinarii rezervelor de
lignit sau hidrocarburi, dar aceste foraje au avut preponderent scop geologic si nu hidrogeologic,
de aceea unele dintre ele au fost astupate dupa executie (Vilsanesti, Aninoasa, Domnesti).
Fig. 3. Harta hidrologica a zonei
Foraje care au investigat Dacianul sau Pontianul si care au avut parte de determinari
hidrogeologice s-au executat la Aninoasa si Tutana.
20
Forajul de la Aninoasa a avut adancimea de 142 m, a strabatut marnele cenusii si nisipurile fine
daciene. Nivelul hidrostatic s-a aflat la 5 m adancime, iar pentru o denivelare de 20 m s-a obtinut
un debit de 1,5 l/s. Din punct de vedere chimic apa nu corespunde potabilitatii (clorurui peste
limitele admise).
Forajul de la Tutana a fost executat de asemenea la 150 m, dar el a investigat depozite
romaniene si cuatemare. S-au captat toate orizonturile acvifere interceptate, inclusiv depozitele de
lunca si terasa si au fost obtinute debite de 2,5-3 l/s pentru denivelari de 6 m.
La Domnesti a fost executat un foraj la IAS la adancimea de 220 m care a interceptat un orizont
rnarnos fara apa pana la 150 m si apoi o alternanta de argile si marne cu strate subtiri de nisip cu
ap.a
In anul 2003 a fost executat un nou foraj, la SC „FUCKS" cu adancimea de 150 m. Nivelul
hidrostatic se situeaza la adancimea de 12 m si pentru o denivelare de 18 m a fost obtinut un debit
de 2,31/s. Din pacate, apa nu este potabila din punct de vedere chimic.
Solutionarea prevederilor tematice ale prezentului studiu preliminar a avut la baza cunoasterea
in detaliu a conditiilor hidrogeologice in context zonal si local prin prelucrarea datelor oferite de
materialului documentar de arhiva, prin recunoastere pe teren, prin cartarea perimetrului si
identificarea posibilelor surse de apa.
Astfel, a fost analizat forajul executat in anul 1980 de DAAV Pitesti in localitatea Curtea de Arges, la
restaurantul Posada. Adancimea forajului este de 175 m. Acest foraj a interceptat pe primii 18 m
un complex nisipos cu intercalatii de pietrisuri si bolovanisuri apartinand terasei superioare a
Argesului. Acest complex a fost atribuit Holocenului inferior.
Pe intervalul 18-94 m a fost interceptat un complex argilos fara apa caruia i-a fost atribuita
varsta Dacian Inferior.
In intervalul 94-175 m au fost interceptate marne compacte sau usor nisipoase de culoare
cenusie, gresii cu ciment argilos, argile marnoase cu concretiuni calcaroase si nisipuri medii si fine.
Deasemenea, au fost intalnite straturi de carbuni de pana la 0,5 m grosime.
Forajul a captat toate orizonturile acvifere interceptate iar pomparile experimentale executate
au scos in evidenta un potential acvifer destul de redus (debit specific de 0,41/s).
Nivelul hidrostatic s-a situat la 8 m adancime, iar pentru o denivelare de 6 m s-a obtinut un
debit de 2,6 l/s. Pentru acest debit, raza de influenta a forajului este de 80 m.
Referitor la calitatea apei s-a constatat ca aceasta are o rnineralizatie mare, ceea ce inseamna ca
viteza de deplasare a apei in orizonturile acvifere este foarte mica.
In afara acestui foraj, in localitatea Curtea de Arges mai sunt executate foraje la SC Electroarges
si Abator.
Inundabilitate
Amplasamentul fabricii este situat pe malul stang al raului Arges, intr-o zona neinundabila.
Apele subterane
Conform planului de management al bazinului hidrografic Arges Vedea, teritoriul administrativ
al comunei Valea Iasului se suprapune pe zona unui corp de apa subterana freatica (ROAG05) si pe
zona unui corp de apa subterana de adancime (ROAG12)
Corpul de apa subterana ROAG05 - Lunca si terasele raului Arges

Corpul de apa subterana freatica este de tip poros permeabil si se dezvolta in depozitele de
varsta cuaternara din lunca si terasele raului Arges.
Acviferul freatic din lunca si terasele raului Arges prezinta un grad ridicat de vulnerabilitate pe
cursul superior al raului, nefiind protejat de un strat acoperitor impermeabil sau semipermeabil.
In cursul mediu si inferior, sectoarele in care acviferul freatic este protejat alterneaza cu
sectoare neprotejate, in functie de conditiile morfo-hidrografice ale albiei raului si de panta lui de
scurgere. In aceste doua sectoare se poate considera ca acviferul este partial protejat impotriva
21
poluarii, prin existenta unui strat de argile, silturi argiloase sau nisipuri siltice, care nu depasesc 4-5
m grosime, decat pe unele terase mai inalte.
Directia de curgere a acviferului freatic este dinspre nord-vest spre sud-est, fluxul subteran
urmand, in general, directia de curgere a apelor de suprafata si panta reliefului.
In unele zone, stratul acvifer freatic se afla in contact direct cu acviferul de medie adancime, iar
in alte zone cele doua strate sunt separate printr-un complex argilos.
Caracteristicile corpului de apa subterana ROAG05

 cod/nume: ROAG05/Lunca si terasele raului Arges
 suprafata: 1904.0 kmp.
 caracterizare geologica/hidrogeologica:
- tip: “P” – poros
- sub presiune: nu
- grosime strate acoperitoare: 3.0-6.0 m
 utilizarea apei:
- “PO” – alimentarea cu apa a populatiei
- “I” - industrie
 surse de poluare: “A” – agricol
 grad de protectie globala: “PM” – medie
 stare calitativa(chimica): “B**” – Buna, local stare calitativa slaba
 stare cantitativa: “B” - buna
 transfrontalier: nu
Fig. 4. Corpurile de apa subterana freatice de pe teritoriul Directiei Apelor Arges Vedea
Corpurile de ape subterane in interdependenţa cu corpurile de apa de suprafaţa

N Codul corpului de Denumire corp Interdependent cu raul
r. apa subterana
c
rt
.
22
4 ROAG05 Lunca si terasele Arges, Neajlov, Glavacioc, Calnistea
raului Arges
Corpurile de ape subterane in interdependenţa cu ecosisteme terestre

Codul corpului de apa Denumire corp Ecositem terestru
subterana
1 ROAG05 Lunca si -zavoaie cu salcie si plop din lunca
terasele raului mijlocie a Argesului;
Arges - zavoaie cu salcie si plop din
padurea Bolintin;
- paduri, zavoaie cu salcie si plop
de la Comana.
Diagramele Piper si Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale apei unor foraje din
arhiva INHGA si PROSPECTIUNI S.A. (Feru si altii, 1966, 1969; Scafa, 1970; Maieru si altii, 1990;
Capraru, 1991), pun in evidenta o plaja mare de variatie a caracterului chimic al apelor. Predomina
apele bicarbonatat calcice, dar apar si ape clorosodice, precum si ape de amestec.
Diagramele Piper si Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale apei unor foraje de observatie
amplasate pe suprafata corpului de apa subterana
Corpul de apa subterana ROAG12 - Estul Depresiunii Valahe
Corpul de apa subterana de adancime este cantonat in Formatiunile de Fratesti si Candesti, de
varsta romanian medie – pleistocen inferioara.
La est de raul Arges, pana in partea de sud a Platformei Moldovenesti si Dunare, subunitatea
morfo-structurala a Depresiunii Valahe, care mai poate fi recunoscuta ca Domeniul Oriental, este
constituita din trei subzone hidrogeologice orientate vest-est.
a) prima subzona este aceea care corespunde dezvoltarii Formatiunii de Candesti de varsta
romanian medie-pleistocen inferioara, situata in partea de nord a Depresiunii Valahe.
23
Fig. 6. Corpurile de apa subterane de adancime atribuite Directiei Apelor Arges Vedea
b) cea de-a doua subzona, este zona centrala, care corespunde dezvoltarii formatiunilor romanian -
pleistocen inferioare situate in domeniul de maxima subsidenta si maxima grosime (500 m) a
depozitelor romanian-cuaternare constituite din strate nisipoase foarte fine argiloase si marnoase.
In aceasta subzona, acviferele puse in evidenta pana la adancimea de circa 400 m au un potential
de debitare redus si o mineralizare ridicata.
c) cea de-a treia subzona este cea a dezvoltarii Formatiunii de Fratesti, de varsta romanian superior -
pleistocen inferioara, situata in partea de sud a domeniului considerat.Aceste acvifere de adancime
prezinta vulnerabilitate redusa de poluare, dar suporta in unele cazuri suprasolicitari cantitative,
cum este cazul unor sisteme de captare locale pentru alimentarea cu apa a unor mari aglomerari
urbane.
4.1.2. Alimentarea cu apa
In perioada construirii fabricii
In perioada construirii obiectivului, alimentarea cu apa se va face doar in scop potabil.
Alimentarea cu apa se va face din reteaua comunala.
In perioada functionarii fabricii

In cadrul noii fabrici, apa va fi folosita in scop potabil, menajer si tehnologic (ca materie prima in
procesul tehnologic). Alimentarea cu apa se va face din reteaua comunala.
4.1.3. Managementul apelor uzate

Nu vor exista evacuari de ape uzate.

Pe amplasamentul fabricii, se vor evacua urmatoarele categorii de ape:
- ape uzate menajere;
- ape pluviale, conventional curate.
Din procesul de productie nu rezulta ape uzate tehnologic.
Apele reziduale menajere vor fi evacuate prin reteaua de canalizare proprie, ce este racordata la
reteaua comunala, existenta in zona.

In faza de construire, pe amplasamentul analizat nu se vor folosi tehnologii si substante care sa
modifice calitatea apei, astfel ca se estimeaza un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu
apa.

In perioada functionarii fabricii, nu exista posibilitatea unor infiltratii in panza freatica, datorita
caracteristicilor constructive: halele fabricii se vor amplasa pe platforme betonate, iar apele uzate
menajere se vor evacua prin sistemul de canalizare.

In perioada de executie a proiectului, pentru reducerea riscului de impurificare a apelor de
suprafata si subterane, antreprenorul are obligatia respectarii tuturor masurilor de protectie
prevazute in proiect, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini.
24
In perioada functionarii fabricii, beneficiarul are obligatia respectarii tuturor masurilor de
protectie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Pentru evitarea influentelor negative asupra ecosistemelor din zona, in perioada de executie si
in perioada de functionare, se vor lua urmatoarele masuri:
-pe amplasament nu se vor depozita carburanti;
-alimentarea si reparatiile utilajelor se vor face in locuri special amenajate si ateliere;
-deseurile menajere sau de orice alta natura se vor depozita numai in locuri special amenajate.
4.2. Aerul
Teritoriul judetului Arges se incadreaza in perimetrul sectorului de clima continentala, de la
nivelul celor mai inalte culmi ale muntilor Fagaras, la nord, pana catre periferia sudica a campiei
piemontale.
Clima perimetrului este temperat continentala, cu zile calde in cea mai mare perioada a anului,
fara viscole puternice iarna. Valorile medii ale radiatiei solare sunt de 110-115 Kcal/cmp.
Temperaturi:
• temperatura medie anuala 8 – 100 C
• temperatura minima absoluta – 280 C
• temperatura maxima absoluta +380 C.
Fig. 7. Harta clima
Conform STAS 6054/77 “Teren de fundare – Adancimi maxime de inghet– Zonarea Teritoriului
Romaniei”, in amplasamentul analizat adancimea maxima de inghet este de 90÷100cm.
25
Fig. 8. Zonarea teritoriului Romaniei dupa adancimea de inghet, conform STAS 6054/77
„Adancimi
maxime de inghet”
Precipitatiile
Cunoasterea regimului precipitatiilor in bazinul hidrografic Arges (in cazul nostru la Curtea de
Arges), cel mai amenajat si in acelasi timp cel mai solicitat rau din punct de vedere hidrologic din
Romania, datorita aglomerarilor urbane Bucuresti si Pitesti, se impune ca o necesitate practica
obiectiva.
Zona studiata primeste influentele tuturor centrilor atmosferici, dar cu o frecventa mai mare a
celor din zona mediteraniana.
Departarea apreciabila de mare si ocean, particularitatile conditiilor naturale locale, relieful si
vegetatia, dau regimului precipitatiilor multe din caracteristicile climatului continental.
Precipitatiile medii anuale au o valoare de cca.700 mm si reprezinta media valorilor inregistrate
pe ultimii 10 ani.
26
Fig. 9. Harta precipitatiilor
Precipitatii lunare (mm) de la Statia Meteo Curtea de Arges
1991 199 1993 199 199 1996 199 1998 199 200
2 4 5 7 9 0
I 8.9 7.7 3.8 23. 45.5 70.8 10.1 101. 31.8 22.
9 6 2
II 43.1 19.2 36.3 7.5 33.3 53.0 16.0 4.4 49.2 24.
4
III 42.0 12.1 70.9 24. 40.7 29.5 33.5 31.7 45.1 30.
4 6
IV 83.4 41.3 69.5 60. 36.0 50.3 138. 36.3 92.3 50.
2 1 5
V 141. 36.0 97.4 69. 163. 53.2 85.8 154. 57.5 41.
5 8 8 3 8
VI 161. 130. 32.3 86. 182. 52.4 41.8 87.9 60.0 92.
4 6 3 2 0
27
VI 102. 31.2 73.0 102. 75.3 36.9 129. 135. 76. 95.2
I 0 4 6 3 7
VI 18.5 40.3 117. 97.3 78.6 66.6 155. 39.0 113. 102.1
II 0 9 1
I 3.8 22.6 54.5 13.6 70.3 44.7 25.6 127. 47. 74.3
X 1 4
X 61.7 51.5 18.7 88.4 4.1 23.3 62.5 96.2 53. 0.6
9
X 39.0 23.4 73.5 5.4 91.8 57.3 35.1 53.7 33. 20.5
I 0
XI 10.2 26.0 65.7 42.9 97.0 66.3 72.0 23.6 83. 23.3
I 8
Regimul eolian
Circulatia aerului este data in principal de distributia centrilor barici care actioneaza in zona
luata in studiu si de conditiile locale (orientarea culoarului Argesului N – S) in al doilea rand.
In cursul anului regimul mediu al vantului scoate in evidenta dominatia NV a directiei care are o
frecventa covarsitoare 26,7% (mai mult de ¼ din totalul cazurilor pe cele 8 directii).
Acest lucru este influentat de orografie si de orientarea culoarului Argesului NV – SE care in
anumite situatii impune directionarea aerului pe culoar de la NV catre SE. Valori relativ ridicate ale
frecventei vantului sunt inregistrate pe directiile N (14,2 %) si E (11,1
%).
Pe directiile SE si NE vantul prezinta valori ale frecventei cuprinse intre 2,6 % si 7,5 %. Directia
NV predomina in tot cursul anului, iar directia NE are valori reduse in toate lunile, directiile N si E
sufera modificari destul de mari ale frecventei in cursul anului, pe cand la celelalte directii nu
constatam modificari sensibile.
Pe anotimpuri NV este directia dominanta (cu un minim iarna si un maxim vara). NE
inregistreaza valorile cele mai scazute ale frecventei, constant pentru toate anotimpurile, N
inregistreaza un maxim vara si un minim iarna, E un maxim in perioada de trecere iarna
– primavara, SE si S inregistreaza un maxim un maxim primavara si un minim vara. SV se
incadreaza in aceleasi variatii cu S si SE, V reprezinta valori ale frecventei destul de constante in
toate anotimpurile.
Directia predominanta a vanturilor este NV iar intensitatea medie a acestora pe scara Beaufort
este de 1,8-2,4 m/s.
Frecventa medie (%)

Statia N NE E SE S SV V NV Calm
Curtea de 3.1 4. 2.4 2.0 1.5 3.0 5.1 7.7 70.8
Arges 4
4.2.2. Surse de poluanti

In perioada de constructie
In faza de executie, sursele de impurificare a atmosferei vor fi reprezentate de:
- lucrarile de construire;
- functionarea utilajelor tehnologice si a mijloacelor de transport
Vor fi generate in aer urmatoarele emisii de poluanti:

- pulberi din activitatea de manipulare a materialelor de constructie si din tranzitarea zonei de
santier
- gaze de ardere provenite din procese de combustie.
28
Estimarea emisiilor de poluanti pe baza factorilor de emisie s-a facut conform metodologiei OMS
1993 si AP42-EPA.
Sistemul de constructie fiind simplu, nivelul estimat al emisiilor din sursa dirijata se incadreaza
in VLE impuse prin legislatia de mediu in vigoare, iar sursele de emisie nedirijata ce pot aparea in
timpul punerii in opera sunt foarte mici si, prin urmare, nu produc impact semnificativ asupra
factorului de mediu aer.
Fig. 10. Dispersia noxelor pe amplasament in functie de viteza si directia vantului
In perioada de functionare a fabricii

In faza de functionare a fabricii, sursele de impurificare a atmosferei vor fi reprezentate de
functionarea centralei termice cu functionare pe gaze naturale.
Pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera, centrala va fi dotata cu un cos de evacuare a
gazelor arse.
Surse de zgomot si de vibratii in perioada de constructie a obiectivului

In perioada de constructie a obiectivului propus, sursele de zgomot sunt grupate dupa cum
urmeaza:
- In fronturile de lucru zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii specifice
lucrarilor de asamblare, la care se adauga aprovizionarea cu materiale.
- Circulatia mijloacelor de transport, care transporta materialele necesare executiei lucrarii.
29
30
Activitatea de constructie poate avea un impact temporar (pe durata executiei) si local asupra
calitatii atmosferei. Degajarile de praf in atmosfera variaza de la o zi la alta, depinzand de nivelul
activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.
Emisia de particule produse de eroziunea vântului poate avea loc continuu, în timpul întregii
perioade de construcţie; cantităţile pot varia în funcţie de viteza vântului.
Emisia de particule din timpul lucrărilor de manevrare a pământului este direct proporţională cu
conţinutul de particule mici (d<75 µm), invers proporţională cu umiditatea solului şi, unde este
cazul, cu greutatea echipamentului.
Poluarea specifica activitatii utilajelor si echipamentelor se apreciaza dupa consumul de
carburanti care genereaza poluanti precum: NOx, N2O, CO, CO2, COV, CH4, NMVOC, particule in
suspensie si sedimentabile si total particule (PM 2.5, PM10,TSP.)
Utilajele sunt reprezentate de: excavatoare, buldozere, cilindrii compactori, autobasculante,
greder, autobasculante.
Combustibilul utilizat este motorina.

Determinarea emisiilor de noxe s-a făcut pe baza următoarelor elemente:
 tipul autovehiculului - utilaje de constructii
 tipul carburantului - motorină
 continutul in sulf al carburantului
 parcursul total pe autovehicul
 viteza medie de rulare - 5-10 km/h
 fluxul zilnic probabil
 distanţa maximă parcursă pe drum - 2 km/utilaj
Emisii de la motoarele cu ardere internă

Conform normelor, consumurile de combustibil (motorină) ale utilajelor aferente sunt următoarele:
 excavator: 15 l/oră;
 încărcător frontal: 12 l/oră;
 autobasculante 16 tone: 40 l/100 km ;
 cilindru compactor: 5 l/oră;
 buldozer: 15l/h
Ținând cont de regimul de funcționare (continuu sau intermitent) al fiecărui utilaj,

consumul orar mediu va fi de circa 50 l/h sau 44,25 kg/h.
Factorii de emisie pentru gazele de eşapament provenite de la motoarele care utilizează
combustibil tip Diesel, conform EMEP/EEA air pollutant emission inventory guide book–2016 şi
debitele masice estimate sunt prezentate în tabelul următor, în zona amplasamentului studiat.
Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor utilajelor angrenate in
efectuarea lucrarilor de constructii montaj pentru realizarea investitiei, s-au utilizat factorii de
emisie pentru motoare Diesel specificati in Normele metodologice CORINAIR.
Volumul total al emisiilor este functie de numarul de utilaje si de timpul de functionare.
Factori de emisie recomandati pentru vehicule grele, conform CORINAIR 2016,

SNAP 08 08
Factori NOx NMV CH4 CO CO2 N2O TSP/PM10/

emisie OC PM2.5
g/to fuel 32.62 3.377 83 10.7 3160*1 135 2104
9 74 03
31
Factori de emisii metale grele in mg/kg combustibil, conform CORINAIR
2016, SNAP 08 08
Factori emisie Cadmiu Copp Chromiu Nick Seleniu Zinc
m er m el m
Vehicule grele, 0.01 1.7 0.05 0.07 0.01 1
Diesel
Factori de emisie recomandati pentru vehicule( >3.5) rutiere, conform CORINAIR

2016, SNAP 07 03
Factori emisie NOx NMVO CH4 CO CO2 N2 O PM
C
g/to fuel 33.37 1.92 83 7.58 3.14*1 0.051 0.94
03
g/km 8.92 0.776 - 2.13 4.86*1 0.029 0.334
0- 4
1
Consideram ca pe amplasament functioneaza in medie 5 utilaje grele de santier pentru executarea

sapaturilor, umpluturilor si nivelarilor de teren.
In acest caz emisiile de poluanti vor fi urmatoarele:
Natura Poluant Factor emisie [ g/kg ] Debit masic

Emisii/utilaj [g/h]
Particule TSP /PM 2,104 93,10

N2O 0,135 5,97
NOx 32,629 1443,83
CO 10,774 476,75
CO2 3160 139.830
COV 3,377 149,43
CH4 0,083 3,67
Consideram ca pe amplasament functioneaza in medie 5 autobasculante de santier pentru

executarea sapaturilor, umpluturilor si nivelarilor de teren.
In acest caz emisiile de poluanti vor fi urmatoarele:
Natura Poluant Factor emisie [ Debit masic

g/kg ]/ [g/km] Emisii/basculanta
[g/km]
Particule PM 0,00094/0,03344 0,0113
N2O 0,00051/0,029 0,0098
NOx 0,03337/8,92 3,03
CO 0,0075/2,13 0,72
CO2 3,14/0,486 0,1652
32
COV 0,00192/0,776 0,2638
CH4 0,083/- -
Evaluarea acestor emisii nu poate fi facuta in raport cu Ordinul 462/93 deoarece acesta nu
prevede norme specifice, ci prin determinarea impactului asupra calitatii atmosferei, evaluat in
raport cu STAS 12574/87 si cu Legea 104/2011 actualizata.
Activitatea programată va respecta prevederile Legii 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător pentru indicatorii de calitate ai aerului specifici activităţii și prevederile STAS 12574/87
Aer din zonele protejate, condiții de calitate (pulberi sedimentabile max. 17 g/mp /lună).
Emisiile de noxe din gazele de eșapament provenite de la motoarele Diesel se vor încadra în
prevederile H.G. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor
destinate a fi montate pe mașini mobile nerutiere și a motoarelor destinate vehiculelor pentru
transport de persoane sau marfă și stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase, completată
și modificată prin H.G. nr. 684/2011 și H.G. nr. 829/2012.
Valorile sunt sub pragul de alertă, deci, sub acest aspect, nu există un impact semnificativ.
Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai
avansate, tendinta in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe unitatea de
putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. Tehnologiile folosite pentru realizarea
obiectivului implica utilaje de montaj performante, cu emisii de poluanti scazute.

In vederea determinarii emisiilor provenite de la centrala termica, au fost utilizati factorii de
emisie CORINAIR, SNAP 02 01 03, factorii de emisie aferenti surselor stationare ce utilizeaza gaz
natural conform EMEP/EEA air pollutant emission inventory guide book– 2016 şi concentratiile
estimate sunt prezentate în tabelul următor:
Natura Poluant Emisii zilnice [mg/Nmc] Limita admisibila

conform Ordin
462/1993 cu modificari
[ mg/Nmc ]
Pulberi 1,70 5
SOx 5,30 35
NOx 281,50 350
CO 92,50 100
Ca atare, emisiile de noxe în efluentul gazos nu vor depăşi limitele stabilite prin Ordinul
M.A.P.P.M. nr. 462/1993.
Impactul zgomotului si vibratiilor in perioada de constructie a obiectivului

Nivelul de zgomot datorat utilizarii utilajelor pe durata lucrarilor de constructie poate depasi
temporar nivelul de zgomot admis, acest fapt fiind in acelasi timp inevitabil. Vibratiile produse in
timpul lucrarilor nu ajung sub nivelul prag de 20 Hz, sub care este afectat organismul uman.
33
Poluare produsă; măsuri
Nr. de reducere
surselor
Pe zone
de rezidenţiale Măsuri
Sursa de
Pe zona Pezone Fără Cu de
poluare poluar
obiecti de eliminar
Tipul poluării
măsu măsu
e e/
Poluare de
vu lui protecţ ri ri de
maximă
( ie prote reducere
Limita
estimati cţi e
fond
v
)
Excavato 2
Zgomot
90 dBA
65 dBA
r 65 dBA 50 dBA Da Da
Basculant a
5
Impactul zgomotului si vibratiilor in perioada de functionare a obiectivului

In perioada de functionare a obiectivului, activitatile de pe amplasament nu trebuie sa produca
zgomote care sa depaseasca limitele prevazute in STAS 10009/98.
Conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 119/2014, pentru aprobarea Normelor de igienă şi
sănătate publică, privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările ulterioare, se modifică şi se
completează cu Ordinul Nr. 994/2018, in care se prevede ca:
În cazul în care un obiectiv se amplasează într-o zonă aflată în vecinătatea unui teritoriu protejat
în care zgomotul exterior de fond anterior amplasării obiectivului nu depăşeşte 50 dB (A) în
perioada zilei şi 40 dB (A) în perioada nopţii, atunci dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se
face în aşa fel încât în teritoriile protejate să se asigure şi să se respecte valorile-limită ale
indicatorilor de zgomot, după cum urmează:
a) în perioada zilei, între orele 7,00 - 23,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent
ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depăşească la exteriorul locuinţei valoarea de 50 dB;
b) în perioada nopţii, între orele 23,00 - 7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent
ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depăşească la exteriorul locuinţei valoarea de 40 dB.

Masuri de diminuare a impactului asupra aerului in perioada de construi re
In perioada realizarii obiectivului, activitatile desfasurate pe amplasament nu au un impact
potential asupra atmosferei. Totusi, pentru limitarea emisiilor, cat si pentru controlul gazelor
emise, va fi necesara aplicarea unor tehnologii de executie moderne, a unor materiale putin
agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate.
Protecția calității aerului se va realiza prin următoarele măsuri:
- stropirea drumurilor de transport şi circulaţie;
- reducerea vitezei autobasculantelor;
- efectuarea periodică a reviziilor motoarelor utilajelor în ateliere specializate.
Utilajele si mijloacele de transport trebuie sa fie dotate constructiv cu sisteme de reducere
(catalizatoare), retinere (filtre de particule) si evacuare a gazelor de ardere specifice gradului de
omologare a fiecăruia.
Pentru diminuarea pulberilor generate din activitatea de construire se vor lua masuri ca la
manipularea si transportul deseurilor rezultate in urma săpăturilor acestea să fie umectate,
materialele de construcții pulverulente vor fi depozitate in incinte inchise pentru a nu fi antrenate
de curenții de aer, activitatile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant
34
puternic.Se vor respecta perioadele de revizie a utilajelor si mijloacelor de transport astfel incat
nivelul emisiilor poluante sa se incadreze in limitele de omologare.
 Emisiile fugitive se vor determina ca imisii la limita amplasamentului; acestea nu vor depăşi
valorile stabilite de Legea 104/15.06.2011 privind calitatea aerului inconjurator, respectiv:
Indicator Perioada de Valoare

mediere Limita
SO2 24 h 125 µg/mc
NO2 1h 200 µg/mc
Particule în 24 h 50 µg/mc
suspensie (PM10)
CO Val. max. zilnica 10 mg/mc
a mediilor pe 8
ore
Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de construire

Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele mentionate anterior si pentru a fi respectate
nivelele de zgomot, conform legislatiei in vigoare, sunt recomandate masuri de protectie impotriva
zgomotului si anume:
In vederea atenuarii zgomotelor si vibratiilor provenite de la utilajele in functiune si mijloacele
de transport, se va asigura dotarea acestora cu echipamente de reducere a zgomotului, mai bine
spus, folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase.
Pentru a nu se depasi limitele de toleranta admise, in perioada de executie, utilajele si
mijloacele de transport folosite vor fi verificate periodic pentru mentinerea performantelor
tehnice.
Intretinerea si functionarea la parametrii normali a mijloacelor de transport, utilajelor de lucru,
precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat
impactul sonor.
De asemenea, pentru protectia antizgomot, se impune amplasarea unor constructii / depozite
ale santierului, depozite de materii prime (daca este cazul), astfel incat acestea sa reprezinte
ecrane intre zona de lucru si zonele locuite.
Masuri de reducere a poluarii sonore in perioada operationala

Masurile curente aplicate de reducere a poluarii sonore pot fi incadrate in doua categorii:
- de reducere a nivelului de zgomot la sursa
- de protectie a receptorului
Masuri luate prin proiectul tehnic pentru asigurarea izolarii acustice a spatiilor si vecinatatilor la
zgomot aerian sunt:
a) cladirea si incinta aferenta obiectivului vor fi construite si exploatate astfel incat, prin
functionare, sa nu genereze zgomote sau vibratii susceptibile de a afecta sanatatea sau linistea
vecinatatilor.
b) In interiorul incintei este interzisa folosirea oricarei forme de avertizare acustica (sirene,
claxoane, megafoane, etc.) care poate deranja vecinatatile, cu exceptia folosirii acelor mijloace sub
cazuri determinate de prevenire sau semnalare a unui accident sau incident grav.
Se apreciaza ca prin proiectul tehnic au fost luate masuri asiguratoare de reducere a poluarii
sonore.
4.3. Solul
In cadrul zonei de care ne ocupam dupa regionarea “Hartii Solurilor Romaniei” 1971, solurile se
35
incadreaza in complexul solurilor de dealuri si piemont.
Sectorul raului Arges la Curtea de Arges apartine domeniului de dezvoltare a solurilor silvestre
podzolite brune si brune-galbui, iar pe interfluviile ce delimiteaza sectorul se intalnesc soluri
podzolice pseudogleice.
Solurile slab dezvoltate si de lunca, alaturi de solurile erodate si regosolurile se intalnesc in
lungul vailor ce brazdeaza interfluviile piemontane si se datoresc fragmentarii reliefului, precum si
intensitatii proceselor de denudare a versantilor, care au dus la spalarea si la eroziunea acestor
soluri pe pantele versantilor.
Solurile de lunca se intalnesc sub forma de fasii de-a lungul raului Arges si a afluentilor sai
(Valea Calului, Valea Iasului, Valea Sasului) si sunt soluri aluviale frecvent gleizate cu sau fara
carbonati, soluri gleice aluviale si aluviunile frecvent gleizate.
Soluri gleice aluviale

Solurile gleice sunt caracteristice arealelor răcoroase de pădure. Ca şi în cazul lăcoviştilor, dintre
condiţiile pedogenetice specifice sunt cele de apă freatică, situată la adâncimi de 1-1,5 m (şi chiar
mai aproape de suprafaţă) şi nesalinizate.
Răspândire. Aceste soluri se întâlnesc în regiunile răcoroase de pădure, pe suprafeţe
reprezentative într-o serie de depresiuni submontane şi intramontane, cum sunt Baia Mare,
Făgăraşi, Ţara Bârsei, Beiuş, Haţeg. Mai apar apoi în câmpiile joase ale Someşului şi Crişurilor, cât şi
în majoritatea luncilor neinundabile ale râurilor, inclusiv în Lunca şi Delta Dunării (240 mii ha).
Fig. 11. Harta solurilor
Soluri aluviale
Aceste soluri reprezintă un stadiu mai înaintat de evoluţie al protosolurilor aluviale, fiind
formate tot pe seama unor depozite de natură aluvială, foarte variate din punct de vedere al
compoziţiei lor granulometrice.
Răspândire. Ca şi protosolurile aluviale, solurile aluviale sunt răspândite în ţara noastră în
luncile tuturor râurilor, în lunca şi Delta Dunării, precum şi în apropierea unor lacuri sau zone de
foste lacuri. Ele ocupă împreună cu protosolurile aluviale o suprafaţă
36
de aproximativ 2.180.000 ha, ceea ce reprezintă 92% din suprafaţa totală a ţării, din care 540.00 ha
se găsesc numai în Lunca şi Delta Dunării.
4.3.2. Surse de poluare a solului

Surse de poluare a solului in perioada de construire
Activitatile din şantier implica manipularea unor cantitati importante de substante potential
poluatoare pentru sol. In categoria acestor substante trebuiesc incluşi carburantii, combustibilii,
vopselele, etc. Alimentarea utilajelor cu motorina reprezinta activitati potential poluatoare pentru
sol, in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia.
O alta sursa potentiala de poluare dispersa a solului este reprezentata de activitatea utilajelor in
fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defectiunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei.
Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezinta surse de poluare a solului. Erodarea sau
poluarea solului impiedica dezvoltarea vegetatiei pe suprafetele afectate.
Surse de poluare a solului in perioada de functionare

Asupra factorului de mediu „sol" se rasfrang direct sau indirect efectele poluarii celorlalti factori
de mediu, modificandu-i compozitia si proprietatile bio-fizico-chimice initiale, ingreunand ritmul de
regenerare a acestuia.
Aceste efecte pot fi determinate de:
- actiunea deşeurilor depozitate necorespunzator;
- scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defectiuni ale autovehiculelor care
vor tranzita obiectivul si antrenarea acestora de catre apele pluviale.

In perioada de construire
Principalul impact asupra solului in perioada de executie a obiectivului este consecinta ocuparii
temporare de terenuri pentru platforme, organizari de santier, etc.
In perioada de functionare
Caracteristicile constuctive, precum si metoda de exploatare a obiectivului face ca efectul
asupra solului din zona sa fie diminuat la maxim, se poate spune chiar nesemnificativ.

Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere al protectiei mediului
constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor adverse asupra solului si
subsolului in perioada executiei obiectivului.
Masuri de diminuare a impactului in faza de construire

Pentru a evita poluarea accidentala a solului din zona evaluata, toate lucrarile vor fi efectuate cu
respectarea stricta a normelor în vigoare. Astfel, va fi acordata o atentie mare respectarii normelor
legale privind depozitarea, schimbul şi transportul produselor petroliere (combustibili şi uleiuri),
precum şi a vopselurilor şi a materialelor utilizate la finisarea cladirilor. Uleiurile uzate şi celelalte
deşeuri provenite în timpul lucrarilor vor trebui stocate corespunzator şi transportate la depozitele
specializate din zona.
Masuri de diminuare a impactului in perioada functionarii obiectivului

In perioada functionarii obiectivului nu vor exista surse de poluare a solurilor, deoarece activitatea se
va desfasura in incinta amplasamentului, prevazut cu platforme betonate.
Totusi, pentru evitarea contaminarii solului, s-au prevazut in cadrul proiectului urmatoarele
masuri:
37
o Impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde exista posibilitatea unor pierderi
accidentale de combustibil;
o Respectarea tehnologiei de lucru;
o Se va implementa sistemul de colectare selectiva a deseurilor;
o Se vor realiza puncte special amenajate in vederea colectarii si depozitarii temporare a deseurilor;
o Respectarea graficului de evacuare a deseurilor.
4.4. Geologia subsolului

Din punct de vedere geologic, zona face parte din unitatea structurala denumita Piemontul
Getic: Muntii Fruntii, Muntii Cozia si depresiunea Getica, respectiv muntii mijlocii pana la 1700 m si
zona dealurilor subcarpatice, cu depresiune piemontana formata in Paleogen si Neogen, situate in
planul sudic al Carpatilor Meridionali, avand o structura in avanfosa, mascata de depozite
sedimentare Pliocene si cuaternare.
Contactul dintre Orogenul carpatic si Platforma Valaha, cu o mobilitate destul de accentuata, in
urma caderii in trepte a platformei in fata Carpatilor, a conditionat acumularea unei cuverturi
molasice, neogene, cu grosimi de mii de metri.
Analizand “Harta geologica a Romaniei, foaia Pitesti, sc. 1:200.000”, observam ca partea
superioara a acestei cuverturi este constituita din depozite pliocene, in special levantine si
villafranchiene, care reprezinta suprafata initiala acumulativa a intregului podis piemontan.
Cuvertura piemontana este alcatuita din depozite cu caracter dominant psefitic si psamitic.
Elementele componente ale acestor depozite provin din muntii Fagaras, de unde au fost
transportate de catre Topolog. Procesul de sedimentare care a inceput in Paleogen nu a fost
continuu, iar formatiunile sedimentare corespund intervalului Paleogen- Cuaternar.
Altitudinea medie a podisului este de 450 m. Acestă unitate de podis este situata sudic
Carpatilor Meridionali (de care isi leaga geneza) si are o intindere de la Subcarpatii Getici, in nord,
la Campia Romana, in sud. Se limiteaza in partea de est cu valea Dambovitei, iar in partea de vest
cu Podisul Mehedinti si valea Dunarii.
Acest podis s-a format prin depunerea materialelor grosiere la marginea zonei montane la
sfarsitul neozoicului. Ulterior acestea au suferit un proces de eroziune datorita apelor curgatoare.
Formarea vorbeste despre tipul unitatii de relief: este o unitate piemontana cu inclinare dinspre
zona montana spre zona de campie (N spre S). Structura monoclinala permite scaderea altitudinilor
de la peste 700 m, la sub 200 m, in partea de sud.
Sedimentarea podisului s-a facut prin transportul materialelor aduse din munti de rauri. Aceste
materiale sunt pietrisuri si nisipuri. In partea nordica s-au cimentat formand marne, conglomerate
si gresii. Pe tot cuprinsul podisului apar intercalatii de argile ce produc alunecari de teren, dar si
intercalatii de carbuni inferiori (lignit) in partea vestica de-a lungul vaii Jiului (Bazinul Motru-
Rovinari). Intre porii rocilor s-au acumulat hidrocarburile.
Raurile au fragmentat piemontul astfel ca, aspectul actual este de platforme, separate de vai
largi. Tipul de relief fluvial este bine conturat cu terase si lunci largi. Sunt bine evidentiate formele
tipului de relief structural: platforme (ce datorita raurilor ce au scurgere spre sud, au aspect de
dealuri foarte alungite) si cueste (in partea nordica, de separare fata de Subcarpati).
Diviziunile formeaza platforme separate prin rauri:
Platforma Candesti este situata intre Dambovita si Arges si are o grosime mare a pietrisurilor
(peste 60 m).
Platforma Argesului este puternic fragmentata de afluentii Argesului.
38
Pana la Olt se dispune Platforma Cotmeana.
Intre Olt si Jiu apare Platforma Oltetului, iar intre Jiu si Dunare, Platforma Strehaia. Platforma
Jiului este strabatuta de raul Jiu si incadrata de Gilort si Motru.
Piemontul Getic reprezinta a treia treapta morfologica a reliefului judetului, a carui limita cu
subcarpatii este marcata de sirul depresiunilor intracolinare, spre care se termina prin creste. Pe
teritoriul judetului Arges se afla partial piemonturile Candesti si Cotmeana si în totalitate
piemontul Argesului (dealurile Argesului).
Relieful structural este o caracteristica definitorie a Muscelelor Argesului. Înclinarea generala a
stratelor este nord-sud, ca urmare a antrenarii formatiunilor de molasa la inaltarea masei montane
la sfarsitul pliocenului si inceputul cuaternarului. Formele structurale sunt exprimate in peisaj prin
fronturi de cuesta, suprafete structurale, vai consecvente, subsecvente si obsecvente. Suprafetele
structurale au, in general, expozitie sudica si sunt folosite ca fanete, pasune, livada.
Relieful petrografic este rezultatul unei mari varietati de depozite de varsta paleogen- neogena
asupra carora au actionat agentii externi.
Teritoriul administrativ al municipiului Curtea de Arges se incadreaza din punct de vedere
geologic in partea central estica a Depresiunii Getice, depresiune ce a functionat ca arie de
sedimentare in fata Carpatilor Meridionali, evoluand ca atare, in Paleogen si Neogen.
Fig. 12. Harta geologie
Consideratii tectonice
Din punct de vedere seismic, amplasamentul face parte din zona de calcul „D”, avand urmatorii
parametri seismici, conform P100/1992:
• coeficient seismic - ks = 0,16
• perioada de colt - Tc = 1,00 sec.
39
Fig. 13. Harta seismica

Activitatile care se vor desfasura nu vor reprezenta surse de poluare a subsolului.

Nu vor fi necesare masuri de diminuare a impactului asupra subsolului.
4.5. Biodiversitatea
Marea varietate a formelor de relief din judetul Arges a determinat o evidentă zonalitate pe
verticală a vegetaţiei sălbatice şi chiar a plantelor cultivate. Astfel, de la nord la sud, se disting
următoarele etaje de vegetaţie: etajul alpin, etajul pădurilor de răşinoase, etajul pădurilor de
foioase, etajul de stepă. De subliniat este faptul că circa 40% din suprafaţa judeţului este acoperită
cu păduri situate în principal în zona de deal şi de munte. Acestea conţin circa 60 specii de arbori,
38 specii arbustive, 286 specii erbacee şi subarbustive (dintre acestea sunt ocrotite 120 specii).
Muscelele Argesului se incadreaza in zona padurilor temperate, iar in functie de altitudine se
deosebesc doua subetaje de vegetatie: padurile de fag in partea nordica, mai inalta si padurile de
gorun in cea mai mare parte a muscelelor. In decursul timpului, invelisul biotic a suportat mari
transformari din cauza despaduririlor din lungul vailor si mai ales in cuprinsul depresiunilor. In
conditiile unei presiuni umane mari, fauna acestui etaj forestier s-a restrans.
Vegetatia cuprinde alun, anin, artar, carpen, catina, cires amar, corn, fag, frasin, gorun, maces,
mar paduret, mesteacan, mur, paltin de munte, paducel, par paduret, plop, rachita, salcam, salcie
alba, soc, stejar, tei paduret, ulm.
Curtea de Arges are o fauna compusa din arici, caprioare, dihor, iepure, jder, lup, mistret, ras,
urs, veverita, viezure, vulpe. Dintre pasari se intalnesc bufnite, ciori, ciocanitori, ciocarlii, corbi,
cotofene, ereti, gaite, gaste salbatice, grauri, gugustiuci, lastuni, macalendri, mierle, pescarusi,
pitulici, pitigoi, privighetori, pupeze, rate salbatice, randunici, sitari, sticleti, soimi, turturici, ulii,
vrabii.
Apele raului Arges sunt populate cu numeroase specii de pesti: pastrav si lipan in zona de
munte, iar in zona mai joasa de la Curtea de Arges - mreana, cleanul, zvarluga si scobarul. Se mai
intalnesc broaste, broaste testoase si raci.
Proiectul nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr 57/2007, privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si
completarile ulterioare, amplasamentul terenului care face obiectul prezentei documentatii fiind
40
situat la:
- cca. 5,3 km fata de limita sud-estica a sitului Natura 2000 ROSCI 0268 Valea Valsanului;
- cca. 5,5 km fata de limita nordica a sitului Natura 2000 ROSPA 0062 Lacurile de acumulare de
pe Arges.
Fig. 14. Amplasarea proiectului fata de ariile protejate
Conform Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000
in Romania, modificat prin Ordinul nr. 2387/2011, perimetrul proiectului nu se suprapune unui sit
protejat.

In faza de realizare a proiectului, va exista un impact minim prin prezenta santierului in zona,
insa avand in vedere ca nu se afla in apropiere arii protejate, impactul va fi minim.
asupra biodiversitatii sa fie nesemnificativ.

Amplasamentul santierului si al viitoarei fabrici este astfel stabilit, incat sa aduca prejudicii
minime mediului natural.
4.6. Peisajul
Peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt luate impreuna, nu
41
separat.
Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:
 factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;
 factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;
 factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte, amintiri. Zona
nu este definita ca zona turistica si nu are caracteristicile unei astfel de destinatii.
Se face mentiunea ca, in arealul analizat, nu sunt zone protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone
tampon, etc.) si zone naturale, folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele
impadurite, campinguri).

Avand in vedere ca amplasarea noii fabrici se va face in zona industriala a comunei Valea Iasului,
langa amplasamentul altei fabrici, ce apartine S.C. Dr. Oetker S.R.L., peisajul nu va fi afectat de noul
obiectiv.

Deoarece impactul va fi unul minor, nu vor fi necesare masuri de diminuare a impactului asupra
acestei componente de mediu (peisajului zonei), in afara celor mentionate anterior.
4.7. Mediul social si economic

Terenul pe care se va amplasa fabrica se afla in intravilanul comunei Valea Iasului, sat Valea
Uleiului, langa fabrica existenta a societatii Dr. Oetker Ro S.R.L., intr-o zona industriala a localitatii.
Distantele de la hala de productie pana la cele mai apropiate locuinte sunt:
- cca. 161 m, fata de cea mai apropiata locuinta, amplasata in nord-vestul halei de productie;
- cca. 152 m, fata de cea mai apropiata locuinta, amplasata in estul halei de productie;
- cca. 189 m, fata de cea mai apropiata locuinta, amplasata in sud-estul halei de productie.
Fig. 15. Distanta de la amplasamentul analizat pana la cele mai apropiate locuinte
42
Deoarece in cadrul obiectivului analizat in prezenta lucrare vor aparea noi locuri de munca, cu
un standard de viata ridicat, se va resimti un impact pozitiv.
Prin zona de amplasare si prin masurile care vor fi luate, proiectul analizat in prezenta lucrare nu
va avea impact negativ asupra conditiilor de viata ale locuitorilor (schimbari asupra calitatii
mediului, zgomot, scaderea calitatii hranei).
Sanatatea, siguranta si securitatea publica

Responsabilitatea titularului de proiect este sa identifice si sa evite sau sa minimizeze riscurile si
impactul negativ asupra sanatatii, sigurantei si securitatii comunitatii locale, care pot aparea pe
durata ciclului de viata a proiectului, datorate atat circumstantelor existente cat si celor
neobisnuite. Prin urmare, principalul obiectiv al Proiectului este ca desfasurarea activitatilor de
constructie sa se realizeze in conformitate cu standardele privind sanatatea, securitatea, conditiile
sociale si de mediu, bunele practici nationale si internationale si cerintele de performanta. Tuturor
angajatilor, contractorilor si furnizorilor li se va solicita sa respecte aceste standarde.
Datorita masurilor luate de titularul de activitate, nu se intrevede posibilitatea aparitiei unor
accidente cu impact major asupra populatiei si a mediului inconjurator.
Este necesara informarea de urgenta a populatiei din zona in cazul producerii unor evenimente
sau accidente cu impact asupra mediului.

O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu modificarile si
completarile ulterioare, stipuleaza obligativitatea respectarii principiilor ecologice in procesul de
dezvoltare social-economica, pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos pentru populatie.
Avand in vedere impactul neglijabil al activitatilor care se vor desfasura in zona analizata in
prezenta lucrare asupra mediului natural si economic, nu vor fi necesare masuri de diminuare a
impactului asupra acestor componente de mediu (mediul social si economic).
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Obiectivele analizate in prezenta lucrare nu vor avea un impact negativ asupra conditiilor etnice si
culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.
4.9. Efectul cumulativ datorita vecinatatii cu alte proiecte existente/planificate

Prin impactul cumulativ se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in
spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative asupra populatiei, florei, faunei si in general
asupra biodiversitatii.
Conceptul de efect cumulativ este legat de aspectul coordonarii dintre diferite proiecte in scopul
de a putea identifica pe deplin si evalua efectele care apar ca o combinare sau cumulare a mai
multor proiecte.
Pentru identificarea impactului cumulat s-au evidentiat cai posibile prin care se realizeaza
cumulul in timp si spatiu asupra factorilor de mediu si cai de prevenire/ reducere a lor.
Terenul pe care urmeaza a se executa proiectul este in proprietatea societatii Dr. Oetker Ro
S.R.L. Pe acest teren functioneaza din 2002 o alta fabrica, avand acelasi profil de activitate si
apartinand aceleiasi societati.
Este posibil ca functionarea celor doua fabrici invecinate sa genereze un impact cumulativ
asupra mediului, in cazul zgomotului si vibratiilor, insa, prin folosirea unor utilaje
performante si prin respectarea masurilor de diminuare a impactului, efectul cumulativ va fi redus.
43
Pentru reducerea efectului cumulativ este important sa fie respectate urmatoarele masuri:
-intretinerea si functionarea la parametri normali a utilajelor din fabrica, precum si verificarea
periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor;
-reducerea vitezei mijloacelor de transport in vecinatatea zonelor locuite.
4.10. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente

si/sau la incetarea activitatii
Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de
accidente şi/sau la încetarea activităţii
Toate lucrarile pentru noua investitie se vor efectua pe amplasament fara a fi necesară
ocuparea altor terenuri adiacente.
La finalizarea lucrarilor toate deseurile rezultate in urma lucrărilor de construcții si de reabilitare
vor fi valorificate sau eliminate prin operatori autorizati.
Zonele verzi, afectate de utilejele de constructie sau de depozitarea de materiale vor fi refacute.
La finalul perioadei de construcţie, vehiculele şi utilajele folosite vor fi îndepărtate de pe
amplasament.
Se va desfiinta organizarea de santier, platforma organizării de şantier va fi dezafectată
permiţând revenirea la folosinţa anterioară. Materialele rezultare in urma dezafectarii organizarii
de santier vor fi transportate la depozitele costructorului in vederea reutilizarii.
Deşeurile generate vor fi eliminate de pe amplasament şi transportate de o firmă autorizată
către un depozit conform.
Terenul pe care a fost amenajata organizarea de santier va fi readus la starea initiala.
Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale

Poluarile accidentale ce pot fi produse sunt deversari accidentale de combustibili sau uleiuri de
la utilaje sau de la materiale de construtie.
Pentru limitarea si indepartarea efectelor in cazul poluarii cu produse petroliere, se va recurge
la utilizarea materialelor petroabsorbante pentru stoparea dispersiei si patrunderii in sol. Se vor lua
masuri de remediere a defectiunilor aparute, ce au generat poluarea. Materialele petroabsorbante
utilizate vor fi depozitate intr-un container etans, in vederea eliminarii printr-un operator autorizat.
Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei Nu

este cazul.
Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului

Nu este cazul.
5. Analiza alternativelor
Evaluarea impactului asupra mediului este o procedură prin care sunt evidentiate efecte
negative pe care un proiect, public sau privat, le poate avea asupra mediului. Prin acest procedeu de
evaluare sunt stabilite şi măsurile care se impun pentru diminuarea sau compensarea efectelor nocive
cu privire la igiena si sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului. [65], [67], [72], [73], [74]
Metoda folosită pentru evaluarea impactul, se bazează pe estimarea indicilor de calitate a
mediului pe baza scarii de bonitate a acestora. Pentru fiecare dintre factorii de mediu (apă, aer, sol,
flora - faună şi aşezări umane) se calculează indicele de calitate pentru care se obţine o notă de bonitare
(Nb) acordată în funcţie de rezultatul probelor şi a analizelor de mediu. (tabelul 5.4)
În raport cu mărimea efectelor avem indici de calitate Ic, care se definesc prin raportul:
44
Ic = 1/ ± E
unde: ±E - mărimea efectului stabilit prin matricea de evaluare; dacă E este:

 „+” - influenţă pozitivă rezultată din cunatificarea influenţelor proiectului asupra factorilor de mediu;
 „-” - influenţă negativă rezultată din cunatificarea influenţelor proiectului asupra factorilor de mediu;
 „0” - proiectul nu influenţează factorii de mediu.
Flora si Aşeză
fauna ri
Acţiunea sau sursele generatoare Apă Aer Sol
uman
e
Perioada de constructie
Amenajare organizare de şantier 0 - - - -
Amenajare drum de acces 0 0 0 0 +
Lucrări de construcţii - 0 - - +
Retele edilitare (apa, canal, curent, gaz) 0 0 0 0 +
Refacerea spaţilor verzi + + + + +
Transportul materialelor 0 - 0 0 0
Perioada de functionare
Lucrări de întreţinere exploatare 0 + + + +
Riscul de avarii şi accidente 0 0 - - -
Efectul social 0 0 0 0 +
Mărimea efectelor 0 0 -1 -1 +4
Evaluarea impactului pe baza indicelui de calitate (Ic)

 Pentru factorul de mediu apă
1
Ic apa
= ±E
E=0
1
Ic apa = =0
0
Ic apa = 0
N b = 10
apă
 N b = 10, Mediu neafectat.

apă
 Pentru factorul de mediu aer

1
Ic aer
= ±E
E=0
1
Ic aer = =0
0
Ic aer = 0
45
N b = 10
aer
 N b = 10, Mediu neafectat.

aer
 Pentru factorul de mediu sol

1
Ic sol
= ±E
E=-3
1
Ic sol = =−1
−1
Ic sol = - 1
Nb = 6
sol
 N b = 6, Mediu afectat peste limite admise Nivelul 1

sol
Efectele sunt negative
 Pentru factorul de mediu aşezări umane

1
Ic a .u .
= ±E
E=+4
1
Ic a .u . = =+0,25
+4
Ic a .u . = + 0,25
Nb = 9
a .u
 N b = 9, Mediul este afectat de proiect în limite adimisible, nivel 1. Influenţe pozitive mari.
a .u.
Activitatea produce un efect redus.

 Pentru factorul de mediu flora si fauna
1
Ic f .f .
= ±E
E=-1
1
Ic f .f . = =−1
−1
Ic f .f . = - 1
Nb = 6
f .f .
 N b = 6, Mediu afectat peste limite admise Nivelul 1

f .f .
46
. Analiza marimii impactului. Impactul global
Estimarea indicilor de calitate a mediului inconjurator se face dupa o scara de bonitate a
acestora, prezentata in tabelul urmator:
Nota Indicele Ic Efectele asupra mediului inconjurator

de
bonit
ate
10 Ic=0 Mediu neafectat
9 Ic=0,0-0,25 Mediu afectat in limite
admise Nivelul 1
Influente pozitive mari
admise Nivelul 2
Influente pozitive medii
admise Nivelul 3
Influente pozitive mici
6 Ic=-1,0 Mediu afectat peste limite
admise Nivelul 1
5 Ic=-1,0 spre -0,5 Mediu afectat peste limite
admise Nivelul 2
4 Ic= -0,5 spre Mediu afectat peste limite
- 0,25 admise Nivelul 3
3 Ic= -0,25 spre Mediul este
- 0,025 degradat Nivelul 1
Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere
2 Ic= -0,025 spre Mediul este
- 0,0025 degradat Nivelul 2
Efectele sunt nocive la durate medii de expunere
1 Ic= sub -0,0025 Mediul este
degradat Nivelul 3
Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere
Evaluarea impactului global ( I PG )

Vom analiza 5 factori de mediu (apă, aer, sol, aşezări umane si flora-fauna) reprezentarea
grafică a evaluării impactului cu indici de poluare globală va consta într-o diagramă reprezentată de un
pentagon (Si) înscris într-un cerc cu raza de 10 unităţi de bonitate şi un poligon neregulat cu 5 laturi (S r)
 Pentru starea ideală: Si = 237,8
N b = 10
Si - suprafaţa pentagonului ce reprezintă starea ideală;
R - raza cercului circumscris pentagonului cu 10 unităţi de bonitate;
N b - nota de bonitate ideală.
47
 Pentru starea reală:
Sr =S r + Sr + S r +S r + S r
1 2 3 4 5
N b × N b × sin72 ° 10 × 10× sin 72°

Sr = apă aer
= =¿ 47,55
1
2 2
N b × N b × sin 72° 10× 6 ×sin 72 °
Sr = aer sol
= =¿28,53
2
2 2
Nb ×Nb × sin 72° 6 ×9 × sin72 °
Sr = sol asezariumane
= =¿ 25,68
3
2 2
Nb × Nb × sin72 ° 9 ×6 ×sin 72 °
Sr = asezariumane flor a−fauna
= =¿ 25,68
4
2 2
Nb × N b ×sin 72° 6 ×10 × sin72 °
Sr = flora−fauna apa
= =¿ 28,53
5
2 2
Nb +Nb + N b + Nb + Nb 10+10+ 6+9+6
N br = apă aer sol asezariumane flora −fauna
= =8,2
5 5
unde:
Sr - suprafaţa poligonului neregulat cu 5 laturi ce reprezintă starea reală;
Sr 1 , S r 2 , S r 3 , Sr 4- suprafeţele celor 4 triunghiuri obţinute în urma reprezentării notelor de bonitate
pentru cei 5 factori de mediu;
N b - nota de bonitate reală;
Nb , Nb , Nb , Nb
apă aer svf asezariumane
- notele de bonitate pentru cei 4 factori de mediu aleşi pentru evaluare;
sin 70 ° - sinusul unghiului format de reprezentarea grafică prin drepte a 2 note de bonitate.
Prin urmare:
N b = 10
apă
N b = 10
aer
Nb = 6sol
Nb =9
asezariumane
Nb =6
flora −fauna
 N br = 5,5 - Mediul este afectat de

proiect în limite adimise, nivel 1.
Activitatea depăşeşte normele
reglementate.
Sr =S r 1 + Sr 2 + Sr 3 + Sr 4 + S r 5=47,55+28,53+25,68+25,68+28,53=155,97
S i 237,8
I PG = = =1,52
Sr 155,97
 I PG = 1,52 - Mediul este supus activităţii umane în limite admisibile
48
Indicele de poluare globală I.P.G. are valoarea 1,52, ceea ce arată că realizarea obiectivului propus
va afecta mediul în limite admisibile.
Valoarea I.P.G. Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

I.P.G. = Si / Sr
I.P.G=1 Mediul este natural, neafectat de activitatea umana
I.P.G=1-2 Mediul este afectat de activitatea umana in limite admisibile
I.P.G=2-3 Mediul este afectat de activitatea umana provocand stare de
discomfort formelor de viata
I.P.G=3-4 Mediul este afectat provocand tulburari formelor de viata
I.P.G=4-5 Mediul este afectat de activitatea umana devenind periculos formelor
de viata
I.P.G mai mare de 6 Mediul este impropiu formelor de viata
6. Monitorizarea activitatii si a impactului asupra mediului

Monitorizarea executiei lucrarilor din punct de vedere al protectiei mediului trebuie sa cuprinda
avizarea tehnologiilor si amplasamentelor pentru organizarile de santier.
Activitatea ce se desfasoara in cadrul obiectivului, prin specificul ei este nepoluanta.
Monitorizarea impactului implica luarea de masuri privind nivelul noxelor generate ca urmare a
realizarii si functionarii proiectului si necesitatea aplicarii unor masuri de prevenire a unor daune
de mediu ireversibile.
Deservirea utilajelor si a instalațiilor de pe santier se face numai sub supravegherea
antreprenorului, de catre personal instruit pentru evitarea apariției situațiilor periculoase ce pot
duce la poluari accidentale. Personalul de executie a obiectivului este instruit privind interventia in
cazul unei poluari accidentale. Au fost prevăzute materiale pentru interventie in caz de poluare
(materiale petroabsorbante, containere de depozitare pentru materialele folosite). A fost
desemnat personal instruit pentru urmarirea realizarii corespunzătoare a lucrarilor de constructii
montaj si a probelor (verificarea etanseitații sistemului de alimentare cu apa si de canalizare)
pentru evitarea pierderilor sau apariția infiltrațiilor în sol de ape uzate. Se va urmari și respecta
cu strictețe intervalele de verificare a tuturor utilajelor dotate cu motoare termice.
Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare necesare protectiei factorilor de mediu
este necesar ca personalul angajat sa fie instruit la locul de munca pentru a se evita poluarea
accidentala sau voita a factorilor de mediu. Instructajele cu privire la sanatate si securitate in
munca si cu privire la prevenirea poluarii factorilor de mediu trebuie sa se desfasoare periodic.

După intrarea în funcţiune a fabricii, va fi necesar să se monitorizeze urmatorii factori de mediu:
Domeniul efectului semnificativ Masuri de monitorizare

Factor de mediu apa Monitorizarea apelor uzate menajere va fi impusa prin
autorizatie de gospodarire ape.
49
Factor de mediu aer Monitorizarea activitatii din punct de vedere al respectarii
calitatii aerului – va fi impusa prin autorizatia de mediu
Deseuri Se va tine o evidenta stricta a deseurilor conform H.G
856/2002 si Legii nr.211/2011, modificata.
Nivelul de zgomot Valorile vor fi masurate in timpul probelor tehnologice si de
exploatare a instalatiilor la locurile de munca.
7. Situatii de risc
Riscuri naturale
Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic in interiorul carora exista un potential
de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice si pierderi de vieti omenesti,
care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit.
Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicarii celor doua mari categorii de hazarde
naturale:
□ endogene: eruptiile vulcanice (nu este cazul) si cutremurele (activitate scazuta in zona);
□ exogene:
- climatice: nesemnificativ;
- geomorfologice (deplasari in masa, eroziuni): nu este cazul, pe amplasament nu au fost
semnalate astfel de fenomene fizico-geologice active;
- hidrologice (inundatiile): probabilitate scazuta;
- biologice (epidemii, invazii de insecte si rozatoare): nu este cazul;
- biofizice (focul): potential minor;
- astrofizice: neaplicabil.
Accidente potenţiale
Incidentele nedorite se produc, în general, datorită defectării unor utilaje sau a nerespectării
Normelor de sanatate si securitate in munca, Normelor de prevenire a incendiilor şi /sau a
disciplinei de munca.
Accidentele în funcţie natura acestora pot fi de mai multe tipuri:
- accidente de natură mecanică;
- accidente electrice;
- accidente chimice ;
- pericole de incendiu.
Accidentele de natură mecanică afectează în principal personalul direct implicat în aceste

accidente. Sursele principale ale acestor accidente mecanice sunt:
- circulaţia autovehiculelor in zonele de lucru ;
- utilajele în mişcare in zonele de lucru.
Accidente de circulaţie datorate circulaţiei autovehiculelor în incinta zonelor de lucru se pot
solda cu consecinţe grave asupra celor implicaţi. Limitarea vitezei poate reduce acest risc la un
nivel minim.
Accidentele de natură electrică sunt de fapt electrocutările. Ca sursă de accidente de natură

electrică sunt toate utilajele acţionate de energia electrică, şi sistemul de distribuţie a energiei
electrice.
Riscurile unor electrocutări există în special în cazul personalului (de întreţinere utilaje
şi a personalului) de întreţinere a instalaţiilor electrice.
Evitarea aproape în totalitate a unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea unor
oameni cu o bună calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la instalaţiile
electrice.
Accidentele de natură electrică respectiv electrocutările, pot duce la arsuri foarte grave ale celor
50
implicaţi sau la deces.
Accidentele sau incidentele de natură chimică
Sursele potenţiale sunt substanţe chimice şi materiale combustibile existente pe amplasament.
Pericole de incendiu
Sursele potenţiale de foc sunt substanţe şi materiale combustibile existente peamplasament.
Personalul angajat va cunoaste procedurile de lucru emise de societate cu privire la manipularea
materiilor prime si a produselor finite si va respecta legislatia cu privire la prevenirea si stingerea
incendiilor.
Masuri pentru reducerea riscurilor

Masuri organizatorice si administrative
Personalul va fi instruit, inainte de inceperea lucrarilor, despre succesiunea operatiilor si fazele
de executie, modul de utilizare a mijloacelor tehnice si asupra masurilor specifice de protectie
personala.
Masuri de tehnica securitatii muncii

Avand in vedere natura lucrarilor, precum si a materialelor si echipamentelor utilizate, se
impune respectarea cu strictete a masurilor de securitate si sanatate in munca.
Masuri specifice pentru protectia mediului

Au fost indicate in capitolele anterioare.
Se vor stabili planuri si proceduri pentru situatii de urgenta care sa asigure capacitatea de
raspuns corespunzatoare in situatii neprevazute sau accidentale, corelate cu planurile din zonele
de lucru si din organizarea de santier.
Se va intocmi Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.
In caz de accident minor se va interveni local cu resurse proprii.
In caz de accident major, intreg personalul va fi antrenat in procesul de combatere. Vor fi
anuntate, dupa caz, Administratia Locala a comunei Valea Iasului, ABAAV, Autoritatile de Protectia
Mediului, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Directia de Sanatate Publica, in scopul
unei interventii rapide in combaterea efectelor accidentelor, consultanta sau interventie medicala.
Accidentul va fi notificat.
8. Descrierea dificultatilor
Elaboratorul Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu a intampinat
dificultati in timpul efectuarii evaluarii, avand in vedere comunicarea foarte buna cu autoritatile
competente si raspunsul prompt din partea proiectantului.
Raportul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat pe baza datelor furnizate de
catre titularul proiectului. Debitele și caracteristicile emisiilor de poluanti in mediu au fost estimate
pe baza datelor din literatura de specialitate si a datelor sumare furnizate de catre titularul
proiectului.
Evaluarea impactului negativ si pozitiv, a beneficiilor de mediu datorate realizarii lucrarilor
proiectate, ar putea fi complet realizata doar dupa monitorizarea tuturor factorilor de mediu in
etapa de implementare a proiectului si dupa definitivarea din punct de vedere al detaliilor tehnice
a solutiei adoptate, masurile de minimizare fiind luate si dependent de aceste rezultate.
51
Rezumat fara caracter tehnic
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a acoperit toate aspectele

mentionate in Anexa 2, Partea a II-a a Ordinului 863/2002, iar concluziile acestuia sunt prezentate
in cele ce urmeaza.
a) Descrierea activitatii
Beneficiarul proiectului doreşte realizarea unei fabrici noi, alcatuita din patru cladiri, cu
funcţiunile de spatii pentru productie, depozitare, birouri si cabina paza.
b) Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si incertitudini

semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului
Abordarea evaluarii impactului asupra mediului respecta cerintele legislatiei, politicii si
ghidurilor nationale, regionale si locale relevante.
Metodologia adoptata s-a bazat pe cerintele cadrului de reglementare national si international.
Activitatile principale realizate in cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului sunt
urmatoarele:
- Evaluarea pentru incadrare a proiectului: compilarea informatiilor referitoare la proiect, care
au fost furnizate de beneficiar si stabilirea daca Proiectul propus are un impact potential
semnificativ asupra mediului si social;
- Procesul de definire a domeniului evaluarii: definirea aspectelor care vor fi abordate in
procesul de evaluare a impactului, punandu-se accent pe impactul potential semnificativ asupra
mediului si social, asociat Proiectului propus;
- Analiza datelor si evaluarea impactului: evaluarea impactului potential al Proiectului propus
asupra mediului natural si construit, a sanatatii umane, a mediului social si economic din zona, si
asupra patrimoniului istoric si arheologic;
- Intocmirea si depunerea raportului de impact asupra mediului.
Principalele aspecte de mediu specifice proiectului de investitie analizat sunt legate de:
 apa;
 aerul;
 biodiversitatea;
 peisaj, respectiv, impact vizual;
 mediul social si economic;
 zgomot.
Evaluarea impactului asupra calitatii aerului s-a facut prin modelare matematica, utilizandu-se
un model acceptat si adecvat surselor aferente activitatilor, precum si conditiilor topoclimatice ale
zonei.
Determinarea emisiilor de poluanti atmosferici necesare pentru modelare s-a efectuat cu
metodologiile recomandate de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice.
c) Impactul prognozat asupra mediului

Pentru identificarea si evaluarea impactului asupra mediului si socio-economic al Proiectului au
fost luate in considerare diferitele etape ale proiectului, respectiv construirea si operarea. A fost
analizat impactul asupra resurselor/receptorilor care pot fi afectate de diverse tipuri de activitati,
impreuna cu emisiile si evacuarile aferente acestora.
Evaluarea impactului a avut in vedere un set de masuri generale de diminuare si masuri
specifice pe componente pentru reducerea impactului aferent Proiectului
52
Factorul de mediu apa
In faza de construire, pe amplasamentul analizat nu se vor folosi tehnologii si substante care sa
modifice calitatea apei, astfel ca se estimeaza un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu
apa.

In perioada functionarii fabricii, nu exista posibilitatea unor infiltratii in panza freatica, datorita
caracteristicilor constructive: halele fabricii se vor amplasa pe platforme betonate, iar apele uzate
menajere se vor evacua prin sistemul de canalizare.
Factorul de mediu aer

In faza de executie, sursele de impurificare a atmosferei vor fi reprezentate de:
- lucrarile de construire;
- functionarea utilajelor tehnologice si a mijloacelor de transport. Vor
fi generate in aer urmatoarele emisii de poluanti:
- pulberi din activitatea de manipulare a materialelor de constructie si din tranzitarea zonei de
santier;
- gaze de ardere provenite din procese de combustie.
Estimarea emisiilor de poluanti pe baza factorilor de emisie s-a facut conform metodologiei
OMS 1993 si AP42-EPA.
Sistemul de constructie fiind simplu, nivelul estimat al emisiilor din sursa dirijata se incadreaza
in VLE impuse prin legislatia de mediu in vigoare, iar sursele de emisie nedirijata ce pot aparea in
timpul punerii in opera sunt foarte mici si, prin urmare, nu produc impact semnificativ asupra
factorului de mediu aer.

In faza de functionare a fabricii, sursele de impurificare a atmosferei vor fi reprezentate de
functionarea centralei termice cu functionare pe gaze naturale.
Pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera, centrala va fi dotata cu un cos de evacuare a
gazelor arse.
Surse de zgomot si de vibratii in perioada de constructie a obiectivului

In perioada de constructie a obiectivului propus, sursele de zgomot sunt grupate dupa cum
urmeaza:
- In fronturile de lucru zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii specifice
lucrarilor de asamblare, la care se adauga aprovizionarea cu materiale.
- Circulatia mijloacelor de transport, care transporta materialele necesare executiei lucrarii.
Surse de zgomot si de vibratii in perioada de functionare

Principala sursa de zgomot si vibratii in perioada operationala ar fi reprezentata de utilajele
folosite in interiorul halelor.
Factorul de mediu sol si subsol

Principalul impact asupra solului in perioada de executie a obiectivului este consecinta ocuparii
temporare de terenuri pentru platforme, organizari de santier, etc.
53
asupra solului din zona sa fie diminuat la maxim, se poate spune chiar nesemnificativ.
Biodiversitate
In faza de realizare a proiectului, va exista un impact minim prin prezenta santierului in zona,
insa avand in vedere ca nu se afla in apropiere arii protejate, impactul va fi minim.
asupra biodiversitatii sa fie nesemnificativ.
Peisaj
Avand in vedere ca amplasarea noii fabrici se va face in zona industriala a comunei Valea Iasului,
langa amplasamentul altei fabrici, ce apartine S.C. Dr. Oetker S.R.L., peisajul nu va fi afectat de noul
obiectiv.
d) Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul

Un potential impact negativ al activitatilor desfasurate pe amplasament se va resimti in
perioada construirii fabricii si va fi strict local,.
e) Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

Conform raportului privind impactul asupra mediului, daca sunt respectate masurile pentru
protectia factorilor de mediu, construirea noii fabrici nu genereaza un impact semnificativ asupra
mediului. Cateva masuri pentru protectia factorilor de mediu sunt enumerate in continuare.
Factorul de mediu apa

In perioada de executie a proiectului, pentru reducerea riscului de impurificare a apelor de
suprafata si subterane, antreprenorul are obligatia respectarii tuturor masurilor de protectie
prevazute in proiect, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini.

In perioada functionarii fabricii, beneficiarul are obligatia respectarii tuturor masurilor de
protectie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Pentru evitarea influentelor negative asupra ecosistemelor din zona, in perioada de executie si
in perioada de functionare, se vor lua urmatoarele masuri:
-pe amplasament nu se vor depozita carburanti;
-alimentarea si reparatiile utilajelor se vor face in locuri special amenajate si ateliere;
-deseurile menajere sau de orice alta natura se vor depozita numai in locuri special amenajate.
54
Factorul de mediu aer
Masuri de diminuare a impactului asupra aerului in perioada de construire
In perioada realizarii obiectivului, activitatile desfasurate pe amplasament nu au un impact
potential asupra atmosferei. Totusi, pentru limitarea emisiilor, cat si pentru controlul gazelor
emise, va fi necesara aplicarea unor tehnologii de executie moderne, a unor materiale putin
agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate.
Protecția calității aerului se va realiza prin următoarele măsuri:
- stropirea drumurilor de transport şi circulaţie;
- reducerea vitezei autobasculantelor;
- efectuarea periodică a reviziilor motoarelor utilajelor în ateliere specializate.
Utilajele si mijloacele de transport trebuie sa fie dotate constructiv cu sisteme de reducere
(catalizatoare), retinere (filtre de particule) si evacuare a gazelor de ardere specifice gradului de
omologare a fiecăruia.
Pentru diminuarea pulberilor generate din activitatea de construire se vor lua masuri ca la
manipularea si transportul deseurilor rezultate in urma săpăturilor acestea să fie umectate,
materialele de construcții pulverulente vor fi depozitate in incinte inchise pentru a nu fi antrenate
de curenții de aer, activitatile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant
puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.
Se vor respecta perioadele de revizie a utilajelor si mijloacelor de transport astfel incat nivelul
emisiilor poluante sa se incadreze in limitele de omologare.
Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de construire

Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele mentionate anterior si pentru a fi respectate
nivelele de zgomot, conform legislatiei in vigoare, sunt recomandate masuri de protectie impotriva
zgomotului si anume:
In vederea atenuarii zgomotelor si vibratiilor provenite de la utilajele in functiune si mijloacele
de transport, se va asigura dotarea acestora cu echipamente de reducere a zgomotului, mai bine
spus, folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase.
Pentru a nu se depasi limitele de toleranta admise, in perioada de executie, utilajele si
mijloacele de transport folosite vor fi verificate periodic pentru mentinerea performantelor
tehnice.
Intretinerea si functionarea la parametrii normali a mijloacelor de transport, utilajelor de lucru,
precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat
impactul sonor.
De asemenea, pentru protectia antizgomot, se impune amplasarea unor constructii / depozite
ale santierului, depozite de materii prime (daca este cazul), astfel incat acestea sa reprezinte
ecrane intre zona de lucru si zonele locuite.
Masuri de reducere a poluarii sonore in perioada operationala

Masurile curente aplicate de reducere a poluarii sonore pot fi incadrate in doua categorii:
- de reducere a nivelului de zgomot la sursa
- de protectie a receptorului.
Masuri luate prin proiectul tehnic pentru asigurarea izolarii acustice a spatiilor si vecinatatilor la
zgomot aerian sunt:
a) cladirea si incinta aferenta obiectivului vor fi construite si exploatate astfel incat, prin
functionare, sa nu genereze zgomote sau vibratii susceptibile de a afecta sanatatea sau linistea
vecinatatilor.
b) In interiorul incintei este interzisa folosirea oricarei forme de avertizare acustica (sirene,
claxoane, megafoane, etc.) care poate deranja vecinatatile, cu exceptia folosirii acelor mijloace sub
cazuri determinate de prevenire sau semnalare a unui accident sau incident grav.
55
Se apreciaza ca prin proiectul tehnic au fost luate masuri asiguratoare de reducere a poluarii
sonore.
Factorul de mediu sol si subsol

Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere al protectiei mediului
constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor adverse asupra solului si
subsolului in perioada executiei obiectivului.
Masuri de diminuare a impactului in faza de construire

Pentru a evita poluarea accidentala a solului din zona evaluata, toate lucrarile vor fi efectuate cu
respectarea stricta a normelor în vigoare. Astfel, va fi acordata o atentie mare respectarii normelor
legale privind depozitarea, schimbul şi transportul produselor petroliere (combustibili şi uleiuri),
precum şi a vopselurilor şi a materialelor utilizate la finisarea cladirilor. Uleiurile uzate şi celelalte
deşeuri provenite în timpul lucrarilor vor trebui stocate corespunzator şi transportate la depozitele
specializate din zona.
Masuri de diminuare a impactului in perioada functionarii obiectivului

In perioada functionarii obiectivului nu vor exista surse de poluare a solurilor, deoarece activitatea se
va desfasura in incinta amplasamentului, prevazut cu platforme betonate.
Totusi, pentru evitarea contaminarii solului, s-au prevazut in cadrul proiectului urmatoarele
masuri:
o Impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde exista posibilitatea unor pierderi
accidentale de combustibil;
o Respectarea tehnologiei de lucru;
o Se va implementa sistemul de colectare selectiva a deseurilor;
o Se vor realiza puncte special amenajate in vederea colectarii si depozitarii temporare a deseurilor;
o Respectarea graficului de evacuare a deseurilor.
Biodiversitate
Amplasamentul santierului este astfel stabilit incat sa aduca prejudicii minime mediului
natural.
Peisaj
Deoarece impactul va fi unul minor, nu vor fi necesare masuri de diminuare a impactului asupra
acestei componente de mediu (peisajului zonei), in afara celor mentionate anterior.
f) Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Obiectivul va fi amplasat pe un teren in suprafata totala de 140000 mp, situat in intravilanul
comunei Valea Iasului, judetul Arges.
Beneficiarul proiectului doreşte realizarea unei fabrici noi alcatuita din urmatoarele patru
cladiri:
- Cladirea de productie si depozite „aroma“ (parter inalt – depozite, P+1 - productie)
- Cladirea de productie si depozite „vopsea oua“ (parter inalt – depozite, P+1 - productie)
- Cladire administrativa (P+1)
- Cladirea cabina poarta (parter jos)
In momentul intocmirii prezentei documenatii, nu mai exista vreun proiect asemanator sau cu
alt profil de activitate in zona, de aceea nu exista nici un impact cu efect cumulativ.
56
Conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 119/2014, pentru aprobarea Normelor de igienă şi
sănătate publică, privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările ulterioare, se modifică şi se
completează cu Ordinul Nr. 994/2018, in care se prevede ca:
În cazul în care un obiectiv se amplasează într-o zonă aflată în vecinătatea unui teritoriu protejat
în care zgomotul exterior de fond anterior amplasării obiectivului nu depăşeşte 50 dB (A) în
perioada zilei şi 40 dB (A) în perioada nopţii, atunci dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se
face în aşa fel încât în teritoriile protejate să se asigure şi să se respecte valorile-limită ale
indicatorilor de zgomot, după cum urmează:
a) în perioada zilei, între orele 7,00 - 23,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent
ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depăşească la exteriorul locuinţei valoarea de 50 dB;
b) în perioada nopţii, între orele 23,00 - 7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent
ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depăşească la exteriorul locuinţei valoarea de 40 dB.
Avand in vedere impactul nesemnificativ al activitatilor care se vor desfasura pe amplasamentul
analizat in prezenta lucrare asupra nivelului de zgomot al zonei, nu vor fi necesare masuri
suplimentare de diminuare a impactului fata de cele impuse prin proiect.
g) Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in

comunitatile afectate de impact
Terenul pe care se va amplasa fabrica se afla in intravilanul comunei Valea Iasului, sat Valea
Uleiului, langa fabrica existenta a societatii Dr. Oetker Ro S.R.L., intr-o zona industriala a localitatii.
Distantele de la hala de productie pana la cele mai apropiate locuinte sunt:
- cca. 161 m, fata de cea mai apropiata locuinta, amplasata in nord-vestul halei de productie;
- cca. 152 m, fata de cea mai apropiata locuinta, amplasata in estul halei de productie;
- cca. 189 m, fata de cea mai apropiata locuinta, amplasata in sud-estul halei de productie.
Bibliografie
Lege/Normativ/Standard
- O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului;
- Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra
mediului pentru proiecte publice si private;
- Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 310/2004, pentru modificarea si completarea Legii 107/1996;
- Legea nr. 458/2002*** privind calitatea apei potabile;
- Legea nr. 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002;
- Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si
Norme metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici;
- Ordin 756/1997, pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;
- STAS 9081/1988, Poluarea aerului, terminologie;
- Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator;
-Legea 211/2011***, privind regimul deseurilor;
- H.G. 856/2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
- H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;
- Legea nr. 319/2006 Lege securitatii si sanatatii in munca;
- Cartea Habitatelor din Romania, autori: Nicolae Donitã, Mihaela Paucã-Comãnescu, Aurel
57
Popescu, Simona Mihailescu, Iovu-Adrian Biris;
- Flora Romaniei Simionescu I. (1947), Editia a 2-a, revazuta, Editura pentru literatura si arta,
Bucuresti;
- Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania Coordonatori: Dan Gafta &
John Owen Mountford;
- Consideratii privind corpurile de apa subterana din sudul Romaniei, autori: Rodica Macalet,
Mihai Radescu, Marin Nelu Minciuna;
- Directiva Inundatii 2007/60/CE- Harti hazard si de risc la inundatii, ANAR- rowater.ro.
58

Universitate Politehnica Timisoara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitate Politehnica Timisoara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitate Politehnica Timisoara

RAPORT PRIVIND IMPACTUL

Disciplina : Ingineria Mediului

Coordonator : Cretan Alina

Studenti : Buda Noemi

1.1 Titularul proiectului

1.2. Denumirea proiectului

1.3. Amplasamentul proiectului

1.4. Informatii privind modalitatile pentru

1.5. Informatii privind resursele folosite

1.6. Informatii privind actele de reglementare

2.1. Lucrari propuse

2.2. Alcatuirea spatiilor in constructiile propuse

2.4. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse

2.5. Materii prime si auxiliare utilizate in

3.1. Tipuri si cantitati de deseuri generate

3.2. Managementul deseurilor

3.3. Eliminarea deseurilor

4.Impactul potential, inclusiv cel transfrontier,

4.1.2. Alimentarea cu apa

4.1.3. Managementul apelor uzate

4.1.4. Prognozarea impactului

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

4.2.1. Date generale

4.2.2. Surse de poluanti

4.2.3. Prognozarea impactului

4.2.4. Masuri de diminuare a impactului

4.3.1. Date generale

4.3.2. Surse de poluare a solului

4.3.3. Prognozarea impactului

4.3.4. Masuri de diminuare a impactului

4.4.1. Date generale

4.4.2. Impactul prognozat

4.4.3. Masuri de diminuare a impactului

4.5.1. Date generale

4.5.2. Impactul prognozat

4.5.3. Masuri de diminuare a impactului

4.6.1. Date generale

4.6.2. Impactul prognozat

4.6.3. Masuri de diminuare a impactului

4.7. Mediul social si economic

4.7.1. Date generale

4.7.2. Impactul prognozat

4.7.3. Masuri de diminuare a impactului

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

4.9. Efectul cumulativ datorita vecinatatii cu alte proiecte existente/planificate

4.10. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente

6. Monitorizarea activitatii si a impactului asupra mediului

Prezenta lucrare reprezinta Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra

Ca parte a EIA, detinatorul proiectului va trebui sa ofere o serie de date autoritatilor de

1.1. Titularul proiectului

1.2. Denumirea proiectului

1.3. Amplasamentul proiectului

Vecinatatile terenului sunt următoarele:

Punctele care delimiteaza zona de amplasare:

Fig. 1. Localizarea perimetrului

1.5. Informatii privind resursele folosite

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu gaze naturale

1. Cladirea productie si depozite „aroma“ (parter inalt – depozite, P+1 - productie)

Constructia proiectata se va executa pe o structura cu stalpi si grinzi din beton armat

3. Cladire administrativa (P+1)

4. Cladirea cabina poarta (parter jos)