RIMValeaAric ValeadrumulIazului

Raport privind impactul asupra mediului-perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului", judetul Tulcea
RAPORT PRIVIND IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI AL EXPLOATARII IN CARIERA A DIABAZELOR DIN PERIMETRUL VALEA ARIC-VALEA DRUMUL IAZULUI,
JUD. TULCEA
(2010)
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

AL EXPLOATARII IN CARIERA A DIABAZELOR DIN PERIMETRUL VALEA ARIC-VALEA DRUMUL IAZULUI,
JUD. TULCEA
BENEFICIAR: S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L.

ADMINISTRATOR, DRAGOS ZAINEA
PROIECTANT: PERSOANA FIZICA AUTORIZATA

DR. BIOLOG GLAVAN TEODOR
S.C. TELARMED S.R.L

ING. GEOLOG JUVERDEANU DANIEL
DR. BIOLOG NELA ZAMBILA
CUPRINS
I.DESCRIEREA PROIECTULUI 1.1.Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului 1.2.Descrierea cerintelor de amenajare si utilizare a terenului in timpul fazelor de constructie si functionare 1.3.Estimarea, pe tipuri si cantiati, a deseurilor rezultate din functionarea proiectului 1.4 Estimarea emisiilor rezultate din functionarea proiectului propus 1.5.Criteriile pe baza carora s-a ales alternativa propusa 1.6.Respectarea cerintelor comunitare transpuse in legislatia nationala 1.7.Respectarea obiectivelor de protectie a mediului (aer,apa, sol, biodiversitate) 1.8.Compatibilitatea cu obiectivele de protectie a siturilor Natura 2000 II.REZUMATUL PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE 2.1.Motivele care au condus la alegerea alternativei propuse III.DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU POSIBIL A FI AFECTATE IN MOD SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 3.1.Impactul proiectului asupra populatiei 3.2.Impactul proiectului asupra florei si faunei, biodiversitatii 3.3.Impactul proiectului asupra solului si subsolului 3.4.Impactul proiectului asupra apei 3.5.Impactul proiectului asupra factorilor climatici 3.6.Impactul proiectului asupra bunurilor materiale, inclusiv patimoniului arhitectural si arheologic 3.7.Impactul proiectului asupra peisajului 3.8.Interconexiunile dintre factorii analizati IV.DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ALE PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI 4.1.Efectele implementarii proiectului 4.2.Efectele cauzate de utilizarea resurselor naturale 4.3.Emisiile de poluanti, zgomotul si alte surse de disconfort 4.4.Eliminarea deseurilor 4.5.Metodele de prognoza utilizate in evaluarea efectelor asupra mediului V.DESCRIEREA MASURILOR PRECONIZATE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI, UNDE ESTE POSIBIL, COMPENSAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 5.1.Lucrari de dezafectare a amplasamentului la finalizarea licentei de exploatare, ..... reconstructia ecologica a acestuia 5.2.Monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului VI.REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC AL INFORMATIILOR FURNIZATE VII.DIFICULTATILE INTAMPINATE DE TITULARUL PROIECTULUI IN PREZENTAREA INFORMATIEI SOLICITATE VIII.INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR 8.1.Suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate de implementarea proiectului 8.2.Identificarea si evaluarea tipurilor de impact ale proiectului susceptibile sa afecteze in mod direct aria naturala de interes comunitar 3 5 5 24 25 27 33 34 35 38 38 43 44 44 50 80 83 86 86 86 66 88 88 88 89 89 89
94 .. . 99 111 122 126 126 126 128
IX.BIODIVERSITATEA SPECIFICA SITURILOR NATURA 2000 DIN ZONA PROIECTULUI X.POSIBILUL IMPACT ASUPRA BIODIVERSITATII PE TIMPUL REALIZARII INVESTITIEI SI FUNCTIONARII PROIECTULUI 10.1.Masurile necesare diminuarii impactului, in conditiile locale ale amplasamentului propus 10.2.Impactul cumulativ rezultat in urma implementarii proiectului 10.3.Masurile de diminuare a posibilelor impacte negative care pot sa apara in perioada de realizare a proiectului 10.4.Impactul rezidual 10.5.Posibilele efecte ale proiectului asupra localitatii din apropiere 10.6.Masurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, conditiile si modul de implementare a acestora BIBLIOGRAFIE
135 137 137 137` 138 138 138 139
ANEXE GRAFICE 1.Fisa de instituire a perimetrului de exploatare V. Aric-V. Drumul Iazuluii, scara 1:25000 (anexa 1); 2.Plan de ncadrare in zona, (anexa 2); 3.Plan de situatie cu zonarea habitatelor , (anexa 3); 4. Plan de situaie Valea Aric-Valea Drumul Iazuluii, scara 1:2000 , (anexa4);
I.DESCRIEREA PROIECTULUI 1.1.Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului Introducere Perimetrul de exploatare Valea Aric-Valea Drumul Iazului este situat n extravilanul localitatii Isaccea, jud. Tulcea si constituie obiectul unei investitii de interes public, n scopul exploatrii n carier a rocii utile din Dealul lui Tefic. Pentru continuarea si dezvoltarea lucrarilor aflate in desfasurare, dar si pentru protejarea biodiversitatii din cadrul si din vecinatatea perimetrului pentru care a obtinut licenta de exploatare, investitorul preconizeaza dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale, in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile. O dovada a acestei politici de dezvoltare a lucrarilor este si faptul ca, din proprie initiativa, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L a depus deja la ANRM, prin adresa nr.736 AP/17.03.2010 o solicitare de reducere a perimetrului avizat prin licenta de exploatare, de la 58 ha la 32 ha. Ulterior realizarii investitiei de baza, dealul in care se afla zacamantul de diabaze a fost inclus partial in cadrul ariilor protejate, instituite conform directivelor Uniunii Europene, prin programul Natura 2000, amplasamentul fiind acoperit, in cea mai mare parte atat de ROSPA 0073 Macin- Niculitel cat si de ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean. Conditiile prezente ale zacamantului de roci utile au rezultat in urma unor procese geomorfologice indelungate. Pentru valorificarea rationala a substanei minerale utile din perimetrul Valea AricValea Drumul Iazului, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L solicita AGENTIEI de PROTECTIE a MEDIULUI Tulcea acordul de mediu pentru o suprafata de 32 ha, situata in extavilanul localitatii Isaccea Obiectivul pentru care se solicit acordul de mediu l reprezint Lucrrile de exploatare n carier a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, jud. Tulcea. Acest perimetru de 32 ha. este situat in dealul lui Tefic unde, in prezent, se desfasoara, pe baza unor permise temporare de exploatare, lucrari de extactie si prelucrare a rocii utile intr-un perimetru cu suprafata de 7,5 ha, denumit Dealul lui Tefic, pentru care societatea detine Autorizatie de mediu. Perimetrul de 7,5 ha este inclus in perimetrul Valea aric-Valea Drumul Iazului (cu suprafata de 32 ha). 1.1.1.Amplasamentul si adresa Localizare. Perimetrul Valea Aric - Valea Drumul Iazului are o suprafata de 32 ha, este situat nversantul nord-estic al dealului Tefic, in partea de nord a judeului Tulcea si se afla la cca 2 km sud-est de localitatea Revarsarea si la cca 4 km sud-vest de orasul Isaccea. Cele doua localitati sunt strabatute de drumul national DN 22 TulceaMacin, denumit acum si E87. Coordonatele topografice urmatoarele: Pct. 6 7 8 9 10 25 24 ale perimetrului de exploatare-dezvoltare Y 767739.00 767760,00 767910,00 768187,00 767822,00 767652,97 767602,22 5 sunt
X 422698,00 422690.00 422745,00 422549,00 422304,00 422118,05 422072,24
23 22 21 20 19 18 17 16
422123,45 422500,23 422640,93 422759,39 422797,65 422746,28 422711,95 422711,06
767492,00 767406,70 767404,71 767471,49 767607,45 767721,77 767734,16 767735,16
Accesul n perimetru se face pe E87 Tulcea Mcin, din care, la cca 6 km vest de oraul Isaccea, se parcurge pe un drum amenajat, spre sud, n lungul Vii Iazului, o distan total de cca 3 km. 1.1.2.Beneficiarul lucrarilor Titularul activitii este Societatea Comercial BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L, o firm cu capital privat, nregistrat la Registrul Comerului sub nr.J36/444/2006, CUI RO 6719367, avnd contul nr. RO92BRMA0880089807700000, deschis la Banca Romneasc. S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. are sediul n orasul Isaccea pe strada Closca nr. 1, Bl.1, apt. 1, tel/fax 0240540002. Societatea are ca obiect principal de activitate extracia in cariera a pietrei pentru constructii (cod CAEN: 0811). 1.1.3.Proiectantul lucrarilor Elaborarea lucrarii a fost realizata de o echipa constituita din: Dr .biolog GLAVAN TEODOR - Persoana fizica autorizata - atestat de catre M.M.G.A. Certificat de atestare EIM - 05 - 57/25.06.2008, cu sediul n Galai pe str. Garii nr. 5961, bloc 1A, scara 2, etaj 4, ap. 97, telefon mobil: 0755.073.761, e-mail: theodor_glavan@yahoo.com; se afla n lista solicitrilor pentru nscrierea n Registrul Naional al elaboratorilor de studii pentru protecia mediului, la poziia 100, cu documentaia nr. 51268/10.06.2010. Conform adresei MMP ctre ANPM, nr. 15106/CIM/05.07.2010 referitor la situaia persoanelor aflate n curs de nscriere n Registrul Naionalal al elaboratorilor de studii pentru protecia mediului, acesta are dreptul de a elabora Studiu de Evaluare Adecvat. S.C. TELARMED S.R.L, reprezentata prin ing. geolog DANIEL JUVERDEANU, inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti sub nr. J40/10932/91, CUI: RO455169, cu sediul in Bucuresti,str. Cornului nr. 33, Sector nr. 6, Tel.: 0745225570, Fax.: 0212200309, e-mail: dan_juverdeanu@yahoo.com (documentatia de reatestare ca evaluator de mediu a fost depusa la Ministerului Mediului si Padurilor si se regaseste la pozitia nr. 78 a listei de asteptare pentru atestarea persoanelor fizice si juridice). Dr. biolog NELA ZAMBILA Tel. 0722296381 e-mail:
ecoagricola.romania@yahoo.com
1.1.4.Valoarea estimata a lucrarilor Investitia realizata de catre S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L in perioada 2006-2010 in cadrul perimetrului de exploatare, pentru care detine Autorizatie de mediu, se ridica la cca 2 mil. euro. Din aceasta suma, garantia bancara actuala, pentru lucrarile de refacere a mediului este de cca 8.000 euro. La finalul licentei de exploatare valoarea investitiei va ajunge la cca 15 mil. euro, iar a lucrarilor de exploatare la cca 200.000 euro, in conditiile in care cheltuielile de 6
intretinere si protectie a mediului vor fi suportate din bugetul cheltuielilor pentru productie. 1.1.5.Perioada de executie Lucrarile de exploatare si prelucrare a rocii utile din cadrul perimetrului au demarat in anul 2006 si se prevede sa continue o perioada de inca 20 de ani, pana in 2029, cat are valabilitate Licenta de exploatare. 1.1.6.Oportunitatea investitiei In prezent deficitul de materii prime (agregate de rau si agregate de cariera), la nivelul intrgii tari, pentru costructiile civile, industriale si de drumuri este semnificativ. In Dobrogea produsele de balastiera sunt practic inexistente si ca atare acestea sunt suplinite de catre produsele de cariera. Utilizarea acestor produse, atat pe plan local cat si extrazonal (in Muntenia si in sudul Moldovei) pentru constructia si reabilitarea drumurilor este o necesitate. Chiar daca in momentul de fata, piata de agregate de cariera din Romania este puternic afectata de blocajul financiar care se manifesta prin neachitarea la timp a produselor livrate, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. considera ca investitia facuta este justificata intrucat cererea pentru asfel de produse este mai mare decat oferta. Propriettile fizico-mecanice ale diabazelor indic faptul c roca utila din cariera Dealul lui Tefic poate fi utilizat ca piatr brut, piatr spart sortat, blocuri naturale pentru constructii hidrotehnice, amenajri de maluri de ci navigabile pe Dunre si sub forma de agregate de carier pentru straturi de fundare, betoane si mixturi asfaltice in constructia de drumuri. Exploatarea, prelucrarea si valorificarea resursei de roca util va avea un impact benefic asupra veniturilor la bugetul localitatii Isaccea, asigurnd locuri de munca atat pentru populatia din localitate, ct si n ramurile industriale utilizatoare, conexe. Totodat, aceast activitate va crea investitii n infrastructur. 1.1.7. Incadrarea in teritoriul localitatii Isaccea Pn in prezent pentru terenul pe care este amplasat obiectivul nu exista o destinatie anume, perimetrul aflandu-se in vecinatatea Dealului Asan care in PUG-ul localitatii Isaccea este destinat dezvoltarii activitatii de exploatare in cariera a rocilor utile. Terenul pe care se afl perimetrul intr la categoria neproductiv si pasune, se afla in propritatea privata a Primariei Isaccea si nu sunt necesare expropieri pentru derularea lucrarilor. ntrucat amplasamentul studiat se afla n extravilanul localitatii Isaccea si nu sunt reglementari de urbanism privind realizarea de constructii n aceasta zona, a fost necesara ntocmirea unui plan urbanistic zonal prin care sa se studieze posibilitatile de dezvoltare a exploatarii existente in Dealul lui Tefic, din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului. Accesul la cariera, Organizarea de santier, Platformele de prelucrare si depozitare, haldele si utilitatile care in prezent asigura functionarea carierei de diabaze Dealul lui Tefic vor putea deservi si o exploatare mai mare. n vederea asigurarii cadrului legal de realizare a investitiei Exploatarea in cariera a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, a fost elaborat un plan urbanistic zonal. n acest PUZ a fost evaluata dezvoltarea activitatilor industriale aferente planului minier, pe termen lung (pana la 30 ani), pentru toate fazele: constructie, operare, nchidere/reabilitare si post nchidere. Planul urbanistic zonal reprezinta documentatia prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara pentru obiectivul vizat. 7
Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifica si se elaboreaza pentru aprofundarea prevederilor cuprinse n Planul Urbanistic General, precum si a celor cuprinse n regulamentul de urbanism aprobat. Prezenta documentatie pledeaza pentru posibilitatea realizarii obiectivului propus, asigurandu-se corelarea intre functia sa de baza si vecinatatile imediate, avand n vedere conditionarile exprimate prin Certificatul de Urbanism. Prin elaborarea Planul Urbanistic Zonal se deschide calea dezvoltarii investitiei. De asemenea, PUZ-ul reprezinta un act de autoritate al administratiei publice locale utilizat n clarificarea unor litigii cu persoane fizice sau juridice, n folosul administratiei publice locale si a beneficiarului.
Incadrarea in zona a amplasamentului (vedere satelitara)
Conform regulamentului, Planul Urbanistic General al localitatii Isaccea, zona aflata n studiu este un teren agricol cu destinatia pasune. 1.1.8. Date morfologice, orohidrografice i climatice Din punct de vedere morfologic perimetrul vizat se caracterizeaz prin prezena, n zona sa central vestica, a Dealului lui Tefic. Acesta are o forma unei frunze de trifoi. Cota cea mai inalta este n Vf.Tefic (206,8 m) i se afl pe o culme cu directia NE-SV; al doilea picior de deal este orientat pe directia N-S iar cel de-al treilea, pe directia NV-SE. Versantii dealului Tefic coboara abrupt catre nord-est si sud-est; spre sud, picioarele dealurilor coboara lin si sunt separate, in partea centrala a perimetrului, de o vale adanc taiata de procese de eroziune. Dealul lui Tefic (+206,8 m), se situeaza n terminaia nord-vestic a platoului Niculiel. Raportat la esul care-l mrginete la nord si est, el apare ca un edificiu impresionant , diferenta de cota fiind de cca 100 m. Reeaua hidrografic, tributara Dunarii, se caracterizeaz prin absenta cursurilor permanente, vaile fiind colmatate. Prezena apei pe aceste cursuri se nregistreaz sporadic, sub form de torente, dup topirea zpezilor sau n perioadele cu precipitaii abundente. Clima regiunii este continental excesiv, cu diferene mari de temperatur de la var la iarn, cu precipitaii reduse i vnturi puternice. Media anual a temperaturii variaz n jurul valorii de 11o C, iar media anual a cantitilor de precipitaii este situat ntre 500 i 600 mm/m2/an. Numrul de zile dintr-un an cu strat de zpad variaz ntre 60 i 80 zile. 8
Localitile cele mai apropiate din zon sunt oraul Isaccea, aflat la cca. 4 km spre nord-est i satul Revrsarea, situat la cca. 2 km spre nord- nord vest. Din punct de vedere al ncadrrii seismice perimetrul face parte din zona microseismic de intensitate 7, conform STAS 11100 / 1977. 1.1.9.Date geologice 1.1.9.1.Geologia regiunii Din punct de vedere geologic, perimetrul solicitat este parte component a Orogenului Nord-Dobrogean. Dup consolidarea Dobrogei Centrale, n urma ciclului Baikalian, ntre cele dou domenii consolidate (Platforma Moesic i Platforma Est European), n timpul Paleozoicului, a evoluat o arie labil, cu funcia de geosinclinal intracratonic. Micrile orogenice paleochimerice, care s-au ncheiat la sfritul Liasicului, au dus n final la ridicarea fostei zone marginale a ariei hercinice, ansamblul devenind caten intracratonic i alctuind Orogenul Nord-Dobrogean. Acesta este reprezentat de un sistem cutat i este delimitat, la sud, de falia Peceneaga-Camena, iar la nord, de falia Sf. Gheorghe. n cuprinsul Orogenului Nord-Dobrogean se remarc dou uniti structurale majore i anume: Unitatea de Mcin i Unitatea de Tulcea. Unitatea de Mcin este poziionat ntre falia Peceneaga - Camena i falia Luncavia Consul, fiind alctuit predominant din formaiuni prechimerice. Unitatea de Tulcea este poziionat ntre falia Luncavia-Consul i falia Sf. Gheorghe i are n componena ei depozite triasice i jurasice i subordonat formaiuni hercinice. n cadrul ei apar att formaiuni de bazin ct i de platform, de tip carbonatic. 1.1.9.2.Geologia perimetrului Perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului se caracterizeaza prin prezenta unei formatiuni geologice de bazin, de vrst triasic, cunoscut sub numele de Formaiunea de Niculiel, ce apartine Unitatii de Tulcea. Aceasta se asterne peste fundamentul paleozoic (care nu apare la zi) i suporta loessuri i depozite loessoide de varsta cuaternara. Formatiunea de Niculitel (w2-an1) aste o entitate litostratigrafic constituit, esenial, din curgeri de bazalte. n aceste curgeri sunt intercalate blocuri de calcare roii, brecii bazaltice, epiclaste i calcare stratificate cenuii. Bazaltele Formaiunii de Niculiel reprezint produsele unor erupii submarine, n pauzele dintre acestea avnd loc o sedimentare carbonatic, reprezentat prin turbidite i depozite pelagice. Bazaltele mpreun cu calcarele sedimentate au fost antrenate n glisri care au produs cute gravitaionale. Curgerile de lave au avut, la nceput, un caracter subacvatic, dup care, edificiul vulcanic ajungnd deasupra nivelului mrii, ncep s apar i curgeri de lav subaeriene. n cazul curgerilor submarine apar forme tipice de pillow-lava, cu predominana spilitelor, iar n cazul celor subaeriene apar roci de tip variolitic, masive sau cu foliaie paralel sensului de curgere. Alturi de spilite, variolite i diabaze mai apar, secundar, i alte varieti (anamesite, hialobazalte), trecerea ntre ele fcndu-se gradat, fapt ce a ngreunat delimitarea strict a unor varieti de altele i i-a fcut pe unii cercettori s le ncadreze sub termenul generic de diabaze. Calcarele din cadrul formatiunii de Niculitel sunt reprezentate prin blocuri de calcare albe-roscate i prin calcare cenusii stratificate. Acestea apar sub forma unor lentile (pene) intercalate n masa bazaltelor i afloreaza frecvent in cadrul perimetrului de exploatare, in special n zona de creasta a acestuia; ele au fost interceptate in cateva din forajele executate in perimetru. 9
Intecalatiile de calcare au, in general, grosimi centimetrice (rare ori pot avea grosimi metrice) si sunt orientate pe directia NV-SE. Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin loessuri i depozite loessoide de varsta pleistocena i prin depozite nisipoase-argiloase de varsta holocena. Grosimea acestor depozite, poate crete, dinspre zona de creast (0,5 - 4 m) ctre baza versanilor, sau n zonele depresionare unde pot atinge, local, grosimi de peste 15,0 m. 1.1.9..3.Date despre zacamantul aflat n exploatare Zcmntul de diabaze (bazalte) din Dealul lui Tefic este constituit, n principal, din curgeri de lave bazaltice. Acestea prezint structuri caracteristice de tip pillow-lava i sunt formate din elipsoizi din material bazaltic cu diametrul de 30-50 cm, brzdai de fisuri de rcire umplute cu calcit.
Material derocat
Formele tipice de pillow-lava sunt specifice curgerilor de lave bazaltice din Formaiunea de Niculiel i reprezint produsele unor erupii vulcanice submarine, n pauzele crora a avut loc o sedimentare carbonatic reprezentat prin turbidite i depozite pelagice. Vrsta formaiunii de Niculiel este dat de un interval stratigrafic care se ntinde de la sfritul Spathianului pn n Anisianul superior (Spathian sup. Pelsonian). Roca util din zcmantul Dealul lui Tefic este reprezentat de diabaze (s.larg), care sunt roci masive, compacte, foarte dure, de culoare neagr-verzuie, cu sprtura neregulat, strbatute de vinioare de calcit. Structura rocii este ofitic sau porfiric, iar textura masiv.
Imagine din frontul carierei
Zcmntul de diabaze Dealul lui Tefic se prezint ca un corp masiv, cu variaii minore ale coninuturilor chimice i compoziiei mineralogice, att pe vertical ct i pe orizontal. Gradul de alterare, determinat n lucrrile de exploatare din carier, scade pe msur ce se avanseaz ctre baz, fiind pronunat pn la o adncime cuprins ntre 5 i 15 m. Zona de alterare a zcmntului este mai redus la partea superioar (3-5m) i mai pronunat pe flancuri (3-10m). 10
1.1.9..4.Substanta minerala utila In cadrul perimetrului Valea Aric Valea Drumul Iazului pentru care a obinut licena de explorare, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. a executat studii complexe i lucrari specifice necesare identificarii zacamintelor de resurse (rezerve minerale), evaluarii din punct de vedere cantitativ i calitativ a acestora i pentru determinarea conditiilor tehnico-economice de valorificare. Pentru explorarea bazaltelor din formatiunea de Niculitel (care sunt deja valorificate n cadrul carierei din dealul lui Tefic, sub forma de produse de cariera), pentru calcarele care apar n cadrul aceleiasi formatiuni, precum i pentru depozitele cuaternare acoperitoare, reprezentate prin argile loessoide, s-au realizat lucrari de cercetare constnd n prospeciuni i studii geologice, msurtori geofizice (electrometrice i magnetometrice) foraje de mic adncime (0-100 m) si lucrri miniere de suprafa (anuri). 1.1.9.5.Bazalte (diabaze) (w2 an1) O insemnata parte din rezerva exploatabila este acoperita de depozitele loessoide cuaternare. Pentru conturarea zacamantului de bazalte precum i a gradului de alterare a substantei minerale utile s-au executat masuratori geofizice (magnetice i electrice), iar rezerva de roca utila s-a calculat pe baza blocurilor delimitate de lucrarile miniere usoare (santuri) i de forajelor executate. Caracteristici mineralogice Din punct de vedere mineralogic bazaltele (diabazele) din Dealul lui Tefic sunt alctuite, n principal, din feldspat plagioclaz i piroxeni (augit, augit titanifer). La microscop se observ frecvena mare a fenocristalelor de plagioclaz de forma prismatic, cu dispozitie ofitic, ntre acestea fiind prinse cristale de piroxeni i sticl parial cloritizat. n general, feldspaii sunt transformai datorit fenomenelor de argilizare i carbonatare, iar n cazurile cnd sunt n stare proaspt, poate fi recunoscut labradoritul. Frecvent, apare i fenomenul de albitizare a feldspatului, n unele cazuri albitul fiind substituit de sericit. Piroxenii, reprezentai, n special, prin augit, au contururi neregulate, iar uneori pot forma aglomerri. Pe lng componenii mineralogici principali prezentai mai sus, n masa diabazelor apar i minerale secundare precum calcitul, cloritul, serpentina i caolinitul. Compoziia mineralogica medie procentual a diabazelor din zcmntul Dealul lui Tefic este urmtoarea: - Feldspai - Piroxeni - Clorit - Minerale argiloase - Sericit - Calcit - Sfen - Leucoxen - Ilmenit 30 - 50% 12 - 18% 15 - 17% 0 - 2% 0 - 1% 3 - 5% 1 - 2% 1- 2% 0 - 1%
Caracteristicile chimice 11
Analizele chimice efectuate au relevat urmtoarea compoziie chimic a diabazelor din zcmntul din Dealul lui Tefic: SiO2 = 42,8% Al2O3 = 15,95% Fe2O3 = 3,39% S = 0,063% CO2 = 4,06% Caracteristicile fizico-mecanice Determinrile fizico-mecanice efectuate pe epruvete confecionate din probele prelevate din cariera Dealul Lui Tefic, au indicat faptul c zcmntul este constituit dintr-o roc grea (a = 2,25 3,0 g/cm3), foarte puin poroas (a = < 1,0%), foarte puin absorbant (a1<0.50%), cu rezisten mare la compresiune n stare uscat (cm3 = 1,21 200 N/ mm2), puin rezistent la oc mecanic (k = 1,0 3,0 Nmm/mm3), de la slab rezistent pn la rezisten la nghe dezghe, coeficient de gelivitate nul. n conformitate cu SR 667/2000 i SR EN 12620/2003, parametrii fizico - mecanici ai rocii de provenien (diabaz) permit ncadrarea ei n clasa B, putnd fi folosit la: a) Piatr brut, pentru : - pereuri i anrocamente pentru toate clasele de trafic; - straturi de fundaie din blocaje pentru trafic uor i foarte uor; - pavaje pentru drumuri, strzi i acostamente pentru trafic uor i foarte uor; b) Piatr spart i piatra spart mare, pentru: - straturi de fundaie pentru toate categoriile de trafic; - straturi de baz mpnate cu split bituminat, agregate naturale stabilizate cu liani hidraulici sau puzzolanici, din macadam, macadam penetrat i semipenetrat i din beton de ciment, pentru toate clasele de trafic - mbracmini din macadam, macadam penetrat i semipenetrat pentru clasele de trafic mediu, uor i foarte uor ; - adaos (sort 25 40 mm) pentru mbrcmini din beton de ciment, pentru toate clasele de trafic. c) Criblur pentru: - stratul de baz din mixturi asfaltice pentru toate clasele de trafic; - straturi de baz din macadam penetrat i semipenetrat pentru toate clasele - mbrcmini din beton de ciment pentru toate clasele de trafic; - mbrcmini din macadam penetrat i semipenetrat pentru clasele de trafic mediu, uor i foarte uor; - mbrcmini bituminoase; - tratamente bituminoase; d) Nisip de concasare pentru: - prepararea mixturilor asfaltice. 1.1.10. Descrierea lucrrilor Activitatea desfasurata in cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare se va desfasura pe durata valabilitatii licentei de exploatare (20 de ani), incepand din 2011 pana in 2030, si consta intr-o serie de lucrari specifice care au drept scop exploatarea rationala a resursei minerale si valorificarea acesteia sub forma de produse de cariera (agregate concasate, blocuri si piatra sparta). Aceste sunt urmatoarele: -Lucrri de deschidere -Lucrri miniere de pregtire: 12 FeO = 4,24% MnO = 0,17% MgO = 6,59% P2O5 = 0,35% CaO = 12,15% Na2O = 3,10% K2O = 1,65% TiO2 = 1,92% H2O = 2,71%
-Lucrri de exploatare; -Lucrri de protecie a zcmntului i a lucrrilor de suprafa. Lucrrile de deschidere In prezent, in cadrul perimetrului solicitat pentru Acordul de mediu se desfasoara, pe baza de permise temporare de exploatare, activitati caracteristice programului de extractie si preluceare a rocii utile. Ca atare, o buna parte din lucrarile specifice etapei de deschidere au fost deja executatate. In continuare se vor realiza urmatoarele tipuri de lucrari: a) lucrri de amenajare a drumului de acces b) lucrri de descopertare, transportul i haldarea solului vegetal de pe suprafaa ce urmeaz a fi exploatat; c) lucrri de organizare de antier d) lucrri de construcii montaj la staia de concasare - sortar e) lucrri auxiliare a)Amenajarea drumului de acces Accesul n perimetru se face pe E 87 Tulcea - Macin, pn aproape de intrarea dinspre est in localitatea Revarsarea (km 155), de unde se parcurge spre sud, pe un drum de exploatare amenajat in lungul Vaii Iazului, o distan de cca 3 km pn in zona organizarii de santier; de aici se mai parcurge spre vest o distanta de cca 300 m pana la cariera aflata in exploatare. Zacamantul de diabaze a fost deja deschis, prin lucrarile desfasurate in cadrul unor Permise temporare de exploatare, in perioada 2006-2008; tot in acest interval de timp a fost realizat si accesul la zacamant. Din drumul de exploatare existent, folosit pentru accesul la terenurile agricole, care a fost amenajat prin balastare, a fost construita, pentru accesul la cariera, o bretea cu lungimea de cca 300 m. La finalul exploatarii aceasta va fi dezafectata.
bretea de acces in frontul carierei
Drumurile de exploatare existente au panta mai mica de 15%0, latimea de cca 6 m, au fost amenajate prin balastare si sunt prevazute cu anuri de gard cu profil trapezoidal de 0,5 m adncime (n sectoarele unde profilul transversal o impune); pentru bretelele si drumurile de acces care urmeaza sa se construiasca se vor respecta aceeasi parametrii. La ncrcarea i transportul solului decopertat i pentru pietruirea drumului se vor folosi urmtoarele utilaje: - dumpere de 24, respectiv 30 tone; - autoincrctoare de 16, respectiv 30 t. 13
b) Lucrri de decopertare, transportul i haldarea solului vegetal Suprafaa totala de teren, ce va fi implicat in lucrarile de decopertare, pe durata licentei de exploatare, pentru deschiderea rezervelor de roc util din perimetrul de dezvoltare-exploatare solicitat va ajunge la cca 24 ha (se estimeaza ca din cele 32 de ha ale perimetrului minier, in care sunt cuprinse si suprafetele aferente organizarii de santier, platformelor de depozitare si prelucrare a rocii utile si de haldare a solului vegetal si sterilului, cca 24 de ha vor fi ocupate de exploatarea propriu-zisa). Pana in prezent din aceasta suprafata au fost decopertate pentru exploatare cca 3 ha. Aceasta are forma unui poligon, cu o lungime de cca 800 m, orientata aproximativ pe directia N-S si cu inaltimea de cca 300 m orientata pe directia V-E. In cadrul perimetrului de exploatare solul vegetal este distribuit neuniform si are o grosime foarte mica fiind cuprinsa 5 cm si 10 cm. O distibutie neuniforma prezinta si depozitele loessoide aflate sub patura de sol, grosimea acestora putand varia de la cativa centimetri, in zona de creasta, pana la mai mult de 6 m, catre baza versantilor. Volumul total de sol vegetal estimat pentru suprafata totala de 24 ha, in conditiile unui randament la recuperare de 40% este de cca 7500 m3. Luand in consideratie un coeficient de afanare de cca 1,3 rezulta ca pentru haldarea acestuia va fi necesara o platforma pe care sa se poata depozita un volum de cca 10.000 m 3. In prezent halda de sol vegetal existenta a fost amenajata la cca 100 m N de organizarea de santier si ocupa o suprafata de cca 5500 m2. Pe masura dezvoltarii exploatarii si avansarii fronturilor de exploatare o buna parte din solul vegetal rezultat va putea fi utilizat la lucrarile de resolificare a taluzurilor definitive. Lucrarile de decopertare se vor face etapizat astfel incat sa fie implicate doar suprafetele pe care se va lucra efectiv. Lucrrile de decopert ale panoului de exploatare vor fi n aa fel ealonate, nct gradul de asigurare cu rezerve deschise s fie de cel puin 3 luni. Lucrrile de ndeprtare a pturii de sol vegetal vor consta n nlturarea, pe cale manual (cu lopei i hrlee), n zonele cu relief accidentat i pe cale mecanizat (prin rzuire cu lama buldozerului/autoncrctorului) a solului vegetal de pe suprafaa ce urmeaz a fi pregtit pentru exploatare i a suprafeelor destinate amenajarii celorlalte unitati functionale din cadrul exploatrii. Volumul de sol vegetal dislocat va fi adunat n grmezi, va fi ncrcat cu ncrctorul frontal n autobasculante i va fi haldat separat, pe platforma amenajat n acest scop. Solul vegetal recuperat va fi folosit la lucrrile de refacere ecologic a carierei, la ncheierea lucrrilor de exploatare. Volumele de steril (cca 250.000 m3), reprezentate prin depozite de loess i fragmente de diabaze din partea superficial a zcmntului vor fi ndeprtate pe cale mecanizat, cu ajutorul buldozerului. Evacuarea materilului steril se va face cu utilaje adecvate (ncrctor frontal), iar transportul sterilului se va face cu basculantele din dotare. Pe masura dezvoltarii exploatarii, sterilul care nu va fi valorificat ca material de umplutura va fi haldat, in masura in care acest lucru este posibil, in interiorul carierei.
Halda de sol vegetal Halda de sol vegetal (5500 m2) este amplasata la cca 100 m N de organizarea de santier si are o form aproximativ trapezoidala cu lungimea de cca 45 m si latimea de cca 12 m ; hmax actual = 2,0 m. Capacitatea totala de stocare a haldei, va fi de cca 10.000 m3. In prezent halda de sol vegetal se apropie de capacitatea totala deoarece, in cursul 14
lucrarilor de decopertare din perioada de inceput a investitiei, aici a fost depozitata si o parte din loessul decopertat. Pe msura dezvoltrii carierei, prin atacarea i a altor sectoare cu rezerve, volumul de sol vegetal va creste, iar dimensiunile haldei de sol vor fi adaptate la volumul decopertat. Capacitatiea haldei de sol vegetal va creste odata cu marirea suprafetei, prin extinderea acesteia catre vest. Pentru asigurarea unei stabiliti mai bune a haldei de sol vegetal se prevd: - asigurarea unei mai bune nfriri a haldei cu terenul de baz, prin brzdarea cu buldozerul a pturii superficiale de sol vegetal; - materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar haldei i se va asigura un unghi de taluz de maxim 25-300; - executarea de drenuri la piciorul haldei pentru preluarea apelor de iroire; - nierbarea temporar sau plantarea de lstri, pe hald. Halda de steril Sterilul rezultat din procesul de exploatare si prelucrare a rocii utile este reprezentat prin materialul obtinut din decoperta zacamantului (loess + fragmente de roci alterate) si prin materialul rezultat din prelucrarea diabazelor. Sterilul rezultat pana in prezent a fost utilizat la amenajarea si intretinerea drumurilor de acces si platformelor din cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare. Pe msura dezvoltrii exploatrii i a creterii cantitii de roc extras, o parte din sterilul rezultat, care nu i va gsi utilizarea, va fi depozitat in interiorul carierei. Anticipam ca aceste lucrari vor putea fi realizate, in functie de modul de dezvoltare a carierei, incepand din anul 11 al licentei de exploatare. Pana atunci, daca va fi cazul, se vor amenaja in apropierea limitei NE-ice a perimetrului halde temporare pentru steril; de indata ce cest lucru va fi posibil sterilul de aici va fi rambleat in interiorul exploatarii. Lucrarile de refacere a mediului, de la finalul activitatii, prevad rambleerea si nivelarea, la o cota cat mai apropiata de cea initiala, a excavatiei rezultate ca urmare a exploatarii. Ca msuri suplimentare, pentru stabilitatea taluzului haldei de steril, se vor intreprinde urmtoarele lucrri: - se vor executa trepte de 20 30 cm, nclinate spre versant (trepte de nfrire) pe suprafaa destinat haldei, dup ndeprtarea solului vegetal; - se va asigura o panta naturala la piciorul haldei, pentru evitarea acumulrii apei pe taluzul exterior al digului de iniiere; - haldarea materialului se va realiza astfel nct s se asigure compactarea lui prin circulaia utilajelor de nivelare i a mijloacelor de transport; - unghiul de taluz al haldei va fi de maxim 300; - nlimea haldei de steril va fi hmax = 10,0 m (dou trepte de 5,0 m nlime cu berma dintre trepte avnd limea de minim 10 m; - nierbarea temporar sau plantarea de lstri pe hald. Amenajarea haldei de steril se va face conform prescripiilor tehnice C 39 din NSPM pentru exploatarea substanelor minerale din carier, prin derocare cu exploziv 93 - 1999 IV, prevederi incluse la cap. 16, art. 16.5. c) Lucrri de organizare de antier Organizarea de antier se afla pe o platform amenajat ntr-o zon protejat, amplasata in extremitatea NE-ica a perimetrului concesionat . Legatura in interiorul sectoarelor si intre modulele care alcatuiesc perimetrul minier (zona de exploatare, zona de prelucrare, zona administrativa) se face pe drumuri tehnologice si bretele de acces, care insumate au o suprafata de cca 11.000 m 2. Platforma organizrii de antier a fost amenajat prin rzuire cu buldozerul, nivelare i compactare a terenului, pietruire, iar unde a fost necesar s-a betonat (ex: 15
zona birourilor, depozitului de carburant, platforma de alimentare a utilajelor, platforma conteinerelor de deeuri, etc). Pe conturele NE-ic, E-ic si SE-ic ale zonei administrative a Organizarii de santier a fost plantat, in cadrul lucrarilor de refacere a mediului anterioare, un cordon de salcioara, care in prezent este bine dezvoltata. Suprafaa de cca. 4 ha aferent modulelor componente ale organizrii de antier cuprinde urmtoarele: - vagon - camp standardizat avnd destinaia birou i magazie de materiale cu suprafaa de 50 m2; - un rezervor de motorin (capacitate 20.000 litri) suprateran, amplasat pe suport metalic prevzut cu cuv de retenie (platform de 25 m 2); aprovizionarea cu motorin se face cu cisterna de la distribuitori din zon; alturi de acestasa s-a amenajat un loc de depozitare special pentru butoaie de ulei i ulei ars; - un rezervor de ap industrial de 5.000 litri (apa este asigurat din reteaua localitatii ) amplasat pe o platform de 15 m2; - 2 containere, unul pentru deeuri reciclabile i un altul pentru deeuri nereciclabile (platform de 15 m2); platformele betonate pe care se depoziteaza rezervorul de motorin i de ap industrial, precum i containerele pentru deeuri vor fi prevzute cu arcuri acoperite - grup sanitar format din doua WC-uri ecologice cca10 m2 - un pichet PSI dotat cu stingtoare cu spum i pulbere (cca 5m 2); - o platforma aflata in vecinatatea cladirii administrative, cu suprafata de cca 4000 m2, pe care au fost amplasate depozite temporare de sorturi. - 2 grupuri electrogene tip Caterpillar de 550 kW, respectiv 450 kW (pentru alimentarea cu energie electric a staiei de prelucrare (cca 50 m 2 ). La ora actuala grupurile electrogene reprezinta o alternativa pentru alimentarea cu energie electrica intrucat a fost pus in functiune Postul Trafo (in vecinatatea cabinei de comanda) prin care statia de concasare este alimentata direct de la reteaua electrica. - un vagon cu suprafata de 10 m2 cu functiunea de camera de comanda pentru instalatia de prelucrare - un cantar bascula cu suprafata de cca 20 m 2 si un camp cu suprafata de cca 10 m2 pentru laboratorul de analize primare - o platforma cu suprafata de cca 20.000 m 2,situata in jumatatea vestica a perimetrului de 4 ha, pe care sunt amplasate statia de concasare-sortare (10.000 m2), padocurile pentru sorturi (5.000 m2) si depozitele temporare de agregate aparute din cauza blocajului economic (5.000 m 2) - o platforma special amenajat, n incinta organizrii de antier, balasta, cu suprafata de cca 200 m2 pentru gararea utilajelor Nu se prevd amenajri pentru depozitarea de explozivi n cadrul carierei Dealul lui Tefic. Transportul, manipularea i ncrcarea explozivilor se vor face de ctre personalul tehnic de specialitate de la societi autorizate (angajate pe baz de contract). d) lucrri de construcii montaj la staia de concasare sortare In prezent lucrarile de constructii- montaj la statia de prelucrare sunt incheiate.
Fluxul tehnologic
16
Piatra derocat prin explozie din treapta de exploatare este ncrcat cu ajutorul ncrctoarelor frontale sau a excavatoarelor, n dumpere, care o transport la platforma de basculare alimentare a buncrului concasorului primar, dotat cu separator de steril. Schema fluxului tehnologic este prezentata in figura de mai jos. Sorturile ajung n depozite deschise, transportul lor fiind fcut cu ajutorul benzilor transportoare. De aici sunt ncrcate pentru livrare n autobasculante, cu ajutorul unui ncrctor frontal. Sterilul se folosete la ntreinerea drumurilor de acces, a platformelor din incinta carierei, pentru amenajarea unor drumuri de tara din localitatile invecinate sau se depoziteaz n halda de steril n vederea utilizrii ulterioare. Pierderile la prelucrare se ridic la circa 5%.
Statia de concasare - sortare + pod bascul
Actualmente, avnd n vedere cantitile relativ mici de rezerve exploatate, roca extras este prelucrat intr-o instalatie cu capacitatea de 200 t/h. Odat cu mrirea cantitilor de roc extras, capacitatea de prelucrarea va fi adaptata noilor cerinte. Platforma staiei de concasare-sortare este amenajat lng organizarea de antier, pe platoul din extremitatea nord-estica a perimetrului de dezvoltare - exploatare. Platforma staiei are suprafaa de cca 2,00 ha (inclusiv suprafaa pe care sunt depozitate sorturile de agregate). Componentele statiei de prelucrare vor fi prevzute cu mijloace ecologice de reinere a prafului. Concasoarele i benzile transportoare vor fi prevzute cu ecrane protectoare cauciucate. Sunt prevazute pulverizatoare de ap pentru umezirea rocii concasate la toate treptele de prelucrare (la concasor, granulatoare, ciururi, benzi transportoare). e) lucrri auxiliare Alimentarea cu energie electric In prezent alimentarea cu enegie electric a utilitilor de pe platforma organizrii de antier i a staiei de concasare-sortare se face de la reteaua de distributie a ENELDOBROGEA, aflata in apropierea carierei, intrucat au fost finalizate lucrarile de racordare la reteaua electrica. Cele doua grupuri generatoare de la care s-a facut alimentarea pana acum raman ca rezerva in cazul intreruperii curentului electric.
Alimentarea cu ap 17
Alimentarea cu ap se realizeza distinct pentru zona administrativ i pentru fronturile de lucru. Pentru personalul din exploatare, necesarul de ap potabil este asigurat prin ap mineral mbuteliat. Necesarul de ap tehnologic este asigurat de la rezervorul metalic de 5000 l care este alimentat periodic, cu cisterna, de la sursa de apa a localitatii Revarsarea. Odat cu dezvoltarea carierei i creterea necesitilor se va spa un pu n apropierea organizrii de antier. Apa captat va fi folosit, att ca ap industrial, la perforarea gurilor de min, la stropirea periodic a fronturilor de carier i a cilor de acces i transport, pentru mpiedicarea ridicrii prafului n atmosfer, ct i pentru grupul social. Evacuarea apei menajere reziduale Canalizarea apelor menajere se va face prin evi P.V.C. spre o fos ecologica ce urmeaza a fi realizata la cca 50 m E de cladirea administrativa. Evacuarea apei industriale uzate Pentru a mpiedica infiltrarea apelor uzate acestea vor fi dirijate catre santul de garda din lungul drumului de acces; acesta va debua ntr-un bazin decantor, n care se vor depune particulele fine aflate n suspensie. n procesul de exploatare i prelucrarea a rocii utile nu rezult ape uzate care prin deversare n emisar s afecteze apele de suprafa sau subterane. Distributia diverselor compartimente din cadrul perimetrului de dezvoltareexploatare este redata in anexa nr.4 si in in tabelul de mai jos.
Detaliu Total suprafata perimetru de dezvoltare-exploatare din care: Total perimetru de exploatare propriu-zisa Total suprafete aferente celorlalte module din care: Suprafaa ocupata (ha) 7,52
3 4,0 Staia de concasare + depozite de produse finite Constructii administrative Halda de sol vegetal Cabina cantar+pod bascula Platforma garare utilaje Drumuri de acces si bretele de legatura 2,0 0,3 0,55 0,03 0,02 1,1
Total suprafata distribuita imprejurul exploatarii actuale TOTAL TEREN NECESAR INVESTITIEI
0,52 7,52
Lucrari de pregatire Situatia actuala Zacamantul de diabaze din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului este cantonat in Dealul lui Tefic unde, in prezent, functioneaza in zona de creasta, pe baza de permis temporar de exploatare, o cariera pentru exploatarea diabazelor. Aceasta are un front lung de cca 250 m orientat pe directia NE-SV si un front scurt cu lungimea de cca 150 m orientat pe directia NV-SE. 18
In cadrul lucrarilor de pregatire s-a realizat deschiderea zacamantului prin trei trepte de exploatare cu inaltimile de 10-12 m fiecare (intre cotele +204 m si +170 m), avansul lucrarilor se face catre SV. Situatia extinderii exploatarii Extinderea exploatarii se va realiza plecandu-se de la fronturile existente, prin dezvoltarea acestora, cu precadere, in zona de creasta unde nu este necesara taierea imediata a arborilor de pe amplasament. In primii zece ani ai licentei de exploatare lucrarile de pregatire si de exploatare se vor cocentra in sectorul sudic al perimetrului, astfel incat dupa atingerea cotei de baza a exploatarii, sa fie posibila realizarea lucrarilor de reconstructie a amplasamentului. Se vor crea platformele de lucru pentru instalaiile de foraj viitoare (extindere) fr a fi nevoie de msuri speciale de ancorare a acestora, respectiv crearea unor spaii de lucru, de manevr i de circulaie pentru utilajele de ncrcat i mijloacele de transport; se va asigura stabilitatea taluzurilor de lucru la ocurile mecanice produse de aceste utilaje.
Trepte de exploatare, cariera din Dealul lui Tefic
Avnd n vedere metoda de exploatare ce va fi adoptat, cu trepte drepte descendente i front lung, precum i configuraia dealului, zcmntul va fi exploatat in trepte cu nlimea de 15 m. Treapta va fi mprit n cte 3 subtrepte de cte 5 m nlime. Atacarea subtreptelor, pentru crearea unor platforme de lucru orizontale pentru utilaje, se va realiza prin sparea unor semitranee n zonele de efilare a grosimii subtreptelor, pn la atingerea nlimii de excavare de 5 m. Pentru accesul la platformele de lucru ale semitreptelor vor fi amenajate din drumul tehnologic principal bretele de acces. Acestea vor fi realizate n interiorul perimetrului minier, n zona ce va fi afectat de decopertare i exploatare, astfel nct nu vor fi ocupate terenuri suplimentare din zona adiacent carierei. Din punctul de vedere al numrului suprafeelor libere ale masivului fa de ncrcturile explozive, lucrarea de atacare a semitreptelor va cuprinde, n esen, dou faze de spare, ceea ce determin adoptarea pentru fiecare din cele dou faze a unor procedee de derocare specifice, i anume: - Procedeul de spare a platformelor traneei de atac a semitreptelor de exploatare, aplicat pentru masive cu o singur suprafa liber. 19
Semitreptele vor fi atacate, n primul ciclu de lucru, n dreptul curbelor de nivel, cu nlimea de excavare de la 0 m la 1,5 m, prin sparea unor intrnduri de atac. Excavarea rocilor n aceste poriuni, cu nlimea medie de 0,75 m, se va realiza prin mpucarea gurilor de min perforate n reea specific pentru masive cu o singur suprafa liber. n aceste poriuni vor fi perforate guri de min, ntr-o reea patratic (1 x 1 m), cu ajutorul perforatoarelor percutante pneumatice uoare, susinute manual sau montate pe crucioare uoare de perforare. Gurile vor fi ncrcate cu dinamit DII sau cu astralit i detonate prin iniierea cu ajutorul capselor electrice cu microntrziere sau prin sistemul NONEL de iniiere. Grosimea minim de excavare n faza de pregtire pentru exploatarea zcmntului, va fi de 0,75 m. Procedeul de spare a platformelor (semitraneelor) de atac al treptelor de descopert n masivul cu dou suprafee libere va fi aplicat n poriunile de masiv cu grosimea stratului de roc necesar de excavat cuprins ntre 1,5 m i 5,0 m. Derocarea n aceste poriuni se va realiza cu explozivi ncrcai n guri de min (dinamit) i guri de sond verticale (gel exploziv ROVEX EXTRA). Perforarea gurilor de min se va realiza cu ajutorul perforatoarelor percutante sau roto-percutante pneumatice grele, montate pe crucioare medii sau grele, iar dup caz, forarea gurilor de sond se va face cu ajutorul unei foreze roto-percutante. Orientarea gurilor de pucare din cadrul semitreptelor va fi aproximativ perpendicular pe direcia general de naintare a frontului (spre SV). innd cont de duritatea rocilor (diabaze) taluzurile subtreptelor de exploatare vor putea avea inclinri ale taluzului = 80, iar bermele de lucru vor avea limi (B) diferite, n funcie de panta natural a terenului din zona de amplasament a lucrrilor. Lucrri de exploatare Metoda de exploatare utilizata in cadrul carierei Dealul lui Tefic este aceea cu front lung si trepte drepte descendente, explozibilul fiind amplasat in gauri de sonda, iar haldarea sterilului se va face, la inceput, in halde exterioare si apoi in halde interioare. Lucrarile de exploatare constau, n principal, din: a) lucrri din faza de exploatare propriu-zis a zcmntului b) ncrcarea roci extrase cu excavatorul n mijloacele de transport auto i transportul acesteia la beneficiari. Prin adoptarea metodei de exploatare cu front lung, n cariera Dealul lui Tefic, sunt asigurate urmtoarele cerine principale: - securitatea deplin a muncii; - nalt eficien economic; - pierderi de rezerve minime; - nivel tehnic ridicat; - protecia zcmntului i a obiectivelor de la suprafa; - protecia mediului nconjurtor. a) Lucrri din faza de exploatare propriu-zis a zcmntului Extragerea cu ajutorul explozivilor comport urmtoarele operaii: - calibrarea treptelor de exploatare la o inaltime de maxim 15 m avand unghiul de taluz de lucru de 75o - forarea gurilor de sond, n care se vor amplasa ncrcturile de explozivi; - ncrcarea gurilor de sond cu materialul exploziv necesar, burarea lor i explodarea acestor ncrcturi; 20
- spargerea la dimensiunile necesare a blocurilor mari rezultate din explozie, pentru a putea fi ncrcate i transportate fr dificulti; - ncrcarea materialului derocat i transportul acestuia la staia de concasare sortare sau direct la beneficiari, n cazul blocurilor i pietrei brute, n vederea degajrii frontului de lucru; - lichidarea prin mpucare a eventualilor pinteni i praguri de dimensiuni majore aprute pe bermele de lucru, n vederea meninerii orizontalitii acestora ; - copturirea taluzului de blocurile rmase suspendate n urma mpucrii i ndeprtarea de pe berm a rmielor de material mpucat rmase n urma mpucrilor secundare i copturirii, n scopul nceperii unui nou ciclu de operaii. Elementele treptei de exploatare sunt: - nlimea hmax = 15 m. -unghiul de nclinare = 750; n cazul semitreptelor cu hmax = 5,0 m, avnd n vedere duritatea rocilor = 800; -unghiul taluzului de lung durat t = 650; -lungimea treptei L = maxim 250 m (n primul an de exploatare lungimea final a treptei va fi egal cu limea perimetrului de exploatare); -limea treptei (semitreptei) l = minim 20,0 m; -lungimea uzual a frontului Lf = 116 m. -limea bermei de lucru vatra carierei (pe care se efectueaz toate operaiile deabataj,ncrcare i transport) va fi de minim 20,0 m. - unghiul de taluz al marginii n exploatare a carierei va fi de cca 53 Lucrri de foraj Pentru operaiunile de forare se va folosi o foreza hidropneumatica cu sap (avnd un diametru de 115 mm), prevzut cu un captator de praf Berma de lucru n cazul executrii lucrrilor de forare B 8 m Productivitatea nregistrat a forezei este de 60 m/schimb (10 m pe or). Parametri folosii la amplasarea gurilor de sond: innd cont de faptul c nlimea treptelor de exploatare este cuprins ntre valoarea minim hmin = 5 m i valoarea maxim hmax = 15 m i c distana relativ dintre guri va fi (cazul mpucrii n roci greu de dislocat - bazalt) m = 0,8, au fost stabilii urmtorii parametrii de amplasare a gurilor de sond; -nlimea (hmin) = cca. 5,0 m i (hmax) = cca. 15,0 m a treptelor de extracie calculat conform zonei de amplasament; -nclinarea gurilor - = 750; -diametrul gurilor de forez d = 115 mm; -lungimea gurilor de sond - Lg (inclusiv subadncirea)= Lgmax 17,0 m; -linia de rezisten la talp (anticipanta wt) = W t = 4,0 m pentru treapta cu hmax = 15 m distana ntre gurile de pe acelai rnd - a = pentru treapta cu (h= 15m) = 3,4; -distana ntre rnduri - b =- pentru treapta cu (h=15 m) = 2,6 m ; -limea minima a platfomei de lucru: 20 m -limea bermei de sigurana pentru transport pe platforma de lucru (S) = 10 m; -numrul necesar de guri de forat pentru un ciclu de derocare n g = 23; -numrul necesar de guri de sond din primul rnd n g1= 12; -numrul necesar de guri de sond din rndul al doilea n g2 = 11; - lungimea min. a frontului de lucru impuscat, la un ciclu, va fi Lfc 116 m; 21
ncrcarea gurilor cu explozivi innd seama de avantajele nete ale explozivului tip Rovex-Extra fa de dinamit, n ceea ce privete uurina cu care se ncarc gurile de sond, n condiii de siguran mult mrit, pentru lucrrile de mpucare n cariera Valea Aric - Valea Drumul Iazului va fi utilizat, n principal, acest tip de gel exploziv. Explozivul Dinamita DII va fi utilizat, de regul, numai la mpucarea gurilor de min perforate, la lucrrile de pregtire, la mpucarea supragabariilor, respectiv la eliminarea pintenilor i pragurilor. - exploziv de iniiere - ca explozivi de iniiere, vor fi utilizai ncrcturile unitare tip boostere FAREX, TH 400, sau TP 400; - mijloace de iniiere - ca mijloace de iniiere vor fi utilizate, fie capse pirotehnice i fitil Bickford (cnd transmiterea detonaiei de la caps la ncrctura exploziv se va realiza printr-o reea exterioar de fitil detonant P 12 sau P 20), fie capse electrice cu microntrziere (cnd iniierea se va face individual, pentru fiecare gaur de sond sau grup de guri). Se are n vedere, de asemenea, utilizarea pe scar larg a sistemului NONEL de iniiere a ncrcturilor explozive, ca fiind cel mai sigur mijloc de iniiere n privina prevenirii exploziilor intempestive. Sistemul NONEL permite realizarea de trepte de ntrziere prin interconectarea elementelor de legtur i ntrziere tip SL astfel nct numrul maxim de guri ce pot avea aceeai ntrziere, pe acelai rnd, s nu fie mai mare de 4. Pentru a reduce de 210 ori ponderea blocurilor supragabaritice i cu 10-30% consumul specific de exploziv i implicit efectul seismic al exploziilor, se pot practica ncrcturi cu intervale de aer. Prin folosirea sistemului NONEL n locul fitilului detonant se diminueaz foarte mult zgomotul i unda detonant (ce pot afecta, de regul, vecintile unei cariere). Supragabariii mai mari de 3 tone vor fi spari cu ajutorul explozivilor, cu ncrcturi fixate deasupra blocului sau cu explozivi ncartuai plasai n guri de min realizate cu perforatorul P 90. Pentru realizarea sorturilor solicitate, concomitent cu necesitatea protejrii mediului (n general) i a resursei (n particular), cu un impact ct mai redus posibil, se vor adapta scheme de mpucare optimizate, la care parametrii de plasare ai gurilor i a ncrcturilor cu exploziv vor fi determinai dup scheme de calcul riguroase. Cea mai indicat schem de mpucare pentru cariera Valea Aric - Valea Drumul Iazului, n condiiile detonrii ncrcturilor explozive amplasate pe 2 rnduri de guri, este schema de mpucare cu smbure central mic, ce ofer o serie de avantaje privind efectele derocrii, dintre care se pot meniona: trepidaii reduse, respectiv o sfrmare foarte bun i mprtiere foarte mic a rocii. n funcie de condiiile concrete aprute n timpul exploatrii rezervelor de roc util, se aplic i schema de amplasare i mpucare a gurilor de min pentru corectarea taluzurilor i bermelor. n procesul de mpucare, vor fi respectate: Legea 126/1995 i toate Normele specifice de protecie a muncii pentru depozitarea, transportul i folosirea materiilor explozive, elaborate de M.M.P.S. prin Ordinul nr. 838/14.11.1997 (revizuit).
b)Incrcarea roci extrase cu excavatorul n mijloacele de transport auto i transportul acesteia la beneficiari; n frontul carierei, nainte de ncrcare, se va face o presortare a materialului mpucat dup dimensiunea blocurilor i calitate. n carier poate fi montat un sortator gravitaional.
22
ncrcarea pietrei derocate se va face cu excavator CAT 330 BL i/sau cu autoncrctorul VOLVO L150, n dumpere care vor transporta materialul extras la staia de prelucrare. In cazul blocurilor naturale, pietrei brute i pietrei sparte, roca extrasa se va incarca direct in autobasculante si va fi transportata la beneficiari Blocurile de piatr brut care nu i vor gsi desfacerea imediat vor fi depozitate pe vatra carierei, n afara razei de aciune a utilajelor. Sortimentele productiei preliminatete si valorificabile constau din: piatr brut (0-500 kg), piatr brut (0-150 kg); blocuri naturale (500 -1000 kg/buc); piatr spart mare, 31,5-50 mm; piatr spart, 16-31,5 mm; criblur, 1625 mm; criblur, 8-16 mm; nisip concasaj, 0-4 mm. Lucrrile de protectie a zcmntului si a lucrrilor de suprafat Msuri pentru protectia zcmntului Se va urmrii exploatarea raional a resursei minerale, n sensul pregtirii i extraciei rocii utile, astfel nct s fie asigurat continuitatea activitii miniere n timp i spaiu, fr a mai lsa n urma frontului, poriuni abandonate de resurs i fr a fi afectate zonele nvecinate (localitatea Revarsarea) i terenurile agricole cu destinaia padure, pune sau arabile, aflate n vecintile carierei. Pentru protejarea masivului de roci din zona adiacent perimetrului de exploatare se vor lua msuri de evitare a activrii si dezvoltrii fisurilor naturale preexistente, precum si eliminarea posibilittii de aparitie de noi fisuri artificiale. n acest sens se vor intreprinde urmtoarele: - se va evita suprancrcarea artificial a bermei superioare; - se vor elimina socurile seismice date de explozivi, controlnd derocrile prin adaptarea mpuscrilor cu microntrzieri si prin ecranarea masivului adiacent cu un mediu cu ingredienta acustic mai mic dect cea a mediului n care se propag undele seismice. n acest scop se va putea utiliza mpuscarea de prefisurare; - se vor limita vibratiile produse de functionarea utilajelor din carier, la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor; - se va mentine n permanent panta taluzurilor n limite normale de sigurant; - se vor evita total infiltratiile de ap, prin executia unor drenuri de ap pe berme si pe vatra carierei (se va sigura un unghi de scurgere natural a vetrei) cu scopul eliminarii apelor n cazul unor precipitatii abundente. Protectia taluzurilor si a bermelor de carier La taluzurile treptei n miscare (n exploatare) se vor lua urmtoarele msuri: - se vor respecta elementele geometrice ale treptei, determinate prin proiect, si anume: unghiul si nltimea taluzului, ltimile minime ale bermelor de lucru, transport si sigurant; - se va verifica vizual si prin msurtori topografice stabilitatea taluzurilor (acest lucru se va face periodic si ori de cte ori este necesar); - se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea n exploatare a carierei n functie de propriettile fizico-mecanice ale rocilor din masiv si durata de serviciu programat pentru taluzurile respective; - n cazul constatrii unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua msuri de stabilizare cu ancore sau cabluri pretensionate. Protectia stabilittii haldei constituit din sol fertil (vegetal) Pentru prevenirea pierderii stabilittii si alunecrii haldei de sol, se impune adoptarea unor msuri de ordin constructiv si de ntretinere a acestui depozit, pe toat durata activittilor de exploatare: 23
- materialul haldat va fi ct mai uniform repartizat pe suprafata de depozitare; - se vor executa lucrri de drenare la piciorul haldei, prin asigurarea unei pante naturale de scurgere a apelor de siroire sau, daca va fi cazul, prin santuri spate n terenul de baz, cu scurgere asigurat; prin amplasarea haldelor in lungul drumului de exploatare al carui sant de garda se va putea utiliza, ca dren colector al apelor pluviale; - se vor respecta cu strictete: nltimea haldei, unghiul de taluz si celelalte elemente constructive, stabilite prin proiect, dup metodele de calcul ale mecanicii rocilor si n baza parametrilor fizico-mecanici determinati (n situ) sau n laborator; - halda se va compacta si nivela cu utilaje de haldare adecvate; - realizarea unui unghi de taluz al haldei de maxim 25; - nltimea maxim a haldei nu va depsi 5 m; - pentru o mai mare stabilitate halda de sol va fi nierbat . - prin lucrri specifice se vor intercepta, dirija si ndeprta apele superficiale din depresiuni, gropi sau alte acumulri de ape ce pot aprea, dup precipitatii abundente, n cadrul haldei. Toate lucrrile din carier vor fi conduse strict dup prevederile programului de exploatare care se va ntocmi anual si va fi avizat de organele n drept. Deoarece se prevede ca lucrrile de exploatare s continue prin rennoirea Permisului de exploatare, nu va fi necesar amenajarea unui taluz definitiv, n frontul carierei, la sfrsitul perioadei de exploatare aferent Permisului solicitat (2010 2011) si nici a bermelor de sigurant, nltimea maxima de 15 m a treptei n stationare nejustificnd acest lucru, n aceast etap de dezvoltare a carierei. 1.2.Descrierea cerintelor de amenajare si utilizare a terenului in timpul fazelor de constructie si functionare Perimetrul de dezvoltare-exploatare (minier) al carierei este alcatuit din mai multe sectoare iterdependete. Acestea sunt urmatoarele: -sectorul de exploatare cuprinde cariera si drumurile de acces la fronturile de lucru -sectorul administrativ-cuprinde birourile, laboratorul primar, postul trafo, depozitul de carburanti, rezervorul de apa industriala, grupul sanitar, platforma de alimentare a utilajelor, platforma de garare a utilajelor, platforma cu containerele pentru deseuri,podul bascula si cabina cantar, utilitatile, drumurile si spatiile de legatura intre intre modulele componente -sectorul pentru depozitarea sterilului si a solului vegetal-cuprinde haldele de sol vegetal si de steril -sectorul de prelucrare a rocii utile-cuprinde statia de concasare-sortare si depozitele (padocurile) pentru produsele finite (sorturile de agregate) Accesul din drumul national in perimetrul minier se face pe un drum de exploatare existent care a fost amenajat prin balastare si este supus periodic unor lucrari de intretinere. Lungimea acestui drum ramane constanta; se modifica doar drumurile tehnologice, din interiorul perimetrului de dezvltare-exploatare. Toate sectoarele enumerate ocupa in prezent o suprafata de cca 7 ha, din care sectorul exploatare cca 3 ha, iar sectoarele celelalte cca 4 ha, si au fost realizate in perioada 2006-2010 (in timpul fazelor de constructie-2006, 2007 si functionare-2006-2010), pe durata permiselor de exploatare obtinute pentru cariera din delul lui Tefic. Acest perimetru minier ocupa o suprafata totala de 7,52 ha pentru care societatea detine Autorizatie de mediu valabila pana in anul 2019. Dezvoltarea perimetrului minier Valea Aric-Valea drumul Iazului se va face pe durata functionarii exploatarii, pornind de la perimetrul de dezvoltare exploatare existent. In scopul protejarii mediului, suprafetele aferente sectoarelor administrativ, de haldare si de prelucrare a rocii utile se vor mentine pe pozitia actuala, iar sectorul de 24
exploatare se va dezvolta catre N, V, S si SE plecand de la exploatarea actuala. La finalul licentei de exploatare, in 2029, cariera va ocupa circa 24 ha, in prezent ocupand cca 3 ha, iar suprafata perimetrului minier va fi de 32 ha; in momentul de fata acesra ocupa 7,5 ha, deci isi va mari suprafata cu cu 24,5 ha. 1.3.Estimarea, pe tipuri si cantiati, a deseurilor rezultate din functionarea proiectului Gospodarirea deseurilor In conformitate cu Ordinul MMGA nr. 95/08.03 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurile preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista national de deeuri acceptate n fiecare clas de deeuri, n cadrul perimetrului de exploatare Valea Aric-Valea Drumul Iazului se pot acumula urmtoarele tipuri de deeuri: Deeuri menajere: -deeuri din hrtie i carton cod 20.01.01. -resturi mrunte de materiale plastice, de la recipieni, pungi, ]PET-uri cod 20.01.03; -resturi mrunte de metale-conserve, etc. cod 20.01.05. Deeuri tehnologice: -loess + fragmente de roci coezive fisurate, alterate (din coperta steril), ca steril pentru valorificare minier cod 01.03.01. - material mrunt, blocuri agabaritice, blocuri de diabaze, ca deeuri de la exploatarea rocii utile cod 01.01.02. Deeuri rezultate din activiti conexe: -uleiuri de motor de transmisie i de degresare, uzate cod 13.02.05. -baterii de acumulatori cod 16.06.01. -anvelope uzate cod 12.01.03 -deeuri metalice (piese uzate) cod 17.04.05 n afara acestor deeuri (menajere i cele rezultate din activitatea productivcantitile estimate), pe teritoriul perimetrului de exploatare nu se produc i nici nu vor depozita alte tipuri de deeuri. Colectarea i depozitarea deeurilor miniere Deeurile menajere rezultate se vor colecta selectiv n vederea valorificrii (carton, hrtie, plastic), depozitndu-se n locuri speciale amenajate, n vederea transportrii acestora la uniti de tip REMAT, iar cele care nu se pot valorifica se depoziteaz n containere, de unde vor fi preluate de o unitate de salubritate i transportate la halda de gunoi a orasului Isaccea. Cariera va avea n perioada de maxim activitate un numr de 33 angajai, majoritatea din localitile nvecinate (Revarsarea, Isaccea). Volumul deeurilor menajere se poate stabili lund n considerare numrul de angajai (33) i cantitatea de deeuri produs de un om/zi, de cca. 0,5 Kg; 33 angajai x 0,5 Kg/zi x 300 zile = 4950 Kg/an 2,7 m3/an. Acestea sunt formate din resturi alimentare, deeuri din hrtie, recipieni de plastic pentru lichide alimentare (PET). Grupul sanitar este prevzut cu fos septic, vidanjabil. n ceea ce priveste depozitarea deeurilor din incinta organizrii de antier, exista deja o platform betonat, precum si recipieni adecvai pentru colectarea deeurilor de tip menajer, a deeurilor metalice, precum i a uleiurilor uzate rezultate din activitile de ntreinere i reparaii. 25
Deeurile tehnologice provin din procesul de extracie i prelucrare al diabazelor. Pe perioada de valabilitate a Licentei de exploatare (2010-2029), va rezulta un volum de cca 1,450,000 t steril rezultat din pierderile de prelucrare, adica in medie cca 71.250 t (cca 31,000 m3), anual. In primii ani, mare parte din aceasta cantitate va fi utilizata la realizarea i ntreinerea drumurilor de acces i a platformelor din cadrul organizrii de antier i staiei de concasare, precum i la amenajarea unor drumuri secundare din localitatile invecinate. Eventual, se va valorifica ca material de adaos in retete pentru fundarea drumurilor secundare. Ulterior, sterilul se va depozita fie in halda exterioara, fie in halde interioare, pe masura deschiderii si exploatarii rocii utile pana la cota finala de exploatare. Deeurile din activiti conexe sunt reprezentate prin deeuri provenite din activitatea parcului auto i a utilajelor: - anvelopele uzate provenite de la mijloacele de transport auto i alte utilaje. Vor fi depozitate ntr-un loc special amenajat, n vederea valorificrii la REMAT; - acumulatori uzai, provenii de la mijloacele de transport auto i utilaje. Vor fi depozitai n magazia de materiale, n vederea valorificrii la REMAT; - uleiurile minerale uzate provenite din activitatea parcului auto i de la utilaje (ulei de motor, ulei hidraulic etc) sunt recuperate, stocate (n bidoane de metal) i apoi valorificate. Acestea vor fi colectate n butoaie metalice i depozitate ntr-un spaiu situat pe platforma depozitului de carburani, n vederea valorificrii la uniti specializate pentru regenerare; - deeurile metalice provenite din activitatea de reparaii vor fi colectate n vederea valorificrii prin uniti specializate.
Tipuri de deeuri, cantitile medii anuale, modul de colectare i depozitare i modul de valorificare a acestora sunt prezentate n tabelul urmator: r.cr t. 1 2 Tip deseu Deeuri menajere Anvelope uzate Acumulatori uzai Deeuri metalice Uleiuri uzate, de transmisie i de gresare Sol vegetal Material mrunt (loess + fragmente de diabaz) ca deeuri de la descoperta nivelului de roci sterile i de la pierderile de la prelucrare (split ) Cod 20.03.01 12.01.03 U/ M t buc Cantitate m3/an 2,0 4 Modul de depozitare Conteinere metalice Platforma betonata deschisa Incinta magazie materiale Conteinere metalice Butoaie metalice Halda de sol vegetal Modul de valorificare Groapa de gunoi a orasului Isaccea Unitate de profil Unitate de profil la schimb Unitate de profil Unitate de profil Conservare n vederea reutilizarii La amenjarea platformelor i drumurilor din perimetru de exploatare, ntreinere drumuri secundare
3 4 5 6
16.06.01 17.04.05 13.02.05 01.03.01
buc t l m3
2 0,1 50 500
01.01.02
m3
12.500
26
In ceea ce privete sistemul de management al deeurilor se prevede pstrarea evidenei tuturor materialelor valorificabile i a deeurilor rezultate i eliminarea de pe amplasamente, conform HG 856/2002. Transportul deeurilor se va realiza de ctre o firm autorizat, pe baz de contract (n conformitate cu Ordinul comun nr 2/211/118/2004 privind transportul deeurilor), iar depozitarea deeurilor n rampa de deeuri a orasului Isaccea se va face cu respectarea criteriilor de acceptare la depozitare, conform Ordinului MMGA nr. 95/2005. Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG nr.170/2004. Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor HG nr.662/2001, cu modificarile i completarile ulterioare. Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HG nr.1057/2001 privind regimul bateriilor i acumulatorilor care conin substane periculoase. Monitorizarea gestiunii deeurilor se va face prin evidena deeurilor produse (n conformitate cu HG nr. 856/2002) i raportarea lunar a situaiei deeurilor gestionate, ctre Serviciul Implementare Politici de Mediu Compartimentul Gestiunea Deeurilor din cadrul APM Tulcea, n conformitate cu formularele de raportare a deeurilor. Gestiunea ambalajelor La livrarea cantitilor de produse de carier (blocuri naturale, piatr spart brut, piatr spart sortat, agregate de carier) nu se folosesc ambalaje. Produsele miniere sunt ncrcate direct de pe vatra carierei, sau din depozitele cu sorturi de agregate, cu ajutorul ncrctoarelor, n mijloacele de transport auto ale societii sau ale beneficiarilor. n cazul n care n activitatea desfurat n carier vor apare cantiti de amabalaje i/sau deeuri de ambalaje, gestionarea i monitorizarea ambalajelor i a deeurilor din ambalaje se va efectua conform prevederilor HG 621/2005. 1.4 Estimarea emisiilor rezultate din functionarea proiectului propus Sursele de poluanti pentru aer, debitele, concentratiile si debitele masice de poluanti rezultati si caracteristicile acestora pe faze tehnologice sau de activitate. Principalele surse de emisie a poluanilor sunt utilajele i mijloacele de transport, necesare exploatrii, prelucrrii i transportului diabazelor din cariera Dealul lui Tefic. Emisiile de gaze vor fi produse de motoarele cu ardere intern pe baz de motorin ale urmtoarelor utilaje, folosite la lucrrile de deschidere pregtire i exploatare a zcmntului: Consum carburant buldozer excavator incarcator foreza motorina in procesul de puscare(120 l/puscare) generatoare statie prelucrare Total Nr. Utilaje 1 2 4 1 consum/h 25 22 10 40 0,8l/ora 1 100 27 0
Compoziia gazelor de eapament este cea care rezult n urma arderii motorinei n motoare Diesel: COx, NOx, SO2, hidrocarburi i pulberi. La acestea, se mai adug: - pulberile de SiO2 rezultate n procesul de forare a gurilor de foraj (n mici cantiti datorit sistemului de captare a prafului); - pulberile de SiO2 rezultate n procesul de perforare a rocii utile cu perforatoarele grele i uoare (de asemenea, n mici cantiti datorit sistemului de umectare permanent a prafului); - praful i pulberile de SiO2 rezultate la prelucrarea rocii n staia de concasare (n mici cantiti datorit ecranelor protectoare i sistemului de umectare permanent a rocii cu ap prin pulverizatoare montate la toate treptele de prelucrare); - praful i pulberile de SiO2 rezultate la ncrcarea rocii n mijloacele de transport auto; - praful i pulberile de SiO2 i gazele toxice rezultate n urma detonrii ncrcturilor explozive din carier. Gaze de ardere Analiza gazelor de ardere, rezultatele n urma unei exploatri normale a autovehiculelor i utilajelor, relev prezenta urmtoarelor noxe i concentraii, raportate la cantitatea de combustibili utilizat (cf. CORINAIR): - COx - NOx (NO2) - SOx (SO2) - Hidrocarburi nearse - Aldehide = 2,10 %; = 2,70 %; = 0,78 %; = 1,30 %; = 0,08 %;
Pentru extracia, ncrcarea i transportul produselor miniere extrase i a celor finite de ctre titular este estimat o cantitate de motorin de 973 t/an sau 81 t/luna (programul de lucru este de 300 zile pe an). Cantitile de substane poluante emise n atmosfer au fost calculate, n baza valorii menionate mai sus i a ghidului Comisiei europene ATMOSPHERIC EMISSION INVENTORY GUIDE BOOK, rezultnd urmtoarele valori: -COx 1701 Kg/lun -NOx 2187 Kg/lun -SOx 632 Kg/lun -Hidrocarburi arse 1053 Kg/lun -Aldehide 64,8 Kg/lun Pentru o densitate medie a carburantului Diesel de 0,860 kg/l, rezulta urmatoarele cantitati de poluati: poluant CO NOx SOx Hidrocarburi nearse Aldehide % 2,10 % 2,70 % 0,78 % 1,30 % 0,0 8% t 1701 2187 632 1053 64,8 Kg/zi 65 84,1 24,3 40,5 2,5 Kg/h 4,1 5,2 1,5 2,5 0,15
28
Concentraii i debite masice de poluani rezultai din procesele tehnologice i de combustie. Sursele de poluani pentru aer pot fi clasificate n surse mobile, cvasimobile i staionare. Surse cvasimobile si mobile Sursele cvasimobile de poluare ale aerului sunt reprezentate, n cazul de fa, de autobasculante (partial), incarcator, buldozer, excavator, foreza. Se poate considera ca sunt cvasimobile deoarece deplasarea lor se face in cadrul unei suprafate restranse, de cca 1-2 ha, in cadrul perimetrului de exploatare. Toate utilajele sunt echipate cu motoare Diesel. Surse propriu-zis mobile pot fi considerate numai autobasculantele (dumperele) care parcurg distanta dintre frontul activ al carierei si statia de prelucrare, precum si cele care transporta marfa spre beneficiari . Debitul mediu de noxe emis de sursele existente n cadrul carierei va fi de 216,3 kg/zi sau 13,5 kg/or. Aceste valori au semnificatia unor valori medii, realitatea osciland in jurul acestor valori, functie de numarul si tipul utilajelor in functiune, la un moment dat. Noxele sunt emise intr-un spatiu deschis in care sursele sunt raspandite pe o suprafata de 7-15 ha. Comparnd acest debit cu debitul admis de ordinul MAPPM nr. 462/93, se constat c nivelul de noxe emis n atmosfer de sursele mobile este inferior nivelului admisibil. Metodologia simpla EEA/EMEP/CORINAIR este folosit n momentul actual n Comunitatea European pentru calcularea cantitilor de poluani evacuate n atmosfer de mijloacele de transport auto, din urmtoarele motive: factorii de emisie sunt specifici vehiculelor i condiiilor de circulaie din Europa; legislaia naional n domeniu este deja, n parte, conform cu legislaia UE, fiind totodat n curs de armonizare; O metod mai evoluat care ine seama de o serie de factori precum gradul de tehnologie, de uzura al motoarelor, de condiiile de temperatur i presiune ambiental, de dificultatea cilor de transport, de modul n care este condus autovehicolul etc este metoda COPERT. Parial se pot utiliza informaii furnizate de Modelul COPERT, ca de exemplu, procentele de reducere a emisiilor corespunztoare motoarelor DIESEL care respect standardele impuse de Directiva 91/542/EEC (Propunerea I si Propunerea II) i cu care sunt echipate unele vehicule de marfa grele si autobuze urbane. Pentru aplicarea metodologiei simple este necesar s se cunoasc, pentru fiecare categorie de vehicule, fie consumul total de carburant, fie numrul de vehicule pe categorii i lungimea traseului. Problemele specifice calitii aerului se grupeaz n 4 categorii de elemente, referitoare la: - sursele si emisiile de poluani atmosferici; - transferul poluanilor n atmosfera; - nivelul concentraiilor de poluani n atmosfera si distribuia spatio-temporala a acestora; - efectele poluanilor atmosferici asupra omului i a mediului sau, biotic si abiotic. 29
In metodologia simpla CORINAIR, pentru grupa a7a Trafic rutier, emisia se calculeaza cu relatia: Ei = FEi x Ni x CCi, unde: FEi - factorul de emisie corespunzator poluantului si categoriei de autovehicul ; Ni - numarul de autovehicule din categoria i ; CCi - consumul specific de combustibil pentru autovehiculele din categoria i. Tab.7-12-Factori de emisie pentru autovehicule Diesel grele (> 3,5 t) motorina
Conform tab 7-12 si relatiei de mai sus, emisiile in g/h sunt:

Utilaj g/kg buldozer Excavator 2 buc dumper 5 buc Incarcator 4 buc foreza 2 buc grup generator cons. l/h NOx 42,7 918,05 1615,768 3672,2 1468,88 2937,76 3672,2 CH4 0,25 5,375 9,46 21,5 8,6 17,2 21,5 VOC 8,16 175,44 308,7744 701,76 280,704 561,408 701,76 CO 34,2 735,3 1294,128 2941,2 1176,48 2352,96 2941,2 N2O 0,12 2,58 4,5408 10,32 4,128 8,256 10,32 CO2 3138 67467 118741,9 269868 107947,2 215894,4 269868 Particule 2,1 45,15 79,464 180,6 72,24 144,48 180,6
25 22x2 20x5 10x4 40x2 100
Calculul emisiei de SO2: E SO2 = 2 * KS * C (in kg) Unde: KS - continut de S din carburant, exprimat in masa relativa (kg/kg); Exemplu: pentru 0,1 % sulf in carburant, KS este 0,1/100 = 0,001 C - consum de carburant (kg) Pentru cantitatea total de carburant Diesel folosit pe an, de 973 t, rezulta cca 1946 kg dioxid de sulf, adica 6,48 kg/zi sau 0.4 kg/h
Calculul emisiei de metale: Factorii de emisie pentru metale pentru toate categoriile de vehicule, in mg/kg carburant Categoria de vehicul Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc Vehicule grele, Diesel (070302) 0,01 1,7 0,05 0,07 0,01 1 Total (kg) 9,73 1654 48,6 6,81 9,73 973 Conform normativelor, aceste cantitati pot fi amendate, in sensul aplicarii unui coeficient de reducere (Directiva 91/542/EEC), corespunztor mbuntirilor convenionale aplicate vehiculelor grele de marf . Noi nu vom aplica aceasta corectie pentru ca aproximarea finala a poluarii aerului sa exprime limita de sus care se poate atinge. 30
Meninerea cilor de rulare n stare bun duce la creterea vitezei de rulare, ceea ce duce la un consum mai mic de carburant i implicit degajarea n atmosfer a unor cantiti de noxe mai mici. In cazul autobasculantelor, acestea pot fi considerate surse mobile. Ca urmare, asimilndu-le cu o singur surs de poluare care emite n atmosfer o cantitate de gaze de eapament echivalent cu suma cantitilor de gaze de eapament emis de fiecare utilaj n parte, putem considera c se aproximeaz, cu un grad de eroare acceptabil, situaia real. De asemenea se recomand folosirea unui carburant cu un coninut n sulf ct mai redus, respectiv 0,035 % sulf (Euro Diesel, singurul care se distribuie pe pia). Emisii de gaze datorate lucrrilor de mpucare n carier se vor utiliza numai acele materiale explozive care dezvolt la detonaie gaze toxice (CO, NO2, N2O4) n volum maxim de 60 l/Kg exploziv exprimat n CO convenional. Pentru lucrrile de mpucare n cariera Dealul lui Tefic va fi utilizat, n principal, gelul exploziv tip Rovex Extra. Explozivul tip dinamit va fi utilizat, de regul, numai la mpucarea gurilor de min perforate, la lucrrile de pregtire, la mpucarea supragabariilor, respectiv la eliminarea pintenilor i pragurilor. Ca explozivi de iniiere, vor fi utilizate ncrcturile unitare tip boostere FAREX, TH 400 sau TP 400, dinamita .a. Ca mijloace de iniiere vor fi utilizate, fie capse pirotehnice i fitil Bickford (cnd transmiterea detonaiei de la caps la ncrctura exploziv se va realiza printr-o reea exterioar de fitil detonant P 12 sau P 20), fie capse electrice cu microntrziere de mare intensitate (cnd iniierea se va face individual, pentru fiecare gaur de sond sau grup de guri). Se are n vedere, de asemenea, utilizarea pe scar larg a sistemului NONEL de iniiere a ncrcturilor explozive, ca fiind cel mai sigur mijloc de iniiere n privina prevenirii exploziilor intempestive. Vor fi utilizate capse NONEL - U 500 ms, iar elementul de ntrziere - SL 25 ms. Emisiile rezultate n urma derocrilor cu explozibil plasati n guri de forez, vor prezenta creteri numai n momentele cnd se vor executa detonrile, adic de 3-4 ori pe lun, conform datelor prezentate de beneficiar. Factorii de emisie pentru detonarea ncrcturilor explozive (amestec de astralita i nitramoniu echivalent Rovex Extra) sunt furnizate de AP - 42 i sunt urmtorii: -astralita *oxid de carbon (CO) = 102 g/Kg; *oxizi de azot (NOx) = 54 g/Kg; *COV = 0,4 g/Kg; *H2S = 2,5 g/Kg. -nitramoniu *oxid de carbon (CO) = 32 g/Kg; *oxizi de azot (NOx) = 24 g/Kg; *COV = 0,7g/Kg; *H2S = 16 g/Kg. Cantitatea de exploziv utilizat la o detonare este de cca 2.000 Kg echivalent TNT, din care: 220 Kg astralit i 1830 Kg exploziv NITRAMON - echivalent cu 1070 kg exploziv tip Rovex Extra. 31
n acest caz, avnd n vedere cantitaile de explozibil folosite (amestec de astralita i gel exploziv), emisiile de noxe, cf. AP - 42, sunt:
POLUANT CO NOx COV H2S particucule n suspensie CANTITATE (Kg/ detonare) 204 108 0,8 5,0 533,52 FRECVENA DETONRILOR
3-4/trimestru
Emisia de particule n suspensie apare ca efect al detonrii, pe cnd celelalte noxe sunt produse de ardere ale componentelor explozivilor. Aria de rspndire a pulberilor n suspensie, generate pe parcursul derulrii procesului tehnologic de extracie, este n carier i se diminueaz n zonele adiacente acesteia. Concentraia gazelor de explozie rezultat n urma mpucrilor din carier va fi monitorizat periodic prin msurtori efectuate n afara perimetrului de exploatare, n punctele ce vor fi considerate cele mai nefavorabile pentru CMA. Prin msurile ce vor fi aplicate n cadrul procesului tehnologic, se va urmri, n permanen, ncadrarea indicatorilor sub nivelul concentraiilor maxime admise prin valorile prevazute n Ordinul Nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. i STAS Nr. 12574-87. Emisii de pulberi n suspensie datorate transportului auto. Transportul rocii extrase la staia de prelucrare i apoi a produselor miniere la beneficiari, va conduce la emisii de particule, prin antrenarea lor de pe drumurile neasfaltate, reprezentate prin: - drumul pietruit de acces, de la platforma organizarii de santier, pn la intersecia cu oseaua asfaltat E87 Tulcea Macin- 2,8 km; - drumul de acces la vatra carierei, intre platforma de alimentare a buncarului concasorului si fronturile de lucru - cca 0,5 km lungime, in medie); Cantitatea de praf va crete, dar nu va depi, cu siguran, CMA, de 0,6 mg/m3, pentru c sursele poteniale, cele 3 autobasculante, care nu se vor gsi concomitent n acelai sector de drum neasfaltat, nu pot aduce cantitatea de poluant la valoarea CMA. Trebuie avut n vedere c si traficul de pe oseaua Tulcea - Macin influeneaz, n sens negativ, calitatea aerului din zon. Emisii de COV datorate depozitului de carburani In incinta perimetrului exista o cisterna de 20,000 l pentru alimentarea cu carburanti a utilajelor, amplasata pe o platforma betonata, situata in incinta organizrii de antier. Aceasta se inlocuieste periodic, la epuizarea carburantului. Specifice depozitelor de carburani (motorina), sursele de poluare ale atmosferei sunt reprezentate prin: rezervorul de depozitare a motorinei; - alimentarea autovehiculelor la pompa de distribuie. Poluanii caracteristici acestor surse sunt compusii organici volatili (COV), i anume hidrocarburile. Pentru activitatea desfurat este estimat o cantitate de motorina de cca 90t/lun. Debitele masice Di de COV (hidrocarburi) evacuati n atmosfera sunt: - debit masic max. de la depozitarea motorinei D1 = 0,12 Kg/ m3/zi x 20 m3/24 h = 0,1Kg/h - debitul masic mediu de la alimentarea autovehiculelor: 32
D2 = 1,4 Kg/ m3 x 20 m3/24 h = 2,32 Kg/h Debitul masic orar de hidrocarburi poate atinge, daca rezervorul este umplut la capacit. max (situatie exceptionala, care poate dura doar 2 - 3 ore), 0,095 Kg/h. Protecia calitii aerului Calitatea aerului n zona perimetrului Valea Aric-Valea Drumul Iazului, se estimeaza prin masuratori periodice efectuate prin programul de monitorizare al carierei, efectuate de institutii abilitate. De asemenea, se pot considera ca elemente de referinta i msurtorile efecuate n cariera vecina, Revrsarea, ale crei activiti autorizate, influeneaz calitatea aerului. n carier se vor adopta msuri tehnico - organizatorice pentru reducerea la maxim a polurii atmosferei, constnd in: - utilizarea de autobasculante i utilaje dotate cu motoare ct mai nepoluante, ce se ncadreaz n normele EC privind emanaiile de noxe n atmosfer, n timpul funcionrii; - ntreinerea adecvat a utilajelor, verificarea lor periodic i inlocuirea celor cu deficiene majore; - meninerea nivelului gazelor de eapament produse sub limitele admise, asigurarea funcionrii motoarelor la parametrii normali, evitarea exceselor de vitez i ncrctur i respectarea metodologiei de exploatare; - utilizarea la operaiunile de forare a unor foreze hidropneumatice cu sap, prevzute cu captator de praf ; de exemplu, la utilizarea unor foreze hidraulice de tip TAMROCK, concentraia de praf silicogen, la o distan de 10 m de la punctul de emisie, va avea o valoare sub valoarea CMA (6 mg/m3), stabilit prin norme; - n cazul gurilor de min se va folosi perforatorul umed axat cu butelii sub presiune, n scopul mbuntirii condiiilor tehnologice de lucru. Personalul va folosi mstile antipraf; - se recomand udarea zilnic a drumurilor care constituie poteniale surse de praf (mai ales in perioadele secetoase). Vatra carierei, bermele de circulaie precum i materialul extras, care urmeaz a fi ncrcat, vor fi umezite periodic cu ajutorul unui autostropitor si a unor pulverizatoare, pentru reducerea concentraiei de praf sub CMA (6 mg/m3); - se vor lua msuri de diminuare a concentraiei de gaze toxice, emise n momentul exploziei i dispersate n afara perimetrului de exploatare, sub limita maxim admis de normele n vigoare, prin diminuarea cantitilor de exploziv i prin redistribuirea incrcturii explozive n mod corespunztor; vor fi efectuate msuratori pentru pulberi n suspensie, dioxid de sulf (SO2 ) i dioxid de azot (NO2 ). Valorile msurate vor trebui s fie inferioare celor din CMA STAS 12.574 87 (0,15 mg/m3 pentru pulberi, 0,25 mg/m3 pentru SO2 si 0,10 mg/m3 pentru NO2 medii zilnice). 1.5.Criteriile pe baza carora s-a ales alternativa propusa In conditiile in care s-a constatat ca in zona amplasamentului nu exista specii de plante si animale de interes comunitar si ca impactul produs asupra mediului nu este semnificativ, incadrandu-se in limitele admisibile, selectarea alternativelor privind planul propus s-a facut pe baza urmatoarelor criterii: -posibilitatea valorificarii rationale a zacamantui de diabaze din perimetrul Valea AricValea Drumul Iazului, judetul Tulcea, in conditiile asigurarii unei protectii ridicate pentru factorii de mediu -posibilitatea amortizarii investitiei facute inainte de instituirea ariilor protejate,Intr-un interval de timp rezonabil 33
-posibilitatea realizarii lucrarilor de reconstructie a amplasamentului intr-o perioada cat mai scurta In functie de criterile enuntate se considera ca Alternativa 1 este cea mai indicata. Aceasta varianta analizeaza dezvoltarea exploatarii, pornind de la amplasamentul actual al carierei existente (suprafata=7,5 ha) si ajungand la finalul licentei de exploatare la un perimetru minier de 32 ha, in conditiile in care sectoarele aferente organixarii de santier si prelucrarii rocii utile vor fi mentinute pe pozitia de acum. 1.6.Respectarea cerintelor comunitare transpuse in legislatia nationala Planul de dezvoltare al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est pentru perioada 2007 2013 Obiectivul strategic al planului consta n : Utilizarea eficienta a tuturor resurselor fizice si umane, n scopul dezvoltarii unei economii performante, n corelatie cu conservarea mediului si a patrimoniului, care sa duca pe termen lung la armonizarea coeziunii economice si sociale la nivelul Regiunii de dezvoltare Sud-Est. Prioritatile strategice de dezvoltare regionala cuprinse n plan sunt: 1.Dezvoltarea infrastructurii locale si regionale: transport, mediu, reabilitare urbana, utilitati publice, infrastructura sociala; 2.Sprijinirea afacerilor : crearea si dezvoltarea IMM n sectorul privat si de servicii, promovarea produselor industriale si serviciilor pe piata interna si externa, dezvoltarea afacerilor prin crearea de locatii specifice; 3.Dezvoltarea turismului: conservarea patrimoniului natural, istoric si cultural, dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice, mbunatatirea serviciilor n turism; 4.Dezvoltarea rurala: dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice din mediul rural, dezvoltarea si modernizarea activitatilor din agricultura; 5.Cercetare, inovare tehnologica si crearea societatii informationale; 6.Cresterea ocuparii, dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale: promovarea masurilor active de ocupare a fortei de munca disponibile si dezvoltarea sistemului de formare profesionala, mbunatatirea si extinderea sistemului de servicii sociale, achizitionarea de competente specializate n domeniul administrarii si dezvoltarea afacerilor; Planuri si programe la nivel national Strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010 a fost aprobata prin HG nr. 615 din 21.04.2004. Principalele obiective ale strategiei sunt: - desfasurarea activitatii miniere pe baze comerciale specifice pietei libere; - diminuarea implicarii Guvernului n sectorul minier si promovarea initiativei private; - asigurarea protectiei mediului la standarde europene; - solutionarea problemelor sociale generate de nchiderea activitatilor neeconomice. n setul de politici si instrumente ce vor fi puse n miscare pentru realizarea obiectivelor, strategia Guvernului propune: - limitarea rolului statului numai la activitati de reglementare, control si de beneficiar de taxe; - crearea cadrului institutional necesar implementarii si monitorizarii politicilor si actiunilor destinate restructurarii sectorului; - implementarea unui pachet de politici destinate protectiei sociale a personalului afectat de restructurare. Raportul privind impactul asupra mediului abordeaza, in principal, urmatoarele aspecte: 34
- date privind functionarea obiectivului; - caracterizarea amplasamentului; - identificarea surselor de poluare si a zonelor potential contaminate; -stabilirea cauzelor care au generat sau vor genera un anumit nivel al emisiilor de poluanti evacuati in mediu, sau alte efecte cu impact negativ asupra factorilor de mediu, pentru activitatea analizata; -stabilirea modalitatilor de actiune si a posibilitatilor de realizare a masurilor, care sa asigure respectarea normelor si a standardelor in vigoare pentru protectia mediului. Prezenta documentatie a fost realizata in conformitate cu prevederile cuprinse in: - Ordonanta de Urgenta, nr. 195 din 22.12.2005, privind protectia mediului, aprobata si modificata prin LEGEA nr 265 /2006; - Decretul nr. 887 din 28 iunie 2006 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului, nr. 195/2005 privind protectia mediului; - Ordinul nr. 184/1997 - Ordin al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru Proceduri de realizare a bilanturilor de mediu; - Ordinul nr. 1.798/19.11.2007 al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu ;- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aproba Conditiile tehnice privind protectia atmosferei, precum si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare; - Ordinul MAPM nr. 592/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor n suspensie (PM 10 si PMP,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului n aerul nconjurator; - Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;- Hotararea Guvernului nr. 352 din 21.04.2005 privind modificarea si completarea H. G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate; - Ordinul nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalurii impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private; - Hotararea nr. 445 din o8.04.2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului; - Ordonanta de urgenta nr. 3 din 5 februarie 2010 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 1.7.Respectarea obiectivelor de protectie a mediului (aer,apa,sol,biodiversitate) Planul Regional de Actiune pentru Mediu Regiunea de dezvoltare Sud-Est Planul Regional de Actiune pentru Mediu (PRAM) al Regiunii de dezvoltare SudEst cuprinde o serie de obiective de mediu generale si specifice, la nivel regional, pentru activitatile miniere, precum si actiunile necesare pentru atingerea acestor obiective. Obiectivele de mediu si actiunile mentionate se refera la protectia calitatii apelor si a solului, precum si la conservarea biodiversitatii. Planul Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii de dezvoltare Sud-Est stabileste, de asemenea, o serie de obiective de mediu pentru protectia sanatatii populatiei, pentru protectia calitatii atmosferei, pentru reducerea riscurilor ca urmare a depozitarii unor deseuri, pentru gestionarea deseurilor etc. fara ca aceste obiective sa se refere n mod specific la activitatile miniere. n acest context, se mentioneza ca planurile de management aferente exploatarii de diabaze din Dealul lui Tefic includ masuri pentru protectia sanatatii populatiei si a tuturor factorilor de mediu, precum si pentru managementul riscului. 35
Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Tulcea cuprinde o serie de obiective de mediu pentru activitatile miniere, precum si actiuni necesare pentru atingerea acestora. Obiectivele de mediu si actiunile mentionate se refera in special la protectia calitatii apelor si a solului, precum si la conservarea biodiversitatii. Pe raza satului Revarsarea, apartinand de orasul Isaccea, se afla in activitate trei cariere de roci utile. Programul ce face obiectul planului urbanistic zonal analizat are prevederi clare referitoare la lucrarile de nchidere si de eliminare a daunelor aduse mediului de catre activitatile miniere care vor fi efectuate in perimetrul de exploatare-dezvoltare. Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor n Judetul Tulcea realizeaza o diagnoza corecta a practicilor si tehnicilor utilizate n gestiunea deseurilor municipale si industriale la nivelul judetului, propunand si masuri concrete privind eliminarea efectelor negative. Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor a inclus n prognoza viitoarelor fluxuri de deseuri si deseurile care vor fi generate prin implementarea proiectului intrucat incepand din 2006, in Dealul lui Tefic, din cadrul perimetrului solicitat functioneaza o exploatare de roci utile in cariera. Obiectivele de mediu tin seama de politicile de mediu nationale si ale UE. De asemenea, acestea iau in considerare obiectivele de mediu la nivel local si regional, stabilite prin Planul Local de Actiune pentru Mediu respectiv, prin Planul Regional de Actiune pentru Mediu .
36
Factor de mediu Populatia
Managementul deseurilor
Apa
Aerul
Zgomotul si vibratiile
Obiective strategice de Obiective specifice de mediu Masuri pentru reducereaIndicatori de evaluare mediu eliminarea impactului Imbunatatirea -Locuri de munca pentru -Angajarea populatiei locale -Numar locuri de munca conditiilor de viata ale populatia din zona nou create Raport privind impactul asupra mediului-perimetrul Valea a populatiei -Dezvoltarea economica Aric-Valea Drumul Iazului", judetul Tulcea -Programe de instruire zonei -Venituri dobandite Respectarea -Reducerea degradarii solului -Planul de gestionare al -Cantitati de deseuri pe legislatiei privind prin diminuarea suprafetelor deseurilor tipuri colectarea, tratarea ocupate cu deseuri din -Tipuri de deseuri conf. si depozitarea exploatare si depozitare legislatiei deseurilor -Colectarea, tratarea si -Documente de depozitarea deseurilor raportare industriale (altele decat cele din -Documente de exploatare) si a expeditie si facturi deseurilor asimilabil menajere Evitarea poluarii -Eliminarea poluarii apelor de -Planul de pregatire pentru Analize asupra la un nivel care produce suprafata si subterane, prin situatii de urgenta si poluari calitatatii apelor impact semnificativ scurgeri accidentale de accidentale asupra calitatii apelor de carburanti/lubrefianti -Planul de gospodarire a suprafata si subterane apei industriale Limitarea emisiilor -Respectarea limitelor legale -Planul de management in - Concentratii de in aer la niveluri pentru concentratiile de perioada de poluanti la emisie admise poluanti la emisie constructie, operare, - Inventarul anual al inchidere si postinchidere emisiilor de poluanti; - Monitorizarea calitatii aerului Limitarea, prin tehnologii -Utilizarea schemelor de Planul de management - Masuratori asupra adecvate, a poluarii puscare cu intarziere pentru zgomot si vibratii nivelului de zgomot si fonice si prin vibratii, in -Respectarea valorilor limita vibratii zonele cu receptori legale pentru poluarea fonica si sensibili la vibratii Limitarea impactului asupra biodiversitatii -Conservarea, protectia, refacerea si reabilitarea ecologica -Monitorizarea habitatelor -Stramutari de populatii Monitorizarea biodiversitatii de catre specialisti -Monitorizarea speciilor protejate, cu raportare la momentul initial -Monitorizarea periodica a suprafetelor afectate si evidenta populatiilor
Biodiversitatea
Sanatatea
Protectia sanatatii
Mentinerea calitatii factorilor de mediu in limita valorilor legale
Planuri de management social si de mediu
Infrastructura rutiera, transportul
Imbunatatirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul materialelor
Peisajul
Minimizarea impactului asupra peisajului
-Asigurarea desfasurarii traficului in interiorul si in exteriorul carierei in conditii de siguranta -Modernizarea infrastructurii rutiere -Reducerea emisiilor de poluanti generate de traficul rutier -Geometrizarea armonioasa a schimbarilor geomorfologice -Corelarea lucrarilor de pregatire, exploatare si refacere a mediului -Respectarea programelor de exploatare si de mediu
-Planul urbanistic zonal si ale proiectului ce face obiectul acestui plan, cu privire la modernizarea infrastructurii rutiere din interiorul si exteriorul carierei -Utilizarea de utilaje cu emisii reduse de poluanti -Planul de inchidere si reabilitare a mediului -Actiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului in etapele de constructie si de operare
Solul
Limitarea impactului negativ asupra solului
Factorii climatici
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera
-Reducerea degradarii solului ca urmare a activitatilor de decopertare, excavare, depozitare -Diminuarea poluarii solului prin depozitarea corespunzatoare a deseurilor menajere si industriale -Reducerea poluarii solului din activitati conexe Reducerea emisiilor de CO2 de la sursele stationare si mobile
-Limitarea stricta a suprafetelor decopertate si a celor de depozitare -Planul de reabilitare si inchidere a carierei -Planul de gospodarie a apei si de control asupra eroziunii solului -Planul de management al deseurilor -Proiectul cu privire la utilizarea de echipamente mobile si vehicule dotate cu motoare termice cu consumuri reduse de carburanti
-Monitorizarea serviciilor medicale solicitate de populatia localnica -Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apa, aer, zgomot, vibratii, sol) -Indicatori cu privire la starea drumurilor -Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor si cu privire la transportul materialelor -Evidenta livrarilor de carburanti -Tipuri si numar de actiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului in etapele de constructie, operare si dezafectare -Tipuri si numar de actiuni pentru refacerea mediului in etapa de inchidere -Parametri specifici pentru etapa de inchidere, cu privire la stabilitatea fizica a taluzelor -Indicatori specifici pentru starea terenurilor si pentru calitatea solului ; analize chimice asupra solului
-Inventarul anual al 37 emisiilor de gaze cu efect de sera pe tipuri de surse
1.8.Compatibilitatea cu obiectivele de protectie a siturilor Natura 2000 In urma observatiilor efectuate in cadrul si in vecinatatea perimetrului de 32 ha si pe baza analizei prezentate in documentatia de evaluare adecvata, a rezultat ca activitatea de exploatare si prelucrare a rocii utile din acest perimetru nu va produce un impact semnificativ asupra mediului. In spijinul acestei afirmatii vom prezenta in continuare principalele caracteristici ale mediului precum si influenta activitatii desfasurate. Ambianta ecologica a zonei este variata ca urmare a regimului termic ridicat in timpul verii si scazut in timpul iernii, al aerului si al solului, al continutului scazut de apa si substante nutritive din sol; solul are o grosime variabila de 0-30 cm in treimea superioara a dealului si o grosime de pana la 50 de cm la baza acestuia. Biocenozele prezinta un numar mare de specii care contin un numar mic de indivizi/specie. In urma datelor obtinute se apreciaza ca habitatul de pe amplasament si din zona adiacenta este un habitat de pajiste cu aspect degradat. Acest habitat are in componenta plante apartinand unor familii cu adaptari la conditiile lipsei apei din sol, strat subtire de sol, ca si temperaturilor ridicate pe parcursul unor perioade mari de timp; acestea apartin unor familii de plante xerofile: Poaceae, Asteraceae, etc. Stratul erbaceu are un grad de acoperire de 33 % si un accentuat aspect polimorf. Habitatul de pajiste contine pe laturi exemplare de arbori si arbusti care apartin unui numar de 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti. Gradul de acoperire cu acest tip de vegetatie este de de 31,8 % din totalul celor 33 % din terenul pe care s-a identificat habitatul de pajiste. Acest procent se distribuie astfel: 21% este ocupat de arbori si 10,8 % este ocupat de arbusti. Raportat la totalul de 320 000 mp situatia ocuparii terenului cu vegetatie se prezinta astfel: din 320 000 mp suprafata ocupata de pajiste este de 105 600 mp, iar in cadrul acestei suprafete, 22 176 mp este ocupat de exemplare de arbori cu grad mare de dispersie, iar 11 405 este ocupat de arbusti cu grad mare de dispersie. Se poate afirma in urma analizei speciilor prezente ca acest strat are un aspect polimorf si neuniform: in compozitie sunt 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti Arboretele au o productivitate scazuta ca urmare a recoltarii selective si repetate de-a lungul timpului a speciilor valoroase, ceea ce a determinat invadarea acestora cu specii mai putin valoroase: tei, ulm. Arborii si arbustii sunt adaptati la conditii de seceta prelungita si apartin genurilor: Quercus sp., Acer sp,. Tilia sp., Fraxinus sp,. Ulmus sp., Rosa sp., Pirus sp., Mallus sp. Habitatul care a fost identificat in urma interpretarii datelor obtinute pe parcursul zilelor de observatii din punctul de vedere al componentei floristice, este un habitat de pajiste cu aspect degradat care are in compozitie plante xerofile. Desi observatiile facute au condus la concluzia ca in cadrul perimetrului solicitat pentru acordul de mediu nu exista specii si habitate de interes comunitar, masurile tehnice si operationale pentru reducerea/eliminarea poluarii mediului, prevazute n planurile de management de mediu, legate de cariera din Dealul lui Tefic, includ o serie de actiuni concrete pentru atingerea obiectivelor de mediu stabilite de PRAM pentru activitatile miniere. Printre aceste masuri se regasesc si tipurile de actiuni identificate n PRAM. II.REZUMATUL PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE Analiza starii actuale a factorilor de mediu trebuie sa plece de la situatia existenta si anume de la faptul ca in prezent, in cadrul Dealului lui Tefic SC BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL SRL desfasoara lucrari de exploatare si prelucrare a rocii utile pe o suprafata de 7,52 ha, pentru care exista Autorizatie de mediu pana in anul 2019. Urmare acestui fapt au fost analizate trei variante posibile pentru proiectul aflat in derulare. Acestea sunt urmatoarele: Alternativa zero analiza situatiei existente in momentul de fata 38
Se refera la situatia in care exploatarea existenta nu s-ar mai extinde in afara celor 7,5 ha pentru care exista Autorizatie de mediu. Alternativa unu analiza situatiei in care exploatarea s-ar dezvolta in cadrul perimetrului de 32 ha Alternativa doi analiza situatiei in care exploatarea s-ar dezvolta in cadrul perimetrului de 58 ha, aprobat prin Licenta de exploatare Alternativa zero analiza situatiei existente in momentul de fata Lucrarile de executie privind amenajarea drumului de acces in perimetru, Organizarea de santier cu toate modulele aferente (inclusiv utilitatile), deschiderea zacamantului si punerea in functiune a statiei de prelucrare au demarat in anul 2006 si s-au finalizat inainte de instituirea ariilor protejate. Investitia de baza pentru realizarea acestor lucrari precum si pentru cercetarea zacamantului in scopul obtinerii licentei de exploatare s-a ridicat la cca 2 milioane euro. Din punct de vedere al impactului produs de lucrarile mentionate asupra factorilor de mediu, se poate spune ca o buna parte a componentelor acestuia, cum ar fi suprafata ocupata de segmentele care intra in alcatuirea obiectivului precum si actiunea activitatilor de exploatare si concasare a rocii utile, constituie o constanta ale carei efecte se incadreaza in limitele admise pentru desfasurarea acestui tip de activitate. Perimetrul de exploatare redus, cunoscut sub denumirea Dealul lui Tefic este situat pe teritoriul orasului Isaccea, judetul Tulcea, la cca 4 km V de acesta, fiind amplasat pe culmea si n versantul NE-tic al Dealului Tefic. In conformitate cu Autorizatia de Mediu eliberata de catre A.P.M. Tulcea pentru extractia si prelucrarea diabazelor din cariera Dealul lui Tefic, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. isi poate desfasura activitatea pe o suprafata de 7,52 ha. Din cele 7,52 ha pentru care a fost emisa Autorizatia de Mediu, o suprafata de cca 2,4 ha, reprezentand terminatia NE-tica a perimetrului avizat, se situeaza in afara ariilor protejate instituite aici. In acest sector neacoperit de ariile protejate sunt dispuse, in cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare, o buna parte din modulele aferente Organizarii de santier, haldelor, depozitelor de sorturi si partial Statiei de concasare. Din punct de vedere al morfologiei, terenul din imediata vecinatate a perimetrului pentru care exista autorizatie de mediu (7,52 ha) face parte din Dealul lui Tefic si tine de proprietatea privata a primariei localitatii Isaccea care detine aici cca 96 ha.
Din punct de vedere al categoriei de folosinta acesta se incadreaza la categoriile neproductiv, in zona de stancarie (cca 1%), pasune si pasune impadurita. La poalele 39
dealului, spre N, E si S sunt terenuri agricole aflate in proprietatea persoanelor particulare.Distributia diverselor compartimente din cadrul perimetrului de dezvoltareexploatare este redata in tabelul de mai jos.
Detaliu Total suprafata perimetru de dezvoltare-exploatare din care: Total perimetru de exploatare propriu-zisa Total suprafete aferente celorlalte module din care: Suprafaa ocupata (ha) 7,52
3 4,0 Staia de concasare + depozite de produse finite Constructii administrative Halda de sol vegetal Cabina cantar+pod bascula Platforma garare utilaje Drumuri de acces si bretele de legatura 2,0 0,3 0,55 0,03 0,02 1,1
Total suprafata distribuita imprejurul exploatarii actuale TOTAL TEREN NECESAR INVESTITIEI
0,52 7,52
Coordonatele perimetrului de 7,52 ha, n sistem STEREO 70 sunt urmtoarele:

Numar Punct 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 X [m] 422434.064 422506.491 422515.504 422530.567 422530.737 422534.308 422531.678 422533.469 422542.045 422563.137 422574.890 422574.591 422600.903 422610.886 422623.339 422619.312 422624.519 422613.743 422617.825 422611.008 422605.862 422608.077 422614.034 422611.297 422601.378 422588.059 422566.670 422556.956 422547.749 422537.266 422531.687 Y [m] 767614.312 767753.946 767779.476 767811.134 767812.856 767832.478 767852.258 767866.624 767872.487 767868.329 767875.809 767889.004 767903.886 767913.729 767926.863 767951.560 767998.333 768014.996 768022.285 768038.010 768049.387 768063.641 768088.275 768106.163 768121.631 768133.203 768153.466 768160.053 768164.890 768167.915 768165.300
40
32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44
422520.927 422511.126 422501.270 422492.282 422486.287 422482.138 422477.808 422470.780 422462.250 422445.262 422425.243 422414.191 422346.000 Suprafata = 75201mp
768148.885 768135.637 768112.231 768090.692 768076.324 768066.380 768056.004 768039.162 768018.720 767998.431 767974.522 767961.322 767692.435
Si in cazul neimplementarii planului supus aprobarii, activitatea de exploatare si prelucrare a rocii utile din cariera Dealul lui Tefic va continua, pe suprafata de 7,52 ha, pana la expirarea autorizatiei de mediu (2019), insa cheltuielile de exploatare vor creste, fiind necesara adoptarea unor solutii de extractie mai costisitoare. Din punct de vedere al inflluentei activitatii desfasurate asupra mediului, in cazul neimplementarii planului, se poate spune ca nu vor interveni schimbari radicale fata de situatia prezenta. In afara factorului de mediu sol/subsol care va ramane pe coordonatele actuale, ceilalti factori vor fi supusi la aceeasi presiune care, conform masuratorilor efectuate si observatiilor facute, se incadreaza in parametrii admisibili. Alternativa unu (1) se refera la perimetrul de 32 ha, in care este cuprins si perimetrul de 7,5 ha in care se defasoara, in prezent, activitatea de exploatare si prelucrare a diabazelor din Dealul lui Tefic. In ceea ce priveste lucrarile specifice activitatilor de exploatare si prelucrare a rocii utile se poate spune ca sunt aceleasi atat pentru perimetrul de 7,52 ha cat si pentru perimetrul de 32 ha. Deci perimetrul redus constituie fundatia pe care ar urma sa se construiasca perimetrul de dezvoltare-exploatare mare; platforma de depozitare a solului vegetal, Organizarea de santier, Statia de prelucrare si platformele de depozitare a sorturilor obtinute, drumurile de acces la zacamant, toate insumand o suprafata de cca 4 ha, vor ramane pe vechile amplasamente urmand sa fie utilizate si in cadrul perimetrului extins. De asemenea vor mai fi folosite si lucrarile prin care a fost deschis zacamantul precum si drumul existent, de acces in perimetru, a carui lungime este de cca 3 km. Deci din perimetrul de exploatare pentru care exista autorizatie de mediu, se va folosi, in cadrul perimetrului extins, intreaga suprafata de 7,5 ha, ocupata de perimetrul redus. Elementele care definesc acest proiect sunt urmatoarele: - in momentul finalizarii investitiei de baza (executia lucrarilor privind accesul la zacamant, Organizarea de santier - inclusiv utilitatile, deschidera zacamantului si punerea in functiune a statiei de prelucrare) perimetrul concesionat de la Consiliul local al Primariei Isaccea nu era inclus in ariile protejate, instituite prin programul Natura 2000. - dupa introducerea ariilor protejate, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L.a obtinut, pe baza Studiului de evaluare a impactului prezentat, dreptul de a cerceta cu foraje si metode geofizice substantele minerale utile din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, in care este inclus si actualul perimetru de 32 ha, in scopul obtinerii licentei de exploatare pentru rocile utile investigate.
41
- dupa finalizarea lucrarilor de explorare si intocmirea documentatiilor necesare, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. a obtinut de la ANRM licenta de exploatare a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului nr. 12762/2009. Suprafata perimetrului aprobat prin licenta este de 58 ha. - in perimetrul se dezvoltare-exploatare de 32 ha, societatea preconizeaza dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale, in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile. O dovada a acestei politici de dezvoltare a lucrarilor este si faptul ca, din proprie initiativa, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L a depus deja la ANRM, prin adresa nr.736 AP/17.03.2010 o solicitare de reducere a perimetrului avizat prin licenta, de la 58 ha la 32 ha. - suprafata de 26 ha, la care societatea a renuntat benevol, infasoara perimetrul de 32 ha si va constitui o zona tampon (in care se vor putea refugia temporar vietuitoarele din perimetrul implicat in procesul de productie) intre perimetrul solicitat si zona acoperita de ariile protejate - terenulul de 32 ha, pe care ar urma sa se dezvolte exploatarea de diabaze din Dealul lui Tefic, apartine domeniului privat al primariei Isaccea, este incadrat la categoriile neproductiv (cca 1%), pasune (cca 67 %) si pasune impadurita (cca 32 %), se afla la limita nord-vestica a suprafetei acoperite de ROSPA 0073 Macin-Niculitel si de ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si se suprapune partial peste aceasta suprafata. Din cele 32 ha solicitate, cca 6,7 ha (2,4 ha in zona Organizarii de santier + 4,3 ha in interiorul perimetrului de 32 ha solicitat) se afla in afara ariilor protejate; - pe o suprafat de 7,52 ha din cele 32 ha ale perimetrului Valea Aric- Valea Drumul Iazului se desfasoara exploatarea in cariera a diabazelor din Dealul lui Tefic- impactul produs asupra mediului de exploatarea existenta se incadreaza in limitele admisibile pentru asfel de activitati. - dezvoltarea viitoarei exploatari se va face plecand de la cea existenta, deci modulele aferente Organizarii de santier, Statiei de prelucrare si depozitelor de sorturi vor ramane pe pozitia actuala, chiar daca acestea vor imobiliza o rezerva de roca utila de cca 2 mil tone. -suprafata efectiva acoperita de perimetrul de dezvoltare-exploatare, la finalul licentei, va fi de cca 30 ha, intrucat cca 2 ha din cele 32 ha solicitate vor reprezenta bermele superioare ale taluzurilor finale ale exploatarii. Din aceste 30 de ha, exploatarea propriu-zisa va ocupa cca 24 ha, iar modulele aferente Organizariide santier+alte suprafete care vor ramane neexcavate vor ocopa cca 6 ha. Repartitia suprafetelor in perimetru este redata in tabelul urmator:
Categoria de utilizare Detaliu Suprafaa ocupata(ha)
Total suprafata perimetru de dezvoltare-exploatare din care Total perimetru de exploatare Taluzurile finale Organizare de santier din care Staia de concasare + depozite de produse Constructii administrative Halda de sol vegetal Halde depozite loessoide
32,00
24,00 2,00 6,00 2,0
42
Categoria de utilizare
Detaliu
Suprafaa ocupata(ha)
Halda steril tehnologic Drumuri de acces si bretele de legatura+suprafete din zona drumurilor TOTAL TEREN NECESAR INVESTITIEI 1,0 32,00
-in comparatie cu situatia in care lucrarile de exploatare s-ar desfasura doar pe 7,5 ha, in cazul perimetrului de 32 ha, la sfarsitul licentei suprafata exploatata va fi de max. 24 ha, din care 6,7 ha se afla in afara ariilor protejate; - din suprafata de 32 ha solicitata cca 10 ha sunt ocupate de un habitat de pajiste impadurita; din aceste 10 ha cca 7 ha se afla in interiorul ariilori protejate, diferenta de 3 ha situandu-se inafara acestora. - cand lucrarile de exploatare vor ajunge in zonele care contin arbori si arbusti S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. se angajeaza ca pentru fiecare copac taiat sa planteze trei exemplare; acestea se vor planta pe acelasi amplasament, dupa realizarea lucrarilor de resolificare si vor fi exemplare ale speciilor indicate de autoritatile competente. Alternativa 2- analiza situatiei in care exploatarea s-ar dezvolta in cadrul perimetrului de 58 ha, aprobat prin Licenta de exploatare In cazul acestei variante rezerva geologica cantonata in zacamant este mult mai mare, dar dispare zona tampon dintre exploatare si corpul ariei protejate. Si in acest caz modulele aferente Organizarii de santier, prelucrarii si depozitarii ar ramane pe pozitia actuala. 2.1.Motivele care au condus la alegerea alternativei propuse Motivele care au condus la alegerea alternativei propuse sunt urmatoarele: - in urma cercetarii facute s-a constatat ca in cadrul perimetrului solicitat nu au fost puse in evidenta specii si/sau habitate prioritare sau de interes comunitar; - comparand presiunea exercitata asupra factorilor de mediu de catre activitatea desfasurata in cadrul perimetrului de 7,5 ha cu cea prognozata pentru perimetrul de 32 ha, in conditiile in care sectorele administrativ si de prelucrare vor ramane pe acelasi amplasament, se constata ca in cazul alternativei unu, in special factorul de mediu sol/subsol va fi mai afectat, ramanand insa in parametrii admisibili pentru astfel de activitati; atenuarea impactului aspra acestui factor se va putea realiza printr-o implicare graduala a suprafetelor afectate si prin demararea lucrarilor de reconstructie ecologica cu 10 ani mai devreme fata de finalizarea licentei de exploatare; - pe baza proprietatile fizico-mecanice ale rocii utile din cadrul zacamantului din Dealul lui Tefic, diabazele de aici se incadreaza in clasele de calitate A si B, fapt ce le recomanda ca fiind un foarte bun material atat pentru constructia de drumuri cat si pentru calea ferata; in conditiile in care rezerva geologica permite valorificarea rationala a substantei minerale utile si alocarea unui buget substantial pentru lucrarile de refacere a mediului, se justifica investitia facuta; - instituirea unei zone tampon intre perimetrul solicitat si ariile protejate reprezinta o masura suplimentara, importanta pentru protejarea ROSCI0201 si ROSPA0073. -
43
III.DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU POSIBIL A FI AFECTATE IN MOD SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 3.1.Impactul proiectului asupra populatiei Principalele elemente poluante cu impact asupra populatiei sunt zgomotele si vibratiile. Sursele de poluare de zgomot si vibratii Sursele de zgomot i vibraii sunt reprezentate de instalaia de foraj perforare, utilajele de ncrcare, mijloacele de transport si statia de prelucrare: - ncrctor frontal, ntr-un ciclu de ncrcare, emisie sonor la 30 m = 61 dB (A); - excavator, ntr-un ciclu de ncrcare a unei autobasculante, emisie sonor la 30 m = 75 dB (A); - dumper ncrcat, emisie sonor la viteza de 12 km/h, la 30 m = 65 dB (A); - buldozer n lucru, emisie sonor la 30 m = 74,5 dB (A); - electrocompresor, putere acustic = 100 dB (A); - instalaie de foraj n funciune, 110 dB(A), la 6 m distan. - n cazul exploziilor (de 3-4 ori/ltrimestru) se estimeaz puteri acustice echivalente de 165170 dB (A). Zgomotul i vibraiile datorate lucrrilor de mpucare. innd seama de specificul activitilor miniere n carier, zgomotul i vibraiile vor reprezenta sursele principale de poluare, fiind generate, n special, n procesul de pucare. Studiul are n vedere evaluarea nivelului zgomotelor i vibraiilor la o anumit distan fa de sursele generatoare i nu a celui de la locul unde se desfoar lucrrile de exploatare, de care se ocup normele de protecia muncii. Vibratiile produse ca rezultat al puscarii in fronturile unei cariere constituie unde elastice care se propaga in subsol; traseul lor de propagare este determinat de proprietatile fizice ale mediului, strans legate de structura geologica a zonei. Proprietatile elastice ale mediului sunt caracterizate cu ajutorul unor parametri (constante) precum: modulul lui Young (coeficientul de proportionalitate intre tensiunea aplicata si deformatia longitudinala rezultata Legea lui Hooke), coeficientul lui Poisson (coeficientul de proportionalitate intre deformarea laterala si cea longitudinala) etc. Uneori, pentru caracterizarea elasticitatii se folosesc constantele lui Lame, care sunt functie de cei doi parametri amintiti mai sus. Undele elastice sunt de doua feluri: de volum (propagarea are loc in intreg mediul) sau de suprafata unde Rayleigh (propagarea are loc in vecinatatea suprafetei libere a terenului). Evaluarea efectelor vibraiilor Marimea fizica avuta in vedere la evaluare este: la cladiri, viteza oscilatiei si frecventa, la oameni, intensitatea oscilatiei KBF; aceasta este calculata din viteza oscilatiei, ca functie de frecventa si timp Rezultatul evaluarii este dependent de: efectul maxim al oscilatiei, ca rezultat al amplitudinii acesteia; durata oscilatiei, raportata la perioadele de timp, zi si noapte. Din punct de vedere al amplasarii lor, sursele de zgomot pot fi clasificate in surse fixe (concasorul, statia de sortare ) si mobile (utilajele de incarcare, dumperele). Intensitatea sonor, sau sunetul, se msoar n decibeli (dB). Frecvena acustic se msoar n Hertz (Hz; respectiv cicluri pe secund); nivelul normal de auz variaz de la 20 Hz pn la 20.000 Hz. Deoarece auzul uman nu are acelai nivel de sensibilitate la 44
sunet pe toate frecvenele, se utilizeaz un sistem cu filtru de ponderare A pentru a regla nivelul acustic msurat i a aproxima astfel acest rspuns care depinde de frecvena recepionat. Unitile de msur pentru nivelul acustic de ponderare A sunt dBA sau dB(A). Pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor protejat (primele casele din localitatea Revarsarea, sau limita padurii) s-a calculat nivelul de zgomot pentru fiecare sursa in parte, s-au insumat valorile si s-a calculat nivelul echivalent ; limita Padurii Niculitel se afla la cca 600 m vest de exploatare, iar primele case din localitatea Revarsarea se afla la cca 2000 m nord de exploatare); legea de atenuare a zgomotelor, pentru distanta x este de forma: Zx=Zt -10 log 4px2
SURSA DE ZGOMOT Instalaie de foraj Autobasculant Incarcator frontal Buldozer Excavator Compresor Fond natural+alte activ Zgomot total la distanta de = fond = dB 110 65 61 75 75 100 45 110,4 600 m 50 m dB Zgomotul L echivalent = Zgomot total = 43,9 50,9
Zgomotul i vibraiile datorate lucrrilor de mpucare. Zgomotele percepute de localnicii din localitatea Revarsarea, situat la cca 2000 m nord de frontul activ al carierei, vor fi foarte mult diminuate din cauza distanei i a reliefului, fiind ecranate, n mare parte, de Dealul Asan. Puterea acustic a zgomotelor produse scade la <50 dB(A), limita acceptata la 2 m de peretele primei cladiri. In ceea ce priveste procesul de puscare propriu-zis, care are un efect perturbator important, prin zgomot si vibratii si semnificativ, prin emisii de gaze, trebuiesc facute o serie de precizari: - ideea de baza este aceea a utilizarii unor combinatii intre schemele de puscare si intarzierile exploziilor in gauri adiacente, prin folosirea sistemelor NONEL; declansarea exploziei se face cu intarzieri calculate si in plus se elimina posibilitatea declansarii accidentale a exploziilor datorita unor sarcini electrice accidentale; - unda elastica rezultata in momentul declansarii exploziei are o atenuare, atat in spatiu cat si in timp, functie de parametrii elastici ai mediului si de caracteristica de directivitate impusa prin schema de puscare; - ordinea de explodare a incarcaturii se va face cu microintarziere de la centrul gaurii spre partea bazala si spre partea superioara, si de la gaura centrala a primului rand, spre extremitatile laterale si spre randurile urmatoare, tehnologie care asigura reducerea semnificativa a intensitatii undei seismice si o eficienta sporita a exploziilor de derocare. Plasamentul gaurilor de puscare, numarul si lungimea lor se vor modifica de la caz la caz, tinand cont de situatia concreta din teren, urmarindu-se si respectarea parametrilor: inaltimea treptelor, inclinarea taluzului final (max. 70 0 ) si avansul de atac.Prin calitatea corespunzatoare a burajului (argilos, nisipos, umed) si de cantitatea sa, se asigura o buna calitate a distributiei energiei exploziei, rezultat care poate fi 45
urmarit prin cantitatea mare de material rupt din taluz si prin neimprastierea blocurilor in jurul carierei. Atunci cand aprinderea secventiala este temporizata adecvat, sunt detonate simultan numai mici cantitati de explozibil. Utilizarea secventelor de puscare controlate, cu sistemul de temporizare NONEL, permite producerea unor explozii mici, multiple, care actioneaza insa ca o singura incarcatura, fara generarea unei deplasari de material in afara zonei puscate, mai mare decat aria de actiune a fiecarei explozii individuale. Temporizarile, de ordinul a 3 milisecunde pe metru, actioneaza eficient asupra deplasarilor produse asupra masivului de roci avut in vedere la puscare. Ca exemplu, daca doua randuri de gauri de puscare sunt perforate la un interval de 8 metri, al doilea rand de gauri va exploda la aproximativ 4 milisecunde dupa detonarea primului rand. Astfel, momentul detonarii celui de-al doilea rand de gauri poate fi stabilit astfel incit sa maximizeze eficienta de rupere a rocii. Utilizarea pentru initierea exploziilor a capselor electrice cu intarziere, precum si calcularea exacta a materialului exploziv necesar puscarii frontului, determina ca vibratiile generate de exploziile de derocare sa fie de intensitate mica. Prin folosirea unor scheme de puscare cu prefisurare se poate orienta directia de impact maxim, in ceea ce priveste zgomotul si vibratia, intrucat in acest fel se creeaza portiuni cu proprietati elastice mai proaste decat cele ale rocii din masiv. Unda elastica se transmite mai repede prin roca compacta decat prin cea fisurata, prin care si energia se disipa mai mult. Conform Normelor specifice de protectie a muncii pentru depozitarea/transportul si folosirea materiilor explozive se admite o viteza de oscilatie a particulelor solului de 0,5cm/s (in situatii limita de pana la 1 cm/s) astfel incat sa nu apara deteriorarea constructiilor de tip rural. Din studii geomecanice, pentru determinarea efectelor lucrarilor de derocare asupra constructiilor in zone adiacente, se poate observa ca viteza de oscilatie (cel mai important parametru al undei seismice rezultate din puscare) scade foarte mult cu cat ne indepartam de centrul de explozie, in functie de metoda de puscare. Viteza de oscilatie este functie si de cantitatea de incarcatura detonata pe repriza de puscare.
Felul puscarii 100 m Instantanee Cu microintarziere ndt=0,14 s Cu microintarziere ndt=0,60 s 24.8 17.6 14.6 Distanta fata de focarul exploziei 200 m 300 m 400 m Viteza de oscilatie mm/s 5.1 4.7 3.0 6.5 3.3 2.2 5.4 2.8 1.7 500 m 02.01.11 1.6 1.3
Din tabel reiese ca in cazul utilizarii unei cantitati maxime de 100 kg explozivi, la o distanta de 100 m de centrul exploziei vitezele de oscilatie ale particulelor nu depsesc 0,3 cm/s, ceea ce este sub valoarea admisa in Normele specifice de protectia muncii pentru depozitarea, transportul si folosirea materialelor explozive (0,5 cm/s). La noi in tara nu exista normative specifice care sa reglementeze protectia diferitelor tipuri de constructii la efectul seismic al exploziilor de derocare. Din acest motiv s-au consultat normative de specialitate din tari cu traditie in acest domeniu din Uniunea Europeana. Conform normativului DIN 4150/83 din Germania, cel mai exigent normativ european, intensitatea acceptabila a oscilatiei pentru diferite tipuri de constructii este prezentata in tabelul urmator:
46
Tipul zonei Zone n care se afl doar instalaii cu activiti lucrative i locuine pentru supraveghere sau intervenie Zone n care se afl n principal instalaii cu activiti lucrative Zone n care nu se afl nici instalaii cu activiti lucrative i nici locuine Zone n care se afl n principal sau exclusiv locuine Zone cu necesar deosebit de protecieeg. spitale i clinici KBFmax 0.4
Ziua KBFbmax 6 KBFtr 0.2 KBFmax 0.3
Noaptea KBFmax 0.6 KBFtr 0.15
0.3 0.2 0.15 0.1
6 5 0.3 0.3
0.15 0.1 0.07 0.05
0.2 0.15 0.1 0.1
0.4 0.3 0.3 0.15
0.1 0.07 0.07 0.05
Distanele minime de siguran ale locului de mpucare fa de obiectivele exterioare nconjurtoare se vor stabili dup valoarea suprapresiunii din frontul undei de oc, calculat dup relaia: pf = 0,84 + 2,7 2 + 7 3
3
[kg/cm2]
n care
Q R
Q - cantitatea de material exploziv (kg), exprimat n echivalent trotill, ce va detonat simultan (prin asimilare, este vorba despre ncrctura de exploziv din gurile de sond) si al crei efect distrugtor se extinde pe cea mai mare distan; R - distana de la locul de mpucare pn la obiectivul considerat (m). Introducnd datele n formul rezult, pentru Q = 2000 kg (echivalent TNT) si R=2000 m, rezulta:
3
2000 = 0,0224 kg1/3 /m 2000
pf = 0,0203 kg/cm2 Gradul de distrugeri provocat de suprapresiunea din frontul undei de oc asupra diferitelor obiective exterioare (Extras din anexa 3b)
Nnr. Nr crt. 1 Felul obiectivelo r exterioare Valoarea suprapresiunii n frontul undei de oc pf (kg/cm )
2
1 2 3 4 5
1 1 Cldiri din beton armat Cldiri din crmid cu mai multe etaje Cldiri din crmid cu mai puine etaje Case din lemn Construcii industriale cu schelet metalic
Distrugeri totale 2 0,80-1,00 0,20-0,40 0,35-0,45 0,20-0,30 0,50-0,80
Avarii nensemnate 6 0,03 - 0,05 0,03 - 0,05 0,03 0,05 0,03 0,05 0,03 0,05
In consecinta, efectul calculat al presiunii din frontul undei de soc fata de constructiile din localitatea Revarsarea este nesemnificativ.In plus, odata cu cdezvoltarea fronturilor carierei, in interiorul masivului, pe partea sudica a dealului, unda sonora si frontul de suprapresiune al undei se vor transmite mai mult pe directia NS, protejand localitatea aflata la 2 km spre NV.fn cazul utilizrii unei cantiti de 2000 kg exploziv (echivalent TNT), valorile calculate ale suprapresiunii din frontul undei de oc ( pf) conform anexelor 3b i 3c la Normele tehnice privind deinerea, prepararea, 47
experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mnuirea i folosirea materiilor explozive (HG Nr. 536 din 30 mai 2002), au indicat, la distana de 2000 m, valori ale acesteia pf = 0,0203 (kg/cm2), inferioare limitei pf = 0,05 (kg/ cm2) admis, peste care se pot constata avarii nemsemnate pentru construcii industriale cu schelet metalic. Generarea vibraiilor aerului, datorit micrii terenului produs de explozie Calculele efectuate pentru estimarea efectului de percepie a vibraiilor produse de exploziile din carier n mediul nconjurtor au indicat faptul c receptorul, localitatea Revrsarea (aflat la cca. 2000 m nord de carier) i locuitorii acesteia nu vor fi afectai de zgomotul i vibraiile produse de lucrrile de mpucare. La distana de 2000 m de la locul de declanare a exploziei, unde se afl cele mai apropiate gospodrii din intravilanul localitii Revrsarea, nivelul de vibraie a aerului, cauzat de micarea terenului indus de explozie (prin detonarea unei ncrcturi de maxim 2.000 kg exploziv, echivalent TNT), este situat la nivelul perceptibil. Detonrile au un caracter intermitent (maximum 4 detonri pe trimestru); Calculele efectuate conform anexelor 3a i 3b din Normele tehnice din Legea nr.126/1995, privind regimul materialelor explozive, au indicat c nivelul estimat este situat la nivelul perceptibil, iar numrul de vibrri (S) se situeaz n intervalul 20 - 30, la aceast valoare neexistnd niciun pericol asupra construciilor din localitatea Revrsarea (valoarea critic fiind Smax crit = 30 vibratii). Scara pericolelor (vibrari) Intensitatea vibraiilor Clasificarea Efectul asupra construciilor S (vibrari) vibraiilor 10 20 Uoare Nu exist pericol 20 30 Medii Nu exist pericol 30 40 Puternice Deteriorri uoare (fisurarea pereilor) 40 50 Severe Fisurarea zidurilor de susinere 50 60 Foarte severe Distrugerea cldirilor
Tip de cldire Valori de referin pentru efectele asupra cldirilor Trepidatii pe termen scurt Fundaia Frecvena*** Suprafaa superioara a plafonului, orizontal 50-100* Hz Trepidaii verticale ale plafonului Suprafaa superioar a plafonului, orizontal + Trepidaii verticale ale plafonului ++ 10 10 ** Trepidaii de durat
1-10 Hz
10-5 Hz
Sedii i cldiri industriale Cldiri rezideniale Monumente istorice Valori msurate conform DIN 41503
20
20-40
40-50
40
20
10
5 5-15 15-20 15 20 5 3 3-8 8-10 8 ** 2.5 Valori maxime ale vitezei de vibraie ale celei mai mari componente mm/s
Nivelul estimat al vibraiei aerului, cauzat de micarea terenului indus de explozie, este situat la nivelul perceptibil, iar numrul de vibrri (S) se situeaz n intervalul 20 - 30, la aceasta valoare, neexistnd pericol asupra construciilor . 48
De asemenea, nivelul de zgomot i vibraii datorat utilajelor de ncrcare i transport nu va depi valorile maxime prevzute de STAS-ul 10.009 88 pentru zonele locuite 50 dB (A), la 2 m de faada cldirilor . n concluzie, nivelul de zgomot i de vibraii se va ncadra n limitele prevzute n actele normative n vigoare. Calculele efectuate, conform anexelor 3a i 3b din Normele tehnice din Legea nr. 126/1997, revizuit, privind regimul materialelor explozive, au indicat faptul c receptorul, comuna Revarsarea, nu va fi afectat de zgomotul i vibraiile produse de activitatea de exploatare a zcmntului de diabaze din l Dealul lui Tefic. Situatia economica si sociala, starea de sanatate a populatiei Activitatea desfasurata in cadrul exploatarii propriu-zise (carierei) a diabazelor nu afecteaza populatia din cea mai apropiata localitate - satul Revarsarea, data fiind distanta suficient de mare si amplasamentul acesteia pe partea opusa a dealului. Dezvoltarea exploatarii facandu-se pe terenul care apartine domeniului privat al Primariei localitatii Isaccea, nu va fi necesara exproprierea unor persoane particulare. De asemenea, activitatea de extractie care se desfasoara la cariera Dealul lui Tefic nu afecteaza calitatea apei subterane si deci nici calitatea apei de suprafata din zona localitatii Revarsarea. Un element deosebit de important in alegerea amplasamentului frontului de exploatare, perpendicular pe directia de dezvoltare a localitatii. l-a constituit directia prioritara de propagare a undelor seismice si anume paralela cu localitatea Desi orientarea frontului de exploatare si distantele mentionate mai sus sunt factori decisivi in ameliorarea efectelor negative ce se vor manifesta in timpul realizarii lucrarilor de impuscare, totusi, pentru asigurarea protectiei depline a localitatii, vor fi adoptate tehnici de puscare avansata, dintre care, cea mai importanta va fi puscarea incarcaturilor explozive din gaurile de sonda, in trepte de intarziere si prin folosirea unor scheme de puscare . Distanta dintre cele mai apropiate gospodarii si statia de concasare sortare este de cca 2 km (aceasta fiind amplasata pe platforma amenajata in versantul estic al dealuluiTefic). Informatii privind calitatea aerului Dispersia activitatilor in perimetru (sursele de poluare sunt punctiforme si nedirijate) nu permite adoptarea de solutii de epurare si de colectare a gazelor in atmosfera cu instalatii fixe, astfel ca nu se pot aplica prevederile Ordinului 462/93 referitor la limitarea preventiva a emisiilor de poluanti in atmosfera. Ca urmare a masurilor tehnico-organizatorice ce vor fi luate pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu aer, se estimeaza ca in privinta principalilor factori poluanti - COx, NOx (NO2), SOx (SO2), COV, aldehide, emisii de praf si pulberi in suspensie, produsi in cadrul activitatii de extractie, prelucrare si transport a rocii utile valorile acestora se vor incadra in limitele maxime admise, stabilite prin ordine de reglementare (OMM 462/93) si (STAS 12.574 87). Evaluarile efectuate au aratat ca valorile concentratiilor factorilor poluanti se vor incadra in limitele admisibile. Masuri deosebite trebuie luate numai pentru impiedicarea emisiilor de praf, pentru care exista solutia (prin constructia statiei de prelucrare) de umectare a rocii prelucrate, a drumurilor si bermelor din frontul carierei. Impactul produs asupra aerului se va incadra in limite admisibile pentru o astfel de activitate. In cea mai mare parte, zona de maxima influenta a emisiilor de poluanti va fi zona carierei si cea strict adiacenta. In apropierea satului Revarsarea, aflat la cca 2000 m NE fata de frontul carierei si pe versantul sudic al dealului (opus 49
exploatarii), influenta acestor poluanti asupra calitatii aerului va fi minora sau, cel mai probabil, nu va exista. Populatia satului Revarsarea nu va fi afectata de emisiile in aer produse de activitatea de extractie din cadrul perimetrului Valea Aric-Valea Drumul Iazului. Populatia localitatii Revarsarea este de cca. 600 locuitori (2007). Din punct de vedere administrativ, satul Revarsarea apartine de orasul Isaccea, situat la cca 4 km NE de Dealul lui Tefic. Starea de sanatate a populatiei, conform datelor existente, este, in general, buna. Principalele preocupari ale locuitorilor din zona sunt agricultura si cresterea animalelor. Productia din culturile agricole este in special de subzistenta, foarte putin pentru vanzare. Principalele culturi sunt cerealiere. Populatia este saraca si lipsita de posibilitati financiare pentru a demara o afacere. Se estimeaza ca prin realizarea obiectivului de investitii propus (extractia rocii utile din zacamantul cantonat in delul lui Tefic-perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului), nu va exista un impact negativ asupra caracteristicilor demografice al populatiei din localitatea Revarsarea Dimpotriva, in plan socio-uman, influenta acestei exploatari este benefica, prin modificarile modului de viata si prin locurile de munca oferite locuitorilor din zona, fapt ce va conduce si la stabilizarea demografica. Exploatarea, prelucrarea si valorificarea resursei de roca utila va avea un impact benefic asupra vietii economico-financiare a localitatii Revarsarea, asigurand reabsorbtia unei parti a personalului din zona, disponibilizat ca urmare a reducerii activitatii sau inchiderii unor intreprinderi, ceea ce va duce la cresterea veniturilor reale ale populatiei. Totodata, aceasta activitate va crea investitii in infrastructura si va aduce venituri importante la bugetul local si al statului. 3.2.Impactul proiectului asupra biodiversitatii (asupra florei si faunei) 3.2.1.Habitate si specii reprezentative ale florei si faunei salbatice din zona amplasamentului si din vecinatatea acestuia Specii ale florei identificate Amplasamentul de 320 000 mp de pe Dealul lui Tefic se suprapune partial peste siturile ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean si ROSPA0073 Macin-Niculitel Studiile efectuate pentru stabilirea habitatelor si speciilor de pe amplasament s-au realizat in lunile octombrie 2009 - iulie 2010 dupa urmatorul calendar: 01 oct .2009; 20 oct. 2009; 30 nov. 2009; 20 martie 2010; 20 aprilie 2010; 15 mai 2010; 20 iunie 2010; 01 iulie 2010. Caracterizarea florei de pe amplasament din punctul de vedere al dominantei, al abundentei, al tipurilor de asociatii s-a realizat prin utilizarea metodei releveelor pe marsrut, conform metodologiei Braun- Blanquet, stabilindu-se relevee de 100 mp (10 x10 m) pentru studiul etajului erbaceu si de 5 x 100mp pentru studiul exemplarelor apartinand speciilor de arbori. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoatere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in: - inventarierea florei din zona vizat pentru exploatare i mprejurimi; - colectarea de material vegetal n cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de fotografii n vederea verificrii ulterioare a identitii taxonomice sau, dup caz, n vederea identificrii n laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - nregistrarea coordonatelor geografice pentru speciile rare; - identificarea habitatelor/asociaiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; 50
- realizarea de fotografii care sa permit localizarea i recunoaterea tipului de habitat; -
- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate n teren, realizarea listei de plante. Perimetrul solicitat Valea Aric-Valea Drumul Iazului situat in Dealul lui Tefic este constituit din pajisti in procent de 67% din amplasament si sectoare care contin exemplare de arbori si arbusti care acopera 30% din teren si 3 % zone cu roca la suprafata lipsite de vegetatie. La exteriorul amplasamentului se continua acelasi tip de peisaj,iar la baza dealului pe un platou aflat la o altitudine de 100 mp se afla o zona de ses ocupata de culturi agricole.
51
Stratul erbaceu are un grad de acoperire de 34 % si un accentuat aspect polimorf. Au fost identificati 172 de taxoni apartinand familiilor, speciilor si i subspeciilor prezentate in Tabelul 1. Zonele care contin exemplare de arbori si arbusti se caracterizeaza printr-un grad de acoperire de 31,8 % din totalul celor 30 % din teren. Acest procent se distribuie astfel; 21% este ocupat de arbori si 10,8 % este ocupat de arbusti. Trebuie sa precizam ca pe amplasament, zonele ocupate cu arbori si arbusti au un aspect mozaicat si neuniform si au in compozitie un numar de 12 specii de arbori si un numar de 8 specii de arbusti, conform Tabelului 1. Tabel 1: Lista taxonilor vegetali identificai n aria cercetat N r. Crt.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33.
Familie
Aceraceae Aceraceae Aceraceae Asteraceae Asteraceae Asteraceae Lamiaceae Poaceae Rosaceae Poaceae Lamiaceae Lamiaceae Alliaceae Brassicaceae Brassicaceae Brassicaceae Amaranthaceae Amaranthaceae Amaranthaceae Primulaceae Primulaceae Asteraceae Apiaceae Apiaceae Caryophyllaceae Asteraceae Asteraceae Asteraceae Asteraceae Rubiaceae Aspleniaceae Fabaceae Brassicaceae
Specie
Acer campestre Acer platanoides Acer tataricum Achillea coarctata Achillea pannonica Achillea setacea Acinos arvensis Aegilops cylindrica Agrimonia eupatoria Agrostis stolonifera Ajuga chamaepytis Ajuga laxmannii Allium rotundum Allysum allysoides Allysum desertorum Allysum hirsutum Amaranthus blitoides Amaranthus emarginatus Amarathus retroflexus Anagalis arvensis Androsace elongata Anthemis ruthenica Anthriscus caucalis Anthriscus sp. Arenaria leptoclaos Artemisia absintium Artemisia arvensis Artemisia austriaca Artemisia sp. Asperula taurina Asplenium septentrionale Astragalus sp. Berteroa incana
Nr mediu ex./ 5 relevee ( 5 x 100 mp)

1.3 0.6 0.3 6 4 8 3 1 3 2 1 3 8 6 10 11 9 12 13 2 5 2 20 18 4 28 22 4 3 3 5 14 8
52
Bombycilaena 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. Asteraceae Poaceae Poaceae Poaceae Cucurbitaceae Convolvulaceae Campanulaceae Cannabaceae Brassicaceae Brassicaceae Asteraceae Cyperaceae Corylaceae Asteraceae Asteraceae Asteraceae Caryophyllaceae Caryophyllaceae Asteraceae Chenopodicaceae Chenopodicaceae Asteraceae Poaceae Asteraceae Asteraceae Ranunculaceae Convolvulaceae Convolvulaceae Cornaceae Cornaceae Rosaceae Asteraceae Rubiaceae Boraginaceae Poaceae Brassicaceae Poaceae Scrophulariaceae Poaceae Geraniaceae Brassicaceae Asteraceae erecta Bromus arvensis Bromus squarrosus Bromus tectorum Bryonia alba Calystegia sepium Campanula persicifolia Cannabis sativa subsp. spontanea Capsella bursapastoris Cardaminopsis arenosa Carduus nutans Carex sp. Carpinus orientalis Carthamus lanatus Centaurea diffusa Centaurea sp. Cerastium brachypetalum Cerastium sp. Chamomila recutita Chenopodium album Chenopodium murale Chondrilla juncea Chrysopogon gryllus Cirsium arvense Cirsium vulgare Clematis vitalba Convolvulus arvensis Convolvulus cantabrica Cornus mas Cornus sanguinea Crataegus monogyna Crepis tectorum Cruciata pedemontana Cynoglossum officinale Dactylis glomerata Descurainia sophia Dichanthium ischaemum Digitalis lanata Elymus repens Erodium cicutarium Erophila verna Eryngium
12 23 16 15 10 11 2 12 16 8 10 5 3 4 3 2 4 3 14 21 5 12 8 15 16 12 13 5 0,3 0,5 2,6 12 11 2 6 7 11 2 5 12 4 13
53
76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119.
Euphorbiaceae Euphorbiaceae Euphorbiaceae Poaceae Rosaceae Rosaceae Oleaceae Oleaceae Liliaceae Rubiaceae Geraniaceae Asteraceae Rutaceae Boraginaceae Caryophyllaceae Caryophyllaceae Asteraceae Caryophyllaceae Poaceae Hypericaceae Asteraceae Lamiaceae Lamiaceae Boraginaceae Fabaceae Fabaceae Fabaceae Lamiaceae Boraginaceae Poaceae Rosaceae Malvaceae Malvaceae Lamiaceae Lamiaceae Fabaceae Fabaceae Fabaceae Lamiaceae Liliaceae Boraginaceae Boraginaceae Lamiaceae Asteraceae
campestre Euphorbia agraria Euphorbia nicaeensis Euphorbia seguieriana Festuca valesiaca Filipendula vulgaris Fragaria viridis Fraxinus excelsior Fraxinus ornus Gagea sp. Galium aparine Geranium pusillum Geum urbanum Haplophyllum suaveolens Heliotropium europaeum Herniaria glabra Herniaria incana Hieracium sp. Holosteum umbellatum Hordeum murinum Hypericum sp. Kohlrauschia prolifera Lamium amplexicaule Lamium purpureum Lapulla squarrosa Lathyrus hirsutus Lathyrus nissolia Lathyrus sylvestris Leonurus cardiaca Lithospermum arvensis Luzula campestris Malus sylvestris Malva neglecta Malva sylvestris Marrubium peregrinum Marrubium vulgare Medicago falcata Medicago lupulina Medicago minima Mentha longifolia Muscari comosum Myosotis arvensis Myosotis ramosissima Nepeta sp. Onopordon acanthium
10 3 2 15 11 12 0,8 0,7 3 5 2 5 4 7 3 2 8 1 4 2 3 7 5 2 15 12 8 6 3 7 1,5 1 2 2 6 14 5 2 6 8 12 5 13 10
54
120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 153 154. 155. 156.
Asteraceae Orobanchaceae Papaveraceae Poaceae Lamiaceae Plantaginaceae Poaceae Poaceae Polygonaceae Rosaceae Rosaceae Rosaceae Rosaceae Fagaceae Fagaceae Fagaceae Fagaceae Fagaceae Ranunculaceae Brassicaceae Rosaceae Rosaceae Lamiaceae Rosaceae Liliaceae Caryophyllaceae Crassulaceae Asteraceae Poaceae Solanaceae Rosaceae Rosaceae Caryophyllaceae Asteraceae Asteraceae Lamiaceae Lamiaceae Brassicaceae
157. 158. 159. 160. 161. 162.
Lamiaceae Tiliaceae Tiliaceae Asteraceae Fabaceae Fabaceae
Orlaya grandiflora Orobanche cernua Papaver rhoeas Phleum paniculatum Phlomis tuberosa Plantago lanceolata Poa annua Poa bulbosa Polygonum aviculare Potentilla argentea Potentilla recta Potentilla taurica subsp. taurica Pyrus pyraster Quercus cerris Quercus dalechampii Quercus pedunculiflora Quercus pubescens Quercus robur Ranunculus illyricus Rorippa sylvestris Rosa canina Rubus caesius Salvia nemorosa Sanguisorba minor Scilla bifolia Scleranthus annuus Sedum urvillei Senecio vernalis Setaria viridis Solanum nigrum Sonchus sp. Sorbus torminalis Stellaria media Taraxacum erythrospermum Taraxacum officinale Teucrium chamaedrys Teucrium polium subsp. Capitatum Thlaspi perfoliatum Thymus glabrescens subsp. glabrescens Tilia cordata Tilia tomentosa Tragopogon dubius Trifolium arvense Trifolium pratense
5 4 11 10 8 12 15 5 2 12 8 3 2.3 0,4 0,4 0,3 0,6 0,2 12 12 2,8 2,8 4 0.2 6 3 12 8 6 5 14 0,9 5 16 23 8 10 11 3
0,8 0,9 4 10 8
55
163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 172. 173. 174. 175. 176. 177. 178. 179. 180. 181. 182. 183. 184. 185. 186. 187. 188. 189. 190. 191. 192.
Fabaceae Ulmaceae Urticaceae Valerianaceae Scrophulariaceae Scrophulariaceae Scrophulariaceae Scrophulariaceae Scrophulariaceae Scrophulariaceae Scrophulariaceae Scrophulariaceae Scrophulariaceae Fabaceae Fabaceae Fabaceae Fabaceae Fabaceae Fabaceae Fabaceae Apocynaceae Asclepiadaceae Violaceae Violaceae Violaceae Asteraceae Poaceae Bryaceae Cladoniaceae Polygonaceae
Trifolium repens Ulmus minor Urtica dioica Valerianella dentata Verbascum sp. Verbascum phoeniceum Verbascum speciosum Veronica arvensis Veronica chamaedrys Veronica hederifolia Veronica persica Veronica prostrata Veronica urticifolia Vicia angustifolia subsp. angustifolia Vicia grandiflora Vicia irsute Vicia lathyroides Vicia peregrina Vicia sativa Vicia villosa Vinca herbacea Vincetoxicum hirundinaria Viola ambigua Viola kitaibeliana Viola tricolor Xanthium spinosum Koeleria sp. Bryum argenteum Cladonia sp. Rumex tuberosus
7 0,1 11 5 16 12 11 13 11 10 14 19 11 12 8 6 10 11 12 8 9 5 12 10 20 13 19 3 8 16
Inaltimea medie determinata a covorului erbaceu a fost de 42,20 cm, inaltimea medie a arborilor de 970 cm, iar a arbustilor de 243 cm. Conform datelor taxonomice prezentate in Tabelul 1 se apreciaza ca habitatul de pe amplasament este un habitat de pajiste stepica xerofila care ocupa 67% din totalul suprafetei de 32 ha si prezinta un caracter polimorf avand in componenta plante apartinand unor familii cu adaptari la conditiile lipsei apei din sol, strat subtire de sol, ca si temperaturi ridicate pe parcursul unor perioade mari de timp. Acestea apartin urmatoarlor familii de plante xerofile: Poaceae, Asteraceae, Scrophulariaceae.. Pe amplasament in zonele care contin exemplare de arbori exista un mozaic de specii ale genului Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus care sunt de inaltime mica si care au o productivitate redusa, nefiind specii valoroase din punctul de vedere al calitatii lemnului. Densitatea medie a arborilor a fost determinata prin stabilirea unor relevee de 500 mp. Conform datelor din teren facem precizarea ca tipul de habitat dominant pe amplasament este habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat. Speciile de plante xerofile prezente in habitat ar putea fi asociate cu tipul de habitat R 3415 Pajisti ponto-balcanice cu Botriochloa ischaemum si Festuca valesiaca cu o valoare conservativa redusa. 56
Habitatul de pajiste stepica xerofila are un caracter degradat datorita conditiilor de viata aride. Pe laturile amplasamentului sunt intalnite zone cu exemplare de arbori si arbusti care s-ar putea asocia unui habitat de pajiste impadurita cu specii de arbori si arbusti adaptati la conditii de seceta prelungita din genurile: Quercus sp., Acer sp,. Fraxinus sp,. Ulmus sp., Rosa sp., Crataegus sp. etc. Pirus sp. Mallus sp. Analizand Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si studiind continutul Formularului standard al sitului ROSCI0201 comparativ cu inventarul speciilor de pe amplasamentul din dealul lui Tefic, in suprafata de 320 000 mp si imprejurimi, pe o distanta de cca 50 m fata de marginile amplasamentului, s-a concluzionat ca nu exista pe amplasamentul propus si nici in jurul acestuia specii de plante de care sa fie trecute in Lista speciilor protejate sau specii aflate pe Lista rosie asa cum sunt descrise in OUG 57/2007. Amplasamentul de 320 000 mp si exteriorul acestuia are in componenta o vegetatie mozaicata care nu este tipica sitului ROSCI 0201. Amplasamentul studiat nu se constituie ca o parte a unui habitat prioritar fiind un habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat ; zonele care contin exemplare de arbori si arbusti din pajiste au grad de acoperire de 30 % fiind alcatuite dintr-un amestec de specii ale genului Quercus, Q. delachampii, Q. robur, Q. pedunculiflora, Q. pubescens , cu o densitate redusa, in amestec cu specii ale genului Acer, A. campestre, cateva exemplare de A. tataricum, A. platanoides. Alte specii prezente apartin genului Fraxinus, F. ornus si F. excelsior si genului Tilia, T. Tomentosa si T. cordata. Speciile de arbusti de pe amplasament au o densitate mica si apartin in special genurilor Cornus sp., Rosa sp., Crataegus sp. La baza dealului lui Tefic in partea nordic, estic i sudic sunt terenuri agricole. La NV i V de dealul Tefic in exteriorul amplasamentului se contureaza un habitat de pajiste stepica xerofila. Specii ale faunei identificate in perimetru Metode de cercetare a faunei Studii faunistice efectuate pentru identificarea speciilor de insecte, reptile, pasari si mamifere in perioada aprilie 2009-iunie 2010.,s-au dupa urmatorul calendar: 15.04 ; 20 .05; 16 .06.; 20 .07; 29 .08; 15.09; 30.10; 30.11. 2009. 16.03; 16.04; 23.05; 29.06.2010. Studii entomologice s-au realizat n perioada mai-iulie 2009 si mai-iunie 2010. prin colectare de material entomologic (exemplare de insecte - juvenili, aduli), cu ajutorul fileului entomologic n staiile de cercetare de pe amplasamentul exploatarii de bazalt Valea Aric-Valea Drumul Iazului. . Studiile herpetologice au cuprins aspectele de primavara (luna mai) si vara (lunile mai - august) 2009 si 2010. Identificarea speciilor s-a realizat prin utilizarea metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in staiile de cercetare din perimetru si pe terenurile limitrofe. Cercetari avifaunistice s-au realizat in lunile mai-noiembrie 2009 si martie-iunie 2010, (in timpul migraiei ((iunie-august, octombrie-noiembrie, martie-mai), n zona amplsamentului, in intreaga zona a dealului lui Tefic si in zona terenurilor agricole care se afla la baza dealului.. Metodele de evaluare a populaiilor de psri, utilizate n studiu, au fost: punctele fixe i transecte, evaluarea psrilor n migraie, la cuibarit s.a. Speciile de mamifere s-au identificat in perioada de vara (iunie-august) n staii din zona de interes, dar i n zonele limitrofe. Metodele utilizate n studiul mamiferelor: observatii in puncte fixe, transecte.
57
Nevertebrate identificate pe amplasament si in aria exterioara Pentru a prognoza impactul pe care il poate avea exploatarea diabazelor din perimetrul Valea Aric- Valea Drumul Iazului au fost identificate grupele importante de nevertebrate si sau stabilit care sunt masurile care vor fi luate pentru protectia acestora. Prezentam mai jos date despre ecologia acestora si efectele posibile pe care activitatea din cariera le poate avea asupra numarului de indivizi si asupra ciclului de evolutie a generatiilor in conformitate cu conditiile din habitat.Principalele grupe si specii care au fost identificate in perimetrul care face obiectul exploatarii si in exteriorul acestuia sunt: Molute: Cepaea vindobonensis; Aranee: Aranea diadema; Insecte: Decticus verrucivorus; Eurygaster maura, Formica rufa; Bombus terrestris; Apis mellifera; Lepidoptere: Pieris brassicae; Pseudopanthera macularia; Anthocharis cardamines; Lycaena phlaes; Coleoptere: Coccinella septempunctata; Melolontha melolontha, Chrysolina fastuosa. Cepaea vindobonensis Specie comun n grdini, puni, zone nsorite. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare Aranea diadema Specie comun n toate zonele rii, de la es la zonele colinare. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Decticus verrucivorus Specie comun n toate regiunile de es i de deal, prin fnee, cmpii, terenuri agricole, puni etc. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Eurygaster maura Este o specie comun, care atac majoritatea culturilor de cereale pioase, ndeosebi grul, precum i diferite graminee spontane. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Formica rufa Specie comun n toate habitatele, de la malul mrii pn n zonele montane. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Bombus terrestris Specie comun n ntreaga ar. Prefer locurile nsorite, cu vegetaie bogat. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Apis mellifera Specie comun n ntreaga ar. Prefer locurile nsorite, cu vegetaie bogat. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Coccinella septempunctata Specie comun n ntreaga ar. Prefer locurile nsorite, cu mult vegetaie. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Pieris brassicae Specie comun n ntreaga ar. Prefer att culturile agricole, ct i fneele, punile, locurile deschise etc. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Melanostoma scalare Specie comun n zonele de cmpie i de deal. Prefer locurile nsorite. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Melolontha melolontha Specie larg rspndit. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Pyrhocoris apterus 58
Specie comun n majoritatea zonelor rii. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Chrysolina fastuosa Specie comun zonelor de es i colinare. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Episyrphus balteatus Specie rspndit n toate regiunile rii. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Pseudopanthera macularia Specie comun. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Anthocharis cardamines Specie comun. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Lycaena phlaes Specie comun. Nu este inclus n nici o list de protecie european sau naional (Directiva Habitate) i nu necesit msuri speciale de conservare. Vertebrate identificate pe amplasament si in aria exterioara Specii de reptile In urma observatiilor efectuate pe amplasament, in concordanta cu datele din literatura de specialitate privind etologia diferitelor specii de reptile si arealul acestora, au fost obtinute datele prezentate mai jos. Se evidentieaza, de asemenea numarul exemplarelor identificate pe amplasament . Ablepharus kitaibelii 15 exemplare. In urma observatiilor efectuate pe itinerar in cadrul releveelor stabilite au fost identificate in partea sudica a perimetrului de exploatare. Podarcis taurica (oprla de camp) 6 exemplare Specie Inclus n Directiva Habitate Anexa 4, Convenia de la Berna. Exemplare ale acestei specii au fost observate pe perimetrul analizat. Habitatul oprlei de iarb Podarcis taurica se situeaza la limitele amplasamentului, partile de nord-est, sud-vest spre baza dealului, unde se ingroasa depozitele loessoide si aceasta isi poate realiza adaposturi. Dezvoltarea exploatarii nu va afecta semnificativ specia n ceea ce privete aria de distribuie i hranire a acesteia, deoarece ea poate migra cu usurinta in alte zone invecinate, fara a fi perturbata de activitatea antropica. Lacerta viridis 4 exemplare Specie inclus n Anexa 4, Directiva Habitate. Pe amplasament a fost semnalat la limita nord, nord-vestica. Exist posibilitatea ca specia s fie prezent i n alte puncte de pe amplasament, dar neconfirmat n deplasrile din teren. Msurile de protecie a speciei vor urmari respectarea cu strictee att a traseelor de transport deja existente, ct i a celor noi care vor fi prevzute pe amplasament. Biologia i ecologia speciei indic c aceasta se retrage i se ascunde la apariia unor factori perturbatori. Avnd n vedere localizarea n teren unde a fost observat specia, respectiv la limita amplasamentului, precum i cerinele ecologice ale acesteia, considerm c impactul asupra speciei cauzat de lucrrile de exploatare n carier a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, jud. Tulcea va fi nesemnificativ. Testudo graeca 3 exemplare Specie inclus n Anexa 2, Directiva Habitate 92/43/EEC. Pe perimetrul exploatarii a fost intalnita la limita sud, sud-estica. Datorita caracteristicilor sale ecologice, specia 59
va fi afectata nesemnificativ de lucrrile de exploatare n carier a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, jud. Tulcea Natrix natrix 5 exemplare. Specificam ca terenul prevazut exploatarii de diabaze nu reprezint habitatul tipic al speciei, ea gasindu-i condiii favorabile de via n alte zone de pe amplasament sau n afara acestuia. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei de exploatare a diabazelor din cariera Isaccea. Specii de pasari Fiind un habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat, care contine zone acoperite cu exemplare apartinand unui numar de 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti cu o productivitate scazuta si cu un flux de substanta vie scazut, amplasamentul, ca de altfel si imprejurimile acestuia nu pot sustine lanturi trofice stabile si complexe care sa includa in verigile componente specii de pasari importante din punctul de vedere al biodiversitatii zonei. In zona dealului lui Tefic si in imprejurimi nu au fost identificate populaii cuibritoare ale speciilor de pasari care sunt cuprinse in Formularului standard al sitului ROSPA0073: Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus oedicnemus, Oenane pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea. Mentionam ca amplasamentul analizat nu este survolat de specii de pasari in perioada de migratie, specii care sunt importante pentru situl ROSPA0073: Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Gyps fulvus, Ficedula parva, Falco vespertinus , Neophron percnopterus, Pandion haliaetus, Haliaeetus albicilla, Pernis apivorus, Antus campestris, Aquila pomarina, Aquila heliaca, Aquila chrysaetos, Circus macrourus, Falco peregrinus. Tabel 2 Specii de pasari identificate in perimetrul V. Aric-V. Drumul Iazului
Nr. crt. 1. Denumire tiinific Hieraaetus pennatus 2. Buteo rufinus 3. Circus cyaneus Accipiter 4. gentilis Falco 5. tinnunculus Perdix perdix 6. Cuculus 7. canorus Upupa epops 8. Merops 9. apiaster Coracias 10. garrulus Dendrocopos 11. medius Dendrocopos 12. minor Denumire popular acvila mica sorecar erete vanat uliu porumbar vnturel rou potrniche cuc pupaza prigorie dumbraveanca ciocanitoare de stejar ciocanitoare mica Familia Accipitridae Accipitridae Accipitridae Accipitridae Falconidae Phasianidae Cuculidae Upupidae Meropidae Coraciidae Piciformes Piciformes Ordinul Falconiformes Falconiformes Falconiformes Falconiformes Falconiformes Galliformes Cuculiformes Cuculiformes Coraciiformes Coraciiformes Picidae Picidae Nr. ex; precizari 1- n zbor 1 - n zbor 3 - n zbor 2 - n zbor 2 n zbor; 2 pe sol 4 - pe sol 5 - n zbor 3- n zbor 2 - n zbor 2 - n zbor 2 n zbor; 2 pe arbori 2 n zbor; 1 pe arbori
60
Picus 13. canus Dryocopus 14. martius Jynx 15. torquilla Galerida 16. cristata Alauda 17. arvensis Hirundo rustica 18. Motacilla alba 19. Sylvia curruca 20. Parus 21. coeruleus 22. Parus major 23. Sitta europaea 24. Pica pica Corvus 25. frugilegus Corvus 26. corone cornix Sylvia 27. atricapilla Erithacu 28. s rubecula Phoenic 29. urus phoenicurus Turdus merula 30. Luscinia 31. megarhynchos Sturnus 32. vulgaris Oriolus oriolus 33. Passer 34. domesticus Passer 35. montanus Coccothrauste 36. s coccothraustes Fringilla 37. coelebs Carduelis 38. chloris Carduelis 39. carduelis Emberiza 40. citrinella Miliaria 41. calandra
ghionoaie sura ciocanitoare neagra capintortura ciocrlan Ciocrlie de cmp rndunic codobatur alba silvie mic piigoi albastru piigoi mare ticlean coofan Cioara de semntur cioara griv silvie cu cap negru macaleandru codros de padure mierla priveghetoare roscata graur grangur vrabia de cas Vrabia cmp botgros de
Piciformes Piciformes Piciformes Alaudidae Alaudidae Hirundinidae Motacillidae Sylviidae Paridae Paridae Sitidae Corvidae Corvidae Corvidae Sylvidae Turdidae Turdidae
Picidae Picidae Picidae Passeriformes
3 n zbor; 2 pe arbori 3 n zbor; 1 pe arbori 1 n zbor 5 n zbor; 3 pe sol 6 n zbor 7 n zbor 7 n zbor; 2 pe sol 3 n zbor; 2 tufarisuri 5 n zbor; 1 pe arbori 10 n zbor; 2 pe arbori 2 n zbor; 1 pe arbori 11 n zbor; 4 pe sol ~95 n zbor;; 5 pe sol 50 n zbor; 10 pe sol 12 in zbor 5 in tufarisuri 2 pe arbori
Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes
Turdidae Turdidae Sturnidae Oriolidae Passeridae Passeridae Fringillidae
Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes
10 in tufarisuri 5 in tufarisuri ~140 n zbor; 10 pe sol 1 pereche n zbor ~ 100 n zbor; 15 tufisuri; 5 pe sol ~ 150 n zbor; 20 tufisuri, 10 pe sol 5 n zbor; 3 pe arbori
cintez florinte sticlete presur galben presura sura
Fringillidae Fringillidae Fringillidae Emberizidae Emberizidae
Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes
16 n zbor; 4 pe arbori 6 n zbor; 2 pe arbori 5 n zbor; 3 pe arbori 8 n zbor; 3 tufisuri; 1 pe sol 4 n zbor; 1 in tufisuri
Pe amplasament si in zonele invecinate au fost identificate un numar mic de exemplare apartinand speciilor importante de pasari pentru biodiversitatea zonei. Pentru a proteja exemplarele identificate ca si pe cele care potential ajung in zone amplasamentului, beneficiarul a renuntat la o suprafata de 26 de hectare care sunt mai 61
reprezentative pentru flora si fauna specifice celor doua situri ROSPA0073 si ROSCI0201; astfel zona de 26 ha se constituie ca o zona tampon pentru speciile de fauna protejate, zona in care exemplarele acestora se pot retrage. Specii de mamifere Speciile de mamifere sunt slab reprezentate in zona Dealului lui Tefic, mai ales ca zona reprezinta limita nord-vestica a sitului ROSCI0201 pe de o parte si, pe de alta parte, baza dealului este inconjurata de drumuri de exploatare si de terenuri agricole. Pe parcursul efectuarii studiului, au fost identificate exemplare ale speciilor prezentate mai jos. Talpa europaea Pe amplasament au fost semnalate urme ale unui numar de 5 exemplare la limita perimetrului, in zona de nord-vest.. Lepus europaeus Au fost identificate 9 exemplare in zona amplasamentului. Microtus arvalis Au fost identificate 4 exemplare pe amplasament. Vulpes vulpes Pe perimetrul exploatarii s-au identificat exemplare izolate aflate in tranzit., 3 exemplare. Sus scrofa In zona amplasamentului s-au observat 2 exemplare . Capreolus capreolus Pe perimetrul studiat s-a identificat 1 pereche in tranzit. Spermophilus citellus Au fost identificate 2 exemplare izolate in afara amplasamentului, in partea sudica la marginea drumului, adiacent terenurilor agricole. Nu au fost identificate specii de chiroptere in zona amplasamentului. Concluzii asupra biodiversitii Studiile efectuate asupra speciilor de pasari de pe amplasament au evidentiat lipsa speciilor importante pentru situl ROSPA0073 ca urmare a pozitiei marginale a amplasamentului de 320 000 mp si ca urmare a caracterului degradat al vegetatiei de pe amplasament, productivitatea acesteia fiind scazuta. Amplasamentul este utilizat de un numar mic de exemplare de pasari care apartin unui numar redus de specii de pasari. Acestea utilizeaza amplasamentul doar pentru pasaj spre terenurile agricole de la baza dealului care reprezinta o sursa temporara de hrana. Nu au fost identificate pe amplasament locuri de cuibarit, locuri de hranire sau de odihna. Nu se identifica pe amplasament surse de hrana astfel incat lanturi trofice stabile si complexe sa fie functionale in zona analizata si in imprejurimi pe o distanta mai mica de 2-3 km. Speciile de pasari descrise au un mod de viata vagil si isi procura hrana din biotopuri diferite. Plasticitatea comportamentala a speciilor de pasari care sunt importante pentru mentinerea integritatii sitului ROSPA0073 asigura orientarea acestora catre locuri cu surse de hrana stabile care asigura intretinerea si reproducerea. Speciile de mamifere identificate pe amplasament sunt specii comune fara valoare pentru biodiversitatea zonei si nereprezentative atat pentru ROSCI0201 cat si pentru ROSPA0073, amplasamentul fiind limita nordica a celor doua situri. In jurul amplasamentului, beneficiarul a creat o zona tampon pentru o mai buna protectie a celor doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073 prin renuntarea din proprie initiativa la o suprafata de 26 ha pentru care are licenta de exploatare. Habitatul dominant in zona amplasamentului este un habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat in care asociatia indicatoare de habitat este Festucion valesiaceae. Flora i vegetaia vor fi afectate nesemnificativ, la finalul exploatarii vegetatia putandu-se regenera ca urmare a fenomenului de redundanta. 62
In zona a fost identificat un numar mic de exemplare importante pentru biodiversitatea zonei, beneficiarul luand ca masura importanta de protectie crearea unei zone tampon prin renuntarea la 26 ha din totalul amplasamentului propus pentru extinderea carierei. Exemplarele reduse de pe amplasament pot sa se retraga in zonele invecinate amplasamentului, unde se gasesc biotopuri asemanatoare. Etapizarea exploatarii (cresterea progresiva a suprafetelor necesare pentru lucrarile de exploatare) va determina un impact nesemnificativ asupra biodiversitatii; exemplarele speciilor de fauna identificate pe amplasament nu sunt reprezentative pentru siturile ROSCI0201 si ROSPA0073. Activitile preconizate a fi realizate in cadrul proiectului Lucrri de exploatare n carier a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului , jud. Tulcea vor avea un impact nesemnificativ asupra habitatelor, florei si faunei; biodiversitatea zonei se va mentine. Impactul exploatarii bazaltului de pe suprafata de 320 000 mp asupra faunei si florei de pe amplasament si din vecinatate este nesemnificativ ( conform planului de dezvoltare a carierei si masurilor de protectie a mediului adoptate, tehologiei de extragere si prelucrare a rocii utile si analizelor efectuate pana in prezent de beneficiar, impactul produs de cariera activa se incadreaza in parametrii admisibili pentru aceasta activitate). 3.2.2.Descrierea habitatelor, a speciilor de flora si fauna identificate si ilustrarea pe o harta corespunzatoare a florei, faunei si habitatelor de pe amplasament si imprejurimi. Pe amplasamentul de 32 ha habitatul dominant este habitatul de pajiste stepica xerofila care are un aspect degradat; pe laturile acestuia sunt prezente exemplare ale unui numar de 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti care justifica denumirea de pajiste impadurita. Habitatul de pajiste stepica xerofila are in componenta un numar de 172 specii de plante erbacee in care grupul indicator de habitat este reprezentat de familia Gramineae (Poaceae), fiind identificata asociatia vegetala Festucion valesiaceae cu o dispunere fragmentara. Acest habitat prin compozitia sa in specii ar putea fi asociat cu tipul de habitat R 3415 Pajisti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum si Festuca valesiaca cu o valoare conservativa redusa. Habitatul de pajiste impadurita ar putea fi asociat habitatului Pduri-raristi vestpontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodum - R 4161, care este dispus la altitudini de 100-200 m, intr-un climat cu precipitatii reduse. Zonele care contin exemplare de arbori si arbusti nu pot fi considerate ca un habitat de padure prin structura si functionalitate. Populatiile relativ mici ale unui numar mare de specii de arbori care au un grad mare de dispersie nu pot fi asimilate unor asociatii vegetale caracteristice. Se poate aprecia prin extrapolarea datelor obtinute existenta unei asociatii cu grad scazut de coeziune de tipul Polyquerco-Tilietum sp. Speciile de arbusti prezente pe amplasament au o densitate mica si apartin genurilor Rosa sp., Pyrus sp., Mallus sp., Sorbus sp., Sanguinosorba sp . Amplasamentul de 320 000 mp si exteriorul acestuia au in componenta o vegetatie mozaicata care nu este caracteristica sitului ROSCI 0201. Amplasamentul studiat nu se constituie ca o parte a unui habitat prioritar fiind un habitat de pajiste degradata, partea impadurita din pajiste cu grad de acoperire de 30 % fiind alcatuita dintr-un amestec de specii ale genului Quercus, Q. delachampii, Q. robur, Q. pedunculiflora, Q. pubescens, cu o densitate redusa, in amestec cu specii ale genului Acer, A. campestre, cateva exemplare de A. tataricum, A. platanoides. Alte specii prezente apartin genului Fraxinus, F. ornus si F. excelsior si genului Tilia, T. 63
Tomentosa si T. cordata. Speciile de arbusti prezente pe amplasament au o densitate mica si apartin in special genurilor Cornus sp., Rosa sp., Crataegus sp. Zonarea habitatelor intalnite in cadrul perimetrului si in vecinatatea acestuia este redata in anexa grafica nr. 3. 3.2.3.Descrierea populatiilor speciilor de flora/fauna, a caracteristicilor habitatelor de pe amplasament, descrierea tuturor asociatiilor vegetale identificate pe amplasament; prezentarea de informatii referitoare la tipurile de habitate, populatiile speciilor de flora si fauna (mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate si pasari) de pe amplasament si vecinatate Datele solicitate sunt prezentate la punctul 3.2.1. din prezenta documentatie. Tipurile de habitate de pe amplasamentul de 320 000 mp pajiste degradata si pajiste impadurita cu densitate mica de arbori si arbusti in amestec, contin populatii mici ale unui numar mare de specii: 172 de specii ale florei erbacee, 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti. Cele doua tipuri de habitate nu sunt habitate prioritare conform datelor din Formularul standard ROSCI 0201. Gradul de conservare a celor doua habitate este redus, valoarea genetica pentru conservarea biodiversitatii in zona de extindere a carierei fiind fara importanta. Speciile de vertebrate si nevertebrate de pe amplasament sunt reprezentate printr-un numar foarte redus de exemplare. In partea sudica a amplasamentului la o distanta de 200-300 m de acesta au fost identificate in zbor exemplare ale speciilor de pasari importante pentru pastrarea biodiversitatii sitului ROSPA0073. Cele mai importante sunt speciile de falconiforme si strigiforme care insa nu pot utiliza amplasamentul ca loc de odihna si cuibarire pentru ca vegetatia este redusa ca inaltime si ca abundenta. Pe de alta parte, zona nu ofera conditii prielnice pentru concentrarea unui numar mare de specii de paseriforme, mamifere mici, mamifere rozatoare care constituie sursa de hrana pentru acestea. Beneficiarul isi propune utilizarea unor tehnologii moderne si desfasurarea activitatii in limitele perimetrului pentru a nu perturba ciclul de viata al speciilor protejate. 3.2.4.Descrierea metodelor folosite, dificultilor ntmpinate i incertitudinilor cu privire la date, atunci cnd s-au ntreprins studii/cercetri pentru caracterizarea strii elementelor de biodiversitate n situaia fr proiect Evaluarea covorului vegetal s-a realizat prin aplicarea metodei Braun-Blanquet cu stabilirea releveelor de 100 mp pentru stratul erbaceu si de 500 mp (5 x 100) mp pentru stratul arborilor si al arbustilor, pe itinerar (marsrut) si analiza transectelor de vegetatie. Utilizarea metodei observatiei in combinatie cu metoda transectelor in puncte fixe pentru stabilirea punctului favorabil, a permis realizarea unei imagini reale asupra speciilor de pe amplsament. Alte metode utilizate au fost evaluarea si monitorizarea urmelor, consultarea materialelor bibliografice care descriu speciile si ecologia zonei, utilizarea experientei locuitorilor din zona si a angajatilor societatii. Metode de cercetare a faunei. Studii faunistice s-au realizat asupra insectelor, reptilelor, pasarilor si mamiferelor in perioada aprilie 2009-iunie 2010. Studii entomologice s-au realizat n perioada mai-iulie, prin colectare de material entomologic (exemplare de insecte - juvenili, aduli), cu ajutorul fileului entomologic n staiile de cercetare de pe amplasamentul exploatarii de diabaze din cariera din dealul lui Tefic. Studii herpetologice au cuprins aspectele de primavara (luna mai) si vara (lunile mai - august). Identificarea animalelor s-a realizat prin utilizarea metodei transectelor. 64
Vizitele in teren s-au realizat in staiile de cercetare din perimetrul carierei, cat si pe terenurile limitrofe. Cercetari avifaunistice s-au realizat in timpul migraiei (martie-mai; octombrienoiembrie), vara (iunie-august) n staii din zona exploatarii. Metodele de evaluare a populaiilor de psri utilizate n studiu au fost: punctele fixe i transecte, evaluarea psrilor n migraie, la cuibarit. Speciile de mamifere s-au identificat in perioada de vara (iunie-august) n staii din zona de interes, dar i n zonele limitrofe. Studii avifaunistice (pasari). n vederea identificrii speciilor de psri cuibritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaiile de teren. Principala metod de lucru utilizat a fost cea a punctelor fixe care a permis stabilirea dinamicii populatiilor de pasari in functie de locul ocupat in lanturile trofice existente si aprecierea modificarilor produse ca urmare a activitatii de exploatare a bazaltului pe amplasamentul de 320 000 mp. n acest sens au fost alese puncte cheie care s acopere ntreaga zon de studiu n vederea identificrii direciilor i culoarelor de pasaj preferate de speciile de psri. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate nct s surprind perioadele de vrf ale migraiei n vederea stabilirii eventualelor populatii de pasari care ar putea traversa zona de studiu. Recensmnt din puncte fixe ca metoda a fost folosita pentru recensmntul psrilor de talie mic (ciocnitoarele, psri cnttoare) i a mamiferelor in teren deschis. Punctele de observaie au fost stabilite ntr-o reea dreptunghiular cu distanta intre puncte de 25-50 m. Evaluare pe trasee lineare (transecte) a fost utilizata pentru studiul speciilor de psri i mamifere de talie mica. Studiile efectuate au avut o periodicitate bine definita astfel incat consideram ca datele prezentate au un grad ridicat de precizie. Studiul literaturii de specialitate a permis conturarea planurilor de studiu in zona amplasamentului, singurele dificultati fiind intampinate in aprecierea efectului relatiei intre depozitul de zacamant, intensitatea procesului de exploatare a acestuia si interesele economice ale beneficiarului. 3.2.5.Surse de poluare Principalele surse de poluare cu potential impact asupra biodiversitatii sunt: : - lucrarile de decopertare (desolificare). - zgomotul provenit de la lucrarile de construire si ulterior de exploatare care ar putea deranja populatiile de animale din zonele invecinate - particulele in suspensie rezultate in urma procesului de extractie, transport si prelucrare a porfirelor microgranitice, care pot fi usor transportate de vant si depuse pe aparatul foliar al plantelor din zona invecinata - utilajele si masinile folosite la transportul materialului derocat si pentru diverse activitati conexe; - emisii de noxe Pentru protectia si conservarea biodiversitatii de pe amplasamentul solicitat, vor fi luate urmtoarele msuri: - ncadrarea n normativele privind emisia noxelor si depunerilor de pulberi sedimentabile generate pe parcursul derularii procesului tehnologic de extractie, transport si prelucrare a rocii utile. Acestea nu vor depasi concentratiile admise stabilite prin ordine de reglementare (OMM 462/93) si STAS 12.57487. 65
- se vor lua masuri pentru monitorizarea periodica a concentratiei de gazelor de explozie rezultata in urma impuscarilor din cariera, prin masuratori efectuate in afara perimetrului de exploatare, in punctele ce vor fi considerate cele mai nefavorabile pentru CMA. In situatia depasirii valorilor de gaze toxice se va redistribui incarcatura exploziva in mod corespunzator. - materialul rezultat in urma desolificarii va fi depozitat in loc special amenajat, pe cheltuiala beneficiarului investitiei si pastrat pentru lucrarile de reconstructie ecologica la finalizarea investitiei si inchiderea carierei. - la finalizarea lucrarilor de exploatare, se vor lua masuri de reconstructie ecologica prin recrearea habitatului initial, speciile cultivate fiind in concordanta cu conditiile ecologice ale zonei. Praful In timpul perioadei de exploatare efectiva a carierei, impactul asupra biodiversitatii va fi reprezentat in special de particulele in suspensie rezultate in urma procesului de extractie, transport si prelucrare a rocii utile, care pot fi usor transportate de vant si depuse in special pe aparatul foliar al plantelor, afectand astfel procesele fiziologice (fotosinteza, respiratie), incetinind implicit metabolismul plantelor. Emisii de noxe Efecte asupra vegetatiei a emisiilor de noxe - in concentratii peste limitele admise, CO poate inhiba procesul de evolutie a embrionilor la plante in faza de diviziune si inhiba respiratia pe intuneric. - prezenta SO2 , in concentratii peste limitele admise, impiedica degajarea bioxidului de carbon la lumina si astfel este dereglat procesul de fotosinteza. Masuri 1.Se vor monitoriza periodic emisiile de poluanti din cariera, prin masuratori efectuate in afara perimetrului de exploatare, in punctele ce vor fi considerate cele mai nefavorabile pentru CMA. 2.Pentru activitatea de exploatare a carierei se vor folosi utilaje performante care sa diminueze emisiile de praf si noxe in mediul inconjurator. Zgomotul Alt impact asupra faunei este produs de zgomotul provenit de la lucrarile de de exploatare, care ar putea deranja populatiile de animale din zonele invecinate. Zgomotul poate fi produs de: detonarea explozivilor introdusi in gauri de sonda; spargerea cu ajutorul explozivilor introdusi in gauri de mina a blocurilor supragabaritice la dimeniunile necesare pentru a putea fi transportate; concasorul principal si instalatiile auxiliare; utilajele si masinile folosite la transportul materialului derocat si pentru diverse activitati conexe; Fata de praful rezultat, impactul zgomotului se manifesta concentric pe o suprafata mai restransa, diminuandu-se treptat odata cu departarea de sursa producatoare, fiind influentat de directia si intensitatea vantului. Se poate aprecia ca zona sensibil afectata de zgomot nu depaseste cu mult vecinatatea carierei. Calculele efectuate arata ca efectele zgomotelor nu depasesc distanta de 300-400 m fata de cariera. 3.2.6.Prognozarea impactului 66
Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri, etc.) si plaje, produse de proiectul propus In conformitate cu documentaia tehnic a proiectului prin realizarea activitatilor de exploatare in cariera si prelucrare a diabazelor din Dealul lui Tefic va fi afectata o suprafata totala de 320 000 mp care este un habitat de pajiste care contine pe margine zone cu exemplare ale unui numar de 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti. Dupa finalizarea lucrarilor de ecologizare a amplasamentului va rezulta o suprafata impadurita de cca 30 ha, compusa din 24 ha aferente exploatarii propriu-zise si 6 ha pe care sunt in prezent Organizarea de santier si platforma de prelucrare. Modificarea suprafetei zonelor impadurite produsa din cauza proiectului propus; schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a tipurilor de padure, impactul acestor schimbari asupra mediului La finalul lucrrilor de refacere a mediului din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, jud. Tulcea suprafata impadurita va creste cu cca 20 ha. Compozitia specifica a vegetatiei va fi neschimbata, modificandu-se doar varsta acesteia. Modificarea/ distrugerea populatiilor de plante Lucrarile de exploatare in cariera a diabazelor vor fi astfel esalonate incat sa implice gradual suprafetele minim necesare; in acest fel se va reduce impactul direct asupra populatiilor de plante, ce vor avea posibilitatea de revegetare pe cale naturala in cadrul suprafetelor exploatate, regenerarea vegetatiei se va face sub directa supraveghere si indrumare a specialistilor de la ROMSILVA. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc.) si impactul potential asupra mediului Urmare a realizarii obiectivului de investitii flora va fi afectata prin decopertarea solului in cadrul lucrarilor de deschidere a zacamantului. Nu se vor produce modificari ale regimului hidrologic si a conditiilor hidrologice. Prin lucrarile de refacere a mediului suprafetele care au fost implicate in procesul de extractive vor fi resolificate. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Rosie Pe suprafaa propus pentru realizarea obiectivului de investitie Lucrrile de exploatare n carier a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, jud. Tulcea nu vor avea loc distrugeri sau modificri de habitate ale speciilor cu statut special de conservare, specii incluse n listele rosii, directive, convenii internaionale. Biodiversitatea identificata pe perimetrul exploatarii este compusa, cu precadere, din specii comune. Alterarea speciilor si populatiilor de animale si plante slbatice Realizarea obiectivului de investitie Lucrrile de exploatare n carier a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, jud. Tulcea nu va duce la disparitia unor specii sau la distrugerea populatiilor speciilor de flor i faun semnalate pe amplasament; pe o durata de cca 10 ani numarul de indivizi ai unor specii de plante, arbusti si arbori se va reduce, dar prin lucrarile de reconstructie a mediului pierderile inregistrate vor fi compensate. Deoarece speciile de faun din zona au un grad de adaptabilitate sporit la schimbrile de habitat, exemplarele prezente in zona suport mai uor situaiile de stress cauzate de activitile antropice. 67
Astfel se poate afirma ca pe parcursul derularii planului, impactul prognozat asupra mediului va fi nesemnificativ. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare Implementarea proiectului nu va afecta sau distruge rutele de migrare ale speciilor de pasari deoarece peste amplasament nu se suprapun rute de migrare. De asemenea nu vor fi perturbate populatiile speciilor protejate deoarece amplasamentul si vecinatatea acestuia nu adapostesc populatii ale speciilor de pasari importante penmtru mentinerea biodiversitatii sitului ROSPA0073. Amplasamentul este utilizat ca loc de pasaj spre terenurile agricole de la baza dealului (care reprezinta o sursa temporara de hrana) de un numar redus de specii de pasari fara valoare pentru pastrarea biodiversitatii zonei. Modificarea / reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna, hrana, crestere, contra frigului In prima parte (10 ani) a derularii proiectului din Dealul lui Tefic conditiile de viata a speciilor de flora si fauna se vor modifica prin desfasurarea lucrarilor de excavare a substantei minerale utile. Organizarea lucrarilor de exploatare intr-o maniera care sa permita inceperea lucrarilor de refacere a mediului incepand cu anul 2020, va permite renaturarea suprafetelor utilizate. 3.2.7.Descrierea si cuantificarea efectelor primare directe asupra speciilor/habitatelor protejate, identificate pe amplasament si vecinatate, asupra speciilor de plante, mamifere, reptile, nevertebrate, pasari Amplasamentul de 320 000 mp nu se constituie ca parte a unui habitat prioritar prin asociatiile vegetale care au fost identificate : habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat si pajiste impadurita. Habitatul de pajiste stepica xerofila este acoperit cu vegetatie pe cca 30% din suprafata si are in compunere un numar de 172 de specii de plante. Asociatia vegetala dominanta este Festucion valesiaceae cu o dispunere fragmentara din cauza prezentei rocii la suprafata. Habitatul de pajiste impadurita are in compunere un numar de 12 specii de arbori si un numar de 8 specii de arbusti. Asociatia vegetala care ar putea fi identificata in habitat este de tipul poliquerco-tilietum. Conform Tabelelor 1 si 2 prezentate la punctul 3.2.1. din acest document precizam ca amplsamentul nu este valoros pentru fondul genetic al biodiversitatii zonei. Redundanta ridicata a speciilor florei de pe amplasament va asigura refacerea intr-un interval de timp de 3-5 ani a stratului vegetal. Analizand speciile de fauna de pe amplasament mentionam ca au fost identificate un numar mic de exemplare ale speciilor de reptile, pasari si mamifere protejate, asa cum au fost prezentate la punctul 1 din prezenta documentatie. Plasticitatea comportamentala a acestora si modul de viata vagil vor asigura explorarea de catre acestea a unor zone largi care sa le asigure conditiile de hranire, odihna, reproducere. Amplasamentul, prin fluxurile de materie si energie specifice nu poate sustine lanturi trofice complexe, acest fapt explicand prezenta in zona a unui numar mic de exemplare si a unui numar relativ mic de specii protejate, conform Fisei standard ROSCIO201 si ROSPA0073. Cercetarile efectuate in cadrul perimetrului investigat (cca 70 ha) au pus in evidenta faptul ca atat in perimetrul solicitat (32 ha) cat si in vecinatatea acestuia (58 ha) este prezent un habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat. Acest habitat precum si speciile de plante si animale identificate aici nu constituie obiectul unei 68
protectii speciale intrucat sunt comune si frecvent intalnite in Dobrogea de nord. Pe amplasamentul de 320 000 mp solicitat va fi decopertata o suprafata totala de cca 24 ha; din acesta 7 ha reprezinta parti marginale care pe o latime de 5-30 m contin un mozaic de specii de arbori apartinand genurilor Quercus sp., Acer sp., Fraxinus sp., Ulmus sp., Pirus sp., Mallus sp., Rosa sp., Crataegus sp. La sfarsitul licentei dupa perioada de post-inchidere toate cele 24 ha vor fi redate circuitului natural. Amplasamentul de 320 000 mp nu se constituie ca parte a unui habitat prioritar pentru care s-a instituit situl ROSCI0201. Speciile de pasari pentru care a fost instituit ROSPA 0073 au fost identificate in afara amplasamentului, distributia populatiilor fiind determinata de existenta in zona adiacenta a unor suprafete mari de zona impadurita si cu densitate a arborilor si a arbustilor mai mare de 45 %. Suprafata de 320 000 mp reprezinta 0,03 % din suprafata totala a situlu ROSCI 0201. Prin implementarea planului nu se va produce o micsorare semnificativa a suprafetei sitului. Deoarece valoarea conservativa a speciilor este foarte redusa si habitatul existent pe amplasament nu se constituie ca parte componenta a unui habitat prioritar se apreciaza ca impactul direct al implementarii proiectului este nesemnificativ. Programul de dezvoltare a exploatarii existente, masurile de protectie a mediului preconizate si rapoartele de incercari efectuate, conduc la concluzia ca implementarea proiectului va avea impact nesemnificativ aupra biodiversitatii. De asemenea fenomenul de redundanta si valenta ecologica a speciilor ca si esalonarea exploatarii pe o perioada de 20 de ani vor atenua impactul direct asupra biodiversitatii din zona. Fiind situat la limita nordica a siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 si nefiind parte a unui habitat prioritar, amplasamentul nu va fragmenta habitatele prioritare specifice celor doua situri de importanta comunitara. Valoarea conservativa a habitatelor si a speciilor prezente in cele doua situri este buna si nu s-au identificat interferente ale acestora cu speciile floristice si faunistice de pe amplasament. Zona de influenta a proiectului se afla in afara rutelor de migratie care strabat Dobrogea. Amplasamentul si zona adiacenta nu cuprinde perimetre cu valoare ecocenotica care sa adaposteasca specii valoroase din punctul de vedere al importantei comunitare. 3.2.8.Identificarea extinderii geografice, duratei, frecventei, reversibilitatii si probabilitatii aparitiei fiecarui efect asupra elementelor de biodiversitate Impactul produs de lucrarile de exploatare si de prelucrare a rocii utile in cadrul perimetrului solicitat contine o componenta directa si una indirecta. Componenta directa se refera la lucrarile de decopertare si taiere a arborilor si arbustilor, iar componenta indirecta la celelalte elemente (emanatiile de gaze, pulberile in suspensie, zgomotul si vibratiile). Extinderea geografica finala a componentei directe este egala cu suprafata cumulata a perimetrului de dezvoltare-exploatare (cca 30 ha din care 7,5 ha ale carierei existenta +24,5 ha in extinderea perimetrului actual), iar durata manifestarii impactului va fi de maxim 20 de ani (perioada de valabilitate a licentei de exploatare). Cat priveste efectele componentei indirecte se estimeaza ca, prin masurile de protectie aplicate, acestea nu vor depasi limita exterioara a zonei tampon de 26 ha instituita prin micsorarea suprafetei benevol de catre beneficiar din cele 58 ha propuse initial. Presiunea exercitata de activitatea desfasurata asupra biodiversitatii este constituita tot din doua componente, dintre care una de mica amploare (dovada adaptarea la acest gen de stress a animalelor care traiesc in cariera si in vecinatatea acesteia-specii de nevertebrate si specii de vertebrate) care se manifesta constant prin 69
lucrarile care se deruleaza zilnic si una cu o valoare mai ridicata, dar care se incadreaza in limitele admisibile, acestea actionand de 3-4 ori pe trimestru, odata cu impuscarea rocii utile. Impactul produs de proiect este reversibil intrucat odata cu incheierea activitatii, zonele excavate vor fi redate prin solificare circuitului material si energetic al biodiversitatii zonei. 3.2.9.Efectele implementarii planului asupra speciilor/habitatelor protejate de pe amplasament si din zona adiacenta Evaluarea impactului activitatii de exploatare a bazaltului de pe amplasamentul in suprafata de 320 000 mp asupra biodiversitatii din zona ca si asupra siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 s-a realizat in functie de tipul de impact generat: direct, indirect, pe termen scurt si lung, in diferite faze de evolutie a implementarii planului. Habitatele identificate pe suprafata de 320.000 mp sunt pajiste stepica xerofila cu aspect degradat si pajiste impadurita. Habitatele identificate contin populatii reduse ale unui numar total de 192 specii din care 172 specii de plente erbacee, 12 specii de arbori si 8 specii de arbusti. Populatiile acestor specii au o coeziune ecologica si functionala reduse, prin compozitia lor neputand sustine lanturi trofice complexe, specifice unor habitate cu productivitate ridicata. Cele doua habitate nu sunt habitate prioritare si nu se constituie ca parti componente ale unor habitate prioritare. Pe de alta parte suprafata de 320 000 mp este limita nordica a siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 si nu produce fragmentarea vreunui habitat prioritar. Speciile de arbori si arbusti creeaza zone cu aspect mozaicat de lastaris dominat de specii invazive. Lipsa speciilor de pasari importante din punct de vedere comunitar se datoreaza impactului de lunga durata a activitatilor antropice in zona ca si lipsei habitatelor de adapost, exemplarele de arbori avand inaltime mica de pana la 10 m si densitate mica. Amplasamentul si zona adiacenta nu cuprind perimetre cu valoare ecocenotica care sa adaposteasca specii valoroase din punctul de vedere al importantei comunitare. Zona de influenta a proiectului se afla in afara rutelor de migratie care strabat Dobrogea. Lipsa speciilor de pasari de importanta comunitara de pe amplasament, conduc la concluzia ca implementarea planului va avea impact nesemnificativ aupra biodiversitatii. Amplasamentul este inconjurat pe trei laturi de terenuri agricole cu traditie in cultura cerealelor si plantelor tehnice. S-a produs astfel o retragere a speciilor de mamifere si a pasarilor spre partea sudica, in timpul studiilor efectuate prezenta acestora fiind stabilita doar pentru marginea sudica a amplasamentului. Efectele activitatii antropice au stabilit deja configuratia spectrului faunei in zona. Impactul, pe care il preconizam, asupra speciilor faunistice de pe amplasament si din zona adiacenta este impact nesemnificativ. Impactul asupra populatiilor apartianad vegetatiei este considerat nesemnificativ ca urmare a valorii conservative reduse si ca urmare a habitatelor neprioritare existente pe amplasament si a pozitiei marginale a acestuia fata de cele doua situri. Speciile floristice si faunistice nu sunt pe lista speciilor protejate si nici pe Lista rosie. In faza de deschidere si de exploatare a noii zone de lucru (32 ha) avand in vedere ca exploatarea este esalonata pe o perioada de 20 de ani , impactul va fi nesemnificativ, deoarece suprafetele utilizate sunt relativ mici, pe de o parte, iar pe de alta parte fluxurile tehnologice sunt create astfel incat drumurile de exploatare existente sa fie utilizate eficient fara sa se produca perturbari majore in zona amplasamentului. Utilizarea unor tehnologii performante face posibila mentinerea la nivel de admisibilitate a parametrilor factorilor de mediu, ca si a celor biologici. 70
Impactul negativ direct asupra speciilor apartinand faunei este atenuat ca urmare a mobilitatii acestora. In toate fazele de lucru, acestea vor evita zona ca urmare a perturbarilor create de excavari si vor ocupa spatii cu hrana abundenta din interiorul sitului. La nivelul celor doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073 nu se vor inregistra dezechilibre pentru ca populatiile care se refugiaza de pe amplasament sunt populatii mici , nestructurare care nu vor avea influente semnificative asupra lanturilor trofice complexe si stabile existente in cele doua situri. Se poate estima un impact direct pozitiv asupra speciior de reptile care pot utiliza zona de depozitare a solului rezultat din decopertare ca loc de de adapost si ca loc de hranire.Tot un impact direct pozitiv se poate estima si asupra speciilor de nevertebrate care pot utiliza acest perimetru ca loc de hranire. Refacerea acestora se va realiza intrun timp scurt ca urmare a ciclului de viata caracteristic. Speciile de pasari si de mamifere nu vor fi afectate de activitatea propriu-zisa pentru ca prezenta lor pe amplasament este redusa ca dimensiuni ale populatiilor si modul lor vagil le permite orientarea spre locuri mai linistite si cu hrana abundenta din interiorul sitului. Echilibrul ecosistemului existent in sit nu poate fi afectat de populatii noi de pasari, pentru ca amplasamentul nu adaposteste actual populatii mari , nefiind utilizat ca loc de hrana, cuibarire si odihna. Habitatele de pe amplasament nu reprezinta un fond genetic important pentru mentinerea biodiversitatii sitului si prin implementarea planului nu se va produce fragmentarea habitateloe prioritare, amplasamentul nefiind un habitat prioritar. Ca masura importanta care se impune este gestionarea limitelor perimetrului prin masuri speciale: plantarea unor specii de arbori specifici amplasamentului ca o perdea protectoare, utilizarea spatiului conform planului propus, gestionarea corespunzatoare a locurilor de depozitare a sterilului si a solului decopertat, ca si ecologizarea suprafetelor care rezulta dupa excavare, astfel incat refacerea zonei sa se faca intr-un timp scurt. Efectele directe si indirecte asupra speciilor faunistice de pe amplasament sunt reduse acestea fiind reprezentate prin populatii mici care se pot orienta catre zonele care nu sunt afectate de excavatii, timpul de desfasurare a activitatii fiind de 20 de ani. Efectele directe si indirecte asupra speciilor floristice de pe amplasament sunt reduse deoarece acestea au o capacitate mare de regenerare, nu sunt specii valoroase din punctul de vedere al mentinerii biodiversitatii zonei, nu sunt specii care sa fie pe listele speciilor protejate; amplasamentul nu este parte a unui habitat prioritar si prin pozitia sa marginala nu determina fragmentarea habitatelor prioritare. In faza de inchidere a exploatarii, solul depozitat va fi utilizat pentru refacerea ecologica a zonei, speciile de plante si de animale ocupand zona intr-un timp scurt, intro perioada de 3-5 ani producandu-se o extindere a habitatelor existente pe amplasament. .3.2.10.Identificarea efectelor negative ale implementarii planului asupra habitatului speciilor de flora si de fauna de pe amplasament In faza de extindere a carierei pe o perioada scurta de timp se va produce un efect negativ prin perturbarile determinate de reorganizarea drumurilor de acces in zona noua de exploatare ca si a celor de transport al materialului brut in zona de prelucrare. Speciile comune de flora si de fauna de pe amplasament isi vor modifica arealul. Speciile de fauna isi vor delimita alte locuri de hrana si de adapost intr-un timp scurt ca urmare a mobilitatii acestora. Populatiile speciilor de plante de pe amplasament se vor diminua ca numar de indivizi, dar speciile se vor mentine in zona ca urmare a capacitatii mari de regenerare. 71
Habitatul de pajiste stepica xerofila se va mentine in zona, acesta nefiind un habitat prioritar. Exemplarele speciilor de arbori si arbusti taiate vor fi inlocuite pe masura ce zonele excavate vor fi resolificate conform planului de masuri propus de beneficiar. Prin derularea investitiei se vor utiliza 24 ha din dealul lui Tefic, insa prin masurile de resolificare si de plantare a speciilor de arbori si de arbusti specifici zonei in colaborare cu o societate specializata se va realiza o plantatie care va asigura tipul de habitat initial. Diminuarea suprafetei habitatului de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat se va face gradat, angajandu-se in lucrarile aflate in derulare doar suprafetele minim necesare desfasurarii activitatii. In medie, suprafata habitatului se va diminua cu cca 1,2 ha/an, timp de 20 de ani. Urmare a strategiei de dezvoltare adoptata, la sfarsitul licentei de exploatare, din cele 24,5 ha care vor fi in total afectate de lucrarile executate, vor fi redate circuitului natural (plantate cu specii de arbori si arbusti, cu varste cuprinse intre 1 si 10 ani, specifice amplasamentului) cca 14 ha, iar la cca 3 ani de la terminarea licentei se va ajunge la o suprafata totala revegetata de 30 ha. 3.2.11.Explicarea motivelor alegerii alternativei proiectului din punct de vedere al protectiei elementelor de biodiversitate Dezvoltarea lucrarilor de exploatare-prelucrare in interiorul perimetrului de 32 ha (alternativa 1=alternativa propusa spre a fi implementata) va permite o mai buna protectie a elementelor de biodiversitate specifice siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073. Intre perimetrul solicitat si corpul ariilor protejate va fi mentinuta o zona tampon cu suprafata de 26 ha. Aceasta zona a rezultat in urma renuntarii benevole a S.C.BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L. la suprafata mentionata din totalul suprafetei de 58 ha, pentru care a fost obtinuta de la ANRM licenta de exploatare si are forma unei potcoave care infasoara perimetrul de 32 ha. Deschiderea potcoavei este spre nord, in afara ariilor protejate. In cadrul zonei tampon se intalneste acelasi habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat, acesta putand oferi aceleasi conditii de viata putinelor exemplare apartinand speciilor faunei care se pot retrage din zona exploatarii, pe masura avansarii lucrarilor miniere. Configuratia perimetrului solicitat (de 32 ha) si un plan de dezvoltare al exploatarii incepand dinn sectorul sudic spre nord va permite finalizarea lucrarilor miniere in acest sector, la sfarsitul primei decade a licentei de exploatare si, totodata, demararea lucrarilor de reconstructie a mediului in aceasta parte inca de la jumatatea perioadei de licenta. Suprafata care rezulta din exploatare va fi resolificata, vegetatia, prin fenomenul de redundanta, ocupand in scurt timp ariile noi. Acestea vor fi de asemenea nise ecologice care vor putea adaposti exemplare ale speciilor de fauna prezenta in zona amplasamentului. 3.2.12.Compararea principalelor efecte asupra elementelor de biodiversitate produse de proiect si de cele ale alternativelor studiate SC BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL exploateaza si prelucreaza bazalt, avand deja organizata cariera pe o suprafata de 7,5 ha. Daca extinderea carierei s-ar fi realizat pe cele 58 ha pentru care societatea are licenta efectele asupra elementelor de biodiversitate habitate, flora si fauna ar fi fost reduse ca urmare a tehnologiei implementate. Pentru a argumenta aceste afirmatii, mentionam ca au fost realizate o serie de analize fizico-chimice ale factorilor de mediu apa aer, sol, toate rezultatele confirmand efectul redus al activitatii din cariera asupra acestora. Principalele elemente care actioneaza si asupra biodiversitatii, in cazul lucrarilor 72
de exploatare si prelucrare a rocii utile din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, sunt reprezentate prin: emanatiile de gaze produse de utilajele de exploatare si transport precum si cele degajate la alimentarea utilajelor si impuscarea rocii utile; pulberile in suspensie rezultate din procesul de abatere si prelucrare a diabazelor precum si ca urmare a transportului produselor de cariera; zgomotul si vibratiile produse de utilaje si la puscarea fronturilor; lucrarile de decopertare a suprafetelor ce urmeaza sa fie implicate in procesul de exploatare a rocii utile. Toate aceste elemente actioneaza deja in zona (alternativa zero) ca urmare a activitatii din cariera de pe suprafata de 7,5 ha si vor actiona si in cazul extinderii exploatarii pe 32 ha (alternativa 1) sau pe 58 ha (alternativa 2). Pentru mentinerea efectelor acestor elemente asupra mediului in parametrii admisibili pentru acest gen de activitati se intreprind o serie de masuri organizatorice si tehnologice. Fata de situatia in care eploatarea ar continua pana la finalul valabilitatii autorizatiei de mediu (2019) in cadrul perimetrului de 7,5 ha, dezvoltarea exploatarii in perimetrul de 32 ha va insemna implicarea in procesul de productie a unei suprafete suplimentare de 24,5 ha. In scopul atenuarii efectelor directe produse de lucrarile de decopertare asupra biodiversitatii, angajarea suprafetelor suplimentare in lucrarile de exploatare se va face gradual si in limitele strict necesare (in medie cam 1 ha/an), iar lucrarile de reconstructie a mediului vor demara chiar din timpul licentei de exploatare (din cel de al zecelea an), astfel incat la final, va fi deja plantata o suprafata de cca 14 ha cu arbori si arbusti din speciile prezente acum pe amplasament. 3.2.13.Protectia si reconstructia resurselor biologice Suprafetele ce vor fi afectate in urma lucrarilor de exploatare vor fi redresate ecologic folosindu-se stratul de sol fertil recuperat in faza de deschidere a zacamantului si depus in halda de sol vegetal. Se va avea in vedere inierbarea acestor halde precum si plantarea unor specii ierboase si lemnoase autohtone in scopul cresterii stabilitatii acestora. Este important de mentionat faptul ca biodiversitatea este factorul de mediu asupra caruia se rasfrang direct sau indirect modificarile suferite de ceilalti factori de mediu cum sunt solul, apa si aerul. Din acest motiv se impune o atentie deosebita in respectarea metodologiei de lucru si monitorizarea permanenta a calitatii tuturor factorilor de mediu. 3.2.13.1.Impactul produs de obiectiv asupra biodiversitatii Impactul produs de exploatarea in cariera si prelucrare a diabazelor din Dealul lui Tefic asupra biodiversitii este unul direct, respectiv local, asupra suprafeei destinate acestui obiectiv i unul indirect asupra zonelor nvecinate. Impactul produs asupra biodiversitii de pe amplasamentul exploatarii se poate urmri n faza de productie intrucat fazele de deschidere si pregatire au fost deja realizate; rapoartele de incercari pentru factorii de mediu monitorizati in aceasta perioada ( aer,sol, populatie) au aratat ca parametrii inregistrati se situeaza in limitele admise pentru astfel de activitati si ca flora si fauna din interiorul si din vecinatatea perimetrului s-au adaptat noilor conditii. Pe durata derularii proiectului putem vorbi de un impact negativ cu durata mai lunga i un impact negativ cu durata mai mica. Astfel, impactul negativ cu durata mai lunga se va regsi n: - indepartarea si depozitarea solului vegetal din sectoarele ce urmeaza sa fie amenajate si decopertarea panourilor care urmeaza sa fie exploatate si haldarea sterilului, lucrari auxiliare; - deschiderea zacamantului prin executia unor semitransee sau transee de atac; 73
- realizarea platformelor de lucru pe care sa se poata deplasa utilajele in conditii de siguranta; - lucrari de extractie si prelucrare a rocii utile. Urmare a realizarii acestor lucrari o anumit suprafa din amplasament va fi afectata pe toata durata actiunii acestui impact i o dat cu ea i vegetaia respectiv. Dupa terminarea lucrarilor de exploatare si dupa inceperea lucrarilor de refacere a amplasamentului, impactul negativ va inceta odata cu resolificarea si ecologizarea perimetului carierei. Considerm c pierderea de habitat va fi minima spre medie i nu va influena negativ existena vegetaiei i faunei de pe amplasament. Dac vegetaia de pe perimetrul exploatarii va fi afectata pe toata durata functionarii carierei, n cazul faunei se poate spune c din cauza mobilitii majoritii speciilor, efectul negativ va fi redus i nesemnificativ. Speciile de animale active se vor retrage n zonele care nu sunt supuse operaiunilor de exploatare. Impactul negativ cu durata mai mica. Speciile floristice si faunistice din zonele nvecinate perimetrului de exploatare vor fi influenate negativ in etapele caracteristice programului de extractie si prelucrare a rocii utile: de deschidere si pregatire, de exploatare si de protectie a zacamantului si a lucrrilor de suprafa. Acest impact negativ are o durata mai mica deoarece o dat cu ncetarea lucrarilor de extractie a rocii utile, biodiversitatea de pe amplasament va reintra n parametrii normali de existen. Speciile de animale se vor retrage n zonele nvecinate obiectivului, cauzate de lucrrile de antier, existnd posibilitatea ca acestea s revin temporar n zona de exploatare n perioadele de pauz. In afara impactului produs de exploatarea bazaltului pe amplasament se inregistreaza ca avand impact asupra vegetatiei si faunei din perimetrul exploatarii urmatorele activitati: - pasunatul intensiv practicat in aria studiata, mai ales n zonele de la baza dealului, precum i pe dealurile nvecinate care vor duce la ruderalizarea vegetatiei ce nconjoar Dealul Tefic; - turismul de weekend, observat n sectoarele silvice in vecinatatea exploatarii, att pe coaste ct i la poalele versanilor; - impactul antropic, factor de stres reprezentat de circulaia persoanelor, autovehiculelor, utilajelor n zona; - imprejmuirea terenurilor private si realizarea diverselor constructii etc. Avnd n vedere habitatul identificat in perimetrul exploatarii (pajiste cu aspect degradat, inconjurata de terenuri agricole), precum i componena faunistic (specii comune), apreciem c impactul activitatii de exploatare a bazaltului din Dealul Tefic asupra biodiversitii va fi nesemnificativ pe durata derularii investitiei. n concluzie considerm c impactul produs asupra biodiversitii prin realizarea obiectivului de investitie Lucrrile de exploatare n carier a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, jud. Tulcea este nesemnificativ, fr urmari grave asupra florei i faunei locale. 3.2.13.2.Masuri de diminuare a impactului In conformitate cu rezultatele studiilor realizate specificam ca att n cazul vegetaiei, ct i al faunei semnalate pe perimetrul exploatarii de diabaze nu se pune problema unor specii deosebite, cu importan conservativ i care s necesite msuri speciale de protecie. Aa cum a fost detaliat n studiul de fa, speciile de flora si fauna identificate in zona de amplasament a exploatarii sunt specii comune i nu se impun msuri speciale de conservare, exceptand unele specii de reptile si pasari cu statut de protectie prin 74
legislatia nationala si europeana (Directiva Habitate si Directiva Pasari), pentru care se propun masuri de diminuare a impactului. S-a mentionat c impactul asupra vegetaiei este nesemnificativ in fazele de deschidere si pregatire, ct i in cele de exploatare, fiind inregistrat un impact tranzitoriu n ceea ce privete fauna impactul este tranzitoriu, actionand pe durata derularii activitatii din perimetrul de dezvoltare-exploatare. Se va acorda o atentie sporita speciilor de vertebrate care sunt incluse n listele europene de protecie i conservare (Directiva Habitate1 i Directiva Psri, n special Anexa I2) care ar putea sa fie afectate direct de activitatea de exploatare a bazaltului. Aceste specii sunt urmtoarele: - Testudo graeca (broasca testoasa de uscat dobrogeana): Anexa 4, Directiva Habitate - Lacerta viridis Laurenti (guter). Anexa 4, Directiva Habitate - Podarcis taurica (oprla de camp). Anexa 4, Directiva Habitate - Ablepharus kitaibelii (soparla mica). Anexa 4, Directiva Habitate - Spermophilus citellus (popndu). Anexa 4 a Directivei Habitate - Hieraaetus pennatus (acvila mica): Anexa I Directiva Psri - Circus cyaneus Linnaeus (erete vnt). Specia este inclus n Anexa I - Coracias garrulus (dumbraveanca). Anexa I din Directiva Psri i Anexa II din Convenia de la Berna i Convenia de la Bonn - Dendrocopos medius (ciocnitoarea de stejar). Anexa I din Directiva Psri i Anexa II din Convenia de la Berna - Picus canus (ghionoaie sur). Anexa I din Directiva Psri i Anexa II din Convenia de la Berna - Lanius collurio (sfrancioc rosiatic). Anexa I din Directiva Psri i Anexa II din Convenia de la Berna. Pentru diminuarea impactului activitatii de exploatare a bazaltului asupra speciilor care ar putea ajunge accidental in perimetru se vor respecta prevederile OUG 57/2007 ca si recomandarile prevazute prin legislatia corespunzatoare. Pentru speciile de reptile se vor lua urmatoarele masuri: - interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre personalul carierei; - inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile identificate in zona; - desfasurarea activitatilor din cadrul perimetrului pe suprafetele strict necesare; - respectarea cilor de acces stabilite (existente sau nou create); - reparaia utilajelor in service-uri specializate etc. Considerm c pentru speciile de reptile nu se impun alte msuri, avnd n vedere mobilitatea si cerinele ecologice ale acestora.
Pentru speciile de mamifere se vor lua urmatoarele masuri: - respectarea traseelor stabilite de circulaie a utilajelor (care sa nu se intersecteze cu aria de raspandire a speciei); - Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de mamifere identificate in zona; - reparaia utilajelor in service-uri specializate.
1 2
75
Urmare a studiilor efectuate pe amplasamentul exploatarii si in zonele invecinate, s-a constat ca specia Spermophilus citellus (popndu) este prezenta in afara perimetrului cercetat intr-un numar redus (3 ex.) Considerm c impactul asupra popndului este indirect i poate fi considerat nesemnificativ pe perioada realizarii lucrarilor de exploatare a diabazelor. In timpul exploatarilor de zacaminte utile (diabaze) vor fi respectate limitele zonelor in care au fost semnalate galeriile de popndi si a gradului de deranj n zona acestora. Pentru speciile de pasari se vor lua urmatoarele masuri: - interzicera capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de pasari de catre personalul carierei; - inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea unor exemplare ale speciilor de pasari protejate; - desfasurarea activitatilor pe suprafetele aprobate pentru a nu perturba comportamentul acestora; - respectarea cilor de acces stabilite pentru perimetrul exploatarii. Alte masuri: - mentinerea arealelor pentru procurarea hranei; - pastrarea zonelor de cuibarit ale speciilor de pasari; - reducerea impactului antropic care determina deranjarea cuiburilor, colectarea oulor i/sau a puilor etc. Pe amplasament nu au fost identificate exemplare ale speciilor importante pentru mentinerea functiilor ecologice ale sitului ROSPA0073. Exemplare izolate au fost observate la exteriorul amplasamentului. In functie de datele precizate in literatura de specialitate ca si de datele obtinute din studiile efectuate in zona care cuprinde amplasamentul in toata perioada de exploatare a bazaltului vor fi realizate programe de monitorizare in functie de tipul de activitati care se desfasoara in perimetru pentru evitarea deranjului populatiilor de pasari din ROSPA0073. Monitorizarea va fi efectuata de personal specializat care va elabora programul de monitorizare in functie de ciclul biologic al speciilor de pasari prezente in zona amplasamentului. Beneficiarul va lua masuri de depozitare a deseurilor pe platforme special amenajate de unde vor fi preluate de societati specializate. Beneficiarul obiectivului are obligaia s protejeze prin mijloace adecvate speciile sensibile de plante si animale ce vor fi deranjate in procesul realizarii investitiei; in acest scop se vor intreprinde studii de specialitate asupra conservarii biodiversitii. Impactul asupra biodiversitatii din zona va fi atenuat prin: - realizarea unei perdele de protectie in jurul perimetrului de exploatare; - intretinerea drumurilor de acces la cariera si la diferitele module ale exploatarii ; - mentinerea organizarii de santier (in cadrul careia sunt amplasate toate modulele aferente sectorului administrativ , sectorului de haldare a solului vegetal si sectorului de prelucrare a materialului excavat) pe amplasamentul actual; - respectarea tehnologiei de eploatare a bazaltului care permite mentinerea parametrilor factorilor de mediu in limite admisibile; - utilizarea stratului de sol decopertat pentru resolificarea spatiului excavat si utilizarea aceluiasi tip de vegetatie pentru mentinerea peisajului local. Tehnologia utilizata pentru exploatarea bazaltului in perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului este moderna, utilajele care vor fi folosite pentru aplicarea acesteia 76
incadrandu-se ca performante in limitele valorilor parametrilor monitorizati pentru stabilirea gradului de poluare. Speciile floristice si faunistice identificate pe amplasament si in zona adiacenta nu sunt prioritare din punctul de vedere al conservarii biodiversitatii. Masuri de diminuare a impactului asupra habitatelor/speciilor de plante si animale in perioada de extindere a carierei Solul decopertat in cantitate de 50 000 mc va fi depozitat pe halda special amenajata (in interiorul suprafetei de 32 de ha pentru a nu afecta functiile ecologice ale speciile floristice si faunistice din exteriorul perimetrului)., astfel incat sa poata fi usor utilizat pentru resolificarea amplasamentului in cadrul lucrarilor de refacere ecologica a acestuia. Masuri de diminuare a impactului asupra habitatelor/speciilor de plante si animale in perioada de exploatare Beneficiarul a renuntat la o suprafata de 26 ha astfel incat sa creeze o zona tampon cat mai mare pentru a nu afecta adaposturile si zonele de cuibarire ale speciilor de pasari din situl ROSPA0073. In jurul organizarii de santier sunt plantate perdele de arbori si se va continua plantarea arborilor la limita perimetrului avizat in functie de suprafata zonelor excavate pentru exploatarea bazaltului. Exploatarea a fost esalonata pe o perioada de 20 de ani astfel incat impactul asupra biodiversitatii zonei sa fie nesemnificativ. Pulberile rezultate din fluxul de productie vor fi tamponate prin utilizarea unei instalatii de umectare. Se inlatura astfel preluarea pulberilor de curentii de aer si transportul acestora spre ariile protejate ROSCI0201 si ROSPA0073; se creeeaza conditii pentru mentinerea functiilor ecologice ale populatiilor speciilor de plante si de animale din cele doua situri. Periodic, la testarile efectuate de catre societati specializate, la solicitarea beneficiarului, buletinele de analiza si Rapoartele de incercari au evidentiat ca poluarea cu pulberi este nesemnificativa, conform Ordin nr. 756/1997, pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. Beneficiarul isi propune montarea si a unei instalatii pentru crearea unor perdele de apa in cazul in care productia va creste. Mijloacele de transport utilizate vor fi aprovizionate cu motorina prin utilizarea unor pompe automate de ultima generatie, aceasta fiind amplasata pe o platforma betonata prevazuta cu cuva de retentie pentru scurgerile accidentale de combustibil. Uleiul uzat va fi colectat in recipienti speciali care vor fi preluati de catre o sociatate specializata. Se evita astfel distrugerea microhabitatelor unor specii care se pot adaposti temporar in zona de lucru ca si raspandirea acestor poluanti pe amplasament. Masuri de diminuare a impactului asupra habitatelor/speciilor de plante si animale in perioada de inchidere Prin programul de dezvoltare a exploatarii adoptat se estimeaza ca lucrarile de refacere ecologica a zonei excavate vor incepe in cel de-al 11-lea an al licentei de exploatare, astfel ca, dupa terminarea acesteia se vor acoperi ultimele suprafete cu solul depozitat; flora si fauna de pe ultimele suprafete excavate si de pe zonele care au fost parti ale fluxului tehnologic se vor reface intr-o perioada estimata la 3-5 ani. Materialul lemnos care va fi exploatat din zona marginala a perimetrului are valoare economica redusa. Beneficiarul va reface zona prin plantarea unor puieti din speciile de arbori si arbusti indicate de autoritatile care raspund de zona solicitata 77
pentru aprobarea investitiei. Refacerea zonei din punctul de vedere al structurii vegetatiei se va realiza intr-un timp relativ scurt astfel ca impactul produs va fi nesemnificativ. De asemenea beneficiarul a renuntat la o suprafata de 26 ha pentru a crea o zona tampon pentru mentinerea relatiilor ecologice in siturile ROSPA0073 si ROSCI0201. 3.2.13.3.Impactul cumulat Pentru stabilirea impactului cumulat s-a facut o analiza a tuturor activitatilor care se desfasoara in zona de amplasare a obiectivului de exploatare a bazaltului. Activitatile principale identificate in zona de amplasament sunt: activitati miniere desfasurate in carierele din vecinatate (cariera Revarsarea, 6 km vest si cariera Niculitel, 8 km est, sud-est) - activitati agricole pe suprafetele de teren din partea nordica, estica si sudica ce inconjoara perimetrul; - pasunat (ovine, caprine), pe perimetrul exploatarii si pe terenurile invecinate; - turism si agrement de weekend in sectoarele silvice limitrofe perimetrului de exploatare. Cu exceptia lucrarilor agricole ce acopera suprafete mari, celelalte activitati produc un impact concentrat in jurul sursei care nu depaseste o raza de actiune de cca 500 m (exceptie componenta peisagistica). In prezent nu sunt prevazute in vecinatatea amplasamentului alte activitati. Efectul cumulat al acestor activitati nu poate influenta relatiile ecologice si stabilitatea relatiilor trofice din cele doua situri. Deoarece populatiile floristice si faunistice din ROSCI0201 si ROSPA0073 sunt mari, iar gradul de conservare a speciilor este foarte bun se poate concluziona ca impactul cumulat asupra acestora al activitatilor din zona este redus. Cele doua situri Natura 2000 se intind pe suprafete mari, situl de importan comunitar ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean are 87.229 ha si situl de protecie special avifaunistic ROSPA 0073 Macin-Niculitel are 67.361,1 ha. 3.2.13.4.Impactul rezidual Cercetarile realizate in zona de amplasament a obiectivului de investitie Lucrrile de exploatare n carier a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, jud. Tulcea au demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora si fauna salbatica si a habitatelor naturale care au stat la baza instituirii celor doua situri Natura 2000: situl de importan comunitar: ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si situl de protecie special avifaunistic: ROSPA 0073 Macin-Niculitel. Totodata, prin prezentul raport au fost impuse masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, care vor fi in grija investitorului si a celor care vor supraveghea investitia respectiva. Prin renuntarea la o suprafata de 26 de hectare (care au fost studiate ca structura si functii ecologice ale populatiilor - nu este un habitat prioritar), investitorul a luat masuri suplimentare de mentinere a unui statut favorabil de conservare a speciilor si habitatelor ca si a mentinerii integritatii ariilor naturale protejate de interes comunitar. Se creeaza astfel o zona tampon care asigura mentinerea trasaturilor specifice ale functiilor si structurilor ecologice necesare habitatelor si speciilor din cele doua situri ROSCI0201 si ROSPA 0073. Speciile si habitatele identificate pe amplasamentul de 32 hectare care fac obiectul studiului de fata nu sunt prioritare. Impactul determinat de 78
activitatea de exploatare a bazaltului este nesemnificativ; impactul rezidual care s-ar putea manifesta ca urmare a exploatarii bazaltului de pe amplasament se va atenua ca urmare masurilor de protectie si lucrarilor de reconstructie a mediului. Fenomenul de redundanta si valorea ecologica a speciilor identificate pe amplasament si in zona adiacenta vor asigura popularea suprafetei intr-un interval de timp de 3-5 ani. Modificarea formei amplasamentului ca urmare a exploatarii bazaltului nu va avea influenta asupra spectrului de specii ale florei si faunei din zona si nici asupra conservarii biodiversitatii zonei. Etapizarea exploatarii va determina diminuarea efectului impactului asupra biodiversitatii. Activitatea desfasurata in cadrul amplasamentului produce un impact rezidual redus intrucat prin lucrarile de reconstructie a perimetrului se va urmari mentinerea zonei la o forma cat mai apropiata de forma initiala. 3.3 Impactul proiectului asupra solului si subsolului Factorul de mediu sol/subsol este supus deteriorarii si va fi supus in continuare proceselor de degradare pe intreaga durata de functionare a exploatarii. Factorul de mediu sol Modificarile importante au loc la nivelul structurii solului si a deplasarilor de mase excavate. Prin exploatarea unor cantitati mari de roci, se modifica aspectul peisagistic in ansamblu al zonei. Sursele de poluare pentru sol Prin demararea lucrarilor de deschidere, pregatire si exploatare a resursei minerale utile, factorul de mediu sol va fi afectat prin lucrari de desolificare, prin indepartarea paturii superficiale a solului, datorita lucrarilor de descopertare (urmate de recuperarea si depunerea intr-o halda separata a solului vegetal); Pe perioada licentei de exploatare, se va produce un impact important asupra solului, ca urmare a lucrarilor de pregatire si deschidere, sursa principala de degradare a solului o constituie activitatea de razuire si indepartare a stratului de sol vegetal de pe o suprafata totala de cca 23 ha; (din cele 32 ha solicitate a fost deja afectata de lucrarile de exploatare si prelucrare a rocii utile din cariera aflata in functiune, o suprafata de cca 7 ha), iar taluzele finale ale carierei vor ocupa cca 2 ha(acestea nu vor mai fi descopertate. Alte surse posibile de degradare ale solului sunt reprezentate de: - pulberi sedimentabile generate, in principal, in procesul de extractie si care ar putea contamina anumite suprafete din apropierea carierei. Insa, cantitatea de pulberi rezultate din procesul tehnologic de extractie a rocii utile este scazuta, iar aria de raspandire a acestora acopera exclusiv incinta carierei; in plus umectarea rocii in diferitele faze de prelucrare va reduce substantial emisiile de praf; - poluarea accidentala a solului cu uleiuri, combustibili si alte fluide, provenite de la instalatiile si utilajele in functiune din zona carierei sau la alimentarea cu carburanti a utilajelor; - deseurile menajere reprezinta o alta posibila sursa de poluare a solului, in eventualitatea in care acestea nu vor fi colectate in recipienti adecvati si depozitate in locuri special amenajate. Prognozarea impactului Avand in vedere faptul ca grosimea solului vegetal este cuprinsa intre 0,00 cm si 20,00 cm, putem spune ca de pe suprafata totala de cca 23 ha care vor fi implicate 79
gradual in lucrarile de decopertare se vor strange cca 2.500 m 3 de sol vegetal, in conditiile unui randament de recuperare de cca 50%; acesta va putea fi depozitat pe halda de sol vegetal existenta a carei capacitate este de cca 10.000 m 3. In urma cuantificarii tuturor influentelor factorul de mediu sol va fi afectat in limite admisibile ; impactul este mediu spre minimal (durata limitata in timp, efect reversibil, posibilitate de refacere a habitatelor). Marimea efectelor pe care activitatile de amenajare a organizarii de santier, a drumurilor de acces, a carierei propriu-zise, a statiei de concasare-sortare, a haldelor si depozitelor de sorturi o vor produce asupra solului este redata cu ajutorul indicelor de calitate Ic . Actiunea sau sursa generatoare scoaterea din circuitul natural a unor suprafete de teren indepartarea solului de pe aceste suprafete CUANTUMUL EFECTELOR Sol -1 -1 -2
Valorile indicelui de calitate vor fi: Ic = - 0,5 pentru sol; Putem estima ca impactul produs asupra solului de lucrarile de deschidere si pregatire este moderat si in limite admisibile. Msuri de diminuare a impactului Pentru reducerea sau diminuarea impactului produs asupra solului, prin demararea activitii de exploatare, vor fi prevzute urmtoarele msuri : - dimensiunile lucrrilor de deschidere si pregtire vor fi limitate la strictul necesar atingerii obiectivului; - in cazul lucrrilor de descopertare necesare carierei, ptura superficial de sol va fi extras si depozitat separat (in halda de sol vegetal), urmand ca la refacerea ecologic obligatorie a carierei (dup epuizarea intregii rezerve de roc uitl) s fie repus la loc; - se vor efectua operaiunii de conservare a depozitului de sol vegetal (in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprstiere si alterare ) constand din: compactarea si nivelarea materialului descopertat depus, realizarea de pante de scurgeri si drenuri, inierbare sau plantare temporara cu lstris. - pentru diminuarea rspandirii prafului si pulberilor in atmosfer si depunerea acestora pe terenurile invecinate carierei (afectand solul si vegetaia), bermele de circulaie, materialul incrcat in mijloacele de transport si vatra carierei vor fi udate cu un autostropitor, ori de cate ori se va considera necesar.De asemenea, roca concasat va fi pulverizat cu ap, la toate treptele de prelucrare; - drumurile care vor fi amenajate vor fi prevzute cu sanuri de scurgere, ale cror taluzuri vor fi inierbate impotriva eroziunii; - in cazul depozitului de carburani, acesta a fost amplasat suprateran pe suport metalic cu o cuv de retenie, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil accidentale, iar platforma betonat pentru alimentarea utilajelor a fost prevazut cu canale de colectare a apelor pluviale si cu separator de uleiuri. - in cadrul organizrii de santier, conteinerele cu deseuri reciclabile au fost amplasate pe o platforma betonat. Resturile menajere sau reziduurile de orice natura se vor transporta, pe msura acumulrii lor, in containere, la groapa de gunoi a localitatii Revarsarea sau a orasului Isaccea; - solul impregnat (accidental) cu hidrocarburi va fi recuperat, depozitat in conteinere metalice si transportat la halda de gunoi a orasului Isaccea. 80
Factorul de mediu subsol In cadrul perimetrului Valea Aric-Valea Drumul Iazului procesele geomorfologice actuale si degradarea terenurilor sunt relativ restranse. Se remarca: eroziunea lenta biochimica si dezagregari restranse pe unele iviri de roci dure si pe locuri dezgolite. Pe suprafetele in panta exista o activitate importanta de siroire in timpul ploilor din lunile de vara, mai ales acolo unde patura de argile loessoide si roca alterata este mai groasa. Ca urmare a acestor fenomene, pe versantul sudic al dealului, la obarsia unei mici vaioage (lipsita de apa) se constata existenta ravenarilor care afecteaza patura de argile loessoide. Impactul prognozat asupra subsolului Subsolul va fi afectat in proportii diferite, prin executia lucrarilor de exploatare in cariera a rocii utile. In urma lucrarilor de extractie subsolul va fi degradat prin strapungerea formatiunilor geologice cu foreze, pe o adancime cuprinsa intre 5 10 m si dislocarea rocii prin impuscarea cu explozivi; prin exploatarea rezervei de diabaze se va modifica morfologia dealului, rezultand o platforma orizontala cu o suprafata de cca 24 ha, la finalul exploatarii, marginita spre nord, est si sud de taluze de lunga durata. O alta sursa posibila de degradare a subsolului o constituie utilizarea unor procedee de abatare inadecvate conditiilor geologo-miniere, care pot conduce la valorificarea nerationala a resursei minerale utile, respectiv la activarea si dezvoltarea fisurilor naturale existente sau la aparitia unor noi fisuri in zonele adiacente. In urma cuantificarii tuturor influentelor, ca urmare a lucrarilor de extractie a rocii utile, factorul de mediu subsol va fi afectat in limite admisibilee; impactul este mediu. Avand in vedere faptul ca in cadrul zacamantului, pana la cota de + 130 m (fata de care au fost calculate rezervele de roca utila exploatabile) nu exista acvifer subteran, prin exploatarea resursei minerale nu se modifica valorile parametrilor hidrogeologici ai zonei. Lucrarile de exploatare a rocii utile, pana la cota de + 130 m, nu vor afecta reteaua hidrologica, vaile din apropierea perimetrului fiind lipsite de curs activ de apa. Perimetrul investigat este lipsit de zone umede. Pentru factorul de mediu subsol, marimea efectelor pe care activitatea de exploatare o va produce este redata cu ajutorul indicelor de calitate Ic si este prezentata in tabelul urmator:
Actiunea sau sursa generatoare scoaterea din circuitul natural a unor suprafete de teren realizarea gaurilor de sondeza derocarea cu ajutorul explozivilor Poluari accidentale cu carburanti CUANTUMUL EFECTELOR Valorile indicelui de calitate vor fi: Ic = - 0,33 pentru subsol
Subsol 0 -1 -1 -1 -2
81
In concluzie, impactul asupra subsolului, produs prin exploatarea rocii in cariera este mediu dar in limite admisibile si se produce intr-o perioada indelungata, pana la epuizarea resursei ( 20 ani). Msuri de diminuare a impactului Pentru protejarea masivului din zona adiacent perimetrului de exploatare se vor lua msuri de evitare a activrii si dezvoltrii fisurilor naturale preexistente, precum si msuri pentru eliminarea posibilitii de apariie de noi fisuri artificiale (acestea pot duce la alunecri de teren care pot provoca pierderi de rezerve, stagnarea procesului tehnologic, avarierea utilajelor tehnologice, pierderi de producie si cheltuieli foarte mari pentru lichidarea avariei). In acest sens se vor intreprinde urmtoarele: - se va evita supraincrcarea artificial a bermei superioare; - se vor elimina socurile seismice date de exploziv, controland derocrile prin adaptarea impuscrilor cu microintarzieri si prin ecranarea masivului adiacent cu un mediu cu ingredienta elastic mai mic decat cea a mediului in care se propag undele seismice. In acest scop se va utiliza impuscarea de prefisurare; - se vor limita vibraiile produse de funcionarea utilajelor din carier la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor; - se va menine in permanen panta taluzurilor in limite normale de siguran. 3.4. Impactul proiectului asupra apei Factorul de mediu apa Apa subterana. In cadrul zacamantului Valea Aric-Valea Drumul Iazului, pana la cota de + 130 m (fata de care au fost calculate rezervele de roca utila explotabile) nu exista acvifer subteran. Sistemele acvifere subterane (aflate sub cota de eroziune locala data de vaile Aric si Drumul Iazului), pentru care exista riscul poluarii locale, dar cu extindere redusa, nu pot fi vulnerabile la poluare deoarece diferenta de nivel intre vatra carierei si cota vailor, este suficient de mare. In cel mai rau caz, poluarea poate fi foarte scazuta si cu totul ntamplatoare. Conform datelor din literatura de specialitate, concentratia de azotati prezenta in apele freatice se situeaza sub limita CMA prevazuta in STAS-ul 1342/91. Apele meteorice Acestea spaala campul tehmologic si se scurg pe pantele amenajate ale lucrarilor miniere (pante cu inclinare de 1-2 grade ale bermelor de lucru) si pe cele naturale ale terenului catre santurile de garda ale drumurilor tehnologice si de aici catre santul de garda al drumului de acces la zacamant; in cazul in care se var inregistra acumulari de material levigabil in santul de garda al drumului de acces, acesta va fi prevazut cu un decantor cu filtru de nisip. Surse de poluare ale apelor Pentru apele de suprafata, sursele potentiale de poluare sunt reprezentate: - apele meteorice care spala campul tehnologic al carierei si care pot antrena, spre vale (emisar), particule de sol poluate datorita scurgerilor accidentale de carburanti si/sau lubrifianti de la utilajele in functiune; - poluarea datorata organizarii de santier se refera la: - apele uzate de la statia de concasare-sortare - apele menajere Apele menajere, in cantitati mici, nu contin substante toxice (pesticide, azotiti, azotati, etc.), avand un caracter nepoluant. Necesarul de apa menajera pentru cele 15 82
persoane angajate pentru desfasurarea activitatii (la un consum specific de cca 25 l/om.zi x 250 zile/an functionare) este de 95 m3/an. Apa tehnologica de la statia de concasare sortare se recicleaza dupa ce se decanteaza intr-un batal si numai accidental se pot produce scurgeri ; pentru prevenirea poluarilor accidentale, platforma statiei de concasare-sortare este prevazuta cu santuri de garda care conduc eventualele scurgeri intr-un bazin decantor prevazut cu filtru de nisip; Pentru apele subterane, sursele potentiale de poluare sunt reprezentate de: scurgerile accidentale de uleiuri sau combustibili provenite de la platforma instalatiei de foraj si de la utilajele in functiune din cadrul carierei; scurgerile accidentale de uleiuri sau combustibili de pe platforma depozitului de combustibil si de la utilajele si autovehicolele in functiune, de la componentele statiei de concasare in functiune si din incinta organizarii de santier, situate la o cota situata cu cel putin 50 m deasupra cotei talvegului vaii (+100 m); nerespectarea normelor privind evacuarea apelor menajere si deseurilor din cadrul organizarii de santier. Prognozarea impactului In urma lucrarilor de exploatare si prelucrare nu rezulta componenti chimici daunatori mediului care, prin levigare, sa ajunga in apele subterane sau in cele de suprafata. Avand in vedere amplasamentul perimetrului de exploatare, situat pe zona de creasta a dealului Tefic (la o distanta de peste 1 km fata de vaile care il incadreza), se considera ca nu va exista nici un impact asupra apelor de suprafata, intrucat in cadrul sau in apropierea perimetrului de exploatare nu exista cursuri active de apa sau alte medii acvatice. In conditiile luarii masurilor preconizate pentru diminuarea impactului si pentru protectia calitatii apelor se considera ca impactul produs de aceste posibile surse ar afecta intr-un grad extrem de redus calitatea apelor subterane din zona si a folosintelor de apa, neexistand un pericol real privind o eventuala poluare a stratelor acvifere din zona. Pentru nivelul actual de cunoastere, se poate aprecia doar calitativ influenta viitoarei activitati asupra calitatii apelor si anume: Actiunea sau sursa generatoare scurgeri accidentale carburanti ape pluviale uzate ape menajere uzate CUANTUMUL EFECTELOR de Apa subterana -1 -1 0 -2 Apa de suprafata 0 -1 0 0
Valorile indicelui de calitate pentru efectele astfel estimate vor fi: Ic = - 0,5 pentru apele subterane Ic = - 1 pentru apele de suprafata calculate cu formula Ic = 1 C unde C = efectul pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor in raport cu normele de reglementare. Din scara de bonitate pentru indicele de calitate rezulta ca mediul este afectat in limite admisibile. Scara indicelui de calitate este: 83
-Ic cuprins intre 0 si 1= influentele sunt pozitive, iar mediul este afectat in limite admisibile -Ic cuprins intre -1 si 0 = influentele sunt negative, iar mediu este afectat in limite admisibile -Ic = 0; mediu in stare naturala. Ecuatia nu are sens pentru activitati antropice. Msuri de diminuare a impactului Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa si pentru protecia calitii apelor se vor lua urmtoarele msuri: - captarea apelor uzate provenite de la staia de concasare intr-un canal drenor, realizat in jurul platformei staiei, care va debusa intr-un bazin decantor; dup limpezire, apa din decantor va putea fi reutilizat la umectarea rocii, fiind reintrodus in circuit cu ajutorul pompelor (gradul de reutilizare este estimat la cca 90%); decantorul va fi curat periodic de slamul depus, care va fi utilizat sau transportat la halda de steril; - pentru evacuarea apelor meteorice care spal campul tehnologic al carierei si pentru evitarea infiltraiilor de ap, va fi realizat, cu ajutorul buldozerului, o pant de cca. 10o/oo a vetrei carierei pentru asigurarea scurgerii naturale a apei din precipitaii; se vor executa canale drenoare pentru evacuarea apelor de pe berme. Apele vor fi preluate de un canal de gard, situat pe conturul vetrei carierei, si vor debusa intr-un bazin decantor (prevzut cu filtru de nisip). Apa filtrat (convenional curat) va fi canalizat spre sanul de gard al drumului de acces la zcmant (din versantul vestic al dealului); - amenajarea, in prima etap, pentru angajaii permaneni ai carierei, a unui grup sanitar de tip uscat, cu fosa vidanjabil, amplasat la limita platformei organizrii de santier. Reziduurile acumulate vor fi tratate chimic si vidanjate periodic. - amenajarea, in etapa viitoare de dezvoltare a carierei, a unui grup social la care canalizarea apelor menajere se va face prin evi P.V.C. spre o fos septic , amplasat in apropierea drumului de acces, la aproximativ 50 m nord fa de zona administrativ. Volumul fosei va fi de aproximativ 15 m 3 ; aceasta va fi vidanjabil la un grad de umplere de 65%. Apele menajere, in cantiti mici, nu conin substane toxice (pesticide, azotii, azotai, etc.), avand un caracter nepoluant (se vor incadra in limitele impuse de NTPA 001/2002). - depozitului de carburani, este amplasat suprateran pe suport metalicsi este dotat cu o cuv de retenie, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil; - alimentarea utilajelor se va realiza pe o platform betonat prevazut cu canale de colectare a apelor pluviale si separator de uleiuri; - resturile menajere sau reziduurile de orice natur se vor transporta, pe msura acumulrii lor, in conteinere (ce vor fi amplasate pe o platform betonat), la rampa de gunoi a localitatii Revarsarea sau a orasului Isaccea, evitandu-se contactul cu nivelul freatic; se vor achiziiona recipieni adecvai pentru colectarea deseurilor de tip menajer si a deseurilor metalice, precum si a uleiurilor uzate rezultate din activitile de intreinere si reparaii. 3.5 Impactul proiectului asupra factorilor climatici Clima este specifica zonelor de stepa, cu veri lungi si calduroase si cu ierni sarace in precipitatii. Nu exista studii de specialitate cu privire la evolutia factorilor climatici in zona, dar se poate afirma ca fenomenul de incalzire a climei care este evidentiat la nivel global, continental si national, se manifesta intr-o anumita masura si in zona analizata. In zona se emit gaze cu efect de sera, generate in principal de arderea combustibililor solizi in activitati casnice dar si a circulatiei rutiere. 84
Emisiile generate de poluantii atmosferici care actioneaza in zona carierei (utilajele, cisterna de motorina) sunt nesemnificative; sursele sunt imprastiate in perimetru si se manifesta cu intermitente . Comparnd acest debit cu debitul admis de ordinul MAPPM nr. 462/93, se constat c nivelul de noxe emis n atmosfer de sursele mobile este inferior nivelului admisibil. 3.6.Impactul proiectului asupra bunurilor materiale, inclusiv patimoniului arhitectural si arheologic In perimetrul pentru care se solicita acordul de mediu nu se cunosc situri arheologice, monumente istorice, vestigii sau alte elemente cu valoare de patrimoniu cultural, istoric sau natural. Specificm c zona prevazut pentru realizarea obiectivului de investitie Lucrrile de exploatare n carier a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, jud. Tulcea se suprapune partial pe sitului de protecie special avifaunistic ROSPA0073 Macin-Niculitel si situl de importan comunitar ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean, in conformitate cu legislaia de mediu pentru protejarea i conservarea habitatelor si a speciilor de flor i faun (Directiva Psri 79/409/EEC i Directiva Habitate 92/43/EEC). Din investigatiile realizate in zona perimetrului a rezultat faptul ca actualmente impactul antropic este redus asupra celor doua situri Natura 2000. 3.7.Impactul proiectului asupra peisajului Din punct de vedere morfologic perimetrul solicitat este situat n zona central vestica a Dealului lui Tefic. Acesta are o forma de trifoi. Cota cea mai inalta este n Vf.Tefic (206,8 m) i se afl pe o culme orientata pe directia NE-SV; al doilea picior de deal este orientat N-S, iar cel de-al treilea NV-SE. Versantii dealului coboara abrupt catre toate directiile, invecinandu-se cu platouri incadrate de Valea Drumul Iazului, spre nord i nord-est i de Valea Aric spre vest i sud.Terenul concesionat, in suprafata de 32 ha, cuprinde, in principal, zona de creasta si versantul NE-ic al Dealului Tefic. In regimul cadastral, suprafata este incadrata in categoria pasune si pasune impadurita desi o mare parte a acesteia, cu precadere pe coama dealului, este stancoasa, iar in rest are aspect de pasune degradata. Spre vest si nord-vest palcurile de arbori urca pana aproape de zona de creasta. Terenurile de la baza dealului (spre N, E si S), incadrate la categoria de folosinta arabil, sunt acoperite, in mare parte de culturi agricole. La terminarea licentei de exploatare, in 2029 suprafata de 32 ha a perimetrului exploatat va arata ca un amfiteatru cu 1 pana la 4 trepte de cate 15 m fiecare (mai putin cea superioara), repartizate in functie de configuratia terenului; cota cea mai mare va fi + 180 m, iar cea mai mica de + 130 m. Suprafata insumata a bermelor superioare va fi de cca 2 ha, vatra (platoul de la cota de + 130 m) va fi de cca 24 ha, iar platoul pe care se afla Organizarea de santier (cota + 150 m ) va avea cca 6 ha. Prin lucrarile de reconstructie ecologica a mediului, in interiorul amfiteatrului si posibil si pe treptele acestuia vor fi plantati arbori si arbusti din speciile locale. La cca 2 ani de la finalul licentei suprafata impadurita va acoperi cca 30 ha, iar o buna parte dintre copaci vor avea deja 12 ani de cand au fost plantati.
85
Modelare a aspectului geomorphologic la momentul actual si la finalul exploatarii
Schita cu imaginea perimetrului la finalul exploatarii
3.9.Interconexiunile dintre factorii analizati Este important de mentionat faptul ca biodiversitatea este factorul de mediu asupra caruia se rasfrang direct sau indirect modificarile suferite de ceilalti factori de mediu cum sunt solul, apa si aerul. Din acest motiv se impune o atentie deosebita in respectarea metodologiei de lucru si monitorizarea permanenta a calitatii tuturor factorilor de mediu. Marimea efectelor pe care activitatile desfasurate o vor produce asupra faunei si florei este redata cu ajutorul indicelor de calitate Ic. Pentru vegetatia si fauna din zona exploatarii in cariera, marimea evaluata a efectului, ca indice de calitate, este: Actiune Efecte asupra Efecte asupra 86
emisii de gaze in atmosfera indepartarea solului vegetal de pe suprafetele amenajate emisii de praf zgomot (concasor, sortator, utilaje) vibratii (concasor, impuscare) ape pluviale uzate fluidul de foraj CUANTUMUL EFECTELOR Ic = - 0,2 pentru vegetatie Ic = - 0,16 pentru fauna
vegetat iei -1 -1 -1 0 0 -1 -1 -5
faunei -1 -1 -1 -1 -1 -1 0 -6
Din scara de bonitate pentru indicele de calitate rezulta ca pentru vegetatia si fauna din zona, amenajarile si realizarea carierei vor produce un impact in limite admisibile, daca se vor respecta conditiile si se vor implementa masurile mentionate. IV.DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ALE PROIECTULUI ASUPRA MEDIULUI 4.1.Efectele implementarii proiectului Fata de situatia actuala cand in Dealul Tefic sunt exploatate si prelucrate rocile utile din zacamantul de aici, intr-un perimetru minier cu suprafata de 7,52 ha pentru care exista o licenta de exploatare valabila pana in anul 2019, prin implementarea proiectului suprafata perimetrului de dezvoltare-exploatare ar mai creste cu 24.5 ha ajungand, la finalul licentei (dupa 20 de ani) la 32 ha. Aceasta crestere a suprafetei perimetrului este necesara pentru mentinerea cheltuielilor de exploatare la un nivel acceptabil si pentru a putea valorifica rational substanta minerala utila. Implicarea suprafetei de teren suplimentare, fata de perimetrul actual, se va face gradat, astfel incat afectarea factorilor de mediu sa fie cat mai mica. Cresterea presiunii se va manifesta cu precadere asupra solului/subsolui si asupra reliefului, impunand totodata beneficiarului obligatia de a respecta cu stictete planul de dezvoltare al exploatarii si calendarul lucrarilor de reconstructie a mediului. Trebuie mentionat si faptul ca continuarea si dezvoltarea proiectului va contribui la asigurarea bazei de materii prime necesara, la nivel national, infrastructurii, va crea in plus alte locuri de munca si va participa la finantarea bugetului local prin contributiile asmate. 4.2.Efectele cauzate de utilizarea resurselor naturale Scopul dezvoltarii proiectului consta in valorificarea rationala a substantei minerale utile cantonata in zacamantul din Dealul Tefic.Roca utila este reprezentata prin diabaze si intruneste conditiile necesare (parametrii fizico-mecanici ai rocii o plaseaza in clasele de calitate A si B) pentru a fi valorificata superior, la constructia cailor ferate si pentru fabricarea mixturilor asfaltice. Efectul utilizarii diabazelor din Dealul Tefic se identifica cu cel al dezvoltarii proiectului aflat in functiune si se manifesta in special prin schimbarea morfologiei terenului, insa la finalul lucrarilor, suprafata impadurita va fi de 30 de ha. Solul vegetal indepartat temporar de pe amplasament va fi recuperat si utilizat pentru resolificarea acestuia in cadrul lucrarilor de reconstructie a mediului. Materialul lemnos rezultat din taierea exemplarelor de arbori si arbusti (facuta pe cheltuiala societatii) va fi predat fara nici o plata proprietarului, primaria localitatii Isaccea. 4.3. Emisiile de poluanti, zgomotul si alte surse de disconfort 87
Sursele de disonfort care pot sa apara pe parcursul derularii proiectului au fost tratate pe larg in capitolul I, punctul 1.4. si in capitolul III. 4.4.Eliminarea deseurilor Dupa colectarea selectiva, in functie de categoria din care fac parte, deseurile sunt dirijate spre punctele de reciclare (cele care pot fi valorificate), spre groapa de gunoi a localitatii (deseurile menajere) sau sunt utilizate pentru intretinerea drumurilor de acces si tehnologice si a platformelor de lucru (loessul+fragmente de roca alterata +splitul de la prelucrare). Acest aspect a fost tratat la punctul 1.3. al capitolului I. Solul vegetal va fi haldat, in continuare, separat, pe platforma special amenajata si va fi utilizat in lucrarile de reconstructie a amplasamentului pentru resolificarea acestuia. 4.5.Metodele de prognoza utilizate in evaluarea efectelor asupra mediului Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergetice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative. Pentru evaluarea impactului activitatilor proiectului ce face obiectul exploatarii in cariera a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, s-au stabilit opt categorii de impact. O modalitate de evaluare si predictie a impactului se poate face pe baza modelelor si metodelor de tip participativ, in situatia in care nu exista date concrete legate de evaluarea obiectivului sau acestea nu sunt suficiente sau relevante . Metodele de tip participativ presupun, in principal, evaluarea calitativa a impactului asupra factorilor de mediu . Realizarea exploatarii in cariera a diabazelor din Dealul Tefic implica o serie de factori al caror impact va afecta in mod diferit mediul, ca timp, actiune, durata si intensitate. In cadrul procesului de evaluarea a impactului produs de implementarea unui proiect asupra mediului, cat si pentru urmarirea evolutiei in timp a starii de poluare a mediului la un moment dat, se simte nevoia unui procedeu de apreciere globala. In acest sens, se impune utilizarea unei metode care sa permita compararea starii mediului la un moment dat cu starea inregistrata intr-un moment anterior sau cu starea posibila intr-un viitor oarecare, in diferite conditii de dezvoltare. In cele ce urmeaza propunem trei criterii calitative, aplicate curent in Romania : Metoda scarii de bonitate Fiecare factor de mediu se incadreaza intr-o scara de bonitate si se acorda note de la 1 la 10, care exprima apropierea, respectiv departarea de starea ideala, nota 1 reprezentand o situatie ireversibila si deosebit de grava de deteriorare a factorului de mediu analizat. Notele se acorda in corelatie cu un indice de poluare care reprezinta raportul dintre o valoare maxima a unui parametru fizic (concentratie, nivel etc) determinat si valoarea maxima admisibila, conform normelor in vigoare.
Scara de bonitate
No ta de bonitate 10 9 0,25 8 Ip = 0,25 Fara efecte decelabile ; mediul afectat in limite admise - nivel Valoarea Ip=Cmax/ Cadm Ip = 0 0,25 Ip = 0 Efectele asupra omului si mediului inconjurator
Starea naturala , in echilibru Fara efecte
88
0,50 7 6 5 4 3 2 1 Ip =0 ,50 1,0 Ip = 1,0 2,0 Ip = 2-4 Ip = 4-8 Ip = 8-12 Ip = 12-20 Ip > 20
1 Mediul este afectat in limite admise - nivel 2 Mediul este afectat in limitele admisibile; efectele sunt accentuate Mediul este afectat peste limitele admise - nivel 2 Mediul este afectat peste limitele admise - nivel 3. Efectele nocive sunt accentuate Mediu degradat nivel 1. Efectele sunt letale la durate medii de expunere Mediu degradat nivel 2. Efectele sunt letale la durate scurte de expunere Mediul este impropriu formelor de viata
Metoda se bazeaza pe evaluarea obiectiva a parametrului respectiv, in urma unor masuratori, determinari sau modelari fizico-matematice. Metoda Rojanski Pentru simularea efectului sinergetic al poluantilor se construieste o diagrama de stare, pe baza notelor de bonitate metoda lui V.Rojanski . Starea ideala este reprezentata grafic printr-o figura geometrica regulata, inscrisa intr-un cerc cu raza egala cu 10 unitati. Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor notelor de bonitate, exprimand starea reala, se obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica decat a celei care reprezinta starea ideala. In ceea ce priveste exploatarea in cariere a rocilor utile, in judetul Tulcea, suprafetele totale afectate in cele doua situri Natura 2000 nu depasesc 1% din suprafetele totale ale siturilor; in plus, majoritatea carierelor se afla amplasate in zone marginale ale siturilor, in apropierea unor localitati, deci in zone cu factor de influenta antropica; Din acest punct de vedere este evident ca o exploatare de roci de constructie are un efect determinat, in timp, este reversibil si implica luarea unor masuri de refacere a mediului, la sfarsitul programului. Sintetic, pentru vecinatatea perimetrului Valea Aric-Valea Drumul Iazului, efectele cumulative sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Factor de mediu Apa Efecte cumulate Factori de mediu care interactioneaza Flora si fauna, sanatatea umana Interactiunile potentiale
Aerul
Impactul cumulat este determinat de efectul apelor poluate accidental prin scurgeri de la utilaje si cel al apelor pluviale. Impactul general cumulat este nesemnificativ Impactul se va situa cu mult sub valorile limita, in conditiile in care se vor implementa masurile planului de management pentru emisiil. Impactul cumulat este nesemnificativ,
Efect asupra apei potabile din fantani care, in prezent nu corespunde calitativ.
Biodiversitatea, Sanatatea umana, Solul, Factorii climatici
Solul
Impactul cumulat privind
Populatia,
Efect asupra sanatatii umane, a vegetatiei si a ecosistemelor, cat si la nivel global, in ceea ce priveste schimbarile climatice. Emisiile de praf si de alti poluanti pot influenta peisajul, precum si calitatea solului Emisiile de poluanti specifice traficului rutier sunt dependente de starea tehnica a infrastructurii.. Impactul asupra calitatii solului si
89
solul si utilizarea terenului este apreciat ca mediu, prin implementarea planului de management pentru deseuri, planului de inchidere, planul de gospodarire a apei
Biodiversitatea, flora si fauna, Peisajul, Valorile materiale
modificarile privind folosintele terenului pot determina diferite forme de impact asupra biodiversitatii (modificari si pierderi de habitate). Masurile de reabilitare a mediului dupa inchiderea activitatilor miniere vor determina reintroducerea unor forme asemanatoare de folosinte Impact asupra biodiversitatii, faunei si populatiei. Masurile de prevenire si managementul adecvat al lucrarilor de exploatare in cariera vor reduce considerabil efectul potential
Zgomotul si vibratiile
Biodiversitatea,flora si fauna
Populatia
Managementul deseurilor
Peisajul
Impactul cumulat asupra biodiversitatii si populatiei este apreciat ca mediu spre nesemnificativ. Reducerea impactului are in vedere amplasamentul statiei de prelucrare si utilizarea unor scheme si tehnologii de puscare adecvate Impactul cumulat va consta in modificari si alterari de habitate, acesta fiind apreciat ca mediu, spre minimal. Implementarea prevederilor planului de management al biodiversitatii va determina atenuarea semnificativa a efectelor. Aplicarea masurilor de renaturare a zonei dupa inchiderea activitatilor va determina refacerea si diversificarea habitatelor, cu impact mediu spre minimal asupra biodiversitatii. Principalele forme de impact sunt : imbunatatirea conditiilor sociale si de viata ale populatiei pe termen scurt, mediu si lung. Implementarea proiectului si a masurilor incluse in planurile de management social si de mediu va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ Efect cumulat prin actiunea asupra apelor, aerului, solului, biodiversitatii, populatiei. Managementul corespunzato al deseurilor tehnologice si menajere poate reduce total impactul asupra factorilor de mediu Forma de impact nesemnificativa Singura forma de impact apreciata ca mediu spre
Populatia, biodiversitatea, valorile materiale
Peisajul, Solul
Modificarea si pierderea de habitate influenteaza biodiversitatea, peisajul si modul de utilizare a terenului
Solul, patrimoniul cultural, arhitectonic, valorile materiale
Implementarea proiectului va determina modificari in utilizarea terenului , in statutul socio-economic al populatiei, in peisaj si infrastructura
Apa, solul si subsolul, aerul, populatia, biodiversitatea, valorile materiale, peisajul
Poluarea apei, solului si subsolului, aerului, cu efecte asupra faunei si florei, a oamenilor, si a peisajului. Implementarea proiectului nu va avea un efect notabil asupra mediului daca se va respecta planul de management al deseurilor
Solul, utilizarea terenului,
Biodiversitatea, flora si fauna sunt influentate direct de elementele
90
nesemnificativ, la scara locala, este asociata modificarii definitive a reliefului. Implementarea masurilor din planul de inchidere a carierei va conduce la atenuarea impactului la scara locala si regionala . Impactul cumulat, dupa reabilitarea si renaturarea zonei este apreciat ca fiind mediuspre nesemnificativ
populatia
naturale ale peisajului, acestea fiind componente esentiale ale habitatelor. Intre utilizarea terenurilor si peisaj exista o relatie de interdependenta. Impactul asupra peisajului poate genera unele forme de impact asupra comunitatilor din vecinatate.
Notele de bonitate corespunztoare indicilor de poluare i indicilor de calitate calculai anterior sunt:
Factor de mediu Ap subteran Ap de suprafa Aer Vegetaie si fauna Populatie Sol Aezri umane si peisaj Subsol Ic -0,5 -1 -0,16/-0,20 -1 -0,5 -0.5 -0,33 Ip Nb 9 9 9 7 9 8 9 7
0,033 -0,245
Calculul s-a fcut pentru 8 factori de mediu si s-a intocmit diagrama Rojanski; au fost determinate suprafetele corespunzatoare triunghiurilor rezultate conform notelor de bonitate. Prin raportarea suprafetei ideale la cea corespunzatoate starii reale se obtine indicele de poluare global, IPG .
Fig.nr.10 Diagrama Rojanski
Rezult I.P.G. = SI / Sr = 1,48 In conformitate cu scara de bonitate, mediul este supus efectului activitatii umane n limite admisibile. Metoda de evaluare a impactului global are la baza exprimarea cantitativa a starii de poluare a mediului, pe baza indicelui de poluare globala IPG. Acest indice rezulta din raportul dintre starea ideala Si si starea reala Sr a mediului, respectiv prin raportarea suprafatei corespunzatoare starii ideale Si (mediu neafectat de activitatile umane) si suprafata reprezentand starea reala Sr: IPG = Si / Sr 91
Scara privind calitatea mediului Valoarea I.P.G. Efectele activitatii asupra mediului inconjurator I.P.G. = SI / Sr I.P.G.= 1 - mediul este natural, neafectat de activitatea umana I.P.G. = 1 2 - mediul este afectat de activitatea umana in limite admisibile - mediul este afectat de activitatea umana provocand stare de I.P.G. = 2 3 disconfort formelor de viata I.P.G. = 3 4 - mediul este afectat provocand tulburari formelor de viata I.P.G. = 4 6 - mediul este afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata - mediul de viata este degradat, impropriu formelor de viata I.P.G. 6
Matricea de atribute Un alt criteriu de evaluare calitativa este cel bazat pe matricea de atribute si domenii de aparitie a impacturilor, prezentata in tabelul urmator. Aceasta matrice analizeaza 48 de factori perturbatori ai mediului si 7 domenii care pot fi afectate de impact.
Nr. crt. Factori perturbanti si domenii de impact Difuzie Pulberi in suspensie Oxizi de sulf Compusi organici volatili Oxizi de azot Oxizi de carbon Substante toxice periculoase Oxidanti Miros Siguranta acviferului Variatii de debit Produse petroliere Radioactivitate Suspensii Poluare termica Socuri de pH CBO5 Oxigen dizolvat Reziduu fix Nutrienti (azot, fosfor) Compusi toxici Viata acvatica Coliformi totali Eroziune Pericole naturale Folosinta initiala Produse petroliere Modificari ale reliefului si peisajului Animale mari Pasari de prada Vanat mic Pesti, pasari de apa, melci Recolta agricola Specii pe cale disparitie Vegetatie terestra naturala Impact negativ net * * * * * Impact pozitiv net Domenii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35
AER
APA
SOL ** * **
ECOLOGIE
**
92
36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48
Plante acvatice Efecte psihologice Efecte asupra constructiilor Efecte fiziologice Efecte asupra functiilor sociale normale Substante explozive, pericol Modul de viata Aspecte psihologice Aspecte fiziologice Comunicatii Stabilitatea economica regionala Venitul sectorului public Consumul pe locuitor
ZGOMOT SI VIBRATII ** ** * *** *** ** * SOCIAL UMAN
ECONOMIC
Se considera ca au fost prezentati factorii cei mai poluanti si acele domenii care ar putea suferi cel mai mult prin desfasurarea activitatii de exploatare. Pentru determinarea impactului produs asupra biodiversitatii si a factorilor de mediu , S.C.BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L a incheiat contracte cu specialisti si societati atestatete pentru monitorizarea acestor domenii. Rapoartele de incercari intocmite au pus in evidenta faptul ca impactul produs de activitatea desfasurata se incadreaza in parametrii admisibilui. Se observa ca impactul negativ net este foarte mic sau nesemnificativ si vizeaza in special factorii de mediu aer, sol, ecologie, iar impactul pozitiv net prezinta o crestere de la minim spre mediu si se manifesta cu precadere in domeniile economic si social. V. DESCRIEREA MASURILOR PRECONIZATE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI, UNDE ESTE POSIBIL, COMPENSAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI In urma cercetarii efectuate in cadrul perimetrului Valea Aric-Valea Drumul Iazului s-a constatat ca speciile floristice si faunistice identificate si tipul de habitat determinat de ansamblul factorilor de mediu si ai celor biologici, habitat de pajiste cu aspect degradat nu este prioritar din punctul de vedere al conservarii biodiversitatii in siturile ROSCI0201 si ROSPA0073. Masuri strategice Principalele masuri de prevenire si reducere a efectelor lucrarilor de exploatare si prelucrare a rocii utile asupra mediului vizeaza strategia de dezvoltare a planului si constau din: - constituirea unei zone tampon (cu o suprafata de 26 ha) care infasoara perimetrul de 32 ha, intre acesta si corpul ariei protejate - dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale, in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile. - mentinerea modulelor Organizarii de santier, Statiei de prelucrare, depozitelor de sorturi si haldei de sol vegetal pe acelasi amlasament, astfel incat sa nu apara alti factori de stres -dezvoltarea lucrarilor de exploatare, cu precadere in sectorul sudic al exploatarii, astfel incat sa fie posibila demararea principalelor lucrari de refacere a mediului (resolificarea si plantarea de arbori specifici zonei), incepand din al unsprezecelea an al licentei de exploatare - utilizarea unor utilaje si tehnologii de exploatare si prelucrare cat mai performante cu randamente ridicate in exploatare si cu factori poluanti cat mai redusi 93
Masuri implementate pentru protectia biodiversitatii Amplasarea organizarii de santier s-a realizat astfel incat sa fie utilizata pe toata perioada de exploatare si intr-un loc in care sa fie folosite drumurile existente pentru a nu afecta suprafete suplimentare care ar putea determina perturbari ale comportamentului pasarilor, in primul rand si al celorlalte categorii de specii faunistice in al doilea rand. Solul decopertat va fi depozitat in halda special amenajata, astfel incat sa poata fi usor utilizat pentru lucrarile de resolificare a amplasamentului. Exploatarea a fost esalonata pe o perioada de 20 de ani astfel incat impactul asupra biodiversitatii zonei sa fie nesemnificativ. Pulberile rezultate din fluxul de productie vor fi tamponate prin utilizarea unei instalatii de umectare. Se inlatura astfel preluarea pulberilor de curentii de aer si transportul acestora spre ariile protejate ROSCI0201 si ROSPA0073; se creeaza conditii pentru mentinerea functiilor ecologice ale populatiilor speciilor de plante si de animale din cele doua situri. Periodic, la testarile efectuate de catre societati specializate, la solicitarea beneficiarului, Buletinele de analiza si Rapoartele de incercari au evidentiat ca poluarea cu pulberi este nesemnificativa, conform Ordin nr. 756/1997, pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. Beneficiarul isi propune montarea si a unei instalatii pentru crearea unor perdele de apa in cazul in care productia va creste. Aprovizionarea cu motorina se va face periodic, de catre distribuitori autorizati cu o cisterna standardizata care dupa golire va fi inlocuita cu alta de acelasi tip (nu se face umplerea in teren si nu se degaja COV-uri). Cisterna va fi amplasata pe o platforma betonata prevazuta cu cuva de retentie. Uleiul uzat va fi colectat in recipienti speciali care vor fi preluati de catre so sociatate specializata. Se evita astfel distrugerea microhabitatelor unor specii care se pot adaposti temporar in zona de lucru ca si raspandirea acestor poluanti pe suprafata amplasamentului. La terminarea perioadei de exploatare se vor acoperi ultimele suprafete cu solul depozitat, flora si fauna de pe amplasament avand ca timp de refacere o perioada estimata de 3-5 ani ca urmare a fenomenului de redundanta si a valentei ecologice a speciilor identificate in habitatul descris. Masuri pentru protectia calitatii apei Msurile care se impun pentru protecia calitii apelor constau n urmtoarele: - pentru a mpiedica infiltrarea apelor uzate, provenite de la staia de concasare i eventualul impact negativ asupra apelor freatice, apa uzat va fi captat ntr-un canal drenor, realizat n jurul platformelor depozitelor pe care este depus materialul sortat, si va debua ntr-un bazin decantor ; dup limpezire apa din decantor va putea fi reutilizat la umectarea rocii introduse n circuitul de prelucrare; pierderile de apa din circuit datorate evaporarii sau infiltratiilor sunt de cca 50%. - se vor evita total infiltraiile de ap, prin asigurarea unei scurgeri naturale a apei din precipitaii. Apa va fi preluat de un canal drenor, situat pe conturul vetrei carierei, si va debua ntr-un bazin decantor (prevzut cu filtru de nisip). Apa filtrat (convenional curat) va fi canalizat spre anul de gard al drumului de acces la zcmnt (din versantul nord estic al dealului); - resturile menajere sau reziduurile de orice natur se vor transporta, pe msura acumulrii lor, n conteinere (ce vor fi amplasate pe o platform betonat), la rampa de gunoi a orasului Isaccea, evitndu-se contactul cu presupusul nivelul freatic; se vor achiziiona recipieni adecvai pentru colectarea deeurilor de tip menajer i a deeurilor metalice, precum i a uleiurilor uzate rezultate din activitile de ntreinere i reparaii. 94
- cisterna care va alimenta cu carburanti utilajele va fi amplasata pe o platforma betonata, prevazuta cu cuv de retenie i separator de ulei, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil care pot polua accidental a solul si subsolul; - alimentarea utilajelor se va realiza pe o platform de beton; -in actuala etapa de dezvoltare a carierei, exista un grup social, la care canalizarea apelor menajere se va face prin evi P.V.C. spre o fos septic de beton cu 3 compartimente, amplasat n apropierea drumului de acces, la aproximativ 50 m nord fa de zona administrativ. Volumul fosei este de aproximativ 15 m3 i se vidanjeaza periodic, la un grad de umplere de 65%. Apele menajere, n cantiti mici, nu conin substane toxice (pesticide, azotii, azotai, etc.), avnd un caracter nepoluant. Avnduse n vedere amplasamentul perimetrului de exploatare, avand cota finala a exploatarii la +130 m, mult deasupra cotei de eroziune a vailor din zona, se consider c nu va exista nici un impact asupra apelor de suprafa, ntruct n cadrul sau n apropierea perimetrului de exploatare nu exist cursuri active de ap sau alte medii acvatice. Scurgerile accidentalede carburanti ar afecta ntr-un grad extrem de redus calitatea apelor din zon i a folosinelor de ap, neexistnd un pericol real privind o eventual poluare a stratelor acvifere din zon. Nu se justific realizarea de staii i instalaii de epurare sau preepurare a apelor uzate deoarece n procesul tehnologic (de exploatare i prelucrare a rocii utile) nu rezult ape uzate care s fie evacuate n emisar. Masuri pentru protecia calitii aerului Calitatea aerului n zona perimetrului Valea Aric-Valea Drumul Iazului, se estimeaza prin masuratori periodice efectuate prin programul de monitorizare al carierei, efectuate de institutii abilitate. Msurtorile efecuate n cariera au aratat ca impactul produs de activitatea desfasurata se incadreaza in limitele admisibile dun punc de vedere al calitatii aerului . n carier se vor adopta msuri tehnico - organizatorice pentru reducerea poluarii: - utilizarea de autobasculante i utilaje dotate cu motoare ct mai nepoluante, ce se ncadreaz n normele EC privind emanaiile de noxe n atmosfer, n timpul funcionrii; ntreinerea adecvat a utilajelor, verificarea lor periodic i inlocuirea celor cu deficiene majore; - meninerea nivelului gazelor de eapament produse sub limitele admise, asigurarea funcionrii motoarelor la parametrii normali, evitarea exceselor de vitez i ncrctur i respectarea metodologiei de exploatare; - utilizarea la operaiunile de forare a unor foreze hidropneumatice cu sap, prevzute cu captator de praf ; de exemplu, la utilizarea unor foreze hidraulice de tip TAMROCK, concentraia de praf silicogen, la o distan de 10 m de la punctul de emisie, va avea o valoare sub valoarea CMA (6 mg/m3), stabilit prin norme; - n cazul gurilor de min se va folosi perforatorul umed axat cu butelii sub presiune, n scopul mbuntirii condiiilor tehnologice de lucru. Personalul va folosi mstile antipraf; - se recomand udarea zilnic a drumurilor care constituie poteniale surse de praf (mai ales in perioadele secetoase). Vatra carierei, bermele de circulaie precum i materialul extras, care urmeaz a fi ncrcat, vor fi umezite periodic cu ajutorul unui autostropitor si a unor pulverizatoare, pentru reducerea concentraiei de praf sub CMA (6 mg/m3); - se vor lua msuri de diminuare a concentraiei de gaze toxice, emise n momentul exploziei i dispersate n afara perimetrului de exploatare, sub limita maxim admis de normele n vigoare, prin diminuarea cantitilor de exploziv i prin redistribuirea incrcturii explozive n mod corespunztor; vor fi efectuate msuratori pentru pulberi 95
n suspensie, dioxid de sulf (SO2 ) i dioxid de azot (NO2 ). Valorile msurate vor trebui s fie inferioare celor din CMA STAS 12.574 87 (0,15 mg/m3 pentru pulberi, 0,25 mg/m3 pentru SO2 si 0,10 mg/m3 pentru NO2 medii zilnice); Masuri de limitare a zgomotului si vibratiilor innd seama de specificul activitilor miniere n carier, zgomotul i vibraiile vor reprezenta sursele principale de poluare, fiind generate, n special, n procesul de pucare.Cel mai eficient mijloc de masurare a caracteristicilor zgomotului este sonometrul. Pentru analiza corecta a zgomotului este necesara observarea a trei parametri, fiecare cu caracteristici proprii (zgomotul la sursa, zgomotul in cmp apropiat si zgomotul in cmp indepartat).Masurile de protectie contra zgomotului sunt de natura tehnica. - Astfel, se vor lua masuri in ceea ce priveste interzicerea folosirii autovehiculelor si utilajelor care nu corespund normelor tehnice (se vor folosi utilaje dotate cu motoare cel putin Euro - 3 si se vor lua masuri de reducere a uzurii avansate a motoarelor respective). - Masinile existente vor fi echipate cu dispozitive de esapare a gazelor in stare buna de functionare, care sa conduca la diminuarea zgomotului in timpul functionarii motorului. - Se va urmari reducerea zgomotului si a prafului prin plantarea unor perdele de protectie, formate din arbori si arbusti. Masuri pentru reducerea efectului seismic (vibratii) Pentru reducerea efectului seismic, in general, se pot lua urmatoarele masuri: - prin impartirea treptei de exploatare cu hmax=15m in mai multe semitrepte incarcatura exploziva totala se fragmenteaza si ca atare si efctul seismic se diminueaza - vor fi utilizate materiale explozive care dezvolta la detonatie gaze toxice (CO, NO 2, N2O4) in volum maxim de 60 l/Kg exploziv exprimat in CO conventional (gel exploziv Rovex Extra; Nitramon) si a sistemului NONEL de initiere; - se va lucra cu incarcaturi ct se poate de reduse, maxim 2000 kg exploziv, echivalent TNT, si se vor utiliza impuscarile cu intrziere. - marirea numarului de trepte de intrziere, dar nu mai mult de patru trepte; - repartizarea ct mai uniforma a incarcaturii totale de explozivi pe treapta de intrziere si in ordine crescatoare a treptelor de intrziere; - prin adoptarea schemei de amplasare a gaurilor, a schemei de impuscare cu smbure central mic si sistemul NONEL de initiere, se va produce o impuscare cu trepidatii foarte reduse, sfarmare foarte buna si imprastiere foarte mica a rocii; prin folosirea sistemului NONEL, in locul fitilului detonant, se diminueaza foarte mult zgomotul si unda detonanta (ce pot afecta, de regula, vecinatatile unei cariere).
Masuri pentru reducerea undei aeriene Obiectivele sociale de protejat: localitatea Revarsarea (situata la peste 2000 m distanta), organizarea de santier si statia de concasare a viitoarei cariere sunt amplasate in afara actiunii directe a undei de soc aeriene.Totusi pentru reducerea efectelor undei de soc aeriene, se vor lua urmatoarele masuri: - utilizarea mai eficienta a energiei exploziei, prin imbunatatirea burajului; - orientarea frontului de lucru perpendicular pe directia vizata si folosirea unor scheme de impuscare cu trepte de intarziere , degajare diagonala si prefisurarea rocii ; - reducerea incarcaturii totale de explozivi folosita la impuscare. - realizarea unui pilier de protectie intre exploatare si localitate 96
Masuri pentru mentinerea calitatii solului Lucrarile si dotarile pentru protectia solului Pentru reducerea sau diminuarea impactului produs asupra solului si subsolului, prin demararea activitatii de exploatare, vor fi prevazute urmatoarele masuri: - in cazul lucrarilor de descopertare necesare carierei, patura superficiala de sol va fi extrasa si depozitata separat (in halda de sol vegetal), urmnd ca la refacerea ecologica a carierei (dupa epuizarea intregii rezerve de roca uitla) sa fie repusa pe bermele treptelor. Operatiile de conservare (facute in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprastiere si alterare a solului vegetal), vor consta intr-o serie de amenajari cum ar fi: compactarea si nivelarea materialului descopertat depus, urmata imediat de crearea de pante de scurgere si drenuri. Pentru o mai mare stabilitate, halda de sol va fi inierbata si plantata, temporar, cu lastaris. - drumurile care vor fi amenajate vor fi prevazute cu santuri de scurgere, ale caror taluzuri vor fi inierbate impotriva eroziunii. - depozitul de carburanti va fi amplasat suprateran, pe suport metalic, pe o platforma betonata prevazuta cu cuva de retentie, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil in cazul unor poluari accidentale. - solul impregnat accidental cu hidrocarburi va fi recuperat, depozitat in conteinere metalice si va fi transportat la halda de gunoi a localitatii Isaccea Pentru protejarea masivului din zona adiacenta perimetrului de exploatare se vor lua masuri de evitare a activarii si dezvoltarii fisurilor naturale preexistente. In acest sens :- se va evita supraincarcarea artificiala a bermelor superioare; - se vor elimina socurile seismice date de exploziv, controlnd derocarile prin adaptarea impuscarilor si prin ecranarea masivului adiacent cu un mediu cu ingredienta acustica mai mica dect cea a mediului in care se propaga undele seismice. In acest scop se va utiliza impuscarea de prefisurare; - se vor limita vibratiile produse de functionarea utilajelor din cariera la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor; - se va mentine in permanenta panta taluzurilor in limite normale de siguranta. In cadrul organizarii de santier, conteinerele cu deseuri reciclabile si nereciclabile vor fi amplasate pe o platforma betonata. Resturile menajere sau reziduurile de orice natura, care nu pot fi recuperate si valorificate (prin REMAT),se vor transporta, pe masura acumularii lor, in containere, la groapa de gunoi a localitatii Isaccea. Dimensiunile altor lucrari de amenajare ale organizarii de santier, etc vor fi limitate la strictul necesar atingerii obiectivului.
Esalonarea suprafetelor ce vor fi implicate in activitatea de exploatare/prelucrare

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Perioada (ani) 2010 2010 - 2011 2011 - 2016 2016 - 2019 2019 - 2021 2021 - 2023 Suprafata (ha) 7,5 7,5 11,5 16,2 18,0 20,0
97
7. 8. 9. 10. 11.
2023 - 2025 2025 - 2026 2026 - 2027 2027 - 2028 2028 - 2029
23 25,0 27,0 28,5 30,0
In planul de dezvoltare al exploatarii de roci utile din perimetrul Valea Aric Drumul Iazului va fi prevazuta ca prioritate dezvoltarea lucrarilor de exploatare in sectorul sudic al perimetrului, astfel incat incepand din anul 2020 sa se poata trece la realizarea lucrarilor de refacere a mediului. 5.1.Lucrari de dezafectare a amplasamentului dupa incheierea licentei de exploatare, reconstructia ecologica a acestuia 5.1.1.Lucrari de dezafectare Activitatea de extracie din cariera va produce modificri n situaia existent, prin: -afectarea unor suprafee de teren acoperite cu cu vegetaie erbacee srac, specific stepei; -crearea unor forme de relief artificiale (debleu); -modificarea aspectului peisagistic al zonei. Degradarea solului i a morfologiei terenului se va produce ca urmare a excavrii unei mase miniere i a activitii curente n cadrul exploatrii. Excavaia va avea forma unui amfiteatru, cu deschidere catre nord, a crui cot maxim va fi de +180 m i minim de +130 m. nchiderea carierei Valea Aric-Valea Drumul Iazului presupune realizarea unui ansamblu de lucrri i msuri, care au menirea de aduce i menine zona afectat de lucrrile miniere la o stare corespunztoare din punct de vedere al mediului i de a preveni degradarea ei n timp. Principalele lucrri pentru refacerea mediului la terminarea activitii vor fi cele legate de refacerea solului i de asigurarea stabilitii acestuia. Totodat, sunt necesare lucrri menite s ndeprteze din fostul perimetru minier toate potenialele surse de poluare. Lucrrile ce se impun a se executa, la terminarea activitii de exploatare n cariera sunt urmtoarele: - retragerea tuturor utilajelor i instalaiilor din zona de exploatare; - depozitarea deeurilor industriale i de alt natur n locuri special amenajate; - dezafectarea utilitilor i din cadrul organizrii de antier care au caracter provizoriu fiind reprezentate prin construcii nedurabile cu parter; -refacerea unghiurilor de taluz a exploatrii pentru evitarea alunecrilor de teren i pentru favorizarea acumulrii pturii fertile de sol i evitarea antrenrii acestuia de ctre apele de iroire; - nivelarea i finisarea bermelor la treptelor finale; - executarea lucrrilor de umplutur i nivelare a terenului; - stabilizarea haldelor interioare (rambleuri) de steril; - acoperirea suprafeelor treptelor i taluzurilor cu un strat de sol vegetal; - ameliorarea terenului prin mbuntirea calitativ a solului vegetal; - lucrri de nierbare i mpdurire a treptelor, bermelor i zonelor haldate din interiorul excavaiei- (rambleu). realizarea de lucrri de fertilizare i inierbare a suprafeei pregtite i meninerea acestor lucrri (anul II = 60 % din suprafaa anului I i anul IIl 30 % din 98
suprafaa anului I); realizarea de lucrri de fertilizare i plantri cu arboret a suprafeei pregtite i meninerea acestor lucrri (anul II = 30 % din suprafaa anului I ). Lucrrile de redare a terenului in circuitul natural vor ncepe n momentul n care avansarea lucrrilor va permite aceasta. Astfel, lucrrile de ecologizare se pot realiza cu un decalaj de cca 10-11 ani fa de poziia frontului activ al carierei, pentru a se putea realiza taluzurile i treptele definitive n spatele frontului (i lateral), fa de avansul carierei. Dup epuizarea rezervei de roc util, diminuarea impactului asupra peisajului se va realiza prin reconstrucia vetrei carierei i a zonei nconjurtoare (prin rambleerea volumelor de steril n excavaia carierei i nivelare pentru a fi aduse, pe ct posibil, la o cot cat mai apropiata de cea initiala) i repunerea pturii superficiale de sol n poziia iniial pentru revegetarea lui. Terenurile folosite ca amplasamente pentru organizarea de antier, staia de concasare i depozitul de combustibil vor fi dezafectate de constructiile provizorii, curate de uleiuri, combustibili i alte resturi de materiale solide, rambeate (daca va fi cazul), resolificate si revegetate. Perimetrul de dezvoltare-exploatare Valea Aric Valea Drumul Iazului, se ncadreaz ntr-o parcela de teren care are destinatia pasune si pasune impadurita. Pentru o parte a suprafeei de teren concesionate de la primria orasului Isaccea, pe care sunt amplasate organizarea de antier, staia de prelucrare i platformele haldelor de steril i sol vegetal, exista autorizatie de mediu. Cariera nu va dispune de utiliti i nici de construcii care s se considere definitive. n urma lucrrilor de exploatare, la sfritul perioadei de Licen, va rezulta o incinta excavata de forma unei platforme, cu o suprafata de cca 24. ha. Taluzurile treptelor din frontul sud-vestic al incintei excavate, precum si cele din frontul estic, sunt taluze definitive (vor avea un unghi de nclinare de 65). Limea bermei de siguran de la partea superioar a treptelor finale va fi de 6,0 m. Pe vatra exploatat a carierei, ncepnd cu a doua decada a Licentei de exploatare, va demara haldarea volumelor de roci sterile, provenite din descopertarea zcmntului, pierderile de exploatare i sterilul de la prelucrarea rocii utile. Geometria haldei va fi adaptat situaiei concrete de pe teren avndu-se n vedere sigurana lucrrilor de exploatare i stabilitatea haldelor pe termen nelimitat. Halda de steril se va proiecta la un unghi de taluz de 30 0, nlimea treptei fiind stabilit la 5,0 m. Zonele rambleeate vor fi uniformizate, bermele finale orizontalizate i vor fi ntreprinse lucrri de refacere a mediului, n vederea redrii n circuit, la categoria de folosin iniial. n cadrul organizrii de antier i n zona platformei staiei de prelucrare nu vor fi dezafectate suprafete sau utiliti, aceste obiective fiind planificate s dureze pn la exploatarea tuturor rezervelor de roc util din perimetru de exploatare. La sfritul perioadei de Licen (anul 2030), situaia suprafeelor de teren ocupate va fi urmtoarea: - n cadrul sectorului exploatat al carierei, n urma lucrrilor de refacere a mediului (lucrri specifice de amenajare, resolificare, inierbare i plantare de arbori specifici zonei, pe suprafaa, bermelor finale ale treptelor, i a haldei de steril interioare de pe vatra carierei), vor fi redate n circuitul natural cca 24 ha teren. - suprafeele ocupate de organizarea de antier, de staia de concasare, depozite de sorturi, platforme betonate, halde, etc (cca 6 ha) i vor schimba destinaia; vor fi dezafectate, nivelate si resolificate si li se va gasi o utilizare, functie de necesitatile de la momentul respectiv. - suprafata ocupata de halda de sol vegetal (1 ha) va fi eliberata si readusa la 99
stadiul initial, de pasune impadurita; halda de depozite argiloase (1,5 ha) si halda de steril, provenite din descopertarea zcmntului, n prima etap de deschidere, i vor schimba partial destinaia. Sterilul si o parte din volumul de loess va fi rambleeat pe vatra carierei; deasupra lui se va depune patura de sol vegetal, pe care se va efectua refacerea ecologica. Aceasta va fi modelata, consolidata, resolificata si reecologizata, prin plantarea de vegetatie specifica. Asigurarea stabilitatatii suprafeei terenurilor, a versanilor i a taluzurilor de carier/hald Pentru asigurarea stabilitii suprafeelor terenurilor adiacente lucrrilor miniere: - se vor lua msuri pentru evitarea activrii i dezvoltrii fisurilor existente, care pot conduce la alunecri de teren i imobilizri de rezerve, - se vor elimina ocurile seismice date de exploziv, controlnd derocrile prin adaptarea mpucrilor cu microntrziere i se va utiliza mpucarea de prefisurare; - se va evita suprancrcarea artificial a bermei superioare; - se vor limita vibraiile produse de funcionarea utilajelor din carier, la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor; - panta taluzurilor va fi meninut n permanen n limite normale de siguran; - se va urmrii exploatarea raional a resursei minerale, n sensul pregtirii i extraciei rocii utile, astfel nct s fie asigurat continuitatea activitii miniere n timp i spaiu, fr a lsa, n urma frontului, poriuni abandonate de resurs i fr a fi afectate zonele nvecinate. Dimensiunile altor lucrri de deschidere si pregatire vor fi limitate la strictul necesar atingerii obiectivului. Masuri pentru asigurarea stabilitii taluzurilor si bermelor treptelor carierei La taluzurile treptei n micare se vor lua urmtoarele msuri: - se vor respecta elementele geometrice ale treptei, determinate prin proiect, i anume: unghiul i nlimea taluzului, limile minime ale bermelor de lucru, transport i siguran; - se va verifica, vizual i prin msurtori topografice, stabilitatea taluzurilor (acest lucru se va face periodic i ori de cte ori este necesar); - se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea n exploatare a carierei, n funcie de proprietile fizico-mecanice ale rocilor din masiv i de durata de serviciu programat pentru taluzurile respective; n cazul constatrii unor fenomene de instabilitate ale taluzurilor, se vor lua msuri de stabilizare, cu ancore sau cabluri pretensionate. Pentru asigurarea stabilitii taluzurilor treptelor din carier, se va asigura un unghi de taluz, care s conduc la evitarea surprilor. -Unghiul de taluz maxim al treptei de lucru n util (de scurt durat) va fi de max = 750. -Unghiul de taluz maxim al treptei definitive n util (de lung durat) va fi de max = 650. -Unghiul de taluz al marginii exploatate a carierei va fi de ()f max = 5435`. Bermele de siguran au rolul de a proteja cariera mpotriva surprii treptelor a cror exploatare a fost terminat i de a mpiedica rostogolirea bucilor de roc, ce se pot desprinde din treptele superioare. Pentru creterea gradului de stabilitate al taluzului din marginea exploatat a carierei, cu durat de existen prognozat ca fiind nelimitat n timp, pentru treptele cu nlimea de peste 15 m, limea bermelor de siguran va fi de 6 m. 100
Bermele de siguran cu parametrii constructivi definitivi vor fi realizate numai dup epuizarea tuturor rezervelor geologice promovate, n faza de reconstrucie ecologic. Va fi realizat, cu ajutorul buldozerului o pant de cca. 10o/oo a vetrei carierei i a bermelor, pentru asigurarea scurgerii naturale a apei din precipitaii. Apa va fi preluat de anul colector, situat pe conturul vetrei carierei. eful de carier va verifica sptmnal starea taluzurilor. n cazul constatrii unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua msuri de stabilizare cu ancore sau cabluri pretensionate. Msuri pentru asigurarea stabilitii haldei de steril In prima etapa sterilul, reprezentat prin material rezultat in urma prelucrarii, va fi utilizat atat pentru intretinerea drumurilor de acces si tehnologice cat si pentru intretinerea platformelor din cadrul organizarii de santier. Parte din sterilul reprezentat de materialul loessoid rezultat de la descoperta, care nu-si va gasi utilizarea, va fi haldat in halde temporare, la nord de organizarea de santier. In a doua jumatate a perioadei de valabilitate a Licentei se va trece la haldarea materialului steril pe vatra exploatata a carierei. Geometria haldelor va fi adaptat situaiei concrete de pe teren, avndu-se n vedere sigurana lucrrilor de exploatare i stabilitatea haldelor pe termen nelimitat. Haldele temporare de steril (exterioar carierei) se vor proiecta la un unghi de taluz de 300. Prin haldarea materialului steril, la finalul etapei de realizare a capacitii de haldare, vor rezulta dou trepte de 5 m nlime. Berma de siguran dintre cele dou trepte va avea limea egal (sau mai mare), cu nlimea treptei superioare astfel nct unghiul taluzului general al haldei s fie de 24 250. Volumele de steril, rambleeate pe vatra exploatat a carierei, vor forma halda interioar de steril, a crei nlime nu va depi 5 m (unghiul de taluz fiind de maxim 300). Pentru asigurarea stabilitii taluzelor, bermelor i suprafeei haldei vor fi luate urmtoarele msuri i se vor executa o serie de lucrri necesare: - se va scarifica ampriza (cu trepte inverse); - se va realiza un canal deversor la piciorul haldei pentru preluarea apei de iroire de pe taluzul haldei, n cazul precipitaiilor abundente; - pentru a se evita scurgerea apelor pe taluzuri, partea superioar a haldelor precum i bermele treptelor se vor construi cu pant invers, care s favorizeze scurgerea apelor n afara taluzelor, spre anul de gard i spre prile laterale ale hlzii. - de asemenea, vor fi executate lucrri de interceptare, dirijare i ndeprtare a apelor superficiale i subterane, inclusiv ndeprtarea apelor din depresiuni, gropi de pe hald (mai ales din zona din amonte a acesteia), spre anul de gard de la baza hlzii; - haldarea materialului steril se va realiza descendent, astfel nct s se asigure compactarea lui prin circulaia utilajelor de nivelare i a mijloacelor de transport; - tehnologia de haldare este simpl, operaiunea de haldare constnd n bascularea materialului din autobasculante n mai multe grmezi astfel ca la nivelarea cu buldozerul s se asigure un strat de max. 1,5 m; stratele de material se succed pn la atingerea unei grosimi de 5 m cnd este necesar operaia de tasare cu ajutorul unui compresor (sau buldozer). Principalele precauii la operaia de golire a autobasculantelor pe hald: 1. descrcarea sterilului s nu se fac la o distan mai mic de 3 m de muchia superioar a taluzului haldei n zona cu taluz stabilizat; 2. distana dintre axul drumului temporar de acces al punctelor de deversare i marginea taluzului s nu fie mai mic de 15 m. Activitatea de exploatare va fi urmrit de un serviciu topografic autorizat care va 101
rspunde de toate hrile topografice i va ntocmi ntreaga documentaie legat de ridicarea topografic a lucrrilor prevzute n proiect. Prin intermediul msurtorilor topografice, pe repere mobile de suprafa, va fi urmrit, n timp, variaia nivelului terenului de baz i a modificrilor profilelor treptelor de hald. Persoane cu pregtire corespunztoare, desemnate din sectorul tehnic al societii, vor monitoriza n permanen i vor nregistra elementele, datele i fenomenele privind deformarea elementelor constructive ale haldelor (dar i a strii bermelor i taluzurilor treptelor din carier, i stabilitatea versanilor) n timpul formrii haldei, i naintea de trecerea n conservare i refacerea ecologic, se vor efectua studii geotehnice asupra comportrii rocilor din fundament i din depozit. 5.1.2. Lucrari de refacere a mediului Atenuarea deteriorrilor produse asupra mediului i refacerea acestuia, n urma activitii de exploatare, cuprinde lucrri specifice care au drept scop urmtoarele obiective: - asigurarea stabilitii suprafeei terenurilor, a versanilor i taluzurilor; - atenuarea i/sau refacerea terenurilor afectate de excavaii; - atenuarea desolificrii i depozitarea sterilelor miniere; - mpiedicarea polurii acviferelor de suprafa sau subterane; - mpiedicarea sau reducerea deteriorrii vegetaiei prin defriri sau desolificri, - reconstituirea i/sau reamenajarea cadrului natural. 5.1.2.1.Lucrri pentru stabilizarea versanilor naturali, a taluzurilor de carier/hald Lucrri pentru asigurarea stabilitii versanilor naturali Pentru protejarea masivului din zona adiacent a perimetrului de exploatare i pentru prevenirea surprilor i alunecrilor de teren se vor lua msuri de evitare a activrii i dezvoltrii fisurilor naturale existente precum i pentru eliminarea posibilitii de apariie de noi fisuri; n acest sens: - se vor efectua lucrri de compactare i nivelare a suprafeei de deasupra primei trepte a carierei, avansnd spre versant, n pant, min.3 m; - se va evita suprancrcarea artificial a bermelor superioare; - se va urmri executarea dimensionrii optime i amplasarea corect a ncrcturilor de exploziv la lucrrile de mpucare, astfel nct gradul de mrunire a utilului i cantitatea de mas minier rezultat s fie cele preliminate pentru alimentarea instalaiei de concasare; - pentru reducerea efectului seismic, se vor utiliza mai multe trepte de ntrziere, iar pentru ecranarea masivului adiacent, cu un mediu cu impedan acustic mai mic dect cea a mediului n care se propag undele seismice, va fi aplicat mpucarea de prefisurare; - se vor limita vibraiile produse de funcionarea utilajelor n carier la un nivel nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor; - se va menine panta taluzurilor n limitele de siguran; - se vor evita infiltraiile de ap. n cazul apariiei unor alunecri de teren, se vor executa ziduri de sprijin (sau gabioane), la baza taluzelor. Lucrri pentru asigurarea proteciei taluzurilor i bermelor carierei Pentru asigurarea proteciei taluzurilor i a bermelor treptelor de carier vor fi efectuate o serie de lucrri ce vizeaz: - prevenirea alunecrilor de taluzuri, la treptele n lucru (n exploatare) 102
- combaterea alunecrilor de taluzuri definitive (la marginea exploatat a carierei, cu dimensiunile prevzute n proiect). La taluzurile treptelor n micare (n exploatare) se vor lua urmtoarele msuri: - se vor respecta elementele geometrice ale treptelor determinate prin proiect i anume: - nlimea maxima a treptei de exploatare (h) = 15 m. - limea bermelor de lucru = 53 m. - limea bermei de transport (S) = 8 m; - unghiul de taluz al treptei n lucru n util (de scurt durat) - = 750. La taluzurile definitive vor fi adoptate urmtoarele msuri: - se vor construi contururile taluzurilor definitive la marginea n exploatare a carierei, n funcie de proprietile fizico-mecanice ale rocilor din masiv i de durata de serviciu prognozat a taluzurilor respective. Vor fi respectate urmtoarele elemente geometrice ale treptelor definitive: - limea bermei de siguran = 6 m; - unghiul de siguran al taluzului = 650. - unghiul de taluz al marginii exploatate a carierei ()f max = 5435`. - se va urmri periodic stabilitatea taluzurilor definitive, att vizual ct i prin ridicri topografice. - n cazul constatrii unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua msuri de consolidare cu ancore sau cu cabluri pretensionate. Bermele de siguran i taluzurile cu parametrii constructivi definitivi vor fi realizate numai n zonele cu activitatea tehnologic ncheiat, dup epuizarea tuturor rezervelor geologice, acestea urmnd s intre n faza de reconstrucie ecologic. Vor fi executate lucrri de ecologizare a bermelor treptelor finale ale carierei, constnd n curarea acestora de deeuri miniere, rambleerea excavaiilor existente, nivelri repetate n scopul obineri unor suprafee orizontale. Va fi meninut o pant de cca. 10o/oo a vetrei carierei i a bermelor, pentru asigurarea scurgerii naturale a apei din precipitaii. Apa va fi preluat de anurile de gard i celelalte canale colectoare, situate pe conturul carierei. Sunt prevzute lucrri de curare i decolmatare periodic (sau de cte ori este necesar) a anurilor de gard i a canalelor drenoare de pe amplasamentul sectorului de exploatare, precum i a celor de la halda exterioar de steril. Suprafeele amenajate i pregtite vor intra n urmtoarea etap de reecologizare, constnd n lucrri de resolificare. Lucrri pentru protecia stabilitii haldei constituit din sol vegetal Pentru prevenirea pierderii stabilitii i alunecrii haldei de sol (amplasat pe platforma special amenajat la cca 100 m nord de statia de prelucrare), se vor adopta msuri de ordin constructiv i de ntreinere a acestui depozit, pe toat durata activitilor de exploatare sau pn n momentul utilizrii acestuia pentru lucrri de resolificare a suprafeelor reabilitate. Aceleai msuri de ordin constructiv i de protecie vor fi luate i pentru halda exterioar, format din depozite loessoide descopertate de la partea superioar a zcmntului. Msurile de ordin constructiv sunt urmtoarele: - pentru asigurarea unei mai bune nfriri cu terenul de baz al haldei, se va brzda cu buldozerul partea superficial a amplasamentului; 103
- materialul haldat va fi ct mai uniform repartizat pe suprafaa de depozitare; - se vor executa lucrri de drenare la piciorul haldei, prin anuri spate n terenul de baz, cu scurgere asigurat; - se vor respecta cu strictee: nlimea haldei (2 trepte x 5,0 m nlime = 10 m), unghiul de taluz (max 300) i celelalte elemente constructive, stabilite prin proiect dup metodele de calcul ale mecanicii rocilor i n baza parametrilor fizico-mecanici determinai (n situ) sau n laborator; - berma de siguran dintre trepte va avea limea egal cu nlimea treptei superioare a haldei (5 m) - halda se va compacta i nivela cu utilaje de haldare adecvate; - prin lucrri specifice se vor intercepta, dirija i ndeprta apele superficiale din depresiuni, gropi sau alte acumulri de ape ce pot apare dup precipitaii abundente, n cadrul haldei; pentru o mai mare stabilitate se vor efectua lucrri de nierbare a haldei de sol, iar, n momentul n care va ajunge la forma i dimensiunile proiectate, se vor efectua lucrri de plantare cu arboret cu cretere rapid. 5.1.2.2.Lucrri de rambleere a excavaiilor Dup cum s-a menionat n capitolele precedente, n prezent volumele de steril provenite din prelucrarea rocii utile sunt utilizate n ntregime, la amenajarea si intretinerea platformelor si cailor de acces din perimetru, la intretinerea unor drumuri secundare din localitatea Revarsarea sau vor fi valorificate. De asemenea, volumul de steril, reprezentat prin pierderile de exploatare, va fi utilizat la amenajarea si intretinerea cailor de acces si la orizontalizarea bermelor de transport si de lucru din carier. Pe viitor, volumele de steril rezultate, att prin lucrrile de descopertare a rezervelor (depozite loessoide), ct i din volumele de steril rezultate din exploatarea i prelucrarea rocii utile, vor fi haldate pe vatra exploatat a carierei. Vor fi efectuate lucrri repetate de nivelare i compactare cu ajutorul buldozerului a depozitelor de steril rambleeate pe vatra carierei. n zonele n care inlimea depozitului depeste 3 m vor fi executate lucrri de terasare. Dup stabilizarea materialului haldat, se vor intreprinde lucrri de resolificare, prin depunerea de sol vegetal rezultat din descopertarea resursei utile. Suprafeele resolificate vor fi nsmnate cu iarb i plantate cu puiei de arbori specifici zonei. 5.1.2.3.Lucrri pentru ecologizarea haldelor de steril Pentru asigurarea stbilitatii depozitelor de steril, pe platformele pe care se vor constitui hlzile de steril se vor executa trepte de 20 30 cm (trepte de nfrire) ale vetrei carierei. Halda de steril exterioar va fi constituit din 2 trepte cu inlimea de maxim 5 m fiecare (n total 10m). n timpul depunerii volumelor de steril pe platformele (suprafeele special amenajate) se vor efectua lucrri de nivelare repetat i compactare a acestora (cu ajutorul buldozerului), n scopul asigurrii stabilitii hlzii. Berma de siguran dintre trepte va avea limea egal sau mai mare dect nlimea treptei superioare ( 5,0 m). Vor fi create pante de scurgeri i drenuri pentru preluarea apelor meteorice. Aceste lucrari vor fi fcute n scopul prevenirii apariiei fenomenelor de bltire a apei pe hald care pot conduce la alunecarea treptelor haldei. n urma lucrrilor, suprafaa hlzii de steril exterioare, de cca 5000 m2, va fi pregtit pentru etapa urmtoare de refacere (de resolificare) a haldei. 5.1.2.4.Lucrri pentru ecologizare a iazurilor de decantare 104
n cadrul perimetului de dezvoltare-exploatare Dealul lui Tefic, nu exist i nu se impune nfiinarea de iazuri de decantare. Managementul apelor (colectare, drenare, epurare, deversare) Pentru scurgerea apei din precipitaii, ct mai rapid, de pe bermele de lucru i de pe vatra carierei, acestea vor fi profilate cu nclinare de 2-30 spre exterior (spre incinta excavat), apa fiind colectat n anuri de gard, la baza carierei. Scurgerea apei nspre anul de gard de pe vatra carierei va fi ajutat prin sparea unor anuri cu seciune mic, amplasate dup caz. Canalele de gard vor avea o pant de 0,5 % spre vale n scopul dirijrii apelor pluviale colectate de pe amplasament (scurgeri de pe treapt, din canalele de garda de la baza colinei i de pe vatra carierei) spre emisar. Pentru protecia apelor de suprafa, fiecare canal de gard va debua n cte un bazin decantor prevzut cu filtru de nisip i pietri. Apele filtrate vor fi apoi deversate n emisar. Apa adunat n timpul construciei haldei de steril, n partea dinspre taluzul masivului (n cazul haldei rambleeate pe vatr), va fi evacuat printr-un fga ngust executat prin mpucarea controlat a unui rnd de guri, cu talpa fgaului nclinat spre marginea taluzului. Pentru colectarea apelor din precipitaii la baza haldei de steril exterioare i a celei de sol vegetal se prevede execuia de anuri de gard. Drumurile de acces n perimetrele de exploatare sunt prevzute cu anuri laterale pentru preluarea apelor pluviale. Toate aceste anuri de gard i canale drenoare vor fi meninute n stare de funciune i decolmatate periodic de fragmentele mrunte de roc i mlul depus. Necesarul de ap menajer pentru cele 15 persoane, angajate pentru desfurarea activitii (consum specific de 25 l/om.zi - 250 zile/an functionare) este de cca 94 m3/an. In scopul asigurarii cu apa tehnologica si menajera se va sapa un foraj in apropierea platformei organizarii de santier. Apa captata va fi stocat n rezervorul cu capacitatea de 5 m3, amplasat pe o platforma betonata. Alimentarea cu ap a birourilor i barcilor (magazie materiale i atelier) se face cu eav P.V.C. cu diametrul de . Canalizarea apelor menajere se va face prin evi P.V.C. spre o fos septic, amplasat la aproximativ 30 m fa de cldirea administativ. Fosa septic are 3 compartimente, este construit din beton armat si are un volum de aproximativ 15 m 3. nainte de vidanjarea apelor uzate din fosa septic se vor face determnri privind indicatorii de calitate a apelor uzate. Acetia trebuie s se ncadreze n NTPA 002/2002 Normativului privind stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti la evacuarea n receptorii naturali), aprobat prin H.G.R. Nr. 188/28.02.2002. Nr. crt . 1 2 3 4 Indicatori de calitate U.M. uniti pH mg/dm3 mg O2/dm3 mg O2/dm3 mg/dm3 Valori maxime admisibile 6,5 8,5 350 300 500
pH Materii n suspensie Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5), Consum chimic de oxigen metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr) Substane extractibile cu
30 105
Nr. crt . 6 7
Indicatori de calitate solveni organici Detergeni biodegradabili Amoniu
U.M.
Valori maxime admisibile
sintetici
mg/dm3 mg/dm3
25 10
Ape uzate tehnologic nu vor exista in cadrul perimetrului carierei. n carier, apa industrial va fi folosit pentru reducerea emisiilor de praf, rezultate la perforarea gurilor de min, la incarcarea in mijloacele de transport si la transportul pe drumurile de exploatare. La staia de concasare va fi utilizat cea mai mare cantitate de ap industrial (cca 5 m3/zi), pentru pulverizarea cu ap a rocii prelucrate, n scopul reducerii emisiilor de praf. Pentru mpiedicarea infiltrrii apelor uzate rezultate se va executa un canal drenor n jurul platformei statiei de concasare-sortare; apa uzat, ncrcat cu particule fine de roc, va fi captat i direcionat spre un bazin decantor; apa limpezit din decantor va fi reintrodus n circuit, cu ajutorul pompelor (gradul de reutilizare 90%); Cantitile de ap utilizat fiind reduse, nu este necesara folosirea unor instalaii de preluare, purificare i deversare (n continuare), n emisar. 5.1.2.5. Lucrri de decontaminare a terenurilor ntruct n cadrul perimetrelor de exploatare nu se lucreaz cu substane chimice sau toxice care ar putea contamina amplasamentele, nu sunt prevzute lucrri de decontaminare n zona statiei de concasare-sortare. ns, n cazul cnd vor aprea scurgeri accidentale de carburani sau uleiuri minerale, de la utilajele n funciune, solul impregnat cu hidrocarburi va fi recuperat i depozitat n excavaii speciale (sau n habe metalice), care s nu aib contact direct cu nivelul acvifer. n cazul incintei statiei de concasare sau a organizrii de antier deeurile rezultate din activitile conexe ar putea reprezenta o surs de contaminare a amplasamentelor respective, n cazul cnd nu va fi respectat managementul riguros al acestora. Deeurile menajere, care ar reprezenta o surs de poluare (contaminare) a solului, vor fi colectate n conteinere amplasate pe o platform betonat, ngrdit pe 3 laturi (din cadrul organizrii de antier). Deeurile menajere rezultate (cca 5 m 3/an) se vor colecta selectiv n vederea valorificrii (carton, hrtie, plastic) n vederea transportrii acestora la uniti de tip REMAT. Deeurile nevalorificabile vor fi preluate de o unitate de salubritate (pe baz de contract) i transportate la halda de gunoi a localitii Isaccea. Deeurile din activiti conexe, care sunt reprezentate prin deeuri provenite din activitatea parcului auto i a utilajelor: anvelopele, acumulatori uzai, uleiurile minerale uzate, provenite de la mijloacele de transport auto i utilaje, precum i deeurile metalice provenite din activitatea de reparaii, sunt depozitate pe platforma betonata i astfel, riscul de poluare (contaminare) a solului i subsolului este minimizat. Toate aceste tipuri de deeuri vor fi colectate i valorificate la uniti specializate de tip REMAT. 5.1.2.6.Lucrri de resolificare a terenurilor Suprafeele de teren reabilitate (curate, nivelate i compactate) din cadrul perimetrului carierei (berme, taluzuri, suprafee hald steril) precum i suprafaa 106
amenajat a haldei exterioare de steril, vor fi resolificate. Dup stabilizarea terenului, suprafeele de teren refcute, la cotele noi, vor fi resolificate (etapizat), prin depunerea solului vegetal conservat in halda de sol. Vor fi create pante de scurgeri i drenuri a apelor meteorice ctre anurile de gard din jurul amplasamentelor. Operaiile sunt fcute n scopul prevenirii apariiei fenomenelor de bltire a apei pe hald i de depreciere, impurificare, mprtiere i alterare a solului vegetal. Volumul de sol vegetal necesar pentru resolificarea suprafeelor reabilitate din cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare va proveni att din halda de sol vegetal, ct i din lucrrile de descopertare curent a unor noi panouri cu rezerve ce urmeaz a intra n exploatare. Lucrrile de resolificare vor consta, n principal din: - resolificare-suprafee taluzuri carier (depunere, nivelare, compactare), trepte i n zona versantului - resolificare-suprafee amenjate pe halda de steril (depunere, nivelare, compactare) - depunere de sol vegetal necesar pentru plantare de puiei de arbori (pe halde, berme i taluze) 5.1.2.7. Lucrri pentru refacerea vegetaiei (plantri, nierbri) Lucrrile de refacere a vegetaiei vor consta n lucrri de nierbare i plantare a suprafeelor pregtite (nivelate, compactate) i resolificate. - suprafaa reabilitat i resolificat a haldei de steril exterioar va fi fertilizat i apoi inierbat (nsmnat), cu specii specifice regiunii; - pentru fixarea taluzelor, bermelor i a vetrei reabilitate, n afar de lucrrile de nsmnare cu iarb, se vor planta puiei de arbori specifici zonei; - pe uprafetele reabilitatese vor planta puiei n reea rombic sau n chinconz (la plantarea n chinconz puieii se aeaz la distane egale pe rnd i ntre rnduri, dar nu fa n fa; este un caz particular al plantrii n romb). Plantarea n chinconz se recomand pe teren n pant, ntruct, cu toate c distanele de plantare rmn aceleai, scurgerile de ape de pe versani se reduc simitor. - pe taluzurile haldei precum i pe taluzurile treptelor finale ale carierei vor fi executate terase protejate de grdulee de nuiele (mpletite). Pe aceste terase, se vor executa gropi n care vor fi plantai puiei de arbori. Terasele se vor amplasa n reea tip ah, pe lungimea taluzului executndu-se terase la 2 4 nivele (n funcie de lungimea taluzului). O cultur forestier de un an are o reuit de 92% (indicele de reuit = 1). O cultur se considera reuit definitiv cnd nu mai necesit, n continuare, completri i ngrijiri; deci n culturile de foioase trebuie s se ating coronamentele puieilor pe rnduri sau n grupele de puiei, iar acetia nu mai pot fi copleii de ierburi, buruieni i rugi. Drumurile care vor fi amenajate vor fi prevzute cu anuri de scurgere, ale cror taluzuri se vor nierba, pentru a nu fi erodate. De asemenea, pentru asigurarea stabilitii n timp a lucrrilor de refacere a vegetaiei, pe amplasamentele menionate se vor efectua lucrri de ntreinere, n zonele n care nu s-a efectuat revegetarea, in zonele in care se apar semnale de stres fizic, eroziune sau instabilitate. Lucrrile de refacere a vegetaiei vor consta n: - realizare terase i grdulee de nuiele, pentru plantare puiei pe taluz hald: - excavaii terase manual - plantare puiei pe taluze hald - plantare puiei pe contur hald la limita cu taluzul (pe o lime de 4,0 m) - plantare puiei pe berma treptei inferioare de haldare 107
- fertilizare teren - nsmnare iarb suprafee amenajate - lucrri de ntreinere a lucrrilor de refacerea a mediului executate - lucrri de revegetare (rensmnare) cca 5% din suprafa amenajat - nierbarea taluzurilor anurilor colectoare de la drumul de acces i de la halda de steril 5.1.2.8.Alte lucrri necesare n aceast categorie pot fi incluse lucrrile i msurile ce se vor intreprinde pentru: - curarea periodic a anurilor adiacente cilor de acces pentru asigurarea unui trafic fluent al mijloacelor de transport auto; anurile vor avea asigurate pante de scurgere transversal. - curarea i decolmatarea periodic a sistemului de colectare a apelor pluviale; - ntreinerea la parametrii proiectai a sistemului de colectare a apelor uzate; vidanjarea bazinelor de decantare a apelor uzate, ori de cte ori este necesar ; - exploatarea n mod corect a fosei septice vidanjabile, pentru a se preveni riscul de poluare a stratelor freatice cu ap menajer (vidanjarea, de dou ori pe lun); - se vor lua msuri pentru evitarea sau diminuarea pierderilor accidentale de carburani i lubrefiani de la utilajele n funciune sau n timpul alimentrii acestora; - curarea suprafeelor din zona statiei de prelucrare de scurgeri accidentale de carburanti sau uleiuri; - lucrri de ntreinere i refacere a mediului executate in sectoarele de exploatare: lucrri de resolificare a suprafeelor afectate, replantare puiei, refacere grdulee de nuiele, revegetarea (rensmnarea) suprafeelor cu deficit de vegetaie, etc. - monitorizarea stabilitii fizice a suprafeelor reabilitate (platforme, suprafee, taluzuri hald, anuri de gard, lucrri de semnalizare, etc.); - monitorizarea biologic (calitatea vegetaiei, identificarea zonelor cu deficit de vegetaie, supravegherea calitii apelor colectate n canalele drenoare etc). Msurile i lucrrile propuse, precum i costurile aferente redrii n circuitul natural a suprafeelor de teren afectate de exploatare, precum i alte msuri de refacere a mediului, se coreleaz cu gama de msuri i lucrri propuse n Planul de refacere a mediului i Studiul de fezabilitate. Execuia lucrrilor de refacere a mediului se va face etapizat, att n perioada operaional ct i dup ncetarea activitii de exploatare. nc n faza de exploatare a zcmntului se vor desfura lucrri de refacere a mediului, constnd, n principal, din lucrri de amenajare a haldelor de steril, de refacere sau corectare a geometriei taluzelor definitive ale carierei, de depunere de pmnt pe bermele i platformele eliberate de construcii i de curate de orice deeuri, de fertilizare a solului depus, nsmnare i fixare cu puiei de arbori. Realizarea lucrrilor de refacere a mediului prezentate se va derula n concordan cu programul de dezvoltare al exploatrii i n acord cu msurile i lucrrile propuse, precum i cu costurile generale aferente, cuprinse n studiul de fezabilitate. Diminuarea impactului produs asupra mediului ar trebui s se realizeze printr-un efort asumat al investitorilui, sub indrumarea APM Tulcea sau a unor institutii de profil, astfel incat refacerea mediului sa se finalizeze in cele mai bune conditii. Pentru realizarea lucrrilor de refacere a mediului, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L., pe parcursul celor 20 ani de valabilitate a licentei de exploatare (2010-2029), va investi o sum total de cca. 170.000 euro. Lucrarile de refacere a mediului se vor desfasura pe durata existentei exploatarii (pana la epuizarea rezervelor de roca utila) si dupa incheierea activitatii de extractie. 108
Lucrarile de ecologizare se pot realiza, cu un decalaj de cca. 2-4 ani fata de zonele excavate si rambleeate din cariera, pentru a se putea realiza taluzurile si treptele definitive, lateral, fata de avansul carierei. Volumul lucrarilor de refacere a mediului va creste, pe masura ce suprafata ocupata de exploatare se va mari, ajungandu-se, la finalul activitatii de extractie, ca o parte insemnata din aceste lucrari sa fie executata. . Lucrarile si masurile ce vor fi luate vor consta in: In final, arealul afectat de lucrarile miniere, avand in vedere si geomorfologia initiala a terenului va fi adus la o stare care va avea un impact peisagistic minor ; suprafata plantata cu arbori si arbusti specifici zonei, va fi, la finalul licentei de exploatare si dupa incheierea ucrarilor de ecologizare de cca 30 ha. Exploatarea in cariera a rocii utile va produce si beneficii sociale, prin crearea de noi locuri de munca si prin taxele care vor intra in bugetele primariei si al statului. Beneficiarul va implementa masuri de reducere a impactului in perioada de pregatire, de exploatare si de inchidere a exploatarii care urmaresc protectia biodiversitatii siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 prin protectia factorilor abiotici si implicit a celor biotici ca urmare a tehnologiei performante folosite pentru exploatarea bazaltului.
Esalonarea lucrarilor de reconstructie ecologica

Nr. crt. Perioada (ani) Suprafata (ha) Etapa Lucrari de reconstructie prevazute Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare puieti Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare puieti Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare puieti Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare puieti Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare puieti Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare puieti Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare puieti Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare
1.
2020
1,0
Operationala
2.
2021
1,0
Operationala
3.
2022
1,0
Operationala
4.
2023
1,0
Operationala
5.
2024
1,0
Operationala
6.
2025
1,5
Operationala
7.
2026
1,5
Operationala
8.
2027
2,0
Operationala
109
9.
2028
2,0
Operationala
10.
2029terminarea Licentei de exploatare 2029 -2032
2,0
Operationala
11.
10,0
Postinchidere
puieti Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare puieti Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare puieti Rambleere, nivelare, compactare, resolificare (eventual fertilizare), plantare puieti
Monitorizarea lucrarilor se realizeaza pe toata durata licentei de exploatare si va continua pana in momentul in care se va stabili ca obiectivele etapei de inchidere au fost atinse. 5.2.Monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului Programul de monitorizare de mediu va fi mentinut si actualizat pe toata durata exploatarii si cuprinde trei etape: - monitorizarea in faza de preproductie - monitorizarea in faza operationala - monitorizarea in faza de inchidere si post-inchidere. Intrucat exploatarea diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drimul Iazului va continua in baza unor noi permise, pana la epuizarea rezervelor de roca utila, nu se poate vorbi de o activitate de monitorizare de inchidere si post-inchidere, la sfarsitul intervalului aferent Permisului temporar de exploatare solicitat (2010-2011). 5.2.1. Monitorizarea in faza de preproductie Monitorizarea activitatilor in faza premergatoare exploatarii priveste activitati de inspectie de mediu si de colectare si analizare a datelor aferente acestei faze. In acest mod se definesc conditiile initiale si se stabilesc tehnici manageriale adecvate. De asemena se asigura conformarea cu practicile de constructie aprobate si existenta unor masuri de diminuare a efectelor negative. 5.2.2. Monitorizarea in faza operationala Programul fazei operationale include monitorizarea calitatii apelor subterane, a aerului si solului, a zgomotului si vibratiilor astfel incat sa se poata estima impactul potential asupra mediului datorat activitatilor de extractie si prelucrare. In acest scop vor fi efectuate inspectii regulate pe amplasamentul perimetrului de exploatare pentru a supraveghea si constata starea fizica a lucrarilor de suprafata din cariera (trepte si berme de lucru, transport si siguranta si taluzele treptei in lucru si a treptelor in stationare, starea vetrei carierei, starea santurilor de garda si a canalelor drenoare, precum si a drumurilor de acces, etc), pentru depistarea din timp si luarea masurilor de prevenire si refacere, in cazul aparitiei de fisuri, ravene, alunecari si surpari ale terenului. Vor fi inspectate zonele adiacente carierei pentru observarea si luarea din timp de masuri pentru evitarea activarii si dezvoltarii fisurilor naturale preexistente, precum si pentru eliminarea posibilitatii de aparitie de noi fisuri artificiale. In etapele viitoare de dezvoltare a carierei, in anumite perioade, lucrarile de monitorizare aferente fazelor operationale si de inchidere se vor suprapune. 110
Astfel pentru o parte din lucrarile miniere din cariera, cu activitatea tehnologica incheiata prin epuizarea rezervelor (trepte, berme si taluzuri definitive), halde de steril inchise (trecute in conservare pe termen nelimitat), alte suprafete de teren pe care s-au incheiat activitatile miniere proiectate initial, drumuri de acces, etc. si care vor fi incluse in planurile de refacere ecologica, se vor aplica masurile de monitorizare din faza de inchidere si post-inchidere. In acest timp, pentru restul lucrarilor miniere din cariera, in care continua sau va continua exploatarea rezervelor de roca utila (pana la epuizarea acestora) se vor aplica masurile de monitorizare aferente fazei operationale. Pentru factorul de mediu apa nu sunt necesare analize specifice intrucat nu sunt intrunite conditii potentiale de poluare a acviferelor, prin exploatarea rocii. Scurgerile accidentale de carburant pot apare si vor fi tratate conform celor mentionate anterior. Distanta mare fata de obiective face ca necesitatea unor masuratori asupra zgomotelor si vibratiilor sa nu mai fie prioritata. Eventual se pot face masuratori cu sonometrul integrator in vecinatatea organizarii de santier. 5.2.3. Monitorizarea in faza de inchidere si post-inchidere Programul de urmarire a lucrarilor realizate pentru protectia si refacerea mediului va incepe sa se deruleze dupa inchiderea exploatarii si se refera la: a) monitorizarea stabilitatii fizice a lucrarilor realizate (berme definitive, taluzuri de lunga durata, halde, lucrari de cercetare, lucrari de semnalizare, etc.): - stabilitatea suprafatei amenajate a haldei interioare; - stabilitatea terenului de fundare a haldei. - stabilitatea zonelor incojuratoare amplasamentului haldei (taluze definitive); - starea drumurilor de acces, a santului de garda si a celorlalte canale drenoare executate pentru eliminarea apelor meteorice de pe suprafata halzii si de pe bermele treptelor. - controlul geometriei materialului steril depus (rambleeat) pe vatra exploatata a carierei, prin masuratori topografice (aliniamentele vor fi realizate cu plecarea din reperi stabili, situati in afara zonei de influenta a halzii). - se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea in exploatare a carierei in functie de proprietatile fizico-mecanice ale rocilor din masiv si durata de serviciu programata pentru taluzurile respective; - in cazul constatarii unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua masuri de stabilizare a acestora. b) monitorizarea stabilitatii chimice - Indicatorii de calitate ai apelor din cariera evacuate trebuie sa se incadreze in limitele maxime admise stabilite in conformitate cu prevederile NTPA 002/2002 (Normativului privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali), aprobat prin H.G.R. Nr. 188/28.02.2002. Se propune ca pentru analiza probelor de apa prelevate sa se urmareasca: - pH; - materii in suspensie; - consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5), - consum chimic de oxigen metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr); - continutul in cationi: Cu+2, Pb+2, Zn+2, Mn+2, Fe+2, - continutul in anioni: S04-2, Cl -; - reziduu fix; c) monitorizarea biologica (calitatea apelor, habitatelor si vegetatiei, etc). Monitorizarea cresterii plantelor de pe suprafetele revegetate va consta in urmariri vizuale si masuratori specifice privind densitatea vegetatiei, analizarea starii 111
vegetatiei, numarul de exemplare viabile, dimensiunile acestora. Vor fi identificate zonele in care nu s-a reusit revegetarea si cele cu deficit de vegetatie, pentru a se efectua lucrari de fertilizare si reinsamantari de plante specifice biotopului initial. Monitorizarea solului se refera atat la determinarea in timp a calitatii acestuia, pe amplasamentele care au fost resolificate. Probele de sol prelevate vor fi analizate (anual pana se incadreaza in limitele ordinului 756/1997) pentru: - continutul de metale grele - pH Datele obtinute din activitatile specifice de monitorizare vor fi introduse intr-o baza de date care va fi utilizata ca instrument de management in sprijinul planificarii si efectuarii la timp a activitatilor de monitorizare solicitate si a identificarii din timp a oricaror tendinte negative, in scopul anihilarii sau atenuarii acestora. In general, drumurile de acces de pe amplasament vor fi pastrate in primii ani de dupa inchidere, pentru a permite accesul in zonele de lucru supuse operatiunilor de reabilitare. Utilizarea drumurilor de acces pentru activitati legate de inchidere va fi restrictionata prin porti si prin semnalizare corespunzatoare. Odata cu finalizarea majoritatii lucrarilor de inchidere, drumurile vor fi nivelate sau profilate si revegetate. Anumite drumuri de acces vor fi pastrate, in functie de planificarea utilizarii terenurilor in faza post-miniera. Personalul minier desemnat de conducerea unitatii va fi informat asupra obiectivelor programului de monitorizare. Personalul implicat in activitatea de monitorizare va vizita cu regularitate amplasamentul, pentru a inspecta perimetrul aferent exploatarii miniere, in timpul perioadei de inchidere, si va fi instruit sa identifice zonele problematice (de exemplu zonele in care nu s-a efectuat revegetarea, zone care manifesta semne de stres fizic, eroziune sau instabilitate) care pot aparea intre perioadele de monitorizare regulata. Dupa inchiderea finala, amplasamentul va fi inspectat in mod regulat de personal calificat. Inspectiile vor continua pana in momentul in care se va stabili ca obiectivele etapei de inchidere au fost indeplinite.
5.2.4. PROGRAMUL DE MONITORZARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI Factor de mediu monitorizat Clima Fizici: temperatur, vitez i direcie vnt, presiune atmosferic, precipitaii Fizici: temperatur + % de pulberi i praf Chimici: % de noxe; puritate Poluare cu hidrocarburi (COV) - Descrierea condiiilor climatice i a modificrilor n timp a acestor factori ca urmare a funcionrii turbinelor Calitatea aerului - Determinare modificrilor n timp a acestor parametrii ca urmare a funcionrii turbinelor; - Compararea lor cu condiiile impuse de legislaie; - Identificarea rspunsurilor ecosistemelor la modificrile factorilor climatici, a calitii aerului i a precipitaiilor. Calitatea solului Fizici: umiditate; densitate Chimici: % de metale grele; % nociviti substane chimice; % compui organici; % azot Monitoringul psrilor Monitorizarea anual a: - Urmrirea acidifierii solului, acumularea de carbon, azot n profilul solului i evaluarea calitii lui Obinerea de informaii cu privire la: Parametrii monitorizai Scop
Biodiversitate
112
- numrului de specii, numrului de perechi - nlimea de zbor n comparaie cu intervalul de cuibritoare, numrului de cuiburi, factori aciune al palelor turbinelor; legai de deranj, dinamica populaiilor, - distana maxim de apropiere a psrilor fa de frecvena, distribuia i speciilor de psri, etc. reproducerea centralele eoliene; - direcia de zbor; - observarea modificrilor rutelor de migrare n cazul n care acestea intersecteaza exploatarea; - mortaliti ale pasarilor.
Obinerea de informaii cu privire la: Monitoringul faunei Date despre structura biocenozei: - comuniti de animale; - specii rare, endemice; - mod de distribuire; - morfologie; Date despre funciile biocenozei: - migraie, expansiune/ regresie; - relaie ierbivore/ plante; - hibidrizare; Impactul asupra biocenozei: - factori climatici; - poluare; - resurse de hran. Monitoringul florei Date despre structura biocenozei: - tip de vegetaie; - specii rare; - plante vasculare. Date despre funciile biocenozei: - dinamica populaiilor; - relaie ierbivore/ plante; - fenologie; - expansiune / regresie; Impactul asupra biocenozei: - activiti antropice; - factori climatici; - msuri de conservare. Resurse naturale Monitoringul pajistei stepice - starea resursei; - limitele capacitii de suport comparat cu situaia dinaintea implementrii planului. Monitoringul resursei peisagistice - cadrul natural nederanjat (biodiversitate); - posibiliti de amenajare i de dezvoltare. Populaia i sntatea Echipamente edilitare realizate: - mijloace de evacuare, - sistemul de depozitare i - conservarea unor specii i conservarea habitatelor; - evaluarea msurilor de conservare a unor specii precum i a habitatelor lor; - urmrirea evoluiei biodiversitaii n zonele cu protecie integral n vederea meninerii integritii lor ecologice.
Obinerea de informaii cu privire la: - conservarea unor specii i conservarea habitatelor; - evaluarea msurilor de conservare a unor specii precum i a habitatelor lor; - urmrirea evoluiei biodiversitii n zonele cu protecie integral n vederea meninerii integritii lor ecologice.
Obtinerea de informaii cu privire la conservare; - Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la asigurarea integrrii construciilor n peisajul zonei; - Modul de realizare a cailor de acces n zona n raport cu necesitile de protejare a ecosistemelor. Asigurarea condiiilor optime de confort pentru populaie
113
uman
Zgomot
neutralizare a deeurilor, - asigurarea i distribuirea energiei electrice Utilizarea forei de munc local: - numr de angajai Asigurarea de planuri pentru managementul traficului Asigurarea managementului tehnic al proiectului pentru resursele umane Asigurarea securitii zonei Monitorizarea pericolelor de accidente i a turbinelor care genereaz starea de disconfort Folosirea procedurilor i echipamentelor de protecie corespunztoare: instalaii de iluminat, semne de avertizare, etc; - ntreinerea instalaiilor; - Pentru siguran, populaia trebuie avertizat i anunat de aciunile desfurate n timpul exploatrii, care o pot afecta accidental. - Niveluri de zgomot n raport cu valorile limit; - Elemente privind amplasarea i amenajarea cilor de acces n raport cu necesitile privind protejarea receptorilor sensibili la zgomot i vibraii; -Msuri constructive privind diminuarea la receptor a nivelurilor de zgomot; - Modul de asigurare a distanelor corespunzatoare ale locuinelor faa de sursele de zgomot i vibraii din exteriorul amplasamentului; - Msuri tehnice i constructive privind amplasarea corespunzatoare fa de locuine a echipamentelor care includ utilaje generatoare de zgomot i vibraii; - Msuri operaionale pentru limitarea nivelurilor de zgomot i vibraii generate de activitile din cadrul Parcului Eolian (reguli de circulaie, programe de ntreinere preventiva a utilajelor (pompe, ventilatoare, etc.). Ian. Feb. Mar. Aprilie
Obinerea de informaii privind protecia mediului
Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii biodiversitii

Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Flora Psri cuibritoare Psri sedentare
114
Psri de pasaj Psri care ierneaz Lilieci Amfibieni Reptile Mamifere (altele dect lilieci) Nevertebrate terestre
Legend:
Perioada favorabil optim Perioada Monitorizarea se va efectua de ctre o firm specializat cu care se va ncheia un contract preliminar pentru executarea lucrrilor. n atribuiile firmei contractate va intra monitorizarea avifaunei i vegetaiei, att n faza de execuie, ct i n cea de exploatare (cel puin n primii trei ani). Rspunde direct n faa proiectantului i a investitorului. Principalele atribuii ale firmei specializate vor fi urmtoarele: - respectarea locaiei pentru depozitarea solului fertil decopertat, n funcie de caracteristicile locale ale ecosistemului; - inspectarea locaiilor n care urmeaz a se instala organizarea de antier i dac este cazul, colectarea exemplarelor de animale i a cuiburilor i transportarea lor n zone sigure; - asigurarea integritii zonelor adiacente locaiei analizate; - colaborarea strns cu echipele implicate n procesul de execuie n vederea respectrii msurilor impuse de ctre Autoritatea de Mediu, cu privire la protejarea speciilor de psri din ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si ROSPA 0073 Macin-Niculitel; - efectuarea de verificri periodice ale stadiului lucrrilor, monitoriznd respectarea procesului tehnologic i a recomandrilor din capitolul biodiversitate; Completarea rubricilor menionate n tabel va oferi posibilitatea realizrii unei baze de date referitoare la: - compoziia n specii a zonei analizate i alternana de specii n funcie de sezon, - densitatea i distribuia populaiilor, - direcia dominant de zbor, - nlimea medie de zbor, - identificarea ciuburilor la nivelul zonei analizate, - ncadrarea zonei n funcie de afinitatea psrilor pentru habitat (pasaj, cuibrit, migraie), sau absena acestora. Mentionam ca tabelul poate fi folosit cu succes n cazul n care pe amplasament sunt ntlnite i alte specii de faun (mamifere, reptile, amfibieni). Se recomanda o monitorizare perioadele de deschidere si pregatire a extractiei rocii utile, chiar daca marea majoritate a posibilelor efecte perturbante se nregistreaz 115
n mod normal n timpul perioadei de exploatare. n aceast perioad frecvena observaiilor/prezenelor la faa locului trebuie s se realizeze la un interval de 7 zile. Referitor la perioada de funcionare a exploatarii de diabaze: - avnd n vedere vrful perioadelor de migraie, se recomand ca n lunile martiemai respectiv intervalul august-octombrie, observaiile s se realizeze continuu timp de 3 zile pe saptmn; - n tot restul anului monitorizarea trebuie s se realizeze la intervale de o sptmn; - n cazul unor condiii meteo cum sunt furtuni, cea, ploi abundente sau viscol se recomand vizitarea imediat a perimetrului de exploatare (dup ameliorarea condiiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor condiii ce implic o vizibilitate redus. n zilele stabilite pentru observaii n teren trebuie s se analizeze caracteristicile psrilor, iar n perioadele de migraie prezentate mai sus, trebuie s se aib n vedere starea condiiilor meteo i comportamentul psrilor fa de prezena i funcionarea exploatarii diabaze, cum sunt: - nlimea de zbor a pasarilor; - distana maxim de apropiere a psrilor fa de perimetrul exploatarii; - observarea modificrilor rutelor de migrare n cazul n care acestea intersecteaza perimetrul investitiei. De asemenea, trebuie determinate speciile de psri ce cuibaresc (dac este cazul) n zona, cu scopul de a msura abundena speciilor n zona respectiv i a evalua ct mai corect impactul exploatarii asupra psrilor. Pentru a nregistra cntecul psrilor, care poate fi ulterior interpretat de specialiti, pot fi utilizate microfoane. Pentru obinerea unor rezultate ct mai exacte se recomand stabilirea unor intervale fixe de observaie conform prezentului program de monitorizare i respectarea strict a acestora pe toatea perioada de monitorizare. Menionm c, durata peroioadei de monitorizare va fi de minim 1 an, cu posibilitatea de prelungire n funcie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observaiile directe corelate cu nregistrarile video-audio. Fiecare zi de observare la faa locului trebuie s se materializeze prin completarea urmatorului tabel. Denumire locaie:................................................................... Nume observator:. Data:.......... Date despre perimetrul de exploatare: Ora Denumirea tiinific Numar Cuibrit Pasaj Observaii (popular) a speciei exemplare
Not: Tabelul va fi completat la rubrica Observaii cu date despre condiiile meteo, parametrii fizici ai biotopului, nlimea de zbor la care au fost observate psrile; stadiul de dezvoltare al psrilor (juvenil, adult) identificate pe amplasament. De asemenea trebuie specificat dac au fost ntalnite cazuri de mortalitate a exmplarelor de fauna, motivul decesului, precum i gradul de descompunere. n cazul n care se observ psri n pasaj se vor nota detalii despre forma stolului, direcia i nlimea de zbor, perioada i locul de popas. Rubrica Cuibrit se va completa n cazul n care sunt identificate cuiburi, cu numarul acestora pentru fiecare specie n parte; Rubrica Pasaj se va bifa daca este 116
cazul.De asemenea specificarea exact n tabel a orei poate furniza date despre perioadele de vulnerabilitatea ale psrilor din diferite momente ale zilei (dimineaa, seara). Recomandam ca n cadrul perioadei de monitorizare s se urmareasc att respectarea msurilor pentru prevenirea, reducerea i compensarea efectelor adverse asupra solului i biodiversitii, ct i evoluia n timp a strii ecosistemului local, n ceea ce privete gradul de refacere n zonele unde se desfasoara activitatile de exploatare in cariera a diabazelor. Schia planului de monitorizare a biodiversitii n vecinatatea perimetrului de exploatare
Elemente monitorizateSpecii int Colilie ( Stipa capillata) Parametri msurai Abunden/dominan Sociabilitatea Distribuia Praguri Optim:parametri meninui la nivelul anului 2009, respectiv prezena speciei n compoziia pajitilor stepice Minim: indicele abunden /dominan s nu scad cu mai mult de dou trepte pe scara Braun-Blanquet n piaa permanent de monitorizare. Optim:parametri meninui la nivelul anului 2009, respectiv prezena speciei n compoziia pajitilor stepice Minim: indicele abunden /dominan s nu scad cu mai mult de dou trepte pe scara Braun-Blanquet n piaa permanent de monitorizare.
Piu (Festuca valesiaca
Abunden/dominan Sociabilitatea Distribuia
Numrul i distribuia pieelor de prob, a transectelor i al calendarului exact de colectare a datelor va fi stabilit ulterior.Totodat n cazul n care, n timpul colectrii datelor din teren se constat afectarea semnificativ a biodiversitii, specialistul constatator va ntocmi un raport care va conine : descrierea situaiei speciei sau habitatului respectiv, cauza care a dus la degradarea acesteia i msurile ce se impun a fi luate imediat.
Monitorizarea plantelor superioare i a habitatelor Se va folosi metoda transectelor liniare pentru a evidenia limitele dintre fitocenozele marcate de scderea sau creterea numrului de exemplare din cadrul unei populaii din dou relevee apropiate. Astfel se vor numra exemplarele populaiei luate n studiu, de-a lungul unei linii, materializat n teren printr-o sfoar colorat ntins pe sol. Numrarea i nregistrarea datelor se efectueaz pe poriuni de 100 cm pentru a putea calcula densitatea liniar (numrul de exemplare la un metru liniar). 117
Perioada favorabil pentru efectuarea observaiilor ,n cazul nostru, fiind vorba de pajiti stepizate , zon de deal i teren arabil, va fi martie - iulie, cnd tipul de vegetaie studiat nregistreaz cel mai mare numr de specii complet dezvoltate. Pentru derularea corespunztoare a monitorizrii este nevoie de: Fi de observaii G.P.S. Pungi de plastic pentru eantionare Pres plante Lup 3X 20X Numrul de relevee este ales n aa fel nct s cuprind toate tipurile de asociaii vegetale caracteristice zonei studiate. n cazul habitatelor, se va monitoriza dimensiunea respectivului habitat i eventualele efecte pe care le are mamagementul zonei asupra acestuia. Monitorizarea avifaunei Programul de monitorizare trebuie s se desfoare astfel nct s poat releva date referitore la toate categoriile posibil a fi prezente n amplasamentul parcului eolian, i anume: reptile, psri cuibritoare sau oaspei de var, psri sedentare, psri oaspei de iarn i psri migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, lilieci care ar putea migra prin zon, mamifere. innd cont de aceste considerente, se vor utiliza dou metode distince de colectare a datelor i evaluare a tabloului avifaunistic, i anume: metoda transectelor n puncte pentru speciile cuibritoare, sedentare i care ierneaz, i metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele n care se vor efectua monitorizrile avifaunei se vor face innd cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecrui set de date, aa cum este relevat n tabelul urmtor: Pentru speciile de psri, dei se cunosc perioadele favorabile evalurii fiecrei categorii (cuibritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine s nu se stabileasc date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau ali factori externi pot influena dinamica psrilor, iar aceste date stricte pot influena negativ calitatea datelor obinute. n acest sens, este recomandabil ca n cadrul fiecrui stagiu de monitorizare s fie alocat un numr suficient de zile de colectare a datelor care s cuprind toate etapele unui stagiu, dup cum urmeaz: 1. psri cuibritoare: un numr de 4 deplasri care s acopere att perioada de cuibrit ct i cea de cretere a puilor; 2. psri de pasaj (migratoare): un numr de 6 deplasri pentru fiecare perioad de migraie (de primvar sau de toamn) care s cuprind nceputul, vrful i sfritul perioadei de migraie; 3. psri oaspei de iarn: un numr de 5 deplasri care s cuprind venirea psrilor n cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare i plecarea lor ctre locurile de cuibrit; 4. psri sedentare: se vor monitoriza n cadrul deplasrilor pentru psrile cuibritoare i cele care ierneaz. Planul de monitorizare al faunei va conine mai multe particulariti funcie de gruparea taxonomic, aa cum sunt relevate n tabelul urmtor, fiecare obiectiv stabilit fiind msurabil prin intermediul indicatorilor specifici: 118
PLAN MONITORIZARE FAUN GRUPARE TAXONOMIC OBIECTIVE 1. Monitorizarea populaiilor de reptile prezente n cadrul amplasamentului; 2. Minimizarea impactului pe durata activitilor de amplasare a turbinelor prin organizarea durabil a planului de construcie i stabilirea de msuri clare n cadrul acestuia; INDICATORI
Reptile
Identificarea tuturor speciilor de reptile; Derularea lucrrilor doar n perioadele recomandate
Psri cuibritoare
1. Completarea datelor 1. Continuarea monitorizrii rspndirii actuale cu cele obinute speciilor cuibritoare n cadrul din programul de amplasamentului; monitorizare 2. Monitorizarea etologiei speciilor de psri 2. Evidenierea cuibritoare in perioada operational; comportamentului psrilor pe respectivele 3. Planificarea etapelor de construcie a perioade comparativ cu parcului eolian astfel nct s nu comportamentul iniial interfere cu perioada efectiv a cuibritului acestor specii; 3. Respectarea perioadelor recomandate 1. Completarea datelor actuale cu cele obinute Monitorizarea dinamicii migraiei n din programul de perimetrul studiat; monitorizare Monitorizarea comportamentului 2. Evidenierea speciilor de pasaj pe durata activitatiio, comportamentului n vederea asigurrii unor condiii optime psrilor pe respectivele de pasaj. perioade comparativ cu comportamentul iniial 1. Completarea datelor actuale cu cele obinute din programul de monitorizare Completarea datelor actuale cu cele obinute din programul de monitorizare Completarea datelor actuale cu cele obinute din programul de monitorizare
Psri de pasaj -
Psri oaspei de iarn
1. Monitorizarea deplasrilor sezoniere ale populaiilor de gte n sectorul lor de iernare; 1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum i a celor care pot tranzita amplasamentul n cutarea hranei; 2. Monitorizarea dinamicii migraiei speciilor de chiroptere n cadrul amplasamentului;
Mamifere
Plan de monitorizare biodiversitate 2011-2015

Nr. crt.
Obiectiv /faze
Termene de realizare, tinte cuantificabile
119
Efectuarea observatiilor asupra speciilor de reptile din habitat ; -faza de functionare - faza de inchidere - faza de post-inchidere
Date zile de observatii 15-20 aprilie 15-20 mai; 30 mai 5 iunie; 1-6 iulie; 1-5 august ; 1-5 septembrie.
- nr. specii - nr. exemplare
Efectuarea observatiilor asupra speciilor de mamifere din habitat -faza de functionare - faza de inchidere - faza de post-inchidere Studiul lanturilor trofice din zona
Date zile de observatii 15-20 aprilie; 15-20 mai; 30 mai 5 iunie; 1-6 iulie; 1-5 august; 15 septembrie; 30 nov.
- nr. specii - nr. exemplare
Date zile de observatii 15-20 aprilie; 1-6 iulie; 25-30 nov.
- nr. specii - nr. exemplare Raport de monitorizare si fauna - nr. specii/ nr. ex
f 4 Studiul speciilor de nevertebrate din zona componente ale lanturilor trofice Efectuarea observatiilor asupra speciilor de pasari din zona corespunzatoare Fiselor standard ROSPA0073. -faza de functionare - faza de inchidere - faza de post-inchidere Stabilirea exemplarelor de specii de plante importante pentru habitatul de pajiste stepica xerofila -faza de functionare - faza de inchidere - faza de post-inchidere Date zile de observatii 15-20 aprilie; 1-6 iulie; 25-30 sept. Date zile de observatii 15-20 aprilie; 15-20 mai; 30 mai 5 iunie; 1-6 iulie; 1-5 august; 15 septembrie; 30 nov.
nr. specii/ nr. ex
Date zile de observatii 15-20 aprilie; 15-20 mai; 30 mai 5 iunie; 1-6 iulie; 1-5 august; 15 septembrie; 30 nov.
nr. specii/ nr. ex analiza aspectului morfologic, inregistrarea aspectelor fiziologice al exemplarelor din habitat in perioada de vegetatie,
Suprafaa cuprins n planul de monitorizare este reprezentat de suprafaa amplasamentului carierei la care se adaug zonele nvecinate si in special cele care fac obiectul licentei de exploatare. Aceste zone nvecinate reprezint de fapt zonele martor care sunt un punct de referin ntre situaia iniial din cadrul amplasamentului i cea final, reprezentat de exploatarea in cariera. n funcie de datele colectate din zona amplasamentului i zonele martor, eventualele diferenele dintre datele analizate vor evidenia evoluia biodiversitii . n cazul n care se observ o scdere a efectivelor psrilor identificate n zona de studiu cu mai mult de 15% se va decide sistarea activitilor i evaluarea impactului astfel nct s se asigure ncadrarea n aceast valoare de maxim 15% scdere a efectivului psrilor, valoare care va fi considerat valoare prag. Datele colectate n cadrul programului de monitorizare se vor analiza i se vor raporta ctre autoritile competente la sfritul fiecrui stagiu din programul de monitorizare, i anume: un raport pentru migraia de primvar, un raport pentru migraia de toamn, un raport pentru psrile cuibritoare i unul pentru psrile oaspei de iarn. De asemenea in urma programului de monitorizare a florei spontane i a habitatelor, se va ntocmi un raport ctre beneficiari (firma contractant i agenia de protecia mediului) care va conine rezultatele evoluiei florei i 120
habitatelor din vecinatarea perimetrului carierei, si se vor face eventuale recomandri privind refacerea unor zone naturale afectate. VI.REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC AL INFORMATIILOR FURNIZATE Obiectivul pentru care se solicit acordul de mediu l reprezint Lucrrile de exploatare n carier a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, jud. Tulcea. Acest perimetru de 32 ha. este situat in dealul lui Tefic unde, in prezent, se desfasoara, pe baza unor permise temporare de exploatare, lucrari de extactie si prelucrare a rocii utile intr-un perimetru cu suprafata de 7,5 ha, denumit Dealul lui Tefic, pentru care societatea detine Autorizatie de mediu. Perimetrul de 7,5 ha este inclus in perimetrul Valea aric-Valea Drumul Iazului (cu suprafata de 32 ha). Pentru continuarea si dezvoltarea lucrarilor aflate in desfasurare, dar si pentru protejarea biodiversitatii din cadrul si din vecinatatea perimetrului pentru care a obtinut licenta de exploatare, investitorul preconizeaza dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale, in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile. O dovada a acestei politici de dezvoltare a lucrarilor este si faptul ca, din proprie initiativa, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L a depus deja la ANRM, prin adresa nr.736 AP/17.03.2010 o solicitare de reducere a perimetrului avizat prin licenta de exploatare, de la 58 ha la 32 ha. Roca util din zcmantul Dealul lui Tefic este reprezentat de diabaze (s.larg), care sunt roci masive, compacte, foarte dure, de culoare neagr-verzuie, cu sprtura neregulat, strbatute de vinioare de calcit. Structura rocii este ofitic sau porfiric, iar textura masiv. Zcmntul de diabaze Dealul lui Tefic se prezint ca un corp masiv, cu variaii minore ale coninuturilor chimice i compoziiei mineralogice, att pe vertical ct i pe orizontal. Gradul de alterare, determinat n lucrrile de exploatare din carier, scade pe msur ce se avanseaz ctre baz, fiind pronunat pn la o adncime cuprins ntre 5 i 15 m. Zona de alterare a zcmntului este mai redus la partea superioar (3-5m) i mai pronunat pe flancuri (3-10m). Activitatea desfasurata in cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare consta intro serie de lucrari specifice care au drept scop exploatarea rationala a resursei minerale si valorificarea acesteia sub forma de produse de cariera (agregate concasate, blocuri si piatra sparta). Aceste sunt urmatoarele: -Lucrri de deschidere -Lucrri miniere de pregtire: -Lucrri de exploatare; -Lucrri de protecie a zcmntului i a lucrrilor de suprafa. In conditiile in care s-a constatat ca in zona amplasamentului nu exista specii de plante si animale de interes comunitar si ca impactul produs asupra mediului nu este semnificativ, incadrandu-se in limitele admisibile, selectarea alternativelor privind planul propus s-a facut pe baza urmatoarelor criterii: -posibilitatea valorificarii rationale a zacamantui de diabaze din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, judetul Tulcea, in conditiile asigurarii unei protectii ridicate pentru factorii de mediu 121
-posibilitatea amortizarii investitiei facute inainte de instituirea ariilor protejate,Intrun interval de timp rezonabil -posibilitatea realizarii lucrarilor de reconstructie a amplasamentului intr-o perioada cat mai scurta Fata de situatia actuala cand in dealul lui Tefic sunt exploatate si prelucrate rocile utile din zacamantul de aici, intr-un perimetru minier cu suprafata de 7,52 ha pentru care exista o licenta de exploatare valabila pana in anul 2019, prin implementarea proiectului suprafata perimetrului de dezvoltare-exploatare ar mai creste cu 24.5 ha ajungand, la finalul licentei (dupa 20 de ani) la 32 ha. Aceasta crestere a suprafetei perimetrului este necesara pentru mentinerea cheltuielilor de exploatare la un nivel acceptabil si pentru a putea valorifica rational substanta minerala utila. Implicarea suprafetei de teren suplimentare, fata de perimetrul actual, se va face gradat, astfel incat afectarea factorilor de mediu sa fie cat mai mica. Cresterea presiunii se va manifesta cu precadere asupra solului/subsolui si asupra reliefului, impunand totodata beneficiarului obligatia de a respecta cu stictete planul de dezvoltare al exploatarii si calendarul lucrarilor de reconstructie a mediului. Trebuie mentionat si faptul ca continuarea si dezvoltarea proiectului va contribui la asigurarea bazei de materii prime necesara, la nivel national, infrastructurii, va crea in plus alte locuri de munca si va participa la finantarea bugetului local prin contributiile asumate. Indicele de poluare global, IPG, calculat pentru 8 factori de mediu, conform diagramei lui Rojansk, pentru situatia dezvoltarii proiectului analizat a aratat ca activitatea se incadreaza in parametrii admisibili.
Fig.nr.10 Diagrama Rojanski Rezult I.P.G. = SI / Sr = 1,48 In conformitate cu scara de bonitate, mediul este supus efectului activitatii umane n limite admisibile. Studiul de biodiversitatea a stabilit urmatoarele date: 1. Amplasamentul de 320 000 mp nu se constituie ca parte a unui habitat prioritar pentru care s-a instituit situl ROSCI0201; 122
2. Metoda utilizata pentru determinarea speciilor de plante dominante, a abundentei, a gradului de vitalitate si a relatiilor interspecifice in scopul stabilirii tipului de habitat este metoda Braun-Blanquet, alaturi de metoda observatiei cu interpretarea si sistematizarea datelor si materialului recoltat din teren. 3. Habitatul specific amplasamentului si exteriorului acestuia este un habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat cu un numar de 172 de specii de plante erbacee reprezentate de un numar mic de indivizi/populatii; marginile habitatului contine exemplare ale unui numar de 12 specii de arbori si ale unui numar de 8 specii de arbusti. Habitatul de pajiste are un accentuat aspect mozaicat. Cele 12 specii de arbori apartin genurilor Quercus, Q. delachampii, Q. robur, Q. pedunculiflora, Q. pubescens cu o densitate redusa in amestec cu specii ale genului Acer, A. campestre, 13 exemplare de A. tataricum, 16 exemplare de A. platanoides. Alte specii prezente apartin genului Fraxinus: F. ornus si F. excelsior si genului Tilia T. Tomentosa si T. cordata. 4. Pe amplasament sunt zone cu arbusti specifici zonelor cu conditii aride, compuse din exemplare reduse ca numar si care apartin la 8 specii. Speciile de arbusti prezente pe amplasament au o densitate mica. 5. Pe amplasament nu au fost identificate exemplare ale speciilor protejate si nici exemplare ale speciilor inscrise pe Lista rosie. 6. Aspectul degradat al habitatului de pajiste este rezultatul interactiunii conditiilor de existenta a plantelor cu precipitatii scazute atat vara cat si iarna din ultimii 2 ani, temperaturi ridicate in anotimpul cald si scazute in anotimpul rece cu valenta ecologica a speciilor care este definita ca: amplitudinea de toleranta a speciei fata de oscilatiile conditiilor de existenta [Stugren, 1982 (Hesse, 1924)]. 7. Speciile de pasari pentru care a fost instituit ROSPA 0073 nu au fost identificate pe amplasamentul care face obiectul prezentului studiu, ci doar in afara acestuia, distributia populatiilor fiind determinata de existenta in zona adiacenta a unor intinderei de zona impadurite mai omogene si cu densitate a arborilor si a arbustilor mai mare de 45 %. 8.Nu au fost identificate pe amplasament locuri de cuibarit, locuri de hranire sau de odihna. Amplasamentul este utilizat de un numar redus de specii doar pentru pasaj spre terenurile agricole de la baza dealului care reprezinta o sursa temporara de hrana. 9. Nu se identifica pe amplasament surse de hrana astfel incat lanturi trofice stabile si complexe sa fie functionale in zona analizata si in imprejurimi 10. Speciile de pasari descrise au un mod de viata vagil si isi procura hrana din biotopuri diferite; impactul exploatarii bazaltului in suprafata de 320 000 mp are efect nesemnificativ asupra speciilor de pasari, plasticitatea comportamentala a acestora determinand orientarea catre locuri cu abundenta de hrana atat pentru intretinere cat si pentru reproducere. 11 Majoritatea speciilor de mamifere identificate pe amplasament sunt specii comune fara valoare pentru biodiversitatea zonei si nereprezentative pentru ROSCI0201, amplasamentul fiind limita nord-vestica a sitului. 12.Renuntand la o suprafata de 26 ha, din partea sudica, beneficiarul creeaza o zona favorabila pentru retragerea exemplarelor care ar putea fi amenintate de activitatea din cariera. 13. Esalonarea activitatii de exploatare a bazaltului pe o perioada de 20 de ani va face ca impactul asupra exemplarelor speciilor sa fie nesemnificativ, perturbarile determinate de activitatea din cariera avand o actiune lenta, ceea ce permite retragerea si reorientarea acestora spre alte surse de hrana.
123
14.Habitatul de pajiste cu asepct degradat are o productivitate scazuta ca urmare a populatiilor mici de specii erbacee, a populatiilor mici de ale unui numar de 12 specii de arbori arbori si 8 specii de arbusti. Lanturi trofice mari si complexe nu pot fi organizate la nivelul zonei astfel ca numarul speciilor apartinand faunei este redus. Principalele masuri de prevenire si reducere a efectelor lucrarilor de exploatare si prelucrare a rocii utile asupra mediului vizeaza strategia de dezvoltare a planului si constau din: - constituirea unei zone tampon (cu o suprafata de 26 ha) care infasoara perimetrul de 32 ha, intre acesta si corpul ariei protejate; - dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale, in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile. - mentinerea modulelor Organizarii de santier, Statiei de prelucrare, depozitelor de sorturi si haldei de sol vegetal pe acelasi amlasament, astfel incat sa nu apara alti factori de stres -dezvoltarea lucrarilor de exploatare, cu precadere in sectorul sudic al exploatarii, astfel incat sa fie posibila demararea principalelor lucrari de refacere a mediului (resolificarea si plantarea de arbori specifici zonei), incepand din al unsprezecelea an al licentei de exploatare - utilizarea unor utilaje si tehnologii de exploatare si prelucrare cat mai performante cu randamente ridicate in exploatare si cu factori poluanti cat mai redusi Lucrarile de reconstructie ecologica propuse si de mentinere a cadrului natural Dup epuizarea rezervei de roc util, diminuarea impactului asupra peisajului se va realiza prin reconstrucia vetrei carierei i a zonei nconjurtoare (prin rambleerea volumelor de steril n excavaia carierei i nivelare pentru a fi aduse in circuitul natural) i repunerea pturii superficiale de sol n poziia iniial pentru revegetarea lui. Terenurile folosite ca amplasamente pentru organizarea de antier, staia de concasare i depozitul de combustibil vor fi curate de uleiuri, combustibili i alte resturi de materiale solide i se vor reface prin repunerea stratului de sol i revegetare Se vor pastra, in prima faza, numai drumurile necesare monitorizarilor din faza postinchidere. Diminuarea impactului produs asupra mediului ar trebui sa se realizeze printr-un efort asumat al investitorilui, sub indrumarea APM Tulcea sau a unor institutii de profil, astfel incat refacerea mediului sa se finalizeze in cele mai bune conditii. Pentru realizarea lucrrilor de refacere a mediului, S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L., pe parcursul celor 20 ani de valabilitate a licentei de exploatare (2010-2029), va investi o sum total de cca. 200.000 euro. Lucrarile de refacere a mediului se vor desfasura pe durata existentei exploatarii (pana la epuizarea rezervelor de roca utila) si dupa incheierea activitatii de extractie. Volumul lucrarilor de refacere a mediului va creste, pe masura ce suprafata ocupata de exploatare se va mari, ajungandu-se, la finalul activitatii de extractie, ca o parte insemnata din aceste lucrari sa fie executata. Pe amplasamentul solicitat va fi decopertata o suprafata totala de cca 24 ha din care cca 7 ha de pasune impadurita; suprafata impadurita care va fi redata circuitului natural va fi de cca 14 ha la sfarsitul licentei si de cca 30 ha dupa perioada post-inchidere. In final, arealul afectat de lucrarile miniere, avand in vedere si geomorfologia initiala a terenului va fi adus la o stare care va avea un impact peisagistic minor. 124
Exploatarea in cariera a rocii utile va produce si beneficii sociale, prin crearea de noi locuri de munca si prin taxele care vor intra in bugetele primariei si al statului. Calitatea factorilor de mediu va fi supravegheata prin efectuarea de analize si masuratori. Trimestrial se va analiza gradul de conformare al activitatii extractive din cariera, pentru controlul emisiilor de poluanti. Programul de monitorizare de mediu va fi mentinut si actualizat pe toata durata exploatarii. Monitorizarea va continua pana in momentul in care se va stabili ca obiectivele etapei de inchidere au fost atinse. VII.DIFICULTATILE INTAMPINATE DE TITULARUL PROIECTULUI Atat in etapa de culegere a datelor cat si in cea de redactare a documentatiilor, titularul proiectului nu a intampinat dificultati. VIII. INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 8.1.Suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate de implementarea proiectului In urma cercetarii efectuate in cadrul perimetrului Valea Aric-Valea Drumul Iazului s-a constatat ca speciile floristice si faunistice identificate si tipul de habitat determinat de ansamblul factorilor de mediu si ai celor biologici, habitat de pajiste cu aspect degradat nu este prioritar din punctul de vedere al conservarii biodiversitatii in siturile ROSCI0201 si ROSPA0073. 8.1.1. Situl de protectie speciala avifaunistica - ROSPA0073 Macin-Niculitel Localizare/coordinate: E 28 21' 8'' N 45 12' 12'' Suprafaa sitului (ha): 67.361.1 ha Lungimea sitului (km) Min.0 Max. 466 Med. 154 Regiunea biogeografic: Stepica 2.5 Regiunile administrative NUTS % Numele judeului RO025 100 Tulcea DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N06 2 511, 512 Ruri, lacuri N09 5 321 Pajiti naturale, stepe N12 29 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 2 231 Puni N15 6 242, 243 Alte terenuri arabile N16 48 311 Pduri de foioase N21 3 221, 222 Vii i livezi N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localiti, mine) N26 3 324 Habitate de pduri (pduri n tranziie) Calitate i importan: Acest sit gzduiete efective importante ale unor specii de psri protejate. Conform datelor se identific urmtoarele categorii: numr de specii din anexa 1 a Directivei Psri: 56 numr de alte specii migratoare, listate n anexele Conveniei asupra speciilor migratoare (Bonn): 123 numr de specii periclitate la nivel global: 10 125
Situl este important pentru populaiile cuibritoare ale speciilor urmtoare: Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus oedicnemus, Oenane pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea. Situl este important n perioada de migraie pentru speciile: Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio , Gyps fulvus, Ficedula parva, Galerida cristata, Lullula arborea, Falco vespertinus, Neophron percnopterus, Pandion haliaetus, Nycticorax nycticorax, Ciconia nigra, Himantopus himantopus, Haliaeetus albicilla, Recurvirostra avosetta, Tringa glareola, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Ardea purpurea, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Chlidonias hybridus, Pernis apivorus, Anus campestris, Aquila pomarina, Aquila heliaca, Aquila chrysaetos, Aquila clanga, Circus macrourus, Circus aeruginosus, Falco peregrinus, Milvus migrans, Phalacrocorax pygmaeus, Egretta alba. 8.1.2.Situl de importanta comunitara ROSCI0201 Podiul Nord Dobrogean Localizare/coordinate: E 28 30' 11'' N 44 58' 20'' Suprafaa sitului (ha): 89041,50 Lungimea sitului (km) Min.0 Max.411 Med.199 Regiunea biogeografic: Stepica Tipuri de habitate prezente n sit i evaluarea sitului n ceea ce le privete 8230 Comuniti pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stncrii silicioase 1 B A B B 40C0* Tufriuri de foioase ponto-sarmatice 2 A A B B 91X0 Pduri dobrogene de fag 0,01 B A B B 62C0 * Stepe ponto-sarmatice 27,9 A A B A 8310 Peteri n care accesul publicului este interzis 0,001 C C B C 91AA Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos 17,1 A A B A 91I0* Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp. 2,25 A B A A 91M0 Pduri balcano-panonice de cer i gorun 24,7 A B B A 91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen 23,6 A B B A 92A0 Zvoaie cu Salix alba i Populus alba 0,02 C C B C Cod Specie Populaie: Rezident Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1304 Rhinolophus ferrumequinum P C B C B 1335 Spermophilus citellus RC A A C A 2021 Sicista subtilis P B B A B 2609 Mesocricetus newtoni R A B A B 2633 Mustela eversmannii V A B B B 2635 Vormela peregusna V A B B B Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaie: Rezident Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1188 Bombina bombina P D 1219 Testudo graeca RC A B B A 1279 Elaphe quatuorlineata V B B A B Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaie: Rezident Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1088 Cerambyx cerdo P B B C B 126
1089 Morimus funereus P A B C B 1060 Lycaena dispar RC B B C B 4011 Bolbelasmus unicornis R B B C B Specii de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaie: Rezident Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global 2125 Potentilla emilii-popii P? 2253 Centaurea jankae P? 2079 Moehringia jankae V A A A A 2236 Campanula romanica R A A A A 2327 Himantoglossum caprinum R A B C B Deoarece amplasamentul de 320 000 mp contine un habitat de pajiste cu aspect degradat care se continua si in zona adiacenta, habitat care nu contine specii floristice si faunistice importante pentru mentinerea biodiversitatii din siturile ROSPA0073 si ROSCI0201 se poate afirma ca exploatarea bazaltului din Dealul Tefic, va avea impact nesemnificativ asupra relatiilor ecologice si trofice stabilite intre populatiile speciilor din cele doua situri. 8.2.Identificarea si evaluarea tipurilor de impact ale proiectului susceptibile sa afecteze in mod direct aria naturala de interes comunitar Evaluarea impactului activitatii de exploatare a bazaltului de pe amplasamentul in suprafata de 320 000 mp asupra biodiversitatii siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 s-a realizat in functie de tipul de impact generat: direct, indirect, pe termen scurt si lung, in diferite faze de evolutie a implementarii planului. Habitatul specific amplasamentului si exteriorului acestuia este un habitat de pajiste cu aspect degradat cu un numar de 172 de specii de plante erbacee reprezentate de un numar mic de indivizi/populatii; marginile habitatului contine exemplare ale unui numar de 12 specii de arbori si ale unui numar de 8 specii de arbusti. Habitatul identificat contine populatii reduse ale unui numar de 192 specii. Populatiile acestor specii au o coeziune ecologica si functionala reduse, prin compozitia lor neputand sustine lanturi trofice complexe, specifice unor habitate cu productivitate ridicata. Habitatul nu este prioritar si nu se constituie ca parte componenta a unor habitate prioritare. Pe de alta parte proiectul se afla la limita nord-vestica a siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 si nu se produce fragmentarea vreunui habitat prioritar. Vegetatia prezenta pe amplasament are valoare productiva scazuta si formeaza un habitat de pajiste care are aspect mozaicat cu multe specii invazive. Lipsa speciilor de pasari importante din punct de vedere comunitar se datoreaza impactului de lunga durata a activitatilor antropice in zona ca si lipsei habitatelor de adapost, exemplarele de arbori prezente in habitatul de pajiste avand inaltime mica de pana la 10 m si densitate mica : 20 % gradul de acoperire cu specii de arbori si 10 % specii de arbusti din totalul de 33% grad de acoperire cu vegetatie. Amplasamentul si zona adiacenta nu cuprinde perimetre cu valoare ecocenotica care sa adaposteasca specii valoroase din punctul de vedere al importantei comunitare. Zona de influenta a proiectului se afla in afara rutelor de migratie care strabat Dobrogea. Valoarea conservativa redusa a vegetatiei si faunei de pe amplasament se concretizeaza prin dimensiunea redusa a populatiilor speciilor identificate, de unde se deduce ca implementarea proiectului pe suprafata de 320.000 mp are un efect nesemnificativ asupra diversitatii ecologice atat de pe amplasament cat si din zona adiacenta, beneficiarul renuntand la o suprafata de 26 de ha in partea sud-estica pentru 127
a crea o zona mai mare de tamponare a efectelor care s-ar putea produce ca urmare a implementarii planului. Suprafata de 320 000 mp reprezinta 0,03 % din suprafata totala a sitului ROSCI 0201. Prin implementarea planului nu se va produce o micsorare semnificativa a suprafetei sitului. Deoarece valoarea conservativa a speciilor de pe amplasament este foarte redusa, iar habitatul existent pe amplasament (pajiste) nu se constituie ca parte componenta a unui habitat prioritar se apreciaza ca impactul direct al implementarii proiectului este nesemnificativ. Lipsa unor specii de imortanta comunitara si lipsa speciilor de pasari de importanta comunitara de pe amplasament, conduc la concluzia ca implemntarea planului va avea impact nesemnificativ aupra biodiversitatii. De asemnea fenomenul de redundanta si valenta ecologica a speciilor ca si esalonarea exploatarii pe o perioada de 20 de ani vor atenua impactul direct asupra biodiversitatii din zona. Fiind situat la limita nord-vestica a siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 si nefiind parte a unui habitat prioritar, amplasamentul nu va fragmenta habitatele prioritare specifice celor doua situri de importanta comunitara. Valoarea conservativa a habitatelor si a speciilor prezente in cele doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073 este buna si nu s-au identificat interferente ale acestora cu speciile floristice si faunistice de pe amplasament. Amplasamentul este inconjurat pe trei laturi de terenuri agricole cu traditie in cultura cerealelor si a plantelor tehnice. Efectele activitatii antropice au stabilit deja configuratia spectrului faunei in zona. Impactul pe care il preconizam asupra speciilor faunistice de pe amplasament si din zona adiacenta este impact nesemnificativ. Impactul asupra populatiilor apartinand vegetatiei este considerat nesemnificativ ca urmare a valorii conservative reduse si ca urmare a lipsei unor habitate prioritare pe amplasament si a pozitiei marginale a acestuia fata de cele doua situri. Speciile floristice si faunistice nu sunt pe lista speciilor protejate si nici pe Lista rosie. In faza de deschidere si de exploatare avand in vedere ca exploatarea este esalonata pe o perioada de 20 de ani, impactul va fi nesemnificativ, deoarece implicarea suprafetelor se va face gradual; raportate la timpul cat se va lucra in aceste suprafete, in medie cca 1an/ha, se poate spune ca suprafetele sunt relativ mici, pe de o parte, iar pe de alta parte fluxurile tehnologice sunt create astfel incat sa nu se produca perturbari majore in zona amplasamentului. Utilizarea unor tehnologii performante face posibila mentinerea la nivel de admisibilitate a parametrilor factorilor de mediu, ca si a celor biologici. Impactul negativ direct care s-ar putea contura asupra speciilor apartinand faunei este diminuat ca urmare a mobilitatii acestora. In toate fazele de lucru, acestea vor evita zona ca urmare a perturbarilor create de excavari si vor ocupa spatii cu hrana abundenta din interiorul sitului. La nivelul celor doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073 nu se va inregistra un dezechilibru pentru ca populatiile care se pot refugia sunt populatii mici , nestructurare care nu vor avea influente semnificative asupra lanturilor trofice complexe si stabile existente in cele doua situri. Se poate estima un impact direct pozitiv asupra speciior de reptile care pot utiliza zona de depozitare a solului rezultat din decopertare ca loc de de adapostire si ca loc de hranire. Tot un impact direct pozitiv se poate estima si asupra speciilor de nevertebrate care pot utiliza acest perimetru ca loc de hranire. Refacerea acestora se va realiza intr-un timp scurt ca urmare a ciclului de viata caracteristic. Speciile de pasari si de mamifere nu vor fi afectate de activitatea propriu-zisa pentru ca prezenta redusa a populatiilor de pe amplasament si modul lor vagil le permite orientarea spre locuri mai linistite si cu hrana abundenta din interiorul sitului. Echilibrul ecosistemului existent in sit nu poate fi afectat de populatii noi de pasari, 128
pentru ca amplasamentul nu adaposteste actual populatii mari , nefiind utilizat ca loc de hrana, cuibarire si odihna. Habitatele de pe amplasament nu reprezinta un fond genetic important pentru mentinerea biodiversitatii sitului si prin implementarea planului nu se va produce fragmentarea habitatelor prioritare, amplasamentul nefiind un habitat prioritar. Ca masura importanta care se impune este gestionarea limitelor perimetrului prin masuri speciale: plantarea unor specii de plante ca o perdea protectoare, utilizarea spatiului conform planului propus, gestionarea corespunzatoare a locurilor de depozitare a sterilului si a solului decopertat, ca si ecologizarea suprafetelor in care lucrarile de excavare s-au incheiat, astfel incat refacerea zonei sa se faca intr-un timp scurt. Efectele directe si indirecte care ar putea avea impact asupra speciilor faunistice de pe amplasament sunt reduse acestea fiind reprezentate prin populatii mici care se pot orienta catre zonele care nu sunt afectate de excavatii, timpul de desfasurare a activitatii fiind de 20 de ani. Speciile florisitce au o capacitate mare de regenerare, nu sunt specii valoroase din punctul de vedere al mentinerii biodiversitatii zonei, nu sunt specii care sa fie pe listele speciilor protejate; amplasamentul nu este parte a unui habitat prioritar si prin pozitia sa marginala nu determina fragmentarea habitatelor prioritare. In faza de inchidere a exploatarii, solul depozitat va fi utilizat pentru refacerea ecologica a zonei, speciile de plante si de animale ocupand zona intr-un timp scurt, intro perioada de 3-5 ani producandu-se o reasezare a habitatului in cadrul amplasamentului. Impactul asupra biodiversitatii din zona va fi atenuat prin: - instituirea unei suprafete de 26 ha cu functia de zona tampon - ocuparea graduala a suprafetelor implicate in procesul de productie - mentinerea organizarii si a drumurilor de acces existente in exploatarea aflata in functiune - utilizarea unor tehnologii performante, cat mai putin poluante - utilizarea stratului de sol decopertat pentru amenajarea spatiului excavat si utilizarea aceluiasi tip de vegetatie pentru mentinerea peisajului local. Evaluarea semnificatiei impactului - indicatori-cheie cuantificabili Evaluarea semnificaiei impactului pe care extinderea exploatarii in cariera a bazaltului din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului o are asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar s-a facut pe baza indicatorilor-cheie cuantificabili conform prevederilor Ordinului nr. 19 din 13/01/201 Procentul din suprafaa habitatului care va fi pierdut Pe termen lung nu se vor inregistra suprafee de habitat pierdut din siturile Natura 2000 protejate: situl de importan comunitar ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean si situl de protecie special avifaunistic: ROSPA 0073 Macin-Niculitel. Pentru o perioada de circa 20 de ani va fi utilizata gradual o suprafata de 32 ha. Aceasta reprezinta un procent de 0,03% din ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean si 0,04% din ROSPA 0073 MacinNiculitel. In prezent S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L isi desfasoara activitatea pe o suprafata de cca 7,5 ha, pentru care detine Autorizatie de mediu pana in anul 2019, situata in interiorul perimetrului de licenta. Ulterior realizarii investitiei de baza, dealul in care se afla zacamantul de diabaze a fost inclus in cadrul ariilor protejate, instituite conform directivelor Uniunii Europene, prin programul Natura 2000. Dupa incetarea activitatii de exploatare si prelucrare a rocii utile din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului se vor face lucrari de refacere ecologica a zonei.. 129
Procentul care va fi pierdut din suprafeele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna i reproducere ale speciilor de interes comunitar Prin implementarea planului nu se va produce nici o pierdere a suprafetei habitatelor care sunt utilizate ca loc de hranire, odihna sau loc de reproducere pentru speciile de interes comunitar. Speciile protejate ca Testudo graeca (broasca testoasa de uscat dobrogeana), Lacerta viridis (guter), Podarcis taurica (oprla de camp), Ablepharus kitaibelii (soparla mica) au fost identificate doar la limita perimetrului de exploatare. Alte specii ca Spermophilus citellus (popndu), Dendrocopos medius (ciocnitoarea de stejar), Picus canus (ghionoaie sur), Lanius collurio (sfrancioc rosiatic) care au fost observate in vecinatatea amplasamentului in trecere/transit - Hieraaetus pennatus (acvila mica), Circus cyaneus (erete vnt), Coracias garrulus (dumbraveanca), nu utilizeaza amplasamentul ca loc de hranire, odihna sau reproducere. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar Aplasamentul solicitat este dispus la limita nord-vestica a celor doua situri: ROSPA0073 si ROSCI0201 si nu se constituie, prin speciile floristice si faunistice pe care le contine, intr-un habitat prioritar Habitatul specific amplasamentului si exteriorului acestuia este un habitat de pajiste cu aspect degradat. Din punctul de vedere al compozitiei in specii habitatul are un aspect mozaicat, fiind alcatuit din populatii mici ale unui numar mare de specii: 192 de specii. Vegetatia de pe amplasament are productivitate scazuta. Nicio specie floristica sau faunistica identificata pe suprafata amplasamentului nu este pe lista speciilor protejate sau pe Lista rosie. Prin pozitia sa si prin speciile pe care le contine, amplasamentul nu fragmenteaza habitatele de interes comunitar caracteristice sitului ROSCI0201 sau ROSPA 0073. Durata sau persistenta fragmentarii Deoarece nu se produce o fragmentare a habitatelor prioritare, nu este cazul evaluarii duratei acesteia. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar Esalonarea pe o perioada de 20 de ani a exploatarii bazaltului in perimetrul Valea Aric- Valea Drumul Iazului va avea un efect perturbator nesemnificativ pentru ca perimetrul nu este parte a unui habitat prioritar, speciile de animale nu utilizeaza perimetrul ca loc de odhina, de hrana sau ca loc de reproducere. In urma observatiilor facute in teren s-a constatat ca speciile de interes comunitar au fost intalnite in vecinatatea amplasamentului. Schimbari n densitatea populatiilor Deoarece valoarea conservativa a speciilor de pe amplasament este redusa, iar populatiile prezente contin un numar mic de exemplare, schimbarile care se vor produce in structura populatiilor vor avea un impact relativ minor. Speciile identificate pe amplasament au o redundanta mare, astfel incat acestea vor ocupa intr-un timp relativ scurt spatiile excavate care vor fi acoperite cu solul decopertat, conform masurilor de refacere ecologica. Populatiile de animale, care au de asemenea un numar mic de indivizi vor migra spre zonele apropiate, care ofera conditii mai bune de hrana. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului/proiectului 130
Tipul de habitat identificat pe amplasamentul Valea lui Aric-Valea Drumul Iazului are in compozitia lui specii care au o capacitate mare de regenerare, astfel ca timpul de refacere este estimat intre 3-5 ani. Aceasta estimare sustine impactul nesemnificativ pe care il are exploatarea bazaltului asupra habitatului de pe amplasament. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar: ROSCI0201 si ROSPA0073 Nu se vor produce modificari ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar. Nu se vor produce modificari ale resurselor de apa, zona nefiind strabatuta de cursuri de apa decat in timpul ploilor torentiale. Nu se produc modificari ale resurselor naturale care sa modifice functiile ecologice ale celor doua arii naturale protejate pentru ca amplasamentul nu este utilizat de populatii ale speciilor protejate ca loc de odihna, hranire sau reproducere. Amplasamentul, prin speciile comune pe care le contine nu are functii ecologice valoroase pentru mentinerea integritatii celor doua situri care se suprapun partial cu amplasamentul. Perimetrul solicitat nu se constituie ca o zona reprezentativa a habitatelor specifice celor doua situri si nu adaposteste specii protejate. Concluzie: impactul produs asupra biodiversitii prin dezvoltarea obiectivului de investitie Lucrrile de exploatare n carier a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, Isaccea, jud. Tulcea este nesemnificativ, fr urmari grave pe termen lung asupra florei i faunei locale. Evaluarea semnificatiei impactului activitatii de exploatare a bazaltului asupra habitatelor si speciilor de importanta comunitara Evaluarea impactului proiectului propus Cercetarile realizate in zona obiectivului lucrrilor de exploatare n carier a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, Isaccea, jud. Tulcea au demonstrat ca investitia propusa va avea un impact nesemnificativ asupra speciilor de flora si fauna salbatica si a habitatelor naturale care au stat la baza instituirii celor doua situri Natura 2000: situl de importan comunitar: ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si situl de protecie special avifaunistic: ROSPA 0073 Macin-Niculitel. Populatiile identificate pe amplasament apartin unui numar mare de specii, 192. Conform unuia dintre principiile ecologice ale lui Thienemann: Cu cat sunt mai variabile conditiile de existenta ale unui biotop cu atat este mai mare numarul de specii din biocenoza respectiva. Numarul mare de specii este asociat cu un numar mic de indivizi in cadrul populatiilor speciilor identificate.Populatiile acestor specii au o coeziune ecologica si functionala reduse, prin compozitia lor neputand sustine lanturi trofice complexe, specifice unor habitate cu productivitate ridicata. Cele doua habitate nu sunt habitate prioritare si nu se constituie ca parti componente ale unor habitate prioritare. Pe de alta parte suprafata de 320 000 mp este situata la limita nord-vestica a siturilor ROSCI0201 si ROSPA0073 si nu se produce o fragmentare a vreunui habitat prioritar. Lipsa speciilor de pasari importante din punct de vedere comunitar se datoreaza impactului de lunga durata a activitatilor antropice in zona ca si lipsei habitatelor de adapost, exemplarele de arbori avand inaltime mica de pana la 10 m si densitate mica : 20 % gradul de acoperire cu specii de arbori si 10 % specii de arbusti. Amplasamentul si zona adiacenta nu cuprinde perimetre cu valoare ecocenotica care sa adaposteasca specii valoroase din punctul de vedere al importantei comunitare. 131
Numarul mic de exemplare ale speciilor faunistice din amplasament si din vecinatatea acestuia se explica prin productivitatea scazuta a habitatului existent care, avand un grad de acoperire cu vegetatie de sub 35 %, nu pot crea baza unor lanturi trofice complexe si stabile. In conformitate cu rezultatele studiului efectuat asupra relatiilor ecologice si functionale ale populatiilor de plante si de animale din perimetrul exploatarii de diabaze Valea Aric-Valea Drumul Iazului precizam ca acest amplasament nu reprezinta un habitat prioritar; speciile identificate nu sunt specii protejate si nici specii inscrise pe Lista rosie. Mentionam c impactul asupra vegetaiei este nesemnificativ in fazele de deschidere si pregatire, ca i in cele de exploatare. Aa cum a fost detaliat n studiul de fa, speciile care constituie flora si fauna identificate in zona de amplasament al exploatarii sunt specii comune care nu impun msuri speciale de conservare. Siturile ROSCI0201 si ROSPA0073 contin specii valoroase din punct de vedere conservativ pentru fondul genetic al biodiversitatii zonei. Pentru mentinerea biodiversitatii din cele doua situri vor fi respectate prevederile OUG 57/2007, astfel: - se interzice capturarea, distrugerea sau uciderea prin orice mijloace a faunei slbatice care ar putea ajunge pe amplasamentul destinat investiiei; - se vor indeprta formaiunile vegetale si/sau arbustii numai in locaia propriu-zis prevazuta constructiei, doar dac este necesar acest lucru; - se interzice distrugerea formaiunilor ierboase din vecintatea acestuia; - se interzice arderea vegetaiei; - se interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe suprafaa sau in vecintatea ariei studiate, in alte locuri decat cele special amenajate; - organizarea de santier a fost amplasat astfel incat sa nu produca perturbarea ecosistemelor. Caracterizarea impactului asupra speciilor/habitatelor protejate din sit s-a facut conform scarii de stabilire a impactului de mai jos:
Not de bonitate 0 Caracterizarea impactului Specia / habitatul nu este interceptat de proiect. 0% din populaia speciei sau din suprafaa habitatului la nivelul sitului este afectat de proiect. Specia/ habitatul este interceptat de poriect n limite slab perceptibile. ntre 0 i 2% din populaia (sau suprafaa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect Specia/ habitatul este interceptat de poriect. ntre 2 i 10% din populaia (sau suprafaa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect Specia/ habitatul este interceptat de poriect. ntre 10 i 50% din populaia (sau suprafaa) ncadrarea impactului Nu se aplic
Impact nesemnificativ
Impact moderat
Impact moderat spre semnificativ
132
Not de bonitate
Caracterizarea impactului speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect
ncadrarea impactului
Specia/ habitatul este interceptat de poriect. ntre 50 i 100% din populaia (sau suprafaa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect
Impact semnificativ
Realizand o analiza a speciilor si a habitatelor care sunt interceptate de proiect ca numar de exemplare identificate si ca dimensiune a perimetrului se constata ca acestea se situeaza sub procentul de 0,05%, ceea ce sustine concluzia ca impactul activitatii de exploatare a bazaltului din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului este nesemnificativ. Evaluarea impactului rezidual Prin renuntarea la o suprafata de 26 de hectare ( care a fost analizata ca structura si functii ecologice ale populatiilor si nu este un habitat prioritar)., investitorul a luat masuri suplimentare de mentinere a unui statut favorabil de conservare a speciilor si habitatelor ca si integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar. Se creeaza astfel o zona tampon care asigura mentinerea trasaturilor specifice ale functiilor si structurilor ecologice necesare habitatelor si speciilor din cele doua situri. ROSCI0201 si ROSPA 0073. Speciile si habitatele identificate pe amplasamentul de 32 hectare care fac obiectul studiului de fata nu sunt prioritare. Impactul determinat de activitatea de exploatare a bazaltului este nesemnificativ; impactul rezidual care s-ar putea manifesta ca urmare a exploatarii bazaltului de pe amplasament se va atenua ca urmare fenomenului de redundanta si al valorii ecologice a speciilor identificate pe amplasament. Etapizarea exploatarii va determina inlaturarea impactului rezidual. Consideram ca nu va fi determinat un impact rezidual ca urmare a realizarii activitatii de exploatare a diabazelor in cariera Isaccea, judetul Tulcea. Beneficiarul va respecta legislatia pentru protectia mediului si va implementa masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii. Evaluarea impactului cumulativ al activitatii de exploatare a bazaltului Evaluarea impactului cumulativ Impactul pe care il poate produce activitatea de exploatare a bazaltului in amplasamentul Valea Aric-Valea Drumul Iazului asupra factorilor de mediu si asupra biodiversitatii se incadreaza in parametrii admisibili. In zona se desfasoara activitati productive de tipul lucrarilor agricole de la baza dealului, exploatarea rocilor utile din carierele din Dealul Asan si Niculitel aflate la o distanta de 4-5 km. Se poate spune ca impactul produs de activitatea desfasurata in zona este deja consumat. Activitatile principale identificate in zona de amplasament sunt legate de: - activitati agricole pe suprafetele agricole din partea nordica, estica si sudica ce inconjoara perimetrul; - activitati miniere desfasurate in carierele din vecinatate: Revarsarea 4 km vest si cariera Niculitel 5 km est-sud-est; - pasunat (ovine, caprine), pe perimetrul exploatarii, terenurile invecinate; 133
- turism si agrement (in special turism necontrolat, a.n. de weekend), in special, in sectoarele silvice limitrofe perimetrului de exploatare; Cu exceptia lucrarilor agricole ce acopera supafete foarte mari (mii de ha), celelalte activitati produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cca 500 m. Evaluarea impactului rezidual Deoarece exploatarea bazaltului in zona Valea Aric, Valea Drumul Iazului se va desfasura prin utilizarea unor tehnologii moderne care asigura respectarea parametrilor impusi pentru mentinerea conditiilor de mediu, se estimeaza ca impactul cumulativ rezidual care ar putea persista este nesemnificativ. Dupa incetarea activitatii si partial din timpul derularii licuntei (din cel de al unsprezecelea an) , prin masurile de reconstructie intreprise, natura isi va reintra in drepturi. Coerenta generala a retelei Natura 2000 este mentinuta ca urmare a tehnologiilor utilizate, si ca urmare a introducerii unui program de monitorizare a masurilor de reducere a impactului si transmiterea unui raport periodic privind implementarea si functionarea masurilor pentru protectia mediului. IX.BIODIVERSITATEA SPECIFICA SITURILOR NATURA 2000 DIN ZONA PROIECTULUI Directiva Habitate a fost creata pentru a conserva atat speciile de plante si animale salbatice, cat si habitatele naturale din Uniunea Europeana, prin infiintarea Ariilor Speciale de Conservare. Toate actiunile bazate pe aceasta directiva sunt axate pe mentinerea unui statut de conservare favorabil sau pe reabilitarea speciilor si habitatelor propuse. Toate masurile de conservare ar trebui sa aiba in vedere si aspectele economice si sociale la nivel regional si local. Directiva Pasari se refera la conservarea speciilor de pasari care se gasesc in mod natural in salbaticie pe teritoriul european al statelor membre. Principalele obiective ale acestei directive sunt protectia, managementul si controlul acestor specii si stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Aceasta directiva se va aplica in cazul pasarilor, oualelor lor, cuiburilor si habitatelor lor. Speciile si habitatele din ariile protejate - ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean si ROSPA 0073 Macin-Niculitel au in componenta populatii structurate cu functii ecologice stabile si care pot sustine lanturi trofice complexe. Gradul de conservare a speciilor in cadrul celor doua situri este bun si foarte bun. Prezentam in continuare exemple de specii importante pentru sit si gradul de conservare a acestora Testudo graeca (estoas de uscat dobrogean): Conservare A stare de conservare excelent, indiferent de posibilitatea de refacere. Circus cyaneus (erete vnt): Conservare B - conservare bun. Coracias garrulus (dumbraveanca): Conservare B - conservare bun.. Hieraaetus pennatus (acvila mica): Conservare B - conservare bun Dendrocopos medius (ciocnitoarea de stejar) Conservare: B - conservare bun. Picus canus (ghionoaie sur) Conservare B - conservare bun. Spermophilus citellus (popndu), prezint urmtoarea ncadrare,conservare B. Conform Formularului standard ROSCI0201 vulnerabilitatea sitului pentru conservarea biodiversitatii este cnsecinta urmatoarelor activitati: - vanatoarea; - managementul forestier care a determinat scaderea biodiversitatii, amenintare pentru habitatele de tip 91YO si mai putin pentru 91M0; 134
- perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene, amenintare pentru habitatele de tip 62CO*; - plantarea habitatelor stepice, amenintare pentru habitatele de tip 6290 si mai putin 40DO; - constructii si amenajari in exteriorul localitatilor amenitare pentru habitatele de tip 6290 si mai putin 40DO. Conform Formularului standard ROSPA0073 pe langa amenintarile descrise mai sus pentru ROSCI0201 se adauga: - utilizarea pesticidelor ; - pradarea statiunilor floristice si colectionarea unor exemplare apartinand speciilor de vertebrate; - depozitarea deseurilor menajere; - pasunatul; - drumetii, speologie. Perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului nu se identifica ca parte componenta a unui habitat prioritar, fiind o pajiste cu aspect degradat acoperita cu vegetatie pe o suprafata de 30%; pe de alta parte, suprafata solicitata este limita nord-vestica a Podisului Nord Dobrogean, fiind inconjurata pe laturile nord-vestica, estica si sudica de terenuri agricole. Aplasamentul solicitat nu produce fragmentarea unui habitat prioritar, deoarece este o margine care nu caracterizeaza ca vegetatie si fauna cele doua situri: ROSCI0201 si ROSPA0073. Acitvitatea de exploatare a bazaltului nu va determina pierderea biodiversitatii din cele doua situri, exploatarea fiind esalonata pe o perioada de 20 de ani si se va desfasura strict in limitele perimetrului care nu contine specii floristice si faunistice protejate.de interes comunitar. Speciile floristice si faunistice prezente in cele doua situri au o valoare conservativa mare, populatiile speciilor protejate sunt mari si stabile, redundanta fiind cea care asigura mentinerea acestora si utilizarea eficienta a conditiilor de mediu favorabile. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar Situl ROSCI0201 conserva fitocenozele care au servit pentru descrierea fitocenologica initiala a majoritatii asociatiilor forestiere si a numeroase asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice Dobrogei (Dihoru, Donita, 1970) Prin activitatea de exploatare a bazaltului de pe amplasamentul solicitat impactul asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar este nesemnificativ. Aceasta afirmatie este sustinuta de studiul efectuat care a identificat tipul de habitat si a inventarit speciile din habitat si pe cele din vecinatatea acestuia. Speciile si tipul de habitat nu sunt inscrise pe lista care contine grupe prioritare. Integritatea siturilor ROSPA0073 si ROSCI0201 nu va fi afectata de implementarea planului deoarece nu reduce suprafata unui habitat prioritar si nu influenteaza numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar, pentru ca habitatul de pajiste degradata are o productivitate redusa si nu poate sustine trofic populatii ale speciilor protejate prezente in situri. Nu se poate produce o fragmentare a habitatelor prioritare pentru ca amplasamentul nu se constituie ca un habitat prioritar si prin pozitia sa marginala nu produce fragmentarea unui habitat prioritar; acest amplasament este situat la limita nord-vestica a celor doua situri. Pe amplasament nu au fost identificate populatii mari de paseriforme, mamifere mici, mamifere rozatoare si nici populatii mari ale speciilor de plante identificate. Nefiind structurat ca o sursa abundenta si constanta de hrana, habitatul nu poate sustine lanturi trofice complexe. Speciile descrise pentru habitatele de pe amplasament nu sunt specii protejate. 135
Impactul activitatii de pe amplasament asupra siturilor ROSCIO201 si ROSPA0073 care contin habitate prioritare si specii protejate este nesemnificativ pentru ca relatiile care asigura functionalitatea si valoarea conservativa a acestora nu depind de aceasta zona marginala a siturilor, margine inconjurata de terenuri agricole. X.POSIBILUL IMPACT ASUPRA BIODIVERSITATII PE TIMPUL REALIZARII INVESTITIEI SI FUNCTIONARII PROIECTULUI 10.1.Masurile necesare diminuarii impactului, in conditiile locale ale amplasamentului propus Impactul produs asupra biodiversitii prin dezvoltarea obiectivului de investitie Lucrrile de exploatare n carier a diabazelor din perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului, Isaccea, jud. Tulcea este nesemnificativ, fr urmari grave pe termen lung asupra florei i faunei locale Principalele masuri de prevenire si reducere a efectelor lucrarilor de exploatare si prelucrare a rocii utile asupra mediului vizeaza strategia de dezvoltare a planului si constau din: - constituirea unei zone tampon (cu o suprafata de 26 ha) care infasoara perimetrul de 32 ha, intre acesta si corpul ariei protejate - dezvoltarea etapizata a activitatilor de exploatare si prelucrare a resursei minerale, in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile. - mentinerea modulelor Organizarii de santier, Statiei de prelucrare, depozitelor de sorturi si haldei de sol vegetal pe acelasi amlasament, astfel incat sa nu apara alti factori de stres -dezvoltarea lucrarilor de exploatare, cu precadere in sectorul sudic al exploatarii, astfel incat sa fie posibila demararea principalelor lucrari de refacere a mediului (resolificarea si plantarea de arbori specifici zonei), incepand din al unsprezecelea an al licentei de exploatare - utilizarea unor utilaje si tehnologii de exploatare si prelucrare cat mai performante cu randamente ridicate in exploatare si cu factori poluanti cat mai redusi 10.2.Impactul cumulativ rezultat in urma implementarii proiectului Impactul pe care il poate produce activitatea de exploatare a bazaltului in amplasamentul Valea Aric, Valea Drumul Iazului asupra factorilor de mediu si asupra biodiversitatii se incadreaza in parametrii admisibili. Avand in vedere faptul ca in prezent, in cadrul perimetrului de 32 ha solicitat pentru dezvoltarea exploatarii, se afla in functiune, pe o suprafata de 7,5 ha, o cariera in care se desfasoara acelasi tip de activitate ca cea pentru care se solicita acordul de mediu si ca extinderea exploatarii se va face gradual si pe suprafete reduse, se poate spune ca impactul produs de activitatea desfasurata in zona este deja consumat.(se vor folosi aceleasi drumuri tehnologice, aceleasi utilaje, aceeasi cantitate de explozibil, etc) Activitatile principale identificate in zona de amplasament sunt legate de: - activitati agricole pe suprafetele agricole din partea nordica, estica si sudica ce inconjoara perimetrul; - activitati miniere desfasurate in carierele din vecinatate: Revarsarea 4 km vest si cariera Niculitel 5 km est-sud-est; - pasunat (ovine, caprine), pe perimetrul exploatarii, terenurile invecinate; - turism si agrement (in special turism necontrolat, a.n. de weekend), in special, in sectoarele silvice limitrofe perimetrului de exploatare; Cu exceptia lucrarilor agricole ce acopera supafete foarte mari (mii de ha), celelalte activitati produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu 136
depaseste o raza de actiune de cca 500 m, deci nu se poate vorbi despre un impact cumulat. 10.3.Masurile de diminuare a posibilelor impacte negative care pot sa apara in perioada de realizare a proiectului Presiunea exercitata asupra factorilor de mediu de activitatea de exploatare si prelucrare a rocii utile in cariera este constanta , actualmente fiind exercitata de lucrarile desfasurate in perimetrul Dealul lui Tefic(cu suprafata de 7,5 ha).Efectele negative ale cresterii acestei presiuni, urmare maririi suprafetei perimetrului de la 7,5 ha la 32 ha vor putea fi atenuate, in principal, prin ocuparea graduala a suprafetelor implicate in procesul de productie. 10.4.Impactul rezidual Dupa finalizarea lucrarilor de reconstructie a mediului, perimetrul va fi resolificat, acesta fiind ocupat intr-un timp scurt cu specii caracteristice zonei. Se aprecieaza ca in cca 3 ani de zile de la terminarea lucrarilor amplasamentul va fi complet renaturat . Ca atare nu se poate vorbi despre un impact rezidual. 10.5.Posibilele efecte ale proiectului asupra localitatii din apropiere Efectul calculat al presiunii din frontul undei de soc fata de constructiile din localitatea Revarsarea este nesemnificativ.In plus, odata cu dezvoltarea fronturilor carierei, in interiorul masivului, pe partea sudica a dealului, unda sonora si frontul de suprapresiune al undei se vor transmite mai mult pe directia NS, protejand localitatea aflata la 2 km spre NV. 10.6.Masurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, conditiile si modul de implementare a acestora Masurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar au fost tratate in capitolul V. Conditiile si modul de implementare a acestora sunt cuprinse in masurile preconizate si vor fi puse in aplicare odata cu inceperea proiectului, unele dintre masuri fiind deja lansate (ex. renuntarea la o suprafata de 26 ha din cea de 58 ha aprobata prin licenta).
BIBLIOGRAFIE Botnariuc N., A.Vdineanu (1982) - Ecologie, Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti; Coglniceanu D., Aioanei F., Bogdan M. (2000): Amphibians from Romania. Determination keys. Ed. Ars Docendi, Bucureti, 199 (in Romanian). 137
Covaciu-Marcov, S.D., Ghira, I., Cicort-Lucaciu, A. St., Sas, I., Strugariu, Al., Bogdan, H. (2006c): Contributions to knowledge regarding the geographical distribution of the herpetofauna of Dobrudja, Romania. North-Western Journal of Zoology 2 (2): 88125. Doni N. i colab. (2005) - Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic Silvic, Bucureti; Doni N. i colab. (2006) - Habitatele din Romnia. Modificri conform amendamentelor propuse de Romnia i Bulgaria la Directiva Habitate, Ed. Tehnic Silvic, Bucureti. Hamlyn Guide (1999) Psrile din Romnia i Europa, Determinator ilustrat, Societatea Ornitologic Romn, ISBN 0600599647. Murariu, D., 1996 - Mammals of the Danube Delta (Romania). Travaux du Museum National dHistoire Naturelle "Grigore Antipa", 36: 361 - 371. Murariu, D., 1995 - Mammals species from Romania. Categories of conservation. Travaux du Museum dHistoire Naturelle "Grigore Antipa", 35: 549-566. Fir V., Nstsescu M. (1977) - Zoologia nevertebratelor, Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti; Gomoiu, M., T., Skolka, M. (2001) - Ecologie i metodologii pentru studii ecologice, Ovidius University Press, Constanta; Heath F.M., Evans M.I. (2000) - Important Bird Areas in Europe. Priority sites for conservation, vol. 2, Bird Life International, London; Ionescu V. (1968) Vertebratele din Romnia, Ed. Acad. RSR, Bucureti; Munteanu, D. (2000) - Metode de evaluare a abundenei psrilor, Publicaiile Societii Ornitologice Romne nr. 10, Cluj; Munteanu, D. (2002) - Atlasul psrilor clocitoare din Romnia, Ed. Societii Ornitologice Romne, Cluj; Nstase Rdulet, 2005 - Contributions to the Knowledge of the Mammal Fauna from Dobrogea (Romania). Travaux du Musum National dHistoire Naturelle Grigore Antipa. Vol. XLVIII, pp. 417425. Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihilescu, S. - Lista roie a plantelor superioare din Romnia, n Studii, sinteze, documentaii de ecologie, PI, 1994. Petrescu, M., 2007 Dobrogea si Delta Dunarii. Conservarea florei si habitatelor. Tulcea. Prodan I., Buia Al. (1966) - Flora mic ilustrat a Romniei, Ed. Agro-Silvic, Bucureti; Rdule N. & Stnescu M. (1996) - Contributions la connaissance des mammifres du sud de la Dobrogea (Roumanie). Trav. Mus. Natl. Hist. Nat. Gr. Antipa , Bucureti, 36: 373-384; Rudescu L. (1958) - Migraia psrilor, Ed. tiinific, Bucureti; Rugin, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din Romnia, Ed. Universitii Alexandru Ioan Cuza Iai, 2003. Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotic i caracterizarea ecologic a fitocenozelor din Romnia, Ed. CONPHIS, 2001. Sutherland, W., J., Newton, I., Green, E., E. 2005. Bird Ecology and Conservation A Handbook of Techniques. Oxford University Press.
138

RIMValeaAric ValeadrumulIazului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RIMValeaAric ValeadrumulIazului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport privind impactul asupra mediului-perimetrul Valea Aric-Valea Drumul Iazului", judetul Tulcea

RAPORT PRIVIND IMPACTUL

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

BENEFICIAR: S.C. BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL S.R.L.

PROIECTANT: PERSOANA FIZICA AUTORIZATA

S.C. TELARMED S.R.L

DR. BIOLOG NELA ZAMBILA

94 .. . 99 111 122 126 126 126 128

135 137 137 137` 138 138 138 139

X 422698,00 422690.00 422745,00 422549,00 422304,00 422118,05 422072,24

422123,45 422500,23 422640,93 422759,39 422797,65 422746,28 422711,95 422711,06

767492,00 767406,70 767404,71 767471,49 767607,45 767721,77 767734,16 767735,16

Incadrarea in zona a amplasamentului (vedere satelitara)

bretea de acces in frontul carierei

Statia de concasare - sortare + pod bascul

Trepte de exploatare, cariera din Dealul lui Tefic

16.06.01 17.04.05 13.02.05 01.03.01

Conform tab 7-12 si relatiei de mai sus, emisiile in g/h sunt:

25 22x2 20x5 10x4 40x2 100

Factor de mediu Populatia

Mentinerea calitatii factorilor de mediu in limita valorilor legale

Planuri de management social si de mediu

Infrastructura rutiera, transportul

Imbunatatirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul materialelor

Minimizarea impactului asupra peisajului

Limitarea impactului negativ asupra solului

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

-Inventarul anual al 37 emisiilor de gaze cu efect de sera pe tipuri de surse

Coordonatele perimetrului de 7,52 ha, n sistem STEREO 70 sunt urmtoarele:

24,00 2,00 6,00 2,0

Ziua KBFbmax 6 KBFtr 0.2 KBFmax 0.3

Noaptea KBFmax 0.6 KBFtr 0.15

0.3 0.2 0.15 0.1

0.15 0.1 0.07 0.05

0.2 0.15 0.1 0.1

0.4 0.3 0.3 0.15

0.1 0.07 0.07 0.05

2000 = 0,0224 kg1/3 /m 2000

Distrugeri totale 2 0,80-1,00 0,20-0,40 0,35-0,45 0,20-0,30 0,50-0,80

Distrugeri totale 3 0,50-0,80 0,20-0,30 0,25-0,35 0,12-0,20 0,30-0,50

Distrugeri totale 4 0,30-0,80 0,10-0,20 0,15-0,25 0,09-0,12 0,20-0,30

Distrugeri totale 5 0,10-0,30 0,05-0,10 0,07-0,15 0,06-0,08 0,05-0,20

- realizarea de fotografii care sa permit localizarea i recunoaterea tipului de habitat; -

Nr mediu ex./ 5 relevee ( 5 x 100 mp)

12 23 16 15 10 11 2 12 16 8 10 5 3 4 3 2 4 3 14 21 5 12 8 15 16 12 13 5 0,3 0,5 2,6 12 11 2 6 7 11 2 5 12 4 13

10 3 2 15 11 12 0,8 0,7 3 5 2 5 4 7 3 2 8 1 4 2 3 7 5 2 15 12 8 6 3 7 1,5 1 2 2 6 14 5 2 6 8 12 5 13 10

157. 158. 159. 160. 161. 162.

Lamiaceae Tiliaceae Tiliaceae Asteraceae Fabaceae Fabaceae

Picidae Picidae Picidae Passeriformes

Turdidae Turdidae Sturnidae Oriolidae Passeridae Passeridae Fringillidae

Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes

cintez florinte sticlete presur galben presura sura

Fringillidae Fringillidae Fringillidae Emberizidae Emberizidae

Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes Passeriformes

Modelare a aspectului geomorphologic la momentul actual si la finalul exploatarii

Schita cu imaginea perimetrului la finalul exploatarii

Starea naturala , in echilibru Fara efecte

Biodiversitatea, Sanatatea umana, Solul, Factorii climatici

Impactul cumulat privind

Biodiversitatea, flora si fauna, Peisajul, Valorile materiale

Populatia, biodiversitatea, valorile materiale

Modificarea si pierderea de habitate influenteaza biodiversitatea, peisajul si modul de utilizare a terenului

Solul, patrimoniul cultural, arhitectonic, valorile materiale

ZGOMOT SI VIBRATII * * * ** * SOCIAL UMAN