PSIHOLOGIE SOCIALA – curs , 21.10.

2009
Lector univ. Simona Marica

Psihologia sociala se studiaza pe 4 nivele de analiza a fenomeneleor si proceselor

psihosociale : persoana,
relatiile interpersonale ,
grupurile mici ,
grupurile mari si fenomenele de masa.

PERSOANA in psihologia sociala.

Acest concept de “persoana” vine din latinescul “persona” , termen derivat din
grecescul - “prosopon” – care semnifica in teatrul antic grecesc : masca actorului , rolul
acestuia , actorul insusi . Pentru ca , in final, sa iasa din incinta tetrului si sa se
generalizeze asupra omului .
De ce ne intereseaza persoana in psihologia sociala?
- procesele psihice nu sunt entitati disparate ci apartin individului concret ,
persoanei .;
- persoana este locul de geneza a proceselor psihice , de aici vine forta acestor
fenomene.
Aceste procese psihice conteaza ca lianti , legaturi intre oameni . la nivelul persoanei
vom studia 2 concepte fundamentale : STATUTUL – STATUSUL = valoarea unui om
ROLUL

Ce este STATUTUL ?

In grupuri , comportamentele indivizilor difera potrivit pozitiilor si functiilor pe

care acestia le ocupa in (cadrul diverselor structuri sociale) societate.
Statutul reprezinta o pozitie de baza a persoanei , in cadrul structurilor sociale , pozitie ce
poate fi raportata la un rang mai inalt sau mai coborat si careia ai corespunde un
ansamblu de reguli si obligatii.
Conform definitiei lui Jean Stoetzel , statutul reprezinta ansamblul
comportamentelor la care ne putem astepta in mod legitim de la ceilalti ...
Fiecare individ detine in orice societate cel putin o pozitie din care rezulta niste drepturi
si obligatii , dar in general un individ ocupa mai multe pozitii. ( de exemplu statutul de
femeie – mama – profesoara – conducator auto ...etc....)
Grupurile sociale nu sunt altceva decat retele de statute : status- roluri .
Distingem statute : prescrise : cele de varsta , gen.
castigate : personale ,profesioanale

Exista si statute formale si statute informale.

Ex. In orice grup exista un lider formal (oficial) dar si unul informal acceptat de ceilalti .
Liderul informal al unui grup are puterea in mana sa . Daca acesti 2 lideri nu coincid apar
conflicte .
Desemnand si delimitand comportamentele pe care individul este indreptatit sa le astepte
de la ceilalti , statutul da definitia sociala a persoanei . In acesti termeni ne referim la
ceilalti .

Ce este ROLUL ?

Este reversul statutului .

Reprezinta ansamblul comportamentelor pe care altii le asteapta de la noi in mod legitim
sau conform opiniei lui Ralph Linton – rolul este aspectul dinamic al statutului .
Si aici vorbim despre o mare diversitate de roluri .
Clasificare : - roluri ideale (prescrise) – desemnand la modul ideal contributia pe care
individul trebuie sa o aduca in relatia cu ceilalti , mulandu-se perfect pe prescriptii.
- roluri emergente , in opozitie cu cele ideale care descriu regularitatea
ideala a comportamentelor noastre .

Ce sunt prescriptiile de rol ?

Un set de reguli (norme) aplicate comportamentelor pe care le presupune o pozitie

sociala .
Exista nenumarate prescriptii de status – rol in general specifice mai multor culturi ,
altele au o forta mai mare iar altele lasate la aprecierea subiectelor.
De ex. Prescriptiile de rol ale unui profesor : obligatia de a preda – este o necesitate ;
precum si obligatia de a nu avea un comportament interzis acestui statut : sa nu agreseze
fizic sau verbal elevii. Rezulta de aici 2 extremitati : una a comportamentelor obligatorii
, cealalta a comportamentelor interzise . Intre cele 2 exista o zona intermediara alcatuita
de comportamentele permise , care insa nu sunt obligatorii .

Subprocesele de rol .

Ne interpretam rolurile sociale ca intr-o partitura .

Aceste subprocese de rol sunt : perceperea rolului , intelegerea rolului , acceptarea rolului
, interpretarea rolului .

Primele 2 sunt de natura cognitiva si inseamna ca inainte de a fi jucat noi un rol

este foarte probabil sa fii vazut cel putin o persoana facand acelasi rol si sa avem o
informatie a ceea ce presupune rolul respectiv .
Ultimele 2 procese sunt de natura atitudinala , aptitudinala . Adica, felul cum ma raportez
la rolul respectiv : imi place sau nu ; si in ce masura sunt apt sa indeplinesc rolul
respectiv.
Personalitatea de baza . Personalitatea de statut .

Sunt concepte preluate de la Ralf Linton .

Ca urmare a internalitatii normelor social-culturale , in fiecare societate va exista o

configuratie cu trasaturi specifice membrilor societatii respective –aceasta este
personalitatea de baza a acelei societati ...
De ex. : caracteristica unei natiuni : rezerva englezilor , rigoarea germana , stilul
indaratnic , galagios al latinilor ., jovialitatea greceasca etc...
Dincolo de aceasta configuratie , in fiecare societate exista configuratii suplimentare in
functie de anumite grupuri delimitate socialmente. Aceste configuratii sunt legate de
statut – aceasta este personalitatea de statut .

De ex. – un medic , un demnitar , un profesor reprezinta un portret schematic al acestei

statut ...

Relatia status – rol – comportament

Statutul reprezinta o pozitie in sistemul social.

Rolul reprezinta indeplinirea statutului , adica intrarea persoanei intr-o activitate prin care
se indeplinesc functiile statutului .
Traversand persoana cu posibilitatile ei concrete , interpretarea rolului va fi in cele mai
multe cazuri un compromis intre prescriptii si posibilitati .
Tocmai acest compromis este comportamentul . Comportamentul poate sa se plieze
partial pe prescriptii sau se poate abate de la ele in chip radical . De cele mai multe ori
avem varianta intermediara intre prototip si abaterea totala . Adica un compromis intre
dezirabil si posibil .

Determinari personale si pozitionale in interpretarea Rolului .

De ex. Daca analizam comportamentele a 3 indivizi diferiti A,B,C in cadrul a 4 situatii

sociale : sef, gazda,sot , partener de de golf .( De citit exemplul din carte de la pagina 32
– 33 )
Personalitatea fiecaruia da coloratura determinarii personale .
Cand avem maxim de determinnism situational vorbim despre comportament conformist.
Cand avem maxim de determinism personal si 0 determinism situational avem
comportament deviant .
Persoanele se inscriu in prescriptiile de rol pentru ca altfel societatea poate folosi
sanctiuni . Din acest punct de vedere ,al libertatii noastre in cadrul rolului , exista 3
perspective. :
- personalitatea nu se confunda cu rolurile , ea doar se exprima prin el .
- -nu suntem decat actori care joaca niste roluri , suntem doar personaje.
 - - se face o sinteza intre personalitate si roluri .

Conflictele de rol

Avand in vedere ca in societate exercitam deseori mai multe status-roluri este

posibil ca in interiorul acestor roluri sau intre ele sa existe conflicte . In interiorul unui rol
– intre prescriptiile acestui rol – sa apara conflict intra-rol ; sau cand apar contradictii
intre roluri - rezulta conflict intre 2 sau mai multe roluri .

Sursele generatoare de conflict .

1- la nivel socio-cultural .
a) proliferarea rolurilor ;
b) inconsistenta si echivocul pozitiilor si al modelelor de roluri corelative;
c) Intersectia intre 2 culturi sau 2 clase profesionale , 2 clase de varsta.

2 – la nivel interactional .
- competitie pentru asumarea unuia si aceluiasi rol .
- discordanta intre asteptari si conduitele de rol intre 2 sau mai multe
persoane .

3 – la nivel individual .
- atunci cand individul nu adera la rolul sau ( din punct de vedere ideologic ,
afectiv).
- Atunci cand este plasat in pozitie de intersectie.
- atunci cand individul este prins intre exigente incompatibile ale unui singur
rol : ex. preot-militar.
Uneori putem renunta la unul dintre roluri . Alteori facem un compromis stabilind o
ierarhie intre prescriptii .Uneori, rolul privilegiat va fi cel care corespunde presiunii
societatii , alteori , va fi cel care corespunde aspiratiilor personale.

Nivelul de aspiratie si raportul lui cu statutul si rolul persoanei .

Nivelul de ... reprezinta latura proiectiva , dorinte , scopuri , sperante. Nivelul

performantei viitoare intr-o sarcina familiara pe care individul tinde sa-l atinga
cunoscand nivelul performantei anterioare in acea sarcina.
Nivelul de aspiratie are 2 surse :
1 – interactiunea dintre subiect si sarcina , dinamica evoluandin functie de lectiile
anterioare ;
2 – interactiunea dintre membrii grupului . Rezulta , ce dependente exista?
Inaltimea aspiratiilor persoanei depinde de statutul sau dar masura acestui statut este data
de ceea ce apare normal pentru grupul sau ; ori de comparatia stimulatoare sau
demobilizatoare cu reusitele unor grupuri recunoscute de subiect ca fiind superioare sau
inferioare .