LICEUL ALEXANDRU MOCIONI Ora CIACOVA judeul TIMI Str. TUDOR VLADIMIRESCU NR.

.23 TEL/FAX 0256 399316 Email : mocioni@yahoo.com www.liceulciacova.lx.ro

PROIECT DE LECIE LECIA NR. 11

Data : 22.11.2004 Profesor : ALBESCU ROMEO Disciplina : SOCIOLOGIE Tema : Status social Tipul leciei : predare nvare Obiectiv general : nelegerea dimensiunilor i semnificaiilor statusului social . Obiective operaionale : 1. La sfritul activitii , toi elevii , s fie capabili s identifice principalele elemente ce caracterizeaz statusul social ; obiectivul este atins dac elevii au fost n msur s specifice aceste elemente i s susin cu argumente principalele trsturi ce caracterizeaz statusul social n societate . 2. La sfritul activitii , toi elevii vor fi n msur s identifice dimensiunile statusului social , s explice i s argumenteze aceste dimensiuni . 3. La sfritul activitii , toi elevii , vor fi n msur s explice care sunt principalele concepii despre termenul de status . 4. Dezvoltarea competenelor de comunicare ( dialog , dezbatere , analiz , sintez ) . 5. Utilizarea corect a conceptelor i a informaiei factuale , capacitatea de a opera cu acestea . Metode utilizate : expunerea , abordarea euristic , problematizarea , studiul de caz. Tipuri de evaluare : test de evaluare formativ (testul nr. 3 ) .

Nu exist rase de sraci i rase de bogai . ntre cele dou extremiti ale societii democratice se gsete o multitudine de oameni , aproape asemntori , care , fr a fi n mod sigur bogai , nici sraci posed bunuri pentru a-i dori ordinea .
Alex de Tocqueville , Democraia n America , p.259

Atributele psihosociale ale personalitatii: statutul si rolul persoanei Analiza psihofiziologica a persoanei trebuie completata printr-o analiza psihosociala, ce arata cum diferitele forme sociologice (mijloacele comunicatiei de masa, actiunea ideologiei si a culturii) sunt mediate de orientarile, etaloanele si stereotipiile persoanei si cum o serie de fenomene psihosociale (imitatia, sugestia, conformismul, etc.) actioneaza asupra fenomenelor sociale. Analiza psihosociala merge si structural, in profunzimea persoanei, dar ea da prioritate punctului de vedere situational asupra persoanei, analizei concrete a naturii relatiilor dintre situatie si persoana. Ea pune accentul pe motivatii, obisnuinte, atitudini, pe maniera in care omul se situeaza in raport cu anumite valori sociale: receptiv, plictisit, interesat, activ, indiferent, etc. Aceste aspecte de dinamica comportamentala, generate de relatia dintre persoana si situatie, isi gasesc expresia in 2 categorii corelative de baza ale psihologiei sociale: statutul si rolul persoanei. 1. Notiunea de statut Statutul exprima faptul ca, in cadrul grupurilor si colectivitatilor, comportamentele persoanelor se diferentiaza potrivit pozitiilor, functiilor si locurilor pe care le ocupa acestea in cadrul anumitor structuri si situatii sociale. W. James vorbea de eul social al omului de fapt, statutul sau care consta in consideratia pe care el o obtine in mediul sau si tot el spunea ca un om are atatea euri sociale cati indivizi exista care il cunosc si isi fac despre el o idee sau o opinie anumita. Statutul consta intr-o colectie de reguli si obligatii care sunt desemnate, de obicei, prin termenii de ,,mama, ,,invatator, ,,medic etc. (G. Lindzey). El exprima o pozitie de baza a persoanei in structura sociala, pozitie care poate fi raportata la un rang mai inalt sau mai coborat. J. Stoetzel defineste statutul ca fiind un ansamblu de comportamente la care cineva se poate astepta in mod legitim din partea altora. Linton defineste statutul ca fiind locul pe care il ocupa, intr-un anumit sistem, un anumit individ, intr-un anumit moment. Termenul de pozitie, spune autorul, a fost folosit de alti cercetatori ai structurii sociale intr-un sens foarte apropiat, dar fara a recunoaste clar factorul temporal, sau existenta unor sisteme simultane de organizare in cadrul societatii. Statutul a fost multa vreme folosit cu referire la pozitia unui individ in sistemul de prestigiu al societatii sale. In sensul actual, notiunea cuprinde si pozitia individului in fiecare dintre celelalte sisteme.

P. Golu: D.p.d.v. psihosocial, grupul social se prezinta ca un ansamblu de statute (pozitii) pe care le detine in sanul lui indivizii care il compun. Fiecare individ ocupa in orice societate, cel putin o pozitie. In acelasi timp, nimeni nu ocupa toate pozitiile recunoascute in sanul unui grup sau al unei societati si nici un individ nu participa, practic, la totalitatea culturii dintr-o societate. Linton facea distinctia dintre: - statutul activ = statutul in cadrul caruia opereaza un individ in acel moment - statutul latent = celelalte statute ale sale Suprimand temporar trasaturile particulare ale indivizilor care ocupa pozitiile, se poate spune ca grupurile sociale se prezinta ca organizari complexe, ca enorme retele de pozitii, unde toate elementele sunt mai mult sau mai putin legate intre ele si compatibile unele cu altele si ca statutele sunt cele mai mici elemente ale unui grup organizat in vederea atingerii unor scopuri comune. Contributia pe care fiecare statut care continua sa fie recunoscuta de membrii grupului o aduce la atingerea scopurilor de grup constituie functia sa. Legat de fiecare statut, exista un ansamblu de convingeri comune privind functia statutului; aceste convingeri constituie o parte a sistemului normelor de grup. Functiunile unui statut nu sunt obligatoriu aceleasi pentru membrii grupului care il recunosc si pentru un individ exterior (de ex. pentru un psihologi care se intereseaza nu de functia recunoscuta, ci de functia obiectiva a statutului). Statutele (ca cele mai mici elemente ale unui grup organizat) se afla in interrelatii si sunt compatibile deoarece sunt organizate in vederea unor scopuri comune. Grupurile organizate reprezinta deci structuri de pozitii pregatite pentru a atinge anumite scopuri. Fiecare statut fiind o parte a unui mare sistem de statute, nici unul dintre ele nu are semnificatie in afara celor de care este legat. Astfel, statutul de mama nu poate exista in afara celui de copil, nici cel de lider in afara celui de mambru. Fiecare statut sau pozitie demarcheaza una sau mai multe pozitii cu care se afla in relatie. In contexte sociale diferite avem de-a face cu functii foarte diferite ale unui si aceluiasi statut. In unele societati, functia statutului de copil este pur si simplu aceea a pregatirii pentru varsta adulta, in timp ce in altele, sensul ei consta in a fi o perioada de viata lipsita de griji, inainte de a incepe responsabilitatile de adult. Factorii care stau la baza atribuirii de statute indivizilor variaza si ei foarte mult. Uneori indivizii sunt plasati in anumite pozitii in virtutea unor factori asupra carora ei nu au nici un control, de pilda

sexul si varsta (statutul copilului si al batranului, al femeii sau al barbatului). Alte pozitii (cea de conducator) se acorda pe baza reusitei individuale. Primele sunt statute (pozitii) prescrise (ascribed), celelalte pozitii castigate (aschieved). Unele releva o preferinta, altele buna sau proasta sansa a individului. Exista o mare diferenta de la o societate la alta in privinta manierei de atribuire a a statutelor si de combinare a factorilor care stau la baza statutelor. Statutul nu numai ca da definitia sociala a individului, dar se manifesta totodata ca sursa de satisfactie si ca un veritabil sistem protector pentru individ, permitandu-i sa inainteze cu incredere in viata. In concluzie, statutul exprima: - persoana ca membru al societatii - indatoririle, drepturile si obligatiile persoanei. El: - prescrie cu precizie comportamentul individului in viata sociala - si comportamentul altora fata de sine - ii da individului definitia sa sociala - el fondeaza pe caracterul stabil si previzibil al experientelor pe care si le formeaza persoana in mediul sau de viata - este legat de problematica stratificarii si mobilitatii persoanelor si grupurilor dintr-o societate sau alta. Studiul stiintific al statutului persoanei trebuie sa includa: - cercetarea pozitiei economice reale ale persoanei caracteristicile de proprietate caracterizarea venitului general al familiei creia ii apartine persoana asigurarea cu locuinta bugetul real in corelatie cu cu structura consumului situatia politico-juridica ca balans intre drepturile si indatoririle cetateanului, ca membru al diferitelor micro si macrocolective; caracterizarea profesionala statutul cultural pozitia sociala a familiei persoanei date si pozitia ei in familie.

Momentele leciei Moment organizatoric -2 min . Sensibilizarea pentru activitate -3 min. Reactualizarea unor noiuni ancor 4 min.

Coninutul esenial

Activitatea profesorului
- notarea absenelor - observaii - comunic elevilor subiectul leciei i obiectivele operaionale , pe care le scriu pe tabl - strnesc curiozitatea , trezesc interesul i dorina de a aborda aceast problematic - solicit elevilor trecerea n revist a temelor abordate pn n acel moment pentru a ilustra diversitatea problemelor abordate n lecia trecut . - Ce este naiunea ? Dar poporul ? - Cum se clasific grupurile etnice ? - Ce sunt societile multi i interculturale ?

Activitatea elevilor
- se pregtesc de lecie

- noteaz titlul leciei n caiet noteaz obiectivele operaionale

- Naiunea - Poporul - Grupul etnic - Societi multiculturale i interculturale

- i reamintesc principalele teme studiate n cadrul orelor de sociologie . - dau rspunsuri la ntrebri . fac conexiuni cu coninuturi care au fost prelucrate n capitolele precedente .

Predarea noilor cunotine 25 min .

Status : reprezint poziia ocupat de o persoan sau un grup de persoane ntr-o societate . Dimensiunile statusului : Dimensiunea orizontal : se refer la reeaua de contacte i de schimburi reale sau posibile pe care individul le are cu alte persoane situate la acelai nivel social . Dimensiunea vertical : vizeaz contactele i schimburile cu persoanele situate n ierarhia social ntr-o poziie superioar sau inferioar . Statusul : reprezint ansamblul de relaii egalitare i ierarhice pe care individul le are cu ali membrii ai grupului din care face parte . Concepia sociologilor despre termenul de status : - a fost utilizat iniial n filozofia social desemnnd drepturile i datoriile unei persoane , puterea de care aceasta dispune . - E . Durkheim a analizat anomia prin dereglarea ierarhiei de status . - Termenul de status a fost preluat din filozofia social a lui T. Hobbes i John Locke care s-au ocupat de problemele autoritii i ordinii sociale . - statusul reprezint drepturile i ndatoririle unei persoane pe care acestea le are . - Max Weber a dat statusului un sens psihologic apropiat de cel de prestigiu social (cu acest sens este folosit i astzi n lumea sociologiei nemarxiste i nseamn

prezint elevilor definiia statusului i cele dou dimensiuni ale acestuia . - prezint care este concepia sociologilor cu referire la termenul de status . - dirijez i sistematizez observaiile elevilor . - coordonez discuiile care se iniiaz

- realizeaz un efort de reflecie personal a ideilor exprimate . - desprind ideile principale i le explic

 distribuia prestigiului n societate - Ralph Linton ( 1936)- antropolog american prin lucrarea Studii asupra omului a clarificat coninutul statusului ca fiind un loc al individului n societate , colecie de drepturi i datorii generate de locul ocupat de individ n societate . - Jean Stoetzel definea statutul ca fiind ansamblul comportamentelor la care individul se poate atepta legitim din partea altora . - Ralph Linton face distincie ntre statusul actual i statusul latent al unei persoane : fiecare are concomitent mai multe statusuri dar pune n eviden n fiecare moment , n funcie de situaia social concret un anumit status ; restul rmn latente . Se poate vorbi de un set status din care : unele sunt atribuite nnscute deoarece pentru ele individul nu a optat altele sunt achiziionate, dobndite , prin alegere , eforturi proprii , renunri . Locul central n setul status l ocup la fiecare om statutul profesional . Celelalte devin prin raportare statusuri pariale . Statusul poate fi : Biologic Familial Extrafamilial Profesional care pot fi formale (oficiale conform organigramei ) i informale ( dobndite pe baza caracteristicilor psihice ale persoanei ) Statusul se exprim printr-o serie de simboluri i de semne distinctive cum sunt medalii i decoraiile , uniforma de serviciu , portul naional .

- ofer explicaii suplimentare cu privire la concepia despre status . - caut s previn nsuirea necritic a ideilor .

- i manifest atitudinea fa de modul n care analizeaz sociologii termenul de status - pun eventuale ntrebri .

- clasific statusurile sociale , explic i argumentez aceasta . - urmresc formarea aptitudinilor de gndire personal . - coordonez participarea elevilor la discuiile generate de tipologia statusurilor .

- realizeaz un efort de reflecie personal asupra tipologiei statusului social . solicit lmuriri suplimentare .

Fixarea noilor cunotine 4 min.

- definirea statusului social . - dimensiunile statusului - concepia despre status - clasificarea statusului

- solicit elevilor prezentarea succint a dimensiunilor statusului a modului n care acetia neleg principalele teorii despre status . - realizarea feedback ului prin aplicarea unui test de evaluare formativ . - prezint rezultatele testului i fac aprecieri asupra lor . - se va realiza notarea i explicarea notelor acordate . - se va evidenia gradul de participare a clasei la lecie fiind remarcai elevii cu contribuii deosebite .

- realizeaz o restructurare a materialului predat . - opereaz comparaii ntre modalitile de definire a statusului social prezentate n timpul leciei . - pledeaz pentru una sau alta dintre acestea . - rspund n scris la testul de evaluare - i nsuesc observaiile fcute

Evaluarea 10 min.
- ntrebri de evaluare pentru fixarea noiunilor .

ncheierea leciei 2 min . Profesor : ROMEO ALBESCU