1 Obiectul de studiu al sociologiei este societatea umana in ansamblu si in diversitatea ei complexa.

Ea
studiaza : - relatii sociale;
- actiuni sociale dintre elementele componente ale sistemului social
- grupuri sociale
- institutiile sociale
- fenomenele sociale
Sociologia are o pozitie speciala, deoarece ea este o stiinta despre realitatea sociala multidimensionala, dar in
acelasi timp vizeaza concretul social. Concretul social la nivelul intregii societati este studiat de sociologia
generala, iar concretul social la nivel de grupuri sociale este stusiat de sociologiile de ramura. O legatura aarte
se formeaza intre sociologie si stiintele socio-umanistice, deosebirea principala dintre acestea fiind faptul ca
stiintele socio-umanistice se refera la un aspect particular al vietii sociale, iar sociologia are preocupari mult
mai largi. Pentru a comferi informatiilor furnizate un statut bine preciza, sociologia are nevoie sa
interactioneze cu diverse stiinte cum ar fi economia, psihologia, stiinte juridice, etc.
2 Problematica abordata de sociologie revendica participari interdisciplinare. Alex Inkeles, urmatoarele
problematici principale in prezentarea sociologiei: - cultura si societatea umana
- unitatile primare ale vietii sociale
- institutiile sociale fundamentale
- procesele sociale fundamentale
Cunoasterea comuna un corpus de cunostinte fondat pe traditiile impartasite si imbogatite de mii de
observatii si experiente sanctionate de practica. subiectivitatea lipsa preciziei confundarea legaturilor
aparente cu cele reale. Cunoasterea stiintifica REALISMUL: lumea inconjuratoare este independenta de
observatiile noastre. DETERMINISMUL- relatiile din lumea sunt organizate in termenii relatie-efect
RATIONALITATEA lumea poate fi cunoscuta pe cale logica. REGULARITATEA fenomenele din lume se
produc pe cale logica.
3 Sistemul social este un intreg al carui elemente se afla in relatii determinante unele fata de altele, formand o
unitate distincta cu insusiri ireductibile la cele ale partilor componente.
Proprietatile sunt: totalitatea- elementelke isi pierd individualitatea, fiecare din ele capatand insusiri noi
conferite de raporturile cu celelalte elemente ale intregului.
Integrativitatea- un sistem dobandeste dimensiuni distincte atunci cand se are in vedere proprietatea de
ierarhizare
Autoreglarea are proprietatea sa se autocorecteze, autostabilizeze, sa mentina stabilitatea structurii si
functionalitatii sale.
Ierarhizarea- un sistem este in acelasi timp subsistem si suprasistem
Structurarea- fiecare sistem are o anumita configuratie de raporturi dintre elementele componente
4 Structura sociala inglobeaza totalitatea relatiilor dintre si din interiorul diferitelor forme de convietuire si
activitate umana in cadrul societatii aflata pe o anumita treapta de dezvoltare socio-economica.
Pozitia si activitatea unui individ in cadrul structurii sociale pot fi analizate sociologic prin intermediul
conceptelor de status si rol social. Statusul este definit ca pozitia sau rangul unei personae in cadrul grupului
sau al uni grup in raport cu alte grupuri (un ansamblu de drepturi si indatoriri). Se deosebesc statusuri
prescrise si dobandite. Statusul prescris este cel detinut de un individ indifferent de calitatile si de eforturile
pe care el le depune. Statusul dobandit este cel la care individual accede din propriile eforturi si care
presupune initiativa, creativitate si competitie.
Rolul defineste comportamentul asteptat de la cel care ocupa un anumit status. Ele pot fi atribuite impuse in
mod automat (parinte, copil) dobandite- in baza deciziei individului previzibile- sunt rolurile impuse,
privilegiate, actuale
Imprevizibile- neasteptate.
La fel ca si statusurile, rolurile mai pot fi: principale legate de profesie si secundare legate de familie.
Conflictele de rol se pot manifesta in 2 forme: -intre 2 sau mai multe roluri exercitate de aceeasi persoana; intre cerintele care configureaza acelasi rol. In primul caz pot exista conflicte intre rolul de studenta si de
mama. In al doilea caz, conflictele apar intre componentele aceluiasi rol, fiind percepute ca contradictorii de
persoana care exercita rolul. De exemplu, in cazul rolului uni profesor pot aparea conflicte intre exigentele de
moralitate, corectitudine si dorinta de castiguri suplimentare.
5 Mobilitate sociala miscarea indivizilor in spatiul social ca urmare a dinamicii structurale a sistemului social
global sau a redistribuirii status-rulurilor.

Mobilitate orizontala se produce prin deplasarea de la un status la altul de acelasi nivel.

Mobilitatea verticala consta in trecerea indivizilor de la un status social la altul, atat spre nivele superioare,
cat sis pre nivele inferioare. Ea are 2 forme: intergenerationala- ca schimbare de status in raport cu cel al
parintilor si intragenerationala ca schimbare de status in raport cu pozitiile ocupate anterior de aceeasi
persoana.
Mobilitate instructionala si educationala se refera la trecerea individului de la un grad de instructie,
educatie la altul (trecere adolescentului de la studiul liceal la cel universitar).
Mobilitate ocupationala exprima miscarea individului intr-un spatiu social professional.
Mobilitate teritoriala- include, in general, fenomenele de migratie interna si externa.
Mobilitatea individuala si colectiva schimbarile diverse referitoare la situatia individului si miscarile mari
de populatie (migratia, urbanizarea).
6 Faptul social este perceput de G. Tarde ca orice actiune savarsita de un individ, avand drept model pe
altcineva. Faptul social este rezultatul contactului a 2 sau mai multe constiinte, care se afla in raport de
imitatie. Deci, orice actiune individuala devine sociala din moment ce este imitate de alti indivizi. Astfel, toate
actele umane se impart in opera personala a individului si cele care reprezinta o imitatie a ceea ce vede
individual in exteriorul sau.Prin urmare, primele sunt inventii, iar cele din urma- imitatii.
Durkheim defineste faptul social ca orice fel de a face, fixat sau nu, capabil sa exercite asupra individului o
constrangere exterioara care este generala in intinderea unei societati date, avand o existenta proprie,
independenta de manifestarile sale individuale.
7 Procesul social constituie complexe si fenomene sociale cu o anumita directie de desfasurare.
Procese care au loc intre 2 indivizi prin aparitia relatiilor de mai multe tipuri.
Procese care au loc intre individ si grup. (de subordonare, de opozitie, de dominatie).
Procese asociate : cooperare, acomodare, asimilare.
Procese disociate : opozitie, conflict, competitie.
*dupa gradul de complexitate si profunzime pe care il exprima: *simple, *care exprima schimbari si
transformari sociale (proces de tranzitie), *complexe (aduc progrese).
*dupa sensul sau directia proceselor sociale: *evolutive si *involutive.
*dupa sfera de cuprindere: *regionale si *societale.
8Grupul social un mediu si spatiu in care se desfasoara viata si activitatea oamenilor, un mod specific de
organizare, un centru activ, dinamic al schimbarii, transformarii si devenirii umane.
Grupuri umane: Multimea se refera la un numar de personae care se reunesc mai mult sau mai putin
intamplator, care se intampla sa fie impreuna pt o anumita perioada de timp si care cauta o satisfacere a
dorintelor individuale. Ceata presupune reuniunea voluntara a unor indivizi care se aseamana din punct de
vedere al preocuparilor, preferintelor sau, pur si simplu pt placerea de a fi impreuna.
Grupul social se deosebeste de reuniunile sociale numite mai sus prin: -prezenta unui principiu de organizare
-existenta unui sistem de valori si atitudini commune; - sentimental apartenentei la grup.
Tipuri de grupuri sociale: *dupa structura si organizarea lor, precum si dupa nr de indivizi pe care-l
cuprinde: - grupuri primare grupuri secundare -interne; externe persoana nu face parte din grup si nici
nu are un sentiment de loialitate. *dupa tipul de normalitate implicate: -formale sunt institutionalizate si
functioneaza in conformitate cu norme din regulamente sau cu legi juridice ce apartin unei organizatii.
-neformale. *in f-ctie de scopurile commune: -de baza; -de lucru; -de laborator; -de deliberare; -de
decizie; -de formare(antrenament); -de intalnire; -de presiune.
Sociometria consta in masurarea social prin intermediul testelor. Cu ajutoril testelor sociometrice se formeaza
grupuri de munca in baza preferintelor, ceea ce are ca efecte pozitive: -existenta unei atmosphere calde,
umane, relatii bazate pe simpatie si ajutor reciproc, generandu-se astfel conditii favorabile pentru desfasurarea
cu success a muncii; - crearea unei puternice unitati afective intre membri si iau nastere fenomene
psihosociale ca atitudini si opinii collective, sprit de grup. coeziunea grupului este foarte mare ceea ce
contribuie la cresterea performantei grupului.
9Socializarea un proces psiho-social de transmitere, asimilare a atitudinilor, valorilor,
cunostintelor,modelelor de comportament specifice unui grup sau comunitati in vederea formarii, adaptarii si
integrarii sociale a persoanei.
Formele: pozitiva (normala)- se realizeaza in conformitate cu normele, valorile specifice societatii date.
Negativa (disconcordanta) presupune un conflict cu normele si valorile societatii date.
Pozitiv concordanta- socializarea se realizeaza conform unor norme sivalori sociale fundamentale si in
consecinta cu valorile si normele promovate in societatea globala.

Pozitiv disconcordanta- socializarea se petrece conform valorilor si normelor sociale fundamentale, dar in
disconcordanta cu unele norme si valori promovate de unii agenti ai socializarii.
Negativ-concordanta- socializarea se realizeaza in conformitate cu normele promovate la nivel social, dar
neconforma cu normele si valorile promovate in societatea globala.
Negativ-disconcordanta socializarea se realizeaza contrar normelor si valorilor fundamentale si celor
promovate la nivel social global.
Agentii socializarii: familia- factorul primordial al formarii, socializarii copilului. Ea est cadrul principal in
interiorul careia se modeleaza personalitatea copilului. Scoala- un agent socializator complex care ofera atat
informatii, deprinderi, cat si un intreg climat valoric si normative diferit de cel familiar. Grupurile-perechicare au ~ aceeasi varsta si statut social general. (copilarie si adolescenta) Mijloacele de comunicare in masa
vehiculeaza informatii catre un numar mare de indivizi. Efectele lor pot fi atat positive, cat si negative in
dependenta de continutul mesajului.
11Metodele sociologice sunt: Ancheta sociologica prin chestionar- este una din cele mai complexe metode
de cercetare sociologica. Populatia este consultata prin intermediul sondajelor asupra unei game largi de
probleme sociale.Ancheta pe baza de chestionar este un instrument foarte bun de explicatie a
comportamentelor umane si a factorilor care le determina. Interviul este o tehnica de obtinere prin intrebari si
rs a informatiilor verbale de la indivizi in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a
fenomenelor socioumane. Tehnica documentarii este indispensabila in orice investigare, dar nu poate
constitui o sursa unica de investigatie si nu poate inlocui celelalte tehnici si meode. Analiza de continut este
o tehnica de cercetare care are ca obiect descrierea obiectiva, sistematica si cantitativa a continutului manifest
al comunicarii.Este o metoda cantitativ-calitativa de studiere a comunicarii, dar nu doar a continutului
manifest al acesteia, dar si a celui latent. Observatia este una din metodele de baza ale sociologiei.Ea
completeaza toate celelalte metode de investigatie sociologica si permite obtinerea de date si informatii ca
urmare a contactului dintre observator si obiectul informatiei. Experimentul consta in observarea si
masurarea efectelor manipularii unor variabile independente asupra variabilei dependente, intr-o situatie in
care actiunea altor factori este redusa la minim.Experimentul este o observatie provocata.
10Devianta reprezinta indepartarea, abaterea sau neconformismul indivizilor fata de normele si valorile
sociale. controlul social - ansamblul mijloacelor si mecanismelor socio-culturale care reglementeaza,
orienteaza, modifica sau influenteaza comportamentele indivizilor n societati, n vederea conformarii lor la
sistemul valoric-normativ si mentinerii echilibrului societatii ca sistem. controlul social penal (pedepsele),
compensator (plata unor daune), conciliator (negocieri, ntelegeri mutuale) si terapeutic (resocializare).
Cauzele devianei susin gnditorii mai sus numii rezid n lipsa unui control intern efectuat de individ,
precum i n lipsa unui control extern adecvat efectuat de ctre societate. Controlul intern l ajut pe individ s
se izoleze de subcultura delincvent din mediul nconjurtor. Deviana apare i atunci cnd legturile dintre
individ i societate sunt slabe, cnd controlul social informal lipsete i dimpotriv, atunci cnd legturile
indivizilor cu societatea i controlul social informal sunt puternice, fenomenul devianei este absent.
12 Familia este o forma de comunitate umana alcatuita din cel putin 2 indivizi, uniti prin casatorie si/sau
descendenta, legati intre ei prin relatii biologice, economice, moral-afective, care au anumite drepturi si
obligatii reciproce, legiferate sau nu si care indeplineste o serie de functii specifice atat in folosul sau ca grup,
cat si al societatii.
Functiile Funcia de perpetuare a speciei umane.Familia este o realitate biologic, determinat de uniunea
dintre brbat i femeie i prin procreaie asigur perpetuarea speciei umane fr de care nu se concepe
societatea. Funcia educativ.Familia a avut n toate timpurile un rol important n educaia copiilor. n
familie se dobndesc primele noiuni despre moral, se imprim copilului reguli i deprinderi, principii ce
constituie fundamentul pe care se formeaz personalitatea omului matur. Funcia economic.
Aceast funcie difer de la o societate la alta i se concretizeaz n interesele comune determinate de: regimul
juridic al comunitii de bunuri, obligaia legal de ntreinere ntre membrii familiei, solidaritatea acestora n
ajutorul acordat membrilor de familie aflai n nevoie din cauza incapacitii de a muncii.