1. Definii sociologia ca tiin prin determinarea obiectului ei de studiu .

Sociologia este o stiinta relativ tinara. Ca demers stiintific al socialului, ea sa nascut in a 2 jum. a sec. 19. Termenul de sociologie a fost utilizat pentru prima data de filozoful francez Auguste Comte in anul 1939. Sociologia este o disciplina stiintifica care are ca obiect de studiu societatea n ansamlu !i n diversitatea ei concret". #a realizeaza un studiu sc$ematic al comple%ului social, o cercetare a relatiilor sociale in dinamica si unitatea lor, reflectate in actiuni reciproce a partilor si a elementelor componente a sistemului social. &eci sociologia este in mod esential studiul e%plicativ si compre$ensiv al realitatii sociale in totalitatea ei, adica a unei realitati sui'generis, precum si a unor parti, fenomene si procese ale acestei realitati in legaturile lor multiple, variate si comple%e cu intregul. 2.Analizai locul sociologiei in sistemul stiintelor generale i socio-umanistice (dupa S. Jonas . Sociologia este o stiinta sociala care intra ntr'o multime de cone%iuni cu toate celelalte stiinte sociale. (ultitudinea perspectivelor de studiere a socialului si a interrelatiilor dintre sociologie si celelalte stiinte sociale sunt sugestiv prezentate de sociologul S. )onas. &up" S. )onas, sistemul !tiin*elor socioumaniste este format din discipline fundamentale +economia, istoria, psi$ologia, lingvistica, geografia umana, antropologia !i etnologia, !i din discipline derivate +antropologia cultural", psi$analiza, antropologia, semantica, antropologia rural", psi$ologia rural", urbanism, demografia, te$nologia, istoria social", economia social", psi$ologia istoric",. -erspectiva sociologic" reprezint" liantul care creeaz" un sistem n acest mozaic !tiin*ific. &eci, sociologia apare ca o !tiin*" integratoare. Studiind societatea n unitatea !i diversitatea laturilor sale, sociologia se afl" n str ns" leg"tur" cu disciplinile sociale !i umaniste. !. "#aluai functiile sociologiei in baza unui e$emplu concret. .unctiile sociologiei sunt/ % functia critica'aparuta in urma unor situatii de criza.0biectul criticii ec$ivaleaza cu fi%area unor alternative ale sc$imbarii pozitive, in ultima instanta' cu instituirea ordinii sociale % functia e$plicati#-interpretati#a 1 soiologia incearca sa surprinda conditiile si cauzele fenomenelor sociale,sa e%plice dimensiunile e%istetnte si repetabile ale acestora,sa formuleze legile sincroniei si ale diacroniei si sa confere semnificatie unor dintre ele. 2 &unctia de diagnoza sociala'orice studiu sociologic asupra unei probleme sau fenomen social urmareste sa puna un diagnostic realitatii investigate fara de care nu pot fi formulate orientarile, concluziile si propunerile practice3 % &unctia predicti#a'aceasta se contureaza gratiei capacitatii sociologiei de a cerceta fenomenele si procesele sociale, nu doar in sensul cunoasterii, intelegerii si e%plicarii lor, ci si pentru formularea unor previziuni, prognoze referitoare la evolutia lor3 2 &unctia e$plicati# constructi#a 1se manifesta prin insusirea acestei discipline stiintifice de a avea un statut activ si implicant, o vocatie transformatoare si constructiva. #4#(-56/ 7n urma crizei economice aparute, multe fabrici, uzine au dat faliment, oamenii si'au pierdut locurile de munca din cauza ca multi proprietari si'au redus personalul. Aceasta duce treptat la cresterea somajului +o problema foarte actuala mai ales in rindul tinerilor,. Aceasta

problema duce la rindul ei la multe altele, una din cele mai acute fiind saracia. 6na din cele mai rezolvabile recomandari desigur ar trebui sa vina din partea statului care ar trebui sa asigure toti cetatenii cu locuri de munca, in provincii sa se prelucreze pamintul. Acesata ar asigura multe persoane cu locuri de munca, interzicerea anumitor persoane dupa anumite criterii sa plece peste $otare. '."$plicati caracteristicele sistemului social. Sistemul social se caracterizeaz" prin c8teva proprieti principale ale sale/ Totalitatea' elementele !i pierd individualitatea, fiecare din ele c"p"t8nd nsu!iri noi conferite de raporturile cu celelalte elemente ale ntregului3 Integrativitatea' dob8nde!te dimensiuni distincte c8nd se are n vedere proprietatea de ierar$izare3 Autoreglarea ' men*inerea stabilit"*ii sistemului, a capacit"*ii lui de a'!i restabili ec$ilibrul, structura !i func*ionalitatea3 Ierarhizarea' un sistem este n acela!i timp suprasistem 1pentru p"r*ile sale !i subsistem 1 n componen*a altor sisteme3 Structurarea' fiecare sistem are o anumit" configura*ie de raporturi dintre elementele componente. A!adar, abordat" ca sistem, societatea poate fi n*eleas" ca un ansamblu unitar de componente dispun8nd de anumite structuri interioare !i de anumite niveluri de organizare, de un ansamblu coerent de institu*ii aflate n rela*ii de interac*iune.
(."$plicai noiunea de structur social) Structura social" reprezint" un ansamblu de interac*iuni umane !i sociale integrate ntr'un sistem, c"ruia i confer" omogenitate !i continuitate si'i determin" identitatea !i stabilitatea. Structura social" se refer" la modul de alc"tuire al realit"*iilor sociale. 9o*iunea de structur" social" este un instrument cu ajutorul c"ruia pot fi e%primate tr"s"turile grupului. Structura social" reflect"/ modalit"*ile de instituire !i de func*ionare a grupurilor sociale, componen*a de clas" !i socioocupa*ional" a lor, leg"turile ce e%ist" ntre grupurile !i clasele sociale. Structura social" este determinat" de structura economic" a societ"*ii, de nivelul de dezvoltare a for*elor de produc*ie, de diviziunea social" a muncii.

*.Analizai elementele structurale fundamentale) e$emplific+ndu-le) Statusul !i rolul sunt elementele fundamentale ale structurii sociale. Statusul unei persoane este definit prin pozi*ia sau rangul unui individ, n cadrul unui grup. Statusul constituie o pozi*ie socialmente determinat" a individului. Student, profesor, poli*ist, medic, tat"' orice status de un anumit prestigiu de care se bucur" individul. Status prescris' este detinut de individ indiferent de calitatile si eforturile acestuia, cu acesta individul se naste si nu poate renunta la el +staus de frate, sora, verisor,. Status dobindit' spre care individul accede prin propriele eforturi si care presupune initiativ", creativitate si competi*ie/ invatam pentru a dobindi o slujba. :olul spre deosebire de status e%prima ceea ce trebuie sa faca un individ atunci cind detine un anumit status, cu alte cuvinte e%prima comportamentele concrete ale persoanei care detine un status.

,.-nterpretai noiunea de mobilitate social) (obilitate sociala' este fenomenul de miscare a indivizilor in spatiul social si accesul la ocuparea unor pozitii corespunzatoare calitatilor si mojloacelor de care dispun +studii, competenta, bunuri materiale, putere politica,. (obilitatea sociala este cea mai simpla forma a structurii sociale. #a reprezinta definirea ansamblului de relatii si de actiuni dintre indivizi. (obilitatea e%prima fenomenul de deplasare a indivizilor in spatiul social, de asemenea este procesul de sc$imbare a pozitiei persoanei pe scala unui spatiu social dat. ../lasificai formele de mobilitate social) 0 1obilitatea orizontala' deplasarea de la un status la alt status de acelasi nivel3 21. #erticala' trecerea de la un status la alt status de nivel superior sau inferior. (obilitatea vertical" poate fi/ 1.ascendenta 2.descendenta 3.intergenerationala +sc$imbarea statusului in raport cu ;el al parintilor, <.intragenerationala +sc$imbare de status in raport cu pozitiile ocupate anterior de aceeasi pers,. %1. instructionala si educationala' trecerea individului de la un grad de institu*ie, educa*ie la altul +trecerea adolescentului de la studiul liceal la ;el univ,. %1. ocupationala' miscarea individului intr'un spatiu social format dintr'un nr oarecare de categorii socio'profesionale. 21. teritoriala sau geografica' include fenomenul de migratie rural'urban sau invers 21. indi#iduala si colecti#a' sc$imbarile referitoare la situatia individului +sc$imbarea locului de munca, familiei, e%ilul, mi!c"rile mari de popula*ie +e%odul , migartia si urbanizarea,. 2.3elatai concepia sociologic cu pri#ire la faptul social dup "m.Dur45eim) &ur=$eim caract faptele sociale ca fiind lucruri e%terioare individului care e%ercita o presiune asupra acestuia avind un rol coercitiv. #l este preocupat in special de >realitatea? societatii redat" sintetic prin conceptul de fapt social si e%primat" sugestiv prin ceea ce el consider" a fi morfologia sociala. .aptele sociale nf"*i!eaz" caractere foarte speciale/ ele constau din feluri de a lucra, de a g ndi, de a sim*i !i de a fi e%terioare individului. &upa &ur=$eim, faptul social este orice fel de a face, fi%at sau nu , capabil s" e%ercite asupra individului o constr ngere e%terioar" care este general" in intinderea unei societati date avind o e%istenta proprie, indeprndenta de manifestarile sale individuale. 16.Analizai regulile de aur ale faptelor sociale) &ur=$eim determin" urm"toarele reguli de aur ale faptelor sociale/ 1, Admiterea e%isten*ei faptelor sociale. .aptele sociale dup" &ur=$eim, sunt moduri de a ac*iona, de a g ndi !i de a sim*i e%terioare individului, care sunt dotate cu o putere de coerci*ie !i care i impun respect. @eneza faptelor sociale trebuie c"utat" n structura material" !i simbolic" a societ"*ii !i mai pu*in n g ndirea sau conduita individual". 2, faptele sociale trebuie s" fie considerate obiecte. .iind deta!ate de subiectele con!tiente, faptele sociale sf r!esc prin constituirea unui material autonom asupra c"ruia se va concentra munca interpretat" a sociologului.
11."$punei concepia sociologic cu pri#ire la faptul social dup 7.8arde) Tarde considera drept fapt social orice actiune savirsita de un individ avind drept model pe altcineva, prin urmare orice actiune individuala devine sociala imediat ce este imitat" de altii. An concluzie faptul social reprezint" generalizarea unui fapt individual.

12.9alidai caracteristicile generale ale faptului social :n concepia lui 7.8arde) 7n conceptia lui T., orice actiune individual" devine social" imediat ce este imitat" de al*ii. .aptul social este rezult'l contactului a doua sau a mai multor con!tiin*e ca raport de imita*ie. 1!.-nterpretati noiunea de proces social si relatii sociale) -rin proces social se intelege o serie de fenomene legate ntre ele care produc un anumit efect, constituie ni!te comple%e !i fenomene sociale cu o anumit" direc*ie de desf"!urare. Caracteristicile de baza ale proceselor sociale sunt/ durata lunga, persistenta mare in timp, tendinta de a se sc$imba, dinamismul.:ela*ia social" este sistemul interac*iunii reciproce normale dintre indivizi, care au la baz" atitudini, interese !i situa*ii.:ela*iile sociale sunt orientate de anumite norme !i modele de ac*iune. 1'./lasificai procesele sociale) &upa gradul de comple%itate si profunzime / 2-rocese simple +fapte si fenomene sociale omogene,3 2-rocese care e%prima sc$imbarile si transformarile sociale3 2-rocese care e%prima mutatii semnificative in cadrul societatii' care se refera la insasi dezvoltare sistemelor si subsistemelor sociale3 2-rocese de cea mai mare comple%itate si semnificatie valorica prin care se realizeaza progresele in diferitele sfere ale vietii sociale. &upa criteriul intensitatii si profunzimii/ 2Cele ce e%prima transformari sociale de tipul evolutiilor3 2Bele care e%prima transformari sociale de tipul revolutiilor3 &upa sensul proceselor sociale/ 2-rocese evolutive, de dezvoltare si progres social3 2-rocese involutive sau de regres3 &upa gradul si natura implicarii agentului uman/ 2Spontane, 2-lanificate &upa continutul lor comple%/ 2&e modernizare, de urbanizare... &upa cadrul lor de desfasurare/ 25a nivelul individualitatii umane3 2la nivelul relatiilor interindividuale3 2procese in cadrul grupurilor si colectivitatilor umane3 &upa semnificatia proceselor sociale in dinamica societatii/ 2de colaborare, 2de concurenta, 2de conflict, 2de organizare, 2de dezorganizare &upa sfera de cuprindere/ 2:egionale, 2Societale. 1(.-dentificai sensul conceptului de grup social i deosebirile lui de alte reuniuni sociale) -lecind de la e%istenta si manifestarea in practica a acceptiunii conform careia o multime de indivizi reunesc sub denumirea de grupuri umane o serie de alte concepte sociale si din necesitatea de a face o delimitare intre conceptual de grup social si alte concepte,vom prezenta citeva dintre acestea. 21ultimea se refera la un nr de pers care se reunesc mai mult sau mai putin intimplator, care sunt pentru o perioada de timp impreuna si care cauta o satisfacere a trebuintelor,dorintelor individuale. &e e%.publicul unui spectacol, nr de pers adunate in jurul unei masini accidentate.7n cadrul multimii gradul de organizare interna si diferentierea rolurilor este foarte slaba, relatiile ce se stabilesc intre indivizi fiind rezultatul contagiunii emotionale. 2/eata presupune reuniunea voluntara a unor indivizi care se aseamana intre ei din punc de vedere al preocuparilor, preferintelor, idealurilor sau pur si simplu pentru placerea de a fi

impreuna. &e obicei, acesta cuprinde un numar mic de membri, putind e%ista pentru o perioada de timp de la citeva ore pina la citeva luni, avind un grad de organizare si structurare relativ redus. #%/ cetele de copii, adolescenti, delicventi. 27rupul social' semnifica acea reuniune de pers in nr mic, mijlociu sau mare ce se intilnesc din cind in cind, in intervalele dintre intilniri manifestinduse o relativa permanenta a scopurilor. 7ntrucit in cadrul grupului scopurile fiecarui membru corespund intereselor comune a tuturor membrilor, se poate vorbi de o oarecare structurare si organizare interna , precum si de o relativa diferentiere a rolurilor membrilor sai. &e e%. grup de elevi, studenti, de sportivi. 1*.Analizai principalele tipuri de grupuri sociale) -rincipalele tipuri de grupuri de grupuri sociale sunt/ 7rupurile primare' sunt grupurile mici in care membrii au rela*ii personale, str nse !i durabile. .iind intime !i durabile, aceste grupuri sunt deosebit de importante pentru individ. Aceste gr. sunt numite primare deoarece sunt esen*iale pentru dezvoltarea social" a individului. Cele mai importante grupuri primare sunt/ familia, grupul de joac" al copiilor, grupul de vecini !i comunitatea de b"tr ni. (embrii gru'ilor primare deseori !tiu foarte multe unul despre altul !i fiecare are grij" de bun"starea celuilalt. 7rupurile secundare' sunt de cele mai multe ori grupurile cu durat" determinat" !i mai mare, constituit pentru un scop sau o sarcin" precis", n care rela*iile sunt relativ impersonale. 7rupurile interne' sunt grupurile n care membrii au un sentiment de identitate si loialitate. 7rupurile e$terne' grup din care facem parte ns" nu avem nici un sentiment de identitate sau loialitate. 7rup formal' functioneaza in conformitate cu norme din regulamente sau legi juridice ce apartin de regula unei organizatii.7n cadrul unei organizatii grupurile sunt formate intentionat de manageri si au ca obiectiv realizarea unor sarcini specifice pentru a ajuta organizatia sasi realizeze scopurile. An cadrul grupurilor formale distingem grupuri permanente si grupuri temporare . 7rup neformal' ele apar si evolueaza natural, in sensul ca se formeaza ca urmare a cerintelor, starilor de spirit,preferintelor,intereselor comune ale oamenilor, atrasi reciproc de aceste conditii >naturale? ale indivizilor. @rupurile neformale apar intotdeauna cind oamenii sunt reuniti si interactioneaza intotdeauna in mod obisnuit. @rupurile neformale pot fi de diverse feluri/ grupuri de interese, de prieteni, de referinta, de petrecere a timpului liber. 7rupurile de presiune' sunt grupurile care e%ercit" o presiune asupra altor grupuri ncerc nd s" le domine, s" le subordoneze. @r. de presiune antreneaz" o serie de efecte, de cele mai multe ori negative, asupra structurii !i dinamicii interioare a grupului presat. 7rup de apartenenta' grup din care indivizii fac parte efectiv,in care acestia sunt prezenti in cea mai mare parte a timpului si in care relatiile ce se stabilesc sunt de tipul>fata'in'fata? 7rup de referinta' grup din care indivizii nu fac parte direct si fizic la un moment dat,dar ale caror opinii, norme, valori si comportamente adera. 1,.Delimitati definitiile date familiei din perspecti#a mai multor autori) -entru 0liver !i Serres, familia este ansamblul stap nilor !i al servitorilor, iar atunci c nd el vrea s" i disting" pe unii de al*ii, i nume!te pe servitori Cfamilia de jos?.

#tnologul american @.-. (urdoc= defineste familia ca Cun grup social ai c"rui membri sunt lega*i prin raporturi de v rst", c"s"torie sau adop*iune !i care tr"iesc mpreun", coopereaz" sub raport economic !i au grij" de copii.? An opinia antropologului francez Claude 5evi Strauss, familia este acel grup care !i are originea n c"s"torie, cost" din so*, so*ie !i copii n"scu*i din rela*ia lor, unit prin drepturi !i obliga*ii morale, juridice, economice, religioase !i sociale.&up" ). Szczepans=i, familia este un grup de persoane unite prin leg"turi de c"s"torie !i paterne, av nd misiunea de procrea*ie !i sarcina de socializare. Sociologii americani Durges !i 5oc=e apreciau c" familia este format" din persoane unite prin rela*ii de c"s"torie, s nge, adop*ie3 membrii locuiesc, de regul" sub acela!i acoperi!, alc"tuind un singur menaj3 este compus" din persoane ce interac*ioneaz" , intercomunic" n cadrul rolurilor so*'so*ie, tat"'mam"...3 sus*ine !i perpetueaz" o cultur" comun". T. Eerseni sublinia c" Cfamilia ca institu*ie social", organizat" !i sanc*ionat" prin reguli colective cuprinse n obiceiuri sau legi, e%ercit" mai ales dou" func*ii' cre!terea copiilor !i completarea socio'economic" a celor dou" se%e, pentru a forma mpreun" o unitate social" eficient". 1..Analizati abordarea sociologic i ;uridic asupra familiei) &in perspectiva sociologic", familia poate fi definit" ca un grup social constituit pe baza rela*iilor de c"s"torie, consanguinitate !i rudenie, membrii grupului mp"rt"!ind sentimente, aspira*ii !i valori comune. &in aceast" perspectiv", familia este un grup primar n care predomin" rela*iile directe, informale, nemediate. Calitatea de grup primar nu semnific" absen*a normelor !i a reglement"rilor. .amilia este unul dintre grupurile primare cu cea mai mare responsabilitate normativ". &in perspectiva juridic", familia este un grup de persoane ntre care sau stabilit un set de drepturi !i obliga*ii, reglementat prin legi !i alte acte normative. Aceste norme stabilesc modul de nc$eiere a c"s"toriei, paternitatea, drepturile !i obliga*iile so*ilor, rela*iile dintre p"rin*i !i copii, modul de transmitere a mo!tenirii. 12. Argumentai a#anta;ele monogamiei comparati# cu celelalte forme istorice de organizare familial. (onogamia, traiul cu un singur partener intim, este cel mai acceptat mod de viata de societatile moderne ale lumii. (onogamia inseamna a te dedica sa iubesti persoana cu care ai ales sa te casatoresti pentru tot restul vietii. 7nseamna incredere si onestitate si reprezinta cel mai important aspect al unei casatorii. (onogamia induce siguranta emotionala de care orice individ are nevoie, in special atunci cand traverseaza momente dificile in viata. 7n afara de sentimentul protectiei emotionale, monogamia mai aduce si siguranta sociala si economica, intr'un cuplu in care partenerii raman alaturi unul de celalalt pe parcursul vietii. 0 relatie monograma asigura stabilitatea in viata adultilor, acel confort psi$ic de a apartine cuiva si undeva. Sc$imbarile permanente actioneaza ca un factor de dezec$ilibru, ceea ce poate aduce consecinte grave la nivel psi$ologic si mental. Fiata cu un partener stabil inseamna un risc scazut de a contact o boala cu transmitere se%uala. 26.Dai e$emple de fapte sociale< argumentindu-le. &rept fapte sociale sunt considerate/ limbajul, familia, sistemul economic, obiceiurile, normele morale, legile juridice, pe care individul nu le poate neglija daca doreste sa traiasca in societate. .aptele sociale prezentate, infatiseaza caractere foarte speciale/ ele constau din feluri de a gindi, de a simti si de a fi e%terioare individului si sunt inzestrate cu o putere de constringere in virtutea careia li se impun lui.

21.Argumentati deosebirile dintre fapt social i proces social. .aptul social este orice actiune savirsita de un individ , avind drept model pe altcineva. #le pot fi caracterizate ca niste lucruri, e%terioare individului. -rocesele sociale sunt niste comple%e si fenomene sociale cu o anumita directie de desfasurare. &eci, procesele sociale pot fi considerate ca niste actiuni, niste activitati colective ale oamenilor care la rindul lor genereaza fapte sociale. Caracteristicile de baza ale proceselor sociale sunt/ durata lunga, persistenta mare in timp, tendinta de a se sc$imba, dinamismul. .aptele sociale, considerate ca niste oviecte, prezinta mai mult un material autonom, sunt niste reprezentari care e%ercita asnumite constringeri asupra individului. 22.Definii procesul de socializare si e#identiati etapele ei) Socializarea este un proces psi$osocial de transmitere'asimilare a atitudinilor, valorilor, cunostintelor, modelelor de comportare specifice unui grup sau comunitati in vederea formarii, adaptarii si interogarii sociale a unei persoane. 2!. Analizai formele socializrii< e$emplificindu-le) Se cunosc mai multe forme de socializare/ Socializare profesionala' are doua momente importane/ pregatirea in cadrul scolii, pentru viitoarea profesie si integrarea profesionala la locul de munca. 7nceputurile socializarii profesionale sunt marcate de optiunea pentru o anumita profesie. Socializare morala' distinge trei stadii/ preconvetional +in care respectarea normelor morale are la baza mecanismul pedepsei,, conventional +caract. prin conformarea la colectivitate si la stadiul superior,, postconventional +in care respectarea normelor este o alegere individuala,. Socializarea politica' convingerile si atitudinile politice se formeaza in anii tineretii. Socializarea politica cuprinde urmatoarele etape succesive/ perceperea unui univers simbolic +in jurul vir.de G ani,, recunoasterea unui univers politic+G'H ani,, constituirea unei ordini politice intuitive+I'11 ani,, constituirea unei ordini politice concrete+12'13 ani,, elaborarea unei ordini problematice conflictuale+1<'1Hani,, gindirea politica concreta, abstracta, ideologica+dupa 1I ani,. 2'."#aluai rolul principalilor actori sociali care contribuie la socializare. Familia este principalul agent al socializarii. #a este intermediarul ntre societatea globala si copil, locul n care se modeleaza principalele componente ale personalitatii. .amilia este cea care ne ofera o pozitie n societate, determina atribuirea de statusuri precum rasa si etnia si influenteaza alte statusuri precum religia si clasa sociala. An familie nvatam sa fim umani. An socializarea realizata la nivelul familiei, imitatia are un rol important, mai ales n primii ani de viata c8nd este dominanta. Grupul de prieteni constituie un grup social ai carui membri au aceeasi v8rsta si pozitii relativ similare. Acesta se manifesta ca un puternic agent socializator n perioada copilariei si a adolescentei. @rupul de prieteni le ofera copiilor posibilitatea sa se manifeste independent n afara controlului parintilor. An grupul de prieteni copii se afla pe pozitii egale. Aici copii nvata sa interactioneze ca egali, ca parteneri de cooperare si colaborare. Scoala este un agent socializator comple%, care ofera at8t informatii, calificari, c8t si un ntreg climat valoric si normativ, formal si informal. :eprezinta primul contact major al copilului cu lumea din afara familiei. An cadrul scolii copilul nvata despre noi statusuri si

roluri care nu sunt n familie si n grupul de prieteni din care a facut parte p8na atunci. Scoala accentueaza efectul socializator al grupului de prieteni si reduce influenta familiei. -rin intermediul acestui agent de socializare cultura societatii respective si pune amprenta sa distinctiva asupra personalitatii umane. Mijloacele de comunicare de masa tind sa devina, n societatile contemporane, unul dintre principalii agenti de socializare. (ass'media reprezinta ansamblul organizatiilor +radio, TF, filme, ziare, reviste, afise etc., care ve$iculeaza informatii catre un numar mare de oameni. #fectele socializatoare ale mijloacelor de comunicare de masa s'au impus ca un influent agent socializator pentru copii, cu efecte at8t pozitive, c8t si negative, n functie de continutul mesajului.#misiunile TF cu continut prosocial ofera modele comportamentale conforme cu normele si valorile sociale, nvat8ndu'i pe copii normele unui comportament acceptat, n timp ce emisiunile ce propaga violenta induc copiilor comportamente violente sau accentueaza predispozitiile agresive. 2(.Descriei metodele sociologice de cercetare a #ieii sociale) (etodele cantitative sunt cele mai frecvente !i cele mai cunoscute modalit"*i de ob*inere a unor volume mari de date din mediul social pentru o ulterioar" prelucrare !i analiz" statistic". (etoda de baz" este anc$eta sociologic", iar instrumentul principal este c$estionarul +pot fi, de asemenea, g$idul de interviu structurat, fi!a de observa*ie,. Toate instrumentele de studiu sunt administrate !i aplicate on'line, iar culegerea !i centralizarea datelor se face automat !i securizat. Sondajul, recens"m8ntul 1 te$nici ale anc$etei. Cercetarea calitativ" este de tip e%ploratoriu !i presupune intervievarea unui num"r restr8ns de persoane, datele nefiind statistic reprezentative pentru popula*ia studiat". Cercetarea de tip calitativ studiaz" n profunzimea lor/ motiva*iile, emo*iile, percep*iile, sentimentele care i determin" pe oameni s" ac*ioneze n diverse moduri.. (etoda calitativ" cunoaste urmatoarele forme/ e%perimentul, observa*ia, analiza documentelor, interviul +individual sau de grup, 2*.Argumentai :n ce cazuri este util aplicarea metodelor cantitati#e (:n special a c5estionarului in cercetarea #ieii sociale) (etodele cantitative sunt cele mai frecvente !i cele mai cunoscute modalit"*i, sun utilizate cind este necesar de a ob*ine volume mari de date din mediul social pentru o ulterioar" prelucrare !i analiz" statistic". 7nstrumentul principal este c$estionarul' un instrument de masurare empirica a unor fenomene. C$estionarul este administrat, de obicei, pe un esantion dintro populatie. C$estionarele sunt folosite cel mai des in mar=eting sau in probleme legate de comportamentul electoral. Aplicarea metodelor cantitative sunt utile in cazul cercetarii a unor probleme sociale sau care tin de viata sociala. C$estionarul reprezinta un ansamblu de intrebari, imagini grafice,ordonate logic si psi$ologic care determina raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris. Aplicarea acestor metode este utila in vederea rezolvarii unor probleme de interes stiintific. 5a fel aceste metode se mai amplica in cazul cercetarii calitatii produsului sau pur si simplu in cazul aflarii opinii publice in urma unui eveniment. 2,.-dentificati metodele calitati#e de cercetare a #ietii sociale)
Cunoasterea la nivelul simtului comun si cunoasterea stiintifica a vietii social Cercetari teoretice si empirice in sociologie

0bservatia #%perimental Anc$eta Studiul documentelor sociale

Abordarea calitativa in cunoasterea vietii sociale 2..Arg. a#anta;. si deza#anta;. met-elor calitati#e(in sp. a inter#iului in cercetare #ietii sociale. Avantajele cercetarii calitative, in special a interviului/ '7nteractiunea fata in fata cu paricipantii3 ' &atele se aduna in mediul natural3 ' .aciliteaza evidentiearea nuantelor3 '-ermite e%plorarea fenomenelor comple%e3 'Aduna date verbale si nonverbale3 '0fera fle%ibilitate3 '.aciliteaza cooperarea3 '6sor de cuantificat si de analizat3 '0fera informatie conte%tualizata3 'Aduna date verbale si noverbale3 '6tila in e%plorarea fenomenelor comple%e3 'Se pot obtine cantit"ti mari !i diverse de date itrun timp relativ scurt. &ezavantajele/ '&epinde de gradul de cooperare al participantilor3 '#sentialul se poate pierde in multimea de date3' &ificil de replicat3 '9ecesita o pregatire de specialitae riguroasa3 '@enereaza dileme etice3 '&atele pot fi influentate de cercetator3 '-oate cauza discomfort sau c$iar situatii de risc pentru cercetator3 '&epinde in grad mare de abilitatile cercetatorului3 '&epinde de onestitatea participantilor3 'Stilul de redactare poate pierde cercetarea. 22.&ormulati cite#a reguli fundamentale in #ederea realizarii unui inter#iu eficient. -entru a realiza un interviu eficient, reporterul trebuie/
Adoptarea formulei celei mai potrivite cu profilul interlocutorului Trecerea de la general la particular 6tilizarea intrebarilor simple pentru a plasa printre ele pe cele dificile de ale caror raspunsuri este realmente interesat cercetatorul.

7ntrebari conditionate de logica si continutul raspunsurilor. !6. Argumentati relatia dintre status si rol social in baza unui e$emplu Antr'un anumit sens, statusul !i rolul sunt dou" aspecte ale aceluia!i fenomen. Statusul este un ansamblu de privilegii !i indatoriri, iar rolul este e%ercitarea acestor privilegii !i ndatoriri. :ela*ia dintre status !i rol ridic" unele probleme. 6neori, rolul atribuit cuiva nu i se potrive!te deoarece e%ist" discrepan*e ntre psi$ologia sa !i statusul ce i se ofer", intre personalitatea sa !i prescrip*iile rolului. An acest caz, individul nu poate ndeplini toate e%igen*ele rolului. #l i!i va juca rolul cu nepl"cere, n limitele obliga*iilor profesionale. .iecare persoan" ndepline!te mai multe roluri. .iecare status este determinat de mai multe roluri. Statusl unui individ este determinat de conte%tul social !i de num"rul de roluri jucate. &e e%. statusului de student i revin mai multe roluri/ rolul de membru al comunit"*ii universitare, rol de nv"*are !i preg"tire, rolul de coleg, rolul de fiu, de frate, de prieten... :olul social nu este altceva decat aspectul dinamic, comportamental al statusului social. 7n privinta raportului intre status si rol, esentiala este realizarea unei cit mai depline concordante intre ele. Aceasta inseamna ca o persoana care detine un status sa poata juca rezonabil bine rolul sau rolurile aferente acestuia. 7n mod ideal, o persoana ar trebui sa detina un status ale carui e%igente le poate satisface rezonabil de bine. Jicala C0mul

potrivitla locul potriv it, in momentul potrivit? ilustreaza cel mai bine aceasta situatie ideala. !1.Argumentai rolul proceselor asociate :n funcionarea i dez#oltarea societii. -rocesele sociale sint compuse dintr'o serie de fenomene sociale.7n societate au loc multiple procese in care fenomenele te$nice, economice se impletesc cu fenomenele sociale. 6n e% ar fi procesul de socializare a individului la noile conditii social'economice, aparitia relatiilor de diferite tipuri ca de e% adaptarea , colaborarea, prietenia si conflictul. -rocesele sociale pot fi intrapersonale, intre 2 indivizi, intre individ si grup, intre grupuri. #le pot sc$imba organizarea si structura grupurilor. !2.Definii noiunile de control social i de#ian &evianta reprezinta indepartarea, abaterea sau neconformismul indivizilor fata de normele si valorile sociale. controlul social ' ansamblul mijloacelor si mecanismelor socio'culturale care reglementeaza, orienteaza, modifica sau influenteaza comportamentele indivizilor n societati, n vederea conformarii lor la sistemul valoric'normativ si mentinerii ec$ilibrului societatii ca sistem. controlul social penal +pedepsele,, compensator +plata unor daune,, conciliator +negocieri, ntelegeri mutuale, si terapeutic +resocializare,. Cauzele devian*ei 1 sus*in g8nditorii mai sus numi*i 1 rezid" n lipsa unui control intern efectuat de individ, precum !i n lipsa unui control e%tern adecvat efectuat de c"tre societate. Controlul intern l ajut" pe individ s" se >izoleze? de subcultura delincvent" din mediul nconjur"tor. &evian*a apare !i atunci c8nd leg"turile dintre individ !i societate sunt slabe, c8nd controlul social informal lipse!te !i dimpotriv", atunci c8nd leg"turile indivizilor cu societatea !i controlul social informal sunt puternice, fenomenul devian*ei este absent. !!.Analizai importana dimensiunilor controlului social :n stimularea conformitii indi#izilor) .iecare individ devine constient pe parcursul e%istentei sale de rolurile pe care este c$emat sa la indeplineasca si sa le respecte fie voluntar sau silit. Astfel dimensiunea interna a controlului se refera la acceptarea voluntara si constienta a individului fata de normele invatate si interiorizate facind parte din >eul lor?. &imensiunea e%terna se refera la conformarea indivizilor fata de norme datorita presiunilor si influentelor e%ercitate asupra lor de societate. !'."#aluai cauzalitatea de#ianei :n societatea moldo#eneasc.
Cauzalitatea deviantei se e%plica in 3 directii. 7n societatea moldoveneasca una din directii sustine ca la bazacomportamentului delicvent sta/ 1. starea biologica si personalitatea individului/ punctul de vedere biologic constitutional potrivit caruia factorii biologici si genetici sint $otaritori orientarea neuropsi$ica la baza carora stau personalitatile patologice cu dereglari psi$ice orientarea psi$ico'individuala in conformitate cu care caract personalitatii genereaza frustrari si agresivitate orientarea psi$o'sociala sustine ca individul nu se naste criminal ci este socializat negativ 2. considera delicventa ca fenomen de inadaptare si neintegrare sociala generind un conflict dintre idealurile indivizilor si ceea ce este oferit din cadrul societatii

3. teoria cauzalitatii multiple sustine ca fenomenul de delicventa are determinare atit de natura interna +biologica,psi$ologica,cit si de natura e%terna.

!(.Definiti conceptele=ideologie<#alori<sisteme de #alori si norme sociale 7n caliatatea sa de fiinta activa din punct de vedere spiritual,omul in decursul istoriei a creat numeroase ideologii.acestea pot fi apreciate ca sisteme de intelegere umana individuale si universale.7deologile formeaa in mare parte substanta ideala a culturii.#le sunt de o importanta majora pentru viata comna ordonata cu rost,a oamenilordin interiorul unei societati. Falori'este un standart general de orientare selectiva,pentru directia,intensitatea,scopul si modalitatea de comportament pentru apartenentii unui domeniu social cultural determinat. !*.Definii sistem social prin prezentarea conceptiilor sociologilor Sociologul 5udKig von DertalanffL considera ca sistemul social poate fi definit Cca un comple% de elemente in interactiune?,in care aceasta interactiune se conduce dupa niste principii specifice ce ordoneaza si face ca ansamblu in general sa aiba tendinta optimizarii permanente a activitatii lui. E.)anne argumenteaza faptul ca faptele sociale sunt organizate in ansambluri care constituie sisteme.