Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SISTEME DE
CERTIFICARE ÎN TD
STUDENȚI : PLEȘANU ȘTEFANIA – LEONIDA
BĂLANESCU ANDREEA –MARIA Coord. Prof. univ. dr.habil : Mazilu Mirela
PÎRVULESCU ROBERTA ANA- MARIA
1.Certificarea – clarificari conceptuale
CUPRINS 2.Sisteme de certificare pe plan mondial
3. Tipologia programelor de certificare
4. Istoricul dezvoltării sistemului de certificare
pentru destinaȚiile de ecoturism din Romania
5. Beneficii pentru destinațiile cu certificat
valabil
6. Caracteristicile sistemului de certificare
7. Sistemul de certificare aer
8. SituaȚia actualĂ a destinaȚiilor certificate în
România
9. Concluzi
10.Bibliografie
01/13/2024
•Pentru cei care fac tot posibilul în a satisface
standardele ecoturistice, afacerile care folosesc
1.CERTIFICAREA abuziv termenul de ecoturism reprezint o
concurența neloial și periclitează credibilitatea
– CLARIFICARI întregii industrii. O soluție în identificarea afacerii
CONCEPTUALE care practică cu adevarat ecoturismul sau altă
formă de turism durabil o reprezintă certificarea.
Aceasta este o modalitate de atestare a faptului că
o activitate sau un produs întrunește anumite
standarde. Certificarea este definită ca o procedură
voluntară prin care se evaluează, auditează și
furnizează asigurări scrise ca o facilitate, un
produs, proces sau serviciu atinge standarde
specifice. Este oferit un logo comercial pentru cei
care întrunesc sau chiar depășesc standardele de
bază (Honey, 2002). Certificarea reprezint unul din
instrumentele care motivează întreprinderile din
turism să-și îmbunătățească performanțele
economice, sociale și de mediu, fiind în același
timp recompensate, tangibil sau intangibil, pentru
aceste realizări.
Certificarea in serviciile turistice și mai ales în domeniul
ecoturistic trebuie să atingă anumite aspecte deosebit de
importante printre care :
I. Trebuie sa aiba un rol educative
II. Este un mijloc important de reducere a costurilor de operare
prin economisirea resurselor sau promovarea unor tehnologii
noi, mai eficiente, fără a diminua calitatea serviciilor;
III. Pe plan economic, certificarea ecoturistic acționeaz, prin
procesul de implementare a acesteia, în direcția accesării
facile de asistență financiară și tehnic pentru afacerile care
promovează noi tehnologii;
IV. certificarea constituie un instrument eficient de marketing,
deoarece consumatorii sunt instruiți să recunoască brandurile
credibile, cu o anumit notorietate. Astfel, ecocertificarea
reprezint o condiie sine-qua-non în alegerea, promovarea și
conservarea unei eco-destinaiți (Hornoiu si Zamfir 2008).
V. certificarea conduce atât la creșterea standardelor industriei în
ceea ce privește sănătatea, siguranța, mediul, stabilitatea
social, cât și la reducerea costurilor de protecie ambiental,
prin protecția mediului și limitarea impactului negativ asupra
acestuia, prin protecția culturii și valorilor socio-umane locale
(Tuclea si altii, 2008);
2 . S I S T E M E D E C E RT I F I C A R E P E P L A N M O N D I A L
Printre primele sisteme de certificare turistică, localizate în secolul al XX-lea, care măsurau
calitatea produsului turistic (de obicei cazarea și alimentaia), dar și unele aspecte referitoare
la sănătate, igienă și siguranță se numără:Sistemul Asociației Americane de Automobilism
(AAA), Sistemul de Cinci Stele Mobil din Statele Unite, Ghidul Michelin în Europa și
Sistemul de Cinci Stele care certifică calitatea hotelurilor. În ultimii ani, impactul negativ al
turismului asupra mediului înconjurtor s-a manifestat la nivel global, o bun parte din
destinații pierzându-și, astfel, poziția de piață. În consecință, majoritatea stakeholderilor
implicați în activitatea turistică au început să promoveze cele trei dimensiuni ale dezvoltării
durabile, recomandându-le ca bune practici. În concordanță cu aceste obiective, prin
focalizarea sistemelor de cerificare turistice asupra calității, sănătății, igienei, siguranței și a
celor trei dimensiuni ale dezvoltrii durabile (de mediu, socio-cultural și economic) s-a
urmărit creșterea satisfacției turiștilor. Conform aprecierilor Organizaiei Mondiale a
Turismului, în lume există, în prezent, peste 80 de programe de certificare turistică durabilă
și ecoturistică în competențele cărora se regsesc aspecte legate de impactul turismului asupra
mediului economic, socio-cultural și ambiental. Majoritatea programelor evaluează cazarea,
doar câteva programe certificând sectoare și alte aspecte ale industriei turistice. Printre cele
mai importante sisteme de certificare a calitatii serviciilor turistice se numară urmatoarele
sisteme:
• Blue Flag este un ecolabel exclusiv acordat plajelor și porturilor care îndeplinesc anumite
cerințe în domenii ca: educație și informare privind mediul – avertizare în cazuri de poluare
informații despre zone naturale sensibile,minim 5 activități de educație ecologică pe plaj etc.
În prezent, peste 3000 de plaje și porturi din 36 de tări din Europa, Africa, America, Noua
Zeeland beneficiază de acest certificat în 2007.
• European Union Ecolabel (European Flower) certifică serviciile de
cazare turistică și spațiile pentru campare din Uniunea European și a
altor țări din Europa. Pagina web conține informații folositoare pentru
firmele interesate, incluzând și un instrument de autocontrol. Pe langa
acestea mai exista o serie de sisteme de certificare pentru Africa,
America,zona Asia si Pacific. Acestea imbracă o multitudine de forme
de organizare. Intr-o sinteza a acestora, situația la nivel mondial se
prezinta astfel exista 8 sisteme de certificare acceptatea nivel
international (EMAS – Eco-management and audit scheme, Green
Globe, ISO-14001, Eco-friendly hotels worldwide, Ecotel, Audubon
Cooperative Sanctuary System,Audubon Cooperative Signature
Program, Blue Flag. Pe langa aceste sisteme de certificare,exista alte 50
de programe de certificare cu impact regional sau national.
3. TIPOLOGIA PROGRAMELOR DE
C E RT I F I C A R E
Complexitatea turismului se reflectă în existența unor sisteme de certificare dar și în
caracterul lor diferit. Însă, majoritatea acestora prezintă unele componente similare, precum: implementarea voluntară,
existența unor standarde și criterii bine definite, evaluarea, recunoașterea și acordarea folosirii unui logo, auditul periodic
pentru înnoirea certificării, îmbunătățirea continuă, transparența și existența unor mecanisme participative în definirea
standardelor. Aspectele tehnice de asigurare a corectitudinii și obiectivității sistemului de certificare pot fi foarte complicate.
Există o varietate de definiții și reguli care sunt acceptate de majoritatea certificatorilor, printre acestea numărându-se:
- nediscriminarea - certificarea trebuie să fie accesibil tuturor solicitanților care îndeplinesc standardele;
- organismul certificator trebuie să ia decizii și să facă evaluări imparțiale, bazate pe criterii bine definite;
- organizația care certifică trebuie să permit participarea tuturor părților implicate în activitatea care urmează a fi evaluată,
în concordanță cu conținutul in funcționarea sistemului de certificare;
- persoana care evaluează o afacere sau o activitate în vederea certificării trebuie să fie diferită față de entitatea care decide
acordarea certificării in amândouă trebuie să fie independente de acela care acord consultanță pentru calificarea afacerii în
vederea certificării;
- organismul certificator nu trebuie să fie influențat în decizii de diverse presiuni comerciale și financiare;
- certificatorul trebuie să menționeze, ca o important clauză contractuală, reaplicarea în vederea certificării după o anumită
perioadă de timp, ca măsură de protejare împotriva practicii ”greenwashing”;
- trebuie elaborate proceduri pentru revocarea certificării, pentru revizuirea și schimbarea criteriilor.
Deosebirile importante dintre programele de certificare se refer la: părțile implicate în procesul de verificare; sistemul de
certificare bazat pe proces versus performanță; certificarea pentru standarde minime versus ecolabel; niveluri multiple față de
admis/respins. Certificarea îmbrac și alte forme de manifestare; dintre acestea se impun a fi menționate certificarea proceselor
din cadrul unei companii și certificarea performanțelor unei firme.
4. ISTORICUL
D E Z V O LT Ă R I I
SISTEMULUI DE
CERTIFICARE PENTRU
DESTINAȚIILE DE
ECOTURISM DIN
ROMANIA
5 . B E N E F I C I I P E N T R U D E S T I N A Ț I I L E C U C E R T I F I C AT VA L A B I L
https://www.eco-romania.ro/noutati-blog/destinatiile-de-ecoturism-10-ani-de-evolutie-in-
romania/
https://rafonline.org/program/dezvoltarea-destinatiilor-de-ecoturism/
Zărnești – Piatra Craiului Eco Maramureș
https://www.eco-romania.ro/eco-destinatii/zarnesti-piatra-craiului/ https://www.eco-romania.ro/eco-destinatii/eco-maramures/
https://www.eco-romania.ro/eco-destinatii/colinele-transilvaniei/ https://editiadedimineata.ro/tara-dornelor-se-numara-printre-singurele-cinci-destinatii-ecoturistice-d
romania-cum-a-reusit-sa-primeasca-distinctia/
•Sistemul de Certificare în Ecoturism a fost creat pentru a asigura
conservarea naturii și dezvoltarea durabilă a comunităților locale prin
turism.
9. CONCLUZI •Scopul principal al AER este promovarea conceptului de ecoturism
şi a dezvoltării ecoturismului în vederea sprijinirii conservării naturii,
a dezvoltării durabile a comunităţilor locale din zonele cu valori
naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor legate de ecoturism,
cât şi promovarea naturii ca element esenţial al imaginii turistice a
României.
•Sistemul de certificare recunoaște eforturile de dezvoltare a unei
destinații de ecoturism și oferă o oportunitate de implicare a
autoritățile publice locale în acest proces, alături de administratorii
ariilor protejate și de mediul de afaceri.
•De asemenea cum s-a arătat, tot mai multe țări sunt preocupate de
elaborarea și implementarea unor programe de certificare, de
stabilirea unor criterii și indicatori în măsură să asigure o evaluare a
performanțelor și rezultatelor în domeniu, să stabilească niveluri
minime de cerințe pentru recunoașterea ca atare a diverselor activități
turistice și ecoturistice.
•Sistemele de certificare reprezintă un mijloc inovativ de promovare
al unei destinați atât pe plan national cât și pe plan international.
•La nivelul țări noastre în momentul actual existe un numar destul de
mic de destinați certificate urmând ca pe parcursul timpului și alte
destinați din Romania să încerce să obțină o certificare acreditate
pentru a putea sa se dezvolte mai mult din punct de vedere turistic.
• Honey Martha, Ecotourism & Certification: Setting standards in practice, Island Press,
•Washington D.C, 2002,
10.BIBLIOGRAFI •Hornoiu R., i A.M. Zamfir, Trends in promoting Romanian ecotourism certification program,
Analele Universității din Oradea, Știine Economice, TOM XVII, 2008, Volumul IV Management
and Marketing, Oradea, 2008
E •Hornoiu Remus Ion, Assessment system of sustainable tourism and ecotourism
•certification programs through results-based indicators, Vienna University of Technology,
•Department for Interchangeable Manufacturing and Industrial Metrology, Vienna, Austria,
•2008
•Mazilu, M. . Turism și dezvoltare durabilă,Universitaria, Craiova
•Mazilu, M., Marinescu, R., Gheorgheci, S. (2017a). Aspects regarding the Romanian
certification in ecotourism destinations, Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu
Jiu
•Mazilu, M., Toma, E., Lazăr, I. (2017b). Certification Standard for Tourism in the Danube
Region, INTERNATIONAL JOURNAL OF SYSTEMS APPLICATIONS,
ENGINEERING&DEVELOPMENT. Vol.11,
• Nistoreanu P., Eoturism și turism rural . Bucuresti : Publicația ASE, 2003
•Tuclea C., Padurean M., Hornoiu R., A certification system for ecotourism services in
•Romania, Encuentros 2 Days of Touristica, Portoroz, New Europe- New Tourist
•Destination, Turistica College of Tourism, 2008
•https://asociatiaaer.ro/produse-certificate/
•www.blueflag.org/
•http://ec.europa.eu/environment/ecolabel/index_en.htm
•https://cris.brighton.ac.uk/ws/portalfiles/portal/239185/Jarvis_Weeden_%26_Simcock_2010.pdf
•https://www.capdd-bihor.org/certificarea-in-ecoturism /
VĂ MULȚUMIM PENTRU ATENȚIE
ACORDATĂ!