Referat

GIS
Sistemele GIS asigură stocarea şi corelarea unei game largi de date pe baza locaţiei geografice. Devine posibilă
corelarea inregistrărilor, activităţilor şi evenimentelor specifice unui element gerografic, locaţie sau regiune cu
restu elementelor. Prin folosirea sistemului GIS corelat la o bază de date unică devine posibilî coordonarea mai
multor activităţi printre care: gestionarea propietăţilor, gestionarea colectării taxelor, emiterea de notificări şi
gestionarea unităţilor. Sistemul GIS oferă un mecanism de eficientizare efectivă a infrasctructurii administrative.
Definire. Aspecte esenţiale şi introductorii a GIS culese din cartea editată de Mircea Băduţ – „GIS Sisteme
Informatice Geografice fundamente practice”:
În esenţă pornind de la faptul că „GIS” este abrevierea de la „Geographic Information System” („sistem
informatic geografic”), vom accepta că este vorba de o aplicaţie informatică (pentru calculatoare) ce lucrează
unitar cu informaţii geografice (sau „geo-spaţiale” cum se mai numesc).
Definiţie scurtă:
„GIS = sistem care se bazează pe calculatoru electronic pentru a stoca, prelucra şi pune la dispoziţie date
geografice”
Definiţie concreta:
“Sistemul Geografic este acel sistem organizat pe baza tehnicii informatice – adică un ansamblu coerent
constituit din echipamente de calcul (hardware), programe (software), informaţii, persoane, regului şi metode de
lucru – care permite conceperea definirea, construirea, actualizarea şi exploatarea de harţi geo-topografice
asociate cu informaţii descriptive cu repartiţie teritorială.”
Definiţie alternativa:
„SIG = sistemul destinat managementului şi procesăriii geodatelor.” (termenul de „geodata” se referă la un
cumul de informaţii ce definesc atât entităţiile, grafice alcătuind modelul digital al teritorului, cât şi datele alfa-
numerice asociate entităţilor grafice.)
Definiţie limitata:
„Cartografie digitală” = justificată doar de termenii din limba engleza „map” şi „maping”, definiţia ar desemna
producerea de harţi, ceea ce constitue doar o faţetă a sistemelor informatice geografice.
Definiţie epatantă:
„GIS = hartă inteligentă”
Definiţie functionala:
„Un SIG este capabil sa înmagazineze planuri/hărţi (adică prezentări grafice ale unor entităţi repartizate spaţial,
cu constituţie vectorială – puncte, linii, poligoane, texte – dar integrând la nevoie şi imagini bitmap/raster) cărora
le conferă inteligenţa atât prin asocierea la baze de date descriptive (fiecarei entităţi grafice putându-i corespunde
o serie de atribute structurate) cât şi prin facilităţile de analiză (interogare pe criterii spaţiale şi/sau alfa-
numerice).”
Definiţie pasagera:
„GIS – sistem informatic pentru geo-inginerie” (definiţie promovată odinioara de firma Bently – unul dintre
pionii importanţi de pe piaţa GIS)
Definiţii complementare:
Date alfa-numerice = date atât de natura textuală (descriptivă) cât şi de natură numerică (valorică, dimensinală,
ordinală). Corespund tipurilor uzuale de date din aplicaţiile/sistemele de gestionare a bazelor de date (SGBD).
Date referite geo-spaţial = date/informaţii a căror semnificaţie este strâns legată de poziţia spaţială (geografică)
ocupată de entitatea (obiectul/fenomenul) la care se referă (se mai numesc şi „date cu reparţie/distribuţie
geografică”).
Hartă = reprezentare grafică a unei zone de teren (teritoriu), evidenţiind atât elemente naturale (forme de relief,
ape, aspecte biologice, fenomene climaterice, etc) cât şi elemente antropice (construite de om: drumuri, poduri,
clădiri, reţele, baraje, etc)
Abrevieri folosite în GIS:
LIS – Land Information Systems = sisteme informatice de cadastru (organizarea teritoriului
LIM – Land Information Management = sisteme informatice de management funciar
NIS – Network Information Systems = sistele informatice de reţelistică (exemple: reţele de drumuri şi cât de căi
ferate, sistemele energetice cu largă răspândire geografică, reţelele de telefonie, reţele de transport/distribuţie a
combustibililor fluizi)
LBS – Location Base Services
GRM – Geospatial Resource Management (gestionarea resurselor geospaţiale)

Studiu de caz
Primăriile, în general, desfăşoară un spectru larg de activităţi legate de asigurarea serviciilor de bază (energie
termică, colectarea gunoiului, gestionarea drumurilor locale, etc.), servicii de siguranţă şi securitate (stingerea
incendiilor, poliţie, sănătate), servicii agrement/turism(parcuri, stadioane, săli sportive), precum şi multe altele.
Pe lângă aceste servicii o primărie strânge taxe, întreţine clădiri, eliberează autorizaţii, realizează inspecţii, etc.,
şi trebuie să ţină o mare cantitate de înregistrări. Marea majoritate a acestor servicii şi funcţii administrative sunt
legate de locaţii specifice. Informaţiile utilizate de primărie sunt în strânsă legatură cu localizarea lor.
Serviciile şi activităţile pot fi împărţite în categorii relativ largi, care pot avea elemente comune. Acestea includ:
Planuri pentru situaţii de criză (Apărarea civilă) – Folosirea sistemului GIS pentru crearea planurilor în cazuri de
dezastre şi calamităţi, notificări: scurgeri de gaze toxice, inundaţii.
Protecţia mediului – Aplicaţii care implică localizări (localizarea unei noi gropi de gunoi); planificarea traseelor
periculoase; analiza impactului unei potenţiale activităţi poluatoare privind o fabrică, un combinat chimic.
Sănătate şi studii privind răspândirea bolilor contagioase – Aplicaţii privind distribuţia şi modul de funcţionare al
spitalelor, policlinicilor, farmaciilor; localizarea şi răspândirea bolilor infecţioase(distribuţia spaţială a datelor
demografice şi legătura lor cu factorii din mediu).
Înregistrari asupra proprietăţilor, managementul proprietăţilor – Aplicaţii în gestionarea proprietăţilor:graniţe,
proprietar, destinaţia, impozitul.
Eliberarea de autorizaţii şi realizarea inspecţiilor – Aplicaţii care să gestioneze evidenţa autorizaţiilor şi
activităţilor de inspecţie pentru un anumit domeniu. Pot fi generate rapoarte şi statistici pentru planurile de
dezvoltare.
Planificarea – Sistemul GIS poate fi folosit pentru facilitarea funcţiilor de planificare. Acestea pot include:
realizarea planificărilor specifice (PUD şi PUG), rapoarte privind gradul de folosire al terenurilor.
Planificarea reţelelor stradale – GIS-ul poate fi folosit pentru gestionarea înregistrări privind situaţia drumurilor,
planificarea reparaţiilor. Dacă este legat la o bază de date ce conţine informaţii privind terenul, un GIS poate
facilita: harta drumurilor îmbunătăţite, planificarea operaţiunilor de îmbunătăţire a strazilor cu alte
activităţi(realizarea marcajelor, extinderi de reţea), eliberarea de notificări pentru rezidenţi în cazul întreruperii
furnizării unor servicii sau închiderii temporare sau permanente a unor drumuri, determinarea terenurilor şi
utilităţilor adiacente unui segment de drum.
Managementul utilităţilor şi logisticii administraţiei publice – Aplicaţiile pot cuprinde monitorizarea şi
planificarea reţelelor de conducte, cabluri, localizarea cladirilor, linii de comunicare. De asemenea legat de
utilităţi şi administraţia publică se poate ţine o evidenţă a inventarului, situaţia reparaţiilor, etc.
Hărţi şi planuri – un domeniu ce nu poate fi ignorat este realizarea produselor grafice(vizuale). Acestea includ:
hărţi ale localităţii, planuri ale cartierelor, harţi cu zone propice afacerilor incluse în rapoarte şi prezentări.
Realizarea de hărţi şi planuri este considerate funcţia de baza ale GIS-ului.
Trebuie observat ca majoritatea aplicaţiilor GIS au la bază terenuri, proprietăţi, parcele. Considerând acestea, un
mare număr de activităţi pot fi realizate sau asistate prin folosirea unui sistem GIS.
Exemple:
Ø achiziţionarea şi vânzarea de proprietăţi
Ø adminstrarea aplicării HCL-urilor sau HCM-urilor
Ø schimbul de date cu alte agenţii(interdepartamental)
Ø dispecerizarea vehiculelor (pompieri, poliţie, salvare, vehicule de întreţinere)
Ø realizarea de schiţe şi planuri
Ø ajutor în realizarea studiilor tehnice
Ø planificarea construcţilor: localizare, design, întreţinere
Ø gestionare inspecţii: planificări, urmăriri
Ø gestionarea inventarului utilităţilor
Ø gradul de folosire al terenurilor
Ø gestionarea gradului de amenajare al terenurilor
Ø emiterea licenţelor
Ø planificarea îmbunătăţirilor
Ø realizarea de hărţi
Ø notificări către persoane
Ø eliberarea şi urmărirea autorizaţiilor
Ø rapoarte şi informări cu privire la situaţia drumurilor
Ø eficientizarea managementul administraţiei publice
Ø aprobarea planurilor de construcţie
Ø programarea, coordonarea şi emiterea de planuri privind repararea strazilor
Ø denumirea străzilor şi adresele poştale
Ø planificări pe cartiere
Ø emiterea ordinelor de lucru
Ø delimitarea zonelor administrative
În concluzie sistemul GIS asigură stocarea şi corelarea unei game largi de date pe baza locaţiei geografice.
Devine posibilă corelarea înregistrărilor, activităţilor şi evenimentelor specifice unui element geografic, locaţie
sau regiune cu restul elementelor. Prin folosirea sistemului GIS corelat la o bază de date unică devine posibilă
coordonarea mai multor activităţi printre care: gestionarea proprietăţilor, gestionarea colectării taxelor, emiterea
de notificări şi gestionarea utilităţilor. Sistemul GIS oferă un mecanism de eficientizare efectivă a infrastructurii
administrative. Acest lucru este foarte important în contextul economic actual unde majoritatea primăriilor
încearcă să reducă cheltuielile printr-un număr mic de angajaţi
Chiar şi primăriile mari sunt obligate să fie din ce în ce mai eficiente cu personalul existent.
Probleme cu care se confruntă administraţia publică
(Exemple)
Având un sistem atât de complex, care sunt problemele care apar cel mai frecvent într-o administraţie publică?
În cele ce urmează vom prezenta căteva probleme ce pot fi rezolvate cu ajutorul sistemului GIS
Notificări.
În cazul închiderii pentru reparaţii a unui drum, repararii sau extinderii unei reţele edilitare, aducerii la cunoştinţă
a zonelor cu grad ridicat de risc temporar(demolări), etc. De asemenea nu se vrea emiterea mai multor notificări
decât este nevoie(cresterea costurilor).
Probleme:
• bază de date incompletă cu adrese
• lipsa bazei de date cu adrese
Taxe/Impozite
O operaţie fundamentală a administraţiei locale
Probleme:
• lipsa legăturii dintre departamentul ce se ocupă de evidenţa proprietăţilor şi cel care se ocupă de încasarea
taxelor
• lipsa datelor privind proprietarii
Apărare civilă
Probleme:
• lipsa oricăror date privind cladirile (tip construcţie, an construcţie, număr locatari)
Managementul reţelei stradale
Probleme:
• lipsa datelor privind reţeaua stradală
Concluzie: problemele subliniate anterior au la bază: lipsa datelor, lipsa legăturilor între datele existente, datele
au o structură necorespunzătoare.

Potrivit studiilor realizate, peste 80% din datele transferate in cadrul administratiei publice prezinta o referinta
geografica, solicitand in acest sens suportul sistemelor GIS pentru desfasurarea eficienta a activitatii si
fluidizarea fluxurilor informationale.

Tinand cont de importanta datelor geografice in derularea proceselor la nivelul primariilor si a unitatilor de
administratie publica, aplicatiile GIS pot contribui substantial la optimizarea acestor fluxuri informationale. In
prezent, este pus accentul pe interoperabilitatea sistemelor GIS, fiind asigurate functii eficiente de integrare cu
diverse solutii existente la nivelul administratiei.

Sistemele informatice de tip GIS (Geographic Information Systems) sunt elemente tot mai frecvent utilizate in
cadrul infrastructurii IT a administratiei publice centrale si locale. Avand in vedere importanta localizarii
geografice la nivelul administratiei, integrarea solutiilor GIS cu alte sisteme poate oferi o imagine exhaustiva
asupra eficientei proceselor de guvernare.

Evolutii ale solutiilor GIS

Dezvoltarea Internetului si a tehnologiilor informatice au afectat fundamental arhitectura aplicatiilor GIS,
determinand modificari substantiale in modul de distributie si accesibilitate a solutiilor din aceasta categorie.
Avand in vedere aceste considerente, se poate spune ca accesarea aplicatiilor prin intermediul unui simplu
browser Web a venit in intampinarea necesitatilor unei lumi caracterizata printre altele prin dinamism si prin
globalizarea fenomenelor economice.

In ultimii ani s-au produs schimbari in ceea ce priveste necesitatile informationale sau echipamentele care sunt
folosite de diversi utilizatori. Astfel, in prezent sunt conectate la Internet nu numai calculatoare, ci si o
multitudine de alte echipamente cum ar fi telefoane mobile sau dispozitive de tip hand-held.
In aceste conditii, aplicatiile din categoria GIS trebuie sa ofere un nivel ridicat al interoperabilitatii si integrarii
cu diverse sisteme sau aplicatii. Standardizarea modalitatilor de transfer a datelor intre diverse solutii a devenit o
cerinta obligatorie pentru majoritatea utilizatorilor actuali. Tocmai din aceste motive, pe parcursul anului 1997 a
fost creat consortiul Open GIS, acesta uniformizand si asigurand un nivel ridicat al interoperabilitatii solutiilor
de acest tip.

Administratia publica, pentru a imprima o tendinta de dezvoltare a unui oras, are nevoie de o evidenta cat mai
precisa a ceea ce se gestioneaza. Toate celelalte sisteme non-GIS existente in unitatea de administratie
(incluzand aici sisteme de tip ERP, CRM) sunt furnizoare de informatii care se integreaza si se coreleaza cu
ajutorul GIS. Astfel, se obtine un tablou de bord al managementului unui oras, pe baza caruia se pot lua decizii
corecte atat pentru activitatea de zi cu zi, cat mai ales pentru a stabili strategii de dezvoltare.

Noile tehnologii “wireless” si de distributie a informatiilor in teren, isi dovedesc utilitatea si in GIS, observandu-
se in ultimii ani o nevoie de aplicatii web scalabile si performante, capabile sa distribuie seturi mari de date catre
o audienta mare si dispersata in spatiu.

Un factor important in realizarea solutiilor GIS il joaca si aplicatiile de baze de date, acestea constituind
elementul care defineste nivelul de performanta al unor asemenea implementari.

In viziunea lui Cristian Vasile, General Manager, ESRI Romania, printre tendintele actuale care le identificam in
ultimul timp se numara: utilizarea de solutii din clasa enetrprise, cu arhitectura SOA si integrarea solutiilor GIS
in fluxul IT al primariilor. “De asemenea, exista o preocupare continua de actualizare a datelor. Solutiile si datele
utilizate sunt aliniate la standarde.” ne-a declarat domnul Vasile.

“Eficienta GIS este evidenta. O buna informare a cetatenilor, o foarte buna cooperare intre departamente si
firmele care ofera servicii primariei, in special cele din domeniul utilitatilor. De fapt acesta este si rolul GIS:
suport pentru decizii eficiente.” ne-a mai declarat domnul Vasile.

GIS in administratia publica locala

Localizarea geografica este unul dintre elementele esentiale pentru fluxurile informationale din administratia
publica locala. In acest sens, cea mai mare parte dintre documentele vehiculate in cadrul primariilor sunt legate
intrinsec de informatiile geografice. Incepand cu datele de cadastru si incheind cu impozitele percepute pentru
proprietatile imobiliare, sistemele GIS pot contribui substantial la automatizarea proceselor derulate la nivelul
administratiei publice.

Dintre functiile acoperite de solutiile GIS, cele mai importante sunt prezentate in continuare:
> Gestiunea informatiilor cadastrale – Solutiile GIS simplifica substantial gestiunea datelor cadastrale, asigurand
fluidizarea acestor operatiuni.

> Urbanism – modelarea in domeniul urbanismului poate contribui substantial la optimizarea proceselor
specifice la nivelul administratiei publice.

> Integrarea cu sistemele fiscale – solutiile GIS pot fi integrate cu solutiile de fiscalitate, fiind oferite instrumente
avansate pentru gestiunea proprietatilor imobiliare si realizarea zonarilor fiscale.

> Gestiunea retelelor de utilitati – Solutiile GIS pot oferi informatii exhaustive in ceea ce priveste retelele de apa,
canalizare, termoficare si gaze. Avand in vedere existenta unor harti detaliate si a suportului oferit de solutiile
informatice, va fi asigurata o operativitate ridicata in intretinerea acestei infrastructuri.

GIS din perspectiva integrarii in UE

Integrarea in UE va presupune noi perspective de dezvoltare a domeniului solutiilor GIS si va oferi alte
oportunitati de crestere a acestui domeniu.

“Curand dupa integrare va veni un moment in care managerii care nu au inteles importanta dezvoltarii propriului
sistem geoinformational se vor trezi exclusi din grupul administratiilor considerate ca avand potential de
dezvoltare. In conditiile in care accentul este pus deja in UE pe dezvoltarea regionala, asociativa si cooperativa
in detrimentul abordarilor insulare, cei care au pus deja bazele interoperabilitatii geospatiale vor avea cel mai
mult de castigat, obtinand un sprijin mai puternic pentru o evolutie mai rapida. Practic totul se reduce la valoarea
perceputa a unei institutii in calitate de membru intr-o retea de dezvoltare. Cei care vor demonstra ca sunt
capabili sa reprezinte o veriga informationala eficienta intr-un lant regional vor avea o rata de crestere mult mai
rapida decat ceilalti, iar discrepantele dintre acestia si cei ramasi in urma vor deveni repede, mult mai mari si mai
vizibile.” ne-a declarat Marcel Foca, General Manager, Intergraph Romania.