Sunteți pe pagina 1din 9

Sisteme Informationale Geografice

1. Ce este GIS?

Un Sistem Informational Geografic (GIS / SIG), este o unealta de cartografiere bazata pe computer care
analizeaza fenomenul geografic daca exista impreuna cu evenimentele precedate de acesta.
Tehnologia GIS integreaza operatii comune cu baze de date, interogari si analiza statistica, cu beneficii
unice de vizualizare si analiza geografica oferita de harta.
<<GIS trebuie privit ca o tehnologie si nu ca un simplu sistem de computer.>>
In general un gis ofera facilitati pentru capturarea, mamagementul, manipularea si analiza datelor, prezentarea
rezultatelor in ambele forme: forma grafica si cea de raport. Este un set integrat de unelte hardware si software
folosite pentru manipularea si managementul datelor digirale spatiale si datele atribut asociate.

2. Subsistemele GIS

GIS are 4 subsisteme functionale:


a) Subsistemul de introducere a datelor, permite utilizatorului sa captureze, colecteze si sa transforme,
datele spatiale si tematice in formate digitale. Datele introduse sunt in general derivate dintr-o combinatie de
harti, aerofotograme, imagini de teledetectie, documente, rapoarte.
b) Subsistemul de stocare si recuperare a datelor, organizeaza datele, statiale si atribut, in forme care
permit sa fie recuperate repede de utilizator pentru analiza, si permite actualizari rapide si precise ale bazei de
date. Aceasta implica utilizarea unui DBMS (sistem de gestiune a bazei de date)
c) Subsistemul de manipulare si analiza a datelor, permite utilizatorului sa defineasca si sa execute
proceduri spatiale si de atribut pentru a genera informatii derivate. Acesta este considerat "inima" unui GIS.
d) Subsistemul de output si vizualizare, permite utilizatorului sa genereze afisari grafice, harti, rapoarte
tabulare, reprezentand produse informationale derivate.
Functia critica a unui GiS este, prin arhitectura lui, analiza datelor spatiale.
3. Componentele unui GIS

Un GiS integreaza 5 componente principale:


a) Componenta Hardware este sistemul de calculator pe care GiS opereaza. Soft-urile de GIS ruleaza pe
o gama larga de tipuri hardware, de la servere pana la satii de lucru in mod stand-alone sau configurate in retea.
Piesele centrale sunt de statia de lucru si echipamentele auxiliare periferice (GPS, data loger, senzori, camere
web, etc). Utilizarea device-urilor high-tech in teren sunt o unealta GIS importanta de colectare, la fel ca si
serverele GIS web-based (MapServer).
b) Componenta Software ofera uneltele si functiile necesare pentru a stoca, analiza si afisa informatiile
geografice. Este reprezentata de pachetele de aplicatii GIS (QGIS, GRASS, MapServer, Udig, gvSIG etc.),
necesare pentru a creea, edita, si analiza datele spatiale si de atribut. Extensiile sau add-on -urile sunt soft-uri
care extind capabilitatile pachetelor GIS. Exista si soft-uri GIS pentru web care ajuta la oferirea de date prin
intermediul internetului (GeoServer).
c) Componenta Date este dea mai importanta dintre componentele unui GiS. Datele geografice si cele
tabulare, pot fi colectate, compilate dupa diverse specificatii si cerinte. Un GiS poate integra datele spatiale cu
alte resurse de date externe care sunt la fel stocate in baze de date. Stocarea datelor, spatiale si datelor tabulate,
intr-o baza de date (DBMS) este cheia functinalitatii unui GiS. Baza de date geografica se referentiaza intr-un
anumit mod la locatii de pe suprafata Pamantului. Documentatiile despre seturile de date GIS sunt cunoscute ca
Metadate. Ele contin informatii referitoare la sistemul de cordonate, data actualizarii, etc.
d) Componenta Personal. Are o valoare dinamica fiind dependenta de pregatirea personalului in analiza
spatiala si in utilizarea software-urilor GIS. Gama de utilizatori GIS porneste de la specialistii care proiecteaza
si mentin sistemul pana la cei care il folosesc in munca de zi cu zi.
f) Componenta Metode, arata ca GIS opereaza in stransa concordanta cu reguli si planuri de
implememntare, care sunt modele si proceduri de operare unice.

4. Modele de date gis

Un GiS stocheaza informatii despre mediul inconjurator sub forma de colectii de strate (layer) tematice
care pot fi unite de geografia lor. Conceptia de strat tematic ne permite organizarea complexitatii mediului
inconjurator in reprezentari simple pentru a facilita intelegerea relationarilor naturale.

Tipuri de date GiS

Tipurile principale de date GiS reflecta datele traditionale gasite pe harta, astfel un GiS utilizeaza dou
tipuri de date:
- date spatiale - care descriu locatia absoluta si relativa a trasaturii geografice;
- date atribut - care descriu caracteristicile trasaturii spatiale (pot fi cantitative si/sau calitative).

a) Modele de date spatiale


Datele spatiale traditionale au fost stocate si reprezentate sub forma de harta. Trei tipuri primare de
modele de date spatiale sunt "implicate" in stocarea digitala a datelor geografice: formatul vectorial, formatul
raster si formatul tip imagine.

Formatul de date vectorial


Toate modelele de date sunt concepute pentru stocarea locatiei spatiale a trasaturii geografice intr-o
baza de date. Stocarea vectoriala implica utilizarea vectorilor (linii directionale) in reprezentarea unei trasaturi
geografice. Data vectoriala este caracterizata de utilizarea punctelor secventiale sau vertecsi in definirea unui
segment liniar. Fiecare vertex este alcatuit dintr-o coordonata X si o coordonata Y. Liniile vectoriale sunt
numite arce si sunt alcatuite din stringuri de vertecsi terminati printr-un nod. Un nod este definit ca fiind un
vertex care incepe si termina un segment de arc. Trasaturile punctului sunt definite de o coordonata pereche, un
vertex. Trasatura poligonala este definita de un set inchis de coordonate pereche. In reprezentarea vectoriala,
stocarea vertecsilor pentru fiecare trasatura este importanta, la fel cum este conectivitatea intre trasaturi.
Cea mai comuna metoda in pastrarea relationarii
spatiale intre trasaturi este reprezentata de inregistrarea
explicita a vecinatatii informatiei in ceea ce este cunoscut
ca data topologica. Topologia este un concept matematic ca
are baza in principiile trasaturii vecinatatii si conectivitatii.
Structura topologica a datelor ne este adesea atribuita ca o
structura inteligenta de date, deoarece relationarile spatiale
intre trasaturile geografice sunt derivate. Din acest motiv
modelul topologic este structura de date vectoriala
dominanta folosita in acest moment in GiS.
O alta structura vectoriala de date des utilizata in GiS este
structura de date CAD (computer-aided drafting). Aceasta
structura este alcatuita dintr-o lista de elemente, nu
trasaturi, definite de stringuri de vertecsi, care definesc
trasaturile geografice ( puncte, linii sau poligoane). Este un
excedent considerabil cu acest model de date deoarece
segmentul comun (de granita) intre doua poligoane poate fi
stocat de doua ori, cate o data pentru fiecare trasatura.

Puncte
Punctele reprezinta obiecte prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi stâlpi
de înaltă tensiune, copaci, fântâni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere, infracţiuni)
precum şi obiecte care nu au suprafata, cum sunt varfurile muntilor. Punctele se reprezintă utilizand diverse
simboluri punctuale grafice şi pot fi însoţite de texte explicative corespunzand valorilor atributelor aferente.
Arce (linii)
Liniile reprezintă obiecte prea iînguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri, cursuri
de apă, curbele de nivel. Liniile se reprezintă utilizând diverse simboluri liniare grafice şi pot fi însoţite de texte
explicative corespunzând valorilor atributelor aferente.
Poligoane
Poligoanele sunt suprafeţe închise reprezentând forma şi poziţia obiectelor omogene cum ar fi lacuri
unităţi administrative, parcele, tipuri de vegetaţie. Poligoanele se reprezintă utilizând diverse simboluri liniare
grafice pentru contururi, simboluri grafice de haşuri pentru interior şi pot fi însoţite de texte explicative
corespunzând valorilor atributelor aferente.

Formatul de date raster

Modelul de date raster incorporeaza


utilizarea structurii de date grid-celula unde
zona geografica este impartita in celule
identificate prin rand si coloana. Aceasta
structura de date este cunoscuta sub numele de
raster.
Marimea celulei intr-o structura de date
tip mozaic este selectata in baza preciziei si
rezolutiei datelor necesare utilizatorului. O
structura de date tip raster este in fapt o matrice
unde orice coordonata poate fi calculata daca punctul de origine si marimea gridului celulei este cunoscuta.
Deoarece celula-grid poate fi manuita ca un grup de obiecte bi-dimensional in encodarea computerului, multe
operatii analitice sunt usor de programat. Topologia nu este un concept relevant cu structurile de date tip
mozaic deoarece vecinatatea si conectivitatea sunt implicite in locatia unei anumite celule in matricea datelor.
In general, majoritatea datelor sunt capturate in format vectorial (ex: digitizare), ele trebuiesc convertite intr-o
structura de date raster, acest procedeu este numit conversie vector-raster.
Selectarea unui model de date particular, vector sau raster, este dependent de sursa si tipul de date si de
directia de folosire a datelor. Procedurile analitice au nevoie de date raster in timp ce altele au nevoie mai bine
de date vectoriale.
Model 3D al terenului (model numeric altitudinal), se obtine din reprezentarea vectoriala a curbelor de
nivel, impreuna cu valoarea elevatiei atribuita inregistrarii vectoriale (liniei reprezentand curba de nivel sau
punctului reprezentand cota altimetrica), care sunt interpolate prin metode de interpolare care difera in functie
de ce fel de regiune doresc sa reprezint, numarul punctelor folosite.

Formatul de date tip Imagine


Data de tip imagine este adesea utilizat pentru a reprezenta date grafice. Termenul de imagine, prin
definitie, reprezinta o reprezentare reproducere electronica a unei imgini, iar in mediul GIS difera semnificativ
de datele tip raster. Datele tip imagine sunt folosite pentru a stoca imagini de teledetectie, scene satelitare sau
ortofotograme, fotografii, planuri scanate, documente. Datele tip imagine sunt utilizate ca date de fundal sau ca
atribut grafic. Datele tip imagine sunt stocate intr-o varietate de formate standard proprietare. Datele tip imagine
cele mai folosite in teledetectie sunt imaginile satelitare si ortofotoplanurile.
Imaginile Satelitare
Nici o altă combinare între două ştiinţe şi tehnologii nu a generat mai mult interes şi aplicaţii decât
îmbinarea dintre teledetecţie şi explorarea spaţiului.
Programul satelitar Landsat (Land Remote Sensing Satellite Program) începe pe 23 iulie 1972 cu
scopul de a urmări evoluţia stării vremii, ulterior modificat pentru culege date asupra suprafeţei
terestre,într-o manieră sistematică, repetitivă cu rezoluţie medie şi în benzi multispectrale.

Programul satelitar SPOT (Systeme Probatoire d’Observation de la Terre) a fost demarat în anul 1978 de
către guvernul francez. La scurt timp, se asociază acestui proiect şi Belgia şi Suedia. Scopul programului era de
a lansa o serie de sateliţi de observare a suprafeţei terestre. Condus de către Centrul Naţional Francez de Studii
Spaţiale (CNES), programul SPOT s-a dezvoltat pe scară internaţională, astăzi cuprinzând staţii de recepţie la
sol şi de distribuţie a datelor localizate în peste 20 de ţări.
Sisteme de înaltă rezoluţie.
Alte sisteme au fost lansate si/sau sunt în curs de dezvoltare:
Avantaje si dezavantaje dintre formatul de date vector si raster

Sunt cateva avantaje si dezavantaje in folosirea oricarui model de date, raster sau vector, in stocarea
datelor spatiale.
Datele Vectoriale
Avantaje:
- datele pot fi reprezentate la rezolutia si forma originala fara generalizare.
- output-ul grafic este mai estetic (la fel ca in reprezentarea cartografica traditionala)
- majoritatea datelor sunt in forma vectoriala, nu este necesara nici o conversie.
- precizia locatiei geografice a datelor este mentinuta
- permite codificare eficienta a topologiei si ca rezultat mai multe operatii eficiente care necesita
informatie topologica (proximitate, analiza de retea, etc)
Dezavantaje:
- locatia oricarui vertex necesita o stocare explicita.
- pentru analiza efectiva, data vectoriala necesita conversie intr-o structura topologica
- topologia este statica, asa ca orice actualizare sau editare a datei vectoriale necesita reconstruirea
topologiei
- algoritmii pentru functiile de manipulare si analiza sunt complecsi si necesita procesare intensiva.
- manipularea intensiva limiteaza functionalitatea pentru seturi mari de date (cu numar mare de trasaturi)
- datele continue, cum ar fi datele de elevatie, nu sunt reprezentate efectiv in forma de vector;
- analiza spatiala si filtrarea in cadrul poligoanelor este imposibila.;
- datorita tehnicii de stocare a datelor, analiza lor este usor de programat si usor de executat;
- datorita naturii hartilor raster, sunt ideale pentru modelare matematica si analiza cantitativa ;
- sistemele grid-celula sunt compatibile cu dispozitivele care au raster ca baza de vizualizare;
Dezavantaje:
- marimea celulei determina rezolutia la care data este reprezentata,
- este destul de dificil sa repreziti corect trasaturi liniare, acestea depinzand de rezolutia celulei
- legaturile retelei sunt dificil de stabilit.

Raster Vector
Procesarea datelor atribut asociate poate fi impovaratoare daca exista seturi mari de date. Hartile raster
prin definitie reflecta doar un atribut sau o caracteristica pentru o zona. Pe langa cerintele crescute de
procesare aceasta poate induce probleme in integritatea datelor datorita generalizarii sau alegerii nepotrivite a
marimii celulei. Majoritatea hartilor rezultate din sistemul grid-celula nu sunt conforme cu necesitatile de
calitate cartografice.
Este dificil sa compari sau sa clasifici softurile GIS care folosesc modele de date diferite. Unele pachete
utilizeaza structuri vectoriale pentru introducerea datelor, editate si afisare dar convertesc in raster pentru orice
analiza; alte pachete ofera ambele tehnici integrate, de analiza raster si vectoriala.

b) Modele de date atribut

Datele atribut reprezinta informatii descriptive despre trasataturi sau elemente care pot fi editate sau
colectate in baze de date. Pot include orice tip de informatie care poate fi asignata unei entitati (evenimente,
locatii, etc).
Modele separate sunt utilizate in stocarea si mentinerea datelor atribut pentru soft-urile de GIS. Aceste
modele pot exista in interiorul soft-urilor sau pot fi in baze de date externe.
Cele mai comune modele de date sunt:

Modelul tabular reprezinta maniera in care pachetele de aplicatii GIS isi stocheaza datele atribut. Acest
model stocheaza datele atribut ca fisiere secventiale de date cu formate fixe (delimitate de virgula pentru datele
ASCII) pentru locatia valorilor atributului intr-o structura de inregistrare predefinita. Acest tip de model nu se
mai foloseste deaorece prezinta probleme in verificarea integritatii datelor si capabilitatii limitate de indexare a
inregistrarilor sau atributelor.

Modelul ierarhic, organizeaza datele intr-o structura tip arbore. Data este structurata de sus in jos intr-o
ierarhie de tabele. Fiecare nivel din ierarhie poate avea un numar nelimitat de subalterni, dar orice subaltern
poate avea un singur superior. Acest model este orientat pe seturi de date foarte stabile, unde relationarile
primare ale datelor sunt infrecvent modificare sau deloc.

Modelul retea, organizeza datele intr-o structura tip retea, unde fiecare coloana poate fi conectata de
oricare alta. Ca si structura arbore, structura retea poate fi descrisa in termeni de superior si subaltern cu
specificatia ca orice subaltern poate avea mai mult de un superior. Acest model prezita aceleasi flexibilitati
limitate ca si modelul ierahic.

Modelul relational, organizeaza datele in tabele. Fiecare tabel


este identificat de un nume unic si este organizat in randuri si
coloane. Fiecare coloana dintr-un tabel are un nume unic.
Coloanele stocheaza valori pentru un atribut specific (ex.
inaltimea unui copac). Randurile reprezinta o inregistrare in
tabel, iar fiecare rand este conectat separat la o trasatura spatiala.
Fiecare rand este alcatuit din mai multe coloane, fiecare coloana
contine o valoare specifica pentru trasatura geografica. Datele
sunt stocate in mai multe tabele care sunt unite sau referentiate
intre ele prin coloane comunte (campuri relationale). In mod
normal coloana comuna este un numar de identificare pentru
trasatura geografica aleasa.
Bazele de date relationale sunt cel mai larg folosite
pentru administrarea atributelor datelor geografice.
Modelul relational este atractiv deoarece:
- prezinta simplitate in organizarea si modelarea datelor;
- flexibilitate in manipularea datelor;
- eficienta in stocare;
Modelul orientat pe obiecte, manageriaza datele prin obiecte. Un obiect reprezinta o colectie de
elemente de date si operatii care impreuna sunt considerate o singura entitate. Aceasta conceptie este interesanta
deoarece interogarea este foarte naturala.

5. Topologia

Natura relationarilor datelor spatiale este imporanta sa o intelegem in contexul unui GIS, deoarece rolul
principal este de manipulare si analiza cantitatilor mari de date spatiale. Solutia teoretica acceptata este de a
topologiza structura datelor spatiale. Structura topologica este utilizata pentru a stoca date spatiale, in timp de
bazele de date relationale sunt utilizate pentru a stoca date atribut. Datele din ambele structuri sunt
interconectate pentru a fi utilizate prin numere de identificare unice.

Topologia este un concept matematic care ne permite sa structuram datele avand ca baza principiile
trasaturii de adiacenta si trasaturii de conectivitate, si este de fapt o metoda matematica utilizata pentru a defini
relationarile spatiale.
Cea mai comuna structura de date topologica este reprezentata de modelul arc/nod. Acest model contine
doua entitati: arc si nod. Arcul reprezinta o serie de puncte unite printr-un segment de linie dreapta care incepe
si se termina printr-un nod. Nodul este punctul de intersectie unde doua sau mai multe arce se intalnesc.
Nodurile izolate, neconectate la arce, reprezinta trasaturii ale punctului. O trasatura poligonala este alcatuita
dintr-un lant inchis de arce.
In pachetele GIS, definitia topologica este stocata in formate proprietare, iar inregistrarea ei se face in 3
tabele care sunt analoage tabelelor relationale. Cele 3 tabele reprezinta tipuri diferite de trasaturi (punct, linie,
poligon). Al patrulea tabel contine datele de coordonate. Tabelul nod, stocheaza informatii despre noduri si
arcele la care sunt conectati. Tabelul arc contine informatia topologica despre arce, incluzand nodul de inceput
si cel de final, poligonul din stanga si cel din dreapta la care arcul este element comun. Tabelul poligon contine
informatia despre arcele care alcatuiesc fiecare poligon.
Deoarece majoritatea datelor de intrare nu sunt in structura de date tolpologica, aceasta trebuie
construita cu o aplicatie GIS. Pentru a defini corect topologia, sunt anumite cerinte specifice: fara lini duplicat,
fara rupturi in arcele care definesc trasaturile poligon, etc.
Modelul topologic se foloseste deoarece modeleaza efectiv relationarea entitatilor spatiale, si este util
pentru o suita de operatii cum ar fi cele de analiza a vecinatatii si conectivitatii. Continuitatea implica evaluarea
trasaturii de adiacenta si proximitate. Avantajul primar este acela ca modelul topologic este analiza spatiala
care poate fi facuta fara a utiliza datele de coordonate.
Dezavantajul major al modelului de date topologic il reprezinta natura statica a sa. Acesta necesita timp
pentru o definire corecta, si depinde de marimea si complexitatea seturilor de date. Natura statica implica ca la
orice editare, actualizare sau schimbare sa fie reconstruita topologia.

6. MapServer

MapServer-ul este o platforma open source pentru publicarea datelor spatiale si mediul pentru
aplicatii de mapping interactiv pe web. Acesta a fost dezvoltat de NASA, pentru a gasi o cale de publicare a
imaginilor satelitare catre public (in primele faze ale acestui proiect).
7. FREEGIS (DVD)

Utilizarea LiveDVD-ului
Pentru a utiliza LiveDVD-ul, trebuie repornit sistemului şi alegerea mediului de lucru “Boot de pe
unitatea CD” din Bios
Parcurgem următorii pasi:
1. Inserare Live DVD în unitatea DVD şi executăm repornirea sistemului.
2. Se alege mediu de lucru LIVE, apoi apăsaţi Enter
3. Aşteptaţi pană ce sistemul se iniţializează
4. La fereastra de logare introduceţi “freegis” ca numele de utilizator
5. Introduceţi parola “freegis”
6. Consultati meniul Application → GIS

Imaginea FREEGIS poate fi descărcat de la adresa:

http://sig.unibuc.ro

Acest DVD contine pachete de programe GIS iar platforma de lucru este Debian (Ubuntu 8.10)