n

Editura acreditati de Ministerul Educa{iei, Cercetdrii# Tineretului UN IVERS ITA TEA SPIRU HARET
prin Consiliul Na{ional aI Cercetdrii $tiin{ifice din invii(dmlintul Superior
FACULTATEADE GEOGRAFIE

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

BANIcA, SORIN SORIN DANICA IONEL DENEA
Sisteme informationale geografice ~iprelucrarea datelor
geografice/ Sorin Biinica, lonel Benea, Gheorghe Heri~u -
GHEORGHE HERI~ANU
Bucur~ti: Editura Fundatiei Romfmiade Miiine,2007
Bibliogr.
ISBN 978-973-163-090-8

I. Benea, lonel
n. Heri~u, Gheorghe

004:91(075.8) SISTEME INFORMATIONALE

.
GEOGRAFICE
~I PRELUCRAREA DATELOR
Reproducerea integrala sau tTagmentara, prin orice fonna ~i prin orice mijloace tehnice,
este strict interzisa ~i se pedepse~te confonn legii.
GEOGRAFICE
Riispundereapentru conlinutu/ ~i originalitatea textu/ui
revine exclusiv autoru/uilautorilor

EDlTURA FUNDATIEl ROMANIA DE MAINE

BUCURE$Tl, 2008
 CUPRINS

1. SistemeleInfonnationaleGeografice- de la instrumentela ~tiinta.. . 7

1.1.SistemeleInfonnationaleGeografieesunt instrumente ... 9
1.2.SistemeleInfonnationale Geografiee- instrumenteperfectibile..'" 10 .
1.3.$tiintaSistemelorInfonnationaleGeografiee 11
2. Aparitia.dezvoltarea~iutilizareasistemelorinfonnationalegeografiee 14
3. Definitii,coneepte~inotiunispecifieeGIS 17
3.1. DefinitiaGiS 17
3.2.FunctiilenecesareunuiGIS.. .. .. ... . .. .. .. .... ... ... ... .. .. .. .. 19
3.3. Datelespatializate~iinfonnatiiledescriptive 20
3.4. Infonnatiageograficanumericli-0 necesitate 21
3.5. Spatiulin care opereazaGiS . 22
3.6.Modelarea
spatiului.. .... .... ...... 26
4.Componentele
Sistemului
Infonnational
Geografic..
... . ... 30
4.1. Componentele hard (fizice).. .. .. .. ... .. .. ... . .. .. . . .. .. .. .. .. .. .. .. 32
4.2.Componentele
soft(prograrnele) 34
4.2.1. Sistemele de operare.. . .. .. ... . .. ... .. .. .. . ... .. . .. .. . . .. .. . .. . .. 34
4.2.2.Compilatoarele~iinterpretoarelede limbaj 35
4.2.3.Prograrnele- aplicatiidedicateGiS 36
4.3. Calificarea~iprofilulspecializarilorpersonaluluinecesar 48
5. Modelul~istructuradatelor . . .... ... ... ... 49
5.1. Modeluldatelor 49
5.2. Datelecu referintespatiale( bazelede date) 50
5.2.1.Modelulierarhic 52
5.2.2.ModelulrelationaL 53
5.2.3. Modelulorientatpe obiect . ... ..... 56
5.3. Structuradatelorreprezentatein GIS.. ... ... . .... .. .... 57
5.3.1.Modelulraster 58
5.3.2.Modelulvector 61
I'
5.4.Comparatieintremodul vector~ieelraster 62
5.5.Modelareatematicaa datelor 64
6. Sisteme geodezice de referinta ~i sisteme de proiectie. . .. . . . . .. . .. . . . . 67
6.1.Sistemegeodezieedereferinta. ... . ... .... .... . 67
5
 6.1.1.FiguraPiilmlntului,geoidul~ielipsoizide referintA 67
6.1.2.Coordonate~isistemede referintA 69 I. SISTEMELE INFORMA TIONALE GEOGRAFICE
6.2. Sistemede proiectie ... ... 70 - DE LA INSTRUMENTE LA $TIINT A
6.2.1.No~unigenerale 70
6.2.2. Datumul. . . .. . .. . . . . . .. . . .. . . . . . .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

6.2.3.Clasificareasisteme\orde proiectii 74
6.2.4. Sisteme de proiectie utilizate in Romania. ... . ... .. . .. . .. . ... .. . ... 80
6.2.4.1.Proiectiastereograficli'70 pe plan secantunic 80
6.2.4.2.ProiectiaUniversalTransversalMercator(UTM).. . 84
6.3. Sistemede pozi~onareglobala.... ... ... 91 Atunci cand Roger Tomlinson a conceput Sistemul Informafional
6.3.1.StructurasistemuluiGPS 93 Geografic pentru guvemul canadian, la inceputul anilor 1960, nu ~i-a
6.4.Clasificareareceptoarelor. ' 94 putut imagina impactul pe care acesta il va avea asupra disciplinelor
7. Prelucrareadatelorgeograficeprin intermediulsig- analizaspa~ala... 96 geografice doar douii decenii mai tfuLiu sau intensitatea dezbaterilof' pe
7.1.Tipuride dateale mediuluiGIS (datevectoriale~idateraster).. 97 care Ie va provoca acest acronim de doar trei litere (GlSl). Desigur cii
7.1.1.Metode~iprocedeede analizaspatiala 100 geografia nu este striiinii de dezbaterile metodologice ~i unele din
7.2.ModelulnumericaI terenului(MNT)digitalterrainnwdel (DTM) 102
7.2.1.RealizareaModeluluiNumericaITerenului.. ... 108 argumentele pentru GIS sunt ecouri ale cuantificiirii introduse in perioad8
anilor 1950.
7.2.2.Metodede interpolare 114
7.2.3.Clasificareametodelorde interpolare 121 Nu se poate spune dacii dezbaterea produsii de GIS este mai mult
7.3.0btinerea informatiilor din suprafetele primare prin analiza sau mai putin intensii decat celelalte, dar este sigur cii este importantii
Modelelor Digitale de Elevatie 121 datoritii naturii interdisciplinare a acesteia ~i a faptului cii geografia este
Anexa 136 unanim consideratii ca avand un rol unic (Morrison 1991; Kennedy
Bibliografie 138 1994). De aceea discutiile geografilor asupra GIS sunt expuse piirerilor
generale mai mult decat de obicei.
in esentii, este vorba despre ambiguitatea definirii GIS ca
instrument de lucru sau ca ~tiintii. Dacii Tomlinson era explicit cand
definea GIS ca 0 aplicatie a informaticii destinatii sii indeplineascii
anumite functii specifice (Coppock ~i Rhind, 1991), nu este deloc elar ce
semnifidi aface GIS, comunitatea GIS sau cercetare in GIS, deoarece in
toate aceste cazuri etimologia de la acronim la expresiile propriu-zise pare
a se impotrnoli definitiv. La prima vedere, aface GIS pare a implica doar
interac!iunea cu un anumit pachet de programe; comunitatea GIS nu este
decat un grup de indivjzi care au un interes deosebit pentru programele
respective iar cercetarea in GIS pare un oximoron (0 asociere paradoxalii
a doi termeni contradictorii).

J GIS = Geographicallnfonnation System, acronimul din limba englezApare

a se fi generalizat la noi)
6 7
 Aceste chestiuni sunt importante pentru operatiile zilnice ale
facultatilor de geografie deoarece acestea trebuie sa ~tie daca GIS sunt
instrumentecare trebuie invatate de catre studen~ sau 0 ~tiintacare ofeca
legitimitate cercetarilor intreprinse de catre personalul didactic al
facultatii.Studentiicare fac GIS pot fi integratiin cercetare?0 asocierea
GIS este suficienta pentru a conferi substanta cercetarii ~i daca nu, care
sunt celelalteconditiicare mai trebuieindeplinite?
Se impooe ~i 0 precizare asupra terminologiei. In literatura
geografica a aparut ~i este vehiculat ~i termenul ~tiin{a iriforma{ionala
geografica (in engleza geographic iriformationscience), pomind de la
faptul ca geografia a rncut demersuri pentru a indepiirta izolarea
traditionala dintre domeniile fotograrnmetriei, teledetec~ei, geodeziei,
cartografiei,informaticii,statisticiietc. ~ia celorlalte discipline interesate
de datele cu localizare spatiala. Goodchild (1992) este cel care a
argumentat ca acestea reprezinta la ora actuala discipline ale ~tiintei
informationalegeografice ~idrept urmare acronimulGIS ar trebui folosit
pentru acest termen. In ceea ce ne prive~te,ramanem la parerea ca GIS
trebuie sa se refere strict la sistemeleinforma~onalegeografice.GIS soot
strans legate de geografie inca de la inceputuri:cei mai mul~ pionieri din
domeniul GIS sunt geografi (1. T. Coppock, D. W. Rhind, Bickmore ~i
Unwin in Marea Britanie, Tomlinson, Garrison, Berry, Tobler ~iMarble
in America de Nord). In plus, geografii sunt cei care au identificat,
conceptualizat ~i formalizat conexiooile initiale dintre informatica ~i
analiza spa~ala.
De fapt se pot lua in calcul trei aspecte pentru a reface drumul
parcurs de la instrumentla ~tiinta,pe baza sensurilorexpresieiaface GIS
~i nu doar a GIS in sens restrans. Aceste trei aspecte sunt: 1) GIS sunt
instrumente, presupunand folosirea unei clase particulare de programe
aplica~e, asociate unor platforme hardware, ca ~i a datelor geografice
digitale pentru a atinge anumite scopuri predefinite; 2) GIS sunt
instrumente peifectibile, aceasta implicand dezvoltarea capacitatilor
programelor aplicatie ~i a u~urintei folosirii lor ~i 3) ~tiinla SIG,
cuprinzaod analiza chestiunilor fundamentale ridicate de folosirea
acestora.
Discutarea celor trei aspecte implica, pe un plan mai general,
intelegerea entitatii SIG ca 0 trecere calitativa de la descrierile sobre, in
8 9
alb/negru, la spa~ile reale in care se recuno~te in mod explicit ca eticheta nu
are nid un efect.
1.1. Sistemele Informaponale Geografice sunt instrumente
In acest caz, a face GIS inseamna a utiliza un set de instrumente
specializate pentru a avansa cu investigarea unui anumit domeniu. Daca
investiga~ei respective i se poote lipi eticheta "cercetare" atunci ~i expresia
sus-men~onata capata aceasta conota~e. In orice caz, existenta ~i utilizarea
unui instrument soot separabile de problema concretA, materiala, iar
documentarea ~i realizarea investiga~ei respective se vor concentra asupra
acesteia din urma, de oode tendinta de a da 0 mai mare importanta
documentarii ~i de a folosi studiile de caz pentru a ilustra metodologia ~i
tehnologiile folosite. In unele cazuri GIS pot fi doar ooul dintre instrumentele
folosite, lucru motivat de eficacitatea lor pentru demersul respectiv, tara
impact asupra proiectului ca ansamblu, deci tara sa conduca la cercetare.
Daca obiectivele cercetarii sunt, intr-o anumita masura, ~i de ordin
metodologic, contribu~a GIS ca instrumente de lucru este mai mare, acestea
aviind ~i rol de direc~onare a cercetarii iar studiile de caz soot folosite ~i
pentru ilustrarea metodei. Drept urmare, rezultatele vor fi rareori posibil de
generalizat, fie ~i in mod empiric. In lucrarile de acest tip, expresii ca
"Utilizarea GIS pentru / in ..." pot fi intalnite chiar din titlu, d~i procesele
responsabile pentru dezvoltarea instrumentului de lucru soot independente de
subiectul in sine al cercetarii.
In cercetarea ~tiin~fica soot folosite instrumente diverse. Unele sunt de
natura generica, tara vreo legatura speciala cu disciplina care Ie utilizeaza,
altele sunt special create pentru disciplina respectiva sau numai pentru un
proiect sau un grup restrans de cercetatori. GIS se situeaza undeva la rnijloc,
fiind posibile de utilizat, in principiu, de orice disciplina care studiaza
distribu~a unor fenomene pe suprafata Pamiintului. GIS nu par a fi nici un
instrumente generice a caror utilizare este larg raspandita astfel incit sa fie
farniliare (ca, de exemplu, procesoarele de text sau calculatoarele), dar nici
instrumente dezvoltate exclusiv pentru 0 anumita disciplina. 0 posibila
analogie cu statistica ar putea ilustra aceasta situa~e. Statistica este un
instrument universal pentru anumite discipline (agronornia, demowliaetc.)
dar putin folosit sau chiar considerat nepotrivit de catre altele
(de exemplu, antropologia).
 In cazul GIS, conceptele soot familiare geografilor profesioni~ti, dar
trebuie invatate de catre fiecare serie de studen~. Fara cursuri care sa Ie
fumizeze accesul la aceste concepte, folosirea GIS va degenera spre
managementul de date ~i reaIizarea de har~, oricit de complexe ar fi
capacita~le de analiza ~tiintifica ~i modelare ale pachetului de programe
folosit.
Dad GIS soot instrumente cu valoare deosebita pentru geografie ~i
daca geografia a fost cea care in mod tradi~onal a fumizat conceptele pe care
acestea Ie folosesc, atunci cursurile de GIS soot normal a fi predate in cadrul
faculta~lor de geografie. Solu~ile adoptate de catre acestea soot insa foarte
diferite, de la crearea ooor departamente pentru GIS, introducerea de cursuri
despre GIS in cadrul departamentelor deja existente ~i pana la apelarea la
cursuri independente oferite de catre departamentele tehnice ale altor
institu~i. Oricare ar fi solu~a adoptata, se urmaresc de fapt doua scopuri:
ofeca studen~lor deprinderi utile in gasirea ooui loe de mooca ~i pregatirea
acestora pentru a putea face propriile lor cercetari.
1.2. Sistemele Informaponale Geografice - instrumente
perfectiblle
Din aceasta perspectiva, aface GIS capata sensul de implicare creativa
in dezvoltarea pachetelor de programe folosite, acestea fiind inseparabile fata
de problema concreta abordata. Geografii care soot creatori de instrumente
GIS participa direct la reaIizarea specifica~ilor, dezvoltarea, evaluarea ~i
utilizarea acestora.
In realitate, creatorii de instrumente GIS au pregatire multidisciplinara,
incluzand, in afarii de geografie, informatica, ingineria, proiectarea ~i
matematica. Cum pu~ni soot geografii care au pregatirea necesara pentru a
crea pachete de programe de sine smmtoare ~icompetitive pe piata industriei
de software, aceste programe soot de obicei rezultatul unei echipe care
include ~igeografi.
Geografii sunt posesorii a doua capacita~ unice ~iextrem de puternice,
mult apreciate de catre dezvoltatorii de programe GIS. Prima este intelegerea
excelenta a conceptelor care formeaza elementele primare ale bazelor de
date, procesarii acestora in SIG ~i a modului in care aceste concepte soot
cuprinse in teorii, metode de analiza ~i modele. A doua este aceea ca
geografii soot pregati~ intr-o disciplina care integreaza intelegerea unei game
to
largi de procese care influenteaza fenomenele de la suprafata Pamantului.
Ambele capacita~ soot esen~ale pentru a face GIS ~i drept urmare
perfec~onarea instrumentelor GIS necesita pregatire de baza geografica, pe
care sa se grefeze cea tehnica ce ofeca capacita~ de analiza ootica a
performantelor tehnologice ale produsului. Din nefericire, politica
protec~oni~taa majorita~ ~mpaniilo~ producatoare de instrumente GIS nu a
permis realJZareaacestUldin lII100deZlderat.
1.3. ~tiinta Sistemelor Informaponale Geografice
in cele mai multe cazuri, GIS erau plasate in afara geografiei ~i
considerate ca fiind un domeniu nou, strans legat de aceasta. Dezvoltarea
recenta a acestora a ridicat problema legitirnita~ acadernice, ceea ce a dus la
afilierea GIS la disciplina geografiei ~ila reafirmarea acesteia ca ~tiinta.Mai
mult chiar, GIS sunt asoeiate in mod clar cu imagini, de aici considerentul ca
aface GIS este mai ~or decit aface geografie dad nu suntem familiariza~
cu aceasta din lII1OO.Asoeierea GIS cu geografia este dublata de asoeierea cu
informatica (aceasta din lII100oferind precizia ~i rigoarea), ceea ce a dus la
legitirnitateaconsideraru acestora ca un subdomeniu al geografiei ca ~tiintJl.
Dezvoltarea rapida a tehnologiilor in ultirnii ani ~i apari~a soeieta~i
bazate pe acestea au dus la regruparea ~i stabilirea de noi priorita~ pentru
~tiinta.Pentru ca 0 tehnologie sa devina ~tiintJl,ar trebui indeplinite cel pu~
patru condi~i:
. tehnologia respectiva sa fie semnificativa pentru soeietate;
. chestiooile ridicate de dezvoltarea ~i utilizarea ei sa reprezinte 0
provocaresemnificativa;
. interesul pentru aceste chestiuni ~i suportul pentru cercetarea
acestorasa nu se regaseascain disciplineledeja existente;
. trebuie sa existe suficient de multi utilizatoripentru a se crea 0
comunitate de necesita~ ~i interese.
S-au folosit doi termeni ~ntru a desOOe transformarea GIS din
tehnologie in ~tiinta. Primul est£ ieoniaticaJm termen preferat in multe tJlri
datorita sirnplita~i ~i ~urin~i dea:l b-aduce in ftanceza iar al doilea este
§tiinfa iriformafionala geogra~, un termen preferat in lumea vorbitoare de
limba engleza.
11
 $tiinta infonnationala geografica sau ~tiinta sistemelor informationale
geografice este preocupata de conceptele geografice, elementele primare
folosite pentru a descrie, analiza, modela, emite judecati ~ia lua decizii legate
de fenomenele distribuite pe suprafata Pamantului. Acestea variaza de la
primitivele geometrice reprezentate prin puncte, linii ~i areale, la relatiile
topologice de adiacenta ~i conectivitate, relatiile dinamice de curgere ~i
interactiune, pana Ia conceptele specifice ca vecinatatea, amplasarea sau
localizarea.
Se pare ca cea mai importanta problema la care trebuie sa faca fata
~tiinta infonnationala geografica este limitarea reprezentarii digitale, adica sa
raspunda la intrebarea daca sunt concepte geografice care nu vor putea fi
niciodata reprezentate sau manipulate de catre GIS. Reprezentarea digitala ~i
manipularea conceptelor geografice ridica 0 serie de chestiuni fundamentale
pentru cercetare, multe dintre acestea fiind redeschise discutiei, de~i sunt de
mult timp statuate in cadruI disciplinelor geografice.
De~i capacitatile GIS sunt in continua dezvoltare, geografii care Ie
folosesc mai ~teapta inca stadiul in care conceptele ~iprocedeele geografice
sa fie implementate digital (Dobson, 1983; Couclelis, 1991; Dobson, 1993).
in acest timp cercetarea va implementa cel mai probabil acele concepte ~i
procedee care sunt cele mai simple, mai logice ~imai riguros definite, adica
pe cele primare ~i (sau) pe cele mai rafinate. Acestea includ procedee de
recuno~tere ~i masuratori in teren, optiuni pentru reprezentari, functii de
generalizare ~i reprezentare altemativa sau multipla, reprezentarea
infonnatiilor incerte, metode de analiza ~i modelare, probleme referitoare la
descrierea continutului datelor geografice ~i evaluarea adecvarii acestora
pentru utilizare ~i metode de vizualizare. Aceste chestiuni pot insa duce la
diminuarea caracteruIui multidisciplinar al ~tiinteiinfonnationale geografice.
in afarii de geografie, aceasta include ~i discipline traditionale cum sunt
geodezia, cartografia, teledetectia, ca ~i elemente de orientare spatiala,
statistica, infonnatica, ~tiinta despre infonnatie etc. Situarea GIS pe aceasta
pozitie nu trebuie sa confunde utilizarea acestora (respectiv introducerea unor
comenzi de analiza spatiala) cu analiza chestiunilor ridicate de ~i folosirea
acestor instrumente.
Din lumina acestor trei perspective asupra GIS, ce ar putea fi acum
spus despre semnificatia expresiei a face GIS? Un prim lucru este acela ca
mai exista credinta ca GIS sunt legate de geografie in mod unic ~i
fundamental ~i ca a face GIS presupune in mod necesar a face ,ytiin/iisau,
12
fonn unor pareri extreme, ca a face GIS inseamna a face geografie in
co~ $tiin/!fic. S-a creat astfel imaginea ca GIS ar fi cu mult mai eficiente
;ecat sunt de fapt ~i se ignora limitarile acestora in abordarea temporala, a
tridimensionalitatii spatiului, a fenomenelor la scam, a interactiunilor ~ia altor
oncepte geografice sofisticate. Dadi GIS reprezinta 0 ~tiintageografica sau
~e sine statatoare depinde amt de rigoarea cu care sunt folosite ca instrument
cat ~i de scopul utilizarii functionalitatilor sale, data fiind natura concreta
cercetarli.
Un aI doilea lucru este acela ca se manifesta 0 tendinta accentuata ca
un numar din ce in ce mai mare de geografi sa nu mai vada in GIS un
instrument pe care il pot utiliza in cercetarile pe care Ie intreprind, ci ca pe un
fenomen asupra caruia pot reflecta ~ipot face comentarii.
in mod cert toate aceste perspective vor conduce la construirea, de
catre geografi ~imembrii disciplinelor asemenea aliate lor, a unui fundament
intelectual pentru GIS, ceea ce va asigura supravietuirea acestuia mult timp
dupa ce caracterul de noutate va fi trecut. Dezbaterile suscitate de
ambivalenta GIS ca instrumente ~i ~tiinta trebuie inteleasa in contextul mai
larg al tendintelor actuaIe din ~tiinta~isocietate in general. Notiuni mai vechi
sunt inIocuite de altele mai noi sau cu 0 deschidere mai mare. in acest
context, GIS pot reprezenta un nou tip de ~tiinta. care pune accentul pe
caracteruI vizual al exprimarii, pe colaborare, explorare, intuitie, definita ca
loe unic care transcende dincolo de traditionalismul rigorii matematice, a
testarii ipotezelor ~igeneralitatii.
Ca ~tiinta, geografia a abordat de mult timp raportul general -
particular. Hiirtile ~i datele geografice surprind esenta particularului de natura
geografica, conditiile de limita care influenteaza aparitia ~i evolutia
proceselor fizice ~i soeiale ~i in acest sens GIS ilustreaza particularul. Dar,
spre deosebire de hiirti, scopul GIS este acela de mentine datele geografice in
forme ce pot fi transformate, procesate ~i analizate in moduri care sa fie
uniforme din punct de vedere geografic. Prin urmare, GIS reprezinta 0
te~ologie amt a generalului cat ~i a particularului, implemenmndu-l pe
pnmul sub fonna algoritmilor de fonnalizare, a conceptelor ~i modelelor, iar
pe eel din urma sub fonna continutului seturilor de date. Ca tehnologie, GIS
par a fi destinate cercetarii geografice ~i in special pentru transformarea
cuno~terii geografice a proeeselor in prognoze, politici ~i decizii. in acest
s~ GIS capteaza tensiunile dintre cercetarea fundamentala ~icea aplicata ~i
dlDtregeneral ~iparticular ca perspective geografice.
13

2. AP ARITIA, DEZVOL T AREA ~I UTILIZAREA
SISTEMELOR INFORM ATIONALE GEOGRAFICE
Fiind vorba de 0 perioada de timp amt de scurta, este dificil de a
vorbi despre un istoric al GIS. In plus, dezvoltarea rapida a acestor
aplicatii, functie de diversitatea utilizatorilor, precum ~i noile trasaturi
comerciale ale GIS, nu au condus pana acum la 0 definitie clara ~i
unica.
Inceputurile Sistemelor Informationale Geografice pot fi, daca
avem in vedere ca cel mai adesea produsullor final este 0 reprezentare
de tip harta, situate inca la inceputurile istoriei umanitatii. Cea mai
veche harta cunoscuta dateaza din anul 2 500 1.Ch., dar probabil ca au
existat harti ~i inainte de aceasta datiL De atunci ~i pana in zilele
noastre oamenii au imbunatatit in mod continuu metodele
de exprimare a informatiilor spatiale. Jumatatea celui de-al
optsprezecelea secol a adus ca noutate suprapunerea haqilor pentru a
reda deplasarile trupelor armate in tipul Razboiului de Independenta al
SUA (haqile realizate de cartograful ftancez Louis-Alexandre Berthier
pentru batalia de la Yorktown). Metoda suprapunerii manuale a
haqilor a fost descrisa complet, pentru prima data, de Jacqueline
Tyrwhitt intr-un manual de planificare din 1950. Primul recensamant
britanic (1825) a condus la crearea demografiei ca ~tiinta, 0 aIta
aplicatie a GIS. In secolul trecut, din ce in ce mai multi cartografi ~i
oameni de ~tiinta au descoperit puterea metodei de suprapunere a
Mrtilor pentru a comunica niveluri sporite de informatie pentru 0
anumita zona.
Mo~tenind dezvoltarile informatice ale CAO/DAO (Conceptie ~i
proiectare asistata de calculator), cartografia automatizata a aparut in
anii 1950. Laboratoarele "Computer Lab" ale Universitatii Harvard
(1965) au fost unele dintre cele mai active in domeniul cercetarii
fundamentale ~i sistemul SYMAP a servit drept model pentru cea mai
mare parte a GIS raster care au fost dezvoltate in industrie.
14
primele GIS operationale au aparut prin unnare in SUA ~i
Canada, in anii 1960. Printr~ pionieri, pu~em aminti Sist~mul
Informational Geografic .cana~lan (1962), Slstemul .InformatlOnal
entrU Utilizarea Terenunlor dm New York (1967) ~l Sistemul de
~anagement al terenurilor din Minnesota (1969) sau, in Franta,
Bancile de Date Urbane (BDU) realizate pentru Lille ~i Marsilia
(1972). De-aAlungul.ti~~ului ?IS ~u avut ?enumiri diferite, cele mai
multe reflectand aphcatllie lor Imedlate, ca m exemplele unnatoare:
. LIS (Land Information System)
. AMlFM (Automated Mapping and Facilities Management)
. EIS (Environmental Information System)
. RIS (Resources Information System)
. PIS (Planning Information System)
. SDHS (Spatial Data Handling System)
Prima realizare intitulata GIS - Canadian Geographic
Information System (Sistemul Informational Geografic Canadian) - a
fost dezvoltata de catre Roger Tomlinson de la Canada Land
Inventory, in 1962. Spre deosebire de sistemele anterioare, care
fusesera dezvoltate pentru aplicatii specifice, acest sistem a fost
conceput pentru a stoca date, Mrti ~i atribute ale terenului in format
digital ~i accesibil pentru toata Canada. Sistemul este in functiune ~i
astazi.
Sistemele informationale geografice, in sensul actual al
cuvantului, au aparut in anii 1970, cand anali~tii au inceput sa
programeze calculatoarele pentru automatizarea unor procese pana
atunci manuale. Companiile producatoare de softuri (ESRI, ERDAS
etc.) au dezvoltat pachete de programe care pot introduce, prelucra ~i
afi~adate geografice pentru a crea noi categorii de date ~i informatii.
Dezvoltarea rapida a componentelor "hard", sub aspectul puterii ~i
~exibilitatii ~i scaderea rapida a costului acestora, incepand cu anii
80,.au tacut din tehnologia GIS un produs accesibil unei game foarte
largl de utilizatori.
Abia incepand cu 1985 putem vorbi de primele GIS dezvoltate
pentru gestionarea resurselor naturale ~i pentru retele (programul
15
APIC, realizat de POLl LOG). GIS se prezinta ca 0 ~tiinta
multidisciplinara integrata, cuprinzand mai multe discipline
traditionale. In prezent, GIS au devenit chiar discipline independente,
predate in diverse departamente ale multor universitati, cu denumiri ca
Geomatica, Geoinformatica sau $tiinta lnformatiei Geospatiale.
Aceasta tehnologie se constituie intr-o industrie de zeci de miliarde de
dolari anual, in care sunt implicati sute de mii de oameni ~i se invatii
in ~coli,colegii ~iuniversitati, oriunde pe glob.
GIS sunt folosite in aproape toate disciplineIe care au legatura
cu geografia, de la arhitectura peisagista ~i pana la proiectarea cailor
de comunicatie sau gestionarea resurselor. Domeniile majore de
aplicare a GIS pot fi grupate in cinci mari categorii, dupa cum
urmeaza:
· Managementulfacilitatilor- mult folositein acest domeniu sunt
haqile precise la scara mare ~ianalizele de retea (pentru localizarea
retelelor de transport, planificarea lucrarilor de intre~nere, service
pentru liniile de telecomunicatii ~i planificarea ~i lII1Iillrirea
consumurilor);
. Managementul resurselor naturale ~i de mediu - se folosesc hartile
la scara medie sau mare precum ~i tehnicile de overlay in
combinatie cu aerofotograme ~i imagini satelitare (pentru studii de
fezabilitate pentru agricultura, silvicultura, resursele de apa, analize
de impact asupra mediului, localizarea depozitelor de de~euri,
managementul calamitatilor ~idezastrelor etc.);
. Retele stradale - se folosesc haqi la scam mare sau medie ~i
analiza spa~ala (pentru localizarea cladirilor ~ia strazilor, stabilirea
rutei optime, direc~onarea traficului, servicii de transport urban,
ambulanta ~ipompieri);
· Planificarea dezvoltarii zonale - folose~te haqi la scara mare sau
medie ~i modelarea (pentru planurile de urbanism, planifican la
nivel regional, amplasarea de ~osele sau autostrazi, dezvoltarea
dotarilor comunitare);
. onenta de software a sistemelor
Sistemele de gestionare a teritoriului - folosesc haqi cadastrale sau
ale parcelelor ~i analiza spa~ala (pentru cadastru, administra~e,
stabilirea impozitelor etc.).
16
3. DEFINITII, CONCEPTE ~I NOTIUNI SPECIFICE GIS
3.1. Definitia GIS
Aflate la confluenta informaticii, a telematicii ~i a ~tiintelor de
observare ~i descriere a Pamantului, Sistemele Informationale
Geografice au tacut subiectul a numeroase incercari de definire,
functie de domeniile abordate ~i disciplinele academice implicate.
Unele definitii au reflectat insa~i evolutia acestora, considerandu-le
pur ~isimplu instrumente:
"Un sistem informational geografic este un caz special de sistem
informational in care baza de date consta din observatii asupra
entitatilor cu distributie spatiala, activitatilor sau evenimentelor care
sunt definibile in spatiu ca puncte, linii, ori areale. Un sistem
informationalgeografic manipuleaza datele despre aceste puncte, linii,
~i areale pentru a obtine informatii in urma unor interogari ~i analize
ad-hoc." (Dueker, 1979).
". .. un set puternicde instrumentepentru stocarea~irecuperarea,la
cerere,transformarea~iafi~ea datelor spa~alizatedin lumea reala pentru
un anumitede scopuribine definite."(Burrough, 1986).
"Instrumente care permit, plecand de la surse diverse,
achizitionarea, organizarea, gestionarea, analiza ~i combinarea,
elaborarea ~i prezentarea de informatii localizate care contribuie la
gestionarea spatiului."
(SocietateaFranceza de Fotogrammetrie~ide Teledetectie, 1989)
". " sisteme automate pentru achizitia, stocarea, recuperarea,
analiza, ~iafi~areadatelor spatializate." (Clarke, 1995).
Alte definitii au avut in vedere mai ales latura de prelucrare
Inl0 rm . a datelor ~i comp
~~omata
atlonale geografice:
d "Un sistem informational care este proiectat pentru a lucra cu
gat~ ca~eau referinte spatiale descrise prin coordonate geografice sau
eo eZlce. Cu alte cuvinte, un GIS este atat 0 baza de date cu
17
capabilitatispecificedatelor cu referinte spatiale,cat ~iun set de operatori Inforrnatia geografica desemneaza toate informatiile referitoare
pentru a putea prelucrarespectiveledate." (Star ~iEstes, 1990).
"Un sistem informational geografic (GIS) este un instrument x Sub aceasta
-
la un Punct sau un ansamblu .de puncte. -referentiate
denumlre genenca se
x
regasesc
spatial pe suprafata
o

date d Iverse, cum

rezident intr-un sistem informatic pentru cercetarea ~i analizarea
entitatilor care exista ~i a evenimentelor ce se produc pe suprafata
Pamantului. Tehnologia GIS integreaza operatii specifice bazelor de
date (de exemplu interogarea ~i analizele statistice) cu modul unic de
vizualizare ~i analiza geografica oferite de lucrul cu harta. Aceste
capabilitati fac distinctia dintre GIS ~i alte sisteme informationale, in
acela~i timp conferindu-Ie 0 valoare deosebita pentru 0 gama larga de
domenii publice sau private care sunt preocupate de explicarea
evenimentelor, predictia unor situatii ~i strategii de planificare."
ESRI@(Environmental Systems Research Institute, Inc.)
Exista chiar ~idefinitii de dictionar:
"Sistemele Informatice Geografice (G.I.S.) reprezinta ansambluri
de tehnici, metode, echipamente~ipersoane, care au ca scop gestionarea
informatiei georeferentiate, cu ajutorul calculatorului." (Dictionarul
Enciclopedic Britanic).
"Instrumente care permit, plecand de la surse diverse,
achizitionarea, organizarea, gestionarea, analiza ~i combinarea,
elaborarea ~i prezentarea de informatii localizate care contribuie la
gestionarea spatiului." (Societatea Franceza de Fotogrammetrie ~i de
Teledetectie, 1989).
Toate definitiile GIS recunosc faptul ca datele cu referinte
spatiale au caracter unic deoarece sunt strans legate de harta (spatiul
conteaza!). GIS permit gestionarea in mod conjugat (fig. 3.1) a datelor
spatiale ~i descriptive ale unuia ~i acela~i obiect. In plus, un SIG
trebuie sa fie capabil de a produce harti ~irapoarte de sinteza.
Date rpatiale Date descriptive
terestrj1. 0 .
fi distributia spatlala a resurselor naturale (ape, sol, vegetatle etc.),
~~calizareaelementelor.d~ infras~ctur~ (ca~ de .c~municatie, cladiri,
dIOverseechipamente), hmlte .
admInistrative ~I pohtIce etc.
Inforrnatia geografiIca are 0 Importanta primordiaIa pentru cei
care trebuie sa cunoasca, sa gestioneze ~i sa amenajeze spatiul.
Aproximati~ 80 % d~n !n~o~atia manipulata de colectivitati este
localizata ~Ipoate deci sa alba 0 reprezentare geografica - pe care 0
putem numi ~ireprezen~r~ ~patializ~ta.0
Accelerarea urbamzarn, con~tIentIzarea problemelor ridicate de
gestionarea resurselor ~i necesitatea protectiei mediului sunt doar
cativa dintre factorii care au dus la cre~terea nevoii de instrumente
performantepentru gestionarea teritoriului.
3.2. FUDcpile Decesare uDui GIS
Cel mai adesea, un Sistem Informational Geografic este solicitat
sa raspunda la urmatoarele intrebari:
. Ce este la ... ? (iQtero~areye localizare; ce se afla intr-un anume
loe);
· Unde se afla ... ? (interogare conditionala; care anume loeatie
satisface 0 cerinta anume );
· Cum s-a modificat ... ? (interogare asupra tendintei; identifica
&ecventa producerii sau tendintele de schimbare);
· Car~date sunt legatede ... ? (interogarerelationala;~al~
relapile spatiale dintre entitati sau atribute geografice);
· Ce s-ar inmmpla daca ... ? (interogare bazata pe model; calculeaza
~i !lfi~eaza 0 cale optima, un amplasament optim, zonele de risc
etc., pe baza unor modele).

_ Figura 3.2. ilustreaza exemple de intrebari la care SIG pot da

raspuns ~i minimum de functii de care un SIG trebuie sa dispuna
pentru a putea satisface cerintele mai sus mentionate.
Figura 3.10Infonnatia geografica
18 19
 Ce este...? sibililreprezentare~ ~gra~cli .a ~onnapilor la ~vel de localitate sau 0
po unitate admimstratIv-tentonaIa de rang supenor. lata cateva exemple
Unde este".? an::e descriptive disponibile in mod curent: fi~ierelecu abonapi serviciilor
debl'ce (apa, satubritate, electricitate), date statistice, planurile ~i matricile
Ce s-a sclumbal. ? ~ crem.1 pretu1
7' ;renului de 10 on
~trale. Toate aceste da~ pot fi a~ate unei anumite localizari (localitate;
I parce1a,tronson de retea) pnn coordonate, adrese sau 0 referintAspapala.\ '

Ce datesuntlegalede 'W A I
~el rawapropiatspital
3.4.Informapa geografica numerica - 0 necesitate

Cc se petreGCdac!. .? ~ .
I

1 "Him
..
7'
ZonAcuose mare
laimmdapi
Dintre numeroasele activitap ~ioperapi care implica, in mod curent sau
punctual recurgerea la planuri, harp sau, in general, la informapi geografice,
Figura 3.2. Functiile minime ale unui GIS putem enumera:

3.3. Datele spatializate ~iinformatiile descriptive
Cel mai adesea, infonnapa geografica este reprezentata sub forma de
harp; primele harp aveau doar scop descriptiv (haqile topografice, rutiere,
de navigape etc.). Cu timpul au aparut haqile tematice, editate de 0 serie de
organisme, harp care corespund nevoilor specializate ale acestora (haqi
geologice, turistice, de rise etc.). Treptat, harta s-a transfonnat dintr-un
simplu instrument descriptiv intr-o unealta specializata de gestionare ~i
fundamentare a deciziei.
Numeroase informatii de ordin tehnic sunt furnizate sub forma
de planuri in care sunt codificate terenuri, retele, echipamente, cladiri,
etc. Pentru numeroase aplicatii care necesita calcule ~i folosirea de
modele (retele, structuri, amenajiiri complexe, etc.) informatiile
disponibile in aceste planuri sau scheme trebuie exploatate ~i adesea
combinate cu alte surse. Recurgerea la imagini fotografice sau satelitare este
din ce in ce mai ITecventii,deoarece acestea fumizeaza 0 mare cantitate de
informapi in timp scurt.
Informapa geograficli sau localizata nu este constituita doar din date
grafice (harp, planuri etc.) sau iconografice (imagini, fotografii etc.) Un
nurnar mare de informapi sunt sub forma de text, cifte, valori care pot fi
a~ate obiectelor localizate. Astfel, matricile cadastrale permit asocierea de
informapi asupra proprietarilor terenurilor construite sau virane pe planurile
de cadastru. Pe baza acestora ~i a datelor fumizate de recensaminte este
. studii de dezvoltare economica, planurile de urbanism ~irealizarea
lor;
. acordarea ~iverificarea autorizapilor de constructie;
. amenajarea ~igestionarea cailor de acces ~ia traseelor de colectare;
. coordonarea lucrarilor publice; gestionarea ~i intrepnerea retelelor
comunale, gestionarea patrimoniului;
· analizele tematice; studii de impact asupra amplasamentelor
industriale;
· analize funciare ~ifiscale.
Tinand cont de accelerarea nevoii de prelucrare rapida dar ~ide schimb
rapid de informatii, informatica s-a dovedit a fi singura care sa faciliteze
~ste lucruri, ca ~i utilizarea raponala a acestor informapi. lata doar cateva
dintre motivele pentru care este nevoie de SIG:
· datele geospapale sunt pastrate in stare necorespun.zatoare;
· hiirtile ~idatele statistice nu sunt la zi;
· datele ~i infonnapile sunt lipsite de acuratete;
· nu exista posibilitatea recuperarii de date in timp util;
· datele nu sunt u~or accesibile.

20 21
 Odata un GIS instalat, sunt de ~teptat UIlIlAtoarele beneficii:
rentiate ~ia variab~l~lorre~ional~te: Ca wm~~, GIS.sunt capabile
georef~ a amt spatiul bldimenslonal, cat ~lpe cel tndImenslOnal.
. datele geospatiale sunt mai ~or de pastrat ~i au un fonnat sa rep~e;~zentarea spatiului. presup~e, in .p~~ ~d, capacitatea de a
standard;
fid I elementele de refenntii spa~aUl:ehpsOlZl,slsteme de coordonate
. revizuirea~iactualizareadateloreste mult mai u~oara; ~~ste;e de proiectiec~~~ca. In .plus,rep~zen~ spatiuluireal
. datele geospatiale ~i informatiile sunt mai u~or de cautat, de ~l
presup 'f . .. ., J': gh
. . ~lproceselor din
une c;:iredarea caractenstlcdor spapale ale oblectelor
di
analizat sau de reprezentat; drul aeestuia: pOZltll,marnm, lorme, stante, un mn etc.
. produsele au 0 valoare adaugatA mult sporitA; ca Din punet de vedere geometric, putem diferentia mai multe tipuri de
. datele geospatiale por fi oferite la schimb; atiu: euclidian, cartezian, ftactal, peanian, teseral ~itopologic.
. activitatea personalului devine mai productiva ~i mai eficienta; sp Spa{iul euclidian. Viziunea euclidiana este punctul de vedere
. se econornisesc bani ~i timp; traditional asupra realitatii spatiale ~is-a apli~t inca din antichitate; distanta
. pot fi luate decizii mai bune. euclidiana este denumitA ~i distanta metrica. In cadrul acestui spatiu, toate
elementele din plan, cu exceptia cercului, sunt delimitate de segmente de
Comparativ, sunt prezentate sintetic, avantajele ~i dezavantajele
utilizariimetodelortraditionale~ia celormodeme- GIS (tabel3.1.) dreapta; li!liile curbe sunt aproximate tot pri!l segrnente de dreaptA ~i prin
urmare orice obiect apare sub forma unui poligon. Consecinta de bazii a
aeestui fapt este ac~ di din cuno~terea unghiurilor unui poligon se pot
Harti GIS Operatii manuale afla laturile aeestuia. In plus, orice obiect din acest spatiu este independent,
Standardizata i lara sa aiM nici 0 legatura cu obiectele vecine.
Slocare Fonnate diferite, la scari diferite
integrata
Harti analogice, tabele,
Recuperare Baze de date digitale recensaminte
Actualizare Efectuata de computer Verificari manuale
Efectuata in mod
Suprapunere Laborioasa i costisitoare
sistematic
Foarte greoaie, necesita mult
Analiza spatiala Foarte rapida
timp
Afiare Uoara, ieftina i rapida Complicata i costisitoare

Tabelul 3.1. Arata avantajele GIS ~idezavantajele metodelor traditionale

3.5. Spapul in care opereaza GIS

Obiectele ~i fenomenele lurnii reale se des~oara inte-un spati~

tridimensional,dar reprezentareaacestora a implicat, inca din cele mal Figura 3.3. Analiza drumului optim
vechi timpuri, hiirtile ~i planurile, care sunt reprezentari in spatiul
bidimensional.Metodele cantitative ~i tehnologia informatica au condos d' In cadrul GIS, atunci cfu1dsunt reprezentate~ezari omene~ti,
teeptatla aparitiaGIS, care au ca menireprincipalaanalizaspatialaa datelor ISlanta care trebuie parcursa in interiorul acestora nu poate fi dreapta

22 23
 specifica dreptei euclidiene, care intersecteaza cIadiri, parcuri etc. De aceeq
se folose~te 0 varianta a distantei euclidiene, numita distanta Manhatta
(sau distanta taxiurilor), care unnare~te trama stradala a localitatiIo~
respectiv spatiul ~are,,~oate fi Aparcurs ~n ~od r~1 ,(fig. 3.~.). Distan~
Manhattan are aphcatll 10 GIS 10 domemul 1Oteroganlor, al Identificarii
locurilor optime, proiectarea diilor de acces cu sens unic etc.
Spa(iul cartezian. Aceasta viziune asupra spatiului are drept
caracteristica principala utilizarea unui sistem de axe tridimensionale'
. X, Y ~i Z, care permit focalizarea predsa a.oricarui ponct' sau obiec~
~in spatiu. Datorita valorificarii notiunilor de geometria spatiului ~ide-
geometrie analitica, spatiul cartezian a devenit cel mai raspandit
sistem de reprezentare spatiala. Localizarea obiectelor nepunctuale
implica insa un ~ir de coordonate care definesc pozitia ~i geometria
entitatii respective in cadrul GIS. Utilizarea acestui tip de spatiu
pentru reprezentarea suprafetei terestre a necesitat folosirea unor
puncte de reper, respectiv a punctelor geodezice.
Spa(iul fractal. Termenul de fractal a fost inventat de
matematicianul Benoit Mandelbrot, in 1975, pomind de la latinescul
fractus, derivat la randul sau din frangere: a sparge, a face bucati, a
zdrobi in forme neregulate. Fractal inseamna deci fragmentat,
fractionat, neregulat, intrerupt.
Din aceasta perspectiva, putem considera ca re(2rezentarea
euclidiana a obiectelor, cu ajutorul segmentelor de dreapta, este
grosiera. Daca 0 linie dreapta~are aceea~i lungime la orice scara,--
lungimea unei linii neregulate depinde de scara hartii pe care este
masurata. Mandelbrot a propus 0 metoda de estimare a
neregularitatilor unei linii in functie de raportul scarii:
D = log N / log r, in care:
D este dimensiunea fractala,
Neste numarul de pa~i necesar masurarii lungimii,
r este scara hartii.
Dimensiunea fractala pentru 0 linie aflata in plan variaza intre
I (linia dreapta) ~i 2 (neregularitati extreme), Conceptul se poate
extinde ~i in spatiul tridimensional: 0 suprafata perfect plana are
dimensiunea fractala 2, iar un cub are dimensiunea fractala 3. Pentru
suprafete neregulate, dimensiunea fractala variaza intre 2 ~i3.
24
. ' fractala asupra spatiului considera limitele unui obiectj
Vlzluneaentate de 0 infinitate de segmente foarte mici, a caror
fiind reprez
ca, 'nde spre zero.
lungune1~catii1efractalilor in GIS se refera la calculul lungimilor, al
, Ap I ~i a altor elemente legate de acestea. La 0 scara foarte
p~rtfnetre
0 tr alitate apare ca un punct; la cre~tereascmi, ea este
midi,
~
reprezent a sub forma de poligon,
, ~
I
'
iar daca scara cre~te mai mult se
d' fnge cladirile, apO! strazl e etc.
~
vor I~~a(iul peanian. In co.nc~Ptia lui P_e~no,punctul .es~ereprez~nt~J
ca un Patrat ale carui laturl tmd ' spre. zero. ~Drept
'
pnma consecmta,
.
drea pta are ~i 0 a doua d ImenSlUne- lat1mea - care tmde spre
IIOla
' ' ' ' ' '
bd I d e trepte a
zero,. linia curba apare tot I ImenSlOna, ca 0 succeslUne
. . .
-ror inaltime tinde spre zero. A d oua consecmta este VIZlUnea
~~dimensionalaasupra liniei curbe, care apare sub forma de spaghetti,
a caror sectiune tinde spre zero. Astfel, spatiul capata caracteristici
extensionale,viziunea peaniana fiind un mod de reprezentare discreUi
a spatiului. Spatiul peanian este un spatiu rasterizat, caracteristic
fmaginiIorsatelitare ~i digitale, care au la baza celula de suprafat!,
numita~ipixel.
Spa(iul teseral. Daca tipurile de spatiu prezentate pana acum
aveau la baza punctul adimensional sau dimensional, spatiul teseral
are la baza forme geometrice regulate (patrat, hexagon, triunghi
echilateraletc.) sau neregulate, care prin repetare nelimitata alcatuiesc
o retea. Din acest motiv, unele pachete GIS utilizeaza spatii teserale,
in special regulate, pentru procesarea imaginilor (agregari sau divizari
recursive). Spatiile teserale neregulate bazate pe triunghiuri oarecare
sau po~igoane neregulate (fig. 3.4.) au aplicatii importante pentru
geodezl~sau reprezentarea reliefului (realizarea modelului numeric al
terenul~l, exprimarea morfologiei, a pantelor ~i a expozitiei
~rsantllo!). Reteaua obtinuta in acest mod poarta numele de retea de
I angulatle neregulata, prescurtat TIN (din engleza: Triangulated
i~egUI~r Network). Metoda Thiessen, larg folosiUi in GIS pentru
po~rpoarea datelor punctuale, are la baza spatiul teseral bazat tot pe.
Igoaneneregulate.
ale ob~pa(iult~pologic, Topologia studiaza caracteristicile geometrice
Se afl~ec~lor.mdependent de sistemul de coordonate in care .acestea
. ormnd de la considerentul ca relatiile dintre obiectele
25
dintr-un anumit sp~ti~ sunt mai importante decat forma acestor . lizate (BDS), in conformitate cu natura geografica (spatiala)
deoarece intervine un anumit subiectivism in sesizarea amplasiir~~ de date spatIa.
obiectelor in spatiuf respectiv, coordonatele obiectelor capata Unr~1 a datelor conttnute.
secundar in cadrul spatiului topologic. Acest tip de spatiu implica"
probleme de vecinatate ~i reclama identificarea structurilor de tipUI Juribut 1
grafurilor. Unele pachete GIS au adoptat modul hibrid, euclidian,
topologic de reprezentare a spatiului, care imbini aspectele de--
localizare precisa a obiectelor prin coordonate ~i relatiile topologice y
dintre ele. A8ribut2

Atn'but3

Atribut4
o
Figura 3.4. Reprezentarea TIN ~ipoligoane Thiessen
Figura 3.5. Definirea entitatilor geografice (spatiale)

3.6. Modelarea spapului

Bazele de date ~i codificarea sunt elemente specifice ~i comune
tuturor sistemelor informatice; bazele de date spatializate ~i problemele
care privesc geocodificarea sunt specifice tuturor sistemelor informatice
spapale (SIS).
Daca ne referim la componenta grafica de reprezentare sau
simbolizare a datelor geografice, yom utiliza nopunea de entitate
geografica sau spatiala. Deducem de aici ca harta digitala este un model
la scam redusa a realitapi inconjuratoare, model constituit dintr-o suma de
entitati spapale cu atribute descriptive ata~ate (fig. 3.5.). Acesta este un
punct de vedere geografic focalizat asupra informapei conpnute de 0 harta.
Din punct de vedere informatic, yom accepta ca harta digitaIa est~
de fapt 0 colecpe de fi~iere. Modul de organizare al acestora precum ~~
continutul fi~ierelor care alcatuiesc harta corespunde organizarii ~I
continutului unei baze de date. Aceste baze de date vor fi denumite ~
26
Pomind de la BDS, se pot realiza cu u~urinta modelele spatiale
de interespentru utilizator. Luand ca punct de plecare lumea reala sau
un spatiu concret de la nivelul suprafetei terestre, yom avea nevoie de
minimumtreietapepentrurealizareaunuiastfel de model spatial(fig. 3.5.):
1. Prima etapa de modelare consta in identificarea acelor
enti~atispatiale care sunt relevante pentru scopul propus. Entitatile
Spatlalevor fi abstractizari ale unui obiect sau fenomen observabil.
dRezu~tat~leacestei etape ale modelarii sunt colectii de entitati care vor
efinl.dlferite
harta . tipuri de cuverturi tematice. Suma acestora formeaza
, 10IOtelesulei clasic.
inti 2. .A doua etapa se refera la alegerea celui mai potrivit model
temahce
O~atlc r de date . potrivit specificului informational al cuverturilor
date '. e~pechv raster sau vector. Astfel, vor rezulta modelele de
entitaS
~latlahz~te adaptate necesitatii de reprezentare a specificitatii
t1or Spatlale.
27
 3. A treia etapa presupune stabilirea structurilor de date ~.
regulilor de recompunere a entitatilor spatiale, respec~'a
geocodificarea, in functie de modelul de date adecvat. Rezultate;V
etapei sunt anumite structuri de date spatializate ~i prin aceaste Lumea
reala
perfectarea in fapt a bazei de date spatializate. a
In concluzie, modelarea geoinformatica se contureaza sub fOl111
urmatorului algoritm: lumea reala - harta - modele de date spatializat:
- BDS. Acest algoritm este eel mai frecvent utilizat deoarece
efectuarea unei aplicatii de tip GIS are ca sursa de date, de cele rnai
multe ori, harta clasica.
Trebuie facuta distinctia intre modelarea geografica ~imodelarea
geoinformatica a lumii reale; modelarea geoinforInatica are fa baza
reprezentarea structurii datelor intr-un format specific, conform cu FonnatVector
arhitectura ~imodul de functionare ale computerelor.
Modelarea geografica este procesul de simulare a lumii reale cu
ajutorul unor procedee de clasificare, abstractizare ~i generalizare, in
urma caruia se obtine 0 harta. Utilizarea hiirtilor prezinm 0 serie de
avantaje, dar ~i dezavantaje. Hartile sunt relativ u~or de procurat, sunt
la scari diferite ~iexista numeroase harti tematice. Datele continute de Pixeli
harti sunt deja referentiate spatial ~i exista standarde de productie care
u~ureaza interpretarea.
Dezavantajele sunt date de gradul de generalizare a realitatii, de
distorsiunile ~i de erorile inerente reprezentarii in plan a realWitii
tridimensionale. De asemenea, constituie dezavantaje sciirile diferite,
editanle la date diferite, sistemele de coordonate ~i proiectiile
cartografice diferite folosite, uzura fizica ~imorala la care sunt supuse
hartile datorita stocarii informatiilor in format analog.
Procesul de simulare informatica a lumii reale cu ajutorul unor
procedee de clasificare, abstractizare ~igeneralizare, in urma caruia se
obtine 0 baza de date spatializate, poarta numele de modelare
geoinformatica a spatiului. .
Casam,Nr.etaje -
Drumm. Eoart. Supraf.
Asfalt
21 1 1011 8.0
Deosebirea dintre modelarea geoin-formatica a spatiului ~I
modelarea pur geografica este data de catre mediul de tip informatic in
cadrul caruia se realizeaza prima dintre aceste doua categorii de
modelare (fig. 3.6.).

Figura 3.6. Conceptul de modelare geoinformatica

29
 t un echilibru intre ."aceste componente, acest lucru fiind
'

4. COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMA TIONA.L bl d

GEOGRAFIC incep.u , trU realizarea unUl prOJect via I, eoarece fiecare Sistem
esenpal ~en I Geografic este de fapt un caz de unicitate.
Inforrnattona

De~i termenul de GIS este cel mai adesea folosit pentru

denumi doar un pachet de programe, un adevarat Sistem Informationa~
Geografic include: personal avizat, un program de pregatire a acestuia
un buget, un program de marketing, componente fizice, datele ~;....
componentele logice (fig. 4.1.). Profesioni~tii din orice domeniu SUnt
con~tienti de avantajul de a gandi ~i actiona pe baza unui mod de
gandire geografic.
Continutulcelor mai multedefinitiiofera informatiiprivindatat
structura cat ~imodul de alcatuire a acestora. Un Sistem Informational
Geografic cuprinde echipamente hard, programele de prelucrare a) Figura 4.1. Componentele unui GIS
datelor, 0 baza de date spatiale, personalul specializat, metode ~i
norme de lucru. Pentru caracterizarea componentelor, unii autori pun In suma de definitii care exista la ora actuala se regasesc, intr-un
accentill pe descrierea instrumentelor de lucru, altii pe legatura dintre fel sau altul, unele aspecte comune:
componente ~i functiile specifice ale GIS, iar altii pe aplicabilitatea · datele georeferentiate (spatiale), sau informatiile geografice;
fiecarei componente in cadrul functionarii. · sistemele de calcul (hardul ~ismnn);
De~i cele mai agreate par a fi definitiile detaliate, s-a conturat
deja intelesul de soft ca fiind echivalent cu cel de GIS. Astfel, · procedurile specifice de analiza ~imanagement;
· inftastructura specifica (personal, buget, programe specifice de
publicatiile de specialitate sau cele comerciale confera intelesul de exploatare). -
GIS doar softului (IDRISI, GRASS, ARC/INFO, ARCNIEW,
. Datele geografice (sau georeferentiate) sunt caracteristici ale
ERMapper, SPANS, TNT etc.), separandu-I astfel de platforma
obtectelor ~i fenomenelor geografice care apartin spatiului terestru:
necesara rularii acestuia (hard). In plus, nu se mentioneaza aproape
caracteristici morfometrice, denumiri ~i limite ale obiectelor
nicaieri calificarea ~iprofitul specializarilor personalului necesar.
geografi~enaturale sau umane, date demografice sau economice dintr-
Acest lucru nu este gray atat timp cat se folose~te denumirea de
GIS pentru sistemele informatice capabile de a efectua, limitat, do~r
~n anu~rutteritoriu
eseOft cu ac el
. etc. Termenii de spatial
. sau geografic
. . . sunt utilizati
A

se . a~1sens: ace Ia de a descne caractenstici geograficeo In

cateva din functiile unui SIG adevarat. Se impune deci 0 distinctt~
exnps.strict, tennenul spatial
. . se refera la
. Iorice tip Mde informatie
.. care
calitativa intre softurile specializate pe cartografie, design saU ftmil localiza b A

datel . rea unUi0 lect In spatm terestru. area maJontate a

vizualizare ~icele capabile sa efectueze analize spatiale ~imodelare. .
Suma de componente a fiecarui GIS poate fi divizata deci in tre~
parti importante: hard, soft ~i inftastructura specifica. Pentru ca ace~
sistem sa functioneze corect, este necesar sa se asigure, inca de II
30
SUnt;r Spatlalesunt de tip geografic ~itinand cont de faptul ca acestea
Geogr:~referentiate, se explica denumirea de Sisteme Informationale
Ice. Ceea ce delimiteaza GIS de celelalte sisteme informatice
31
 este tocmai aceea ca fiecare element din baza de date este legat d b'~nuit partea fizica a unui GIS este formata dintr-un
anumit loc de pe suprafata Pamantului. e 1I
In mod. 0 ~afica'sub UNIX), cu memorie ~i capacitate de stocare
serv~r (0 sta~:t: legat in rete~ ~u o. serie de compu~ere ,:~lient",
4.1. Componentele hard (fIzice)
l11arl,~~re d achizitionare ~l vlzuahzare a datelor, dlspozltIve de
diSP~ZltIVei:~irilor, linii de comunicatie cu alte retele etc. Figura 4.3.
Sistemele informationale, inclusiv cele geografice, Sli il11prll11are
aconfigura tie de componente fizice cel mai des intalnita in
concepute pentru a lucra fie pe statii grafice, fie pe caIculatoant ilustreaza 0
.J~IIunui GIS.
caUl"
personale. 0 schema simplificata a componentelor generale de /e
hard este prezentata in figura 4.2. Ip Digitizor PC Client

Utilizatorul controleaza calculatorul, perifericele ~i etapele d

lucru cu ajutorul ecranului (dispozitiv de afi~are). Unele periferic:
sugereaza ca ar fi vorba de un sistem spatial special. Toate manualele
LAN
de prezentare a GIS mentioneaza inca de la inceput configuratia
minima a hardului, platforma ~isistemul de operare necesare.

SetVer
PLOTTER
~SC~~
I DIGITIZOR I · STATm GRAFICA

(PC)
(IMPRlMANTA)

'l'
:.-
~:':Z::"~""

I cmTOR CD ,' '1 Scanner

.
r
t.............
Plotter Imprimantii
I INSCRIPTOR CD I

Figura 4.3. Configuratie hardware tipica pentru GIS

Figura 4.2. Principalele componente hard ale GIS
La ora actuala, produsele GIS ruleaza pe 0 gama foarte larga de
configuratii hardware, de la servere la computere desktop, utilizate
individual sau in retea. De asemenea, exista aplicatii GIS pe toate
platformele raspandite, de la Intel ~iPowerPC la RISe.
In perioada anilor 1990, extinderea aplicatiilor GIS a detenninat
trecerea la sisteme de procesare distribuite in retea, aparand astfel cee~
ce a fost denumita "Arhitectura Server Client". Aceste rete1e pot. I
!egare c~ alte re~ele loca~e (LAN = Local A~ea Netw?rk), pr~~ l
mtermedrul cablurIlor coaxlale sau al fibrelor optlce, dar ~l de rete;)
mai mari (WAN = Wide Area Network) iar mai nou la Internet.
Atunci cand un proiect GIS are ~i 0 latura educativa,
co!"p.o~entelehard vor avea 0 configuratie deosebita, pornind de la
pnnc~PIUIca lucrul se va desta~ura in echipa, fapt reflectat in
partaJareaunui PC de catre doi studenti. Prin urmare, pentru 0 grupa
~~_stu.dentid~ marime optima (20 de studenti), vor fi. nevoie de 10
un legatem retea cu un server ~itoate celelalte termmale necesare.
U. Daca pentru server optam pentru SUN Spare Workstation sub
ran~x a Pe-" PC - urilor se dovede~te dificila in contextul
pId,e alegerea . evolutiei
.
mini I
110rmanteor acestora. Recomandam tOtu~1 atentle Ia
Prog~Um de performante solicitate unui PC de catre pachetele de
RAM~:e GIS ~procesor cat mai rapid, minimum 1 Gb me~orie
fix _ BD~aca ~ldeo performanta, 200 Gb sau mai mult pentru dlscul
, UnltareCD/DVD - RW, monitor color cu diagonala de
33
 minimum 17, imprimanta laser, imprimanta color cu jet de cern RlMOS pentru produsele Prime, CMS pentru produsele
plotter color, UPS - stabilizator de tensiune). eat DEC, P
IBM etc:'1 Andeplinitede sistemele de operare sunt similare, este
4.2. Componentele soft (programele) ~i .func~ferat fi~iere sau programe aplicape de la un sistem la
~
foartedificiI I dePrograme sun rulate diferit de. catre sistemele de operare
ulteasue .'
difentepentru fiecareSIS
A

altUl;mverstUOl
. . substantial tem de operarem parte.
Un program este definit ca 0 succesiune coerenta de instruct" t"
pe care procesorul Ie va indeplini una cate una, in ordinea in car~Uni sauau
fost scrise, pentru a indeplini 0 anumita sarcina de lucru. Program~ F" _ni/atOarele ~i interpretoarele de limbaj
4.2.2. ",,0...1'
sunt cele care detennina modul in care computerul va raspunde e1e
cerintele introduse, rezultatele care se vor obtine ~i ce anume Va~ Deoafece computereleopereaza
. ., pe baza.1 impulsurilorelectrice
de
~i a
afi~at dupa indeplinirea sarcinii de lucru curente. Exista trei tiPUfidI. "I in sistem bmar, toate mstrucpUIlle executate catre acestea
programe:
ope~tll~te
trebwe in cod ~ina, ceea ce face imposibiIainteracpunealor,
. . la
,/ sistemele de operare; Pro I b
A
limba' &'.
acestnivel,cu factorul~. grame e tre Ute ~nse m ~e 10~
,/ compilatoarele ~i interpretoarele de limbaj;
,/ programele - aplicatie. specializate,
numitelimbaJede.~blare,..care pemu~pro~torilor s~se
foloseascade avantajul de a soliclta operaptle de baza m mod direct, folosmd
capacitati1eunui tip anume de configurape hard.
4.2.1. Sistemele de operare Aceste limbaje sunt foarte criptice ~ideci dificil de utilizat; in plus, ele
sunt specificefiecarui sistem in parte ~i nu pot fi portate de la un sistem la
Un sistem de operare (OS) este un program care controleaza altul.Drept urmare, majoritatea programelor sunt create folosind limbaje de
modul de operare al unui computer din momentul in care acesta a fost nivelmalt (un mvel cat mai inalt denota 0 mai mare asemanare cu limbajul
pomit (engleza: booted); sistemul de operare controleaza toat6 uman)cum sunt C, C+, C++, Pascal, Fortran, Basic etc. Astfel de programe
intrarile ~i ie~irile, ca ~i rularea oricaror alte programe. De asemenea, sunt cunoscute sub denumirea de cod-sursa ~i folosesc expresii in limba
el pennite lucrul cu fi~iere sau managementul acestora tara ca engleza~istructurimatematice familiare.
utilizatorul sa fie nevoit a ~ti modul in care datele sunt stocate sau A U? compilator este un program destinat convertirii unui program scris
recuperate. In cazul sistemelor multiutilizator, sistemul de operare este,. mtr-un~~aj de mvel inalt in instrucpuni cod-~ina specifice unei anumite
cel care controleaza accesulla resursele procesorului ~i la periferice~i, confi~tIl hard numita "platforma". De exemplu, ie~irile dintr-un
gestioneaza sarcinile de executat. Cele mai larg raspandite sistemede ~~mpdatorC ~ntru un PC compatibil IDM nu au nimic in comun cu ie~irile
operare sunt: tr-unc~mptlatorC pentru un server VAX.
· Windows, pentru PC-urile IDM sau clone ale acestora (de~i existii Iimba'~~I cel~ mai folosite pentru dezvoltarea aplicapilor de tip GIS sunt
multeaplicapiSIG care se ruleazainca sub MS-DOS); Platf;~: ~e m.vel inalt,. aceste .pn:'~e sun~ compilate mai inffii penn:u
· Mac OS, pentru computerele MacIntosh (bazat pe UNUX ~i foarte interesel pectfi~e destmate distnbupel pubhce, cu scopul de a proteJa
stabil); o e comer~taleale realizatorilor acestora.
· UNIX (sau sisteme de operare similare, ca AIX sau XENIX) este editare ~~tegone aparte din cadrul acestei grope 0 constituie programele de
sistemul de operare dominant pentru stapile grafice; editarea ~ p~sare, realizate special pentru a permite modificarea sau
· multe statii grafice sunt dotate cu sisteme de operare dezvo1ta~: editareaden:nutului ~~ierelor. Acestea sunt eel mai adesea folosite pentru
apIicatieare exte ~u Illstrucpuni de programare. Aproape fiecare program
chiar de catre producatorii acestora: VMS pentru seria VAC de
propnul editor, creat special pentru crearea ~ieditarea fi~ierelor
34
35
cu date numerice; acestea au devenit din ce in ce mai transparente o . e cartografiere~om~ute~tii;
utilizator ~i se bazeaza pe principiu "ceea ce vezi, aceea obtii" (in e:e l IJS~ste: ~e analiza statistlca ~l spapala;
WYSIWYG). g eza;: IJS~sted afi~ ~iredaregrafica.
Bine cunoscute sunt procesoarele de text pentru PC COll1patib' IJS1SteI1l
:unt create pentru a fi rolate pe platforme diferite,
IBM: Wordstar, Worderfect ~i Microsoft Word. De~i editorul este eel II" DeO~cetabelul4.1. cele mai utilizate pachete de programe GIS,
important sistem de invatat dupa sistemul de editare, din pacate nu eXis~aJ prezentarn1 i doar la cele care sunt relevante pentru scopul acestui
standardizare avansatii a acestora, ceea ce face ca transferul de fi~ierei ij oprindu-neapo
aplicatii sa fie deosebit de dificil, daca nu chiar imposibil. 01re proiect.
Tabelul 4.1. Programe GIS
4.2.3. Programele - aplica(ii dedicate GIS PIatforma de Platform a de
rulare Denumire program rulare
Denumire program
--= PC IDRISI PC
Deoarece0 baziide date spa~alereprezintii,in acela~itimp,0 baza
d. ALLIANCE ILWIS PC
St
date grafice ~i 0 bazii de date atribut, care se integreaza ~i fonneaza APiC PC INFOCAD St
ARCAD
singura entitate, pentru realizarea unui singur program de calculator nu es StlPC MAPBOX PC
ARCiiNFO
suficient. In general, elementul fundamental al unui GIS este harta digital ARCVIEW StlPC MAPII A
(0 colec~e de simboluri grafice), caceia ii corespunde 0 colectie d ARCODES-3 St MACMAP A
simboluri atribut. Toate acestea sunt organizate intr-o forma numeric' ATLAS PC MAPGRAFIX ~
AUTOCAD StlPC/A MAP INFO PC
pentru a fi compatibile cu arhitectura ~i modul de func~onare ai, AUTOROUTE PC MGE StlPC
calculatoarelor. De exemplu: pentru 0 localitate, strazile sunt reprezentaWi CARTES & BASES PC MICROCARINE PC
prin linii iar cvartalele de locuinte prin poligoane (elemente ale bazei d CARTHAGO PC MOSS St
date grafice), iar tipurile de acoperamant al striizilor ~i caracteristiei~ CARTO-PC PC MULTISCOPE PC
constructive ale cladirilor sunt stocate in baza de date atribut. Ca U11ll: CHOROSCOPE PC PEC GIS St
CITIX StlPC PREFIX St
chiar companiile producatoare de softuri au fost nevoite sa coneea DATA
PK PC RESOCAD PC
pachetele de programe ca suma a unor module sau subsisteme care sunl DEMETER St SICAD St
activate ~i folosite pe masura ce se realizeaza baza de date ~i ap EDICART PC SAMLLWORLD St
necesitatearealizariianalizeispa~ale.In plus, cum posibilitii~leaeestoii ERDAS StlPC
GDs SPANS StlPC
pachete de programe sunt inca limitate de posibilitii~le reale de conee~ St STAR St
QgNASY§ St SYNERGIS
~i scriere, un singur pachet de programe nu este suficient, utilizatorii fi10<" ~ St SYSTEME 9
St
St
nevoi~ sa faca 0 analiza atentii a acestora ~i sa recurga la cel pu~n doua. tee ~
~EPT
PC TOPOLISP PC
astfelde pachetepentrua-~irealizatoate obiectivelepropuse. I PC/A
Indiferentde modul intern de organizarea acestorprograme,un~
~ PC
URBACAD
URIAH
PC
St
trebuie sa cuprinda urmatoarele componente soft, adaptate date01
~GE St
~ StlPC
VIACAD
VUE3D
PC
St
georeferen~ate: . 'd ~ON
GIST St
osistem de achizi~onare, editare, transformare, verificare ~lvah '
~!.V\Ss A
St = Stariegrafica
a datelor; PC = PC compatibil IBM
St AD = MacIntosh
osistem de gestiune a bazelor de date;
osistem de procesare ~ianaliza a imaginilor;
36 37
 '
IDRISI este un proiect non-profit, realizat de Clark Unl ver'
(Graduate School of Geography, 950, Main Street, Wor 8\
Massachusetts, .U~A), concep~t special pentru inteleger~:8te-.
dezvoltarea anahzel geografice aSlstata de calculator. Scris in B I ~.
~i Visual Basic, este format dintr-un modul central ~i alte pes~rani
module de program ~ipoate functiona pe platforme diverse. e 15
oModulul central contine urmatoarele submodule: gesti
sistemului, intrarea datelor, vizualizarea, gestionare~nei
reformatarea fi~ierelor. ~ .
oModulul de analiza spatiala este alcatuit din urmatoarlj
submodule: interogarea bazei de date, algebra cartografi~a7
operatii spatiale.
oModulul de procesare a imaginilor include: corecrt
radiometrice ~i geometrice ale imaginilor, intensificarea sa
filtrarea imaginilor, clasificarea imaginilor, transfonnare'
imaginilor.
oModulul de analiza statistica ~i cartografica are urmatoarel
componente: analiza de regresie, statistica descriptiva
elemente de geostatistica, elemente de analiza a seriilor d
timp/imagini.
Acest GIS lucreaza in principal In mod raster, dar este echipat~~
cu proceduri de import ~i lucru cu date reprezentate in mod vector~~
conversie rapida vector-raster. IORISI este conceput pentru a lucracl1
informatii tematice, fiecare strat (map layer) continand componentel
elementare de harta care descriu 0 singura tema. Caracteristicil
tematice cuprinse in baza de date sunt continute de fi~iere imagine~v
fi~iere atribut compatibile cu SGOB (dBase, FOXPRO, Microso.
ACCES~. . (TriaAs~ciate de regula modulului de baza sunt ~i modulele TIN
ARC/INFO este un pachet de programe creat de ES~
(Environmental Systems Research Institute, Inc., 380, New Y~B'
Street, Redlands, California, USA) ~i care integreaza un sO ..:
relational (date atribut) care permite efectuarea directa a unor select{j
multiple. Este scris in Fortran 77 ~i C, fiind independent de plat~o~~
~i de sistemul de operare, dar avand versiuni pentru toate tIpUflle din
sisteme. Oatele spatiale sunt stocate Intr-o baza interna specIfi.ca'rJltJ
care utilizatorul poate exporta informatii spre alte SGOB: ~~s~~l1tftJ.
lucreaza in mod vector, iar baza de date este rezultatul asoclefll
38
(ARC) ~i cea de atribute (INFO). Arc/Info este
de date grafice nor module articulate in jurul celui de baza:
bilZ~tUratsub fO~~~ este modulul de baza ~i are capacitati de import
stCU [J~odul~ a fi~ierelorcom~atibile,fu~ctiiprivin~.digitizare~~i
~1~xpoa datelor, fiind mzestrat ~l cu functn topologlce.
ed1tar~I ARC gestioneaza ~i baza de date relationala.
Moduutul de baza, numit acoperire (coverage), cuprinde: arce
E~e~e:oduri, puncte eticheta (label points),
. poligoane, puncte
)
(hnl1, .. d
de 1m binare (tics), spatn e
ADS (Ar O
. .
acopenre ..
S )
'- )
(coverage extent,
adnotari. submodu~ul . . c 19l~lzmg yst~~, aSlg~ra
acitatea de digitIzare ~l edltare a nOiloracopenn. Functllie
~lEAN ~i BUILD creeaz~ tabele de atribute. ~~re
inmagazineaza date tematlce despre caractenstlClle
acoperirilor.
oModulul ARCEDIT este un editor conventional de harti care
are ~ifacilitati de modificare a atributelor.
oModulul ARCPLOT permite realizarea, interogarea, afi~area
~i redarea hartilor. Caracteristicile acoperirilor ~i ale hiiftilor
pot fi selectionate,afi~ate ~ireprezentate pe baza unei varietati
de simboluricare descriu atribute geografice.
oModulul OVERLAY ofera posibilitati de analiza spatiala.
oModulul CONVERSION permite modificarea formatului
datelor care sunt diferite de acoperirile Arc/Info, permitand
transferuldatelor in ambele sensuri.
OModululNETWORK este un subsistem care ofera facilitati de
a~alizaa retelelor pe baza unei baze proprii de date, derivaHi
dm caracteristicileacoperirilor Arc/Info.
anali~:uate Irregular Network), care contine functii de elaborare ~i
lucreazaa.modelului digital de elevatie ~i COGO - un subsistem care
con8truct~~co~rdonate geometrice ~i care are aplicatii in domeniile
2000 de u or ~l ~l amenajarii teritoriului. ARC/INFO contine peste
existaIns~ome?~l~ceea ce deruteaza utilizatorii la primul contact;
Unlirnba' POSI~llltateade a crea meniuri ~i comenzi macro folosind
~ propnu d .
GRAss e programare (SML - Simple Macro Language).
Laboratory (p~fost creat de US. Army Construction Engineering
B 4005, Champaign, Illinois, USA). GRASS
39
(Geographic Resources Analysis Support System) este Un .
informational geografic in mod raster capabil de a gestiona ~i SISt6:
date spatiale. Primele sale obiective au fost acelea de aana~i
responsabilii pentru amenajarea instalatiilor militare, dar ulterio aSls
adaptat ~i pentru aplicatii civile. Este scris in limbajulr ~fo
functioneazasub sistemulde operareUNIX.Prezintaposibilitated
fi cuplat ~i la alte softuri din domeniul public: XGEN - un l~ ~',
pentru generarea interfetelor ~i a comenzilor proprli; BPM ~l a
(limbaj pentru ma!1ipularea imaginilor); RIM (un SGBD de t~:
pseudo-relational).In plus, GRASSeste un sistem care se distrib~
gratuit. Programul a fost creat pentru date de tip raster, dar areUt
posibilitate~.vizua,lizarii~i integ,rarliunor straturi de tip ~ector,ca ~i~'
unor operatll spattale cu vecton: calculul suprafetelor ~l perimetrel
poligoanelor, calcule statistice etc, De asemenea, sunt posibi~
digitizarea ~i importul layerelor, importul imaginilor satelitare~
procesarea acestora. GRASS poseda ~i un al treilea mod
reprezentare a datelor, modul pozitional, care se refera la succesiu"
de puncte referentiate prin coordonate est/nord, carora Ii se asoci
descrierea.
Organizarea intema a programului este destul de simpla:
intrarea in program trebuie precizat directorul GISDBASE, iar apoi
intra in subdirectorii denumiti generic locations, fiecare dintre
reprezentand 0 baza de date independenta, Toate hartile ~i layerel
(mapsets) care reprezinta acela~i teritoriu sunt stocate in aceea~ib .
de date (location).Utilizatorulpoate lucra insa doar intr-o sing:,
locatiedeoarecenu este posibilaaccesareamai multorbazede dateI
acela~itimp. . OModul~1Prospector contine procedee de agregare punctuala,
Programul este structurat in meniuri ~i comenzi, fiecare fliP
divizate in submeniuri:
o ManaGement cuprinde comenzile de gestiune genera~a;'
fi~ierelor, datelor ~i layerelor: deplasarea in inteClO
programului, accesul la Help, listare, copiere, ~terge.
redenumire etc. fi :
oDisplay se refera la comenzile de vizualizare, editare, a I~
~iimprimare a unei harti.
40
, e comenzile consacrate procesarii imaginilor ~i
oBaster con~~~r 3D: analize de proximitate, filtrare, functii
reprezentiln alize de teren, operatii spatiale de vecinatate.
booleene, aneaza toate comenzile care opereaza cu fi~iere care
Vector grup d I
0 0_ tUfavector a ate or.
aUstruc errnite procesarea aerofotogramelor ~i a imaginilor
.
o!rna~ery ,Pextragerea date lor, introducerea acestora in baza de
satelltare, .1 " - . ' .,
1 d
date, clasificarea pixeh1or ~l,. a entltatl or. 'I e pe lmagml,
'
rectif!ICarea coordonate
. or ' ~l ,.. a prOiectll
" or cartogra fiIce,
I I
coreetarea 'f"i amehorarea ca ltatllimagmi
. or. . .
1 J':' 1
oPaint/Printgrupeaza comenZIe relentoare a lmpnmare.
SPANS creat de firma TYDAC Research Inc., (2 Gurdwara
Road, Suite '210, Nepean, Ontario" K2E tA2, Canad~)~ SP~N~
(SPatial ANalysis Syst~m) este un. sls,~em~odular. flexlbll a ~arul
arhitecturapermite prOiectarea aphcatllior m functle de speclficul
cerinte10r~ial datelor de intrare:
oModulul SPANS EXPLORER este un sistem informatic
hibrid raster/vector/quadtree care poate functiona ~i
independent. Include functiile de baza ale analizei spatiale:
crearea arealului de studiu, crearea ~i editarea datelor,
import/export de date, functii de vizualizare, procedee de
interogare ~i cartare, facilitati de analiza, programare ~i
modelarein limbajul EASY+.
O~odulul TOPOGRAPHER contine analize de vizibilitate,
~lewer 3D, algoritrni de interpolare ~i spatializare a
mformatiei,filtre ~ifunctii de prelucrare a datelor raster.
d~de~sltate,kriging, procedee de trasare a izoliniilor ~i creare
IJa artdor derivate in urma aplicarii acestor tehnici.
~odUlu,1Pioneer permite analize spatiale avansate: analize
S~°tuIO~lce,agregarea de layere, agregarea datelor atribut ~i a
a nlor quadtree
IJModulul AUT .
.
Perm'ltan , HOR este 0 interfata grafica cu utilizatorul,
,d ~l perfectionarea algoritmilor pentru aplicatii
persona lIZate.
41
 oModulul OBSERVER este utilizat pentru afi~ SIG folosind un limbaj ~i un creator de modele de
specifice .~
interogarea hartilor digitale, imaginilor ~i at~~ea r aproprn.
corespunzatoare acestora. Utel()' ana IZ te' modulul dedicat lucrului cu vectori (crearea,
aVectOr eStrl butelor copierea sau ~tergerea acestora) ca ~i
ERDAS IMAGINE, produs de compania ERDAS Inc 2 d'tafea a ' .
Buford Highway, NE, Siute 300, Atlanta, Georgia, USA), e~t( 80_ e I
ConyerSle
. i raster/vector sau mvers.
. .. .
dintre cele mai puternice ~i complexe pachete de prograrnee~nl([ ste un modu1 specla 1 pentru pre 1ucrarea lmagml 1or
aRadar e .' RADAR
capabil de a efectua procesari ~i analize foarte rafinate atat p I , te cu senzon de tip .
datele in mod raster dit ~ipentru cele in mod vector. ent o~~~ este un pachet de programe creat de ESRI
o Viewer ofera modalitatea principala de vizualizar ,Arc letal Systems Research Institute, Inc., 380, New York
cuverturilor raster sau. vector, oferind ~i acces rapi~ ( (Envzro:~7ands, California, USA), co~ceput initial ~a mijlo~ de
instrumentelenecesareoperatiilorcare se vor efectuaasup s~reei. a datelor din Arc/Info. Cu timpul, a devemt unul dmtre
acestora. cele IZ~~:spandite programe
Vlzuamal .. de SIG din lume ca urmare
~.
a u~urintei in
x_
d 1
oImportlExport este modulul care ofera posibilitati Q exploatare~i a structum mo ~ ~te c~re accepta pra~~lcun n~~~
importare a fi~ierelor din aproape celelalte programe SIG,d nelimitatde extensii create de utibzaton conform propmlor necesltatl.
~i foarte multe optiuni de exportare a fi~ierelor cal Mai mult decat amt, ESRI a creat un adevarat forum pentru
dezvoltatoriide aplicatii SIG pentru ArcView, punand la dispozitie 0
majoritatea acestora. Folosirea acestui modul necesita ins
parte a codului sursa.
atentie deosebita datorita numarului mare de parametri can
Structuramodulata, capacitatea de operare cu fi~iere vector ~i
trebuie ale~i sau configurati.
raster~i,nu in ultimul rand, posibilitatile de a crea ~i adauga extensii
oData Preparation este modulul care ofera acces la un setdi
instrumente necesare pregatirii datelor inaintea prelucrari'll special concepute pentru anumite scopuri specifice ne-au tacut sa
alegemArcView ca pachet de programe de referinta, de~i compania
rectificarea geometrica ~i mozaicarea sau decuparl
producatoarea lansat pe piatti un produs nou, ArcGIS, pe care it
imaginilor, generarea de suprafete ~iclasificari nesupervizatl p~omoveazamai ales pentru segmentul Business. Diferenta majora
oMap Composer este modulul de pregatire ~i imprimare dmtre,ArcView~iArcGlS este redata in tabeluI4.2.
hartilor sau realizarea unei serii de produse cartografice.
I,~afarade modulul de baza, care indepline~te cele mai frecvente
o Image Interpreter ofera instrumente pentru intarirl
radiometrica sau spectrala a imaginilor, analiza supr~~e ~p;ratllnecesareunui Sistem Informational Geografic, ArcView poate
otatcu 0 serie de extensii care indeplinesc functii specifice:
topografice, analize specifice SIG, dar ~i un set de utili
pentru operatii cu mai multe straturi de informatie. Q ArcPress
oImage Catalog este 0 baza de date pentru managem~n ~

informatiilor de tip raster ~i selectarea fi~ierelor pe cote" · ~on~erti~ea de metafi~iere in formate specifice diverselor
pun de lrnprimante
geografice. al · Generarea d' "
oImage Classification
. " ofera un set de instrumente
.
' ll1l
ra~~'
ag . Procesareadee lmagml ' pe baza .datelor in mod raster ~ivector
. ~..
pentru c 1aSIfilcan supervlzate
1 IJ1
sau nesupervlzate ae I I S~I . Reducereac dat tur
'
e m vederea lmpnmanl
l
ca ~i pentru colectarea, din imagini, de semnaturi spectra e l .0 sol' os I or externe (de ex. RAM, firmware).
spatiale non - parametrice. Spatial Modeler modul s~~l, Qtiestandard pentru printarea produselor ESRI
creat pentru realizarea de operatii cu harti sau mO
43
42
 o Arcview 3d analyst . a de arneliorari ale imaginilor
'1 I d ' ~ ' '
O e ahzare
. Generarea de reprezentari 3D . I' autornataa conturun or entltatl or e tip areal
. Integrarea datelor din proiectarea asistata de calculator (c . Cart~~;ea rnodificarilor pe baza cuverturilor de date de tip
. Realizarea de analize statistice in spatiul tridimensional A. . vrrn~
irnaglOe
sau carnp (suprafete
fi
'
'
continue)
1 1
'

. Crearea de suprafete ale densitatii pe baza atributel I' rea de clasl lcan mu tIspectra e pentru cartarea
entItatlIor geografiIce
, x '
· ~~d~~i de utilizare a terenurilor ~i extragerea de informatii
. Realizarea de analize asupra vizibilitatii in linie dreapta .". e aceasta baza "!(Ii
unor harti tridimensionale ale vizibilitatii ~I . ~ealizarea de ca~cule,a~upra indicil~,r d~ v~geta~ie
. Construirea de modele ~i suprafete tridimensionale pe b . Mozaicarea de lmagml cu rezolutll dlfente ~i/sau provenite
datelor de tip punctual, inclusiv cele prelevate cu ajutorulG~~ din surse diferite
. Realizarea de modele ale entitatilor din lumea reala a
o ArcView Network AnalY,st , .
supraterane cat ~isubterane
. Aflarea celei rnai scurte dlstante dmtre once numar de puncte
. Draparea de entitati bidimensionale sau a imaginilor . Identificarea celei rnai apropiate utilitati fata de 0 anumita
suprafete sau modele tridimensional, cu acces la dat~e"
locatie
tabelare prin interogari interactive . Generarea de areale de servire pentru 0 anumita locatie
o ArcView Business Analyst
. Construirea unor directii clare intre diverse locatii folosind
. Realizarea de prospectiiri asupra clientilor ~i pietei.
. Definirea de areale de stocare sau comercializare pe baza . puncte ~ietichete
Folosirea entitatilor existente in ArcView ~i a retelelor din
ArcInfo
clientilor existenti )
· Producerea de date pentru retele
. Identificarea unei locatii asemanatoare pentru cele mai
· Construirea de instrumente ~i solutii specifice retelelor
bune puncte de vanzare
. Realizarea de analize asupra comportamentelor de pe piatil · Dezvoltarea de aplicatii complete
. Crearea de modele de atractori pentru previziuni asupra [JSpatial Analyst
amplasarii de noi locatii pe piata .'
· Co~vertirea cuverturilor (temelor de tip punct, linie, or
. Realizarea de analize asupra deplasarilor pe anumite directl pohgon) in cuverturi raster
termeni de timp necesar parcurgerii acestora,
· pentru
Crearea de xbuffere raster pe baza distantei sau proximitatii
. Cautarea de areale cu oportunitati deosebite ~i includerea ent Itatl vectoriale sau cuverturi raster
' '

acestora in analize asupra pietei ·. Crearea

C
de h~artl, ale densitatii pentru cuverturile de puncte
. Integrarea de date ~i informatii geografice de pe Web rearea d ~ .
punctualee campun continue de date pe baza de entitati
o Arcview image analysis . · Crearead . r"
de Sup fie IZOmil, pante, expozitie sau umbrire pentru astfel
. Vizualizarea ~imanipularea rapida a datelor de tip irnaglne ra ete
. Georeferentierea imaginilor cu ajutorul fi~iere1orIII
geometrie, a cuverturilor de date, sistemelor GPS saUa
imagini referentiate 45
44
 . Realizarea de analize pe baza de celule pentru hiirtile' TabeluI4.2. Comparatie ArcView - ArgGIS
raster In ArcGIS 9.x.x
. Realizarea de interogari de tip Boolean ~ide calcule I VBA forms
Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS
pe mai multe teme simultan a gebti:
. Realizarea de analize de vecinatate ~ide zona Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS
Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS
. Realizarea de clasificari ale temelor in mod raster
ArcGIS 3D Analyst extension
Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS Ir
[J ArcView StreetMap ArcGIS Business Analyst extension !I
. Aflarea unei adrese ~ifocalizarea harpi asupra acesteia Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS !
f::'
. Aflarea locatiilor pentru mai multe adrese in acela~itimp Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS
. Zoom catre orice areal pentru vizualizarea de: grani ArcCatalog: Database connection
drumuri, lacuri, raun, parcuri, aeroporturi ~ispitale oft I Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS
. Click pe orice entitate din harm pentru a obtine inform," ArcIMS
Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS
referitoare la aceasta
. Efectuarea de analize detaliate pentru un anumit areal Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS
ModelBuilder
crearea de seturi particularizate de date despre trama stradal
oft I Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS
. Extragerea de informatii despre orice strada pentru efectua ArcGIS Network Analyst extension
de analize ulterioare Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS
ArcToolbox: Desktop Projection
[J ArcView Tracking Analyst Wizard
. Prezentarea~ianalizade informatii " Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS
. Vizualizarea fadla ~i manipularea de volume mari de dat' ArcGIS Spatial Analyst extension
termeni de timp real Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS
. Integrarea capabilitatilor tehnologiilor GIS ~iGPS ArcGIS Tracking Analyst extension
Inclusa in nucleul versiunii 9 ArcGIS

necesI?;~iacest subcapitol are, aparent, 0 extensie deosebita, an considerat

Uldacordarea . . . I
aplicatiesunt unUisp~tlUmal vast deoarece~tele despre.pro~e e
prinpatente extre~ de d~slpate,aceste programe fimd foarte bme proteJate
prOducato c~merclale ~l preturi consistente de licentiere de ditre firmele
tnasura c::ti~? pl~~ c~cteristicile programelor in sine se dezvaluie pe
~regatirepreal ~tonl aJung sa lucreze concret cu ele, nu insa :tara 0
Jucatoripe Pia; ~ a ca~'. de obicei, implica ~i costurl ridicate. Principalii
" £SRI I e solutncomercialeGIS sunt,la ora actualaurmatorii:
Plata, deti~a:' (Redl~nds~California), este incontestabil lider de
aprOXlmatlv 0 treime din totalul vanzarilor.
47
46
Inceputuriledateazadin 1981,dind a lansat ArcInfo.COl11 .
detinuta de Jack Dangennond, 0 legenda in domeniu, fiin:anl~ 5. MODELVL ~I STRUCTURA DA TELOR
domeniile guvernamentale, educatiei, afacerilor ~ilogisticii. actly'
Maplnfo (Troy, New York), este un mai nou sosit, inc .
anii de inceput ai perioadei 1990. Daca la inceput a avut 0 p~r~nl.l.t~
piata foarte agresiva, la ora actuala compania are 0 POZit~bca 5.). Modelul datelor
stabilita,mai ales pe segmentulde afaceri,in domeniileseleI~a~;
marketingului de locatii ~ial telecomunicatiilor. c o! I I datelorreprezinta un set de reguli ~iinstructiuni necesare
Intergraph (Huntsville, Alabama) este proprietara de ori . ModeU verti lumea reala (fonnata din entitati) in obiecte
aplicatiilor de tip CAD, pe langa produsul mai vechi MGE (M~~ pe.ntrlla
rezentate cO~ patial ~i logic, . obiecte
d
caracterizate
. ..prin geometrie
. ~i
~

reP. . III
GIS Environment bazat pe UNIX), evoluat din CAD are ~iun pr, atnbute. Atributele sunt gestlOnate..x...e structun temance ~l semannce, 1
din "noua generatie" GeoMedia produs bazat pe NT, orienta:; . eometriaeste reprezental4pnn structun geometnc-topo oglce. Ii
I
design, lucrari publice ~imanagementul utilitatilor. lunpC;~te obiectelespapalepot fi descriseprin trei clase de proprietati: "
.
Bentley Systems (Exton, Pensylvania), este detinat~ pcrZlt ..
t a lor fatil de suprafata dPamantului, relapile spapale. pe care Ie au cu
b
'

pachetului MieroStation GeoGraphies, dezvoltat initial in colabol
cu Intergraph. Compania i~i promoveaza programul mai ales
segmentul "geoengineering"
Autodesk (San Rafael, California) a fost la inceput orientataS'
softuri de tip CAD pentru PC dar in prezent ataca puternic piata~1
odata cu lansarea (1996) a pachetului de programe AutoCAD ~
destinat in principal companiilor mai mici sau colectivitatilorurbane
4.3. Califiearea ~i profilul specializarilor personalului necesa
fi
alte obiecte ~i caracterele escnpnve nongra ce (atn ute.) De aceea,
oricare ar fi structura de date adoptata pentru realizarea unui Sistem
Inforrna~onalGeografic, aceasta trebuie sa pna seama cu corectitudine de
acestepropriemp.Cum atributele unui obiect se pot schimba in timp, tara
a.~ischimba pozWa ~i forma, este necesara separarea codificarii datelor
grafice~ia datelornongrafice (descriptive). In plus, se intiiInesc ~isituatii in
carelimiteleunor unitati spapale pot fi modificate tara ca atributele acestor
unitatisa fiealterate. In practica se lucreaza cu doua moduri de reprezentare
a datelorspapale:modelul raster ~imodelul vector, ilustrate in figura 5.1.

Aceasta componenta a Sistemelor Infonnationale Geografice

de obicei trecuta cu vederea. Avand in vedere cele mentionat~t
paragraful precedent, este destul de dificil de dat 0 reteta: fiecare ~ro,...
GIS este unic ~i de aceea ~i personalul aferent realizarii ~i gestlOn
proiectului este particularizat. Ceea ce este sigur insa este fapWIca
GIS este totdeauna realizarea unei echipe multidisciplinarei.,
transpunerea lui in fapt este uneori anevoioasa tocmai din caUZa tP:
unui personal macar avizat, daca nu pregatit in domeniile la~1
proiectul face referintil. Ceea ce este sigur este faptUl ca a~cJ~
componenta atama greu in balanta bugetului de timp ~ibani a art .
proiect GIS ~i ca in mod sigur geografii pot juca un rol hotaratOr. Figura5 I
. . Reprezentarearealitatiiin mod raster (a) ~iin mod vector(b)
49
48
 5.2. Datele cn referinte spatiale (bazele de date) trebuie remarcat este acela ca memoria principala
Un lucCUcare inta doar un mediu temporar de stocare ~i datele
Bazelede date, numite ~ibaze electronicede date,su t ' se pierd la oprirea computerului. Pentru stocarea
~to- . coJ11puterreprez
de date sau informatii care sunt organizate pentru c; cole.., ~a
1lIIe in aceasta l r se folosesc medii auxiliare de stocare, mai ales
.
"date o.
extragerea rapida a acestora folosind un computer. Bazele de~tarea. _rI11anenta
~-
~
eUcede p . ..
~

ti ul discunlor. Datele sunt stocate m astfel de

structurate pentru a facilita stocarea, extragerea, modifi ates I
(;tileJ11agn . ~ndlrcate in memona pnnclpa a pentru procesare.
~tergerea datelor pe baza unor operatii de procesare adecvate.ca~ea J)1ediidar tr~buI~Iprincipal al arhitectilor sistemelor informationale a
stocate pe suporturi magnetice, discuri optice sau alte sUP~~r~< Un oblecUvde programe capabile sa localizeze anumite date in
stocare adecvate. I fost dezvol~eaare ~i sa Ie incarce eficient in memoria principala.
naediilede s ~cfica a unui sistem informational consta intr-un set de
o baza de date este formatadintr-unset de fi~iere.Infonn . tura speci .' .
din aceste ~~iere su~t al~atu~t~di~ dlm~uri, fiecar~ camp COnti~~~ SI~C te intr-un medm auxlhar dar remanent. Programul care
una sau mal multe mreglstran. Campunle sunt umtatile de baza' fi~lerestoc:agementul
aSlgura fi~ierelor trebuie sa fie capabil a suporta ~i
stocarea datelor ~i fiecare camp contine informatii referitoare laI fragmen m:ea
ta logica a fi~ierelor
. in . inregistrari ...(engleza: records).~
Iucru, numlt entltate, ~l consta
aspect sau atribut al entitatii descrise in baza de date respectiva.~- :.
Flecare inreg istrare descne un
~. anumlt
( I
- fi ld ) fi
~ ~

folosirea cuvintelor-cheie ~ia diferitelor comenzi de sortare utilizat,
pot cauta rapid, rearanja, grupa ~i selecta campurile ~i inregistr;
pentru a extrage date sau crea rapoarte asupra unor anumite agre
de date.
Campurile ~iinregistrarile de date sunt organizate de 0 man~
care sa permita recuperarea de informatii. PrimeIe sisteme de fi~t
erau secventiale, adica inregistrarile succesive trebuiau procesate
ordinea in care fusesera stocate, incepand cu prima ~i mergand pan:
ultima. Aceasta era singura structura de fi~iere posibila deoa.
fi~ierele erau stocate pe benzi magnetice ~i nu era posibila realiz
unui acces aleator la acestea. Acest sistem se mai folose~teincaa~o
cand este necesara tiparirea datelor intr-o anumita ordine (alfabe~
sau numerica, de exemplu), ca in cazul notelor de plata ale abonatl
unui sistem telefonic sau extrasul unui cont bancar. -
. 'l acc~
b
Dezvoltarea de procedee de acces direct a tacut p~SI I ~.
aleator, pe baza de indexuri. Interogarile au devenit princlpalul.J110
care utilizatorii pot extrage informatii din bazele de date. In
curent, utilizatorii de baze de date furnizeaza un ~ir de carac~er'
computerul cauta in baza de date secventele corespunzatoare ~Ictl
d d
dintr-unanumitnumar.decampu? e~g eza:!~ s, .lecare camp .~n..
valoarea unei anumlte propnetatl, numlta atnbut, al entltatn
respective.
Odata cu inventarea a~a-numitelor medii de stocare cu acces
direct(engleza: direct-access storage devices - DASD), a devenit
posibilaaccesareadirecta a unui anumit bloc de date de pe disc. Un
bloc de date este 0 unitate de transfer intre memoria principala ~i
~ediul auxiliar in care sunt stocate dateIe. Fi~ierele pot fi apoi
mdexate,astfelca 0 inregistrare oarecare poate fi localizata ~iadusa in
me~oriaprincipala.Indexul unui fi~ier se aseamana cu indexul unei
~aI1l;~l constadintr-olista de identificatoricare fac distinctiaintre
'ate ~Ilocatiile acestora. Deoarece indexurile pot avea lungimi mari
e e SUnt d b' . '
navig e 0 IceI structurate de 0 maniera ierarhica iar pentru
(loCat~~ed~e folose~c indicatori (engleza: pointers) care contin adresa
index poI~ mem~ne) a anumitor itemi. Nivelul cel mai de sus al unui
indexuril: i~ c~ntme, de exemplu, locatii ale (sau indicatori catre)
~ate sa n:101l0r. care incep cu literele A, B, C etc. Indexul A insu~i
Itemilorcare ~COntmalocatii de date ci indicatori catre indexurile
cAIre inregis~ncepcu Aa, Ab, Ac etc. Ajungerea la indicatorul final
arbor rarea dori~x' . ~

la dispozitie materialele sursa in care apar respectivele c~raarl ~d escentaest d 14 pnn navigarea m aceasta structura
utilizatorul poate cere, de exemplu, toate inregistrarile refef1~O~i . Sil~x~rilepot fie. estul ~e rapida. Sistemele de fi~iere care folosesc
continutul campului in care altitudinea este cuprinsa intre 10 Ie Intr~oan~ l~tegral.lOdexate,caz in care inregistrarile nu trebuie
metri. 10ltaordlOedar fiecare inregistrare trebuie sa aiM un
50 51
index de intrare care sa indice catre locatia inregistrarii res '

mentine astfel 0 anumita ordine, ca ~i indexurile, iar infective

intrare trebuie doar sa arate locatia unui bloc de inregistrar~xUtil
.
secvential. I ordolt
Cautarea unei anumite inregistrari este ajutata de rn '

unor indexuri secundare asupra unor atribute arbitrare, ca e,ntln~

index primar asupra aceluia~i atribut conform caruia fi~i~1~
sortat. De exemplu, un fi~ier cu toponime poate fi sortat pe cri;U, .
mentine un index primar bazat pe) clasei de referinta, da~nu~
contine
. . ~i indexuri pe criteriul numeric sau al unitatii adrninistl'J,
ra Figura5.2.
tentona Ie.
Un sistem de fi~iere secvential-indexat suporta nu nU'
comenzide cautare~imanipularede natura secventialasau baza" Avantajelemodelului ierarhi~ su~t viteza.m~r: de acces la se~i
indexuri, ci ~icrearea automata de noi indexuri. Informatiile dinmu ulart . I actuahzarilor.
. de date ~i u~urinta . . EXlsta
l~
msa
~
d
. dezavantaJul
l~
baze de date constau din texte in limbaj natural sau documente;b tegaturilordoar pe ve~tIca a, nu ~~~e onzon~ a ~au.l~ lag.ona a, cee~
oe inseamna ca nu eXlsta legaturl mtre arbon dlfentl aflatl pe acela~l
de date orientatenumericcontin mai ales informatiide tip stati&{i~ nive!daca ace~tia nu au acela~i arbore-parinte.
tabele sau date ~tiintificeprimare. Strueturile arborescent-patratice (quadtree), folosite pentru
Multitudinea de utilizatori ai unei baze de date de dimenSTIlliil
accesareaunei paTtimai mari sau mai mici ale unei imagini raster sau
mari trebuie sa poata manipula informatiile din aceasta rapid I a unei portiuni dintr-o ham sunt tot un tip de model ierarhic.
momentdat. Mai mult, organizatiilemari au tendintade a eon ~
Suprafatatotalila imaginii (hiirtii) este divizata la inceput in 4, 16, 32,
multe fi~iere independente care contin date inrudite sau ch1 , pas eu pas. Se construie~teapoi 0 structura arborescent-patratica,
suprapuneri de date ~i activitatile de procesare a acestora solici ceeace face ca accesul la 0 anumita portiune sa fie foarte rapid.
obicei legarea datelor din mai multe fi~iere. Pentru a satisfacea~ Numerotareaeu 0, 1, 2 ~i 3, cunoscuta sub denumirea de ordinul
cerinte au fost dezvoltate mai multe tipuri de sisteme de manage~ Mrt " "
o on,' permite codarea unui bloc de pixeli din modelul raster
respectIv.
al bazelor de date: ierarhice, tabelare, in retea, relationale ~iorie
pe obiect.
5.2.2. Modelul relational
5.2.1. Modelul ierarhic

fOIOSi~~el~de date relationale constituie cel mai raspandit model

Principiul de baza al acestui model este acela de a stabilileg
prograrneed ~S. De exemptu, foarte raspandite sunt urmatoarele
ierarhice de tip tata - fiu intre mai multe inregistrari sau fi~iere e aZe de date relationale:
contin datele. De exemplu, 0 unitate administrativ-teritoriala at -INFO
multe subunitati, fiecare dintre acestea avand anumite atrib~te :. -DB (pentru ARC/INFO)' ,
numar de personal, atributii specifice etc.). Modelul ierarhlc :e ASE III
(
fapt un ~l d~ structura ar~orescenta, (fig. 5.2.). ~n tfIJ' -ORACLE pentru ~~joritatea GIS pe platforme PC);
(pentru utIhzatori de GIS in retea).
instructiuni face legatura intre toate inregistrarile acestel S
arborescente.
52 53
 Principiul fundamental al acestui model este de a . ele proprietarilor de parcele, atribut cheie poate fi
I '( <:1adres
spatiale complexe intre obiecte ~i a fost derivat din teoria ~rea t~r . mee
a ansamblurilor, conform careia reprezentarea oricarei s~telt\a ~r<;n~).
. J n/ a _ orice atribut cheie selectat ~i tabelat trebuie sa

date poate fi redusa la un tabel bidimensional. ctutil

.
po-
. . tea cheii ( de ex., varsta
Non redunua ~ nu poate fiI dedusa din nume
., lelta. '
Obiectele cu referinte spatiale sunt inscrise in tabele s b ,~,streze
" d
n P
un .b'litatea de a fi mal multe persoane cu acela~i nume ~i
OSI I
.
de inregistrari cu seturi de atribute, ca in figura 5.3. Ufo, _LSla
i varsta)
. .

.I.
~

8Ceea~. . ta I
rime - un atrlb ut IIS t ce putm mtr-o chele.
AtributeIeP
1NTERVALE ALTITUDlliE . nome de relatie
COD NumeA I I CODI N1UIIe
B
COUNT =

.
CLASA CLASS LABEL nume domeniu :: =
c1 8825972 = I
C2
C3
68 -100
i1iQ:2OO
200- 300
6432272
3490538
linie (n-tuplu) rl56
- =
I I

I r-I 56 I BRAD
C4 300- 400 2570581
C5
C6
C7
400- 500
500- 600
600- 700
1479692
601252
143053 element
t:
14444 I 11....-1 ClasaY
C8 700- 750
-COOl ClasaX
1 BRAD --
atribut
I - I =1 §
Figura 5.3. Elementele unui tabel din baza de date
Figura5.4. Modelul relational de baza de date
In acest context, termenul de tabel sau relatie se define~tea~
date fiind ansamblurile C., Cz, ..., Cg,0 relatie R este un ansambl, . Aspectul eel mai important al proiectarii unei baze de date
relatlonaleeste construirea unui set de atribute - cheie cu atribute prime,
8 tupluri ordonate (a), az, ..., ag)astfel incat a. E C), az E Cz, ...,.a:
~~tru a perrnite dependenta dintre
e mfOnnahe atu . . atribute ~i a evita pierderea
. ~. generala
Cg. Fiecare tabel (numit re/a/ie) consta dintr-un numar difen.t, ~

nCIcand sunt scnse sau ~terse une 1e mreglstran. Procesu I

~

de~ I . t'
atribute, numar numit grad (respectiv numaml de coloane)~I_
Pri~n ~ulre ~ le~aturilor ierarhice sau a altor tipuri de legaturi dintre date
anumit numar de tup/uri (numaml de linii, care arata cardinaltta,
tIonnQ~.te tJpun de relatii, reprezentate. prin tabele, se . nume~te
re/a/iei). Pentru cazul ilustrat de figura 5.3, gradul relatiei intel'! d IZQreQ hazei A A'
ue uate ~Iasupra acestw aspect yom revem m cadrul
~

iSCutieid
altitut{ine este 3 (trei coloane), iar cardinalul este 8 (8 linii). f~ Av esp~e baza de date a proiectului care face tema acestei lucrari.
Intr-un model relational de baza de date (fig. 5.4.), tT' antaJeleac t . .
o nue . es UItIp de baze de date sunt:
importantesunt urmatoareledoua concepte,care trebuie definitee~~b' ~ Xlstaredundanta'
Cheia de re/a/ie, reprezentata de un subset ?e a de~' "'un atrib '
Identificarea unica, adica atributele cheie trebuie eontlfiuteu celelalt ut P?ate fi modificat tara a distruge relatia sa cu
o e atnbute'
anumit director (de exemplu, dintr-un set de atribute eU n POatefi . ,
I Inseratun nou tip de atribute.
54
 5.2.3. Modelul orientat pe obiect

Abordarea obiectuala regrupeaza toate informatiile c

aPartinede
o anumita data geografica intr-un ansamblu, astfel incat uare p.r~
lumii reale va fi reprezentat in baza de date de un singu; oble:
informational (fig. 5.5.) numit obiect. Obiectul este un tot ua~sa
contine atat descrierea datei ~i valoarea efectiva cat ~i pr~It~r" aPartinede
acesteia. Prtetatj,
Principiul fundamental al acestui model este folosir este parte a

functii pentru modelarea de relatii spatiale ~i non-Spatia~a

.
obiectele geografice ~iatributele lor. Un obiect este definit ca 0euI., aPartinede
incapsulata, caracterizata de atribute, un set de orientari ~ireguli.nl
, 1
oo ..
, 0
Baza de date
!
o
,
Lumea rea/a ;
'
0
Figura 5.6. Modelul semantic al bazei de date orientata pe obiect
I I I I I:
5.3. Structura datelor reprezentate in GIS
I .
: In mod traditional, data, dateIe cu referinte sp~tiale au fo~t
stocate~iprezentate sub forma de harti. Pentru reprezentarea digitala a

1-_.. - -.. --,

J, ·
f!atelorgeografice s-au impus trei tipuri de structuri:
raster
· vector
Figura 5.5. Abordarea realitatii orientata pe obiecte · imagine
Modelul orientat pe obiect are urmatoarele caracteristici:.
v"Proprietati generice: trebuie sa existe cel putin 0 relatle ,,~ Acest subcapitol este dedicat celor doua tehnici curente de
mo~tenire a unor atribute. " ~i~~~~datelorgeo~rafice:raster ~ivector. Datele de tip imagine sunt
v"Abtractie: obiectele, clasele ~i superclasele sunt generate1 Satelitii~ celor de tip raster, mai ales imaginile furnizat~ de catre
clasificare, generalizare, asociere ~iagregare. .' t,t llUaginileed:bs~rvarea Pamantului s~u de fotogra.~etrie. In sc.h~mb,
v"Interogarea ad-hoc: utilizatorii pot comanda operatll.sp: l>entru
anal' ~h~ fotografie nu cupnnd formaffinle mteme Sohcltate
E Iza~Imodelare
pentru a obtine relatii ale obiectelor geografice, folosind un 11111
a ste destul d . .
~~~~ ~ PaChetelord e dlficil sa comparam sau sa apreciem calitatea
o baza de date orientata pe obiect este un }ll~del ~;; ~prezentaree lrograme GIS care utilizeaza modele diferite de
ilustrat de figura 5.6. ~i este, de obicei, construit cu un lUl1baJ d~I~~esc pen:.u :~~?~..Un~le~rezidente in computere personale (PC),
de~i acest tip de limbaje nu este pe deplin dezvoltat. Ip Vectori IZltla~l vlzualizarea ~i editarea datelor structurile
ar pentru analize convertesc aceste date in structuri
- ~
,,[I
raster. Alte pachete GIS, mai complexe, folosesc simult ' eare este data de 0 succesiune de pixeli care formeaza
, telor I10 ,

tipuri de structuri de date, permitftnd utilizatorului sa ~n a Oblec 1 lioieirespectIve.

structura pe care 0 considera adecvata necesitatilorsa~eaga, segJ11eote :""11 1' un segment areal este dat de identificatorulsau
. Oblectele <u""
, .
analiza. Folosirea integrata a capacitatilor de procesare a e reat D) grupul de coordonate ce formeaza arealul ~ide atribute.
de tip raster sau vector este unul din dezideratele tara de cstruc (area) ,
a~ 0
flexibilitate pentru manipularea ~ianaliza datelor nu este poSIbe.tla.

5.3.1. Modelul raster .

.
L"".N.
~ita
Acest model folose~te 0 ~e cel!ll~ distribuite regulat 'c_
~ucces~une. Un element al retelei d~ celule se nume~ l!.
J .
(engleza: picture cell). Succesiunea conventional a a pixelilor e~e
dupa rand, de sus in jos, ~i coloana dupa coloana, de la stan
dreapta. Fiecarei locatii ii sunt atribuite doua coordonate dimensi
in imagine; numaml pixelului ~i numarul randului, fiecare loE!"" obi~te hnie---I» i
continand 0 singura valoare.
Suprafata de teren care este acoperita de un pixel din imael' 1
aferenta marimii celor mai mici obiecte identificabile cu mijl i
tehnice respective, caracterizeaza imaginea din punct de ved.
rezolutiei. Nu inseamna, insa, ca fiecarui pixel ii corespundeun ~'"

obiect deoarece distributia areala implica reprezentarea mai mil (13). (2.Z.t (3.2); (4.3).

proprietati diferite: cai de comunicatii, paduri, sol descoperit,veg (5.4); {6.5}. (U}.. <tI.4}

de talie mica etc. Relatiile spatiale dintre obiectele din imagine Obieue
areal
implicite, conectivitatea fiind 0 proprietate inerenta a acestuimc AAAABBBB
reprezentare.Oatoritavolumuluimare de date care trebuiestoe,- AAAABBBB
procesate, costurile echipamentelor specializate cresc, fiind neees:< AAACCUBR
analiza prealabila detaliata a aspectului financiar (care poate dev AAACCCBB
I\ACCCCCC
_
inconvenient major, chiar daca avantajele ~tiintifice sunr LA ACe C C C C
necontestat). Aceste mari cantitati de date au determinat d~z~~
(41.,41\)(4A,4J:,). OA,2C.3B);
unor metode de compactare adecvate pentru reducerea coos1de . (3A"C.:IR). QA.6Q. {2A.6C/
taliei fi~ierelor. ," i a
(a) Oeomttria
Geometria datelor raster este data de puncte, holl ~ (b) Topologia

conform principiilor de mai jos (fig. 5.7.). itt!

. obiectele punct: un punct este dat de identificatorul sau (pO Figura5.7. Geometria ~itopologia datelor raster
coordonatele(i,j) ~iatribute; (litt~
_

. obiectele linie: 0 linie este data de identificato~l saU'fo~

seriile de coordonate ce formeaza linia ~i de atrlbute.
59
58
 Obiectele areale sunt redate in modelul raster prin 8t eare permite 0 buna sinteza .a datelor
A 1
raster . ~i vector
ft
rearanjeaza rasterul intr-o succesiune de lungimi (sau nUtn~rUctu~ " .aliilor, h rd modeste m comparatle cu a te so -url.
~
. ;lnd (11ijloaeet ll'zarea acestor structuri pentru codarea .datelor I
pentru fiecare clasa, conform exemplului ilustrat in fi;r de Pi I'ta ;; ate u I 1 I
Topologia modelului raster este relativ simpla compara~~aS.~ ,.,.,.' vin PilC. a inilor clasificate .sa~ a mode elor numence ale
~. II
a modelului vector, fapt ilustrat in figura 5.7.b. ~i este redv c~, 4fP10 gene, a 1m g comandata atunci cand se dore~te elaborarea
. u este re ., ~ . H unor
;"'a:nulu1,n eeifice recunoa~tefll lorme 1or sau ap1IcatnIor d e I
structuri Run Length, ca in exemplul urmator: ata t\]. .,.,.-.
oluate, sP
.

I A
Ix
' ,

_ {start linia no., (start pixel no., numarul de . ~lize eV 't in mod frecvent mana Iza spatia a.
_ {adoualinieno., (startpixelno., numamlde pixeli)}p1x~r ~jn{Jtate foloSI~nformatiilor satelitare in sistemele informationale
------------------------------------------------------------------- . Integrar~a:eesara dar realizarea acestui deziderat nu se face lara
"

_ {end linia no., (start pixel no., numaml de PIXel~ . ~ .

Eficacitatea metodelor de compactare a datelor raster depi
mare masura de structura ~i talia medie a obiectelor contin~;
imagine, ameliorarea fiind legata de volumul de celule con;',
existente: ' "
. codificarea tip lant (engl. chain code): ITontiereleregi
(multime contigua de pixeli) sunt codate sub forma unei lis
(lStetentantj ~~:devar, software-ul pentru procesare de imagini ~i
(p:obleme, I ~ rmationale Geografice s-au dezvoltat in directii diferite,
. ~iBte~ele ~i~ii ani, datorita progresului industriei hard marii
,dat-. I~
t ~ au fost capabili sa depa~easca bariere care pareau
'p'fOOUCil 0
Itnsurmontabile, . . ,
Unul dintre neajunsunle modelulUl raster, comparatlv cu cel
;ector, este difieultatea de a efectua analize de retea ~i analize spatiale.
exemplu,de~i 0 linie este u~or de identificat ca fiind un grup de
i'K:eli fi destul de dificil de urmaritsuccesiunile
care 0 formeaza, va

.
valori indicand orientarea limitelor (nord, sud, est, vest),
codificare pe linie (engl. run-length code): fiecare linie este c
e'grupuridepixelicareformeazalinii
. conexe.In cazulpoligoanelor
~orise in model raster, fiecare poligon este u~or de identificat, dar
sub forma unei liste de dubluri (valoare, numar de celule corll
'J0rtrebuitrasate sau detectate limitele poligoanelor sau nodurile (in
avand aceasta valoare),
QaZul incarese intersecteazacel putin trei poligoane).
. codificarea tip bloc: extensie in spatiul tridimensional a c'
run-length,zonareprezentatafiinddivizatain blocuripatral 5.3.2.Modelul vector
talii diferite.
. arborescenta patratica (engl. quad-tree): regiunea este decupjll
mod regulat in patrate, fiecare patrat fiind divizat la rand~l .' ~ir- Mod~1vector
m raspunde necesit~tii qe a reprezel1!a un obiect
~untOCl a~lfi
era exacta. cat mai aproape de realitate. Obiectele spatiale
'
mod succesiv, pana cand toti pixelii unui patrat au ace~1 v ''i aSI Icate' b
lIneteoroloice In 0 I~cte pUl1stuale (ca de exemplu statiile
Arborescenta patratica constituie un mijloc eficace pentrUs:
datelor foarte omogene facilitfuld incruci~rea ~i co11lI
dnurnUril
parcelele
e gsausau postunle hidrometrice), obiecte lineare (cum sunt
rete
'
'

aua hIdrografica) ~i oblecte areale (cum sunt

--.

datelor cu rezolutie spatiala variabila (in special harti). agnc 1--

oa;.
teprezentate . 0 e sau supr~f~te.e 30nstruite).iY Acestea sunt
..

Avantajele pe care Ie ofera aceste mijloace de stocare ~ucet:r
producatori de software sa structureze produse de finna P"e.
ut e"
acestor metode de compactare a datelor. Cel mai cunose c
este SPANS, unul dintre cele mai raspandite sisteme de pro
tala ~nsi~l~ puncte, res~ectiv linii ji p2[go~ne Pen~ ana!i~a
0lJ:'a ~I Ina' u Sunt suficlente doar datele de geometne (pozltla,
1.i1!j1.ecteleSpat:~ea); mai trebuie creata ~i folosita ~i topolo~ia.
~'- aleintreObte, ac.esteelemente fiind descrise prin pozitie, relatii
~aupOligoae pot astfel sa fie reprezentate pe 0 harta prin puncte,

, .. ecte ~Ide caracteristici non-spatialei(atribute}.) ,..

61
60
 Spatiul coordonatelor este presupus a fi Contin ' . tel1luluiin mod raster (imagine) gestioneaza mari
obi~nuit, obiectele pot fi localizate intr-un sistem deUu. In , Abord~rea
st~tie_ dar e~ista ~i !ehnici.efic~e~tede arhivare-
geografice (latitudine, longitudine) sau carteziene (in ~Oordij :..ati de Inform ate stoca mformatia contmuta 10 toate celulele
sistemul de proiectie considerat optim pentru zona de 1ueru~n~ ,..,,)Uteceac.estapo
,.","~ar fl Care ar
- Amare avantaj al.
fi apoi scopul .urmarit. Cel mai
d d d I
un punct este desemnatprin coordonatelesale geografiee(In~ftt c;",~- ginii,0 I ca zona de stu m este ecupata 10mo regu at ~I
rectangulare (x, y). q>,~ ~tora este ~:~ arbitrare de observatie. Al doilea avantaj al acestui
o linie continua
. este. codificata prin aproximari SUe .
eesl\1
in unt
ftSnifortO Intarea informatieispatialeit constituiestructurasa,
segmente caractenzate pnn coordonateIe punctelor de ea _," derepr~~ecturaintema a ordinatoarelor,permitftndastfef 0
t.steJ11
acestor segmente. Un alt mod de reprezentare a liniilor p~ pnilara cU ~ trapida a problemelor prin apelarea la combinarea
parametric printr-un numar . cr,Y8luare.
f~a emai multor imagini (grile). Aceasta abordare este
. limitat
. x de .puncte ~i 0 funetie est,
asO]1
(cerc, patrat, lunctte poImomiaI<1,spIme.) In cazul unui p l~.
A
.Co'
m8t~rnatlC~n:" aplicarea modelelor ~umerice as~pra ~ediulu~, ca d~
suprafata este descrisa printr-o linie poligonala inchisa (fig. 5.8.5.t dc'enta p tentialul ~i risculla erozmne alAsolunlor, 10ventanerea ~I
~~pIU po resurselor zonei de studiu. In plus, cum datele din
IfPJltlonarea . .
Hartil nnnlogicli
ok origine
J~etectie au aceasta structura raster, ele ar putea fi 10tegrate dIrect
'~n astfelde sistem. . . .,.
Capacitateade memone a ststemelor este un 1Oconvementmajor
.Wlet
Nr.
IT itutilizarii fi~ierelor raster cu talie mare, chiar daca, a~a cum s-a aratat
linie 21 iIt;;isus, prin mijloace hard ~i/sau soft pot fi realizate compactari
Harta nwnerica poli\1.on 31 JQnsiderabile ale volumului de date. Se pot aminti ~i alte dezavantaje
cxpri1l111ti\ in
'iIf\portantelegate de utilizarea formatelor raster : precizia redusa a
pozitionariipunctelor ~i a masuratorilor de distante (eroarea fiind
coordonatt cartezieru:.
dependentade talia pixelului), dependenta calitatii documentelor
finalerestituitede calitatea perifericelor utilizate (de obicei foarte
Figura 5.8. Codificarea pozitiei ~ump~),imposibilitateaefectuarii de operatiuni topologice.
(dupa Marble, Calkins ~iPeuquet, 1984)
t Ststemele de abordare in mod vector (obiect) permit
I~z~ntarea obiectelor mai conforma lumii reale. Spatiul definit de
Geometria unui punct este data de doua co?rrllm
dimensionale (x, y), in timp ce geometria unei linii, a unui stflQr II <fimen:~at~l est~ continuu (~i nu discret), localizarea obiectelor,
unui areal este data de 0 serie de coordonate ale unor pun~~ rllaim~~~e, dtstantele sunt calculate cu precizie. Ele se apropie ~i
,Qarecore e aeeasta logica prin conceptul de cuvertura (strat, layer),
figura 5.8. Ob'iectelor
spun~e unui ansamblu de haqi ce contin descrieri ale
Perforrnant:pattale~i tabele de atribute asociate lor. De~i foarte
5.4. Comparatie iotre modul vector ~ieel raster J QapaC~tatirna~entru a~alizele de flux ~i de retea, ele nu ofera insa
Modul in care SIG gestioneaza Cl.i re p rezinta informatiarog..
spa d In cee~ de an~hza a distributiilor spatiale continue.
'f
~te':'Itinatad ee pnve~te marimea bazelor de date, aceasta este
ca ~ipaleta de operatii propuse, difera foarte mult de la un p l!D~ltatea
lIgoa Pueneteloreomplexitatea arcelor (dependenta in special de
~~. 3 .
nelor.Me . care servesc la reprezentarea lor) ~I a
. mona necesara pentru stocarea informatiilor este, de
63
62
fapt, legata de modul mai simplu de definire a c rin l110delare tematica in baza de date cu referinte
punctelor. oordoQ ufl. sirnilare p . .
d I
Analiza datelor ~i combinarea straturilor de inti ,tillie,
. e din baza .de, ate spatiaIzate su~t definite ca
bazeaza pe algoritmi sofisticafi ~i implicii 0 topologie p ~l111at1 - Ob1e~tel nor entitatl dm lumea reala, carora It se ata~eaza 0
impun~ eliminarea pr~liminara ~ e~oril~r de tipul :~Ct~ /'::"!;,prezentAfI ~~etu in general, datele cu referinte spatiale au trei
nemchlse, a arcelor dupltcat, nodunlor m vant , etc. gOa . .' ~e de a:1;aj~re: pozitia, atributele ~i timpul. Atributele sunt
Niciuna din aceste doua structuri de date nu poate fi ~ ['Iilponent ' e date tematice sau date non-spatiale ~i sunt legate de
.

denurnlt .
intregii game de aplicatii caracteristice Sistemelor Info~:d~, a1Iesea I te sau date
' geometnce.
' .
Palla Iza .fi
' . x
flBteSOn atfl'but este 0 caractensttca
d fi
ce e me~te 0 .
entttate
Geografice. De aceea, modul de reprezentare se alege in fu tlij I I A
d I din lumea
tipul de procesare pe care il impune proiectul respectivnet, 'butele pot fi c aSI Icate m norma e, or ma e, numerice,
alegerea este simplificata prin utilizarea algoritmilor de c~ rewa:.Atflleetc, Valorile . sunt .adesea ' listate in tabele de
atributelor
"
~l1dlllona ., I I d b d
reciproca a datelor vector-raster ~iraster vector (fig.5.9.) .~.~,
bute, care vor stablh reI.atll
" e mtre atrl ute ' ~I A atele . cu referinte
. I d
.... . a iale, respectiv pun~te, I~II sau area e, ar ~I mtre ~~bute. Figura

., f
;\'/.
'..'~
.
..

..'
..

~,
:'
' Q,prezinta schematic 0 dlagrama
...
...

T"b.t.
deatribule
de modelare temattca.

...
.:
r.
Figura 5,9. Conversia vector-raster (stanga) ~i raster-vector (dreapti ~I
Datorita simplitatii algoritmilor de conversie, trecere~
modul vector la modul raster este, de asemenea, simpHi,cu 0 re
i~portanta referitoare la faptul ca, in practica, conturUrilepoligq "
'"
sunt alterate (echivalent cu 0 pierdere de informatie). [
Conversia de la modul raster la modul vector este [Jl~
delicata, complexa ~i consumatoare de resurse (in special tI
calcul), dar prin utilizarea unor functii-program adecvate con , Figura 5.10. Diagrama modeliirii tematice
crenelate pot fi optimizate. Obiectele '.
(l
CUverturi Spatlahzate reprezentate digital pot fi grupate pe
5.5. Modelarea tematid a datelor ~ernplu,°a~:re, terne, straturi etc.), fapt ilustrat in figura 5.11. De
CUrbeled ' Ita poate fi divizata intr-un set de straturi care redau
e nlvel r . . -'
unlCaties :, eteaua hldrografica, areale de vegetat1e, cal de
~QJ ,

Entitatiledin lumea reala sunt atat de complex~incat~~~

. ' patu construite etc.
putea fi reprezentate, trebuie ordonate in clase de Oblectec
65
64
 , MEGEODEZICEDE REFERINTA ~I SISTEME
, SIS1E DE PROIECTIE

.
I
6,1. Sisteme geodezice de referinta I

C' ra pamantului, geoidul # elipsoizi de referin(a

6,1,1,rig"
:'. '
Figura 5,11. Suprapunerea hiirtilor tematice (overlay) . lnciidIn Perioada antica,
. ca unnare a observatiilor,
' '
ThaIes d m M let,I
masuratorilor
E ratostene etc. a
I
alcueorI efectuatede Pltagora,
c.' ~ ~ . " c.
P I Ob 1
Partea central a a unui sistem informational geografic este: ' . - ipoteza formei Slence a amantu UI. servatll e au Jost
care i~i diversifica intelesul, capamnd noi valente. Acestea' ~~:I:;imbunatatite substantial, in sec~I~1 ~VII sub impulsul
deduse u~or din multiplele avantaje pe care Ie ofera utilizatonI - peririia noi instrumente (Gahleo Gahlel - mventeaza luneta),
harta introdusa pe calculator: dedecalcul(Snellius - punela punctmetodatriangulatiei)~ilegi
ton - legeaatractiei universale). Secolele XIX ~i XX marcheaza
. este nedeformabila, u~or de modificat ~i relativ u~or de tipariij
ofundareastudiului formei Pamantului pe baze mult mai precise,
j~andnoile descoperiri ~tiintifice ~i tehnologice din domeniile
. contine oricite informatii dorim ~i afi~eazii ceea ce dorim; . ~grammetrie~i teledetectie, toate acestea pomind de la aparitia ~i
. reprezentarea se poate face la orice scara, la nivelul de detalid"'"' oltarea aparaturii de zbor (balon, avion, rachete, navete
sistemul de coordonate dorit;
.. ale",), a aparaturii~i senzorilorde captare ~i a platformelor
. fiecare element continut de harta poate fi descris in amanOi!I :t.~toare (satelitiartificiali).
prin atribute a~ate;
~:"I. Ob~ervatiileefectuate au dus la cunoa~terea formei ~ia valorilor
. regasirea informatiilor dorite se poate face prin interogari
sau complexe, aplicate fie elementelor grafice, fie atributelo~ ~
f :vel~nlor
h etelpotfisuprafetei
considerate topografice, care in raport cu dimensiunile
negliJ'abile.
. existii posibilitatea efectuiirii de calcule cum ar fi distante, -.{ Pamiit I
fbnnad n ~, a fost apreciat a fi un corp omogen de rotatie, cu 0
diversestatistici;
l~i:&ura
:e echllt?ruale carei axe sunt inegale datorita fortei centrifuge.
. constituie cadrul pentru realizarea de analize specifice ~i tlYPsoiduto dmetrlca,de care se apropie cel mai mult aceasta forma este
ca suport pentru optimizarea deciziilor. e rota/Ie.
. . Detennina 'I '
' ' pr.eelzari
asu n e g~o"?etrice, astronomice ~i gravimetrice aduc
Harta dIgltaIa, numlta uneon ~Ih acta mteIIgenta, Poate fide
" ~ . ' ' ~

, a'
~olUI xv8~aformel ~..dimensiunilor Pamantului, astfel, inca din
intuitiv ca 0 multime de date introduse in calculator ~I org j
es:antului ca fi~e consldera ca forma proprie, fundamentala a
structural dupa diverse criterii geografice ~i informatice.
~nol11U1englund~e~idul. Denumirea de geoid a fost introdusa de
"e~?r ~inStaree~,~IS~tng~i define~te nivelul mediu al oceanelor ~i
I dIn sUpraf:~nl~tttii)prelungit sub continente. Dupa cum doua
; a a este OCupatiide oceane, se poate considera ca
66 67
nivelul acestora definesc forma Pamantului. Din pu . eoidului fata de elipsoidul WGS 84 variaza intre
i. jna1tt~ea g-100 m in Oceanul Indian ~i +60 m in Atlanticul
gravimetric forma Pam~ntul.uieste. de~~ita ca un mUl~c~d: ~ Ie . se tfitre
suprafete tangente pe dlfect1a gravltat1e1fiecarui loc Gp u lnfil1i ori coprln
geoidul ca figura matematica a Pamantului. . auss ad:" - d.
Potrivit observatiilor satelitare, utilizate incepand . I6 1 EJipsoizi utilizati pentru teritoriul Romaniei
Tabe10 .'
Pamantul este mai bombat in zona tropicala australi'i~i d~n Perioada utilizArii in
Anul Utilizat in
Polul Sud (cu circa 23 m) ~imai ridicat la Polul Nord (cum~ltu- Romania
determinarii
diferente. aparute
. ca urmare a distributiei ~i densitatii ne~r~aI
nlfo Europa Centrala, Chile, 1873- 1916
1841
uscatu 1Ul~loceaneIor. Indonezia
1916-1933
1s8O Franta, 0 parte din Africa
Datorita complexitatii formei geoidului, proiectarea ac I:, 1933 -1951
o suprafatii ce poate fi desfa~urata in plan (cilindru, con ~s:
i909 International
Fosta URSS ~i tIlrile din
1940 1951 - prezent
pentru a putea fi reprezentata plan sau harta, este inadecvatadi ' estul Europei
de vedere matematic. Suprafata formei Pamantului mai sus defin.. 1972 International
1984 International rezent
poate reprezenta numai daca se apeleaza la 0 serie de generali
conventii care pot genera reprezentari riguroase. Atilt formage
cat ~i a suprafetei terestre se apropie foarte mult de formal 6.1.2. Coordonate §i sisteme de referinfii
elipsoid de rotatie ce poate fi definit matematic, de aceea in p
geodezica ~i in cadrul Sistemelor Informationale GeograflGi Pozitionarea unui punct presupune, din punct de vedere
.

utilizeaza elipsoizi de rotatie. Un elipsoid de rotatie aproximea metric,stabilirea pozitiei lui cu 0 acuratete prestabilita, data
.

se poate de bine forma unei anumite zone a planetei, in vremec
zona nu este la fel de bine aproximata. Din acest motiv, oda
imbunatatirea in timp a tehnologiei de masurare a formei Pama
s-au creat ~i calculat 0 varietate de elipsoizi de rotatie, ~
acestora fiind dat de regula de numele celui care I-a propus~ro
calculat. Pe anumite suprafete elipsoidul de referinta poate fi a
sau inlocuit de 0 sfera. Ca suprafata de referinta, elipsoidul este
~tr-unset de coordonate care apaqin unui sistem de coordonate
~t, la randul sau, de un sistem de proiectie utilizat pentru
-~[ezentareasuprafetei terestre (Bo~, 2007). La nivel global
'~.f!Vzltionarea
unui punct pe suprafata terestra este data de coordonatele
.~~ografice(Fig.6.1.):
;S~..bl
.

de 0 serie de parametri dintre care cei mai importanti sunt s~,

mare ~iturtirea. In tabelul 6.1. sunt prezentati 0 serie de eli~so~Z
au fost sau sunt utilizati pentru teritoriul Romaniei ~I algi
parametri sunt implementatiin majoritateapachetelorde pro.
dedicate Sistemelor Informationale Geografice. _ ct: ....-
La suprafata elipsoidului de referinta se raporteaza pU~o.. Figura. 6.1. Coordonate geografice
sprijin din reteaua geodezica determinandu-se pozitia aceskY _ 2L____
proiectare. Romania se raporteaza la elipsoidul KrassOV~tili fItId. Incadl1llC . .. .
I1d)din1924 ongresulUlUniunii Internationale de Geodezle ~I Geofizlca de la
Elipsoidul WGS 1984 (World Geodetic System) e~t\ din 4 Word Ge~~os~adoptat ca elipsoid International.
prezent pentru aproximareaformei intregii planete, In~restr8. Word Geo et~c System of 1972.
motiv nu poate aproxima mai bine 0 anumita zona mal
.,. detlcSystemof 1984.
69
68
 . Latitudine (q» - definitA ca unghiul fonnat de verti erea se face prin eonstruetii geometrice) sau analitiee
punetulrespeetiveu planulecuatorului. cala IOQI 'ee (tfII11SPUO
prin caleul matematie).
. Longitudine (A) - definitA ea unghi diedru format' ' ,onere3.se :Ografica asigurii corespondenta dintre coordonatele
meridianului punetului eu planul meridianului de origi Intre proiecpa. ')..ale punctelor de pe elipsoidul terestru ~i coordonatele
nee q> ~I . Y ale acelo~i punete de pe harta. Ecuatiile care defioese
. altitudinea elipsoidala - segmentul din vertieala loculn~, '
. gWare)( ~~entiisunt: X == fl (q>,A)~iY ==f2(q>,A)(Fig. 6.3.).
sta~ilit" euprins i~tre p?ziti~ pun~tul~ pe suprafa~l;~,P'"
prOleepapunetulw pe ehpsOld,AltItudmeafurnizatade ' ,~ta eoresPO
'j ty
(Global po~ition System), este inaltimea,deasupra e~:~'" I¥'
WGS 84,, m vreme ee, pentru ' determmarea
. altitud'.l
Inio ~

folosese slsteme raportate 1a lllve 1u1 me dlU a 1marii obse ..:

11/

, ~~
un anumtt punet.
Oriee sistem folose~teeel putin doua suprafetede referinta- g~ x
ee define~te suprafata terestra ~i elipsoidul ee define~te modelul geo'':O
al suprafeteiterestre(Fig.6.2.). .

Geoid
Fig. 6.3. Corespondenta sistemelor de coordonate
Suprafa¥i
Terrei ~ ,..........-................
l~ Printranspunereasuprafetei eurbe a Pamfu1tuluipe suprafata plana a
"..::.- - - - - - - - Elipsoid 'i se produe 0 serie de deformiiri asupra lungimilor, suprafetelor ~i
'urilor. Deformarile sunt proportionate eu suprafata teritoriului
,-'. . fiat~icu valoarea scarii de reprezentare. Elementele unui sistem de
'}1IDlec~e sunt:
Figura6.2.Suprafetede referinlA
, :: 8 planul de proiectie
Sistemul de referintii stabile~te legaturile existente iotre.s~st~t 8 punctul de perspectiva
eoordonate~i Pamant,oferind posibilitateapozitionariioncarul. 8 punctulcentral al proieetiei
8 reteaua geografica
printr-unset unie de coordonate. ,
In prezent la nivelul Europei se utilizeaza doua sisteme conven, 8 reteaua cartografiea
de referintii: WGS 1984 ~iEUREF5, 8 reteaua kilometriea

6.2. Sisteme de proiecpe 6.2.2. Datulnul

6.2.1. No(iuni generale

UfI' ~ D~~~~~~il~~te rela~a exi~tentii intre ~eoid. ~i elips?id ~efinind
~IT1UIUide UOllePamantulul preeum ~l ongmea ~l onentarea
Proiectia cartografiea reprezintA procedeul d~ ~nspuoere alee i
~~fice,
nta. Da:rdona~
ul devme utilizat pentru eu
astfel sinonim reprezentarea suprafetei
Sistemul Terestru de
de pe suprafata terestra pe 0 suprafatii plana. PrOlecptle cartOgra

5 European Reference Frames

70
 Dupa zona acoperitAse disting: rvatorul Astronomic Militar de la care s-au tacut
1. datum geodezic global- caracterizat de elipsoidul d lenta ~i ObseOIIlice in vederea constituirii retelei geodetice
P . astron
aproximeaza ce1 mai bine geoidul. Acest datum prezin~ referilr' ,cfJiniifl Co .. .. .
d
caracteristici: unna! nale. ania au lost etermmatl cel trel parametn de
. sistem geocentric de axe pentru RO~ica intre datumul Dealul Piscului ~i WGS 1984
o originea sistemu1ui de axe este considerata in centr I 'S'!atie geo~e~etodei de calcul Molodenski pentru determinarea
al Pamantului Ud ;:'~"punzatO!1 t e cei doi elipsoizi dintre longitudine, latitudine ~i
'"ente1orInr ra elipsoidului. Utilizarea' celor trei parametri confera
o axaz este dirijatAde directiaPoluluiNord . 'ne deasup .
~ dI recizie IIlai scazut decat utI1lzarea c~1or ~apte parametri
A

o axa x este paraleHi cu meridianul zero (Greenwich)

. elipsoidul de referinta este WGS84
2. datum local - este utilizat pentru a reda cat mai fidels
globului pe un teritoriu limitat. (Fig. 6.4.). u~
in prezent toate datumurile sunt raportate la WGS 1984, dife!
de pozitie fata de acesta fiind exprimate printr-un set de ~aptePat"
trei translatii, trei rotatii ~i factorul de corectie de scam intre eel:
sisteme carteziene.
Datumul WGS 1984 este utilizat ~ide sistemul GPS (GlobalP.
System), motiv pentru care este esentiala intelegerea modului in .'
realizeaza conversia intre datumul WGS 1984 ~i datumul util
Romania.
~i .gra~n~:t~riIIletodei ~eAca~cul Bursa- W.ol~e. In urma proiectarii
'
",r.sp
IUJJ1U
..,.. de prOlectle Stereo 1970 eroarea
IUI' Dealul PisculUl m slstem
1
~ ta metodeide calcu cu cel trel parametn este estlmata la CIrca
;;~ metri,datorandu-senu doar fap~lui ca s-a ~onsiderat ca cele
a datumuri au axe paralele ~l acuratetel formulelor de
nsformare,ci ~ideoarece cei 3 parametri determinati in anul 1997
o acurateteestimatAla 3 m pentruAx, 5 m pentru Ay ~i3 m pentru Az.
Cei trei parametri de translatie utilizati in transformarea de tip
.~Iodenski (tabeluI6.2.) intre cele doua datumuri WGS 1984 ~i Dealul
:.Iuisunt:
Tabelul 6.2

Fig. 6.4. Datumuri ;

A' i al
Ambelesistemede proiectielarg utilizatein R~IIlaOl;:i-
Gauss-KrUger ~i Stereo 1970 au la baza unul ~1 a~;~as,
orizonta1,0 variantAa datumu1uiPu1kovo 1942 pe ehpsOI mit r.
1940 (utilizat in fostul spatiu a1 tarilor socialiste), denUe at1-
Piscu1ui, dupa numele dea1u1ui din Bucure~ti pe care s ,

72
transformat in plan inseamna circa 125 de metri. Ind'
unui punct este insuficienta daca se precizeaza nurnailCtt~ap
longitudinea, fiind necesara ~i indicarea daturnului 1:t1tudi
raportate coordonatele. Cat,
Conform rezultatelor calculelor de transforrnare p ,f
formulelor lui Molodenski ~i Abridged-Molodenski tI~ aplt.
Rominiei, datumul Dealul Piscului 1970 este deasup~a ~ :'
WGS 1984 ~i se situeaza in intervalul 29,7 m (Sulina) §i43 0at~
Veche), diferentele crescand de la est spre vest pe ' 11l.
aproximativ Vest Sud Vestica. Diferentele pe verticala intreO11~
datumuri variaza ~i in lungullitoralului, ajungand la 32 0 mC~ .'~lWilPe-~fe fangen
_ dupa pozipa planului de proiecpe
: Cll1sif'icl1(ea
riteriu,proiec~ilecartografice,pot fi: proiectiinormale
.' [)Up8ac~st~i transversale sau ecuatoriale ~i proiec~i oblice sau de
" ,are,protect>
,t
,
~Pro~c
(Fi.g.:;.). ormale sau polare (Fig. 6.5.) sunt proiec~ile in care axa
id:; axa conulu~ scn:.cilin~rului, in cazul proiec~ilor conice
"ufor c~mc in cazul prOlecpdoraztmutale,planul de proieclie se
ti cnindrice sa~,in pol ~i deci paralel cu planul ecuatorolui.

Veche. Inaltimea geoidului EGM 19966 deasupra da~mulu~

1984 este de 31,1 m la Sulina, 34,2 m la Vama Veche, 43,2 mI
,"
Veche, conform modelului publicat de Agentia Statelor Unite "-

la 0,25 grade (1441 x 721 puncte - precizie 1 m).

~

'-/~;~~'t~l",,-
. -.J
6.2.3. Clasificarea sistemelor de proiect;;

Clasificarea sistemelor de proiectii se poate realiza:

urmatoarele criterii: deformari, pozitia planului de proiectief~ Fig. 6.5. Raportul Conului, planului ~i cilindrului fata de sfera
sfera, modul de constructie §i utilizarea proiectiilor in cons
hartilor. :' Proiec{iiletransversale sau ecuatoriale (Fig. 6.6.) sunt
Clasificarea dupa deformari , iectiilein care axa cilindrului sau conului face cu axa sferei
Dupa deformari, proiectiile cartografice se impart in tre. , Ireun unghi de 90°, iar in cazul proiectiilor azimutale, planul de
grope: proiectii conforme, proiectii echivalente ~i proiectii afii leclie s~ giise§te tangent la Ecuator ~i, ca atare, este paralel cu
sau arbitrare. ,.' unulmeridiansau se confunda cu planul meridianului (cand
Proiectiile conforme (echiunghiulare, ortogonaf, .JIde proiectie trece prin centrol sferei pamante~ti).
" 1) ""'1;:"' /\
ortomorfe), sunt proiectiile care pastreaza nedeformate ung, '~

elementel~ d~!ormat~ sunt suprafetel~ ~i.~istantele. edefl

Prorec(iile echlValente sunt prOlecpde care past;reaZAn .
~u,;
.
, (=wt ,.../
'~.'
!-~~I,~~1 '::~i
..
~

i1
.,)
~::
-
. .

-r;
suprafefele. as., "
1)1

$. [~ ~
2)
Proiec(iile arbitrare sunt acele proiectii care nu ~i~To
'.'
'~J- _ ".
I 'I~.
...
....
nedeformate nici unghiurile, nici suprafefele. Din acest grup d~tJU1
parte proiec~ile echidistante, in care raman nedeformate fl'
!g.6.6 Pr '
.
.
~ ,
- r -t' . . .--
anurnitedirec~i. . Oleqii' I) .
a - azil1l' nOtmalesaupolare;2) transversalesau ecuatonale
. utalii,b - cilindrica,c - conica(dupaNastaseA.)
6 Earth Gravity Model
75
74
 Proiectiile oblice sau de orizont fig. 6.7. Suntacel ' .' azimutale neperspective sunt. proiectiile. in car~,
elei cartografice, se stabIlesc
. anumlte.. reguh,
cilindrului sau conuluiface cu axa polilor un unghi rna~a~n C(j Irea re t
ProieCftll~ b . x1 d 1
~

unghi drept. iar in cazul proiec{iilor azimutale, planul ~ rnlc de.' conSt1~d'tiile pe care tre me Sa em ep measca prOiectIa.
confundii cu planul orizontului punctului considerat. e Proi d de la con It
Suprafata pe care se face proiectarea mai poate fi ' , Distribu~iadeformarilor
secantii la . sfera. terestra
.. a~a ca putem grupa proiectiile ,,~a~ge~
...1InPr:
[:::J
..,..
tangente ~Iprolec{ll secante. " mici

c:J medii

mari

foane mari

Plansecant

b c
a
Fig. 6.7. Proiectii obiice sau de orizont
a - azimutala, b - cilindrica, c - conica (dupa NastaseA.)

~Iasificarea dupa modul de construcpe I Fig.6.8.Distributia deformarilor specifice proiectiilor

In acest caz se deosebesc: proiectii azimutale, PPff azimutale perspective
cilindrice, proiectii conice, proiectii policonice, proiectii GO
tionale, proiectii poliedrice ~iproiectii derivate. Proiec(ii/e cilindrice. In cazul acestora, se considera suprafata
Proiec(iile azimutale se pot grupa in: proiectii tel pamante~tiinconjurata de suprafata unui cilindru.
perspective ~iproiectii azimutale neperspective. ;- Reteaua geografica de pe sfera se proiecteaza mai inmi pe
Proiec{iile azimutale perspective sunt proiectii ~ata
D cilindrului, care dupa aceea se taie dupa 0 generatoare a sa ~i
proiectarea se face dupa legile perspectivei liniare, iar pU~" ' '
ate desIa~ura in plan, ob tinandu-se reteaua cartografica pe 0
"~~f!Iaf:ata 1
,,
~

vedere este situat pe unul dintre diametrele sferei sau pe pre~ ." ~ei Pana. D~pa felul cum suprafata cilindrului atinge suprafata
acestuia. Planul de proiectie este dispus perpendicular pe.?ial1l~' " ~~e~tcar~reprezIntaglobul pamantesc, proiectiile cilindrice pot fi:
In functie de pozitia punctului de vedere, proiectlllea;f'~ ~iOre (t~ secante. Deformarile introduse cresc de la interior spre
~ 9 Ig.6.9. )
perspective se pot clasifica in: proiectii ortog~~fice,io J~' In fl . .
stereografice, proiectii centrale (gnomonice) ~iproiectll exte~pd
=:;ectiile~~~.tle.de pozitia axei cilindrului, fata de axa polilor,
La randullor, dupapozitiaplanuluide pro~ectie,fiec~efo' " ectiiecua;n~ncese pot clasifica in: proiectii normale sau drepte,
polara, ecuatoriala ~i oblica sau tangent respectlv secant. , ;: onale sau transversale ~iproiectii oblice.
introduse cresc de la interior spre exterior (Fig. 6.8.).

76
 111
ar
fl'' Proiectia Grinten, proiectia sferica sau globulara
Cilindru tangent
Distributia deformarilor .
e cU
~8r" Lagrange.
iecpa
Distribu\ia detorm.;rilo,

c:J
..
deformari reduse

"lyE1 deformarimedii
deformari mari

Cilindru secant

~,
Figura. 6.9. Distributia deformarilor specifice proiectiilorcilindti . Figura6.10.Distributiadeformarilor specifice proiectiilor conice

Proiec(iile conice. Se numesc a~a deoarece planul de
este suprafata desfii~urabila a conului. Ca ~i in cazul proie
cilindrice, reteaua de meridiane ~i paralele de pe glob se proi"
pe suprafata conului, care apoi se taie dupa 0 generatoare~is
desfii~ura in plan, Dupa felul cum conul este tangent sau
proiectiile conice pot fi tangente ~i secante. Deformarilein
cresc de la interior spre exterior (Fig. 6.10.)
Dupa unghiul pe care-I face axa conului cu axa,
proiectiile conice se pot clasifica in: proiectii conice nonna1e,,
pm " Proiec(iilepoliedrice. Se aseamana oarecum cu cele policonice,
. rata Pamantului impartindu-se dupa meridiane ~i paralele in
latere foarte mici, care sa fie asimilate unor planuri tangente in
~llor. Pamantul nu mai este considerat sfera, ci un poliedru cu un
~r foartemare de fete.
:' ~~oiectiilederivate. Din grupul acestor proiectii fac parte unele
~~ectl1,
care deriva din aItele; de exemplu, proiectia Aitov, care
Iya ~m proiectia azimutala ecuatoriala echidistantii. Tot din aceste
. _J~~l~ d fac parte ~i proiectiile intrerupte ale lui Eckert-Goode,
.

ecuatoriale sau transversale ~iproiectii oblice. - '

",It-:1b el e,-Goodeetc.
, " ~~aSlficareadupa utilizare
P~oiec(i~/~ policon~ce. Pentru ~roiectarea suprafete~a~..
globulUlse utlhzeazamal multe conun, care sunt tangente ( ~fjc~~n~c:~, P~?ct. ~e vedere, proiectiile cartografice se ~ot
foarte . apropiate.
. . acestor
Varfurile . conuri
' 'se gasesc situate pe ~r
de PersP " ~sferelor p lectu utthzate pentm hartile universale, pentru Mrttle
ce comcide cu preIunguea axel po1lor, 1 lar punctul OrPal1idi:e entru
'
D ' le hartile continentelor, pentru Mrtile tarilor ~i ale
considera in centrul Pamantului. . t de s. ~ Intre '.
Proiec(iile conven(ionale. Sunt cons1n!ite prtn 01~~ se ~ ~Ctiile G .prOlectiile utilizate pentru haqi universale citam:
care difera de la proiectie la proiectie. In. cadrul ,o~ipro f ferelor ~nt~n~Mercator, Aitov, Mollweide etc., pentru hartile
proiectiilepseudocilindrice~i pseudoconice,lar uneort : Il1lnttll1 proiectiile: azimutala ecuatoriala Lambert,
79
78
azimutaHistereografica ecuatorialii, azimutala ecu t ' a ute proiectia face parte din categoria proiectiilor
sferidi. sau globulara,
~ . Mollweide,
. azimutala
. ortogra~O:lala
lea ee arHe:~~ulare: Pastreaza nealterate valorile unghiurilor, dar
1 azlmutalaorizo
etc., lar pentru hartl1e contmenteor, t ' 11 IeeC imiIe ~I suprafetele.
cala lung
azimutalii ecuatoriala Lambert, Bonne, Sanson, azil11u~~~a l,a
Postel, azimutala polara Postel etc. a Orl , ellte1ede baza ~le pr~i~ctiei ..
EJe~ 'dol de refennta uttltZat este ehpsOidul Krasovski 1940
Pentru harti ale tarilor se intrebuinteaza proiectii d' , . £hpSOI 45 000 " .
functie de scopul propus. De exemplu, pentru harta de b Ife ',,"a mare - 23782, , turttrea -1.298,3)
(se\11l- .'
noastre se utili:ea~a proiectia cilin~ri~a~ansve.rsalaGauss_: ,: Planulde prolect1e
Pentru hartl ale unor portmDl dm tan se foloses gl, . .. Planulde proia:tie tangent (~ ~ntrul tiirii)
diferite, in functie de marimea teritoriului, de destinatia ha' rt~' pra
.tll ete . plan de proiectle secant umc - mtersecteaza suprafata la
, - 1389,487 m fata de planul tangent la suprafata.
6.2.4. Sisteme de proiec(ie utilizate in Romiinia ,proiectianu este una.ste~eografica obi~nuita (in care planul de
ctieeste tangent la ehpsoldul de rotatie), pUt'mnddenumirea de
In Romania s-au folosit in decursul timpului l11aimulte s ctie dublu-stereografica (in cazul pachetului ArcGIS) sau
de proiectii: ;' , grafic-extinsa(cazul pachetului ERDAS) (Fig.6.11.).
. proiectia pseudoconica, echivalenta Bonne, pe elipsoidBesS61
1873 pentru harta Moldovei. '
. proiectia cornca Lambert - Cholesky pe elipsoidul Clartt
1917 -1930. \

. proiectia stereograficain diferite variante, pe elipsoidij

intre 1930- 1951.
. proiectia cilindrica transversala Gauss-KrUger, pe e
Krasovski,-intre1950- 1970. l
. proiectiastereografica1970,pe elipsoidKrasovski,din197:, "

6.2.4.1. Proiec{ia stereograficii '70 pe plan secant unic

Pentru executarea lucrarilor geodezice, topo.
fotogrammetrice ~i cartografice, de interes civil, pe teritoriul ROo~
a fost adoptata in 1971 proiectia stereografica 1970 impre~
sistemul de cote referite la Marea Neagra. , I 'yir~
Proiectia stereografica 1970 a fost aleasa in domenlU CIpt1 Figura 6.11. Proiectia Stereografica
to ate sistemele de proiectie utilizate in Romania deoarec~al .
diferentele cele mai mici intre suprafetele calculate pe su~r~tie;-.. · PolulQ '.
geografiO
nunut ~I centrul de proiectie se gase~te la coordonatele
a pamantului ~i suprafetele calculate intr-un sistern de p~~~ 197'""
detange~~~ =::46°N, 1.0= 25°E - diametralopus fata de punctul
D~pa modu! de ~on~~ctie. proiectia stereo~ra In fut1
parte dm categona prOiectlllor aZlmutale perspective.
81
80
 Raza medie de curbudl detenninata pentru Pun
proiecpeieste Ro= 6.378.956,594m. ctu}
Intreaga tarnse reprezinta pe un singur plan de pro' . f
are un cerc de deformare nula (locul in care sfera confo~:tle.
proiectie secant se intersecteaza), detenninat trigonometric a ~I,PI
de 201,718 kIn fatil de punctul central al proiecpei in Plan: aVan
I r de coordonate plane este definit de centrul
S'steJ11ul
a~ o(orientata spre nordul geografic) ~iOy orientata
1: ~ia)(e1e '~oriulnational are zone cuprinse in toate cele patru
~.j\Stfeltef1u exista valori negative masurate in planul de
.ne.pentfU
- . s~aUa
~~uit punctului central al proiectiei coordonatele
.tle,

de acest cerc deformapile sunt negative in interior ~i poziti ac~stei ezice: 0000 en~i Yo = 500.000 m
(fig. 6.12.) fiind prezentate ~iin tabeluI6.3. ve In eXi . to ""5~ . roiectie stereografica 1970 Romania se incadreaza in
~ AStfel?Infori cuprinseintre 130.000m ~i870.000m in lungul
TabeluI6.3. Valori ale deforrnatiilor relative ale Proiectiei stereo1"1 .,-nulI ~Iv~iVintre 230.000 m ~i 750.000 m lungul axei Oy.
I Oxre:pe~rnplanul de proiectie nu este tangent la elipsoidul de
in . "Du~ ~te secant (polul proiectiei fiind situat in interior la 0
pexCI:Hl cu 1/4000 , din diametrul ce trece prin punctul. central
iBl'an(aeg .. al
I I fi d
A

-"c(iei)distanteleprOiectatepe p anu sec.ant vor I mal mlcl ecat

proiectatepe planul tangent cu un coeficlent de reducere la scara
" ko = I -1/4000 => ko = 0,99975
Pentru a obtine coordonatele X sau Y din planul secant este
,."saradeterrninareacoordonatelor in planul tangent ~i inmultirea
tora cucoeficientulde reducere la scara ko.
Cuno~tereaplajei de valori pentru diferite proiectii este importanta
,erearecuno~terii proiecpei in care au fost fumizate fi~iere vector
, Ire 0 tertapersoana,in !ipsafi~ieruluicaracteristicde proiecpe.

Par~m~trii proiec(iei stereografice 1970 - ArcGIS

ProJectIon:Double_ Stereographic
~alse_Easting:500000,000000
loalse_Northing:
. 5000000000
, 00
Scngltude_OCOrigin: 25,000000
ale]actor: 0 999750
Latitud '
Figura 6.12. Deforrnari ale proiectiei stereografice 1970 LInearU
' -
e OCOrigin:46 000000
,
pe teritoriul Romaniei G nit: Meter ( 1 00000
'

0)
eograph' .'
A.ngUlar~c .Coordmate System: GCS _Dealul_ Pisculut 1970
.' ' aflalela to: Pril11e
Me ~I~:Degree (0,017453292519943295)
7 Pnn unnare dlstanta masurata pe teren mtre doua puncle I de prol
suprafata Pamantului in centrol proiectiei, va fi reprezentata pe pla~UavaJ1d9 Datul11:
Dr~lan: Gre.enwich (0,000000000000000000)
implicit pe harta in sistem de coordonate Stereo 70) de un segrneJ1flalela 1 SPherOid'Kr ealul_Plscului_1970
\
Distanta masuratii pe teren la extremitatea tiirii intre doua punct~ e de uJ1 Semi'" " asovsky 1940
'''a.JOrA. . -
exemplu in ora~ul Sulina va fi reprezentata pe planul de pro1ecI XIS:6378245,000000000000000000
avand 1000,65 m. 83
82
 Spect u
I transversal. poarta
..x numele de
. proiectie conforma
.
d
. fapt, II Deoarece eXlSI.a 0 mare vanetate e executle a
1fI_ f{rii.ger.tOtU~i,in anul 1950 la elaborarea unui sistem de
~r s.a. IIJunsl al intregii lumi, introdus pentru hartile topografice
'Einlaun1ve~ lsa~eIDbre N.A.T.O. ~i numindu-se U.T.M. (Universal
de tart e
te I Mercator).
sversa

"'5' MC1idiaJl nmtml

AD. en . linii secanUi
fonllale de inlerset~lia
cililldrolui ell suprafala
etipsoidului

Figura6.14. Proiectia UTM (dupa Constantin V.)

Oeosebireafundamentala intre sistemul U.T.M. ~i alte sisteme

ionale(Gauss-KrUger)consta in faptul ca proiectia U.T.M. nu se
:rcitanumai asupra unui singur elipsoid, ci la 5 elipsoide de
~.
:C!.IiJnla in scopul de a ajunge la 0 unificare mondiala. Ace~ti
lSoizisunt Clarke 1886 (pentru America de Nord), Clarke 1880
..tru Africa), Bessel 1841 (pentru fostele tan sovietice, Japonia ~i
~ de sud-est a Asiei), Everest 1830 (pentru India ~i partile
~U::0a!e sud-estului ~~iei) ~i Hayford 190~ (p~ntru c~lel~lte p~i
olta :.In urma cucenm de catre om a spatmlUl cosmic ~l datonta
.UAOJta~aprecedent a tehnologiei in anul 1984 tacile occidentale
:~S._84a~lDtrod~s proiectia U.T.M. pe elipsoid asociat sistemului
~(tiii rnetode:~ermJ?~tcu ajutorul sate"itil~r artificiali ~i P~~antului
:,: asociats' POZ1t~onareglobala. EhpSOldul de rotat1e utlhzat este
[~":!'I0~El'IC J;~~UIUJ de refe~nta intem~tion~~ W.G.~.-84 (W?~D
:.11b1Itarea sistel11
T~M 198~~ IOtrodu.s pnn .utlhzarea 10 scop~ .cI~de
'1 '%).l'oate v ~IUIde POZIponarepnn sateht G.P.S. (Global Posltionmg
,. anantelesaleau acel~i caracteristicide baz1l.
 l1I!Ura 6.16.Zonele ~i fusurile de meridian pe care se desfa~oara teritoriul
Romaniei

· Este0 proiectie conforma (piistreaza unghiurile nedefonnate).

t:
finitde:
Fiecarefus beneficiaza de propriul sistem de coordonate plane

· axeleOx (orientata spre nordul geografic) - reprezentata de

proiectiameridianului axial ~i Oy orientata spre est - reprezentata
de.P~oiectia
ecuatorului in planul haqii.
· ~gInea sistemului de axe este ales astfel incat intotdeauna sa se
5~~ m.
cu valoripozitive.Origineaeste deplasataspre vest cu
N
c."'L Ol11enclatu c..
";':o.u.U~
de 4°-6°. ra..1otlor de plan pleaca de la scara 1: 1000000 cu
'. . N_' ~l.notattlde tipul:NL35-08
.l l?dlcaemisfera
cu~Indi:aZonalatitudinala(pentru Romania zonele K, L ~i M
.3 5
-numiiru
nse Intre 44° ~i 480 )
· 08nun,>;_ I fusului (34 sau 35 pentru Romania)
-"<I.( ultI ..
ou de harm ce compune harta cu scam 1: 1000000

87
 Atentie deosebita suporta proiectia cilindrica
cilindrul este tangent pe un meridian dat (a fost descri ~transvetj
1772 ~idezvoltata de matematicienii Gauss ~iKruger)sade la\1i}' T
Proiectia Gauss-Kruger este 0 varianta a proie t' . ;
f
Mercator utilizata in ~omania .din I?? 1, o.d~tacu adop~a~:la l'~a~ i
..I
de coordonate 1942, 10d~memul mlhtar ~l10tari precumfI SiSti ,,..
I

Sovietica, Iugoslavia, Germania, America de Sud etc. osta ,.;,"

-,..' .
In sistemele de proiectie UTM (datum WGS84) ,
I, ,

Kruger (datum Dealul Piscului sau Krasovski) Ro ~Ia~

'\...: :
. 0 singura harta ' in~ruca
poate fi reprezentata in intregime pe A ~
noastra acopera m amb eIe cazun cate doua zone 18 _
v A

24 - 30E.
Tabelul 6.4. Parametrii de proiectie

Proiectie
Meridian Latitudinea Factor Latim~a Estul
Central ori inii de scara zonel I Fals :=J VHPI'I17.id17,,1'-'../ min,;;"? UB.!l"'}IdKM
A.o k, Xo B.oP/dNAA'Y'l17eP',,;()t!.1m _ J,.U.m//(lKm
o 0 9996 18 - 24 E 500.000 0 E0t-h,.-mJ,../ m",I';m~;$,.1.R7_7,.s,mlh:..rm
o 0.9996 24 - 30 E 500.000 0:
o I 18 - 24 E 4.500.0000: ura6.17. Defonn1iri ale proiectiei Gauss-KrUger pe teriloriul Romaniei
o I 24 - 30 E 5.500,000Q' (dupa Nastase A.)

Deoarece estul fals in proiectia UTM pentru ambe~ Parametrii proiec(iilor UTM
34Nord ~i 35Nord este egal, reprezentarea ce10r doua zone,'
WGS 1984 UTM Zone 34N
(una la est de meridianul 24 E ~i a1tala vest) pe una ~iaceea~iI Pro' ,
vor suprapune. in cazul proiectiei Gauss - Kruger a eelord~ leqle: Transverse Mercator
ale tarii pe una ~i aceea~i harta va exista un spatiu intre c~~ Estfals: 500000,000000
reprezentari. Deformarile introduse de proieetia Gauss ~J!!, ~or~ fals: 0,000000
endian central'.,21 00 0000
Fact
j(.'
prezinta in conformitate cu Fig.6.17. Reprezentarea uneiad~o~ ,c"
"
d
in sistemu1 de proiectie al celeilalte zone nu este de dOflt.~, .Or e scara: 0 999 600
Lahtud' ,
deformatii1erelative ale lungimilor ~i suprafetelor eresCseJIlOI U' Inea
a" nltatede x de origine: 0,000000
Ji: Sisternd masura: Metrul (1,000000)
' at Unitatea~~oordonate geografice: GCS _ WGS _1984
'

. 'f17453292 5 masura pentru unghiuri: Grad

,

'; Prj 19943295)

. rnuIM' .
. eOdlan:Greenwich(0,000000000000000000)
89
 '. asovsky_1940
Datum: D_WGS_1984
Sferol.d.I<r are: 6378245,000000000000000000
Sferoid: WGS_1984
seiJ1laxarnica' 6356863,018773047300000000
Semiaxa mare: 6378137,000000000000000000
Semiaxa midi: 6356752,314245179300000000 seiJ1iaX~ ~irii: 298,300000000000010000
I"Versu
Inversul turtirii: 298,257223563000030000
\'0 1942 GK ZONE 5
pV~K~. Gauss Kruger
WGS 1984 UTM Zone 35N prolec
tl.eS500000,000000
Proiectie: Transverse_Mercator Estfa,s.
Est fals: 500000,000000 Nordfals: 0,000000
. ' central: 27,000000
Nord fals: 0,000000 MertdIan
Meridian central: 27,000000 factor de scara: I.'~OOOOO
Factor de scara: 0,999600 Latitudineade ongme: 0,000000
Unitatede masura: Metrul (l,000000)
Latitudinea de origine: 0,000000
Unitate de masura: Metrul (1,000000)
_
Sistem de coordonate geografic~: C?CS Pulkovo _1942
Unitateade masura pentru unghmn: Grad
Sistem de coordonate geografice: GCS_was _1984
~7453292519943295)
Unitatea de masura pentru unghiuri: Grad '. PrimulMeridian: Greenwich (0,000000000000000000)
(0,017453292519943295) Datum:D]ulkovo_1942
Primul Meridian: Greenwich (0,000000000000000000) Sferoid: Krasovsky _1940
Datum: D- WGS- 1984 Semiaxamare: 6378245,000000000000000000
Sferoid: WGS 1984 Semiaxamica: 6356863,018773047300000000
Semiaxa mare: 6378137,000000000000000000 Inversulturtirii: 298,3000000000000 I0000
Semiaxa mica: 6356752,314245179300000000
Inversul turtirii: 298,257223563000030000
~~ pot intalnii ~i variante ale proiectiei UTM care utilizeaza:
/, Is~emde coordonate geografice: WGS 1984; Pulkovo 1942;
PULKOVO 1942 GK ZONE 4 lu' PIscului1970
Proiectie: Gauss_Kruger ',. ~;tu~: was 1984;Pulkovo1942;DealulPiscului1970
Est fals: 4500000,000000 erold: Was 1984; Krasovsky 1940
Nord fals: 0,000000
Meridian central: 21,000000
Factor de scara: 1,000000
_ 6.3. Sisteme de poziponare globala
Siste
Latitudinea de origine: 0,000000 ~h' tnele de ..
f.,I:ylectelorstatic POZl!lOn~reglo~ala ~olosesc tehnica .de pozition~r~
Unitatede masura:Metrul(1,000000)
Sistem de coordonate geografice: GCS_PulkovO_
1942
:
,,, SUprafataPa sau 10 ml~care, 10 once momente, onunde s-ar gasl
'~II.~cesta furn~ntului, in apa sau in aer (fig. 6.18.).
Unitatea de masura pentru unghiuri: Grad - ~Iprecise fDlzeazautilizatorilor informatii actuale in timp real, ca
Pentru nay ' ~.
(0,017453292519943295) 000000) 19area 10 slguranta.
Primul Meridian: Greenwich (0,000000000000
Datum: D- Pulkovo- 1942 91
90
 Un sistem de pozitionale globala GPS est e de pozitionare mentiona~e sunt indepen~e.n~e, d~~au in
sistemului global de navigatie prin sateliti, uti1iza~ dun Sli Sistentel lea~i componente, fimd astfel poslbda unhzarea
furniza informatii necesare determinarii pozitiei uno~ar pe- ,~ lor aC~orapentrU ridicarea preciziei masuratorilor.
suprafata terestra. PlI.", iJilitaIIa~~sm de pozitionare globala este compus din trei
Oeice SIS: segment cu functii bine definite.
c:nte,fiecaf

6.3.1.SITuetura sistemu/u; GPS

~.A~~~~
.~,.:"",.Mft:wtU ~A~$:
, /

Figura 6.18. Constelatia satelitilor G.P.S.

Primele realizari sunt in domeniul radionavigatiei marine

Figura 6.19. Planurile orbitelor GPS
odata cu aparitia sistemului LORAN (Long Range Aid to Navi'
_ este primul sistem care folose~tepentru pozitionare diferentif Segmentul Spatial
dintre doua unde radio receptate simultan. NA VST AR - GPS
in anii '60 devin operationale sistemele TRANZIT (S
· cuprinde24 sateliti disp~i cate patru pe ~ase orbite la 20350
TSlKADA (URSS) care au folosit ~ase sateliti cu orbite polarej , altitudine(Fig. 6.19.).
receptori la sol capabili sa sesizeze schimbarea frecventeila apf,0:
· au 0 perioada de revolutie de aproximativ 12 ore.
sau indepartare (efectul Doppler). Precizia masuratorilor . · durata de viata a satelitilor sistemului este de aproximativ
moment era de :t 0,2 - 0,310.; 7,5ani
Ca sisteme de tip GNSS (Global Navigation SatelliteSys
folosesc urmatoarele trei tehnologii: i '
· si.stemuldispune de cinci sateliti cu functie de rezerva ~i control
. NAVSTAR - GPS (Navigation System with Ti~ng and . dlsP~iintre
. , planele orbitale,

_ Sistem de navigatiepentru urmanre ~idistributle - GP~'~,m pnnclpalafunctie a satelitilor este de a genera ~i ernite in
. ~ . trolata
dezvoltat de SUA fimd dat m folosmta con 'a r~.
t . ~~anenta semnale pe doua frecvente diferite. Semnalul transrnis
~
naP,
Vlga
.
nd~ &ecventa purtatoare, codul de acces la date, mesajul de
t
,

(disponibilitateselectiva)iar din 1995in folosintadeph:ii,

. GLONASS - realizat in fostul URSS ~i declarat ope " GLONA~~~Isemnatura satelitului.
.ClI . . . ..
1986 lem' .. pnnde 24 satel' ' .
19100 \..~ . ItI diSp~1 cate opt pe trel 0rblte cvaslClfCU
' ~

,," 1are 1a
. GALILEO _ EGNOS - este 0 incercare in curs de l1UP '0

,~ Segl11en1\.111
altitudine.
myel european.
NAVSl'tul de Control
AR - GPS

93
 . compus din mai multe statii de monitorizare ' t utilizate in activitati de recuno~tere a terenului,
impreuna cu antenele de receptie; ~l de COOtti f re'vent Sl~lor vizibili la un moment dat, traseul parcurs, viteza de
sateItJ
d:rI>i'hade dep Iasare etc.
. f ,
. are atributii in mentinerea ~i reglarea orb' . ,
'!.I1.Ari'.a ,

1JiI'~~zif1a~l uw\"
'

implementarea tehnicilor de protectie a datel Itelo~

selectiva asupra datelor pentru diferiti Utilizato~ (dlSPo~ re topografice
Rece?t~areciziide masmare bune (:is
m in determinariautonome,
ftecventeiceasurilorsatelitilor~itransferulrnesaj'1sUpra~
catre constelatiade sateliti. e or de . ~Zl~taPreal- diferential~icca ~.cm~prinprocesarepostiferentiala)
GLONASS ..10I11.1~
urnp u precadere in domemde 10 care ete necesara 0 buna
. 0 statie principala de monitorizare~i contro (la MOSCOV..
' ,
~.t11aat: ~ozitiei. P~z,i~ta capacitatea de, a proce,~ codurile C/A
numar nepreclzat de echlpamente pe tentoriul Rusiei. Inare'sition-codelC1vdlan
Acces-code) ~IP (PrecisionCode) cu 0
~ '
.

Segmentul ntilizator . . ~~~ rnai buna decat C/A , executa masuratori pe unda purtatoare
. receptorul ,sist~mului GPS este principala compOi' '::enta-1575,42~, 1..-19,05cm).
segmentulm pnn faptul ca operatorul vine in contact Receptoare geod~z~ce. . ,. ~ ~
acesta. -Prezinta caractenstl ~I preClZll de masurare foarte bune (::1::5m 10
inariautonome, cca. 5 mm prin procesare postiferentiala) sunt
. Rolnl receptorului este de a capta ~i prelucra semnalei
sateliti oferind utilizatorului pozitia spatiala In functie de 1!U~te cu precadere in domeniile in care este necesara 0 foarte buna
:nninarea pozitiei. Prezinta capacitatea de procesa codurile C/A
de referinta,
e Aquisition-code / Civilian Acces-code) ~i P (Precision Code),
Principalele componente ale receptoarelor GPS sunt:
t3 masuratori pe unda purtatoare Ll (ftecventa - 1575,42 MHz,
. antena - poate fi antena intema sau extema aparatului
19,05 cm) ~i L2 (ftecvente - 1227,60 MHz, A. - 24,25 cm)
rolul de a receptiona ~ifiltra semnalul
l!zand
l 12 pana la 40 canale ce permit comunicarea cn satelitii din
.
' '
microprocesorul - are rolul de a controla modul de ope. ernedIfiente.
decoda ~i procesa dateIe primite in vederea stabilirii'
vitezeide deplasare,timpuluietc. ;.
. sursade energie .~ .
. componentelededicate comunicariioperator- receptor
~I

~idisplay)

6.4. Clasificarea receptoarelor

In functie de marimile cu care opereaza ~i in. ~ctie ~~~..

oferitase deosebesctrei categoriide receptoare:de navlgape,to ).
geodezice.
Receptoarede naviga{ie prec§l
Au caracteristici~i precizii modeste fiind util~~ate~~einfo!
domenii de activitate in care sunt suficiente pozttJ°niifl
(navigatie terestra, navala ~i aeriana).
94
 1 Tipuri de date ale mediului GIS
7. PRELUCRAREA DATELOR GEOGRAFIC ' 7. (date vectoriale ~i date raster)
INTERMEDIUL SIG - ANALIZA SPA TIAt!.R.1
. a entitiitilorgeografice care compun 0 harta digitala
, Reprezentarelizeaza prin intermediul elementelor de tip vector ~i
IjgentA)se re~titatilor de tip vector pe ecran (de catre software) se
Scopul principal al implementarii Sistemelor I tI 'I r. Ati~a~ea~trni matematici (geometrie, trigonometrie, algebra),
Geografice este Analiza Spatiala a datelor ~i an o~a, , pe la
de a go
co.ordonatele carteziene ale punctelor. sale determinante
d
georeferentiate ~i regionalizate. Un SIG este un medi v~~itJf [I . .a sa geometnca, dupa cum urmeaza.
pentru analiza spatiala (Haidu, I., Haidu, C., 1998). Mediul i~tl1n , ladetin~1este determinatde coordonateleabsolute ale plasarii sale
in care se realizeaza analiza spatiala este harta, alcatuita diorrn. · ~nclanls
tnP patiu (X, Y/Z). Se 'afla. la intersectia a doua drepte
informatie (layers) ~i date atributare. ns rdonate), nu are dimensmlll. E ste recunoscut de medilu
Efectuarea analizei spatiale in cadrul SIG presupune p ~CAD datoritiispecificatiei interne a fi~ierului ca este vorba de
specifice care combina sistemele de gestiune a bazelor de i'd' punct.In cadrul ~IG p~. punct se reprezintii: cote, v3rfuri, foraje,
metode de analiza statistica, cu tehnici de procesare a imaginiJ.a sta~imeteorologlce,stiilpi etc.
procedee de cartografiere computerizata. Metodele ~i proeed . Linia definitii ca segment de dreaptii pe baza coordonatelor
analiza spatiala se pot grupa in mai multe categorii (Fig.'~ punetelorextreme, este alcatuita dintr-o multime de puncte ~i are
trebuie sa indeplineasca simultan urmatoarele cerinte: examiR: numai 0 singurii dimensiune (lungimea). Este recunoscuta de
interpretarea datelor, evaluarea cantitativa ~i calitativa a enti: r aplieatiidatorita specificatiei de tip linie. Exemple de linii sunt:
proceselor ~i fenomenelor din spatiul analizat ~i oferirea unu'i. reteauahidrografica, reteaua de transport, em de comunicatie etc.
concret pentru luarea unei decizii corecte. · Cereulva fi constituit de catre software pornind de la coordonatele
eentrului~irazii;
ANALIZE SPA 'flALE
OPERA TII SPApALE · Areul de cere necesita pe langa coordonatele cercului ~i raza,
Analiza infonnapei
Spatializarea inforrnatiilor
(interpolarea, agregarea), punctuale, Analiza de retea, Coordonatelepunctelor de capete sau un capat, unghiul cuprins ~i
Analize de veciniitate, sensu! de constituire;
Crearea ~iAnaliza MDE,
Filtrarea Analiza de vizibilitate etC.
· ~uroe.1espline (NURBS8) necesita coordonatele punctelor de
" METODE ~ PROCIDEE .JI
~ DEANAUZA.SPATIALA.~
I eXlUne/tangenta~ianumite conditionari globale (Fig. 7.2.,7.3.).

Figura 7.2. Curbii spline.

MODELARE SPATIAL.A
Forma depinde de pozitionarea
MODELARE punctelor de control tip pod/nod
Overlay vectorial, rnatricial,
rnullicriterial, de agregare a SPATIO-TEMPDRALA
Deterrninista. sta1is1ic3.
datelor, vector/raster;
stochaS1ica
rnodelare rnaternalica 8
, Non_u 'r.
bl.~~e(dacan~oem Rational B-Splines - rnetodli precisli de reprezentare a liniilor
Figura 7.1. Metode ~i procedee de analiza spatiala litate rnate~nt,sub forrnli de retea Pot deterrnina 0 suprafatli). Beneficiazli de
' ...ahcli'
(dupa Haidu, I., Haidu, c., 1998) Inf1uenle ~1este U~orde modificat deoarece fiecare pod/nod al sliu
azlisUprafaiadoar pe 0 portiune limitatli.
96 97
 Control Point . wi textual, fontul ~i manmea literelor, alinierea ~i
contlnU

(1~' alstocarea entitatilor grafice se face sub forma de

J~eprezentaj~acest mod construirea/afi~area unei entitati se face
I ' te amplasate pe toata
iJ1eraster
COora . suprafata
. . acesteia, rezuItand 0
d
I
1JU(1ct~d linii ~i co oane, mtersectIa mtre acestea genereaza
: rasterului:pixe/u/. Spre exemplu, un segment de
',(J1Iatrlce)a
Control Polygon 9 de baz une din puncte/pixeli care au 0 culoare distincta fata
ptase ~~rn~ginii,densitati ~i dimensiuni care pot diferi de la 0
Entitatile mai complicate fig. 7.4. se .(1dalu
t1~la alta. In imaginea raster, 0 entitate grafica nu este 0
celor de mai de sus, astfel: }oei\r:~n~ulara,pentru ca punctele de culoare care 0 disting sunt
en!,
t mconiuratede puncte ale fundalului ~ieventual. de al celorlalte
. Polilinia: succesiune de linii sau arce adiacente (concatenai '
~
d
,'
I ~

~i existente.A~a ar, lmagmea raster este 0 matnce rectangu ara

. Poligonul: succesiune de linii sau arce adiacente (conca'
!eli ~i doar cromatica acestora ajuta ochiu/ uman sau
la care punctul final coincide cu punctul initial, rezultfu1d ;:'e-ulsa distinga entitalile reprezentate (fig. 7.5.).
contur mchis.

Figura 7.5. Retea de celule de tip raster

~:? mediulGIS,fiecarepixel al unei imaginide tip raster are eel putin

. '~Qte . ~tonlor, nDaglmle raster pot sa conpna elemente defimtom
Figura 7.4. EntiUiti de tip vector (puncte, linii, poligoane)
..
Pentru etichetarea entitatilor descrise mai sUS(den~e
vfufuri, loealitati, sWzi etc.) se folosesc adnotari/e (te~tepunYi'
reprezentarea grafica) ~i care sunt definite prin: eoordonate e
:C:~ neta.(eoo~don~«:X, Y) ~i0 informatie. de atribut (culoare~. C~
!!Ire,
fn~nInfo.~atiile de tip atribut. In afara de specificatii eu privire la
l)aratne~nnatitle
de tip atribut pot sa fie date referitoare la altitudine, sau
de;
line attncarac~ristici pentru tipul de raster (temperatura, precipitatii,
:. 'Ografice:sfef}ca, raporturi intre suprafata ~i lungimea retelei
IIId fi repe.). In acest caz, imagineade tip raster are trei dimensiuni,
: .. mOdele :zen~ti1
Utnence.
ca atare de catre prograrnele mediului GIS pornind

98
 Imaginile tip raster pot proveni din:
. Scanarea (copierea) unor planuri/haqi existe te
(barrie,carton,film,ozalitsau calc)- numitsun Pe Sll
analiticasau arhivatraditionalii. !portQI1Qli~"
. Fotografiereaaerianaa teritoriului.
. De la sateliti specializati.
. Alte surse (import/export, desenare explicitii etc.).
. -
7.1.1. Meto!!.e §i procedee.- de analiza spatia/a
-..
Sistemele Informationale Geografice au la baza I
Geoinformaticii,
tehnicide reprezentarecomputerizata
e ente
Pamantului (Cartografia Computerizata) ~i metode a~ ~
Spatiale. Geoinformatica reprezintii 0 disciplina in
specializata pentru lucml cu bazele de date spatiale ~i clf
colectie de aplicatii ale tehnologiei informationale in vederea.~
informatizate a suprafetei Pamantului ~ia entitatilor acesteia.
Un program SIG care nu poate efectua analize spatiale.~
un program de Sistem de Cartografie Computerizata. . i spatiugeografic. In sistemul ESRI ARCGIS acestea se numesc
Metodele ~i procedeele analizei spatiale care se baz; .<
tehnologia informatica aflata intr-o deosebita dinamica,se de'
mod continuu prin aparitia in permanenta a unor alte nOF'
odatii cu dezvoltarea tehnologiilor ~i puterii de calcul har~
software. Din acest motiv, in faza actuala de dezvoltarea'
Spatiale, limitele dintre operatii, analize ~i modelari nu sun.t.
definite. S-a adoptat astfel, 0 maniera de prezentare de tlP.1!
(Haidu, 1998), de la operatii simple, la analize profunde ~
modelare spatiala."
Operapi spa pale singulare. Se refera la probleme
primul rand de aspecte cartografice, cu adresare asupra
spatiale de baza incluse in stratele de informatie (laye1.c fi
tema. Aceasta categorie cuprinde metode care prelucre~~ ~Iii;
existente intr-un singur strat sau transforma in~~rmat~ll~ d6;
obtinerea unor informatii noi. Principalele operatll spatt~eili
se~ ~ ~~tializareain~o~atiei ~riii ~etod:filt~
(ModelulNumencal Terenulm)~loperatllspatlaled-
100
tia1e singulare. Acest tip de procedeu se
..Illite s~~r_unspecific aparte al analizei ~i anume ca noile
rizeaza pon sunt rezultatul prelucrarii unui singur strat de
rii de ~a!ese remarca analizele spatiale ale informatiiIor
a(ie. A.IC~ormatiilor liniare ~ianalizele de vecinatate. ")
jU~e,ale~e JIlodelare spatiaHi. Sau met?de d~ analiza spatiala
etode bazeaza pe metode matemabce ~l pe modelarea
.
la,. seadaptatela entitiitile spatiale cu care se lucreaza (punct,_
j
at1~a ~i la cartografie. Aceste metode se implementeaza cu
~.o.9hgon)pachete de programe (extensii) ata~ate programului de
'. £IIIunorlimbaj de programare care utilizeaza ca algoritmi de
... ,eu U~lgebra cartografica ~i booleeana, statistica cartografica,
~
l~.rar~functii matematice. In aceastii categorie intra tehnica de
'y ~~suprapunere~e harti) ~i dive~s~ proceduri deri~a~e ?in,
- :- overlay vectonal, overlay matnclal, overlay multlcntenal,
.
lID'de agregare. etc. P.roced~ul este d~ tip IN/OUT in care
mlede informat1e trebUle sa alba acelea~l coordonate, sa suporte
PJlrenta.Se urmare~te aflarea relatiilor intre stratele care ocupa
',~',ede geoprocessing. Ele opereaza date spatiale care apartin
au mai multor layers, prin analiza de hp intersection, combine,
union,merge,clip, modifY sau updatefeature,
_'. -odelarea spatio-temporala. Se realizeaza prin apelarea mai
0r straturide informatie ale aceluia~i teritoriu, dar prelevate la
"nt~ ~iferitede timp. In acest caz este vorba de incorporarea
oglelspecifice seriilor de timp deterministe sau stochastice.
ITrebuie . -
'HAeI mentlOnat faptul ca alte operatii singulare precum
:t de editare vectoriala, de editare a atributelor, calculele
I~lilor~ce . (~a~uratori privind distantele, ariile ~i perimetrele
.
:
'atarii tIp ~lnle ~i poligon care apartin unui layer) sunt specifice
Cate~rn~~late.a bazelor de date ~i cel putin ultimele pot fi
~eide da~lClde Interogare a bazei de date. Tehnicile de interogare
.'nivelde~ nu s~ntprocedeeale analizeispatiale,ele constituieun
nVeStIgarea datelor.
.
 . ale caror variabile
",atlce . Isunt
~ date . de diferite
7.2. Modelul numeric al terenului (l\1N'f)
digital terrain model (DTM) "T1lale
1I, l'rezu
Itand 0 reprezentare vlrtua a a. aces tela. .~
t
Necesitateaacopeririicu dateomogenea unui
eadrul unui proiect SIG, imposibilitatea de a cOlec~at~uCali
. .
_, 0
'e,.isllC,
: I I
uprafete or es e procesu pnn care se reprezmta
Modelarea naturaHisau artificiala prin intennediul ecuatiilor
.sUP~~~elarea supra~etei terestre e~te d~eciun. caz particular
datele necesare unei analize spatiale de tip SIG ~i dIn.tere! - atlce. suprafetelor m care trebUle sa se tma seama de
infonnatiilor au detenninat apelarea tot mai freev~r~~nle ~ _.odelarea ifiee ce tin de reprezentarea Pamantului sau a unor
spatializare a informafiei. Aceste i':metode repre~'10t~a lIIel:
e
'e-IT1el.e
spec ta (sisteme de proiectie, sisteme de coordonate).
. i':
mlonnatll Ior sporadIce eXlstente, conlonn unor algorit .
"
"
'unidtnac~sdeModelul Numeric al Terenului include pe langa
Te[11len
spatiu al arealuluide studiu, obtinandin acest fel info:' I~~ de alt~tudine
1 0 serie
. de elemente suplimentare
. . cum ar fi.
( b d ) I
~

punct d~n:espectivu~ areal. Prin spa~i~lizare,i~treg arealu~t~~~ ~ntinuitatiale terenu~u~.c~es~~,a rup~? cursun .e. apa , va on
as ectului, Vlzlblhtatll,parametru atmosfencl etc.
beneficia m mod umfonn de date ~I m!onnatll, alcatuind' ~nteIor, p
sau un camp de infonnatii continue. In aceasta eategOri:i I

operatiile spatiale singulare realizabile prin metoda interpol
are ca rezultat realizarea Modelului Numeric al Terenuluicu d@'"
Model Digital de Elevatie (MDE) ~i a trasarii izoliniilor-
metodele de analiza a morfologiei MDE, metode de filtJ:.:
influentare a variabilitatii datelor care lucreaza eu structuri:
raster.
In cazulanalizeiGIS din punctde vederegeografic,treb
in vedere faptul ca exista 0 distinctie clara intre suprafata tereS
~i reprezentarea ei digitala. Atat modelul raster cat ~i eel vect~
pot reda cu fidelitate realitatea din teren. Din aceasta cauz
acela~i teritoriu se pot utiliza mai multe modele, alegerea~~
rncandu-se dupa criteriile scopului urmarit, acuratetea dateloruJ
volumul de date etc.
Tennenul de Modelul Numeric al Terenului . (M .
Prima/1
Digital Terrain Model (DTM) a fost foloslt pentru . 'd~
1958 de catre Miller o::i 'f
Laflamme care I-au deftnlt.
f . /IIf
.~
reprezentare statistica a suprafelei continue ~ terenu Ul u~ i~jJ.,
numar mare de puncte a caror coordonate ortzont~le r:i:tr-uni .
cu altitudinea (z) sunt cunoscute, reprezentare realtzala ;
de coordonate arMtrar. 'C ",0
Modelul Numeric al Terenului define$te gen.er: a ,.e,.
digi/ala a suprafelelor prin aproximarea numerlf~ons'iluifJ~
inconjuratoare, cu ajutorul unor algoritmi de calcu
. ModeJulDigital de Elevatie (MDE) sau Digital Elevation
1~1(DEM) este un MNT sau DTM unde variabila caracteristica
tiide altitudine. Este un model numeric al suprafelei terestre ce
ie aflitudinea reliefului prin intermediul valorU altitudinale a
et de puncte e$antion sub forma unei matrice dispuse dupa 0
'Idecefufe cu forma rectangulara. Reprezinta punctul de plecare
~ pentru calcularea unor elemente morfometrice ale reliefului ~i
Iiarea hartilor tematice digitale cat ~i pentru analiza spatiala ~i
Jla~ea ~atematiea. Modelul Digital de Elevatie se poate realiza, in
elplU,pnn doua metode:
; · POmindde la 0 harm topografica prin culegerea datelor altimetrice
:, subfonna vectoriaIa de tip punct (cote) sau linie (curbe de nivel);
· ~ baza imaginilor aeriene sau satelitare prin stereoscopie,
tterferometrie radar (metoda relativ noua) sau radioclinometrie.
· dncadrul sistemelor informatice DEM-urile pot fi reprezentate in
· ouatnoduri'
in Inodul ;ectoriaf, unde curbele de nivel vectorizate sunt
reprezentatePrinte . d
(X) '-0Succeslune e puncte (XJ,YI), (X2,Y2) ... (Xj,Yi)...
. .Si:;:~dcare au altitudine constanta ~i pot fi identificate printr-un
e eoordonate.
InInOd '
Undefi~ raster?prin in~ediul ~ei ~retelerectangul~ de.pixel~,
Printr-un~e dtntre aee~tIa reprezmm un punct fix IdentIfieabd
. Sistem de coordonate ~i care are memorata altitudinea.

103
 Apropiindu-ne ~i mai strict de prelucrarea d
Modelul digital al terenului (DEM) este 0 reprezatelor g,
sistem 2D sau 3D a suprafetei topografice, a relie~~~e (f
general multiple utilitati: UI, Ca
· vizualizarea configwatiei suprafetei studiate in ed
a confi~wapei d~ ansa~blu a reliefului, corel:te e~ea
structurn geologlce, unhzarea terenului, identifi UeI<
tipuride peisaj~ielementeleantropice; Catea:
. determinarea ~i vizualizarea
' cartografica
' a unor
..s:: .
mOuometnce (hipsometne, d ensltatea ITagmentari.
adiincimea ftagmentarii reliefului, pantele, relie1
expunerea versanplor etc.) determinatoare de peisaj;
. determinarea lungimilor ~i suprafetelor specifice uno
geografice ~ide peisaj (Iungimea ~i lapmea bazinelorhi,
lungimea segmentelor de riiu, lungimea ~i ina1timea'
altitudinea ~iraspiindirea suprafetelor de nivelare etc.); i
. trasarea de profile cu diferite scan verticale pe diferitealii'[
sub forma de funcpe y = f{x), in vederea dete'
evidentierii unor fenomene ~i procese geografice ~ii
(aspectul interfluviilor, ~ei, aspectul vailor, suprafete dem
glacisuri, profile longitudinale ale talvegurilor, pragurf
rupturidepantaetc.); . minim de date pentru aplicapi care necesita informatii despre
. vizualizarea anumitor componente ~i tipuri de peisaje,c
fi vizualizate in teren sau care cu greu pot fi repera~
(suprafete de nivelare, creste, cueste etc.);
. desemnarea unor atribute de tip temperatura co~l~te ~u ;u'I
~ ~elOlv~lede acuratete (.dtO,.dtI, .dt2), realizata in scene de lOx10,
~i folosirea unui gradient termic pentru vanatta In
permite realizarea hiirtilor repartizarii spatiale a tern],
medii anuale~ilunare.
d baza itIl'
MDE (DEM) reprezinta componente e. te sub
Sistemelor Informationale Geografice, fiind cons!der~eoar~'t1
ale acestora (Digital Terrain Modelling systerns~ t reali
absolut necesare in aproape orice tip de analiza, au OS'I,
. wi dezvoltarii aplicatiilor de modelare matematica a
I 50,incepu
.'
,ei terestreb'
e SU s tiwie altitudinead 'sau se adauga,
~
pe hinga aceasta,
'
I
paca.s Ie factorilor de me 1Us~u a ~enomeneor ce ,varlaza
riabllea. ~ica atare reprezentablle pnn suprafete contmue, se
UUinspaJ~~italecu 0 larga aplicabilitate (modele digitale ale
. ~~~del~lu~ntilor, mod~lul ~igi~1 al ~empera~i aerului,
,rsle!"P presiunii, al mvelulUl piezometric etc.). In acest caz,
itatulor,
de la care se pleaca. nu mai reprezinta .altitudinea reliefului, ci
. fenomenulUl10puncteIe respective.
~
itudlOe~ungul
'e timpului, importanta analizei spatiale prin
ed~al
IU modelelor digitale. dar ~i metodele
.. noi de achizitie a
'~ x ~
. dus la utilizarea unel termeno Iogll care dhera astle I :
rJ:ites States Geological Survey's (USGS) distribuie patru
de modele digitale de elevatie cu anumite particularitati
ute sub denumirea generica de DEM (Digital Elevation
I), derivate din harti topografice la sciiri diferite, obtiniind astfel
!entariale DEM cu latura de: 7,5 minute, 15 minute, 30 minute ~i
· Digital Terrain Elevation Data (DTED) este folosit de U.s.
NationalImaging and Mapping Agency (NIMA) pentru modele
standardde tip raster ale altitudinilor. Aceste produse ofeca un
altitudinea, panta ~ilsau ,,rugozitatea" terenului. Standardul
~e~can DTED reprezinta 0 retea de puncte cu cota cunoscuta cu
DezolutI~este de 30 secunde de arc (aproximativ I kIn) pentru
D~D n~vel0, de 3 secunde de arc (aproximativ 100 m) pentru
ni lD Ol~ell ~i de 0 secunda de arc (aprox. 33 m) pentru DTED
11
Si~ 2 (Fig, 7?,), in coordonate geografice pe elipsoid WGS84 ~i
Lev ~ de refenntii altimetric nivelul mediu at marii (Mean Sea
ex~; MSL~.Pe~n:uD!ED nivell .~i2, datelealtimetrices~t
iarPre ~~pe lII1agllllaenene sau satebtare prelucrate StereoSCOpiC,
(verti~~a absoluta trebuie sa fie de :1:50m (orizontala) ~i:1:30m
(vertical:) pentru nivelull, respectiv:1:23 m (orizontala) ~i:1:18m
pentru nivelul2.
105
 . odele numerice ale inaltimii obiectelor de la suprafata
. Shuttle Radar Topography Mission (SRTM)
este Uit
international coordonat (Natlonal,-, '
. f;)(ista~~@e exemplu c1adirile) care poarta denumirile de Digital
. . de ditre NGA
. terenuluModel (DSM) sau Digital FeatureHeighModel
Intell~g~nce.Age~cy) ~I NASA ~attonal Aeronautic '-I , Surface
Admimstratton). In luna februane a anului 2000 san, (praM>'
ENDEAVOUR a .petreeut ~ 1. zile i~ spatiu fiiod ~~~ta I
rile GIS complexe (ARCGIS) sau programele
sistem radar special
. care sa-I
. permlta realizareaunUl~I)j
I R I b. softwa:e-~rnagine, ENVI, ERMapper etc.) permit elaborarea de
reliefului uscato Ul'. e~o upa 0 tmuta este de 30 .'
,ate(Br a~ce ale terenului ~i utilizarea ulterioara a acestora prin
teritoriul Statelor ~mte ~I 90 ~ p~ntru celelalte teritorii ~( de numenrrnatoarelor etape complexe prin care se urmare~te
Se pot descacca, amt pentru tentonul USA dit ~ipentru -.
.gerea, Uculegerea datelor de intrare, prelucrarea acestora ~i
regiunilor globului de pe site-ul USGS: http://seamless.~aj'j 'hrea ~l
j8arearezultatelor:

'. Figura7.7. Model Digital de Elevatie de tip DTED level 2

Depresiunea
Bra~ov,Culoarul Rucar-Bran, M-tii Bucegi, M-tii Piatra
Craiului, M-tii Postavaru, M-tii Per~ani).

107
106
 . ~zisa a modelului ~i la alegerea structurii de
roprl u TIN)
rea P d telor (raster sau .
~eJltar~ ~!ate/or reprezinta procesul prin care se obtin date de la
,4chiZ'(uz.ra Sistemului Informatic Geografic ~i convertirea
extertoaformat
uJ:S~ digital specificSIG. Aici trebuie sa se retina
10raintr~u~ile
introdusein faza de achizitionarea datelor se vor
lid ~~ ~ivor compromite intreg procesul de analiza spatiala.
iin I de obtinere a datelor spatiale sunt de 0 mare varietate,
Sursee care este. necesara
'v Pentru tx h - ...
0 distinctie intre achizitia
d I . datelor
fi
noi
istente. Om aceas a cauza .ac -'z'l,a
.1 ateJor nOI se ace cu:
celorex cadru1 di
~
fi
I, aratede masura 10 n can or topogra ce (pentru date
· a~ovenite
P din masuratori
. in teren se folose~te statia totala -
tahimetru electromc ) ;
. metode ale teledetectiei ~i aerofotogrammetriei (interpretarea
Figura 7.8. Model Digital de Elevatie de tip ASTER imaginilor satelitare ~i a fotografiilor aeriene );
. GPS (sistem de pozitionare globala prin satelit);
. scanare cu laser (realizeaza direct modele digitale ale terenului);
. rea/izarea MNT: achizitia datelor ~i construirea modelulu
. corectarea MNT: corectarea erorilor ~i eventual ac' , Achizi(iadate/or existente se face cu:
modelului, opemtiunide filtmre, combinareamai multo: f . tableta digitizoare (pentru hArti, planuri etc.);
provenite din surse sau perioade diferite,transfonnarea:,""'" · scanare (pentru hArti topogmfice pe suport clasic, fotografii,
modelului(TIN- raster~iinvers); . imaginisatelitare, desene etc.);
. interpretarea MNT: analiza modelului ~i extragerea infq · digitizare pe ecran (tmnspunere in sistem SIG a elementelor
utile; geograficereprezentate pe hArtile topografice, imagini satelitare,
. vizualizarea MNT: redarea grafica a MNT (reprezentari 2~ aerofotogrameetc.);
animatie,etc.),etapa stranslegatade cea anterioara;" '
1
· manual(prin introducerea coordonatelor).
. exploatarea MNT: dezvoltarea aplicatiilor spectf'ice, -i Dintr .. . _ .
domeniul dorit. . "ace J grafi e toate aceste metode, cele mal exacte sunt ndlcanle
"
Oe~i ~.parcurgerea tuturor etapelor este obhgatone, ICi'>l alce (nu se aplica in zone foarte accidentate), ridicarile GPS
e~~ rb este r .
"

s" - P .
<.
poate_ face 10 ambele sensun. Astfel, rezultatul care
an tertoara, '~a1Ulu" Imltata de performanta GPS-ului ~i de ecranarea
etapa poate reprezenta un feed-back pentrU etapa ' ~,~ef~i ~l~~~~enit de la sateliti de catre zonele impadurite, forme de
se reia obtinandu-se un nou model corectat. ~tare (e In), metoda stereoscopica ~i interpretarea imaginilor
'~tizarea roareacre~teodata cu fragmenterea reliefului ~icu panta).
7.2.1. Realizarea Modelului Numeric al Terenului . J i _w1lOr ind:urbelorde nivel are 0 acuratete medie spre mica, datorita
/ a anurnitoT" Se de generalizarea elementelor hartii la scarl mici,
Pentru a genera MNT este necesara parcurge~~ / dateA.
care se refera in principal la modul de achizl(le a
108
 'e'
uniformizarea reliefului intre curbele de nivel ~i lip' '
cazul crestelor, abrupturilor sau ~eilor. sa Infol111~ opeZ(lV(l":e' de~i mai mic decat eel al unei ridicari topografice
-
Avantajele ~i dezavantajele acestor metode SUnt , prerul ~~i suprafatA,ramane inca prea mare pentru multi
succmt m ce1e ce urmeaza:
'A pentJU ~
Ridicarile topografice " utili~~~telor care poate fi diferita in functie de relieful suprafetei
Avantaje: , precJZI~erorile sunt mult mai mari pentru regiunile montane care
. (."
. se obtin date foarte exacte cu ajutorulcarorase pot obtIn teres.U::~
marl
reZln... oscilatii
. '
ale valorilor morfometrice (in special panta)
e P cu reglUOlIe de cample.
A '

precise; t" " incomParahe

t'

. surpri~d in .de~~lli~partic~arimti al~ reliefului (abl11Pturl!~

alte dlscontmUlmtt) care, mglobate m algoritmul de c ~ dele fotogrammetrice ~i ale teledetectiei tind sa devina
modelului, due la cre~terea calimtii reprezentarii terenuI:~ ,'~~~~emodalitati de culegere a date,l~r,altimetrice necesare A

Dezavantaje: '1' -II'.. MNT. Acestea sunt metode de achlZltle a date lor 10 care se
. costul foarte ridicat al instrumentelor folosite;l r~1minimalizarea efortului de culegere a date lor simultan cu
rea acuratetei modelelor rezultate. Folosesc atat aerofotograme
. timpul relativ indelungat in care se fac ridicarile topo'
.~~imagini satelitare. Sunt utilizati senzori pasivi (echipament
posibilitatea utilizarii acestei metode doar pe spatii restran'se! .rafic sau radiometre) precum ~i imagini obtinute cu ajutorul
. foarte greu de efectuat (uneori chiar imposibil) in zone ~ 0riloractivi cum ar fi sistemele RADAR: Radio Detecting And
cum ar fi unele regiuni montane sau regiuni in care ~. ing~iLIDAR: Light Detection And Ranging. Exemple de MNT
interzis(conflictearmate,de exemplu). '
teprin teledetectie: ASTER ~i SRTM.

La momentul prezent, ridicarile topografice, prin '~r Digitizarea de pe hartile topografice

datelor furnizate, constituie una dintre cele mai importante~I~ Avantaje:
metode de achizitie a datelor la scara locala ~i in specia~i · haqile pe suport de hartie sunt foarte raspandite, au un pret
completarea cu date de detaliu a setului de date existent. > ac~esibil~i sunt realizate intr-o gama larga de scari;
, · eXlstentahartilor editate in perioade diferite de timp perrnite,
Teledetectia §i aerofotogrammetria
pentru acel~i teritoriu, realizarea studiilor din perspectiva
Avantaje: :
. evolutiva;
'

. suprafata mare ~itimpul relativ scurt de achizitie a datelor;

. relativa ~urinta ,t'cu care se obtin datele ~iobtinerea unor I, =s~nta a ,numeroase haqi tematice care, de~i nu sunt folosite
o acuratete medie sau mare; 13c 111:mI ~llZarea MNT, pot fi foarte utile in cadrul analizei
11!ii= /)eZavl''''
0 oglce
' cu ajutorul SIG',
. - la comP '~
posibilitatea eliminarii datelor redundante in momentU Oje:
. " ' ,.
datelor, densitatea acestora putfu1d fi adaptata ~ 111I"'" · curbelede mYel '..x 1 d 1 di tul 1
reliefului; se pO" de datee .reprezmw va on eJa mterpo ate n se lOltta
o a do ~trase dm teren. Cum pentru obtinerea MNT se folose~te
. se pot obtine date ~i pentru regiunile pentrU car,enU graf\Gi
celelalte metode (zone pentru care nu exi~~ hartl to~wre~' telativ~lnterpolare (intre curbele de nivel), se explica acuratetea
· PtOdur USaa modelului digital;
in care accesul este interzis din cauze pobt1cesaUm1 '/1
cereaerorilor in momentul digitizarii curbelor de nivel;
cu teren foarte accidentat),
III
110
 . concentrarea datelor de-a lungul curbelor d .
iIiZlI(ea
GPS (Global Positioning System)
acestoraintrecurbe; e nlvel t 'e: .
. "lipsa datelorin
.1 cazul abrupturilor,crestelorstancoase V' ;A.,lltlta! d aparate performante
se pot obpne date de calitate ce duc la
1O~eu3.rior; , , , fo1~sln
ea unor
bt1ner MNT cu acuratete
.. mare;
. ~
. hartile topografice nu surprind suficiente elern ~ ' o !'fAposibilitatea memoraril unw numar mare de date ~i chiar a
realizarea unor rnodelen~ conectariiGPS -
, eXiS
pentru a putea fi folosite la d ului la PC pentru descaccarea datelor direct in
" e dlgita
pr~ise absolut necesare 10 procesele de sirnulare (d . SIG; .. datelor necesare real:~x...:'
reahzarea modelelor culoarelor de avala~a, ravenelor~, tJU achiZIponarea I.UUd MNT este 0
necesaredatesuplimentare. ' , ~~rnativa mai economica a ridicarilor topografice clasice.
Dezavantaje: ...
Hartile topografice constituie una din cele mai utiliza , lafel ca in cazul ndicanlor topografice metoda se poate apliea pe
achizitie a datelor. Exttagerea datelor de altitudine de N suprafete restninse;
topografice se face prin digitizarea manua/a, semiauto. , GPs-urilenu se pot folosi decat in spatii deschise. In cazuI
automata a curbelor de nivel ~ia punctelor de cota. (fig. 7.9.~,' suprafeteIorimpadurite, in vaile adanci, in apropierea versantilor,
inpe~teri~ichiar in apropierea cladirilor semnalul de la satelip este
ecranat,receptoarele GPS fiind inutilizabile.

Generareamodelulu; consta in crearea unei suprafete continue

metodainterpolarii pledind de la datele existente sau noi, culese
nasau mai multe dintre metodele amintite anterior.

Interpolarea reprezina calcu/area unei va/ori intermediare

douiiva/ori cunoscute, cu ajutoru/ unui a/gorUm. In cazul
lu~uiDigital de Elevatie se aplica modul de interpolare
&ietrica
pri? c~l~ularea altitudinilor u~or puncte situate intre
Iecu altltudml cunoscute. Acestea dm urma sunt reprezentate
~ctelede aceea~ialtitudine din lungul unei curbe de nive!.
~te~olarea se refera la identificarea de noi date cu caracter
A.ln.perirnetrulzonei in care se detin date sau in afara
uia1c
_I. dlca, pomind de la observatii inregistrate se genereaza cu
ihnin~no~ "algoritmi noi informatii in puncte sau locuri bine
. Din e ~lln care nu exixta masuratori.

funct~~ctde vedere matematic interpolarea consta in obtinerea

e-' anUrnitx) c~e aproximeaza 0 alta functie pentru care se cunosc
fe, 199:).valon dintr-un interval considerate corecte (Imbroane ~i
 vectori) astfel incat influenta
. valorii unui. anumit
Algoritmii de interpolare sunt pu~i la dispoziti d oncte ( .
lorii unUl a1t punct scade mvers proportlona 1 cu
'.
software-ului GIS, numiirul lor crescand cu com ple e, e pro _ de P
, Xltatea:
de software. Spre exemplu, firma ESRI pnn pachet I Pa~ - IIs~pra::e (influenta se mic~o!ea~a~u dis~anta). .
ARCGIS, pune la dispozitie un numar de cinci algoritm~dd~' _ IIIdtntrede e~antionar~sunt.dl~~bUl~eu.m.form:nu sunt .v~lon
- Plll1ctel<:tvalorile maXlme ~l mCI mal mlCI decat cele mmlme,
de baza plus d~rivatii aces~ora sau .pa~hetul SUrfer~(:~n (1I:Jfi~eca olata nu trece neaparat prin punctele de interpolare.
generare DTM ~l curbe de myel) prezmta nu mai putin d fllill tnte1va a celulelor pe baza distantei fata de punctele
de interpolare. e 12 l . .
(II re a .
el1 terea e~antlOnu1Ul) se poate aJusta.
7.2.2. Metode de interpolare late.(PUIDW
interpoleaza oferind
0 mai mare pondere punctelor
' e~ehnlc~piereacelulelor ale caror valori sunt interpolate. Prin
'
In cazul SIG interpolarea se realizeaza asupra entita t l 111a~litate nu se. pot reprezenta viirfuri sau vai dadi acestea nu
tAroo
.

. . . A . ~. I o~
~I a SpatlU1Ul m care acestea eXlsta, motlv pentru care se C
terme~ul de. inte~pola~e spatialii. Spatiul geografic ~i\~
acestula cupnnd 0 mfimtate de puncte. De aceea, interpolare~
se aplica la nivel local (interpolare localii) sau global (in
globala) - interpolare completa la nivelul intregului spatiu teres
aici se na~te 0 problema centrala a interpolarii spatiale
identificarea celei mai adecvate relatii sau metode mate~
interpolare, in functie de natura datelor ~i de obiectivele;
Functia de interpolare trebuie sa fie reprezentativa pentru ft.
sau entitatea pentru care se dispune de observatii.
Din punctul de vedere al tipului de date care rezul~
interpolarii, acestea sunt de doua feluri: TIN ~igrid. TIN ~Tr,
Irregular Network) reprezinta 0 retea de triangulatie de tip
grid-ul este 0 metoda de analiza spatiala prin care se ~O:
fenomene continue, rezultatul fiind 0 imagine de tip raster(F~
Daca exista informatii suficiente ~i se cunoa~
, 1
e in Punctele mterpo ate.
nns
Spline este 0 meto~a de int~rpolare determini.sta, local. s~o~~stic~
oate fi considerata ca echlvalentul matematlc al reahzam unel
fetebidimensionaleflexibile pe mai multe puncte cu 0 distributie
l glilatitAltfel spus, suprafata creata trece exact prin punctele de
,ionare.
~Valorilecelulelor rasterului sunt create printr-o fi.mcpematematica ce
lsaIeuniformizeze,rezultand astfel 0 suprafata curbata care trece prin
Jmncteleintroduse. Metoda este mai putin exacta, rezultiind 0 serie de
I.Estefoartepotrivita pentru crearea de modele numerice cu suprafete
talina(modelulnumeric al distribupei temperaturilor).
.Existadoua variante ale acestui algoritrn implementate in produsul
~i ". : regularizata ~i tensionata. Prima varianta produce suprafete
r'ICred
cu pante line. A doua
varianta produce suprafete mai putin netede ~i
a
It.. mai bine variapa su prafetpi terestre modelate, valorile rezultate
!/'Illu t'"
. malaproplate de valorile interpolate.

,
variabilitatii spatiale a fenomenului, iar fenomenele s~nt g~
inlantuiri de cauze ~i efecte, prin conditionari ~I legl tf! Trelld tiHz
interactiuni necesare ~i repetitive, functia de interpolare _v~lI fatarasu eaza 0 fi.mcpe de regresie polinomiala pentru a realiza 0

fie de tip deterministic. Caz in care suprafataestec~~ataa
punctelor de e~antionare pe baza extinderii ase~anaOl :~S) i
de nivelare. Software-urile SIG ale ESRI (ArC~lew? i: lId. (fi
alte cazuri,interpolarilesuntde tipulIDW, Splme ~l re,,,
~ d'a pondera~~.
IDW (Distanla Inversa Ponderata) sa.u rn~ In r pornll1.
tehnica de interpolare care estimeaza val on Ie plxe I 0
114
," Uniform ~rdup~punctelede referintade tip vector.Suprafatarezultata
,_",Ie
de .a, obtmuta prin minimalizarea diferentelor valorice dintre
~Pentrulntrare,deci nu trece in mod obi~nuit prin punctele e~tion,
~teI11ic
~ares: folose~tein cazul interpolarii suprafetelor mari. Pentru
In fun~:ot sa a~ara erori sub forma de martori sau forme negative.
:eBractuI ~ctIelpohnomialede interpolare.Acest tip de interpolare
de. ~pul. aplicatiei exista oppune pentru utilizator de
115
genereazasuprafetenetede care respecmdestul de far dis ' .

punctelor. tributia j'

.
Daca fenomenelegeograficese produc intfunplato
hazard,~ctia ~e interpol~~ ~plicacal~ul~lprobabilimt~io~~ lej
sunt o~tmute pnn ge?s~~stica avansam.In acest caz, fun' ~arr~
u"

stocastic sau geostatistica. Suprafata este cream printr- ctI~~s

modelamprintr-unproces de distributiecu autocorelare~ V~~tle ~1
de interpolare creaza 0 suprafata a erorilor - indicavalabil~a:la. A~
~ c
.
"".

.'\.

IDW Kriging
pow denumirea de interpolare Kriging. Predf~d.
'~

Kriging este 0 procedura

. geostatistica
. avansati'i' care gen}......
. _ r.
estimeaza supralete d 10 puncte dlspersate, care au val---:
dimensiunea z, folosind tehnici avansate de mediere pondera~
metoda masoara dtstanta dintre posibilele perechi de control U>1lf1i
interpolare), informatie pe care 0 folose~te in modelarea aU~1
spatiale pentru suprafata ce se dore~te a fi interpolam. ~.
Metoda se bazeaza pe teoria variabilelor regionalizal.
presupune ca variatia spatiala a fenomenului este omogena din fi
vedere statistic pe toam suprafata. putfu1du-se astfel afla valori ~i~
punctelor de control. TIN
Aceasta este ~i cauza principala pentru care seturilede1rdii
anomalii mari (abateri mari ale catorva valori fata de celelalte)~ Figura 7.10. Tipuri de interpolare
interpolatecu aceasmmetodade interpolare. >6E

Exism doua tipuri de metode pentru interpolarea Kriging: ~, , Un caz particular al metodei kriging utilizat de programul
(sferic, circular, exponential, gaussian ~i liniar) - in cadrul carel~ ~GISal finnei ESRI este Topo to Raster. Aceasta metoda este
valoare este tratam individual (nu face parte dintr-o
_ T ~. strUcturll!,
al IOJlI - ~
~atarealizarii suprafetelor topografice locale, in mod eficient, tara
presupune ca valoarea medie este necunoscuta. vnlvers, . i~r~a,continuitatii suprafetei. Acest tip interpoleaza cote ~i curbe
presupune ca variatia spatiala a lui z este dependenm de.trel ~O;::iir .sc~ lrnpun,andconstrangeri pentru a asigura 0 structura conectata
structuralset de date, un component aleator, dar coretat ~l0 e~atefi _ , ipect[~ere~l ~eci 0 reprezentare corecta a culmilor ~i vailor,
Se presupuneca existaun anumittrendal datelorcareP .... . Ecuata~vegurdor, creeaza 0 suprafata hidrologica corecta.
folosindfunctiipolinorniale. \~
'1"'- .. .
iOterp tla modelului
olare kri . matematic utilizat pentru a descrie metodele
,1tf1f1 ." 'DocforA. glOg sunt redate in cele ce urmeaza (dupa ESRI,
bit' rcGISWorkstation,1983-2001):
;-tJP
 a) Sferic

V(h) = co+c(~~-~(~)j y(h) = co+c( 1-exp( -~) h> °

)(h)=co+c h:>a ,"0) = 0
\(0) = 0

b) Circular

v(h) = Co + c( 1- ~cos-1(~ + y(h) = Co +c(~) 0< h'1Oa

O<h:sa

)(11) =co+ c h>a

)(0) - °
~O)=o
h

h
c) Exponential
o anumitaimportantA in studierea altitudinii terenului 0 reprezinta
_e~e de ~nterpolarede tipul triangulatiei, in unna carora se obtine 0
, aa de tip vector (Fig. 7.12.), TIN (Triangular Irregular Network),
e'l COllSacrata
de modelare a suprafetelor 3D. C~a J;l1aibOlla este
-j~ctQ~eQDelaunay (Fig. 7.11.) care permite obtinerea unor triunghiuri
V(h) =cO+c(1-eJlil(~))
" fo~lCcurns~rise
,unor cercuri, lucm prin care distanta dintre punctele
~O)=o ghj eazaviirfuriletriunghiului este intotdeauna minima. Pentru fiecare
logiase rnernoreaza coordonatele ~i atributele celor trei varfurl,
tle~recurn ~i panta ~i directia de inclinare a suprafetei triunghiului.
letrice)entel:, ~e intrare folosite pentru crearea TIN-ului (ex. cote
. ~e~ ~ ,10 acee~i pozitie ~i dupa crearea acestuia, motiv pentru
Ie,Pes e triangulatie TIN este folosita pentru modelari de mare
UPtafete mici.
119
118
 ClasiflCarea metodelor de interpolare
7.Z.3,
newl de vedere al tipului de date care rezulta in wma
oin pu
~~ (Triangul~ lITegular Network) reprezinta 0 retea de
'angula~ede tip vector,
_ ~rid- imaginea rezultata este de tip raster (IDW, Spline, Trend,
J(rigeetc.

f func~e de gradul de alterare al datelor initiale:

Figura 7.11. ~ exacte(modelul
ob~ut pastreazavaloriledatelorinitiale),TIN,
Triangulatie Delaunay IDW, Spline;
_ inexacte(valorile datelor initiale sunt alterate), Trend.
Alegerea metodei de interpolare
. _ Dupa cw.n s-a r~marcat din d~scriereatipurilorde interpoln~
eXlstii un algontm de mterpolare unIversal, bun pentru realizareatu ~
tipurilor de suprafete. Fiecare metoda de interpolare are 0 sene de avamajt
Infunctie de numarul valorilor luate in calcul:
_ globaleclnd se iau in calcul toate valorile simultan (Kriging);

-locale ciind pentru calcularea noilor valori se folosesc doar valorile

~i dezavantaje care vor influenta rezultatul finaL Cu toate acestea,de}1b cunoscutedin imediata apropiere (TIN).
~ai multe ori, ~tili~atorul .este cons trans la fol~sirea. ~etod~l~t.
mterpolare de tlpunle de mterpolare puse la dlSpozltle de cai~ 7.3.Obtinerea informatiilor din suprafetele primare prin analiza
producatorul software-ului.
~
'
Pentru alegerea celei mai potrivite metode de interpolare,in gen
se utilizeazAmetoda comparatiei prin incercarea diferitelormetodl~
. .
Modelelor Digitale de Elevape

Scopulrealizarii suprafetelor de tipul modelelor numerice este acela

interpolare ~i compararea rezultatelor pentru obtinerea rezultatd<r I,agenera datenoi folosindelementede analizaa suprafetelor:panta,
adecvate.Totu~itrebuiesa se tina seamade urmatom:eleas~ecte: ,~~i11 enlareapantelor in raport cu punctele cardinale, zona de vizibilitate din
. daca valorile ce urmeazA a fi detenninate pnn reahzarea m~~ ICt:de observatie etc.
numericdep~esc valoareah a punctelorinterpola~e
nu
metoda IDW, ci mai de graM metoda Spline(valonl~rezunGI6l;
~ , In analiza spatiala a suprafetelor virtuale create dupa realitatea din
,.vn!s:t utilizate do.ua tipuri de atribu~ ~~grafice.: p~mare (~enerate
urma interpolariiprin metoda IDW nu dep~esc valonleP .~ dtnare ~ DTM) ~I secundare (care Imphca combman ale atnbutelor
de intrare);. . de altele'~~ :uracte~S~t .c?nstituitedin indicatori fizici sau empirici care pot
. daca punctele de mterpolare sunt aproplate unele, ,II' . . -Colab19Vartablhtateaspatiala
" 91) a proceselor specifice unui areal) (Moore .
diferente mari de valoare, se folose~te metoda ID~, unifo(l'!1'- OJ .
d . 'bUltene
. daca punctele masurate sunt pu~e sau IStn ~Psorne~tre
atributele topografice primare cele utilizate mai des sunt:
folose~temetodakriging. '. ~entari~ P?Dta, expozitia versantilor, densitatea ~i adiincimea
1 reIiefuIui, curbura profilului etc, iar dintre cele secundare:

120
repartitia areaH'i~i in altitudine a temperaturilor,preci' " de X'~ Y
i sunt coordonatele carteziene ale punctului, panta se
atmosferice,harti ~imodelarihidrologiceetc. Pltatulor,prl un _ u fOfl}1ula:
~ Ha~ hipsome~ca, denumita ~ih~ tr~PtelormOrfo . ~. ilcl!leaZac A =arctan ~ p 2 + q 2 sau A = arctan LlHID
mtr-o mamera generahzata formele de rehef m ansambl ~etrice, ~ unde:
hip~om~trice, a~ese ~e obicei dup~ .tip~le genetice de rei:
~ de ni'IIQith ah ah
real~l acestelh~ m formatdigitaltm de posibilitatea
ef~A.v~td~ p=-,q=-
anahze asupra harpl rezultate (calcularea automata a supra£;~aol l1IiiDr ax By
trepte hipsometrice) ~i de integrarea acesteia in noi ete:.fi~ suntcalculatedupa metoda lui Evans.
(determinarea suprafetelor de nivelare, profile). ana lZe G~
Calcularea hipsometriei presupune reclasificarea ModelulUI. D'!&t&ll
, .. Acestalgoritmsimplupentrucalculareapanteieste implementat
de Elevatie, prin alegerea valorilor ~i ecarturilor treptelor hipS
omef6ce gramele de analiza GIS, reprezenmnd nivelul maxim de
(Fig.7.13.). .~. /r~are a valorilor pentru fiecare celula ~i vecinii ei. Exista insa ~i
, ~i maicomplexe pentru calculul pantei, asfel ca aceasta poate fi
culatadirectin grade sau procente (metoda Horn sau Zevenbergen
~'fhome).
Ca ~i in cazul treptelor hipsometrice, valorile pantei pot fi
oIasificate~i alese in functie de scopul haqii (geomorfologica,
'dologicaetc.) ~i exprimate la alegere in grade sau procente
Pig.
7.14.).

o
Panta % = LlHID x 100
Figura 7.13. Reclasificarea MDE in ArcGIS, pentru obtinerea harti~.,
hipsometrice ','

.' 'unplM
Panta reprezmta unghml format intre un plan tangent ~IedeI6!11
orizontal intr-un punct de pe suprafata terestra. Din punet de ~ \1l;W&'
analizei geografice de tip GIS, reprezinta un parame.tru m~ °ta fide!
un element de analiza a reliefului. Inclinarea versantJlor. re e:ractefilll
constitutia geologica ~i structura, stadiile de evolutl~' : pri)11i1S-
modelarii trecute ~i actuale, dar ~i cantitatea de radiatie SOar
Altitudinea este 0 functie:

h =f(x, y),

122 123
 inarea expozitiei versantilor se face utilizand formula:
oetert1l q
B == arctan -
p

unde: 8h
_ g}! q == - sunt calculate dupa formula lui Evans.
P- ax' 8y
Pa generarearasterului (gridului) care reprezinta expozitia
D,U
, r aceasta poate fi reclasificata in functie de necesitatile
. 0,
rsal1!1 ,
hzatoru'ui (FIg. 7.15.).

Figura 7.14. Realizarea hartii pantelor prin intermediulMDE

Expozitia versantilor
Orientarea versantilor fata de razeIe soarelui are un rol imp:
in diferentierea proceselor de modelare asupra dirora actil
indirect factorii radiativi. Radiatia solara este sursa de en'I"
tuturor proceselor climatice ~i celor la nivel terestrU.,In~
radiatiei solare directe, durata, repartitia regimului calonc,~~-
conditioneaza regimul precipitatiilor, umiditatii aeru1ui ~1s@
repartWa solOOlor~ivegetatiei ~iutilizarea terenurilor. d
. 1 onentar
In sistemul GIS expozitia versanti10r in format ra~terneA,i
. ~ d
onentarea pante Ior ID raport cu punctele car IDae. . va.
calculata pentru fiecare celula in raport cu celule1e veclne.urnJ
date celulelor sunt cuprinse intre 0 - 360, dupa cu~ panta
Nord _ 0, Est - 90, Sud - 180, Vest - 270. Celule1e care a
(0), vor avea atribuita - 1.

124
reliefului, conditiile litologice ~i, intr-o oarecare ~ , , ul proces. Re~ulta as~fel0 simp~ificarea metodologiei ~i0
ellptreg nificativa a tImpulUl de executle.
an~opic.. Valoarea ~ces~i. i~dice refle~ta gradul d~~ura, . licere seJI1
rehefulUl, dar ofera ~l poslblhtatea apreclerii resursel ragmeu
anumit areal ~i permite determinarea zonelor d~r de apa dj
scurgerii. Cu cat densitatea retelei hidrografice este m ~oncenf
arealul respectiv disp~ne de .res~rse mai bogate de apa. al mare,
Elaborarea hartll dens1tatll.fra~mentariireliefului (Fi '

bazeaza pe calcularea raportulUl d10tre lungimea totala g.7.

cursuri de apa permanente ~i temporare exprimata in ~.ret~~
unitatea de suprafatii (km2). La fel ca ~i in cazul clasic al d~t~'!t
acestui indicator metodele de reprezentare pot fi.
c~rtogramelor ..~i me~oda izoli?iilor (la care .insa trebui~' efc Figura 7.16. Densitatea fi'agmentariireliefului
cateva operatll suphmentare 10 ceea ce pnve~te modalit 1
(metoda izoliniilor ~icartogramelor)
relief are a caracteristicilor: transformari grid - poligoane, intelll
punctelor prin diferite metode etc). '!~-
Pentru realizarea practica a acestei harti (metoda cartograrm: Energia de relief ~i adancimea fragmentirii. Ace~ti parametri
se parcurg cateva etape: leliefului indica 0 relatie directa intre reteaua de drenaj, tipul de
. realizarea OTM printr-una din metodele de interpolare; ~ogie, tectonica ~i stadiul de evolutie al regiunii, reflecta gradul de
~ncireal vai/or in functie de nivelul de baza local. Energia de relief
. crearea ~i stabilirea dimensiunilor caroiajului (suprafete]
,i\'dica diferentade nivel (amplitudinea) intre altitudinea maxima ~i
analiza);
IIima pe 0 suprafatii data iar adancimea ftagmentarii reprezinta
. suprapunerea celor doua teme anterioare;
;erentade nivel dintre cumpana de apa ~i talvegurile unui bazin
. crearea sau importul unei teme de tip vector a retelei hided 'ografic.
(extragerea talvegurilor din O~ sau prin digitizarea de i1
Adancimea ftagmentarii (Fig. 7.17.) se calculeaza in metri
topografica); , ::
,rtati la unitatea de suprafata (km2, ha), folosindu-se ca areale
. transformarea retelei hidrografice vectoriale in raster de tip'I
l~n,cartogramele (energia de relief) ~i bazinele morfohidrografice
(suporta taOOlde atribute);
'p~C1meafi'agmentarii); de asemenea, ea poate fi calculata ~i
. intersectarea grid-ului OTM cu grid-ul retelei hidrografice.
. n~~tiip~inmetoda izoliniilor ~i metoda profilelor transversale.
A . . ie SO]'t. difi gontmul de calcul, de~i relativ simplu, prezinta unele aspecte
In ultima vreme au aparut extensii sau scnptun a J11a'
I!igitall~Ultate
in. momentul generarii acestei hii£ti de pe un model
urilor de tip GIS care urmaresc in mare aceste etape, auto ;_ ~iIor d~~Ievatle. Ca ~i in cazul densitatii ftagmentarii, realizarea
, I~ "levaet 19ltaleale energiei de relief ~i adancirnii ftagmentarii suporti
v ape:
urilord~f t · rear
9 Avantajele utilizarii acestei metode constau in id,entifi,carea1lc~~UprafJl~1 .c 12areaDTM printr-una din metodele de interpolare;
cu lungime mai mare sau egala cu rezolutia DTM-u,IUI.EX.,d~c ap1lcele(118 !ii'"
reprezentata printr-un DTM cu rezolutia de 10 m atonci cursunle e ,fl11" ~~); ~i stabilireadimensiunilorcaroiajului(suprafetelorde
care vor fi identificate vor avea dimensiune de 10m lungime etc. -

126 127
 versal, profillongitudinal, profil hidrologic, profil complex
I tranS )
6, 1 18.- 7.20. .
jC(fIg ~eaceste tipuri de profile se realizeaza pornind de la cel mai
~ ro~ment- profilul topografic,definit ca linia care rezultaprin
phIe ~eareliefului cu un plan vertical, profilul topografic se poate
te~ec:arteu~or~rin tehnicile de i~terpretare ~i analiza a OEM, prin
..tIBhza tarea acestula cu un plan vertIcal.
IlersiCfigurile de mai jos se pot urmari cateva tipuri de profile,
~ de la 0 linie de profil trasata pe OEM.
,

~J1Iln

.....
10("

.. " .....

Figura7.18.Profil morfologic al cumpenenelor de apa pentru raul Barsa

Figura 7.17. Harta energiei de relief ~.s.:;o..

1m,?..
A ' . roftle.lor ! Vt~
wnH.
ProfIle morfologice. In practica geografica Utlltzarea.Pulari~:
j
este esentialii pentru scoaterea in evidenta a anurnitor partl,CraportU1
structura geologica, structura geomorfologica, structur~ ~'adanc~
suprafetelor plane cu cele indinate, tipuri de pante, gradu ~IprofilUl,\II
p'
fragmentarii, suprafete de nivelare etc. in functie de natur~orfolOg(c;,
acestea sunt denumite ca atare: profil geologic, profil geo IgUra 7.19.Profillongitudinal al talvegului ~icumpenelor vaii ~imon
129
128
 a interogare unnare~te detenninarea marimii suprafetelor
A.d~uanterior rezuItand astfel ponderea ~i clasificarea acestor
ete[111J(18eup
. de S rafete, pe trepte altitudinale. Rezultatul este harta ~i
rlpLlrJIdin figura 7.21:
.~.
,
:./-'"
~.
--
~r;:6cu~_.-:-;;,
(
~.'
¥~~
."
.' \._.
.1.,,,,---. ~~~, ,
>
.
'-.. ~Y"
.;/1. ,0::,,, "'C~"M~'fJ
. . .;..(.. ~."
.~ .'19',,1..,.'.
Ct~8 ' /,p'
. .J;..,...y"'/_,..
.

vf#,i,rP
·
~./..
.
... .. '"
. "~' ' .
fP\Ij'"
f!'~~\~
. ..
~_~~1~16!«
-,.,;,
'
.. (/'.r;:-f'-,::"~/,

I '" ~
~
{\

tF. __./
.
,"
v

~.
_)8,' "1.'-:!Y':.~,iY.
n..."'~~\ :y* _~ .. '''';;'' .«
.'

~_";,...,,.. '
..- ... ... ". .., :
"
 Harti ale distribupei temperaturilor. 0 alta a I', '
prelucrarea date lor ,geo.~rafic~ prin. ana~iza spatiala spe~i~~!le Priviiji!
GIS, ~ste cea a realtzarn hartll?r cltmatlce (fig. 7.22.). a l11edtulu1
In acest caz, date Ie de mtrare ale realizarii modell' ., ,
sunt date de evolutia ~i repartitia temperaturilor aerul~'UI nut.%qc
rezultata este un model numeric ce nu mai poate fi nl. ~Uprafata
Variabila
. care se modi.1fica in timp
" ~i spatiu este temperatUl11lt
DEbt(,
ura aeru '
d I \u
respectlv temperatun e me n unare multianuale sa I,
multianuale. U medii

Realizarea acestor harti este posibila datorita faptului ca va' ,

temperaturii aerului se gase~te in stransa legatura cu mOdifi~:11a
altitudinii reliefului, rezultftnd astfel 0 etajare climatica a carei legi;
este data de gradientul termic. e

Pentru realizareahartilor de distributiea temperaturilormedii

sunt necesare ~iruri de date ale observatiilor privind temperaturile
aerului de la statiile meteorologice. Trebuie mentionat faptul ca
precizia acestor harti este determinata in primul rand de densitatea
punctelor de masuratori (statiile meteorologice sau alte punetede
observatie), de tipul de interpolare folosit, dar ~i de conditiilelocale,
care pot determina formarea de microclimate specifice.
Se ca1culeazagradientiitermici verticali pentru lunilea ear,of
variatie a temperaturii se urmare~tea se reprezenta (de obiceiianu~~le,
iulie ~i pentru
. intregul an) ' pomind de la altitudinile
. statl~Of
~~
meteorologlce sau a punctelor de observare ? a v tUfa
temperaturilor la momentele respective. Aceste valon de tempe~ tip
se atribuieintervaleloraltitudinalecunoscuteprin importtab~lare~oda
join. Valorile astfel obtinute se interpoleaza de preferat pf\n me pat
Spline, rezultftnd 0 harta de tipul celei de mai j~s, in Cr~t~nut.
reprezenta ~iizotermele generate din modelul numerICastfe 0
Figura 7.22. Temperaturi medii multianuale
ale lunii ianuarie
. Reprezentari 3D. Majoritatea surselor de date primare utilizate
:n ~~stemGIS (harti topografice, planuri, aerofotograme, imagini
a~t~..ta~e,
alte tipuri de hiirti) sunt incomplete din punctul de vedere al
lora!zelSpatialeprin mijloace GIS. Insa prin combinarea ~i includerea
eloclntr-unproiect GIS, aces tea devin complementare. Un exemplu
inal~entin acest sens sunt aerofotogramele ~i imaginile satelitare de
carearez~l~tie.Aerofotogramele sunt imagini ale suprafetei terestre
aceSte
U,uhh~at.ein cercetarea peisajului geografic. Datorita faptului ca
georefltl11a~lnlse prezinta in format digital avand corectii de tipul
CtJnosc~~ntlerii
~i ortorectificarii (corectarea in altitudine, dupa cote
) Senumesc ortofotoplanuri. Scopul folosirii acestora este de a:

132 133
 . recuno~te detaliile din teren prin aerofotointerpretar .
geologiei, vegetatiei, structurilor de habitat, cailor d ea rehefullli
. e COl11un'>
~, ~
. corecta formele digitale ale unora dintre materialele
folosite (haqi de amenajare silvica, imagini satelitare), cartografiee
. identifica arealele cu diferite utilizari ale terenurilof" '
· prez~nta ~~e~iden~a di!e~te caracteris~ci ~Ie reliefului fOlos' .
analIZa pelsaJelo~(tIpun ~l.forme d~ reh~f,.tIpuri de vegetatie;te In
Cu toate avantaJele ofente de lmagmtle aeriene pri tc.).
suprafata terestra este foarte bine expusa, exista totu~i unn care
dezavantaj: raporturile de inaltime sunt total estompate nmare
evidentiaza a treia dimensiune necesara analizei peisajului _ i~att~se
reliefului..Jnsa, dad ac~ste im~g~nise ~uprapun peste modeluldil: Figura 7.24. Imagine 3D realizata prin acoperirea
de elevatle (DEM), prlD tehmcI speclfice GIS, acest neajuns este DEM cu aerofotograme
remediat. Rezultatul il reprezinta imaginile in trei dimensiuni,care
surprind cu fidelitate realitatea din teren, oferind astfel un plusanalizei Utilizarea acestor tehnici de analiza sunt de un real folos in
efectuate asupra unei suprafete. primulranddin punct de vedere didactic, dar ~idin punct de vedere al
Se pot realiza ca atare imagini 3D care reprezinta un anumit metodologiei. Utilizarea materialelor geografice rezultate din analiza
spatiu terestru prin expunerea simpla aDEM sau prin "imbracarea" a datelor geografice, prezinta 0 serie de avantaje:
spatiala
acestuia cu imagini satelitare sau ortofotoplanuri fig. 7.23., 7.24.). · grad de precizie ridicat ~i rapiditate de execu~e, in compara~e cu
metodele clasice care necesita timp foarte indelungat de realizare
cu precizie relativ scazuta;
· posibilitatea de lucru pe suprafete intinse, chiar in afara zonelor in
care se de~n date;
· calcularea cu exactitatea unor parametri ~i elemente rezultate in
urena analizei (lungirni, pante, altitudini, suprafete, ponderi ale
suprafetelor etc.);
· posibilitatea integrarii acestor rezultate in modele de analiza ~i
realizarea unor corelatii spa~ale ~iin timp, cu alte haqi existente cu
finalitate in realizarea unor predic~i privind evolu~a unor factori,
prOCese,elemente geografice, factori de risc.

Figura 7.23. Imagine 3D generata

din Modelul Digital de Elevatie (DEM)

134 135