Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
APROB,
Director general
Ing.Dorin IVANA
CAPITOLUL I
Generaliti
Baza legal :
Legea nr.481/2004 privind protectia civila (modificata cu Legea nr.212 / 2006);
O.U.G. 21 / 2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta;
Legea 307/2006 privind aprarea impotriva incendiilor;
OMAI 158/2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind constituirea, ncadrarea i dotarea
serviciilor private pentru situaii de urgenta ;
O.U.G. 195/2005 privind protecia mediului,aprobat cu modificri i completri prin Legea 265/ 2006 , cu
modificrile i completrile ulterioare;
H.G.278/1997 privind prevenirea i combaterea polurilor accidentale;
H.G.804/2007 privind controlul activitilor care prezint pericol de accidente majore n care sunt implicate
substane chimice periculoase;
OMAI 665/2005 pentru aprobarea Regulamentului de planificare,organizare,pregtire,desfurare i
evaluare a activitii de prevenire;
OMAI 712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor n domeniul situaiilor
de urgenta;
H.G.642 /2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unitilor administrativ-teritoriale, instituiilor
publice i operatorilor economici din punct de vedere al proteciei civile, n funcie de tipurile de riscuri
specifice ;
H.G .1408/2007 privind modalitile de investigare i evaluare a polurii solului i subsolului
Scop:
Identificarea tipurilor de risc din zonele de dispunere si evaluarea potenialului de pericol
Stabilirea concepiei de conducere a aciunilor de protecie intervenie ;
Stabilirea procedurilor de intervenie operativa pentru protecia sntii si vieii populatiei si salariailor,
reducerea pierderilor de bunuri materiale si protejarea factorilor de mediu;
Realizarea masurilor tehnice si organizatorice de pregtire si instrucie pe tipuri de risc in vederea actiunii
unitare in situaii de urgenta.
CAPITOLUL II
Descrierea societii i a domeniului de activitate
Denumire: SC CET Iai SA
Adrese:CET I, UFET - Calea Chiinului 25;CET II- com.Holboca;
Profil de activitate: producie,transport i distribuie energie electric i termic.
Suprafaa total ocupat: CET I- 193714 mp ;CET II- 1347078 mp
Scopul tehnic al domeniului de activitate:producerea combinat de energie electric i energie termic
sub form de abur tehnologic (destinat agenilor economici din zona industrial) i sub form de ap fierbinte
(destinat n principal asigurrii nclzirii pe timp de iarn i producerii de ap cald menajer, necesar
2
populaiei din municipiul Iai );aburul industrial este livrat consumatorilor prin 3 magistrale de transport;apa
fierbinte este transportat la punctele termice prin 6 magistrale.
CAPITOLUL III
Clasificarea obiectivelor din punct de vedere al expunerii la riscuri.Tipuri de riscuri identificate
CET Iai I si CET Iai II se afla dispuse n zone cu potenial de producere a unuia din tipurile de risc enumerate
mai jos.
Conditiile de transformare a riscurilor n pericole i de producere a dezastrelor,precum i consecintele
acestora sunt influentate si de situatia meteorologic.
Din acest punct de vedere planurile de protecie i interventie sunt limitate,punerea lor n aplicare necesitand
modificari ,adaptari n functie de conditiile concrete de timp i anotimp.
1) Tipuri de risc identificate (gestionate) :
Nr Tipul de risc
Principal Secundar Clasificare
crt
1 Cutremur C c C
2 Alunecare/prbusire de teren At/Pt at/pt At
3 Inundaie Id id Id
4 Secet S s S
5 Accident chimic Ach ach Ach
6 Incendii/explozii Im im im
7 Accident grav de transport Atp atp Atp
8 Eecul utilitilor publice Eup eup Eup
3
d) riscul chimic - se datoreaz n special instalaiilor de tratare chimic a apei tehnologice utilizat n
instalaiile energetice;probabilitatea producerii unui accident chimic (intoxicri,arsuri cu substane
chimice,etc.) este redus prin aplicarea unor masuri speciale de protecie.
4) Tipuri de risc
a) incendii explozii turbine 2x25+2x50 =150 MW/h CET I si 2x50 =150 MW/h CET II;
b) avarii :
- camere de comand;
- staii electrice;
- gospodrii de cabluri;
- depozite de combustibil.
c) poluare accidentala cu hidrocarburi;pericol de intoxicare :
- depozite de combustibil
- instalaii de demineralizare a apei, depozite reactivi chimici;
- se pot produce in ambele obiective si pot interesa (afecta) raurile Bahlui si Jijia.
d) explozii:
- depozite combustibili;
- depozite de oxigen, hidrogen, acetilen,ulei,reactivi chimici.
e) cutremure - drmarea unor cldiri,instalaii,etc.cauzatoare de explozii i incendii (obiectivele sunt situate
in zona de Est a cutremurelor de tip Vrancea,zon seismic de intensitate mai mare sau egal cu VII pe
scara MSK) ;
f) alunecri/prbuiri de teren- obiectivele sunt dispuse n n zone cu potenial sczut de producere a
alunecrilor de teren,dar pot fi afectate de alunecri primare/reactivate.
g) poluri ale mediului - determinare de factori de risc din afara uzinelor.
h) inundaii - obiectivele pot fi afectate de precipitaii,scurgeri de toreni,revarsarile cursurilor de ap (
r.Bahlui, r.Jijia); fenomenul de baltire poate afecta localitatile situate pe cursul r.Bahlui si in Zona
industriala in care este dispus CET I.
i) accident chimic- obiectivele sunt dispuse in zone de interes si planificare la urgen chimic; accidente
chimice se pot produce atat pe amplasamentele uzinelor,cat si la operatorii economici vecini care
utilizeaza si depoziteaza substante chimice periculoase,precum si pe timpul transportului substantelor
periculoase, in special pe magistralele feroviare Iasi- Bucuresti,pe caile rutiere Iasi - Husi, Iasi-Vaslui;
agentii economici sursa de risc sunt cei din Zona Industriala,care folosesc amoniacul pentru instalatii de
racire sau pentru prepararea apei potabile.
j) epidemii /epizootii:n zonele adiacente se pot produce epidemii ca urmare a aparitiei unor focare de
infectie; riscurile cele mai mari le prezinta localitatile situate pe principalele cai de comunicatie si
municipiul Iasi;pot apare frecvent epizootii in zonele limitrofe com.Holboca si orasul Iasi unde se cresc
animale in gospodarii particulare;
k) eecul utilitilor publice- ambele obiective pot fi afectate,in situatia producerii cutremurelor sau/si
inundatiilor mari.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de cutremur:
Obiectivele sunt situate n zona de Est a cutremurelor de tip Vrancea,zon seismic de intensitate mai mare
sau egal cu VII pe scara MSK; un eventual cutremur de pamant ar afecta in aceeasi masura tot teritoriul
judetului.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de alunecri/prbuiri de teren:
Obiectivele sunt dispuse n n zone cu potenial sczut de producere a alunecrilor de teren sau neafectate de
alunecri primare/reactivate.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de inundaii:
Obiectivele pot fi afectate de inundaii datorate revrsrilor cursurilor de ap ( r.Bahlui,r.Jijia), scurgerilor de
toreni si precipitaii,(cantitatea maxim nregistrat n ultimii 100 de ani, este mai mic de 100 mm/24 h. );ca
urmare a revarsarilor pot fi afectate toate localitatile situate in lunca raurilor, inclusiv Holboca;datorita
fenomenului de bltire pot fi afectate localitatile situate pe cursul r.Bahlui si in Zona Industriala in care este
dispus CET I.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de secet:
Obiectivele sunt dispuse n zone cu risc fa de fenomenul de secet.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de accident chimic:
Obiectivele sunt dispuse in zonele de interes si planificare la urgen chimic;accidente chimice se pot
produce la operatorii economici vecini care utilizeaza si depoziteaza substante chimice periculoase si pe
timpul transportului substantelor periculoase, in special pe magistralele feroviare Iasi - Bucuresti,pe
magistralele rutiere Iasi- Husi, Iasi- Vaslui;agentii economici sursa de risc sunt, in special, cei care folosesc
instalatii de racire cu amoniac sau la prepararea apei potabile,din Zona Industriala.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de incendii:
CET Holboca este dispus in apropierea zonelor cultivate cu paioase;
CET I este dispus in apropierea zonei de transport si depozitare a produselor petroliere Socola.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de epidemii /epizootii:
4
In zonele adiacente se pot produce epidemii ca urmare a aparitiei unor focare de infectie;riscurile cele mai
mari le prezinta localitatile situate pe principalele cai de comunicatie si municipiul Iasi;pot apare frecvent
epizootii in zonele limitrofe com. Holboca si municipiului Iasi unde se cresc animale in gospodarii particulare.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de poluare accidentala cu hidrocarburi:
Se pot produce in ambele obiective si interesa (afecta) raurile Bahlui si Jijia.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de accident nuclear:
Ambele obiective sunt dispuse n afara zonelor de planificare la urgen nuclear.
Din punct de vedere al expunerii la riscul eecului utilitilor publice
Ambele obiective pot fi afectate de fi afectate,in situatia producerii cutremurelor sau/si inundatiilor mari .
Cile de comunicaii rutiere i gradul de practicabilitate a acestora
Pe teritoriul municipiului Iasi si al com.Holboca nu exist ci de comunicaii rutiere care s nu permit accesul
autospecialelor pentru intervenie.
CAPITOLUL IV
Identificarea surselor de risc
CET I
a) Manevre cu potential de risc
1. Depozitarea i manevrarea acidului clorhidric industrial (32%)
Se realizeaz n cisterne stoc (recipiente din oel cu diametrul 3400 mm,volumul 40 mc, H= 6650 mm ,
protejate interior cu cauciuc vulcanizat la cald) ,amplasate n spatii special destinate lng Staia
Demineralizare 2 ( 6 cisterne stoc ) si langa Staia de pretratare (3 cisterne stoc), prevazute cu cuve de
retenie .
Circuitul HCl
- este utilizat la regenerarea maselor schimbtoare de cationi din filtrele H-cationice ;
- n concentraie de 32% este transportat n cisterne CF protejate n interior cu cauciuc, se descarc pe la
partea superioar printr-un sistem de sifoane, utiliznd ap sau acid dintr-o cistern stoc;
- din cisternele CF cu pompele de transvazare este trecut n cisternele stoc
2. Depozitarea i manevrarea reactivilor chimici
Procesele tehnologice necesita i alte substane chimice i reactivi. Toi aceti compui chimici i reactivi sunt
depozitai n cantiti minime pe amplasament. Zonele de depozitare i de manevrare respecta normativele i
standardele n vigoare pentru a preveni i reduce la minimum riscurile i innd cont de incompatibiliti.
3. Depozitarea i manevrarea lesiei de soda 50 %
Se realizeaz n 4 cisterne de 20 mc confecionate din oel inoxidabil,amplasate n spatii special destinate
langa statia Demi 2 ,ntr-o cuv de retenie impermeabilizata.
Circuitul lesiei de soda
Leia de sod este folosit pentru regenerarea maselor schimbtoare de ioni din filtrele anionice
(OH1,OH2,OH3).Este preluat din cisternele CF de dou pompe aflate lng instalaia de pretratare i
transportat pe estacad de 500 m, pn la depozitul de cisterne stoc 4x20 mc.Din cisternele stoc este
pompat n vasele de consum amplasate lng cele de HCl la cota + 8 m a cldirii Demi 2.n acelai mod sunt
alimentate cu acid i cu leie de sod i vasele de consum de la instalaia de tratare condens, parcurgnd o
distan de cca 200 m prin sala maini.ncperea i postamentele pompelor ct i platforma de descrcare a
cisternelor CF cu HCl i leie sunt protejate cu crmizi i chituri anticorozive de natur organic.
4. Depozitarea si manevrarea varului
Varul praf este adus prin transvazare pneumatic din containere CF si stocat n trei silozuri de 50 t fiecare.In
silozuri este trecut prin dozatoare n vasele de consum,unde se dozeaz cu apa coagulat introdusa
concomitent..Suspensia este pompat n decantori cu patru pompe centrifuge sau cu trei ejectoare.
5. Depozitarea si manevrarea sulfat feros
Produsul hidratat (FeSO47 H2O),in form solid este depozitat ntru-un spatiu special amenajat, unde sunt
amplasate i gurile vaselor de dizolvare,unde se dizolv n apa coagulat prin barbotare cu aer
comprimat.Pompele de transvazare recircul soluia la vasele de consum pentru amestecare dizolvare i o
introduc n vasele de consum.Pompele dozatoare transport soluia de la vasele de consum la decantoare.
6. Depozitarea si manevrarea solutiei de amoniac 25%
Se utilizeaza la corectarea pH-ului apei demineralizate in scopul evitarii coroziunii elementelor metalice ale
cazanelor.Se aprovizioneaza sub forma de solutie 25%, in bidoane, cu transport auto si se depoziteaza in
magazia Sectiei Chimice
7. Depozitarea si manevrarea clorurii de sodiu
Sarea ( clorura de sodiu ) sub form mcinat,este dizolvat n ap i folosit n instalaia de dedurizare
pentru regenerarea filtrelor Na cationice care produc apa pentru adaos n circuitul de termoficare.
b) Instalatii cu potential de risc
1. Instalaii de tratare chimic a apei
Instalatii pentru pretratarea apei
Apa industrial (brut) este supus unui proces chimic de tratare cu lapte de var si sulfat feros,in 3 etape ;
- prenclzirea apei brute (industriale) ;
- decarbonatarea , coagularea i decantarea ;
5
- stocarea apei coagulate i pomparea acesteia n instalaiile de dedurizare i demineralizare.
Utilaje de baz
- bazine ap coagulat- 2 buc
- rezevor ap coagulat pentru afnare
- bazine lam - 4 buci
- instalaie de lam de la pretratare
- instalaie de demineralizare 2
Instalatii pentru demineralizare apei
Utilaje de baza
- rezervoare de apa limpede- 3 buc.
- rezervoare de apa Demi-3 buc.
- rezervoare de aer comprimat 2 buc.
- rezervoare de ape uzate 3 buc.
- rezervoarele de neutralizare 2 buc.
- vasele de consum acid 3 buc.
2. Instalaii pentru evacuarea apelor uzate
Canalizarea incintei este realizat n sistem unitar.Apele uzate care provin de la Atelierul chimic sau de la
instalaiile termomecanice,apele menajere si pluviale se evacueaza in canalizarea oraului din Calea
Chiinului i B-dul Tudor Vladimirescu,prin 5 guri de vrsare:
- GV1 preia apele de la staia de pcur nr. 1 i 2, bazinele de neutralizare ( statia demineralizare 2,
inclusiv de la bazinele de slam ), apele pluviale de la pacura 1,2, magazii,gospodarie ulei si apele de la
turnul de racire nr. 4 i le devars n canalizarea din b-dul T.Vladimirescu
- GV2 preia apele uzate din preaplinul turnurilor de rcire 1,2,3,apele pluviale aferente zonei turnurilor de
racire si CAF-urilor si canalizarea adanca si le vars n canalizarea din T. Vladimirescu
- GV3 preia apele de la demineralizare 1,dedurizare, dup ce n prealabil cele cu caracter acid sau bazic
sunt dirijate prin conducte cauciucate n bazinul de neutralizare,unde dup efectuarea coreciei de pH
sunt evacuate canalizarea din Bdul T.Vladimirescu
- GV4 preia apele menajere din corpul administrativ,o parte din apele conventional curate de la circuitul de
racire al centralei si le varsa in canalizarea din B-dul T.Vladimirescu
- GV5- preia apele spalare filtre de la dedurizare 2 si coloana auto,ape uzate menajere si pluviale si
aproximativ 5 % din apele de racire ale centralei si le varsa in canalizarea din Calea Chiinului
GV 1,2 si 3 sunt prevazute cu vane de inchidere pentru protectia incintei in cazul ploilor abundente,iar
colectorul stradal functioneza sub presiune.
Apele pluviale (Qzi max = 1872 l/s) sunt colectate de pe platformele din incinta prin guri de scurgere si dirijate
prin intermediul conductelor de canalizare in colectorul stradal.
3. Statia de reducere a gazelor naturale
Alimentarea cu gaze naturale se face din reeaua municipal de distribuie printr-o staie de reducere i
msurare a gazului,amplasat pe teritoriul centralei,careasigur un debit de 66000 Nmc/h,presiune la intrare
5,5 ata, iar la ieire 1,26 ata.Staia funcioneaz n 2 trepte de reglare:
- treapta I intre 5.5 -3 ata ( trei regulatori de presiune);
- treapta a II-a intre 3 -1.26 ata (4 regulatori de presiune).
Din staia de reducere i msurare a gazului metan, pornete o conduct principala,care se ramific n dou
conducte secundare (pentru alimentare cazane etapa I i cazane etapa a II-a).Pe conductele de intrare a
gazului metan la fiecare cazan exist supape de siguran.
4. Instalaia de descrcare depozitare, preparare i dozare a varului praf hidratat
Pentru instalatia de pretratare se foloseste varul praf hidratat .Utilajele de baza ale instalatiei de descrcare
depozitare, preparare i dozare :
- silozurile de var praf: - 3 buci
- instalatia de dozare var praf: - 3 bucati
- instalaia de aer comprimat pentru descrcat var praf .
5. Instalaia de preparare dizolvare i dozare a sulfatului feros
Sulfatul feros utilizat drept coagulant n instalaia de pretratare este adus n saci i depozitat n depozitul de
sulfat,cu dou guri de descrcare i o surs de ap coagulat n care se dizolv sulfatul i cade apoi n vasele
de preparare dizolvare.Acestea sunt prevzute cu posibilitate de barbotare cu aer comprimat a solutiei de
sulfat si totodata cu posibilitate de recirculare a acestei solutii cu ajutorul pompelor de transvazare.
Utilaje de baz :vasele de dizolvare sulfat feros,vasele de consum
6. Instalaia de aer comprimat
Aerul comprimat este produs de doi compresori tip EC10,la presiunea de 6 Kgf/cm2.pentru:
- operaiile de afnare a filtrelor mecanice din instalaia de pretratare sau Demi 2;
- descrcarea pneumatica a varului praf din vagoanele CF n silozurile ;
- sulfatului feros n vasele de dizolvare;
- dizolvarea srii (clorura de sodiu) n bazinele de dizolvare depozitare;
- suflarea conductelor de transport leie de sod de la rampa de descrcare.
6
Aerul comprimat este stocat n 2 recipieni din instalaia de pretratare pentru nevoile acestei instalaii i ali doi
recipieni de aer comprimat din instalaia Demi 2 care deservesc aceast instalaie.
Utilaje de baz:
- compresor de aer comprimat
- recipienii de aer comprimat - 2 buci la pretratare
- recipient de aer comprimat pentru var praf - 1 bucata
7. Instalaia de depozitare dizolvare i transvazare sare
Sarea solid mcinat din vagonul CF este depozitat n 2 bazine subterane din instalaia de pretratare.
Pentru dizolvare se introduce apa coagulat pe la partea superioar a bazinelor sau prin conductele de
alimentare cu soluie de sare a pompelor de transvazare.
Utilajele de baz: 2 bazine de depozitare ;2 pompe de transvazare soluie sare
8. Gospodria reactivi de regenerare
Gospodria de reactivi a staiei de dedurizare care deservete i instalaia de demineralizare este amplasat
lng instalaia de pretratare i este format din 3 cisterne de 50 mc fiecare i trei pompe PCN Sn 40-160.
Acidul necesar regenerrilor filtrelor H-cationice este transportat pe estacad cca 500 m pn la vasul de
consum din instalaia de demineralizare .Leia de sod este preluat din cisternele CF de cte dou pompe
aflate lng instalaia de pretratare i transportat pe estacad ce are o lungime de 500 m, pn la depozitul
de cisterne stoc 4x20 mc .
Din cisterne este pompat prin dou pompe tip PCH 50 n vasele de consum amplasate lng cele de HCl la
cota + 8 m a cldirii demineralizrii.n acelai mod sunt alimentate cu acid,leie de sod i vasele de consum
de la instalaia de tratare condens, parcurgnd o distan de cca 200 m prin sala maini.
9. Depozitul de combustibil lichid
Pacura - se aprovizioneaza pe CF n cisterne.
Rampe de descrcare :
- o ramp prevzut cu 24 guri de descrcare pentru etapa I ,90 m, poate prelua 16 vagoane
- o ramp prevzut cu 56 guri de descrcare pentru etapa a II-a,100 m,poate prelua 32 de vagoane.
Ajuns la temperatura de fluidizare 60 grd.C ,pacura se descarc prin cdere liber n:
- etapa I : oricare din cele trei rezervoare, dup ce mai nti a fost filtrat.
- etapa a II-a: un rezervor intermediar de 600 mc ngropat
Rezervoare de pcur:
- pentru etapa I- un rezervor de 4000 mc ngropat i dou a cte 5600 mc semi ngropate.
- pentru etapa a II-a : 5 rezervoare de 4500 tone fiecare supraterane
Din rezervoare prevzute cu serpentine de abur pentru meninerea n stare fluid, pcura este preluat de
pompele principale i refulat n circuitul de alimentare al cazanelor.
CET II
1. Manevre cu potential de risc
a) Depozitarea i manevrarea acidului clorhidric industrial (32%)
Se realizeaz n cisterne stoc (recipiente din oel cu diametrul 3400 mm,volumul 40 mc, H= 6650 mm
,protejate interior cu cauciuc vulcanizat la cald) ,amplasate n spatii special destinate , prevazute cu cuve de
retenie .
b) Depozitarea i manevrarea reactivilor chimici-Procesele tehnologice necesita i alte substane chimice i
reactivi. Toi aceti compui chimici i reactivi sunt depozitai n cantiti minime pe amplasament. Zonele
de depozitare i de manevrare respecta normativele i standardele n vigoare pentru a preveni i reduce
la minimum riscurile i innd cont de incompatibiliti.
c) Depozitarea si manevrarea lesiei de soda-Se realizeaz n cisterne de 20 mc confecionate din oel
inoxidabil,amplasate n spatii special destinate ,ntr-o cuv de retenie impermeabilizata.
d) Depozitarea si manevrarea varului-Varul praf este adus prin transvazare pneumatic din containere CF si
stocat n silozuri fiecare.In silozuri este trecut prin dozatoare n vasele de consum,unde se dozeaz cu
apa coagulat introdusa concomitent.Suspensia este pompat n decantori cu patru pompe centrifuge sau
cu trei ejectoare.
e) Depozitarea si si manevrarea sulfatului feros-Produsul hidratat (FeSO47 H2O),in form solid este
depozitat ntru-un spatiu special amenajat, unde sunt amplasate i gurile vaselor de dizolvare,unde se
dizolv n apa coagulat prin barbotare cu aer comprimat.Pompele de transvazare recircul soluia la
vasele de consum pentru amestecare-dizolvare i o introduc n vasele de consum.Pompele dozatoare
transport soluia de la vasele de consum la decantoare.
f) Depozitare si manevrarea solutiei de amoniac 25%-Se utilizeaza la corectarea pH-ului apei
demineralizate in scopul evitarii coroziunii elementelor metalice ale cazanelor.Se aprovizioneaza sub
forma de solutie 25%, in bidoane, cu transport auto si se depoziteaza in magazia Sectiei Chimice
g) Depozitare si manevrarea clorurii de sodiu-sarea sub form mcinat,este dizolvat n ap i folosit n
instalaia de dedurizare pentru regenerarea filtrelor Na cationice care produc apa pentru adaos n
circuitul de termoficare.
2) Instalatii cu potential de risc
a) Instalaii de tratare chimic a apei
7
- instalatia de preparare a apei - apa bruta din riul Prut este pretratata cu var si sulfat feros, in trei decantoare
suspensionale de cite 1000 t/h, apoi este limpezita prin filtre mecanice echipate cu cuart;
- instalatia de dedurizare a apei - in care se realizeaza dedurizarea prin filtre Na - cationice, care functioneaza
in doua trepte a cite doua filtre, capacitatea instalatiei fiind de 550 mc/h;
- instalatia de demineralizare a apei - in care se realizeaza demineralizarea prin 5 linii de demineralizare cu 4
filtre pe linie (2 filtre H - cationice si 2 filtre OH - anionice) si doua degazoare de CO2; treapta de finisare este
formata din filtre cu pat mixt si finisari de tipul H - OH.
b) Instalaii pentru evacuarea apelor uzate
In incinta CET Iasi II colectarea si transportul apelor pluviale, industriale, drenaje si menajere este realizat in
sistem separativ. Evacuarea in emisar, la riul Bahlui, se face fie prin intermediul bazinului de retentie ape
pluviale, cu ajutorul transportoarelor hidraulice, fie gravitational.
Sistemul de evacuare a apelor pluviale si drenaje :
- canalizare ape pluviale din cadrul gospodariei de carbune, care sunt colectate si descarcate in bazinul de
retentie
- canalizare ape pluviale din incinta CET Iasi II care se descarca in emisar, impreuna cu apele uzate
menajere, descarcarea facindu-se gravitational sau prin pompare, functie de nivelul riului Bahlui
- canalizare ape pluviale colectate la baza perimetrului exterior digului de contur de la depozitul de zgura si
cenusa, descarcate prin pompare in bazinul de aspiratie al statie de recirculare
Sistemul de evacuare ape uzate menajere, provenite de la grupuri sanitare,colectate printr-o retea de tuburi
de beton, cu o lungime totala de 5,1 km, sunt trecute printr-un decantor etajat pentru 2x500 locuitori, executie
cu cheson deschis, dupa care sunt evacuate, impreuna cu apele pluviale, in emisar
Sistemul de evacuare ape uzate tehnologic:
- subsistem de canalizare a apelor uzate tehnologic provenite din zona gospodariei de pacura, care sunt
trecute printr-un sistem de separatoare de produse petroliere, apele conventional curate fiind descarcate
in canalizarea pluviala
- subsistem de canalizare ape uzate tehnologic care provin de la statia de tratare chimica a apei brute;
aceste categorii de ape pot fi conduse, conform proiectului, fie la statia de pompe Bagger, ca fluid de
transport pentru zgura si cenusa trimisa in depozit, fie la canalizare, dupa o prealabila neutralizare; in
ultimii ani s-a renuntat la a doua varianta de exploatare, apele fiind trimise doar la statia de pompe
Bagger.
Sistemul de evacuare a apelor de drenaj, care cuprinde doua subsisteme:
- apele colectate prin drenurile din jurul cladirii principale sunt introduse, prin pompare, in canalizarea
meteorica
- apele colectate prin drenul realizat la depozitul de zgura si cenusa, precum si apele recuperate din
depozit prin sistemul de puturi si conducte colectoare, ajung gravitational in statia de pompare
(recirculare).
c) Instalatii pentru descarcare,depozitare si concasare combustibil solid :
Statie dezghetare vagoane cu 2 tunele dezghet vagoane carbune,echipate cu 2 platforme de producere a
aerului cald si un racord de abur si statie electrica
Statie descarcare supraterana cu 2 estacade descarcare,4 masini preluare carbune neconcasat cu roti cu
cupe,care deservesc 4 benzi transportoare la sol (neprotejate prin inchideri) si 4 estacade de benzi (protejate
prin inchideri cu placi azbociment )
Statie de sortare concasare cu 3 gratare cu bare rotative transversale(pentru eliminarea din fluxul de
carbune a granulatiei 0-30 mm si degrevarea concasorului),concasoare cu ciocane articulare,care reduc
granulatia de la 0-300 mm la 0-30mm;
Depozitul de carbune concasat :
- 3 masini combinate de depunere si preluare a carbunelui;
- 1 turn de distributie a carbunelui;
- estacade inchise cu placi de azbociment;
- turn intermediar;
- statii electrice aferente concasarii;
- 4 mori de strivire cu bile PETERES tip EM 59 (pentru fiecare cazan);
ventilator pentru prepararea prafului de carbune.
Transportoare cu banda de cauciuc,pentru transportul carbunelui cu trei fluxuri operative (in functiune, in
rezerva, in revizie)
d) Instalatii pentru descarcarea combustibilului lichid (pacura) :
Rampa de descarcare,debit maxim de descarcare de 100 t/h,cu 2 fronturi de descarcare de 250 m ;
Statie tranzvazare dotata cu pompe centrifuge si filtre mecanice brute;
Depozit combustibil lichid cu doua unitati de depozitare, unitatea nr. 1 -2 rezervoare metalice de 5000 t
fiecare,unitatea nr 2 - 2 rezervoare (5000 t si 10 000 tone);
Statie pompe treapta I cu 16 pompe volumetrice cu rolul de a prelua pacura din rezervoarele de depozitare si
de a o trimite spre treapta a doua ;
Platforma preincalzitori -cu filtre mecanice fine cu rol de ridicare a temperaturii pacurii de la 70-80C la 100-
110 C
8
Statie pompe treapta a II-a-asigura presiunea necesara la intrarea pacurii in injectoarele cazanelor;
Preincalzitori pacura treapta a II-a- ridica temperatura pacurii de la 100-110 C la 130 C -140 C;
Intreg circuitul este prevazut cu conducte insotitoare de abur pentru prevenirea congelarii pacurii.
e) Gospodaria de uleiuri si lubrefianti :
- Depozit de uleiuri in rezervoare;
- Depozit de uleiuri si lubrefianti in butoaie.
f) Instalatii pentru producerea si depozitarea hidrogenului :
- Instalatia de electroliza;
- Instalatia de producere electrolit;
- Instalatia de recuperare condens;
- Instalatia de uscare hidrogen;
- Platforme de depozitare butelii de hidrogen si oxigen;
- Platforma rezervoare stocare;
- Instalatie de automatizare
g) Instalatii pentru tratarea chimica a apei :
- Instalatia de pretratare a apei;
- Instalatia de demineralizare a apei limpezite prin filtrare ionica;
- Instalatia de dedurizare a apei limpezite prin filtrare Na-cationica;
h) Gospodarii anexe pretratarii
- Gospodarii anexe demineralizarii si dedurizarii
- Instalatia de neutralizare a apelor
- Corpul anexa al statiei de demineralizare
i) Gospodaria de zgura si cenusa-la cca 1,6 km aval de centrala,la confluenta r.Jijia si Bahlui.
j) Instalatii de producere, stocare si manipulare solutie de amoniac
k) Instalatii de producere,stocare si manipulare hidrogen gazos
CAPITOLUL V
Identificarea pericolelor
1. Distrugerea total a instalaiilor prin atac terorist,atac cu arme clasice sau nucleare soldat cu avarierea
cisternelor de HCL (inclusiv a cuvelor de retenie) simultan cu a distrugerea unuia sau mai multor rezervoare
de leie si deversarea ntregului coninut al acestora.
Atacul armat-probabilitate de producere extrem de redus.Obiectivul nu prezint importan strategic,iar
declanarea unui asemenea atac presupune de obicei existena conflictului anterior i deci anticiparea
evenimentului,ceea ce asigur timpul necesar pentru oprirea instalaiilor si eliminarea (protejarea) surselor de
periculol.
Atacul terorist -eveniment cu probabilitate foarte redus (chiar dac mai mare ca a atacului armat) dar
neputnd fi anticipat ,poate produce efecte majore.Chiar dac evenimentul const n distrugerea/ avarierea
simultan a rezervoarelor de HCl sau a cisternelor cu leie de soda,probabilitatea ca soluiile de acid
clorhidric i NaOH s intre n combinatie este foarte mic datorit amplasarii acestora n zone diferite cu
pstrarea unor distane de siguran suficiente
.Suprafeele de teren adiacente zonei de depozitare a HCl, respectiv a soluiilor NaOH au pante cu scurgere
spre zone de colectare diferite,ceea ce face practic imposibil amestecul soluiilor .
2. Fisurarea unei cisterne de stocare a HCl soldat cu scurgerea ntregului coninut
In conditiile unui atac terorist sau datorit unor solicitri mecanice mari (provocate de un seism, lovire
accidental, ruperea accidental a stuurilor ,a traseului de golire,defecte de material) se poate produce
fisurarea peretelui rezervorului.
Dei probabilitatea de producere este redusa,cuva de retenie asigur preluarea integral a volumului maxim
existent n vas,iar posibilitatea ca i cuva s cedeze simultan este extrem de redusa.
Este totui posibil ca o mic parte din acid s ajung n afara cuvei dac fisura se afl la un nivel destul de
ridicat astfel nct jetul de lichid s depeasc bordura acesteia.
Scurgerea HCl din rezervorul de stocare n cuva de retenie duce la degajare de vapori corozivi n zona
avariei, producnd eventual intoxicarea persoanelor aflate n imediata apropiere,de obicei puin grava,
aspectul de cea i mirosul ptrunztor avertiznd asupra pericolului.
Destul de grav poate fi eventuala stropire n ochi a persoanlor aflate chiar n zona avariei.
3. Spargerea unei cisterne cu soluie de HCl,soldat cu scurgerea coninutului (20 mc).
Se poate produce in conditiile unui atac terorist sau datorit unor solicitri mecanice mari (provocate de un
seism, lovire accidental, ruperea accidental a stuurilor ,a traseului de golire,defecte de material) ori n
timpul manipularii.Are o probabilitate redusa deoarece cisterna este confecionata din oel si protejata la
interior cu cauciuc vulcanizat la cald.
Scurgerea acidului clorhidric duce la degajare de vapori corozivi n zon,provocnd eventual intoxicarea
persoanelor aflate n imediata apropiere,dar aceste intoxicaii sunt de obicei puin grave, aspectul de cea i
mirosul ptrunztor avertiznd asupra pericolului.
9
Mai grav poate fi eventualul contact al acidului cu solutiile NaOH existente pe suprafaa afectat de scurgere,
cnd se poate produce degajare de HCl, cu afectarea persoanelor aflate n imediata apropiere.
Funcie de condiiile atmosferice, zona afectat cu concentraii toxice de se poate extinde chiar i n afara
obiectivului, afectnd persoanele surprinse de norul toxic fr masc de gaze.
4. Fisurarea unei cisterne cu leie de soda soldat cu scurgerea ntregului coninut
In caz de atac terorist sau datorit unor solicitri mecanice foarte mari (provocate de un seism, contracii
/dilatri importante ale materialului de construcie la temperaturi anormal de sczute/ ridicate,ruperea
uruburilor care fixeaz manlocul gurii de vizitare, etc),se poate fisura peretele cisternei.
Probabilitatea de producere este destul de mic, avnd n vedere c cisternele sunt amplasate ntr-o cuv de
retenie din beton, relativ departe de aleile uzinale circulate i sunt proiectate/executate n conformitate cu
exigenele de rezisten i stabilitate pentru sarcinile statice, dinamice i seismice.
Scurgerea ntregi cantiti de lesie coninut,dac se produce foarte repede, poate duce la deversarea
acesteia chiar peste bordura cuvei de retenie i trecerea spre bazinul de colectare de unde poate fi preluata,
tratata i eventual pompata spre alt rezervor.
O astfel de scurgere poate genera (mai ales n condiii de temperatur ridicat) unele degajri de concentraii
toxice n aerul din imediata apropiere a zonei afectate de scurgere.
De asemenea pot fi stropite persoanele prezente n zona avariei.
5.Deteriorarea balustradelor unei cisterne cu leie,soldat cu cderea accidental a unei persoane.
Este puin probabil datorit sistemului constructiv i faptului c orice deteriorare important poate fi foarte
uor depistat prin control vizual.Gravitatea unui asemenea eveniment este mare, persoana czut suferind
arsurii chimice pe toat suprafaa corpului, sau chiar moarte prin nec sau ingerarea de soluie.
6. Avarierea instalatiilor de tratare si inmagazinare a apei industriale,soldat cu scurgerea ntregului coninut
In caz de atac terorist sau datorit unor solicitri mecanice foarte mari (contracii/dilatri importante ale
materialului de construcie la temperaturi anormal de sczute/ridicate, ruperea uruburilor care fixeaz
manlocul gurii de vizitare sau ruperea tuurilor de golire),se pot fisura peretii rezervoarelor de la statiile
pretratare,dedurizare,demineralizare.
Probabilitatea de producere este mic,avnd n vedere c utilajele sunt proiectate i construite n conformitate
cu exigenele de rezisten i stabilitate pentru sarcinile statice, dinamice i seismice. Scurgerea ntregii
cantiti de ap coninut n instalaii duce la deversarea acesteia n cuvele de retenie, capacitatea acestora
asigurand capatarea integral a volumului maxim ce se poate scurge.
De asemenea cuvele de retenie sunt prevzute cu pompe care asigura repomparea scurgerilor n circuitul
tehnologic.
O astfel de scurgere poate genera (mai ales n condiii de temperatur ridicat) degajri de HCl n aerul din
imediata apropiere a lichidului scurs, dar concentraia acestuia nu va avea concentraii toxice (datorit
alcalinitii ridicate i a concentraiei reduse ).
Pot fi stropite persoanele prezente n zona avariei.
7. Erori de operare i/sau defeciuni la instalatiile de tratare si inmagazinare a apei industriale
Au o probabilitate medie datorit controlului continuu i periodic (prin prin analize de laborator) al
parametrilor fizico-chimici ai apei nainte de evacuare.
Tratarea necorespunztoare a apelor uzate nu poate genera efecte grave datorit diluiei unei cantiti relativ
reduse de lichid (i de scurt durat).
8. Avarii la un rezervor de soluie 15% FeSO4 soldat cu scurgerea ntregului coninut
In caz de atac terorist sau datorit unor solicitri mecanice foarte mari (provocate de un seism, contracii
importante ale materialului de construcie al rezervorului la temperaturi anormal de sczute),se poate fisura
peretele rezervorului.
Probabilitatea de producere este destul de mic, avnd n vedere c rezervorul este proiectat n conformitate
cu exigenele de rezisten i stabilitate pentru sarcinile statice, dinamice i seismice. Consecinele unui
asemenea incident sunt minore deoarece rezervorul este amplasat n interiorul unei cuve de retenie
impermeabil care este prevzut cu pompe care asigura repomparea scurgerilor n circuitul tehnologic.
Datorit aciditii soluiei de sulfat feros, o astfel de scurgere poate genera stropirea persoanelor prezente n
zona avariei.
9. Accidente n zonele de depozitare a reactivilor
Depozitarea reactivilor se realizeaz n magazii special destinate dotate cu sisteme de prevenire i
interventie,n ambalajele originale cu respectarea regulilor privind incompatibilitile, ca atare accidentele de
acest gen au o probabilitate mic de producere, iar eventualele consecine sunt minore.
10.Avarierea unui siloz de stocare a varului,soldat cu imprastierea ntregului coninut
In caz de atac terorist sau datorit unor solicitri mecanice foarte mari (provocate de un seism,
contracii/dilatri importante ale materialului de construcie la temperaturi anormal de sczute/ ridicate),se
poate produce fisurarea peretelui.
Probabilitatea de producere este redusa, avnd n vedere c instalaia este proiectat i construit n
conformitate cu exigenele de rezisten i stabilitate pentru sarcinile statice, dinamice i seismice. Scurgerea
laptelui de var coninut n rezervor duce la deversarea acesteia pe platforma betonat pe care este amplasat
instalaia i apoi prin sistemul de drenaj poate ajunge n sistemul apelor pluviale. Pot fi stropite persoanele
prezente n zona avariei.
10
11. Avarii la instalaia de comprimare a aerului, constnd n explozii ale vaselor tampon i/sau a traseelor de
vehiculare aflate sub presiune, se pot produce doar n condiiile blocrii sau defectrii supapelor de siguran
i sunt evenimente cu probabilitate redus datorit echipamentelor speciale care o compun, a proiectrii,
execuiei i controlului specific n conformitate cu prescripiile ISCIR. Acest gen de avarii pot produce rni
grave dar numai persoanelor aflate n zona apropiata.
12. Avarii ale sistemului de alimentare i distribuie a curentului electric,constnd n scurtcircuite i/sau
supranclziri urmate de aprinderea izolaiei conductorilor sau chiar a transformatoarelor de putere.
Sunt evenimente cu probabilitate medie,proiectarea i realizarea sistemului fiind realizate n baza
standardelor de siguran impuse de reglementrile n domeniu, materialele utilizate sunt de calitate, exist
sisteme automate de siguran i control care asigur scoaterea de sub tensiune (pariala sau totala) imediat
ce se produce o dereglare a parametrilor normali de funcionare a sistemului.
Singurul eveniment de acest gen care poate avea consecine grave constnd n pagube materiale importante
este incendierea staiilor de transformare de 110 KV cand poate avea loc i rnirea personalului de
intervenie.
Un efect indirect dar cu consecine destul de grave este ntreruperea alimentrii cu energie electric a ntregul
amplasament.
13. ntreruperea furnizrii de energie electric din motive exterioare este un eveniment cu probabilitate mic,
avnd loc doar n situaii deosebite aprute n sistemul energetic naional.
Sunt prevzute sisteme de rezerv.ntreruperea neplanificat a furnizrii de energie electric poate avea
consecine destul de grave,dar de obicei de scurt durat constnd n deversri de soluii (prin oprirea
pompelor ) iar n cazul unei ntreruperi de mai lung durat n perioade cu temperaturi foarte sczute se poate
produce modificarea parametrilor unor soluii pe traseele de vehiculare ceea ce crete probabilitatea
producerii unor avarii la repornirea instalaiilor.
14. Avarierea i/sau incendierea unui rezervor suprateran de combustibil lichid
n depozit se gsesesc dou tipuri de rezervoare,supraterane si subterane.Depozitarea pacurii n rezervoare
ngropate nu prezint risc.
Evenimentele se pot produce la rezervoarele supraterane din cauza unui atac terorist sau a nerespectrii
regulilor de operare i au probabilitate minima.
Aceste accidente pot provoca rnirea mai mult sau mai puin grav a unuia sau mai multor muncitori i
pagube materiale minore.
Posibilitatea aprinderii i arderii intregii cantiti de pacura este f. redusa
15. Avarii la sistemele de vehiculare a soluiei de acid clorhidric (conducte, armturi,pompe) soldate cu
scurgeri au o probabilitate medie (ceva mai mare la pornirea pompelor i n zonele prevzute cu sisteme de
etanare-presetupe, flane).
Scurgerea acidului clorhidric duce la degajare de vapori corozivi n zon, dar n acest tip de avarii cantitile
scurse sunt foarte mici,eventuala intoxicare a persoanelor aflate n apropiere este foarte puin
probabil,intoxicaiile sunt de obicei puin grave,aspectul de cea i mirosul ptrunztor avertiznd asupra
pericolului.
16. Avarii la sistemele de vehiculare a soluiei de hidroxid de sodiu (conducte,armturi, pompe ) soldate cu
scurgeri au o probabilitate medie (ceva mai mare la pornirea pompelor i n zonele prevzute cu sisteme de
etanare-presetupe, flane).
Scurgerea de soluie de NaOH pe pardoseli nu prezint dect riscul stropirii operatorilor aflai eventul n
zon,eventuala rnire a acestora poate fi destul de grav dac stropii corozivi ajung n ochi i nu se iau
imediat msuri de splare i prim ajutor.
17. Tentativ de suicid prin ingerarea de soluie de HCl-este foarte puin probabil datorit accesului limitat al
persoanelor strine n incint i mai ales n zonele de operare, tot circuitul de vehiculare este
nchis,personalul societii este supus controlului psihiatric att la angajare ct i periodic.
Un astfel de eveniment are consecine foarte grave,producnd aproape sigur decesul persoanei respective.
18. Accidente de munc diverse produse n cadrul lucrrilor de ntreinere i reparaii sau de intervenie au o
probabilitate medie, datorit organizrii riguroase a acestor lucrrilor care se execut sub directa
supraveghere a personalului tehnic de specialitate,instruirii permanente a personalului de execuie i dotrii
cu mijloace de protecie individual i unelte/dispozitive de lucru adecvate i de calitate.
Accidentele de munc produse n cadrul lucrrilor de ntreinere/reparaii sau de intervenie special pot
produce rnirea sau intoxicarea mai mult sau mai puin grav a mai multor muncitori.
11
CAPITOLUL VI
relevanta (to)
relevanta (to)
Fraza de risc
substantei
Categoria
Cant itate
Cant itate
art..10
rezervoare
rt.7,8
Nr Denumirea
stocare
Locatie
Mod de
crt substanei
Nr.
Condiii de stocare
risc explozie
R2;R7;
36180 Staii semingropate
R8;R10; 5000 50000 8
pcur 1,2 i supraterane
R58
2. Uleiuri Staia ulei Rezervoare Spaiul ocupat de rezervoare este mprejmuit de un zid de beton de 1400 mm
diverse Magazia si butoaie din taluzat interior i exterior cu pmnt. Uleiurile ambalate in butoaie sunt
nenominata
inflamabila
f. inflamabila
ta,xploziva,
Magazie
12
13
Substante si preparate clasificate drept periculoase pentru mediu (R50 -inclusiv R50/R53- sau R51/R53)
Mod de stocare
se poate stoca
Capacitate ce
relevanta (to)
relevanta (to)
Fraza de risc
substantei
Categoria
Cant itate
Cant itate
art..10
rezervoare
rt.7,8
N Denumirea
( to)
stocare
Locatie
Mod de
crt substanei
Nr.
Condiii de stocare
8. Ap amoniacal
25% Butoaie
nenominalizzt
a periculoasa
Atelier PVC
R34; Se aprovizioneaza sub forma de solutie 25%, in bidoane,ermetic nchise cu
ptr mediu
Mod de stocare
poate stoca ( to)
Capacitate ce se
relevanta (to)
relevanta (to)
Fraza de risc
substantei
Categoria
Cant itate
Cant itate
art..10
rezervoare
rt.7,8
Nr Denumirea
stocare
Locatie
Mod de
crt substanei
Nr.
Condiii de stocare
9. Acid clorhidric Eeste aprovizionat in cisterne CF ( 25 /50 t). Descarcarea se face cu o pompa
nenominaliza
arsuri,iritanta
(HCl ) 32% Atelier de transvazare din cisterne CF in cisterne stoc (6 la Statia demi 2 si 3 la Statia
provoaca
15
CET II
Nr Denumirea Mod de stocare
relevanta (to)
crt substanei Condiii de stocare
(to) art.7,8
substantei
Categoria
Rezervoare
relevant
stocare
Capac.
de risc
art..10
Fraza
Canti
stocare
Locatie
Mod de
Cant
( to)
Nr.
Substante si preparate clasificate drept oxidante,explozive,inflamabile,foarte inflamabile sau extrem de inflamabile
1 x 10000
inflamabila
3 x 5000
R8;R10; 25000 Staie Rezervoare Rezervoare metalice amplasate in 2 unitati de depozit distincte; 3 x 5000; 1 x
Pcur R58
pcur supraterane 10.000;fundate pe straturi anticorozive si impermeabile,fundatii inelare.
ata
inflamabila
3 x 40 mc
3 x 30 mc
2 x 10 mc
Rezervoare si butoaie
Magazia canalizare,dig din pamant,,volum util egal cu capacitatea celui mai mare
din tabla cpc. 200 litri
uleiuri rezervor.3 x 40 m.c. ;3 x 30 m.c. ;2 x 10 m.c.
a
fiecare
lubrifianti Butoaie depozitate in magazie pardoseala sclivisita, ventilatie naturala,ANTIEX.
13. 5000 50000
idem 2
50
Uleiuri uzate R8;R10
14. 3 50 200 Depozit compartimentat, conform normelor PSI ptr.recipienti gaze presiune 80
nenominaliz
atm
100 tuburi
R2;R34;
exploziva
CO2 R59;
R65
ata
Magazie
Tuburi
15. 390 200 2000 60 rasteluri
tub
Oxigen tehnic R2
idem 4
17. 1,7 5 50 Presiune 10 kgf/cm2, amplasate pe platforma ingradita. 3 rez. sunt functionale, 3
6 x 20 nmc/h
nenominalizat
in rezerva.
Statia
exploziva
16
Nr Denumirea Mod de stocare
relevanta (to)
crt substanei Condiii de stocare
(to) art.7,8
substantei
Categoria
Rezervoare
relevant
stocare
Capac.
de risc
art..10
Fraza
Canti
stocare
Locatie
Mod de
Cant
( to)
Nr.
18. idem 42000000 Nmc/an - - Statie - -
Gaz natural R12 reglare
19. 100 5000 50000 Cazane Suprateran, fara conditii speciale de depozitare
nenominalizat
R2;
risc explozie
R7;
1 x 100
inflamabila
Substante si preparate clasificate drept periculoase pentru mediu (R50 -inclusiv R50/R53- sau R51/R53)
21. 2 100 200 x Magazie inchisa, ventilatie de protectie,sistem de iluminat ANTIEX , placata
periculoasa ptr
nenominalizat
Magazie
a
34-43
23. 365 x x
nenominaliz
arsuri,iritant
chimic
verticale
24. 353 x x 4x
Hidroxid de
arsuri,iritant
17
Materialele cu continut de azbest sunt stocate in magazie separata.In prezent exista in stoc 1734 kg
materiale cu azbest (490 kg fulgi azbest; 1244 kg snur azbest). In cazul in care se scot din instalatii garnituri
sau snur, acestea se vor depozita in butoaie inchise in aceiasi magazie pana la eliminarea acestora
Modul de gospodrire a substantelor periculoase:
- ambalare : substantele toxice si periculoase sunt ambalate in ambalaje originale in conformitate cu
prevederile Legii 324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G.200/2000 privind clasificarea, etichetarea
si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase si ale Legii 300/2002 modificata si completata
cu Legea 505/2004 ;
- transport - pentru substantele toxice si periculoase-se face conform prevederilor Legii nr. 263/2005 care
modifica Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase ;
- depozitare : se face conform Legii 263/2005 care modifica Legea 360/2003 privind regimul substantelor
periculoase.Se respecta prevederile art. 11 din Legea 300/2002 modificata si completata cu Legea 505/2004 .
-folosire/comercializare-substantele toxice si periculoase sunt folosite conform Legii 263/2005 care modifica
Legea 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase .
CAPITOLUL VII
Scenarii de accidente
A. Deversari
SCENARIUL 1:Emisii potentiale de vapori HCl cu concentratie redusa n timpul activitatilor de
descarcare, depozitare i utilizare solutiilor de proces (scenariu de fisurare a unui rezervor )
SCENARIUL 2: Emisii potentiale de vapori HCl cu concentratie redusa n timpul transvazarii solutiilor
de proces (scenariul de eroare a operatorilor)
Natura Emisii de vapori HCl cu concentratie redusa
incidentului
Cauze Erori de operare n timpul transvazarii/utilizarii
potentiale
Masuri Verificarea zilnica a echipamentului de monitorizare si stabilirea modului de alarmare;
de Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv cu :
prevenire - ITI-PM-0912 Intretinerea, exploatarea,verificarea echipamentului
- ITI-E-0304 Instructiuni pentru locurile de munca periculoase
- PO-136-00Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului
- PO-312IPSM Manipularea,transportul si depozitarea materialelor
- PMED-005-00 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns
- Planul de evacuare
- PO-162Reglementarea accesului in arii EX
- PO-163Cerinte pentru efectuarea lucrarilor in arii EX
- Planul de interventie PSI
- PO-166 Inspectiile echipamentelor tehnice in arii EX
18
- PO-130 Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase
- PO-118-00Descarcare si manipulare acid clorhidric .
Interventie Implementarea Planului de Urgenta Interna la Nivel III sau IV, n functie de impactul potential din
afara amplasamentului,iar n cazul Nivelului IV,coordonarea cu Planul de Urgenta Externa aplicabil;
Notificarea si evacuarea zonelor de pe culoarele de circulatie ale vntului,stoparea emisiilor,
mentinerea n siguranta a deversarilor si neutralizarea acestora,asistenta medicala imediata a
personalului expus.
Investigarea incidentului si adoptarea actiunilor de corectie si prevenire corespunzatoare,onform cu
PO-211-00Analiza si tratarea incidentelor,PS-04-00 Controlul neconformitatilor.Actiuni corective
si PO-117-00 Constatarea defectiunilor si neconformitatilor .
Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.
SCENARIUL 3: Deversari potentiale de solutii slabe de HCl ca urmare a avarierii unui rezervor,a
conductelor sau / valvelor
Natura Deversarea solutiilor slabe din rezervoarele de stocare a reactivilor;
incidentului Deversari de solutii slabe sau solutii foarte slabe din zonele de procesare.
Cauze Avariere sau scurgeri din rezervoare,conducte,mufe,valve sau sisteme de retentie;
potentiale Intreruperea energiei electrice si avarierea pompelor,simultan cu functionarea defectuoasa a
dispozitivelor de blocare.
Masuri Verificarea periodica a sistemelor secundare de retentie pentru rezervoare si a tuturor zonelor de
de procesare
prevenire Verificarea alarmelor pentru gaz din zona rezervoarelor HCl si din alte locatii;
Verificarea functionarii generatoarelor de rezerva pentru alimentarea pompelor in cazul ntreruperii
energiei electrice.
Interventie Implementarea Planului de Urgenta Interna la Nivel III sau IV n functie de impactul potential in
afara amplasamentului,iar n cazul Nivelului IV,coordonarea cu Planul de Urgenta Externa aplicabil
;
Notificarea si evacuarea zonelor de pe culoarele de circulatie ale vntului,stoparea emisiilor,
mentinerea n siguranta a deversarilor si neutralizarea acestora,asistenta medicala a personalului
expus;
Pomparea solutiilor deversate din retentia secundara napoi n procesul de operare;
Utilizarea echipamentului de ndepartare a pamntului pentru construirea zonelor de retentie in
situatii de urgenta si refacerea zonelor cu sol contaminat;
Investigarea incidentului si adoptarea actiunilor de corectie/prevenire conform PO-211-00 Analiza
si tratarea incidentelor ,PS-04-00 Controlul neconformitatilor.Actiuni corective , PO -117-00
Constatarea defectiunilor si neconformitatilor ;
Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.
B. Incendii / explozii
SCENARIUL 1: Incendii sau explozii n aria cladirilor ocupate,n instalatii sau n zonele de procesare
Natura In timpul funcionarii cazanelor , agregatelor , exploatrii instalaiilor electrice
incidentului
Cauze Surse neidentificate de aprindere,trasnete,fulgere;
potentiale Controlul impropriu al proceselor;
Avarierea sistemului electric;
Pierderea securitatii perimetrului sau alte actiuni antropice (incendiere intentionata,bombe)
destinate sa produca raniri personalului sau daune.
Acumulari,scapari de gaze combustibile n cantitati ce pot forma cu aerul amestecuri explozive ( pe
timp friguros cnd ferestrele mobile si luminatoarele sunt nchise);fisurarea sau ruperea
conductelor de alimentare;
Scurtcircuite ntre spirele bobinajelor generatoarelor electrice ca urmare a strapungerii sau a
izolatiilor necorespunzatoare ,nsoite de incendiu;
Ruperea/conturnarea unui izolator n timpul manevrelor /verificrii instalaiei;
Fisurare conducte/ recipieni sub presiune;
Incendiere echipamente ulei (transformatoare de putere, de masur, ntreruptori).
Lipsa curateniei (prezenta materiale combustibile );
Nerespectarea regulilor privind utilizarea focului deschis.
19
Masuri Stabilirea zonelor sigure pentru fumat si controlul exigent al personalului fumator;
de Verificarea periodica a dispozitivelor de iluminare si a sistemelor automate de stingere a
prevenire incendiilor;Localizarea precisa a stingatoarelor de urgenta.
Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv:
- ITI-PM-0912 Intretinerea, exploatarea,verificarea echipamentului
- ITI-E-0304 Instructiuni pentru locurile de munca periculoase
- PO-136-00 Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului
- PO-312IPSM Manipularea,transportul si depozitarea materialelor
- PMED-005-00 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns
- Planul de evacuare
- PO-149Receptia combustibililor lichizi
- PO-162Reglementarea accesului in arii EX
- PO-163Cerinte pentru efectuarea lucrarilor in arii EX
- Planul de interventie PSI
- PO-166Inspectiile echipamentelor tehnice in arii EX
PO-130 Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase.
Interventie Evacuarea imediata a zonei/cladirilor si notificarea ISU Iasi (pompieri);
Notificarea personalului aflat n apropiere/n bataia vntului;
Interventia pompierilor la stingerea incendiilor;
Administrarea primului ajutor/asigurarea ngrijirii medicale,n functie de caz, n concordanta cu PO,
Acordarea primului ajutor;
Coordonarea cu reprezentantii autoritatilor juridice/militare de reglementare, n cazul suspectarii
unor actiuni de terorism sau incendiere intentionata;
Investigarea incidentului si adoptarea actiunilor de corectie/prevenire n conformitate cu PO -211-
00Analiza si tratarea incidentelor ,PS-04-00 Controlul neconformitatilor.Actiuni corective ,PO-
117-00 Constatarea defectiunilor si neconformitatilor ;
Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.
20
Masuri Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv:
de - ITI -PM -0912 Intretinerea, exploatarea,verificarea echipamentului;
prevenire - ITI-E-0304 Instructiuni pentru locurile de munca periculoase
- PO-136-00 Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului;
- PO-312IPSMManipularea,transportul si depozitarea materialelor;
- PMED-005-00Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns;
- Planul de evacuare;
- PO-149Receptia combustibililor lichizi;
- PO-162Reglementarea accesului in arii EX;
- PO-163Cerinte pentru efectuarea lucrarilor in arii EX;
- Planul de interventie PSI;
- PO-166Inspectiile echipamentelor tehnice in arii EX;
PO-130 Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase
Interventie Implementarea Planului de Urgenta Interna la Nivelul III sau IV, n functie de impactul potential din
afara amplasamentului,iar n cazul Nivelului IV, coordonarea imediata a echipei de interventie a
CET cu cea mai apropiata organizatie de interventie n situatii de urgenta;
Contactarea echipelor medicale proprii si coordonarea cu echipele medicale ale altor organizatii de
interventie si ale autoritatilor locale,conform Planului de Urgenta Externa;
Securizarea locurilor de deversare/incendiu sau explozie;
Initierea actiunilor de stingere;
Tratarea si evacuarea personalului ranit;
Monitorizarea calitatii aerului;
Notificarea si evacuarea zonelor locuite situate pe directia vntului;
Investigarea incidentului,a actiunilor de corectie/prevenire n conformitate PO-211-00Analiza si
tratarea incidentelor ,PS-04-00 Controlul neconformitatilor. Actiuni corective si PO-117-00
Constatarea defectiunilor si neconformitatilor ;
Ecologizarea amplasamentului si actiuni de comunicare,in conformitate cu masurile de prevenire/
corectare.
Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.
SCENARIUL 2 :Deversari de alte substante chimice (cu exceptia HCL) si/sau combustibili asociate
accidentelor de transport/ trafic
Natura Deversari de alte substante chimice si combustibili asociate accidentelor de transport / traficului pe
incidentului amplasament sau afara acestuia
21
Cauze Accidente care implica vehicule de transport si genereaza aprinderea materialelor inflamabile sau
potentiale amestecul materialelor incompatibile
Masuri Optimizarea transportului n ceea ce priveste planificarea livrarii chimicalelor periculoase,
de combustibililor sau lubrifiantilor;
prevenire Evitarea portiunilor de drum cu grad ridicat de risc, inclusiv consideratii de logistica si capacitati de
interventie n caz de urgenta ale comunitatilor locale;
Stabilirea aranjamentelor de cooperare cu organizatiile de interventie la urgente din comunitatile
situate de-a lungul principalelor coridoare de transport;
Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv:ITI-E-0304 Instructiuni pentru
locurile de munca periculoase ,PO-312IPSM Manipularea,transportul si depozitarea
materialelor,PMED-005-00 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns,
Planul de evacuare,Planul de interventie PSI,PO-130 Descarcarea si manipularea marfurilor
periculoase.
Interventie Implementarea imediata a Planului de Urgenta Interna la Nivelul III sau IV, n functie de impactul
potential din afara amplasamentului, iar n cazul Nivelului IV, coordonarea echipei de interventie
CET cu cea mai apropiata organizatie de interventie n situatii de urgenta;
Securizarea locurilor de deversare,mobilizarea echipelor NBC pentru a mentine deversarea n
limitele de siguranta;
Tratarea si evacuarea personalului ranit;
Notificarea si evacuarea zonelor locuite situate pe directia vntului;
Investigarea incidentului, a actiunilor de corectie/prevenire n conformitate PO -211-00Analiza si
tratarea incidentelor PS-04-00 Controlul neconformitatilor.Actiuni corective si PO-117-00
Constatarea defectiunilor si neconformitatilor .
Ecologizarea amplasamentului si actiuni de comunicare,conform masurilor de prevenire /corectare;
Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.
D. Accidente de transport/trafic
n afara de accidentele de transport descrise anterior, accidentele generate de transport/trafic sunt unele
dintre cele mai comune situatii de urgenta .
SCENARIUL 1: Accidente de transport/trafic pe amplasament
Natura Ranirea unor persoane,avarierea vehiculelor si/sau daunarea proprietatii ca urmare a accidentelor
incidentului de transport pe amplasament sau de-a lungul traseelor spre amplasament.
Cauze Defectiunile mijloacelor de transport;
potentiale Avarierea echipamentelor;
Erori de operare;
Coditii meteo nefavorabile;
Amenintari antropice
Masuri Intarirea masurilor de paza si aplicarea procedurilor de prevenire a conducatorilor auto care au
de consumat bauturi alcoolice, n conformitate cu Planul de paza siTeste pentru depistarea
prevenire alcoolului pentru operatorii de echipamente soferi;
Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv:
- PO-312IPSM Manipularea,transportul si depozitarea materialelor;
- PMED-005-00Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns;
- PO-130 Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase .
Interventie Pentru accidente pe amplasament
- protejarea zonei accidentului;
22
- asigurarea raspunsului echipei medicale care va acorda primul ajutor persoanelor ranite.
Pentru accidente din afara amplasamentului cu implicarea vehiculelor CET sau ale contractorilor
- monitorizarea si coordonarea raspunsului cu fortele de interventie locale;
- asigurarea asistentei medicale pentru persoanele ranite;
- investigarea incidentului a actiunilor de corectie/prevenire n conformitate PO -211-00Analiza si
tratarea incidentelor PS-04-00 Controlul neconformitatilor. Actiuni corective si PO-117-00
Constatarea defectiunilor si neconformitatilor .
Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.
E. Urgente medicale
Urgentele medicale rezultate din accidente sau mbolnaviri, altele dect cele de circulatie,cu implicarea
angajatilor, vizitatorilor sau contractorilor,se pot manifesta relativ frecvent,iar interventia medicala urgenta si
calificata este vitala.
SCENARIUL 1: Urgente medicale de pe amplasament rezultate din accidente sau mbolnaviri, altele
dect cele de circulatie
Natura Urgenele medicale pot avea ca subiect o singur persoan (accidentare,boala sau atac de
incidentului cord ) sau mai muli salariai ca parte a unei urgene mai mari.
Persoane care necesita ngrijiri medicale n urma mbolnavirii sau datorita unor conditii
medicale pre-existente (atac de cord, apoplexie,consum de alcool/droguri,boli sau alte conditii
medicale) datorita accidentelor sau a altor urgente care includ vatamarea personalului.
Cauze Conditii medicale pre-existente;
potentiale Nerespectarea precautiilor sau procedurilor de siguranta;
Cedarea instalatiei;
Erori de operare;
Dezastre naturale
Masuri de Conformarea cu procedurile aplicabile,inclusiv:
prevenire - ngrijiri medicale/primul ajutor;
- Comunicarea pericolului;
- Protectia aparatului respirator;
- Planul de evacuare;
- Echipamentul de protectie a individuala ;
- Protectia mpotriva caderilor;
- Planul de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta;
- PO -033-00 Comunicare si masuri de prim ajutor in caz de accidente
Interventie Ajutor medical imediat/resuscitare cardio-pulmonara de catre persoanele pregatite aflate n
apropierea celor afectate;
Interventia echipei medicale;Ingrijire medicala aditionala/prim-ajutor si trimiterea urgenta catre
unitatile medicale,n functie de caz.
Investigarea incidentului, a actiunilor de corectie/prevenire n conformitate PO -211-00
Analiza si tratarea incidentelor PS-04-00 Controlul neconformitatilor.Actiuni corective si
PO-117-00 Constatarea defectiunilor si neconformitatilor .
Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.
G. Dezastre naturale
23
Dezastrele naturale pot aparea brusc (cutremure) sau pot fi prevazute cu cteva ore sau zile nainte (furtuni
de mare intensitate).Este posibila producerea urmatoarelor tipuri de dezastre naturale:
inundatii,cutremure,tornade,vnt puternic,alunecari de teren,conditii meteo/precipitatii extreme, trasnete
.Deoarece unele dezastre naturale nu pot fi prevazute sau prevenite,consecintele unor asemenea calamitati
reprezinta potentiali factori declansatori pentru unul sau mai multe dintre scenariile de accidente majore
identificate n sectiunile anterioare,de la Deversari potentiale pna la ntreruperea energiei si/sau altor
utilitati.Este responsabilitatea SPPU n timpul si imediat dupa un dezastru natural,sa evalueze care dintre
scenariile de accidente majore (sau alte consecinte daunatoare) au fost declansate si sa aplice masuri
corespunzatoare.
24
CAPITOLUL VIII
Sinopticul actiunilor de raspuns
COORDONEAZA Timp Formatted
Nr ACTIUNI DE RASPUNS PARTICIPA
ACTIUNILE reactie
crt Formatted
I.CUTREMURE Formatted
Formatted
1 ntreruperea alimentrii cu gaze,energie electric i termic,ap etc Dispecer sef operatori C+5
2 Declanarea alarmei,avertizarea salariailor prezenti asupra pericolului, control preliminar in vederea depistarii urmarilor Dispecer sef operatori C+5 - C+10
nstiintarea autoritatilor :
- CLSU si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta;
- Agentia de Protectie a Mediului,Secretariatul de Risc;
- Garda de mediu-Comisariatul Iasi
- politia municipala ;
- statia de salvare (SMURD);
Dispecer de serviciu
3 - spitalul la care pot fi trimisi vatamatii; Centralist C+10 -C+20
ef Celula de Urgenta
- inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva;
- ITM Iasi ;
- laboratorul de toxicologie;
-administratia domeniului public;
- informarea subunitilor subordonate
- informarea operatorilor economici vecini
Organizarea si executarea cercetarii pentru:
o identificarea victimelor sub daramaturi; Formatted: Bullets and Numbering
o identificarea si localizarea incendiilor;
Formatia interventie
o identificarea cailor de acces in cladiri si subsoluri, blocate; Seful SPPU C+10-C+35
o determinarea posibilitatii de declansare a accidentelor cu pericol de contaminare;
o identificarea avariilor la instalatii ,retele de alimentare (gaze,apa etc);
o identificarea constructiilor afectate.
Pregtirea i ducerea aciunilor de intervenie pentru:
o deblocarea (eliberarea) cailor de acces ; Formatted: Bullets and Numbering
o amenajarea si consolidarea unor tuneluri de interventie;
o deblocarea persoanelor din subsoluri,partere i etaje;
ef Celula de Urgenta
o salvarea rniilor,acordarea primului ajutor,transportarea acestora la spitalul de urgenta din Tatarasi; C+5 -C+120
8 Seful SPPU Formatia interventie
o stingerea incendiilor;
Sefii de sectii
o drmarea cldirilor care amenin cu prbuirea;
o consolidarea cldirilor avariate;
o decontaminarea terenurilor i cldirilor(dac este cazul);
o scoaterea i nhumarea morilor.
25
Interzicerea accesului n zona calamitat,aplicarea msurilor de paz intarita a locatiilor vulnerabile, materiilor prime i substanelor
4 periculoase (depozite de oxigen,acetilena, hidrogen,bioxid de carbon, statii reglare gaze,electroliza). Responsabil paza Personalul pazei C+5 -C+8
6 nlturarea avariilor la instalaiile care pun n pericol desfurarea fluxului tehnologic,salariaii i bunurile materiale. Dispecer sef Operatori serviciu C+10 -C+30
Identificarea,izolarea ,protejarea si / sau evacuarea recipientilor cu substante combustibile,explozive,toxice oxice. Eliminarea/reducerea
7 ef Celula Urgenta Sef At.Ch C+10 -C+30
pericolului de contaminare.
Verificarea zonelor de amplasare a transformatoarelor,integritatea lanturilor de izolatoare,identificarea si refacerea conductoarelor rupte si Echipele de C+240 -
Sef sectie electrica
12 cazute peste alte elemente sub tensiune interventie C+360
26
Pregtirea i ducerea aciunilor de intervenii pentru:
salvarea rniilor,acordarea primului ajutor sanitar i transportul acestora la spitale;
deblocarea persoanelor din subsoluri,partere i etaje;
ef Celula de Urgenta
Formatia de
8 deblocarea cilor de acces; Sefii de sectii
interventie
Personalul
C+5 -C+120
II.ACCIDENT CHIMIC
Declanarea alarmei chimice,intreruperea alimentrii cu ap,gaze,energie electric i termic, informarea Dispecer de C C+5
1 operatori
Conducerii serviciu
Alarmarea Formatiei PSI,Echipei de Salvare si Prim Ajutor,Echipei NBC si Echipei Sanitare. Dispecer de
2 Dispecer sef
serviciu C +5 C+10
nstiintarea autoritatilor :
- CLSU si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta;
- Agentia de Protectie a Mediului,Secretariatul de Risc;
- Garda de mediu-Comisariatul Iasi
- politia municipala ; Dispecer de
- statia de salvare (SMURD); serviciu
3 Centralist C+ 15 -C+20
- spitalul la care pot fi trimisi vatamatii; ef Celula
- inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva; Urgenta
- ITM Iasi ;
- laboratorul de toxicologie;
-administratia domeniului public;
- informarea subunitilor subordonate;
27
- informarea operatorilor economici vecini
28
Aplicarea msurilor de protecie colectiv i individual salariatilor prezenti prevzute n plan ( mijloace de prevenire si combatere a personalul
4 Sefii de sectii
contaminarii etc) implicat C+5 - C+30
Alarmarea populatiei din zona de actiune a norului toxic(daca este cazul) ISU
5 ef Celula Urgenta C+5 - C+30
Asigurarea masurilor de paza ,ordine,indrumare si interzicere a circulatiei in zona imediata si a perimetrului exterior Personalul de
6 Seful obiectivului C+10 - C+30
paza
Organizarea si executarea cercetrii pentru evaluarea pericolului. Culegerea datelor si informatii1or despre :
- timpul si locul producerii accidentului ;
- tipul instalatiei afectate;
- situatia accidentului: fisura,rasturnare,mprastiere pe teren,degajare de gaze sau vapori,incendiu , explozie etc;
Sefi echipe
7 -directia si viteza vntului la sol,detalii despre teren; eful SPPU C+ 15 - C+25
interventie
- persoane si bunuri n pericol.
- identificarea naturii si tipului substantei periculoase (interogarea salariatilor-martori si operatori).
Executarea cercetrii chimice si de radiatie
Control preliminar in vederea depistarii urmarilor
Punerea in aplicare a Planului de Urgenta Interna
Delimitarea si marcarea zonei de izolare (raza minima 100 m); evacuarea tuturor persoanelor din aceasta zona
Pregtirea i ducerea aciunilor de intervenie :
- stabilirea locului de conducere a actiunilor si a legaturilor;
- realizarea protectiei prin izolare n incaperi,etansarea usilo,ferestrelor; Echipaje de
- instalarea Punctului de prim-ajutor medical, triaj si evacuare; interventie
8 eful SPPU C+25 - C+ 60
- intervenia echipelor de salvatori pentru scoaterea vatamatilor din zona accidentului,acordarea primului ajutor si a asistentei medicale Echipe de
de urgenta,transportul la spital; salvatori
- desfasurarea actiunilor de limitare a urmarilor accidentului;
- impiedicarea raspandirii STI prin perdele de apa pe directia vantului
- depistarea si inlturarea avariilor la instalaiile unde se produce dispersarea (deversarea,scurgerea,infiltratia)) substantei periculoase
- eliberarea cailor de acces stabilirea varientarilor
9 Solicitarea sprijinului Fortelor de Interventiei Externe(punerea in aplicare a Planului de Urgenta Externa) ef Celula Urgenta Seful SPPU C+ 30 - C+40
10 Transmiterea informatiilor preliminare fortelor care urmeaza sa puna in aplicare PUE Seful SPPU Insp. Pr.Civila C+40 - C+50
Primirea si dirijarea Fortelor de Interventie Externe Inspector Pr.Civila
11 C+50 - C+60
Responsabil PSI
Interventia Fortelor Externe Echipaje de
12 Comandantul actiunii interventie C+60 C+ 90
Echipe salvatori
Decontaminarea pesonalului,cailor de acces,cladirilor,instalatiilor i terenului, colectarea ,transportul i depozitarea materialelor
13 ef Celula Urgenta Seful SPPU C+90 C+ 200
contaminate, neutralizarea substantelor periculoase si curatirea zonei
14 Controlul si supravegherea raionului afectat,informarea salariatilor Seful SPPU 1 gr.cc.obs. C+90 C+ 200
Asigurarea continuitatii alimentrii instalaiilor cu energie electric,ap , combustibil ,etc Responsabilii C+5 -C+200
15
domeniilor implicate
Analiza si identificarea cauzelor ,evaluarea urmarilor; aplicarea masurilor corectiv-preventive; stabilirea masurilor de reglementare a
16 Directorul general Sefii de sectii C+ 200 - C+ n
productiei
Declanarea alarmei i avertizarea salariailor asupra pericolului.Raport despre situaia concreta ,Comitetului local pentru situatii de Dispecer ef C+5-C+15
1 ef Celula de Urgenta
urgenta , informarea ISU si altor organe cu atributii tur
nstiintarea autoritatilor :
- CLSU si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta; Dispecer de serviciu C+5-C+15
Centralist
- Agentia de Protectie a Mediului,Secretariatul de Risc; ef Celula de Urgenta
- Garda de mediu-Comisariatul Iasi
29
- politia municipala ;
- statia de salvare (SMURD);
- spitalul la care pot fi trimisi vatamatii;
- inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva;
- ITM Iasi ;
- laboratorul de toxicologie;
-administratia domeniului public;
- informarea subunitilor subordonate
- informarea operatorilor economici vecini
Organizarea si executarea cercetrii pentru identificarea si marcarea zonelor/obiectivelor inundate Operatori
2 Dispecer ef tur C+5 C+50
serviciu
Scoaterea salariailor din zona periculoasa si evacuarea in zone sigure. personalul
3 Sefii de sectii C+5-C+20
implicat
ntreruperea alimentrii instalaiilor in pericol de inundare sau inundate,cu energie electric,ap , combustibil ,etc. Operatori
4 Dispecer ef tur C+5-C+20
serviciu
Punerea in functiune a pompelor de evacuare personalul
5 Sefii de sectii C+5-C+20
implicat
6 Informarea subunitilor i ntiinarea vecinilor. Alarmarea ISU, serviciului de ambulanta ,APM si Garzii de mediu. Dispecer de serviciu Operator tf. C+20-C+25
Intervenia echipelor de salvatori pentru evacuarea victimelor din zona inundata efii de secii Echipa de
7 C+5-C+20
Dispecer ef tur salvatori
Verificarea zonelor de amplasare a transformatoarelor, integritatea lanturilor de izolatoare,identificarea si refacerea conductoarelor rupte Seful sectiei electrice Echipa
8 C+25-C+240
si cazute peste alte elemente sub tensiune. interventie
Interventia echipelor pentru remedierea avariilor. personalul
9 Seful sectiei electrice idem
implicat
Asigurarea alimentrii instalaiilor cu energie electric,ap,combustibil personalul
10 Serviciile interne idem
implicat
Amplificarea aciunilor de intervenie privind salvarea persoanelor care nu au reuit s se evacueze,aplicarea msurilor de limitare a Responsabilii Formaia PSI
11 C+120-C+600
inundaiilor, nlturarea urmrilor inundaiilor pentru reluarea activitilor productive. domeniilor implicate
Efectuarea manevrelor pentru limitarea instalatiilor afectate personalul de
12 idem
ef Celula de Urgenta serviciu
13 Analiza si identificarea cauzelor, aplicarea masurilor corectiv-preventive. ef Celula de Urgenta Sefii de sectii idem
14 Evaluarea efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a productiei. ef Celula de Urgenta Sefii de sectii C+600
V. CADERI MASIVE DE ZAPADA , GERURI MARI CONSECUTIVE ,VINT SI CHICIURA PESTE LIMITELE ADMISE
1 Declanarea alarmei i avertizarea salariailor asupra pericolului creat, control in vederea depistarii urmarilor. Dispecer ef tur Operatori C+5-C+10
nstiintarea autoritatilor :
- CLSU si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta;
- Agentia de Protectie a Mediului,Secretariatul de Risc;
- Garda de mediu-Comisariatul Iasi
- politia municipala ;
- statia de salvare (SMURD);
Dispecer de serviciu
- spitalul la care pot fi trimisi vatamatii; Centralist C+10-C+20
ef Celula de Urgenta
- inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva;
- ITM Iasi ;
- laboratorul de toxicologie;
-administratia domeniului public;
- informarea subunitilor subordonate
- informarea operatorilor economici vecini
30
2 Reducerea circulatiei, evacuarea personalului din in zonele expuse. Sefi sectii personalul C+10-C+20
3 Asigurarea acesului pe caile de comunicatii ,drumurile uzinale ,CF. Sefi formatii lucru implicat C+20-C+90
Asigurarea alimentrii instalaiilor cu energie electric,ap ,combustibil personalul
implicat
4 Serviciile interne personalul C+20-C+90
implicat
Pregtirea i ducerea aciunilor de intervenie privind:
- salvarea persoanelor care nu au reuit s se evacueze;
- aplicarea msurilor de limitare a efectelor in unitati; Sef SPPU
5 - eliminarea zapezii si chiciurei de pe acoperisuri, evacuarea ghetii,sloiurilor; Responsabilii Echipa salvatori C+20-C+600
- prevenirea patrunderii apei in subsolurile tehnice la o dezghetare brusca; domeniilor implicate
- evacuarea zgurii si cenuse,adaptarea uleiurilor;
- nlturarea urmrilor pentru reluarea activitilor productive.
Verificarea zonelor de amplasare a transformatoarelor, integritatea lanturilor de izolatoare,identificarea si refacerea conductoarelor rupte 1 Ech.
6 Seful sectiei electrice C+30-C+200
si cazute peste alte elemente sub tensiune. energetica
Interventia echipelor pentru remedierea avariilor, manevre pentru limitarea nr. instalatiilor afectate Personalul
7 Idem C+30-C+240
implicat
Evaluarea finala a efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a productiei Sefii de sectii
8 ef Celula de Urgenta C+600-C+720
VI .ALUNECARI,PRABUSIRI DE TEREN
1 Declanarea alarmei i avertizarea salariailor asupra pericolului creat. Dispecer ef tur 1 Ech.alarmare C+5-C+ 10
nstiintarea autoritatilor :
- CLSU si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta;
- Agentia de Protectie a Mediului,Secretariatul de Risc;
- Garda de mediu-Comisariatul Iasi
- politia municipala ;
- statia de salvare (SMURD);
Dispecer de serviciu
2 - spitalul la care pot fi trimisi vatamatii; Centralist C+10-C+20
ef Celula de Urgenta
- inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva;
- ITM Iasi ;
- laboratorul de toxicologie;
-administratia domeniului public;
- informarea subunitilor subordonate
- informarea operatorilor economici vecini
3 Verificarea dinamicii alunecarilor, control in vederea depistarii urmarilor. Sef SPPU 1 echipa cc. C+5-C+300
4 Reducerea circulatiei in zonele exterioare expuse, evacuarea in zone sigure a personalului din punctele critice. Personal C+5-C+20
Asigurarea acesului pe caile de comunicatii ,drumurile uzinale ,CF. disponibil
Sefi sectii
5 Personal C+20-C+240
Sefi sectii
disponibil
Sefii de sectii
Asigurarea alimentrii instalaiilor cu energie electric,ap , combustibil ,etc personalul
6 C+5-C+600
implicat
Pregtirea i ducerea aciunilor de intervenie privind:
Sef SPPU
- salvarea persoanelor care nu au reuit s se evacueze;
Sefii de sectii
7 - aplicarea msurilor de limitare a efectelor ; C+5-C+600
Responsabilii Formaia PSI
- eliminarea acumularilor,evacuarea pamintului;
domeniilor implicate
- evacuarea zgurii si cenusei,nlturarea urmrilor.
Efectuarea manevrelor pentru limitarea nr. Instalatiilor afectate personalul
8 Sefii de sectii C+25-C+240
implicat
9 Analiza si identificarea cauzelor, aplicarea masurilor corectiv-preventive. ef Celula de Urgenta Sefii de sectii C+600-C+720
Evaluarea finala a efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a productiei Sefii de sectii
10 ef Celula de Urgenta C+600-C+720
31
VII. EXPLOZII ,AVARII ,INCENDII
Declanarea alarmei, intreruperea alimentrii cu ap,gaze,energie electric i termic.Control preliminar in vederea precizarii situatiei si C+5- C+10
1 Dispecer sef operatori
depistarii urmarilor.
nstiintarea autoritatilor :
- CLSU si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta;
- Agentia de Protectie a Mediului,Secretariatul de Risc;
- Garda de mediu-Comisariatul Iasi
- politia municipala ;
- statia de salvare (SMURD);
Dispecer de serviciu
2 - spitalul la care pot fi trimisi vatamatii; Centralist C+10-C+20
ef Celula de Urgenta
- inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva;
- ITM Iasi ;
- laboratorul de toxicologie;
-administratia domeniului public;
- informarea subunitilor subordonate;
- informarea operatorilor economici vecini
3 Informarea subunitilor, ntiinarea vecinilor. Dispecer serviciu Operator tf. C+8 -C+10
4 Organizarea si executarea cercetrii pentru identificarea obiectivelor afectate;marcarea zonelor cu potential de pericol. Sef SPPU 1 Ech.cc C+5 -C+8
5 Aplicarea msurilor de protecie colectiv i individual prevzute n plan.Interventia Formatiei de pompieri civili. Seful SPPU FISPA C+5 -C+8
Scoaterea salariailor din zona periculoasa, restrictionarea accesului.. Interzicerea accesului oricarei persoane sau autovehicul, cu Sefii de sectii C+5 -C+8
6 Personalul pazei
exceptia celor destinate interventiei, eliberarea cailor de acces, securizarea si izolarea zonei afectate.
nlturarea avariilor la instalaii de ctre echipele specializate. efii de secii Ech.ipe
7 C+10 -C+300
interventie
Intervenia echipelor de salvatori pentru scoaterea victimelor din zona accidentului. Ech.salvatori C+5 -C+120
8 efii de secii
Ech. sanitara
9 Introducerea msurilor de paz ntrit i de meninere a ordinii, interzicerea accesului si a circulaiei n zonele afectate. ef Celula Urgenta Personal paza C+30 -C+200
10 Executarea cercetrii posibilelor efecte colaterale asupra recipientilor cu substante inflamabile ,chimice etc. Sef SPPU Sef At.Ch. C+20 -C+240
Pregtirea i ducerea aciunilor de intervenie pentru :
FISPA
- acordarea primului ajutor,transportul i spitalizarea victimelor; Sef SPPU
Echipa NBC
11 - aplicarea procedurilor de limitare a rspndirii efectelor; Responsabilii C+5 -C+240
Echipa sanitara
- curatarea incintelor i terenului; domeniilor implicate
- colectarea,transportul i depozitarea materialelor distruse.
Analiza,identificarea cauzelor,aplicarea masurilor corective.Evaluarea finala a efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a
12 ef Celula de Urgenta Sefii de sectii C+240
productiei
CAPITOLUL IX
Compartime
Conducerea
nt Prevenire
Nr Unde sunt
nt Protectie
serviciului
crt constituite
Civila
Grupe
Grupe Echipe Echipe de interventie specializate
PSI
PSI salvare si
ATI 12215
MP 79 prim ajutor NBC Sanitare Logistic Voluntari Angajati* Total
DFA
CET 0 _ _ _ _ _
1 0/ 1 * 0/1 * 0/1 * _ - 3* 3
2 - 4 / 0* 5G _ 5E 5E 5E 1E 53 17 * 70
32
CET I 15/17 * 10 10 10 4
80
5G 4G 5E 5E 5E _
3 - 3 / 0* 60 20 *
CET II 15/16 * 12/4 * 10 10 10
SC CET 0/1* 10 G 4G 10 E 10 E 10 E 1E 113 40* 153
6 SA 0/1* 7/1* 29/35 * 12/4 * 20/0 * 20/0 * 20/0 * 4/0 *
LEGENDA:
La numarator : tipul si cantitatea Fortelor de Raspuns organizate in care :
- E = echipa;
- G = grupa.
La numitor : Efectivul
* = Personal angajat
33
CAPITOLUL X
Conceptia si conducerea operatiunilor de interventie
A . Conceptia operatiunilor de interventie
CAPITOLUL XI
CAPITOLUL XII
1. Ordinul pentru trecera la aplicarea planului va fi transmis la SC CET IASI SA ,prin mijloacele de
transmisiuni fir si radio de protectie civila de catre :
Presedintele Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta
Centrul Operational Judetean Iasi al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (tf:.112 )
Seful protectiei civile cand este afectata direct societatea ,fara alt ordin, informand despre aceasta
Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta
2. Ordinul pentru trecerea la aplicarea planului, se refera la evolutia situatiei de urgenta privind nivelul de
radiatie, gradul de comtaminare chimica sau cotele apelor, care pot fi de regula de:
ATENTIONARE
AVERTIZARE
ALARMARE
3. In urma producerii unor situatii de urgenta, se transmite expresia :
CALAMITATE NATURALA- urmata de natura evenimentului,data,ora si locul producerii acestuia
4. Despre locul producerii, data, ora si evolutia situatiei de urgenta si masurile luate pe teritoriul societatii, se
va raporta imediat telefonic:
Presedintelui Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta,tel. 0232/211.215;fax. 0232/211.200;
Presedintelui Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta
Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta ,telefon 112 sau 0232/214.490;
Biroului de Protectie Civila al municipiului Iasi,tel. 0232/267.582 int.134 sau fax 0232/267.619.
Dupa producerea situatiei de urgenta se realizeaza urmatoarele masuri:
Cercetarea locului afectat de tipul de pericol
Intrarea in actiune a serviciului de urgenta
Evacuarea salariatilor si bunurilor materiale din zonele contaminate chimic si radioactiv
Controlul si supravegherea contaminarii radioactive sau chimice in cooperare cu ISU
Controlul calitatii surselor de apa de catre laboratorul propiu si Serviciile specializate judetene
Controlul calitatii produselor agroalimentare se va realiza de catre laboratoarele specializate ale Directiei
Generale pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Iasi
Controlul radiologic al salariatilor se va realiza la Spitalul Clinic de Urgenta din Tatarasi
Introducerea restrictiilor de circulatie in zonele afectate si de consum a apei supuse contaminarii se
realizeaza astfel:
o organele abilitate de politie interzic circulatia in zonele respective
36
o prin statii de radioamplificare si alte mijloace ale Politiei,se transmit comunicate catre populatie si
salariati privind modul de comportare si restrictiile impuse
Asigurarea asistentei medicale de specialitate se va realize la Cabinetele medicale propii precum si la
Spitalul Clinic de urgenta din Tatarasi
Asigurarea pazei zonelor calamitate se executa cu forte proprii,elemente ale Politiei si Jandarmeriei
CAPITOLUL XIII
38
- retragerea formaiilor din zona de intervenie;
- desfurarea activitilor de restabilire a capacitii de aciune a formaiilor de intervenie.
Analize, strategii si tactici pentru aciunile pe termen lung n vederea realizrii
- demolrii currii zonelor de distrugeri;
- consolidrii restabilirii unor construcii avariate;
- reabilitrii unor activiti productive;
- asigurrii asistentei medicale i sociale a vtmailor;
- revenirii la situaia iniial.
CAPITOLUL XIV
Logistica
39