Plan Analiza Si Acoperire Tipuri Risc 2008

SC CET Iasi SA
Calea Chisinaului nr.25

Nr._______din_________
APROB,
Director general
Ing.Didi Melinte
PLAN DE ANALIZA SI
ACOPERIRIE A TIPURILOR DE
RISC
Publicat pe site-ul SC CET Iasi SA la 20 august 2008
(Elaborat conform dispozitiilor HG 642/2005 pentru aprobarea criteriilor

de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi
operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de
tipurile de riscuri specifice)
Revizuit si actualizat in anul 2008
- Iasi 2008 -
1
CUPRINS
Cap. Denumire Pag.
I Baza legala
II Descrierea societatii si a domeniului de activitate
III Clasificarea obiectivelor din punct de vedere al expunerii la riscuri
IV Identificarea surselor de risc la CET I si CET II
V Identificarea pericolelor la CET I si CET II
VI Substante periculoase prezente pe amplasamentele CET I si CET II
VII Scenarii de accidente
VIII Sinopticul actiunilor de raspuns..
IX Structuri organizatorice implicate
X Conceptia si conducerea operatiunilor de interventie
XI Plan de masuri pentru prevenire,protectie si interventie
XII Modul de aplicare al planului
XIII Proceduri de lucru în situaţii de urgenţă
XIV Logistica
Anexa 1 Adrese pentru alarmare
Anexa 2 Check list privind identificare a riscurilor
Anexa 3 Metode de evaluare a urmărilor unor dezastre.
2
CAPITOLUL I
Baza legala :
• Legea nr.481/2004 privind protectia civila (modificata cu Legea 212 / 2006);
• O.U.G. 21 / 2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta;
• Legea 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor;
• OMAI 158/2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind constituirea, încadrarea şi
dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenta ;
• O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului,aprobată cu modificări şi completări prin Legea 265/
2006 , cu modificările şi completările ulterioare;
• H.G.278/1997 privind prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale;
• H.G.804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericol de accidente majore în care sunt
implicate substanţe chimice periculoase;
• OMAI 665/2005 pentru aprobarea Regulamentului de planificare,organizare,pregătire,desfăşurare
şi evaluare a activităţii de prevenire;
• OMAI 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în
domeniul situaţiilor de urgenta;
• H.G.642 /2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale,
instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de
tipurile de riscuri specifice ;
• H.G .1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului
Scop:
• Identificarea tipurilor de risc din zona de dispunere si evaluarea potentialului de pericol ;
• Stabilirea concepţiei de conducere a acţiunilor de protecţie – intervenţie ;
• Stabilirea procedurilor de intervenţie operativa pentru protecţia sănătăţii si vieţii populatiei si
salariaţilor, reducerea pierderilor de bunuri materiale si protejarea factorilor de mediu;
• Realizarea masurilor tehnice si organizatorice de pregătire si instrucţie pe tipuri de risc in vederea
actiunii unitare in situaţii de urgenta.
CAPITOLUL II
Descrierea societatii si a domeniului de activitate
• Denumire: SC CET Iaşi SA (CET I ,CET II ,UFET)
• Adrese:CET I- Calea Chişinăului 25;CET II- com.Holboca;
• Profil de activitate şi principalele produse: producere energie electrică şi termică ,transport
energie termică.
• Suprafaţa totală ocupată: CET I- 193714 mp ;CET II- 1347078 mp
• Scopul tehnic al domeniului de activitate:producerea combinată de energie electrică şi energie
termică sub formă de abur tehnologic (destinat agenţilor economici din zona industrială) şi sub formă
de apă fierbinte (destinată în principal asigurării încălzirii pe timp de iarnă şi producerii de apă caldă
menajeră, necesară populaţiei din municipiul Iaşi );aburul industrial este livrat consumatorilor prin 3
magistrale de transport;apa fierbinte este transportată la punctele termice prin 6 magistrale:sistemul
de transport al energiei termice are o lungime totală de 252 Km.
CAPITOLUL III
Clasificarea obiectivelor din punct de vedere al expunerii la riscuri
CET IASI I si CET IASI II Holboca se afla dispuse in zone cu potenţial de producere a unuia din
tipurile de risc enumerate mai jos.
Conditiile de producere a dezastrelor si consecintele acestora sunt influentate si de situatia
meteorologica .Din acest punct de vedere planurile de protectie si interventie sunt limitate, punerea
lor in aplicare necesitand modificari ,adaptari in functie de conditiile concrete de timp si anotimp.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de cutremur:
3
Obiectivele sunt situate in zona de Est a cutremurelor de tip Vrancea,zonă seismică de intensitate mai
mare sau egală cu VII pe scara MSK; un eventual cutremur de pamant ar afecta in aceeasi masura tot
teritoriul judetului.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de alunecări/prăbuşiri de teren:
Obiectivele sunt dispuse în în zone cu potenţial scăzut de producere a alunecărilor de teren sau
neafectate de alunecări primare/reactivate.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de inundaţii:
Obiectivele pot fi afectate de inundaţii datorate revărsărilor cursurilor de apă ( r.Bahlui,r.Jijia),
scurgerilor de torenţi si precipitaţii,(cantitatea maximă înregistrată în ultimii 100 de ani, este mai
mică de 100 mm/24 h. ); ca urmare a revarsarilor pot fi afectate toate localitatile situate in lunca
raurilor, inclusiv Holboca;datorita fenomenului de baltiri pot fi afectate localitatile situate pe cursul
r.Bahlui si in Zona Industriala in care este dispus CET I.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de secetă:
Obiectivele sunt dispuse în zone cu risc faţă de fenomenul de secetă.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de accident chimic:
Obiectivele sunt dispuse in zonele de interes si planificare la urgenţă chimică; accidente chimice se
pot produce la operatorii economici vecini care utilizeaza si depoziteaza substante chimice
periculoase si pe timpul transportului substantelor periculoase, in special pe magistralele feroviare
Iasi - Bucuresti, pe magistralele rutiere Iasi - Husi, Iasi- Vaslui;agentii economici sursa de risc sunt,
in special, cei care folosesc instalatii de racire cu amoniac sau la prepararea apei potabile,din Zona
Industriala.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de incendii:
CET Holboca este dispus in apropierea zonelor cultivate cu paioase;
CET I este dispus in apropierea zonei de transport si depozitare a produselor petroliere Socola.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de epidemii /epizootii:
In zonele adiacente se pot produce epidemii ca urmare a aparitiei unor focare de infectie;riscurile
cele mai mari le prezinta localitatile situate pe principalele cai de comunicatie si municipiul Iasi;pot
apare frecvent epizootii in zonele limitrofe com. Holboca si municipiului Iasi unde se cresc animale
in gospodarii particulare.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de poluare accidentala cu hidrocarburi:
Se pot produce in ambele obiective si interesa (afecta) raurile Bahlui si Jijia.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de accident nuclear:
Ambele obiective sunt dispuse în afara zonelor de planificare la urgenţă nucleară.
Din punct de vedere al expunerii la riscul eşecului utilităţilor publice
Ambele obiective pot fi afectate de fi afectate,in situatia producerii cutremurelor sau/si inundatiilor
mari .
Nr
Tipul de risc Principal Secundar Clasificare
crt
1 Cutremur C c C
2 Alunecare/prăbuţire de teren At/Pt at/pt At
3 Inundaţie Id id Id
4 Secetă S s S
5 Accident chimic Ach ach Ach
6 Accident nuclear An an an
7 Incendiu în masă Im im im
8 Accident grav de transport Atp atp Atp
9 Eşecul utilităţilor publice Eup eup Eup
Căile de comunicaţii rutiere şi gradul de practicabilitate a acestora

Pe teritoriul municipiului Iasi si al com.Holboca nu există căi de comunicaţii rutiere care să nu
permită accesul autospecialelor pentru intervenţie.
4
CAPITOLUL IV
Identificarea surselor de risc
CET I
a) Manevre cu potential de risc
1. Depozitarea şi manevrarea acidului clorhidric industrial (32%)
Se realizează în cisterne stoc (recipiente din oţel cu diametrul 3400 mm,volumul 40 mc, H= 6650 mm
,protejate interior cu cauciuc vulcanizat la cald) ,amplasate în spatii special destinate langa Statia
Demineralizare 2 ( 6 cisterne stoc ) si langa Statia de pretratare (3 cisterne stoc), prevazute cu cuve
de retenţie .
Circuitul HCl
- este utilizat la regenerarea maselor schimbătoare de cationi din filtrele H-cationice ;
- în concentraţie de 32% este transportat în cisterne CF protejate în interior cu cauciuc, se descarcă
pe la partea superioară printr-un sistem de sifoane, utilizând apă sau acid dintr-o cisternă stoc;
- din cisternele CF cu pompele de transvazare este trecut în cisternele stoc
2. Depozitarea şi manevrarea reactivilor chimici
Procesele tehnologice necesita şi alte substanţe chimice şi reactivi. Toţi aceşti compuşi chimici şi
reactivi sunt depozitaţi în cantităţi minime pe amplasament. Zonele de depozitare şi de manevrare
respecta normativele şi standardele în vigoare pentru a preveni şi reduce la minimum riscurile şi
ţinând cont de incompatibilităţi.
3. Depozitarea şi manevrarea lesiei de soda 50 %
Se realizează în 4 cisterne de 20 mc confecţionate din oţel inoxidabil,amplasate în spatii special
destinate langa statia Demi 2 ,într-o cuvă de retenţie impermeabilizata.
Circuitul lesiei de soda
Leşia de sodă este folosită pentru regenerarea maselor schimbătoare de ioni din filtrele anionice
(OH1,OH2,OH3).Este preluată din cisternele CF de două pompe aflate lângă instalaţia de pretratare
şi transportată pe estacadă de 500 m, până la depozitul de cisterne stoc 4x20 mc.Din cisternele stoc
este pompată în vasele de consum amplasate lângă cele de HCl la cota + 8 m a clădirii Demi 2.În
acelaşi mod sunt alimentate cu acid şi cu leşie de sodă şi vasele de consum de la instalaţia de tratare
condens, parcurgând o distanţă de cca 200 m prin sala maşini.Încăperea şi postamentele pompelor cât
şi platforma de descărcare a cisternelor CF cu HCl şi leşie sunt protejate cu cărămizi şi chituri
anticorozive de natură organică.
4. Depozitarea si manevrarea varului
Varul praf este adus prin transvazare pneumatică din containere CF si stocat în trei silozuri de 50 t
fiecare.In silozuri este trecut prin dozatoare în vasele de consum,unde se dozează cu apa coagulată
introdusa concomitent..Suspensia este pompată în decantori cu patru pompe centrifuge sau cu trei
ejectoare.
5. Depozitarea si manevrarea sulfat feros
Produsul hidratat (FeSO47 H2O),in formă solidă este depozitat întru-un spatiu special amenajat, unde
sunt amplasate şi gurile vaselor de dizolvare,unde se dizolvă în apa coagulată prin barbotare cu aer
comprimat.Pompele de transvazare recirculă soluţia la vasele de consum pentru amestecare –
dizolvare şi o introduc în vasele de consum.Pompele dozatoare transportă soluţia de la vasele de
consum la decantoare.
6. Depozitarea si manevrarea solutiei de amoniac 25%
Se utilizeaza la corectarea pH-ului apei demineralizate in scopul evitarii coroziunii elementelor
metalice ale cazanelor.Se aprovizioneaza sub forma de solutie 25%, in bidoane, cu transport auto si
se depoziteaza in magazia Sectiei Chimice
7. Depozitarea si manevrarea clorurii de sodiu
Sarea ( clorura de sodiu ) sub formă măcinată,este dizolvată în apă şi folosită în instalaţia de
dedurizare pentru regenerarea filtrelor Na – cationice care produc apa pentru adaos în circuitul de
termoficare.
b) Instalatii cu potential de risc
1. Instalaţii de tratare chimică a apei
Instalatii pentru pretratarea apei
5
Apa industrială (brută) este supusă unui proces chimic de tratare cu lapte de var si sulfat feros,in 3
etape ;
- preîncălzirea apei brute (industriale) ;
- decarbonatarea , coagularea şi decantarea ;
- stocarea apei coagulate şi pomparea acesteia în instalaţiile de dedurizare şi demineralizare.
Utilaje de bază
- bazine apă coagulată- 2 buc
- rezevor apă coagulată pentru afânare
- bazine şlam - 4 bucăţi
- instalaţie de şlam de la pretratare
- instalaţie de demineralizare 2
Instalatii pentru demineralizare apei
Utilaje de baza
- rezervoare de apa limpede- 3 buc.
- rezervoare de apa Demi-3 buc.
- rezervoare de aer comprimat – 2 buc.
- rezervoare de ape uzate – 3 buc.
- rezervoarele de neutralizare – 2 buc.
- vasele de consum acid – 3 buc.
2. Instalaţii pentru evacuarea apelor uzate
Canalizarea incintei este realizată în sistem unitar.Apele uzate care provin de la Atelierul chimic sau
de la instalaţiile termomecanice,apele menajere si pluviale se evacueaza in canalizarea oraşului din
Calea Chişinăului şi B-dul Tudor Vladimirescu,prin 5 guri de vărsare:
- GV1 preia apele de la staţia de păcură nr. 1 şi 2, bazinele de neutralizare ( statia demineralizare 2,
inclusiv de la bazinele de slam ), apele pluviale de la pacura 1,2, magazii,gospodarie ulei si apele
de la turnul de racire nr. 4 şi le devarsă în canalizarea din b-dul T.Vladimirescu
- GV2 preia apele uzate din preaplinul turnurilor de răcire 1,2,3,apele pluviale aferente zonei
turnurilor de racire si CAF-urilor si canalizarea adanca si le varsă în canalizarea din T.
Vladimirescu
- GV3 preia apele de la demineralizare 1,dedurizare, după ce în prealabil cele cu caracter acid sau
bazic sunt dirijate prin conducte cauciucate în bazinul de neutralizare,unde după efectuarea
corecţiei de pH sunt evacuate canalizarea din B–dul T.Vladimirescu
- GV4 preia apele menajere din corpul administrativ,o parte din apele conventional curate de la
circuitul de racire al centralei si le varsa in canalizarea din B-dul T.Vladimirescu
- GV5- preia apele spalare filtre de la dedurizare 2 si coloana auto,ape uzate menajere si pluviale si
aproximativ 5 % din apele de racire ale centralei si le varsa in canalizarea din Calea Chişinăului
GV 1,2 si 3 sunt prevazute cu vane de inchidere pentru protectia incintei in cazul ploilor
abundente,iar colectorul stradal functioneza sub presiune.
Apele pluviale (Qzi max = 1872 l/s) sunt colectate de pe platformele din incinta prin guri de scurgere si
dirijate prin intermediul conductelor de canalizare in colectorul stradal.
3. Statia de reducere a gazelor naturale
Alimentarea cu gaze naturale se face din reţeaua municipală de distribuţie printr-o staţie de reducere
şi măsurare a gazului,amplasată pe teritoriul centralei,careasigură un debit de 66000 Nmc/h,presiune
la intrare 5,5 ata, iar la ieşire 1,26 ata.Staţia funcţionează în 2 trepte de reglare:
- treapta I intre 5.5 -3 ata ( trei regulatori de presiune);
- treapta a II-a intre 3 -1.26 ata (4 regulatori de presiune).
Din staţia de reducere şi măsurare a gazului metan, porneşte o conductă principala,care se ramifică în
două conducte secundare (pentru alimentare cazane etapa I şi cazane etapa a II-a).Pe conductele de
intrare a gazului metan la fiecare cazan există supape de siguranţă.
4. Instalaţia de descărcare – depozitare, preparare şi dozare a varului praf hidratat
Pentru instalatia de pretratare se foloseste varul praf hidratat .Utilajele de baza ale instalatiei de
descărcare – depozitare, preparare şi dozare :
- silozurile de var praf: - 3 bucăţi
- instalatia de dozare var praf: - 3 bucati
- instalaţia de aer comprimat pentru descărcat var praf .
6
5. Instalaţia de preparare – dizolvare şi dozare a sulfatului feros
Sulfatul feros utilizat drept coagulant în instalaţia de pretratare este adus în saci şi depozitat în
depozitul de sulfat,cu două guri de descărcare şi o sursă de apă coagulată în care se dizolvă sulfatul şi
cade apoi în vasele de preparare – dizolvare.Acestea sunt prevăzute cu posibilitate de barbotare cu
aer comprimat a solutiei de sulfat si totodata cu posibilitate de recirculare a acestei solutii cu ajutorul
pompelor de transvazare.
Utilaje de bază :vasele de dizolvare sulfat feros,vasele de consum
6. Instalaţia de aer comprimat
Aerul comprimat este produs de doi compresori tip EC10,la presiunea de 6 Kgf/cm2.pentru:
- operaţiile de afânare a filtrelor mecanice din instalaţia de pretratare sau Demi 2;
- descărcarea pneumatica a varului praf din vagoanele CF în silozurile ;
- sulfatului feros în vasele de dizolvare;
- dizolvarea sării (clorura de sodiu) în bazinele de dizolvare – depozitare;
- suflarea conductelor de transport leşie de sodă de la rampa de descărcare.
Aerul comprimat este stocat în 2 recipienţi din instalaţia de pretratare pentru nevoile acestei instalaţii
şi alţi doi recipienţi de aer comprimat din instalaţia Demi 2 care deservesc această instalaţie.
Utilaje de bază:
- compresor de aer comprimat
- recipienţii de aer comprimat - 2 bucăţi – la pretratare
- recipient de aer comprimat pentru var praf - 1 bucata
7. Instalaţia de depozitare – dizolvare şi transvazare sare
Sarea solidă măcinată din vagonul CF este depozitată în 2 bazine subterane din instalaţia de
pretratare.Pentru dizolvare se introduce apa coagulată pe la partea superioară a bazinelor sau prin
conductele de alimentare cu soluţie de sare a pompelor de transvazare.
Utilajele de bază: 2 bazine de depozitare ;2 pompe de transvazare soluţie sare
8. Gospodăria reactivi de regenerare
Gospodăria de reactivi a staţiei de dedurizare 1 care deserveşte şi instalaţia de demineralizare 1 este
amplasată lângă instalaţia de pretratare şi este formată din 3 cisterne de 50 mc fiecare şi trei pompe
PCN Sn 40-160.
Acidul necesar regenerărilor filtrelor H-cationice este transportat pe estacadă cca 500 m până la vasul
de consum din instalaţia de demineralizare 1.Leşia de sodă este preluată din cisternele CF de câte
două pompe aflate lângă instalaţia de pretratare şi transportată pe estacadă ce are o lungime de 500
m, până la depozitul de cisterne stoc 4x20 mc .
Din cisterne este pompată prin două pompe tip PCH 50 în vasele de consum amplasate lângă cele de
HCl la cota + 8 m a clădirii demineralizării.În acelaşi mod sunt alimentate cu acid,leşie de sodă şi
vasele de consum de la instalaţia de tratare condens, parcurgând o distanţă de cca 200 m prin sala
maşini.
9. Depozitul de combustibil lichid
Pacura - se aprovizioneaza pe CF în cisterne.
Rampe de descărcare :
- o rampă prevăzută cu 24 guri de descărcare pentru etapa I ,90 m, poate prelua 16 vagoane
- o rampă prevăzută cu 56 guri de descărcare pentru etapa a II-a,100 m,poate prelua 32 de vagoane.
Ajunsă la temperatura de fluidizare – 60 grd.C ,pacura se descarcă prin cădere liberă în:
- etapa I : oricare din cele trei rezervoare, după ce mai întâi a fost filtrată.
- etapa a II-a: un rezervor intermediar de 600 mc îngropat
Rezervoare de păcură:
- pentru etapa I- un rezervor de 4000 mc îngropat şi două a câte 5600 mc semi – îngropate.
- pentru etapa a II-a : 5 rezervoare de 4500 tone fiecare supraterane
Din rezervoare prevăzute cu serpentine de abur pentru menţinerea în stare fluidă, păcura este preluată
de pompele principale şi refulată în circuitul de alimentare al cazanelor.
CET II
1. Manevre cu potential de risc
a) Depozitarea şi manevrarea acidului clorhidric industrial (32%)
7
Se realizează în cisterne stoc (recipiente din oţel cu diametrul 3400 mm,volumul 40 mc, H= 6650 mm
,protejate interior cu cauciuc vulcanizat la cald) ,amplasate în spatii special destinate , prevazute cu
cuve de retenţie .
b) Depozitarea şi manevrarea reactivilor chimici-Procesele tehnologice necesita şi alte substanţe
chimice şi reactivi. Toţi aceşti compuşi chimici şi reactivi sunt depozitaţi în cantităţi minime pe
amplasament. Zonele de depozitare şi de manevrare respecta normativele şi standardele în vigoare
pentru a preveni şi reduce la minimum riscurile şi ţinând cont de incompatibilităţi.
c) Depozitarea si manevrarea lesiei de soda-Se realizează în cisterne de 20 mc confecţionate din oţel
inoxidabil,amplasate în spatii special destinate ,într-o cuvă de retenţie impermeabilizata.
d) Depozitarea si manevrarea varului-Varul praf este adus prin transvazare pneumatică din
containere CF si stocat în silozuri fiecare.In silozuri este trecut prin dozatoare în vasele de
consum,unde se dozează cu apa coagulată introdusa concomitent..Suspensia este pompată în
decantori cu patru pompe centrifuge sau cu trei ejectoare.
e) Depozitarea si si manevrarea sulfatului feros-Produsul hidratat (FeSO47 H2O),in formă solidă este
depozitat întru-un spatiu special amenajat, unde sunt amplasate şi gurile vaselor de dizolvare,unde
se dizolvă în apa coagulată prin barbotare cu aer comprimat.Pompele de transvazare recirculă
soluţia la vasele de consum pentru amestecare – dizolvare şi o introduc în vasele de
consum.Pompele dozatoare transportă soluţia de la vasele de consum la decantoare.
f) Depozitare si manevrarea solutiei de amoniac 25%-Se utilizeaza la corectarea pH-ului apei
demineralizate in scopul evitarii coroziunii elementelor metalice ale cazanelor.Se aprovizioneaza
sub forma de solutie 25%, in bidoane, cu transport auto si se depoziteaza in magazia Sectiei
Chimice
g) Depozitare si manevrarea clorurii de sodiu-sarea sub formă măcinată,este dizolvată în apă şi
folosită în instalaţia de dedurizare pentru regenerarea filtrelor Na – cationice care produc apa
pentru adaos în circuitul de termoficare.
2) Instalatii cu potential de risc
a) Instalaţii de tratare chimică a apei
- instalatia de preparare a apei - apa bruta din riul Prut este pretratata cu var si sulfat feros, in trei
decantoare suspensionale de cite 1000 t/h, apoi este limpezita prin filtre mecanice echipate cu cuart;
- instalatia de dedurizare a apei - in care se realizeaza dedurizarea prin filtre Na - cationice, care
functioneaza in doua trepte a cite doua filtre, capacitatea instalatiei fiind de 550 mc/h;
- instalatia de demineralizare a apei - in care se realizeaza demineralizarea prin 5 linii de
demineralizare cu 4 filtre pe linie (2 filtre H - cationice si 2 filtre OH - anionice) si doua degazoare
de CO2; treapta de finisare este formata din filtre cu pat mixt si finisari de tipul H - OH.
b) Instalaţii pentru evacuarea apelor uzate
In incinta CET Iasi II colectarea si transportul apelor pluviale, industriale, drenaje si menajere este
realizat in sistem separativ. Evacuarea in emisar, la riul Bahlui, se face fie prin intermediul bazinului
de retentie ape pluviale, cu ajutorul transportoarelor hidraulice, fie gravitational.
Sistemul de evacuare a apelor pluviale si drenaje :
- canalizare ape pluviale din cadrul gospodariei de carbune, care sunt colectate si descarcate in
bazinul de retentie
- canalizare ape pluviale din incinta CET Iasi II care se descarca in emisar, impreuna cu apele
uzate menajere, descarcarea facindu-se gravitational sau prin pompare, functie de nivelul riului
Bahlui
- canalizare ape pluviale colectate la baza perimetrului exterior digului de contur de la depozitul de
zgura si cenusa, descarcate prin pompare in bazinul de aspiratie al statie de recirculare
Sistemul de evacuare ape uzate menajere, provenite de la grupuri sanitare, colectate printr-o retea de
tuburi de beton, cu o lungime totala de 5,1 km, sunt trecute printr-un decantor etajat pentru 2x500
locuitori, executie cu cheson deschis, dupa care sunt evacuate, impreuna cu apele pluviale, in emisar
Sistemul de evacuare ape uzate tehnologic:
- subsistem de canalizare a apelor uzate tehnologic provenite din zona gospodariei de pacura, care
sunt trecute printr-un sistem de separatoare de produse petroliere, apele conventional curate fiind
descarcate in canalizarea pluviala
- subsistem de canalizare ape uzate tehnologic care provin de la statia de tratare chimica a apei
brute; aceste categorii de ape pot fi conduse, conform proiectului, fie la statia de pompe Bagger,
8
ca fluid de transport pentru zgura si cenusa trimisa in depozit, fie la canalizare, dupa o prealabila
neutralizare; in ultimii ani s-a renuntat la a doua varianta de exploatare, apele fiind trimise doar la
statia de pompe Bagger.
Sistemul de evacuare a apelor de drenaj, care cuprinde doua subsisteme:
- apele colectate prin drenurile din jurul cladirii principale sunt introduse, prin pompare, in
canalizarea meteorica
- apele colectate prin drenul realizat la depozitul de zgura si cenusa, precum si apele recuperate din
depozit prin sistemul de puturi si conducte colectoare, ajung gravitational in statia de pompare
(recirculare).
c) Instalatii pentru descarcare,depozitare si concasare combustibil solid :
Statie dezghetare vagoane cu 2 tunele dezghet vagoane carbune echipate cu doua platforme de
producere a aerului cald si un racord de abur si statie electrica
Statie descarcare supraterana cu 2 estacade descarcare,4 masini preluare carbune neconcasat cu roti
cu cupe,care deservesc 4 benzi transportoare la sol (neprotejate prin inchideri) si 4 estacade de benzi
(protejate prin inchideri cu placi azbociment )
Statie de sortare – concasare cu 3 gratare cu bare rotative transversale(pentru eliminarea din fluxul
de carbune a granulatiei 0-30 mm si degrevarea concasorului),concasoare cu ciocane articulare,care
reduc granulatia de la 0-300 mm la 0-30mm;
Depozitul de carbune concasat :
- 3 masini combinate de depunere si preluare a carbunelui;
- 1 turn de distributie a carbunelui;
- estacade inchise cu placi de azbociment;
- turn intermediar;
- statii electrice aferente concasarii;
- 4 mori de strivire cu bile PETERES tip EM 59 (pentru fiecare cazan);
ventilator pentru prepararea prafului de carbune.
Transportoare cu banda de cauciuc,pentru transportul carbunelui cu trei fluxuri operative (in
functiune, in rezerva, in revizie)
d) Instalatii pentru descarcarea combustibilului lichid (pacura) :
Rampa de descarcare,debit maxim de descarcare de 100 t/h,cu 2 fronturi de descarcare de 250 m ;
Statie tranzvazare dotata cu pompe centrifuge si filtre mecanice brute;
Depozit combustibil lichid cu doua unitati de depozitare, unitatea nr. 1 -2 rezervoare metalice de
5000 t fiecare,unitatea nr 2 - 2 rezervoare (5000 t si 10 000 tone);
Statie pompe treapta I cu 16 pompe volumetrice cu rolul de a prelua pacura din rezervoarele de
depozitare si de a o trimite spre treapta a doua ;
Platforma preincalzitori -cu filtre mecanice fine cu rol de ridicare a temperaturii pacurii de la 70-
80ºC la 100-110 ºC
Statie pompe treapta a II-a-asigura presiunea necesara la intrarea pacurii in injectoarele cazanelor;
Preincalzitori pacura treapta a II-a- ridica temperatura pacurii de la 100-110 ºC la 130 ºC -140 ºC;
Intreg circuitul este prevazut cu conducte insotitoare de abur pentru prevenirea congelarii pacurii.
e) Gospodaria de uleiuri si lubrefianti :
- Depozit de uleiuri in rezervoare;
- Depozit de uleiuri si lubrefianti in butoaie.
f) Instalatii pentru producerea si depozitarea hidrogenului :
- Instalatia de electroliza;
- Instalatia de producere electrolit;
- Instalatia de recuperare condens;
- Instalatia de uscare hidrogen;
- Platforme de depozitare butelii de hidrogen si oxigen;
- Platforma rezervoare stocare;
- Instalatie de automatizare
g) Instalatii pentru tratarea chimica a apei :
- Instalatia de pretratare a apei;
- Instalatia de demineralizare a apei limpezite prin filtrare ionica;
- Instalatia de dedurizare a apei limpezite prin filtrare Na-cationica;
9
h) Gospodarii anexe pretratarii
- Gospodarii anexe demineralizarii si dedurizarii
- Instalatia de neutralizare a apelor
- Corpul anexa al statiei de demineralizare
i) Gospodaria de zgura si cenusa-la cca 1,6 km aval de centrala,la confluenta r.Jijia si Bahlui.
j) Instalatii de producere, stocare si manipulare solutie de amoniac
k) Instalatii de producere,stocare si manipulare hidrogen gazos
CAPITOLUL V
Identificarea pericolelor la CET I si CET II
1. Distrugerea totală a instalaţiilor prin atac terorist,atac cu arme clasice sau nucleare soldat cu
avarierea cisternelor de HCL (inclusiv a cuvelor de retenţie) simultan cu a distrugerea unuia sau mai
multor rezervoare de leşie si deversarea întregului conţinut al acestora.
Atacul armat-probabilitate de producere extrem de redusă;obiectivul nu prezintă importanţă
strategică,iar declanşarea unui asemenea atac presupune de obicei existenţa conflictului anterior şi
deci anticiparea evenimentului,ceea ce asigură timpul necesar pentru oprirea instalaţiilor si
eliminarea (protejarea) surselor de substante periculoase(acid clorhidric ,lesie etc.).
Atacul terorist -eveniment cu probabilitate foarte redusă (chiar dacă mai mare ca a atacului armat)
dar neputând fi anticipat ,poate produce efecte majore.Chiar dacă evenimentul constă în
distrugerea/avarierea simultană a rezervoarelor de HCl sau a cisternelor cu leşie de soda,
probabilitatea ca soluţiile de acid clorhidric şi NaOH să intre în combinatie este foarte mică datorită
amplasarii acestora în zone diferite cu păstrarea unor distanţe de siguranţă suficiente .Suprafeţele de
teren adiacente zonei de depozitare a HCl, respectiv a soluţiilor NaOH au pante cu scurgere spre
zone de colectare diferite,ceea ce face practic imposibil amestecul soluţiilor .
2. Fisurarea unei cisterne de stocare a HCl soldată cu scurgerea întregului conţinut
In conditiile unui atac terorist sau datorită unor solicitări mecanice mari (provocate de un seism,
lovire accidentală, ruperea accidentală a stuţurilor ,a traseului de golire,defecte de material) se
poate produce fisurarea peretelui rezervorului.Deşi probabilitatea de producere este redusa,cuva de
retenţie asigură preluarea integrală a volumului maxim existent în vas,iar posibilitatea ca şi cuva să
cedeze simultan este extrem de redusa.Este totuşi posibil ca o mică parte din acid să ajungă în afara
cuvei dacă fisura se află la un nivel destul de ridicat astfel încât jetul de lichid să depăşească bordura
acesteia.Scurgerea HCl din rezervorul de stocare în cuva de retenţie duce la degajare de vapori
corozivi în zona avariei , producând eventual intoxicarea persoanelor aflate în imediata apropiere,de
obicei puţin grava, aspectul de ceaţă şi mirosul pătrunzător avertizând asupra pericolului.Destul de
gravă poate fi eventuala stropire în ochi a persoanlor aflate chiar în zona avariei.
3. Spargerea unei cisterne cu soluţie de HCl,soldată cu scurgerea conţinutului (20 mc).
Se poate produce in conditiile unui atac terorist sau datorită unor solicitări mecanice mari (provocate
de un seism, lovire accidentală, ruperea accidentală a stuţurilor ,a traseului de golire,defecte de
material) ori în timpul manipularii.Are o probabilitate redusa deoarece cisterna este confecţionata
din oţel si protejata la interior cu cauciuc vulcanizat la cald.Scurgerea acidului clorhidric duce la
degajare de vapori corozivi în zonă, provocând eventual intoxicarea persoanelor aflate în imediata
apropiere,dar aceste intoxicaţii sunt de obicei puţin grave,aspectul de ceaţă şi mirosul pătrunzător
avertizând asupra pericolului. Mai grav poate fi eventualul contact al acidului cu solutiile NaOH
existente pe suprafaţa afectată de scurgere, când se poate produce degajare de HCl, cu afectarea
persoanelor aflate în imediata apropiere.Funcţie de condiţiile atmosferice, zona afectată cu
concentraţii toxice de se poate extinde chiar şi în afara obiectivului, afectând persoanele surprinse de
norul toxic fără mască de gaze.
4. Fisurarea unei cisterne cu leşie de soda soldată cu scurgerea întregului conţinut
In caz de atac terorist sau datorită unor solicitări mecanice foarte mari (provocate de un seism,
contracţii /dilatări importante ale materialului de construcţie la temperaturi anormal de scăzute/
ridicate,ruperea şuruburilor care fixează manlocul gurii de vizitare, etc),se poate fisura peretele
cisternei.Probabilitatea de producere este destul de mică, având în vedere că cisternele sunt
amplasate într-o cuvă de retenţie din beton, relativ departe de aleile uzinale circulate şi sunt
proiectate/executate în conformitate cu exigenţele de rezistenţă şi stabilitate pentru sarcinile statice,
10
dinamice şi seismice.Scurgerea întregi cantităţi de lesie conţinută,dacă se produce foarte repede,
poate duce la deversarea acesteia chiar peste bordura cuvei de retenţie şi trecerea spre bazinul de
colectare de unde poate fi preluata, tratata şi eventual pompata spre alt rezervor.O astfel de scurgere
poate genera (mai ales în condiţii de temperatură ridicată) unele degajări de concentraţii toxice în
aerul din imediata apropiere a zonei afectate de scurgere.De asemenea pot fi stropite persoanele
prezente în zona avariei.
5.Deteriorarea balustradelor unei cisterne cu leşie,soldată cu căderea accidentală a unei persoane.
Este puţin probabilă datorită sistemului constructiv şi faptului că orice deteriorare importantă poate fi
foarte uşor depistată prin control vizual.Gravitatea unui asemenea eveniment este mare, persoana
căzută suferind arsurii chimice pe toată suprafaţa corpului, sau chiar moarte prin înec sau ingerarea
de soluţie.
6. Avarierea instalatiilor de tratare si inmagazinare a apei industriale,soldată cu scurgerea întregului
conţinut
In caz de atac terorist sau datorită unor solicitări mecanice foarte mari (contracţii/dilatări importante
ale materialului de construcţie la temperaturi anormal de scăzute/ridicate, ruperea şuruburilor care
fixează manlocul gurii de vizitare sau ruperea ştuţurilor de golire),se pot fisura peretii rezervoarelor
de la statiile pretratare,dedurizare,demineralizare Probabilitatea de producere este mică,având în
vedere că utilajele sunt proiectate şi construite în conformitate cu exigenţele de rezistenţă şi
stabilitate pentru sarcinile statice, dinamice şi seismice. Scurgerea întregii cantităţi de apă conţinută
în instalaţii duce la deversarea acesteia în cuvele de retenţie, capacitatea acestora asigurand capatarea
integrală a volumului maxim ce se poate scurge.De asemenea cuvele de retenţie sunt prevăzute cu
pompe care asigura repomparea scurgerilor în circuitul tehnologic.O astfel de scurgere poate genera
(mai ales în condiţii de temperatură ridicată) degajări de HCl în aerul din imediata apropiere a
lichidului scurs, dar concentraţia acestuia nu va avea concentraţii toxice (datorită alcalinităţii
ridicate şi a concentraţiei reduse ).Pot fi stropite persoanele prezente în zona avariei.
7. Erori de operare şi/sau defecţiuni la instalatiile de tratare si inmagazinare a apei industriale
Au o probabilitate medie datorită controlului continuu şi periodic (prin analize de laborator) al
parametrilor fizico-chimici ai apei înainte de evacuare.Tratarea necorespunzătoare a apelor uzate nu
poate genera efecte grave datorită diluţiei unei cantităţi relativ reduse de lichid (şi de scurtă durată).
8. Avarii la un rezervor de soluţie 15% FeSO4 soldată cu scurgerea întregului conţinut
contracţii importante ale materialului de construcţie al rezervorului la temperaturi anormal de
scăzute),se poate fisura peretele rezervorului Probabilitatea de producere este destul de mică, având
în vedere că rezervorul este proiectat în conformitate cu exigenţele de rezistenţă şi stabilitate pentru
sarcinile statice, dinamice şi seismice. Consecinţele unui asemenea incident sunt minore deoarece
rezervorul este amplasat în interiorul unei cuve de retenţie impermeabilă care este prevăzută cu
pompe care asigura repomparea scurgerilor în circuitul tehnologic.Datorită acidităţii soluţiei de sulfat
feros, o astfel de scurgere poate genera stropirea persoanelor prezente în zona avariei.
9. Accidente în zonele de depozitare a reactivilor
Depozitarea reactivilor se realizează în magazii special destinate dotate cu sisteme de prevenire şi
interventie, în ambalajele originale cu respectarea regulilor privind incompatibilităţile, ca atare
accidentele de acest gen au o probabilitate mică de producere, iar eventualele consecinţe sunt minore.
10.Avarierea unui siloz de stocare a varului,soldată cu imprastierea întregului conţinut
contracţii/dilatări importante ale materialului de construcţie la temperaturi anormal de scăzute/
ridicate),se poate produce fisurarea peretelui.Probabilitatea de producere este redusa, având în vedere
că instalaţia este proiectată şi construită în conformitate cu exigenţele de rezistenţă şi stabilitate
pentru sarcinile statice, dinamice şi seismice. Scurgerea laptelui de var conţinut în rezervor duce la
deversarea acesteia pe platforma betonată pe care este amplasată instalaţia şi apoi prin sistemul de
drenaj poate ajunge în sistemul apelor pluviale. Pot fi stropite persoanele prezente în zona avariei.
11. Avarii la instalaţia de comprimare a aerului, constând în explozii ale vaselor tampon şi/sau a
traseelor de vehiculare aflate sub presiune, se pot produce doar în condiţiile blocării sau defectării
supapelor de siguranţă şi sunt evenimente cu probabilitate redusă datorită echipamentelor speciale
care o compun, a proiectării, execuţiei şi controlului specific în conformitate cu prescripţiile ISCIR.
Acest gen de avarii pot produce răni grave dar numai persoanelor aflate în zona apropiata.
11
12. Avarii ale sistemului de alimentare şi distribuţie a curentului electric,constând în scurtcircuite
şi/sau supraîncălziri urmate de aprinderea izolaţiei conductorilor sau chiar a transformatoarelor de
putere.Sunt evenimente cu probabilitate medie,proiectarea şi realizarea sistemului fiind realizate în
baza standardelor de siguranţă impuse de reglementările în domeniu, materialele utilizate sunt de
calitate,există sisteme automate de siguranţă şi control care asigură scoaterea de sub tensiune
(parţiala sau totala) imediat ce se produce o dereglare a parametrilor normali de funcţionare a
sistemului.Singurul eveniment de acest gen care poate avea consecinţe grave constând în pagube
materiale importante este incendierea staţiei de transformare de 110 KV cand poate avea loc şi
rănirea personalului de intervenţie.Un efect indirect dar cu consecinţe destul de grave este
întreruperea alimentării cu energie electrică a întregul amplasament.
13. Întreruperea furnizării de energie electrică din motive exterioare este un eveniment cu
probabilitate mică, având loc doar în situaţii deosebite apărute în sistemul energetic naţional.Sunt
prevăzute sisteme de rezervă.Întreruperea neplanificată a furnizării de energie electrică poate avea
consecinţe destul de grave,dar de obicei de scurtă durată constând în deversări de soluţii (prin
oprirea pompelor ) iar în cazul unei întreruperi de mai lungă durată în perioade cu temperaturi foarte
scăzute se poate produce modificarea parametrilor unor soluţii pe traseele de vehiculare ceea ce
creşte probabilitatea producerii unor avarii la repornirea instalaţiilor.
14. Avarierea şi/sau incendierea unui rezervor suprateran de combustibil lichid
În depozit se găsesesc două tipuri de rezervoare,supraterane si subterane.Depozitarea pacurii în
rezervoare îngropate nu prezintă risc.Evenimentele se pot produce la rezervoarele supraterane din
cauza unui atac terorist sau a nerespectării regulilor de operare şi au probabilitate minima.Aceste
accidente pot provoca rănirea mai mult sau mai puţin gravă a unuia sau mai multor muncitori şi
pagube materiale minore.Posibilitatea aprinderii şi arderii intregii cantităţi de pacura este f. redusa
15. Avarii la sistemele de vehiculare a soluţiei de acid clorhidric (conducte, armături,pompe) soldate
cu scurgeri au o probabilitate medie (ceva mai mare la pornirea pompelor şi în zonele prevăzute cu
sisteme de etanşare-presetupe, flanşe).Scurgerea acidului clorhidric duce la degajare de vapori
corozivi în zonă, dar în acest tip de avarii cantităţile scurse sunt foarte mici ,eventuala intoxicare a
persoanelor aflate în apropiere este foarte puţin probabilă,intoxicaţiile sunt de obicei puţin grave,
aspectul de ceaţă şi mirosul pătrunzător avertizând asupra pericolului.
16. Avarii la sistemele de vehiculare a soluţiei de hidroxid de sodiu (conducte,armături, pompe )
soldate cu scurgeri au o probabilitate medie (ceva mai mare la pornirea pompelor şi în zonele
prevăzute cu sisteme de etanşare-presetupe, flanşe).Scurgerea de soluţie de NaOH pe pardoseli nu
prezintă decât riscul stropirii operatorilor aflaţi eventul în zonă,eventuala rănire a acestora poate fi
destul de gravă dacă stropii corozivi ajung în ochi şi nu se iau imediat măsuri de spălare şi prim
ajutor.
17. Tentativă de suicid prin ingerarea de soluţie de HCl-este foarte puţin probabilă datorită accesului
limitat al persoanelor străine în incintă şi mai ales în zonele de operare, tot circuitul de vehiculare
este închis,personalul societăţii este supus controlului psihiatric atât la angajare cât şi periodic.Un
astfel de eveniment are consecinţe foarte grave,producând aproape sigur decesul persoanei
respective.
18. Accidente de muncă diverse produse în cadrul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii sau de
intervenţie au o probabilitate medie, datorită organizării riguroase a acestor lucrări care se execută
sub directa supraveghere a personalului tehnic de specialitate,instruirii permanente a personalului de
execuţie şi dotării cu mijloace de protecţie individuală şi unelte/dispozitive de lucru adecvate şi de
calitate.Accidentele de muncă produse în cadrul lucrărilor de întreţinere/reparaţii sau de intervenţie
specială pot produce rănirea sau intoxicarea mai mult sau mai puţin gravă a mai multor muncitori.
12
CAPITOLUL VI
Substante periculoase prezente pe amplasamentele CET I si CET II
CET I
Mod de stocare
poate stoca ( to)

Capacitate ce se
relevanta (to)
relevanta (to)
Fraza de risc
substantei
Cant itate
Cant itate
Categoria
art..10
Nr Denumirea
rt.7,8
rezervoare
Mod de
Locatie
stocare
crt substanţei
Nr.
Condiţii de stocare
Substante si preparate clasificate drept oxidante,explozive,inflamabile,foarte inflamabile sau extrem de inflamabile

1. Păcură Rezervoare Rezervoare îngropate placate la interior;la exterior sunt prevăzute cu
nenominaliza îngropate, hidroizolaţie; Rezervoare supraterane metalice au cuve de retenţie
risc explozie
R2;R7; inflamabila 36180 Staţii semiîngropate
R8;R10; 5000 50000 8
păcură 1,2 şi supraterane
R58
2. Uleiuri Staţia ulei Rezervoare Spaţiul ocupat de rezervoare este împrejmuit de un zid de beton de 1400 mm
diverse Magazia si butoaie din taluzat interior şi exterior cu pământ. Uleiurile ambalate in butoaie sunt
nenominata
inflamabila
uleiuri tabla speciale depozitate in magazia special amenajata.

R8;R10 190 5000 50000 6
lubrifianti capacitate 200 litri
3. Uleiuri uzate R8;R10 idem 2 50 5000 50000 2 idem 2 idem 2 idem 2
4. CO2 R2;R34; Tuburile se depozitează conform normelor de protecţia muncii şi PSI şi nu

R59;R65 prezintă risc pentru mediu.Sunt manipulate conform PO Transportul,
nenominalizta
depozitarea şi utilizarea tuburilor (buteliilor) conţinând gaze lichefiate,

Magazie
0,75 50 200 x Tuburi comprimate sau dizolvate
exploziva
rasteluri
5. Oxigen tehnic URPS idem 4

idem 4
R2 198 200 2000 x At.reparaţii Tuburi

Rasteluri
6. Hidrogen R1;R12 19,5 5 50 x Rampă şi Tuburi idem 4
nenominaliza
f. inflamabila
ta,xploziva,
Magazie
7. Acetilenă R5;R6; idem 6 0,1 5 50 x URPS Tuburi idem 4

R12 Atelier
reparaţii
Rasteluri
13
Substante si preparate clasificate drept periculoase pentru mediu (R50 -inclusiv R50/R53- sau R51/R53)
Mod de stocare
se poate stoca (
Capacitate ce
relevanta (to)
relevanta (to)
Fraza de risc
substantei
Cant itate
Cant itate
Categoria
art..10
N Denumirea
rt.7,8
rezervoare
to)
Mod de
Locatie
stocare
crt substanţei
Nr.
8. Apă Se aprovizioneaza sub forma de solutie 25%, in bidoane,ermetic închise cu

amoniacală Butoaie transport auto.Transvazarea se realizează cu un ejector.
nenominalizzta
periculoasa ptr
25% Atelier PVC
R34;
1 100 200 x chimic
R50 mediu Magazie
Substante care nu sunt SEVESSO
Mod de stocare
poate stoca ( to)
Capacitate ce se
relevanta (to)
relevanta (to)
Fraza de risc
substantei
Cant itate
Cant itate
Categoria
art..10
rt.7,8
Nr Denumirea
rezervoare
Mod de
Locatie
stocare
crt substanţei
Nr.
9. Acid clorhidric Eeste aprovizionat in cisterne CF ( 25 /50 t). Descarcarea se face cu o pompa
nenominaliza
arsuri,iritanta
(HCl ) 32% Atelier de transvazare din cisterne CF in cisterne stoc (6 la Statia demi 2 si 3 la Statia
R34; chimic pretratare Încăperea,postamentele pompelor,platforma de descărcare cisterne
provoaca
450 x x 3
R37 CF sunt protejate cu cărămizi şi chituri anticorozive de natură organică.
Cisterne stoc
verticale
10. Leşie de sodă Este aprovizionata in cisterne CF (25/50 t) ,se descarca cu pompe de
arsuri,iritanta
NaOH transvazare in 4 cisterne stoc la Statia de demi 2 si in 4 cisterne la Statia demin

1310- 1,protejate la interior prin cauciucare.Încăperile, postamentele
provoaca
240 x x 4 idem
73-2 pompelor,platforma descărcare CF sunt protejate cu cărămizi şi chituri
anticorozive de natură organică
15
CET II
Nr Denumirea Mod de stocare
Canti relevant
relevanta (to)
crt substanţei Condiţii de stocare
(to) art.7,8
substantei
Categoria
Rezervoare
stocare
Capac.
de risc
art..10
Fraza
Cant
Mod de
( to)
Locatie
stocare
Nr.
Substante si preparate clasificate drept oxidante,explozive,inflamabile,foarte inflamabile sau extrem de inflamabile
11. R2;R7; 5000 50000 Staţie Rezervoare Rezervoare metalice amplasate in 2 unitati de depozit distincte; 3 x 5000; 1 x
nenominaliz
inflamabila
1 x 10000
păcură supraterane 10.000;fundate pe straturi anticorozive si impermeabile,fundatii inelare.
3 x 5000
R8;R10;
Păcură R58 25000
risc
ata
12. 384,38 5000 50000 Staţia ulei Rezervoare si butoaie Rezervoare metalice postamente beton, in cuve retentie,scurgere la
Magazia din tabla cpc. 200 canalizare,dig din pamant,,volum util egal cu capacitatea celui mai mare
nenominalizata
uleiuri litri fiecare rezervor.3 x 40 m.c. ;3 x 30 m.c. ;2 x 10 m.c.

inflamabila
Uleiuri diverse R8;R10 lubrifianti Butoaie depozitate in magazie pardoseala sclivisita, ventilatie
3 x 40 mc
3 x 30 mc
naturala,ANTIEX.
13. 5000 50000

50
idem
Uleiuri uzate R8;R10

2
14. 3 50 200 Magazie Tuburi Depozit compartimentat, conform normelor PSI ptr.recipienti gaze presiune 80
nenominaliza
rasteluri atm
R2;R34; 100 tuburi
exploziva
CO2 R59;
R65
ta
15. 390 200 2000 60 Rastel, in depozit comun cu pct.4 ;Depozite de mina, sectia de reparatii,
tub ingradite cpc. max. 3 tuburri.,presiune max. 180 atm.
Oxigen tehnic R2
idem 4
16. dupa 200 2000 tubu idem idem

Acetilenă R5-6 necesitat ri
idem
R 12 i
4
17. 1,7 5 50 Statia Rezervoare Presiune 10 kgf/cm2, amplasate pe platforma ingradita. 3 rez. sunt functionale,
exploziva foarte
electroliza 3 in rezerva.
nenominalizata
6 x 20 nmc/h
inflamabila
Hidrogen R1;R12
16
Nr Denumirea Mod de stocare
Canti relevant
relevanta (to)
crt substanţei Condiţii de stocare
(to) art.7,8
substantei
Categoria
Rezervoare
stocare
Capac.
de risc
art..10
Fraza
Cant
Mod de
( to)
Locatie
stocare
Nr.
18. idem 42000000 Nmc/an - - Statie - -
Gaz natural R12 reglare
19. 100 5000 50000 Cazane Rezervor metalic Suprateran, fara conditii speciale de depozitare
R2; nenominalizata
R7;
risc explozie
1 x 100
inflamabila
CLU R8
R10;
R58
20. Motorina R40 idem 2,5 5000 50000 1x1 Utilaje idem idem
00
Substante si preparate clasificate drept periculoase pentru mediu (R50 -inclusiv R50/R53- sau R51/R53)
21. 2 100 200 x Atelier Butoaie Magazie inchisa, ventilatie de protectie,sistem de iluminat ANTIEX , placata
chimic PVC antiacid, canal tehnologic.
nenominalizata
periculoasa ptr
Magazie
Apă amoniacală R34;
25% R50
mediu
22. R 45-10 3,4 100 200 x idem idem idem

Hidrazină
idem
24/ 25
34-43
Substante care nu sunt SEVESSO
23. 365 x x Eeste aprovizionat in cisterne CF ( 25 /50 t). Descarcarea se face cu o

nenominaliza
arsuri,iritanta
pompa de transvazare din cisterne CF in cisterne stoc (5 x 63 mc )

5 x 63 mc
Acid Clorhidric R34; Încăperea,postamentele pompelor, platforma de descărcare cisterne CF sunt

provoaca
(HCl ) 32% R37 protejate cu cărămizi şi chituri anticorozive de natură organică.

Atelier
Cisterne stoc
chimic
verticale
24. Hidroxid de 353 x x 4x Este aprovizionata in cisterne CF (25/50 t) ,se descarca cu pompe de
arsuri,iritanta
sodium 63 mc transvazare in 4 cisterne stoc protejate la interior prin cauciucare Încăperile,

postamente pompe, platforma descărcare CF sunt protejate cu cărămizi şi
provoaca
25. R35 350

Hidroxid de chituri anticorozive
potasiu
17
Materialele cu continut de azbest sunt stocate in magazie separata.In prezent exista in stoc 1734 kg
materiale cu azbest (490 kg fulgi azbest; 1244 kg snur azbest). In cazul in care se scot din instalatii
garnituri sau snur, acestea se vor depozita in butoaie inchise in aceiasi magazie pana la eliminarea
acestora
Modul de gospodărire:
- ambalare : - substantele toxice si periculoase sunt ambalate in ambalaje originale in conformitate
cu prevederile Legii nr. 324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 200/2000 privind
clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase si ale Legii
300/2002 modificata si completata cu Legea 505/2004 ;
- transport - pentru substantele toxice si periculoase – se face conform prevederilor Legii nr.
263/2005 care modifica Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice
periculoase ;
- depozitare : se face conform Legii 263/2005 care modifica Legea 360/2003 privind regimul
substantelor periculoase.Se respecta prevederile art. 11 din Legea 300/2002 modificata si completata
cu Legea 505/2004 .
-folosire/comercializare- substantele toxice si periculoase conform Legii 263/2005 care modifica
Legea.360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase .
CAPITOLUL VII
Scenarii de accidente
A. Deversari
SCENARIUL 1:Emisii potentiale de vapori de HCl cu concentatie redusa în timpul activitatilor
de descarcare, depozitare si utilizare solutiilor de proces (scenariu de fisurare a unui rezervor )
Natura Emisii de vapori HCl cu concentratie redusa
incidentului
Cauze Spargerea (fisurarea) unui rezervor în timpul descarcarii si utilizarii solutiilor de proces;
potentiale Contactul subsecvent dintre HCl si precipitatii sau alte surse de apa datorate erorilor de operare si/sau avarierii
echipamentelor.
Masuri Manevrarea in siguranta a mijloacelor de transport;
de Conformarea cu procedurile/instructiunile aplicabile,inclusiv cu :
prevenire - ITI -PM -0912 “Intretinerea, exploatarea, verificarea echipamentului”
- ITI-E-0304 ”Instructiuni pentru locurile de munca periculoase “
- PO-136-00 „Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului”
- PO-312–IPSM “Manipularea, transportul si depozitarea materialelor”
- PMED-005-00” Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns”
- Planul de evacuare
- Planul de interventie PSI
- PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase”
- PO-118-00”Descarcare si manipulare acid clorhidric “.
Interventie Implementarea Planului de Urgenta Interna la Nivelul III sau IV în functie de impactul exterior,iar la
Nivelul IV, coordonarea cu Planul de Urgenta Externa aplicabil
Notificarea,evacuarea zonelor de pe culoarele de circulatie ale vântului, stoparea emisiilor, mentinerea în
siguranta a deversarilor si neutralizarea acestora,asistenta medicala a personalului expus;
Investigarea incidentului si adoptarea actiunilor de corectie/prevenire conform PO -211-00” Analiza si tratarea
incidentelor,PS-04-00 “Controlul neconformitatilor.Actiuni corective”,PO-117-00 “Constatarea defectiunilor
si neconformitatilor “.
Implementarea altor actiuni de urgenta specifice.
SCENARIUL 2: Emisii potentiale de vapori HCl cu concentratie redusa în timpul transvazarii

solutiilor de proces (scenariul de eroare a operatorilor)
Natura Emisii de vapori HCl cu concentratie redusa
incidentului
Cauze Erori de operare în timpul transvazarii/utilizarii
potentiale
Masuri Verificarea zilnica a echipamentului de monitorizare si stabilirea modului de alarmare;
de Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv cu :
prevenire - ITI-PM-0912 “Intretinerea, exploatarea,verificarea echipamentului”
- PO-136-00„Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului”
18
- PO-312–IPSM “Manipularea,transportul si depozitarea materialelor”
- PO-162”Reglementarea accesului in arii EX”
- PO-163”Cerinte pentru efectuarea lucrarilor in arii EX”
- PO-166“ Inspectiile echipamentelor tehnice in arii EX”
- PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase”
- PO-118-00”Descarcare si manipulare acid clorhidric “.
Interventie Implementarea Planului de Urgenta Interna la Nivel III sau IV, în functie de impactul potential din
afara amplasamentului,iar în cazul Nivelului IV,coordonarea cu Planul de Urgenta Externa
aplicabil;
Notificarea si evacuarea zonelor de pe culoarele de circulatie ale vântului,stoparea emisiilor,
mentinerea în siguranta a deversarilor si neutralizarea acestora,asistenta medicala imediata a
personalului expus.
Investigarea incidentului si adoptarea actiunilor de corectie si prevenire corespunzatoare,onform
cu PO-211-00”Analiza si tratarea incidentelor”,PS-04-00 “Controlul neconformitatilor.Actiuni
corective ” si PO-117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “.
SCENARIUL 3: Deversari potentiale de solutii slabe de HCl ca urmare a avarierii unui

rezervor,a conductelor sau / valvelor
Natura Deversarea solutiilor slabe din rezervoarele de stocare a reactivilor;
incidentului Deversari de solutii slabe sau solutii foarte slabe din zonele de procesare.
Cauze Avariere sau scurgeri din rezervoare,conducte,mufe,valve sau sisteme de retentie;
potentiale Intreruperea energiei electrice si avarierea pompelor,simultan cu functionarea defectuoasa a
dispozitivelor de blocare.
Masuri Verificarea periodica a sistemelor secundare de retentie pentru rezervoare si a tuturor zonelor de
de procesare
prevenire Verificarea alarmelor pentru gaz din zona rezervoarelor HCl si din alte locatii;
Verificarea functionarii generatoarelor de rezerva pentru alimentarea pompelor in cazul
întreruperii energiei electrice.
Interventie Implementarea Planului de Urgenta Interna la Nivel III sau IV în functie de impactul potential in
afara amplasamentului,iar în cazul Nivelului IV,coordonarea cu Planul de Urgenta Externa
aplicabil ;
Notificarea si evacuarea zonelor de pe culoarele de circulatie ale vântului,stoparea emisiilor,
mentinerea în siguranta a deversarilor si neutralizarea acestora,asistenta medicala a personalului
expus;
Pomparea solutiilor deversate din retentia secundara înapoi în procesul de operare;
Utilizarea echipamentului de îndepartare a pamântului pentru construirea zonelor de retentie in
situatii de urgenta si refacerea zonelor cu sol contaminat;
Investigarea incidentului si adoptarea actiunilor de corectie/prevenire conform PO-211-00”
Analiza si tratarea incidentelor ”,PS-04-00 “Controlul neconformitatilor.Actiuni corective ”, PO -
117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “;
B. Incendii / explozii
SCENARIUL 1 : Incendii sau explozii în aria cladirilor ocupate,in instalatii sau în zonele de
procesare
Natura Incendii sau/si explozii în cadrul cladirilor ocupate,a zonelor de stocare sau a celor de procesare
incidentului
Cauze Surse neidentificate de aprindere,trasnete,fulgere;
potentiale Controlul impropriu al proceselor;
Avarierea sistemului electric;
Pierderea securitatii perimetrului sau alte actiuni antropice (incendiere intentionata,bombe)
destinate sa produca raniri personalului sau daune.
Acumulari,scapari de H în cantitati ce pot forma cu aerul amestecuri explozive ( pe timp friguros
când ferestrele mobile si luminatoarele sunt închise);
Scurtcircuite între spirele bobinajelor generatoarelor electrice ca urmare a strapungerii sau a
izolatiilor necorespunzatoare
Lipsa curateniei (prezenta materiale combustibile );
Nerespectarea regulilor privind utilizarea focului deschis.
19
Masuri Stabilirea zonelor sigure pentru fumat si controlul exigent al personalului fumator;
de Verificarea periodica a dispozitivelor de iluminare si a sistemelor automate de stingere a
prevenire incendiilor;Localizarea precisa a stingatoarelor de urgenta.
Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv:
- ITI-PM-0912 “Intretinerea, exploatarea,verificarea echipamentului”
- PO-136-00 „Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului”
- PO-312–IPSM “ Manipularea,transportul si depozitarea materialelor”
- PO-149”Receptia combustibililor lichizi”
- PO-162”Reglementarea accesului in arii EX”
- PO-163”Cerinte pentru efectuarea lucrarilor in arii EX”
- PO-166“Inspectiile echipamentelor tehnice in arii EX”
PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase”.
Interventie Evacuarea imediata a zonei/cladirilor si notificarea ISU Iasi (pompieri);
Notificarea personalului aflat în apropiere/în bataia vântului;
Interventia pompierilor la stingerea incendiilor;
Administrarea primului ajutor/asigurarea îngrijirii medicale,în functie de caz, în concordanta cu
PO, „Acordarea primului ajutor”;
Coordonarea cu reprezentantii autoritatilor juridice/militare de reglementare, în cazul suspectarii
unor actiuni de terorism sau incendiere intentionata;
Investigarea incidentului si adoptarea actiunilor de corectie/prevenire în conformitate cu PO -211-
00”Analiza si tratarea incidentelor ”,PS-04-00 “Controlul neconformitatilor.Actiuni corective
”,PO-117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “;
SCENARIUL 2 : Incendii sau explozii asociate accidentelor de transport/trafic

Natura Incendii sau explozii asociate accidentelor de transport/trafic,care implica materiale, echipamente,
incidentului combustibili sau lubrifianti,materiale si/sau deseuri periculoase ori deseuri municipale.
Cauze Accidente de circulatie /transport care genereaza aprinderea materialelor inflamabile sau
potentiale amestecul unor materiale incompatibile
Masuri Optimizarea transportului în ceea ce priveste planificarea livrarii materialelor, echipamentelor,
de combustibililor sau lubrifiantilor,materialelor si deseurilor periculoase.
prevenire Evitarea portiunilor de drum cu grad ridicat de risc pentru diminuarea pericolelor, inclusiv
consideratii de logistica si capacitati de interventie în caz de urgenta ale comunitatilor locale.
Conformarea cu PO-urile aplicabile,inclusiv:
- Planul de evacuare;
- PO-023-00 “Instruirea personalului in domeniul SSM si SU”;
- Testarea alcoolemiei soferilor si a operatorilor echipamentelor”
- Planul de interventie PSI;
- PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase”;
- Planul de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta.
Interventie Implementarea Planului de Urgenta Interna la Nivelul III sau IV, în functie de impactul potential
din afara amplasamentului, iar în cazul Nivelului IV, coordonarea echipei de interventie CET cu
cea mai apropiata organizatie de interventie în situatii de urgenta;
Contactarea si coordonarea echipei medicale si a altor organizatii de interventie (inclusiv a
autoritatilor locale mentionate în Planul de Urgenta Externa);
Securizarea locurilor de deversare/incendiere sau explozie,initierea actiunilor de stingere,
monitorizare a calitatii aerului;
Tratarea si evacuarea personalului ranit;
Notificarea si evacuarea zonelor locuite situate pe directia vântului;
Investigarea incidentului, a actiunilor de corectie/prevenire în conformitate PO-211-00”Analiza si
tratarea incidentelor ”,PS-04-00 “Controlul neconformitatilor. Actiuni corective ” si PO-117-00
“Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “;
Ecologizarea amplasamentului si actiuni de comunicare,in conformitate cu masurile de prevenire/
corectare.
SCENARIUL 3 : Incendii sau explozii asociate depozitarii si/sau manipularii combustibililor

Natura Incendii si/sau explozii asociate încarcarii/ descarcarii de combustibil (pacura, motorina);
incidentului Incendii si/sau explozii la un rezervor de stocare;
Cauze Avariere echipamente;
20
potentiale Erori de operare;
Surse de aprindere neidentificate. trasnete,fulgere;
Cedarea sistemului de alimentare cu energie electrica.
Masuri Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv:
de - ITI -PM -0912 “Intretinerea, exploatarea,verificarea echipamentului”;
prevenire - ITI-E-0304 ”Instructiuni pentru locurile de munca periculoase “
- PO-136-00 „Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului”;
- PO-312–IPSM“Manipularea,transportul si depozitarea materialelor”;
- PMED-005-00”Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns”;
- PO-149”Receptia combustibililor lichizi”;
- PO-162”Reglementarea accesului in arii EX”;
- PO-163”Cerinte pentru efectuarea lucrarilor in arii EX”;
- PO-166“Inspectiile echipamentelor tehnice in arii EX”;
PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase”
Interventie Implementarea Planului de Urgenta Interna la Nivelul III sau IV, în functie de impactul potential
din afara amplasamentului,iar în cazul Nivelului IV, coordonarea imediata a echipei de interventie
a CET cu cea mai apropiata organizatie de interventie în situatii de urgenta;
Contactarea echipelor medicale proprii si coordonarea cu echipele medicale ale altor organizatii de
interventie si ale autoritatilor locale,conform Planului de Urgenta Externa;
Securizarea locurilor de deversare/incendiu sau explozie;
Initierea actiunilor de stingere;
Monitorizarea calitatii aerului;
Investigarea incidentului,a actiunilor de corectie/prevenire în conformitate PO-211-00”Analiza si
tratarea incidentelor ” ,PS-04-00 “Controlul neconformitatilor. Actiuni corective ” si PO-117-00
“Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “;
Ecologizarea amplasamentului si actiuni de comunicare,in conformitate cu masurile de prevenire/
corectare.
C. Deversari de alte substante chimice sau combustibili

In afara HCl si solutiilor de proces descrise mai sus, pe amplasament sunt pastrate si alte substante
chimice necesare in procesare,categorii de combustibili si compusi de hidrocarbon (solutie de
amoniac ,pacura,motorina,gaz metan, hidrogen ,lubrifianti, lichide hidraulice).
SCENARIUL 1:Deversari dealte substante chimice (cu exceptia HCl) sau combustibili în zonele
de procesare/ depozitare
Natura Deversari de substante alte chimice în zonele de procesare/depozitare (cu exceptia HCl)
incidentului
Cauze Avarierea echipamentului;
potentiale Erori de operare;
Intreruperea energiei electrice ;
Cedarea sistemelor de retentie;
Corodarea rezervorului
Masuri Aderarea la procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv:
de - ITI-E-0304 ”Instructiuni pentru locurile de munca periculoase “;
prevenire - PO-136-00 „Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului”;
- PO-312–IPSM “Manipularea,transportul si depozitarea materialelor”;
- PMED-005-00” Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns”;
- PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase”;
- PO-119-00”Descarcarea si manipularea sodei caustice”;
- PO-120 -00”Descarcarea si manipularea uleiurilor “
21
Interventie Evacuarea zonei;
Interventia echipei de raspuns la incendii/incidente cu materiale periculoase;
Interventia echipelor medicale pentru a acordarea asistentei medicale/primului ajutor personalului
expus;
SCENARIUL 2 :Deversari de alte substante chimice (cu exceptia HCL) si/sau combustibili
asociate accidentelor de transport/ trafic
Natura Deversari de alte substante chimice si combustibili asociate accidentelor de transport / traficului
incidentului pe amplasament sau afara acestuia
Cauze Accidente care implica vehicule de transport si genereaza aprinderea materialelor inflamabile sau
potentiale amestecul materialelor incompatibile
Masuri Optimizarea transportului în ceea ce priveste planificarea livrarii chimicalelor periculoase,
de combustibililor sau lubrifiantilor;
prevenire Evitarea portiunilor de drum cu grad ridicat de risc, inclusiv consideratii de logistica si capacitati
de interventie în caz de urgenta ale comunitatilor locale;
Stabilirea aranjamentelor de cooperare cu organizatiile de interventie la urgente din comunitatile
situate de-a lungul principalelor coridoare de transport;
Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv:ITI-E-0304 ”Instructiuni pentru
locurile de munca periculoase “,PO-312–IPSM “Manipularea,transportul si depozitarea
materialelor”,PMED-005-00” Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns”,
Planul de evacuare,“Planul de interventie PSI”,PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor
periculoase”.
Interventie Implementarea imediata a Planului de Urgenta Interna la Nivelul III sau IV, în functie de impactul
potential din afara amplasamentului, iar în cazul Nivelului IV, coordonarea echipei de interventie
CET cu cea mai apropiata organizatie de interventie în situatii de urgenta;
Securizarea locurilor de deversare,mobilizarea echipelor NBC pentru a mentine deversarea în
limitele de siguranta;
Investigarea incidentului, a actiunilor de corectie/prevenire în conformitate PO -211-00”Analiza si
tratarea incidentelor ” PS-04-00 “Controlul neconformitatilor.Actiuni corective ”si PO-117-00
“Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “.
Ecologizarea amplasamentului si actiuni de comunicare,conform masurilor de prevenire
/corectare;
SCENARIUL 3: Deversari de combustibil asociate depozitarii si/sau manipularii

Natura Deversari de combustibil asociate zonelor de depozitare si încarcare/ descarcare
incidentului
Cauze Avarierea echipamentului;
potentiale Erori de operare.
Masuri Conformarea cu Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.
de Aderarea la procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv:
prevenire - ITI-E-0304 ”Instructiuni pentru locurile de munca periculoase;
- PO-136-00 „Manipularea, transportul si depozitarea echipamentului”;
- PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase”.
Interventie Evacuarea zonei, interventia echipei NBC si initierea interventiei în caz de deversari;
Interventia echipelor medicale pentru acordarea primului ajutor personalului expus.
Investigarea incidentului,a actiunilor de corectie/prevenire în conformitate PO -211-00”Analiza si
tratarea incidentelor ”.PS-04-00 “Controlul neconformitatilor. Actiuni corective ” si PO-117-00
D. Accidente de transport/trafic
În afara de accidentele de transport descrise anterior, accidentele generate de transport/trafic sunt
unele dintre cele mai comune situatii de urgenta .
22
SCENARIUL 1: Accidente de transport/trafic pe amplasament
Natura Ranirea unor persoane,avarierea vehiculelor si/sau daunarea proprietatii ca urmare a accidentelor
incidentului de transport pe amplasament sau de-a lungul traseelor spre amplasament.
Cauze Defectiunile mijloacelor de transport;
potentiale Avarierea echipamentelor;
Erori de operare;
Coditii meteo nefavorabile;
Amenintari antropice
Masuri Intarirea masurilor de paza si aplicarea procedurilor de prevenire a conducatorilor auto care au
de consumat bauturi alcoolice, în conformitate cu “Planul de paza “si“Teste pentru depistarea
prevenire alcoolului pentru operatorii de echipamente – soferi;
Conformarea cu procedurile si instructiunile aplicabile,inclusiv:
- PMED-005-00”Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatate de raspuns”;
- PO-130 „ Descarcarea si manipularea marfurilor periculoase” .
Interventie Pentru accidente pe amplasament
- protejarea zonei accidentului;
- asigurarea raspunsului echipei medicale care va acorda primul ajutor persoanelor ranite.
Pentru accidente din afara amplasamentului cu implicarea vehiculelor CET sau ale contractorilor
- monitorizarea si coordonarea raspunsului cu fortele de interventie locale;
- asigurarea asistentei medicale pentru persoanele ranite;
- investigarea incidentului a actiunilor de corectie/prevenire în conformitate PO -211-00”Analiza
si tratarea incidentelor ” PS-04-00 “Controlul neconformitatilor. Actiuni corective ” si PO-117-00
E. Urgente medicale
Urgentele medicale rezultate din accidente sau îmbolnaviri, altele decât cele de circulatie,cu
implicarea angajatilor, vizitatorilor sau contractorilor,se pot manifesta relativ frecvent,iar interventia
medicala urgenta si calificata este vitala.
SCENARIUL 1: Urgente medicale de pe amplasament rezultate din accidente sau îmbolnaviri,

altele decât cele de circulatie
Natura Persoane care necesita îngrijiri medicale în urma îmbolnavirii sau datorita unor conditii
incidentului medicale pre-existente (ataci de cord,apoplexie,consum de alcool/droguri,boli sau alte
conditii medicale) datorita accidentelor sau a altor urgente care includ vatamarea
personalului.
Cauze Conditii medicale pre-existente;
potentiale Nerespectarea precautiilor sau procedurilor de siguranta;
Cedarea instalatiei;
Erori de operare;
Dezastre naturale
Masuri de Conformarea cu procedurile aplicabile,inclusiv:
prevenire - Îngrijiri medicale/primul ajutor;
- Comunicarea pericolului;
- Protectia aparatului respirator;
- Echipamentul de protectie a individuala ;
- Protectia împotriva caderilor;
- Planul de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta;
- PO -033-00 “Comunicare si masuri de prim ajutor in caz de accidente”
Interventie Ajutor medical imediat/resuscitare cardio-pulmonara de catre persoanele pregatite aflate în
apropierea celor afectate;
Interventia echipei medicale;Ingrijire medicala aditionala/prim-ajutor si trimiterea urgenta
catre unitatile medicale,în functie de caz.
Investigarea incidentului, a actiunilor de corectie/prevenire în conformitate PO -211-00”
Analiza si tratarea incidentelor ” PS-04-00 “Controlul neconformitatilor.Actiuni corective ” si
PO-117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “.
23
F. Întreruperea energiei electrice si/sau a altor utilitati
Întreruperile de energie si/sau alte utilitati pot crea situatii de urgenta daca nu exista sisteme si/sau
proceduri de rezerva pentru a face fata unor asemenea situatii.
SCENARIUL 1 : Întreruperi de energie electrica
Natura Pierderi imprevizibile de energie electrica
incidentului
Cauze Avarierea echipamentului datorita coroziunii,întretinerii necorespunzatoare, fulgerelor sau
potentiale amenintarilor antropice
Masuri de Conformarea cu Planul de Urgenta Interna;
prevenire Instituirea procedurilor stricte de securitate pe amplasament;
Conformarea cu PO-urile aplicabile, inclusiv:“Echipamente de interventie în situatii de
urgenta –Întretinere, inspectii si testare”;“Generarea energiei de urgenta pentru echipamente”,
“Planul de evacuare” ,“Echipament de protectie a personalului”, “Planul de pregatire in
domeniul situatiilor de urgenta”.
Interventie Aplicarea procedurilor prestabilite pentru întreruperile de energie.
Investigarea incidentului, a actiunilor de corectie/prevenire în conformitate PO -211-00”
Analiza si tratarea incidentelor ” PS-04-00 “Controlul neconformitatilor. Actiuni corective ”
si PO-117-00 “Constatarea defectiunilor si neconformitatilor “.
G. Dezastre naturale
Dezastrele naturale pot aparea brusc (cutremure) sau pot fi prevazute cu câteva ore sau zile înainte
(furtuni de mare intensitate).Este posibila producerea urmatoarelor tipuri de dezastre naturale:
inundatii,cutremure,tornade,vânt puternic, alunecari de teren, conditii meteo/ precipitatii
extreme,trasnete.Deoarece unele dezastre naturale nu pot fi prevazute sau prevenite,consecintele unor
asemenea calamitati reprezinta potentiali factori declansatori pentru unul sau mai multe dintre
scenariile de accidente majore identificate în sectiunile anterioare,de la “Deversari potentiale ” pâna
la „Întreruperea energiei si/sau altor utilitati”.Este responsabilitatea SPPU în timpul si imediat dupa
un dezastru natural,sa evalueze care dintre scenariile de accidente majore (sau alte consecinte
daunatoare) au fost declansate si sa aplice masuri corespunzatoare.
H.Amenintari impuse de actiuni antropice

Amenintarile antropice la adresa echipamentelor,zonelor de depozitare,instalatiilor pot aparea
brusc(amenintari cu bomba,atacuri teroriste) sau pot fi previzibile:revolte civile,greve,demonstratii.
Sunt posibile urmatoarele tipuri de amenintari antropice:
- amenintari/atacuri teroriste;
- prezenta si/sau uzul armelor neautorizate pe amplasament;
- amenintari cu bombe;
- sabotaj;
- vandalism;
- tulburari civile (greve sau demonstratii);
- furtul de vehicule,echipamente, materiale sau substante periculoase.
Deoarece amenintarile/actiunile antropice nu sunt previzibile (si nu pot fi întotdeauna prevenite ),
consecintele acestora reprezinta factorul potential declansator al unuia sau mai multor „scenarii de
accidente majore” identificate anterior.
Este responsabilitatea SPPU ca înainte, în timpul sau dupa o actiune/ amenintare antropica sau
terorista, sa evalueze care dintre scenariile de accidente majore (sau alte consecinte daunatoare) a
fost declansat si sa aplice masurile adecvate de interventie (conform cap.14.7 Indicatii pentru
violenta/terorism la locul de munca).
Au fost elaborate planuri si proceduri pentru a preveni amenintarile antropice, printre care: PMED-
006-00 „ Comunicare in domeniul mediului”,PO-201-00 „Masurarea satisfactiei clientilor”,PO-202-
00” Tratarea reclamatiilor”, „ Planul de paza”, ”Consemnul general si consemnele particulare ale
posturilor de paza”, ”Controlul si supravegherea”,„Planul de evacuare “,„Reguli de acces în incinte”.
24
CAPITOLUL VIII
Sinopticul actiunilor de raspuns
ACTIUNI DE RASPUNS COORDONEAZA Timp
Nr PARTICIPA
ACTIUNILE reactie
crt
I.CUTREMURE
1 Întreruperea alimentării cu gaze,energie electrică şi termică,apă etc Dispecer sef operatori C+5
2 Declanşarea alarmei,avertizarea salariaţilor prezenti asupra pericolului, control preliminar in Dispecer sef operatori C+5 - C+10
vederea depistarii urmarilor
3 Înstiintarea autoritatilor : Dispecer de serviciu Centralist C+10 -C+20
- CLSU si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta; Şef Celula de Urgenta
- Agentia de Protectie a Mediului,Secretariatul de Risc;
- Garda de mediu-Comisariatul Iasi
- politia municipala ;
- statia de salvare (SMURD);
- spitalul la care pot fi trimisi vatamatii;
- inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva;
- ITM Iasi ;
- laboratorul de toxicologie;
-administratia domeniului public;
- informarea subunităţilor subordonate
- informarea operatorilor economici vecini
Organizarea si executarea cercetarii pentru: Seful SPPU Formatia interventie C+10-C+35
• identificarea victimelor sub daramaturi;
• identificarea si localizarea incendiilor;
• identificarea cailor de acces in cladiri si subsoluri, blocate;
• determinarea posibilitatii de declansare a accidentelor cu pericol de contaminare;
• identificarea avariilor la instalatii ,retele de alimentare (gaze,apa etc);
• identificarea constructiilor afectate.
8 Pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţie pentru: Şef Celula de Urgenta Formatia interventie C+5 -C+120
• deblocarea (eliberarea) cailor de acces ; Seful SPPU
Sefii de sectii
• amenajarea si consolidarea unor tuneluri de interventie;
• deblocarea persoanelor din subsoluri,partere şi etaje;
• salvarea răniţilor,acordarea primului ajutor,transportarea acestora la spitalul de urgenta din
Tatarasi;
• stingerea incendiilor;
• dărâmarea clădirilor care ameninţă cu prăbuşirea;
• consolidarea clădirilor avariate;
• decontaminarea terenurilor şi clădirilor(dacă este cazul);
• scoaterea şi înhumarea morţilor.
25
4 Interzicerea accesului în zona calamitată,aplicarea măsurilor de pază intarita a locatiilor Responsabil paza Personalul pazei C+5 -C+8
vulnerabile, materiilor prime şi substanţelor periculoase (depozite de oxigen,acetilena,
hidrogen,bioxid de carbon, statii reglare gaze,electroliza).
6 Înlăturarea avariilor la instalaţiile care pun în pericol desfăşurarea fluxului tehnologic,salariaţii şi Dispecer sef Operatori de serviciu C+10 -C+30
bunurile materiale.
7 Identificarea,izolarea ,protejarea si / sau evacuarea recipientilor cu substante Şef Celula de Urgenta Sef At.Ch C+10 -C+30
combustibile,explozive,toxice.Eliminarea/reducerea pericolului de contaminare.
12 Verificarea zonelor de amplasare a transformatoarelor,integritatea lanturilor de Sef sectie electrica Echipele de interventie C+240 -C+360
izolatoare,identificarea si refacerea conductoarelor rupte si cazute peste alte elemente sub tensiune
Evaluarea pierderilor şi distrugerilor: Şef Celula de Urgenta Echiapa sanitara C+30 -C+200
• numărul morţilor şi al răniţilor; Sefii de sectii Personalul disponibil
• salariaţi blocaţi în încăperi (subsoluri, parter, etaje);
• avarii la reţelele electrice, gaze, termoficare, apă, telefoane,etc.
• incendii,explozii,contaminări,clădiri afectate.
13 Identificarea instalatiilor ,agregatelor si utilajelor afectate ca urmare a intreruperilor surselor de Sefii de secţii Dispecer sef C+360 -C+600
alimentare,incarcarea acestora. Remedierea defectiunilor sau avariilor aparute la sistemele de Personalul disponibil
productie concurente, asigurarea combustibulului.Stabilirea conditiilor de repornire a instalatiilor
14 Evaluarea finala a efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a productiei. Şef Celula de Urgenta Sefii de secţii C+360 -C+600
II.ACCIDENT NUCLEAR
1 Întreruperea alimentării cu apă,gaze,energie electrică şi termică ,declanşarea alarmei, avertizarea Dispecer sef operatori C+1 -C+2
salariaţilor asupra pericolului creat, control preliminar in vederea depistarii urmarilor
2 Înstiintarea autoritatilor : Dispecer de serviciu Centralist C+2 -C+8
- ITM Iasi ;
3 Organizarea si executarea cercetarii in scopul masurarii nivelului de radiatie,delimitarii ,marcarii Seful SPPU Formatia interventie C+8-C+20
zonelor contaminate radioactiv si prelevarii de probe.
4 Aplicarea măsurilor de protecţie colectivă şi individuală prevăzute în plan,salariatilor prezenti, Şef Celula de Urgenta Personalul disponibil C+5 -C+10
(mijloace de protectie individuala pentru prevenirea contaminarii ,adăpostire in încăperi Sefii de sectii
ermetizate,distribuirea radioprotectorilor)
5 Scoaterea salariaţilor din zona contaminată . Dispecer sef operatori C+5 -C+8
6 Evacuarea salariaţilor (la ordin ). Dispecer sef Sefi compartimente C+5 -C+8
7 Asigurarea măsurilor de pază şi securitate a obiectivelor vulnerabile, materiilor prime şi Responsabil paza personalul pazei C+5 -C+30
substanţelor periculoase.(depozite oxigen si acetilena ,H si CO2 ,statii reglare gaze ,electroliza)
26
8 Pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţii pentru: Şef Celula de Urgenta Formatia de interventie C+5 -C+120
• salvarea răniţilor,acordarea primului ajutor sanitar şi transportul acestora la spitale; Sefii de sectii Personalul disponibil
• deblocarea persoanelor din subsoluri,partere şi etaje;
• deblocarea căilor de acces;
• dărâmarea clădirilor care ameninţă cu prăbuşirea;
• decontaminarea terenurilor şi clădirilor(dacă este cazul);
• scoaterea şi înhumarea morţilor.
9 Evaluarea pierderilor şi distrugerilor: Şef Celula de Urgenta Echiapa sanitara C+30 -C+200
• numărul morţilor şi al răniţilor; Sefii de sectii Personalul disponibil
• salariaţi blocaţi în încăperi (subsoluri, parter, etaje);
• avarii la reţelele electrice, gaze, termoficare apă,,telefoane,etc.)
• incendii,explozii,contaminări sau alte pericole;
• clădiri care ameninţă cu prăbuşirea.
10 Eliberarea cailor de acces auto si CF,stabilirea varientarilor. Sefi compartimente Personal disponibil C+10 -C+300
11 Stabilirea conditiilor de repornire a instalatiilor. Şef Celula de Urgenta Echipe interventii C+200 -240
Sefii de secţii
13 Executarea cercetării de radiaţie,controlul dozimetric si radiobiologic al salariatilor. Sef SPPU Echipa NBC C+30-C+50
15 Aplicarea măsurilor de profilaxie,acordarea primului ajutor şi asistenţă medicală persoanelor Şef Celula de Urgenta Echiapa sanitara C+10 -C+300
contaminate sau iradiate. Sefii de sectii Personalul disponibil
16 Protecţia surselor de apă,alimentelor şi a altor bunuri materiale.Impunerea restricţiilor de consum Şef Celula de Urgenta Echiapa sanitara C+5-C+n
a apei, alimentelor si a programului de lucru. Verificarea respectarii regulilor de comportament Sefii de sectii Echipa NBC
specifice în zonele contaminate Personalul disponibil
18 Evaluarea finala a efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a productiei Şef Celula de Urgenta Sefii de sectii C+360 -600
II.ACCIDENT CHIMIC
Declanşarea alarmei chimice,intreruperea alimentării cu apă,gaze,energie electrică şi termică, Dispecer de serviciu operatori C – C+5
informarea Conducerii
Alarmarea Formatiei PSI,Echipei de Salvare si Prim Ajutor,Echipei NBC si Echipei Sanitare. Dispecer de serviciu Dispecer sef
C +5 – C+10
Înstiintarea autoritatilor : Dispecer de serviciu Centralist C+ 15 -C+20
- ITM Iasi ;
27
Aplicarea măsurilor de protecţie colectivă şi individuală salariatilor prezenti prevăzute în plan ( Sefii de sectii personalul implicat
mijloace de prevenire si combatere a contaminarii etc) C+5 - C+30
Alarmarea populatiei din zona de actiune a norului toxic(daca este cazul) Şef Celula de Urgenta ISU C+5 - C+30
Asigurarea masurilor de paza ,ordine,indrumare si interzicere a circulatiei in zona imediata si a Seful obiectivului Personalul de paza C+10 - C+30
perimetrului exterior
Organizarea si executarea cercetării pentru evaluarea pericolului. Culegerea datelor si Şeful SPPU Sefi echipe interventie C+ 15 - C+25
informatii1or despre :
- timpul si locul producerii accidentului ;
- tipul instalatiei afectate;
- situatia accidentului: fisura,rasturnare,împrastiere pe teren,degajare de gaze sau
vapori,incendiu , explozie etc;
-directia si viteza vântului la sol,detalii despre teren;
- persoane si bunuri în pericol.
- identificarea naturii si tipului substantei periculoase (interogarea salariatilor-martori si
operatori).
Executarea cercetării chimice si de radiatie
Control preliminar in vederea depistarii urmarilor
Punerea in aplicare a Planului de Urgenta Interna Şeful SPPU Echipaje de interventie C+25 - C+ 60
Delimitarea si marcarea zonei de izolare (raza minima 100 m); evacuarea tuturor persoanelor din Echipe de salvatori
aceasta zona
Pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţie :
- stabilirea locului de conducere a actiunilor si a legaturilor;
- realizarea protectiei prin izolare în incaperi,etansarea usilo,ferestrelor;
- instalarea Punctului de prim-ajutor medical, triaj si evacuare;
- intervenţia echipelor de salvatori pentru scoaterea vatamatilor din zona accidentului,acordarea
primului ajutor si a asistentei medicale de urgenta,transportul la spital;
- desfasurarea actiunilor de limitare a urmarilor accidentului;
- impiedicarea raspandirii STI prin perdele de apa pe directia vantului
- depistarea si inlăturarea avariilor la instalaţiile unde se produce dispersarea
(deversarea,scurgerea,infiltratia)) substantei periculoase
- eliberarea cailor de acces stabilirea varientarilor
Solicitarea sprijinului Fortelor de Interventiei Externe(punerea in aplicare a Planului de Urgenta Şef Celula de Urgenta Seful SPPU C+ 30 - C+40
Externa)
Transmiterea informatiilor preliminare fortelor care urmeaza sa puna in aplicare PUE Seful SPPU Inspector Pr.Civila C+40 - C+50
Primirea si dirijarea Fortelor de Interventie Externe Inspector Pr.Civila Responsabil PSI C+50 - C+60
Interventia Fortelor Externe Comandantul actiunii Echipaje de interventie C+60 – C+ 90

Echipe de salvatori
Decontaminarea pesonalului,cailor de acces,cladirilor,instalatiilor şi terenului, colectarea Şef Celula de Urgenta Seful SPPU C+90 – C+ 200
,transportul şi depozitarea materialelor contaminate, neutralizarea substantelor periculoase si
curatirea zonei
Controlul si supravegherea raionului afectat,informarea salariatilor Seful SPPU 1 gr.cc.obs. C+90 – C+ 200
Asigurarea continuitatii alimentării instalaţiilor cu energie electrică,apă , combustibil ,etc Responsabilii domeniilor implicate C+5 -C+200
Analiza si identificarea cauzelor ,evaluarea urmarilor; aplicarea masurilor corectiv-preventive; Directorul general Sefii de sectii C+ 200 - C+ n
stabilirea masurilor de reglementare a productiei
28
IV. INUNDAŢII MARI
1 Declanşarea alarmei şi avertizarea salariaţilor asupra pericolului.Raport despre situaţia Şef Celula de Urgenta Dispecer –şef tură C+5-C+15
concreta ,Comitetului local pentru situatii de urgenta , informarea ISU si altor organe cu
atributii
Înstiintarea autoritatilor : Dispecer de serviciu Centralist C+5-C+15
- ITM Iasi ;
2 Organizarea si executarea cercetării pentru identificarea si marcarea Dispecer –şef tură Operatori serviciu C+5 –C+50
zonelor/obiectivelor inundate
3 Scoaterea salariaţilor din zona periculoasa si evacuarea in zone sigure. Sefii de sectii personalul implicat C+5-C+20
4 Întreruperea alimentării instalaţiilor in pericol de inundare sau inundate,cu energie Dispecer –şef tură Operatori serviciu C+5-C+20
electrică,apă , combustibil ,etc.
5 Punerea in functiune a pompelor de evacuare Sefii de sectii personalul implicat C+5-C+20
6 Informarea subunităţilor şi înştiinţarea vecinilor. Alarmarea ISU, serviciului de Dispecer de serviciu Operator tf. C+20-C+25
ambulanta ,APM si Garzii de mediu.
7 Intervenţia echipelor de salvatori pentru evacuarea victimelor din zona inundata Şefii de secţii Echipa de salvatori C+5-C+20
Dispecer –şef tură
8 Verificarea zonelor de amplasare a transformatoarelor, integritatea lanturilor de Seful sectiei electrice Echipa interventie C+25-C+240
izolatoare,identificarea si refacerea conductoarelor rupte si cazute peste alte elemente
sub tensiune.
9 Interventia echipelor pentru remedierea avariilor. Seful sectiei electrice personalul implicat idem
10 Asigurarea alimentării instalaţiilor cu energie electrică,apă,combustibil Serviciile interne personalul implicat idem
11 Amplificarea acţiunilor de intervenţie privind salvarea persoanelor care nu au reuşit să se Responsabilii domeniilor Formaţia PSI C+120-C+600
evacueze,aplicarea măsurilor de limitare a inundaţiilor, înlăturarea urmărilor inundaţiilor implicate
pentru reluarea activităţilor productive.
12 Efectuarea manevrelor pentru limitarea instalatiilor afectate Şef Celula de Urgenta personalul de serviciu idem
13 Analiza si identificarea cauzelor, aplicarea masurilor corectiv-preventive. Şef Celula de Urgenta Sefii de sectii idem
14 Evaluarea efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a productiei. Şef Celula de Urgenta Sefii de sectii C+600
29
V. CADERI MASIVE DE ZAPADA , GERURI MARI CONSECUTIVE ,VINT SI CHICIURA PESTE LIMITELE ADMISE
1 Declanşarea alarmei şi avertizarea salariaţilor asupra pericolului creat, control in vederea Dispecer –şef tură Operatori C+5-C+10
depistarii urmarilor.
Înstiintarea autoritatilor : Dispecer de serviciu Centralist C+10-C+20
- ITM Iasi ;
2 Reducerea circulatiei, evacuarea personalului din in zonele expuse. Sefi sectii personalul implicat C+10-C+20
3 Asigurarea acesului pe caile de comunicatii ,drumurile uzinale ,CF. Sefi formatii lucru personalul implicat C+20-C+90
4 Asigurarea alimentării instalaţiilor cu energie electrică,apă ,combustibil Serviciile interne personalul implicat C+20-C+90
5 Pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţie privind: Sef SPPU C+20-C+600
- salvarea persoanelor care nu au reuşit să se evacueze; Responsabilii domeniilor Echipa salvatori
- aplicarea măsurilor de limitare a efectelor in unitati; implicate
- eliminarea zapezii si chiciurei de pe acoperisuri, evacuarea ghetii,sloiurilor;
- prevenirea patrunderii apei in subsolurile tehnice la o dezghetare brusca;
- evacuarea zgurii si cenuse,adaptarea uleiurilor;
- înlăturarea urmărilor pentru reluarea activităţilor productive.
6 Verificarea zonelor de amplasare a transformatoarelor, integritatea lanturilor de Seful sectiei electrice 1 ech.energetica C+30-C+200
izolatoare,identificarea si refacerea conductoarelor rupte si cazute peste alte elemente
sub tensiune.
7 Interventia echipelor pentru remedierea avariilor, manevre pentru limitarea nr. Idem Personalul implicat C+30-C+240
instalatiilor afectate
8 Evaluarea finala a efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a productiei Şef Celula de Urgenta Sefii de sectii C+600-C+720
VI .ALUNECARI,PRABUSIRI DE TEREN
1 Declanşarea alarmei şi avertizarea salariaţilor asupra pericolului creat. Dispecer –şef tură 1 echipă alarmare C+5-C+ 10
2 Înstiintarea autoritatilor : Dispecer de serviciu Centralist C+10-C+20
30
- ITM Iasi ;
3 Verificarea dinamicii alunecarilor, control in vederea depistarii urmarilor. Sef SPPU 1 echipa cc. C+5-C+300
4 Reducerea circulatiei in zonele exterioare expuse, evacuarea in zone sigure a Sefi sectii Personal disponibil C+5-C+20
personalului din punctele critice.
5 Asigurarea acesului pe caile de comunicatii ,drumurile uzinale ,CF. Sefi sectii Personal disponibil C+20-C+240
6 Asigurarea alimentării instalaţiilor cu energie electrică,apă , combustibil ,etc Sefii de sectii personalul implicat C+5-C+600
7 Pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţie privind: Sef SPPU C+5-C+600
- salvarea persoanelor care nu au reuşit să se evacueze; Sefii de sectii
- aplicarea măsurilor de limitare a efectelor ; Responsabilii domeniilor Formaţia PSI
- eliminarea acumularilor,evacuarea pamintului; implicate
- evacuarea zgurii si cenusei,înlăturarea urmărilor.
8 Efectuarea manevrelor pentru limitarea nr. Instalatiilor afectate Sefii de sectii personalul implicat C+25-C+240
9 Analiza si identificarea cauzelor, aplicarea masurilor corectiv-preventive. Şef Celula de Urgenta Sefii de sectii C+600-C+720
10 Evaluarea finala a efectelor si stabilirea masurilor de reglementare a productiei Şef Celula de Urgenta Sefii de sectii C+600-C+720
VII. EXPLOZII ,AVARII ,INCENDII

1 Declanşarea alarmei, intreruperea alimentării cu apă,gaze,energie electrică şi Dispecer sef operatori C+5- C+10
termică.Control preliminar in vederea precizarii situatiei si depistarii urmarilor.
2 Înstiintarea autoritatilor : Dispecer de serviciu Centralist C+10-C+20
- ITM Iasi ;
3 Informarea subunităţilor, înştiinţarea vecinilor. Dispecer de serviciu Operator tf. C+8 -C+10
4 Organizarea si executarea cercetării pentru identificarea obiectivelor afectate si Sef SPPU For matia interventie C+5 -C+8
marcarea zonelor cu potential de pericol.
5 Aplicarea măsurilor de protecţie colectivă şi individuală prevăzute în plan.Interventia Şef Celula de Urgenta C+5 -C+8
Formatiei de pompieri civili. Seful SPPU Formatia de pompieri
6 Scoaterea salariaţilor din zona periculoasa, restrictionarea accesului.. Interzicerea Sefii de sectii Personalul pazei C+5 -C+8
accesului oricarei persoane sau autovehicul, cu exceptia celor destinate interventiei,
eliberarea cailor de acces, securizarea si izolarea zonei afectate.
31
7 Înlăturarea avariilor la instalaţii de către echipele specializate. Şefii de secţii Ecipe interventie C+10 -C+300
8 Intervenţia echipelor de salvatori pentru scoaterea victimelor din zona accidentului. Şefii de secţii Echipa salvatori C+5 -C+120
Echipa sanitara
9 Introducerea măsurilor de pază întărită şi de menţinere a ordinii, interzicerea accesului si Şef Celula de Urgenta Personalul pazei C+30 -C+200
a circulaţiei în zonele afectate.
10 Executarea cercetării posibilelor efecte colaterale asupra recipientilor cu substante Sef SPPU Sef At.Ch. C+20 -C+240
inflamabile ,chimice etc.
11 Pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţie pentru : Sef SPPU Formaţia PSI C+5 -C+240
- acordarea primului ajutor,transportul şi spitalizarea victimelor; Responsabilii domeniilor Echipa NBC
- aplicarea procedurilor de limitare a răspândirii efectelor; implicate Echipa sanitara
- curatarea incintelor şi terenului;
- colectarea,transportul şi depozitarea materialelor distruse.
12 Analiza,identificarea cauzelor,aplicarea masurilor corective.Evaluarea finala a efectelor Şef Celula de Urgenta Sefii de sectii C+240
si stabilirea masurilor de reglementare a productiei
CAPITOLUL IX
Structuri organizatorice implicate
SERVICIUL PREVENIRE ,PROTECTIE SI URGENTA
FORMATII DE INTERVENTIE
Protectie Civila
Compartiment
Compartiment
Conducerea
Nr Unde sunt Total personal

serviciului
Prevenire
crt constituite Grupe Grupe Echipe Echipe de interventie specializate

PSI PSI salvare si
ATI 12215 MP 79 prim ajutor
DFA
NBC Sanitare Logistic Voluntari Angajati* Total
CET 0 _ _ _ _ _
1 0/ 1 * 0/1 * 0/1 * _ - 3* 3
2 - 4 / 0* 5G _ 5E 5E 5E 1E 53 17 * 70
CET I 15/17 * 10 10 10 4
80
5G 4G 5E 5E 5E _
3 - 3 / 0* 60 20 *
CET II 15/16 * 12/4 * 10 10 10
SC CET 0/1* 10 G 4G 10 E 10 E 10 E 1E 113 40* 153
6 SA 0/1* 7/1* 29/35 * 12/4 * 20/0 * 20/0 * 20/0 * 4/0 *
LEGENDA:
La numarator : tipul si cantitatea Fortelor de Raspuns organizate in care:
- E = echipaj,echipa;
- G = grupa.
La numitor : Efectivul
* = Personal angajat
32
CAPITOLUL X
Conceptia si conducerea operatiunilor de interventie
A . Conceptia operatiunilor de interventie
Raspunsul la o situatie de urgenta poate fi initiat de:
• celula de urgenta a SC CET IASI SA responsabila pentru punerea in aplicare a planului de
protectie si interventie pentru tipul respectiv de dezastru;
• serviciul propriu de urgenta;
• comitetul local si judetean Iasi pentru situatii de urgenta;
• inspectoratul judetean Iasi pentru situatii de urgenta.
Despre producerea situatiei de urgenta si initierea procedurilor si actiunilor de interventie, se va
informa imediat Centrul Operational al ISU (netaxabil 112).
La producerea unei situatii de urgenta se activeaza fluxurile informationale si caile de comunicatii
prevazute pentru acel tip de situatie, asa cum sunt ele stabilite in planurile specifice.
In activitatile de raspuns si interventie la producerea unei situatii de urgenta, se vor desfasura
urmatoarele
Activitati generale:
• instiintarea si alertarea serviciilor care asigura primele masuri de interventie (ISU,serviciul de
ambulanta, jandarmi, politie, Agentia pentru Protectia Mediului etc.);
• izolarea zonei afectate;
• cercetarea zonei afectate;
• cautarea si salvarea victimelor;
• organizarea primului ajutor;
• evacuarea zonei;
• evaluarea riscului de extindere a dezastrului;
B. Conducerea operatiilor de interventie
Celula de Urgenta isi desfasoara activitatea la sediul societatii, unde este asigurat si punctul de
conducere de baza sau / si la locul actiunii.
Celula de Urgenta intocmeste sinteze si rapoarte pe care le inainteaza, dupa caz Comitetului Local
pentru Situatii de Urgenta si Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta.
Legaturile operative cu Punctul de Conducere se asigura de catre Laboratorul de informatica
industriala iar in situatii deosebite prin curieri stabiliti prin ordinul Directorului General.
De regula activitatile de raspuns si de interventie din zona de dezastru vor fi conduse de Seful
Celulei de Urgenta.
In functie de gravitatea si amploarea dezastrului,actiunile vor fi conduse de un comandant de
interventie:
• reprezentantul Inspectoratului Judetean Iasi pentru Situatii de Urgenta;
• reprezentantul Politiei Municipale;
• reprezentantul serviciului de ambulanta;
Aceste persoane au autoritate la locul urgentei si au dreptul sa dispuna asupra:
• procedurilor de interventie;
• intrebuintarea fortelor si mijloacelor;
• masurile care vor fi transmise populatiei si puse in aplicare de catre aceasta;
Pentru situatiile de urgenta cu o evolutie lenta de producere, comandantul actiunii de interventie si
activitatile acestuia pot fi stabiliti de catre Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta sau Comitetul
Judetean pentru Situatii de Urgenta.
In actiunile de raspuns urmatoarele niveluri de interventie sunt, de regula, respectate:
• nivelul de actiune al serviciului propriu de urgenta;
• nivelul local de actiune;
• nivelul judetean de actiune;
Solicitarea sprijinului pentru nivelul local si judetean de interventie se poate face in cazul in care
capacitatea de actiune a fortelor si mijloacelor SC CET IASI SA este depasita de amploarea
dezastrului, pe baza deciziei Sefului Celulei de Urgenta prin :
• dispecerul sef tura de serviciu ;
33
• seful Serviciului Pivat pentru Situatii de urgenta;
• inspectorul de protectie civila.
Prin utilizarea cailor de comunicatii si fluxurile informationale pentru tipul respectiv de dezastre
,astfel:
o Comitetul Municipal pentru Situatii de Urgenta,tel.112;211.215,fax.211.200;
o Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta,Tel.112;434 070 fax 211 312 ;
o Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta,Tel.112;214.490,214.470;213.948
o Biroul de Protectie Civila al municipiului Iasi,Tel.267.582 int.134 ,fax 267.619.
o Agentia de Protectie a Mediului Iasi, Tel.215.497,fax 214.357
o Inspectoratul Judetean de Politie,Tel.112;440.720 ; fax 302.175
o Comandamentul de Jandarmi Iasi,Tel.112 ;440720 ;440.284 ;
o Grupul de Pompieri "Mihail Grigore Sturdza"Detasamentul de Pompieri Iasi I,Tel.112;.
441212;
o Serviciul Judetean de Ambulanta,Tel. 112;436461;431573
C. Conducerea actiunilor de interventie se realizeaza prin:
• celula de urgenta si Dispeceratele uzinelor implicate;
• punctul de conducere mobil de la locul producerii incidentului.
Pe timpul actiunilor de interventie urmatoarea structura ierarhica si de comanda este valabila:
• seful Celulei de Urgenta;
• directorul uzinei implicate
• seful Serviciului de Urgenta;
• inspectorul de Protectie Civila;
• sefii sectiilor,compartimentelor functionale;
• comandantii de interventie.
In situatia in care pentru actiunile de interventie trebuie sa actioneze atat Forte Interne cat si Forte
Ezterne,de regula conducerea revine persoanei care a condus actiunile de la inceput sau unei
persoane desemnata de Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta.
Instiintarea si alarmarea personalului de conducere in caz de situatie de urgenta se face
conform schemei de notificare, instiintare si alarmare specifice situatiei respective.
CAPITOLUL XI
Masuri pentru prevenire,protectie si interventie
A. Masuri de prevenire
Prevenirea salariatilor despre pericolul producerii unor situatii de urgenta se executa prin;
• Pregatirea celulei, serviciului de urgenta si salariatilor, asupra modului de comportare si actiune,
in raport cu tipurile de riscuri ce se pot produce pe teritoriul societatii;
• Cunoasterea de catre salariati a semnalelor de alarmare de protectie civila,pe tipuri de risc,modul
de comportare in cazul receptionarii acestora;
• Asigurarea instintarii celulei de urgenta si serviciului propiu de urgenta in raport cu tipul de risc
• Evitarea si combaterea panicii intr-o eventuala situatie de urgenta;
• Pregatirea fortelor si mijloacelor de interventie pentru localizarea si inlaturarea urmarilor situatiei
de urgenta;
• Asigurarea serviciului permanent la :
• Camera de Comanda CET I telefon 233.932
• Camera de Comanda CET II, telefon 298.263
• Dispecer UFET telefon 241.139
• Cabinet medical CET I telefon 237.990 int.1107
• Cabinet medical CET II telefon 298.300 int.2107
• Cabinet medical UFET telefon 242.600 int. 3144
• Centrala telefonica CET I telefon 237.990
• Centrala telefonica CET II telefon 298.300
• Centrala telefonica, telefon 242.600
• Asigurarea schimbului reciproc de date si informatii cu politia,pompieri,politia comunitara, alte
organe administrativ teritoriale pentru monitorizarea tipurilor de risc.
B. Masuri de protectie a salariatilor si bunurilor materiale
34
Masurile de protectie a salariatilor, surselor principale de apa , documentatiilor si bunuri materiale se
vor realiza in raport cu natura tipului de risc ce afecteaza .unitatea si alte institutii.
Masurile de protectie in situatii de urgenta se vor realiza prin;
a) Instiintarea Sefului protectiei civile si a Celulei de urgenta despre situatia creata.
b) Alarmarea serviciului de urgenta, si a salariatiilor (daca este necesar).
instiintarea se realizeaza prin reteaua telefonica
alarmarea se executa prin sirena electica
c) Protectia individuala se realizeaza prin :
20 masti individuale contra gazelor
2 masti pentru raniti la cap
10 complete de protectie nr. 2
10 truse sanitare antichimice
d) Protectia colectiva se realizeaza prin:
2 adaposturi de protectie civila care asigura necesarul a 70 % din salariati;
inchiderea usilor si ferestrelor de la compartimente si etansarea acestora;
asigurarea protectiei individuale
C. Masuri de interventie pentru localizarea si inlaturarea urmarilor
Scop:
• salvarea victimelor;
• limitarea extinderii dezastrului;
• masuri de restabilire, recuperare si reabilitare.
Actiunile de interventie se desfasoara pe urgente:
urgenta I :
• salvarea victimelor;
• limitarea extinderii dezastrului;
• salvarea bunurilor;
urgenta a II -a:
• masuri de restabilire, recuperare si reabilitare;
Continut:
• cercetarea zonei afectate;
• stabilirea amploarei si magnitudinii dezastrului;
• izolarea zonei si restrictionarea accesului;
• salvarea victimelor, acordarea primului ajutor si transportul la spital;
• inlaturarea avariilor la utilitati in scopul limitarii amplificarii pierderilor si distrugerilor;
• actiuni la cladiri, subsoluri si cai de acces;
• decontaminare chimica, biologica;
• evacuarea salariatilor si bunurilor materiale.
Actiunile de interventie se executa de catre:
- Serviciul propriu de urgenta
- Salariatii din zona afectata
- La actiunile de localizare si inlaturare a situatiilor de urgenta pot participa si Forte de interventie
Externe ISU
CAPITOLUL XII
Modul de aplicare al planului
1. Ordinul pentru trecera la aplicarea planului va fi transmis la SC CET IASI SA ,prin mijloacele de
transmisiuni fir si radio de protectie civila de catre :
• Presedintele Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta
• Centrul Operational Judetean Iasi al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (tf:.112 )
• Seful protectiei civile cand este afectata direct societatea ,fara alt ordin, informand despre aceasta
Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta
2. Ordinul pentru trecerea la aplicarea planului, se refera la evolutia situatiei de urgenta privind
nivelul de radiatie, gradul de comtaminare chimica sau cotele apelor, care pot fi de regula de:
35
• ATENTIONARE
• AVERTIZARE
• ALARMARE
3. In urma producerii unor situatii de urgenta, se transmite expresia :
• “CALAMITATE NATURALA”- urmata de natura evenimentului,data,ora si locul producerii
acestuia
4. Despre locul producerii, data, ora si evolutia situatiei de urgenta si masurile luate pe teritoriul
societatii, se va raporta imediat telefonic:
• Presedintelui Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta,tel.211.215;fax.211.200;
• Presedintelui Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta
• Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta ,telefon 112 sau 214.490;
• Biroului de Protectie Civila al municipiului Iasi,tel.267.582 int.134 sau fax 267.619.
Dupa producerea situatiei de urgenta se realizeaza urmatoarele masuri:
• Cercetarea locului afectat de tipul de pericol
• Intrarea in actiune a serviciului de urgenta
• Evacuarea salariatilor si bunurilor materiale din zonele contaminate chimic si radioactiv
• Controlul si supravegherea contaminarii radioactive sau chimice in cooperare cu ISU
• Controlul calitatii surselor de apa de catre laboratorul propiu si Serviciile specializate judetene
• Controlul calitatii produselor agroalimentare se va realiza de catre laboratoarele specializate ale
Directiei Generale pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Iasi
• Controlul radiologic al salariatilor se va realiza de catre Spitalul Clinic de Urgenta din Tatarasi
• Introducerea restrictiilor de circulatie in zonele afectate si de consum a apei supuse contaminarii se
realizeaza astfel:
o Organele abilitate de politie interzic circulatia in zonele respective
o Prin statii de radioamplificare si alte mijloace ale Politiei,se transmit comunicate catre
populatie si salariati privind modul de comportare si restrictiile impuse
• Asigurarea asistentei medicale de specialitate se va realize la Cabinetele medicale propii precum si
la Spitalul Clinic de urgenta din Tatarasi
Asigurarea pazei zonelor calamitate se executa cu forte proprii,elemente ale Politiei si Jandarmeriei
CAPITOLUL XIII
Proceduri de lucru în situaţii de urgenţă
La producerea unei situaţii de urgenţă, anunţarea Directorului General se poate face :
a) De către Dispecerul- sef tura de serviciu în următoarele situaţii:
- La primirea unei avertizări privind iminenţa unei situaţii de urgenţă
- La detectarea mişcării seismice - în caz de cutremur
- La declanşarea unui incendiu
- La producerea unor situaţii de urgenţă datorate: inundaţiilor, accidentelor, exploziilor, avariilor,
alunecărilor sau prăbuşirilor de teren, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări,
căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi
alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori
favorizate de factori de risc specifici
b) De către ISU prin Centrul Operational , conform responsabilităţilor de monitorizare a pericolelor
şi riscurilor specifice
Activităţi :
• Asigurea protecţiei individuale sau colectiva, funcţie de situaţie
• Deplasarea în cel mai scurt timp la uzina
• Ordin pentru activarea Celulei de Urgenţă
• Constituirea grupului de lucru;
• Verificarea prezenţei
• Emiterea de ordine referitoare la situaţia de urgenţă creată
• Verificarea stadiului de activare al sistemului de acţiune :
- organismele de conducere;
- formaţiile de intervenţie;
- sursa de risc;
36
- furnizorii de resurse.
• Inştiinţareai celorlalte componente ale sistemului care nu sunt încă activate.
• Culegerea şi analiza datelororşi informaţiile disponibile despre:
- caracteristicile situaţiei de urgenţă ;
- urmările probabile ale acestuia şi cele cunoscute la momentul analizei.
• Elaborarea şi transmiterea ordinelor preliminare de intervenţie pentru executarea unor acţiuni de:
- cercetare-căutare şi observare;
- deconectare/întrerupere generala/parţială a instalatiilor electrice, gaze,combustibil,agent
termic, apă.
• Centralizarea datelor si informaţiilor despre urmările situaţiei produse de la:
- sistemul de cercetare- observare;
- organisme abilitate etc.
• Analiza situaţiei create ca urmare a acţiunii factorilor distructivi asupra elementelor expuse:
- evaluarea caracterului, gravităţii si a volumului de distrugeri, pierderi si pagube;
- distribuţia acestora pe sectii,sectoare,uzine;
- compararea cu datele din scenarii in vederea planificării intervenţiei;
- înscrierea situaţiei pe un plan.
• Elaborarea propunerilor pentru iniţierea si desfăşurarea acţiunilor de intervenţie de membrii Celulei
de Urgenta, pe domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă:
- Inscrierea propunerilor în jurnalul acţiunilor de intervenţie.
• Stabilirea categoriilor acţiunilor de intervenţie, care trebuie să fie executate pentru limitarea şi
înlăturarea urmărilor, tehnicilor si tehnologiilor de desfăşurare a acestora.
• Stabilirea si repartiţia misiunilor de intervenţie:
- organele prevăzute în planurile de intervenţie/cooperare, specifice tipurilor de risc:
- formaţiile de intervenţie;
• Stabilirea termenelor si duratei de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie (după caz).
• Alocarea resurselor umane, materiale şi financiare:
- repartiţia formaţiilor de intervenţie;
- repartiţia specialiştilor pentru supraveghere si control a dezvoltării evenimentelor, a declanşării
unor dezastre complementare si/sau a declanşării şi dezvoltării unor fenomene/evenimente care
ar complica/împiedica realizarea acţiunilor de intervenţie;
- repartiţia mijloacelor de intervenţie (echipamente,aparatură,unelte,instalaţii–utilaje,mijloace de
transport , etc.).
• Elaborarea ordinului pentru intervenţie
• Elaborarea ordinului pentru evacuare
• Transmiterea ordinului către formaţiile care urmează să execute acţiuni de localizare şi înlăturare a
urmărilor
Ordinul se transmite:
- direct la conducătorii formaţiilor, prin componenţii grupului de lucru;
- telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) şi alte mijloace specializate.
• Stabilirea nevoilor de sprijin şi ajutor de la ISU.Nevoile de sprijin şi ajutor sunt date prin deficitul
stabilit la alocarea resurselor şi se pot referi la:
- formaţii de intervenţie;
- mijloace de intervenţie;
- resurse logistice;
- spaţii de cazare.
- asistenţa pentru rezolvarea unor situaţii speciale care depăşesc posibilităţile ;
- contaminare NBC;
- carantină;
• Organizarea coordonării şi controlului referitor la:
- iniţierea şi desfăşurarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie;
- evoluţia situaţiei in zonele de risc şi în zonele de intervenţie;
- supravegherea şi controlul calităţii factorilor de mediu;
- pericolul unor dezastre complementare;
37
- pericolul unor fenomene/evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acţiunilor de
protecţie şi intervenţie.
Ca urmare a acţiunii de coordonare si control, în vederea asigurării eficientei, se mai realizează:
- corectări şi completări ale ordinului de intervenţie;
- manevre de forţe şi mijloace ale organismelor de intervenţie.
• Organizarea cooperării
- între formaţiile sistemului de intervenţie;
- cu formaţiile primite în sprijin şi ajutor;
- cu alte unitati vecine;
• Asigurarea logistica a intervenţiei :
- organizarea schimburilor de lucru;
- organizarea hrănirii şi odihnei;
- asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.;
- asigurarea materialelor şi condiţiilor de protecţie şi siguranţă în executarea operaţiilor;
- organizarea depanării -întreţinerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport;
- asigurarea asistenţei medicale şi primul ajutor pentru formaţiile de intervenţie.
• Urmărirea desfăşurării acţiunilor de intervenţie în vederea asigurării calităţii şi eficienţei acţiunilor
şi pentru:
- respectarea tehnicilor, procedurilor şi tehnologiilor adoptate;
- diminuarea riscului pentru victime, supravieţuitori şi operatori în cazul unor replici
periculoase;
- reducerea pericolului de declanşare a unor situaţii complementare, a unor evenimente/
fenomene care ar influenţa desfăşurarea intervenţiei;
- reconectarea parţiala sau totala la utilităţi: energie electrică, gaze,combustibil,apă,agent
termic, etc.
• Urmărirea respectării restricţiilor si interdicţiilor în zona de risc în vederea asigurării:
- protecţiei victimelor, operatorilor şi a persoanelor din zona de intervenţie sau de risc;
- desfăşurării în condiţii optime a acţiunilor de intervenţie;
- desfăşurării evacuării şi cazării persoanelor afectate;
- stării de sănătate a salariatilor în zona de risc;
- siguranţei în acţiune a sistemului de intervenţie.
• Organizarea acţiunilor de paza, ordine, îndrumarea circulaţiei, prevenirii şi stingerii incendiilor în
vederea asigurării:
- continuităţii şi cursivităţii desfăşurării acţiunilor de intervenţie şi de evacuare;
- protejării–siguranţei bunurilor si valorilor materiale din zonele de intervenţie şi zonele de
risc;
- diminuării producerii unor incidente şi accidente de circulaţie care ar complica sau influenţa
desfăşurarea acţiunilor de intervenţie şi evacuare:
- înlăturării pericolului de declanşare a unor incendii sau explozii în zonele de risc si
intervenţie;
- localizarea şi stingerea incendiilor.
• Notificarea dezastrului,se realizează de către Celula de Urgenţă;
• Informarea mass-mediei si populaţiei din zonele de intervenţie şi zonele de risc asupra:
- situaţiei create;
- acţiunilor si măsurilor de protecţie care s-au planificat şi care se desfăşoară;
- evoluţiei situaţiei în zonele intervenţiei şi de risc;
- restricţiilor şi interdicţiilor impuse şi necesitatea respectării întocmai a acestora;
• Elaborarea unor sinteze si rapoarte,despre dezastru,urmările lui şi acţiunile de protecţie– intervenţie
realizate şi în curs de desfăşurare,despre nevoile de asistenţă,sprijin si ajutor,despre acţiunile pe
termen lung.
• Restrângerea acţiunilor de intervenţie, prin:
- încetarea activităţilor de intervenţie,la ordin,din întreaga zona sau în anumite sectoare;
- retragerea formaţiilor din zona de intervenţie;
- desfăşurarea activităţilor de restabilire a capacităţii de acţiune a formaţiilor de intervenţie.
• Analize, strategii si tactici pentru acţiunile pe termen lung în vederea realizării
38
- demolării – curăţării zonelor de distrugeri;
- consolidării – restabilirii unor construcţii avariate;
- reabilitării unor activităţi productive;
- asigurării asistentei medicale şi sociale a vătămaţilor;
- revenirii la situaţia iniţială.
CAPITOLUL XIV
Logistica
Scopul masurilor de logistica sunt de a asigura:
- resursele necesare;
- in cantitatile necesare;
- la locurile necesare;
- in ordinea necesara;
- in bune conditii;
- in timp operativ.
Vor fi asigurate mijloacele si resursele necesare pentru:
- serviciul propriu de urgenta;
- actiunile de interventie.
Resursele, in cazul producerii dezastrelor se vor asigura pe urmatoarele cai:
din depozite:
- depozite proprii;
- depozitele comitetului local pentru situatii de urgenta;
- depozitele Consiliului Judetean IASI;
- depozitele Filialei Judetene de Cruce Rosie;
- alte depozite.
Pentru completarea necesarului de forte, mijloace si materiale Celula de Urgenta va inainta
cereri Comitetului Municipal pentru Situatii de Urgenta
Intocmit,
Inspector protectie civila
Dan Moraru
39

Plan Analiza Si Acoperire Tipuri Risc 2008

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan Analiza Si Acoperire Tipuri Risc 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC CET Iasi SA

Calea Chisinaului nr.25

(Elaborat conform dispozitiilor HG 642/2005 pentru aprobarea criteriilor

Revizuit si actualizat in anul 2008

Cap. Denumire Pag.

II Descrierea societatii si a domeniului de activitate

III Clasificarea obiectivelor din punct de vedere al expunerii la riscuri

IV Identificarea surselor de risc la CET I si CET II

V Identificarea pericolelor la CET I si CET II

VI Substante periculoase prezente pe amplasamentele CET I si CET II

VII Scenarii de accidente

VIII Sinopticul actiunilor de raspuns..

IX Structuri organizatorice implicate

X Conceptia si conducerea operatiunilor de interventie

XI Plan de masuri pentru prevenire,protectie si interventie

XII Modul de aplicare al planului

XIII Proceduri de lucru în situaţii de urgenţă

Anexa 1 Adrese pentru alarmare

Anexa 2 Check list privind identificare a riscurilor

Anexa 3 Metode de evaluare a urmărilor unor dezastre.

Căile de comunicaţii rutiere şi gradul de practicabilitate a acestora

poate stoca ( to)

Substante si preparate clasificate drept oxidante,explozive,inflamabile,foarte inflamabile sau extrem de inflamabile

uleiuri tabla speciale depozitate in magazia special amenajata.

3. Uleiuri uzate R8;R10 idem 2 50 5000 50000 2 idem 2 idem 2 idem 2

4. CO2 R2;R34; Tuburile se depozitează conform normelor de protecţia muncii şi PSI şi nu

depozitarea şi utilizarea tuburilor (buteliilor) conţinând gaze lichefiate,

5. Oxigen tehnic URPS idem 4

R2 198 200 2000 x At.reparaţii Tuburi

7. Acetilenă R5;R6; idem 6 0,1 5 50 x URPS Tuburi idem 4

8. Apă Se aprovizioneaza sub forma de solutie 25%, in bidoane,ermetic închise cu

Substante care nu sunt SEVESSO

NaOH transvazare in 4 cisterne stoc la Statia de demi 2 si in 4 cisterne la Statia demin

uleiuri litri fiecare rezervor.3 x 40 m.c. ;3 x 30 m.c. ;2 x 10 m.c.

13. 5000 50000

Uleiuri uzate R8;R10

16. dupa 200 2000 tubu idem idem

22. R 45-10 3,4 100 200 x idem idem idem

Substante care nu sunt SEVESSO

23. 365 x x Eeste aprovizionat in cisterne CF ( 25 /50 t). Descarcarea se face cu o

pompa de transvazare din cisterne CF in cisterne stoc (5 x 63 mc )

Acid Clorhidric R34; Încăperea,postamentele pompelor, platforma de descărcare cisterne CF sunt

(HCl ) 32% R37 protejate cu cărămizi şi chituri anticorozive de natură organică.

sodium 63 mc transvazare in 4 cisterne stoc protejate la interior prin cauciucare Încăperile,

25. R35 350

SCENARIUL 2: Emisii potentiale de vapori HCl cu concentratie redusa în timpul transvazarii

SCENARIUL 3: Deversari potentiale de solutii slabe de HCl ca urmare a avarierii unui

SCENARIUL 2 : Incendii sau explozii asociate accidentelor de transport/trafic

SCENARIUL 3 : Incendii sau explozii asociate depozitarii si/sau manipularii combustibililor

C. Deversari de alte substante chimice sau combustibili

SCENARIUL 3: Deversari de combustibil asociate depozitarii si/sau manipularii

SCENARIUL 1: Urgente medicale de pe amplasament rezultate din accidente sau îmbolnaviri,

H.Amenintari impuse de actiuni antropice

Interventia Fortelor Externe Comandantul actiunii Echipaje de interventie C+60 – C+ 90

VII. EXPLOZII ,AVARII ,INCENDII

Nr Unde sunt Total personal

crt constituite Grupe Grupe Echipe Echipe de interventie specializate

S-ar putea să vă placă și