Academia de Studii Economice

Facultatea de Cibernetică Economică

Proiect Economia și Gestiunea Riscului

Profesor Coordonator: Rocsana Ciurea
Nume Student: Farc Radu Marian
Tema II
Aplicația 1
Firma analizată: S.C. RADET Constanţa S.A. (Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei
Termice)

Societatea Comercială RADET Constanţa reprezintă o persoană juridică ce are ca obiect

de activitate producerea, transportul şi distribuţia energiei termice în Municipiul Constanţa.
Activează sub forma unei societăţi pe acţiuni şi se află în subordinea Consiliului Local Municipal
Constanţa care este şi acţionar unic al regiei.
RADET S.A. funcţionează ca societate pe acţiuni din septembrie 2011, în urma hotârârii Privind
iniţierea procedurii de înfiinţare şi organizare a Serviciului public de alimentare cu energie
termică prin sistem SACET cât şi reorganizarea RADET Constanţa (Nr 30/27.08.2008) în
societate pe acţiuni, aceasta fiind aprobată de Consiliul Local Constanţa,

Societatea Comercială RADET Constanţa S.A. este înregistrată la Registrul Comerţului cu

numărul J13/98/1991, are Codul Unic de Înregistrare RO1909840 şi obiect principal de activitate
Furnizarea de abur şi aer condiţionat ce corespunde codului CAEN 3530. Capitalul social
subscris şi vărsat este reprezentat de suma de 567 mii lei. Sediul central se află în judeţul
Constanţa, oraşul Constanţa, pe strada Badea Cârţan nr. 14A, cod poştal 900507.
Pe lângă activitatea de bază mai desfăşoară şi alte activităţi pentru susţinerea obiectivului de
activitate, în conformitate cu statutul propriu şi cu legislaţia în vigoare, cum ar fi: mentenanţă
instalaţii şi echipamente, remediere avarii apărute în sistemul de distrubuţie, verificari
metrologice, IT, etc. 1

RADET Constanţa are în administrare serviciul public de alimentare cu energie termică a

Municipiului Constanţa, furnizând agent termic pentru încălzire şi apă caldă de consum către
270.000 de locuitori. Punctele termice şi centralele termice asigură energie termică pentru
86.532 apartamente, 2.583 consumatori casnici şi 3.925 agenţi economici.
În anul 2014, cifra de afaceri înregistrată este de 141.549.869 RON, numărul de angajaţi a atins
526 persoane, iar profitul a fost de -45.011.193 RON. 2

Furnizarea agentului termic se realizează prin două sisteme:

1. Sistemul de producere și distribuție a energiei termice prin centrale termice
2. Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică

R.A.D.E.T. Constanța efectuează următoarele activități conexe:

1
Plan de administrare al regiei autonome de distribuţie a energiei termice RADET Constanţa,
cap. 1, alin. 2

2Conform datelor prezentate de R.A.D.E.T. Constanța pe site-ul oficial: http://www.radet-

constanta.ro/prezentare.php
2
 - ridicare presiune apă rece către consumatorii din imobile cu regim de înălțime mai mare
de 4 nivele;
- Dispecerat de conducere operativă a proceselor termice din punctele și centralele
termice;
- Întreținerea și repararea instalațiilor și echipamentelor din punctele și centralele termice;
- Întreținerea și repararea rețelelor termice secundare;
- Închirieri de utilaje și mijloace de trasport;
- Contorizare consumuri de energie termică;
- Verificare metrologică pentru calculatoarele de energie termică și perechile de
termorezistențe, precum și etalonări de manometre și termometre pentru aplicații
industriale;
- Laborator chimic;
- Eliberarea de avize.

Din cauza domeniului în care activează, R.A.D.E.T. Constanța este supusă riscului de
incendiu, riscului de accident chimic și riscului de explozie deoarece sursele de producere
a energiei termice sunt centrale ce funcționează pe gaz natural și păcură (substanțe foarte
inflamabile), existând de asemenea depozite de combustibili, oxigen, hidrogen, acetilenă, ulei,
reactivi chimici. Din cauza acestor depozite există riscul de intoxicare sau riscul de poluare
accidentală.

Riscul de furtună se manifestă deoarece vântul din timpul unei furtuni sau descărcările
electrice pot deteriora echipamentele sau pot cauza întreruperea curentului electric. Se întrerup
astfel și activitățile centralelor ce produc energie termică, iar consecințele materiale nu întârzie
să apară. De asemenea, există riscul de cutremur deoarece în zona Dobrogei se resimt
cutremurele din Vrancea și Marea Neagră. În cazul cutremurelor din Marea Neagră se pot
forma tsuami de înălțimi mici, dar care provoacă discocări ale malurilor si alte fenomene care
pot afecta activitatea sau echipamentele R.A.D.E.T. Constanța. Cel mai puternic cutremur din
Marea Neagră a fost înregistrat în anul 1901 și a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara
Richter. Acesta a avut consecințe grave și a provocat un tsunami de 4-5 metri înălțime.3

Din punctul de vedere al poziţiei competitive, nu există motive de îngrijorare pentru

R.A.D.E.T. Constanţa deoarece este unicul operator al sistemului public de alimentare cu
energie termincă în Municipiul Constanţa, iar deschiderea spre concurenţă a acestei pieţe este
obstrucţionată în primul rând de natura tehnică reţelei de transport şi distribuţie, care este
constituită ca reţea unică a Municipiului Constanţa. Astfel, consumatorul este obigat să cumpere
serviciile R.A.D.E.T. Constanţa(la preţ reglemetat).
Cu toate acestea, în ultimii 20 de ani, la nivelul Municipiului Constanţa consumul de energie
termică s-a redus considerabil, din cauza reducerii treptate a necesarului de consum. La
început, cauza scăderii consumului era reprezentată de dispariţia treptată a agenţilor industriali
(principalii consumatori de energie termică). Odată cu trecerea timpului, consumatorii au găsit

3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_Marea_Neagr%C4%83_(1901)

3
 metode alternative de încălzire cum ar fi folosirea reţelei de distribuţie gaze naturale sau a
sistemelor de încălzire electrice, dar şi metode de reducere a consumului (termoizolarea
locuinţelor sau montarea de repartitoare).
Aici intervine riscul tehnologic, deoarece fără o tehnologie modernă care să micșoreze
costurile și implicit să permită scăderea prețului, consumatorii vor renunța la serviciile oferite de
R.A.D.E.T. și vor opta pentru alte metode de încalzire mai puțin costisitoare.
În prezent, s-a demonstrat ca sistemul centralizat, în comparație cu soluția individuală, produce
mai eficient energie termică, factura anuală fiind mult mai mică în cazul primei variante.
Avantajul tehnologic activează și din punctul de vedere al poluării mediului înconjurător
deoarece standardele Uniunii Europene privind emisiile de gaze se aplică CET-urilor, iar
centralele individuale nu se supun acestor constrângeri. Pe de altă parte, centralele de
apartament prezintă permanent riscul de explozie și riscul de asfixiere.

Riscul economic se manifestă în urma evoluției economiei mondiale și implicit a

economiei naționale. Riscul de lichiditate fiind ridicat în România, instituțiile de creditare vor
acorda credite pentru R.A.D.E.T. cu foarte mare dificultate. Învestițiile si achizițiile delurate au
prețuri în moneda Euro, ceea de înseamnă ca există un risc valutar.
Ca și risc social se prezintă pregătirea forței de muncă pentru specializările technice care s-au
redus și implicit s-a redus și cererea forței de muncă în domeniul tehnic. Deoarece la nivelul
R.A.D.E.T este nevoie de personal calificat, va fi foarte dificilă înlocuirea personalului după
vârsta de pensionare. Acest risc este crescut deoarece vârsta medie a personalului depășește
50 de ani, iar găsirea unei soluții rapide este absolut necesară. Din cauza faptului că
aproximativ 70% din angajații R.A.D.E.T. Constanța sunt membrii de sindicat, aceștia pot crea
presiuni negative prin greve, formând astfel riscul capitalului uman, inclus în riscurile
operaționale.

Deși probabilitatea este foarte mică, există riscul distrugerii instalațiilor prin atac terorist, atac cu
arme clasice sau nucleare. În acest caz, daunele pot fi foarte mari, ducând la pierderi financiare
substanțiale sau chiar la rănirea gravă sau decesul unor angajați.

Cadrul general al Managementului Riscului Întreprinderii

Tipuri de riscuri
Paşii procesului
Întâmplător Financiar Operaţional Strategic
Stabilirea 1. Domeniul de activitate: Furnizarea de abur și aer condiționat
contextului 2. Localizare: Strada Badea Cârțan, nr. 14A, Constanța, cod poștal 900507
3. Produse: Energie termică
4. Piaţa:
- Se asigură energie termică pentru apartamente, consumatori casnici și agenți
economici
- Piață de tip monopol natural
5. Context intern şi de MR
- salariaţi autohtoni, cu nivel mediu şi înalt de calificare, organizaţi în sindicat (aprox.
70%)
- comitet pentru Managementul Riscului

4
 6. Analiza SWOT
Puncte forte:
 Nivel tehnic înalt al utilajelor
 Puncte termice moderne
 Sistem automatizat de monitorizare a consumurilor
 Deschiderea spre concurență a pieței este obstrucționată în primul rând de
natura tehnică a rețelei de transport și distribuție care este construită ca rețea
unică a Municipiului Constanța
 Puterea de negociere a clienților este limitată deoarece R.A.D.E.T. practică tarife
unice

Puncte slabe:
 Cursul de schimb valutar are o valoare mare iar o monedă națională slabă nu
avantajează (în general, achizițiile și investițiile se bazează pe cumpărarea de
bunuri și servicii în moneda Euro);
 Îmbătrânirea personalului (media de vârstă este de peste 50 de ani)
 S-au redus specializările tehnice și implicit cererea forței de muncă pe domeniul
tehnic, ceea ce face dificilă înlocuirea personalului ajuns la vârsta de pensionare
 Există dificultăți pentru accesarea unui credit fără garanții din parea autorității
turelare.

Oportunităti:
 Rata inflației este pe un trend descendent, iar asta înseamnă că puterea de
cumpărare crește. Acest lucru crează un avantaj pentru activitatea regiei.
 Există posibilități de finanțare prin fonduri europene

Amenintări:
 În ultimul timp, consumatorii au găsit metode de încălzire alternative (încălzirea
electrică sau folosirea centralelor pe gaze naturale), ceea ce a dus ca scăderea
gigacaloriilor furnizate de R.A.D.E.T. Constanța

Identificarea Cutremure Riscul ratei de Riscul capitalului Scăderea cererii

riscurilor Incendii schimb (Leu/Euro) uman
Explozii Politica fiscală
Furtuni Riscul întreruperii
activităţii din Progresul
Rănirea şi tehnologic
îmbolnăvirea cauza: producerii
angajaţilor unei greve,
pensionării
angajaţilor

Analiza/ 1. Scala de impact a riscurilor - scală tipică de impact pentru obiectivele unui
Cuantificarea proiect de producere și furnizare a energiei termice: cost, timp, calitate. Fiecărei
riscurilor aprecieri de tip scăzut – mediu – ridicat i-a fost asociat o valoare între 0 si 1.
Obiective/Impact Foarte Scăzut (0.2) Mediu (0.4) Ridicat (0.6) Foarte
scăzut (0.05) ridicat (0.8)
Cost (sute mii Fără impact Creştere mai Creştere Creştere Creştere mai
lei) semnificativ mică de 6% între 7%- între 13%- mare de
12% 18% 18%
5
 Timp (10 zile) Fără impact Creştere mai Creştere Creştere Creştere mai
semnificativ mică de 6% între 7%- între 13%- mare de
12% 18% 18%
Calitate Fără impact Câteva Impact Calitate Produs
semnificativ componente semnificativ inacceptabilă neutilizabil
sunt care
impactate necesită
aprobarea
clientului
2. Matricea probabilitate - impact în interiorul căreia sunt reprezentate evaluările
cantitative ale riscurilor. Pentru firmă un risc între 0 şi 10% este apreciat ca fiind scăzut
(verde), un risc între 10% şi 30% este considerat mediu (galben), iar un risc mai mare
de 30% este considerat mare (roşu).
Probabilitate/Impact Foarte scăzut Scăzut (0.2) Mediu (0.4) Ridicat (0.6) Foarte ridicat
(0.05) (0.8)
0.8 0.04 0.16 0.32 0.48 0.64
0.6 0.03 0.12 0.24 0.36 0.48
0.4 0.02 0.08 0.16 0.24 0.32
0.2 0.01 0.04 0.08 0.12 0.16

Evaluarea riscurilor
În istoricul firmei nu Devalorizarea leului Apariția de avarii la Scăderea cererii din
s-au înregistrat duce la creștearea utilajele de ultimii ani a avut un
incendii/ explozii/ costurilor investițiilor impact mediu, iar
producere sau
distrugeri cauzate de și cele de probabilitatea
cutremure, achiziționare a distribuție, mai ales repetării fenomenului
probabilitatea lor de diverselor materiale. în anotimpurile reci este una de 40%,
apariție fiind sub Creșterea cu 1% a ceea ce înseamnă un
(toamnă/iarnă)
20%. cursului leu/euro are risc mediu (16%).
Impactul pe care l-ar un impact mediu afectează major
avea producerea asupra costurilor, iar satisfacția clienților
unui accident este riscul se manifestă
deoarece se
unul foarte ridicat, sub o probabilitate
per total, riscurile de 40%, ceea ce întrerupe furnizarea
întâmplătoare fiind semnalează serviciilor. Acest
de 16%. existența unui risc timp risc are un
de 16% (mediu)
impact ridicat, iar
probabilitatea de
apariție este una de
60%, ceea ce
înseamnă, potrivit
matricii de
probabilitate, un risc
mare (36%).
Integrarea 1. Factori care determină un grad ridicat de risc, faţă de alte companii cu acelaşi
riscurilor

6
 domeniu de activitate

- fluctuaţiile ratei de schimb

- formarea de tsunami în urma unui cutremur de mare magitudine în Marea

Neagră.

2. Factori care determină un grad de risc mai scăzut faţă de alte companii cu acelaşi
domeniu de activitate

- relaţiile bune între angajaţii şi conducerea companiei

- Avantaj tehnologic

Concluzie: Nivelul general al riscului este scăzut

Evaluarea/ Rănirea şi Riscul ratei de  Riscul întreruperii Progresul
Prioritizarea îmbolnăvirea schimb activităţii datorită: tehnologic
riscurilor angajaţilor (Leu/Lira) producerii unei
Explozii greve,pensionării Scăderea cererii
Incendii angajaților Politica fiscală
Furtuni Riscul capitalului
Cutremure uman

Tratarea/  Echipamente  Planificare și  Consultarea  Implementarea

exploatarea de protecţie a urmărire bugetară periodică a salariaţilor strategiilor de
riscurilor angajaţilor la nivel detaliat creștere a pieței
 Programe de prin realizarea de
 Instruirea  Analiza calificare pentru campanii de
periodică a categoriilor de angajaţi informare asupra
angajaților cu cheltuieli și beneficiilor utilizării
privire la optimizarea  Motivarea adecvată
a personalului, serviciilor oferite
comportamentul acestora RADET Constanța
în situații de recunoașterea
urgență  Conceperea performanței  Investiții de
unei noi grile de extindere și
 Verificarea tarifare  Analiza
competențelor modernizare
continuă a pentru
proceselor și a  Atragerea de existente și a celor
fonduri europene care trebuie îmbunătațirea
sistemului de calității serviciului
alimentare cu dezvoltate ale
angajaților tineri public
energie electrică,
gaze naturale,  Strategii ce
sau alte vizează creșterea
substanțe nivelului de
chimice încredere a
inflamabile sau clienților

7
 cu risc de
explozie

 Crearea unui
sistem propriu de
generare a
energiei electrice
(pentru situații
speciale)

Monitorizarea şi  Reînnnoirea  Monitorizarea  Întâlniri periodice  Revizuirea

revizuirea anuala a poliţelor zilnică a evoluţiei cu liderii sindicali periodică a
riscurilor de asigurare cursului de schimb strategiei de piață
Leu/Euro  Organizarea în funcție de
anuală de traininguri și evoluția din lunile
cursuri de pregătire a anterioare.
angajaților

 Organizarea de
petreceri pentru
angajați

PLAN DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE

1. Atac armat/terorist:
- Declanșarea unui atac armat presupune existența prealabilă a unui conflict, ceea ce
oferă avantajul anticipării. Astfel se pot goli opri instalațiile și se pot proteja sursele
de pericol.
- Rezervoarele cu substanțe chimice periculoase se instalează la distanțe foarte mari
între ele pentru ca substanțele să nu intre în contact în cazul distrugerii sau fisurării
lor.
- Depozitarea substanțelor periculoase în spații securizate
2. Incendii:
- Evitarea folosirii surselor de foc în apropierea substanțelor sau obiectelor inflamabile
- Pregătirea personalului în domeniul situațiilor de urgență
- Instalarea în clădiri a sistemelor automate de stingere a incendiilor
- Stabilirea cu strictețe a zonelor special destinate pentru fumat și controlul exigent al
personalului fumător

8
3. Deversări potențiale de soluții slabe de acizi ca urmare a avarierii unui
rezervor/conductor
- Verificarea periodică a sistemelor secundate de retenție pentru rezervoare și a
tuturor zonelor de procesare
- Verificarea alarmelor pentru gaz din zona rezervoarelor
- Verificarea funcționării generatoarelor de rezervă pentru alimentarea pompelor în
cazul întreruperii energiei electrice
4. Accidente de transport al combustibililor sau alte substanțe chimice
- Optimizarea transportului prin planificarea livrării astfel încât să se evite porțiunile de
drum cu grad ridicat de risc sau cele care îngreunează intervențiile în caz de urgență
- Stabilirea de angajamente de cooperare cu organizațiile de intervenție în caz de
urgență
- Întărirea măsurilor de pază și aplicarea procedurilor de prevenire a conducătorilor
auto care au consumat băuturi alcoolice
5. Urgențe medicale rezultate în urma îmbolnăvirilor sau accidentelor (altele decât
cele de circulație)
- Echipament de protecție individuală
- Comunicarea situației către autoritățile și organele de intervenție specializate
- Instruirea angajaților privind planul de pregătire în cazul situațiilor de urgență
- Oferirea îngrijirilor medicale și primul ajutor
6. Întreruperea energiei electrice
- Identificarea utilajelor consumatoare de energie electrică și conectarea lor la un
generator
- Utilizarea unui generator de energie electrică auxiliar
- Anunțarea imediată a furnizorului de energie electrică
7. Defectarea echipamentelor/utilajelor
- Efectuarea de verificări și revizii periodice a utilajelor și echipamentelor
- Instruirea personalului și organizarea de cursuri de calificare pentru utilizarea
anumitor utilaje/echipamente
- Monitorizarea permanentă a utilajelor

9
Aplicaţia 2 – Incendiul din clubul Colectiv

Prezentarea Evenimentului:

Incendiul din clubul Colectiv din Bucureşti reprezintă un eveniment tragic, cu un

impact major şi ale cărui consecinţe au fost devastatoare, fiind considerat cel mai grav
accident din Romania de după anul 1989. Acesta a avut loc în noaptea de vineri, 30
octombrie 2015, după ora 22:30, în Sectorul 4 din Bucureşti şi a izbucnit în timpul unui
concert gratuit al trupei rock “Goodbye to Gravity”. În urma accidentului şi-au pierdut
viaţa 63 de persoane, dintre care 26 au decedat în incinta clubului, iar altele 186 au fost
rănite.

Conform investigaţiilor făcute până în prezent (cercetările se află în curs),

incendiul a fost provocat de instrumentele pirotehnice folosite în timpul concertului.
Scânteile artificiilor au aprins un stâlp învelit în burete poliuretanic (material inflamabil)
folosit pentru antifonarea clubului. Flăcările s-au extins pe tavan şi au incendiat întreg
clubul în numai câteva minute.

Flăcările s-au extins foarte repede în tot clubul provocând leziuni – în unele situaţii
cauzatoare de moarte, prin combustie, asfixie, intoxicaţii cu monoxid de carbon si alte
gaze, unui număr semnificativ dintre participanţii la concert.4

Între 300 şi 500 de tineri au intrat vineri seara într-un club din beton armat, cu o
singură ieşire, o uşă de 80 de centimetri. Clubul era învelit pe dinauntru cu burete
pentru antifonare, un material extrem de inflamabil. Pe pereţi se aflau grijale din lemn
de brad uscat. Nici vorba de stropitori, care să se declanşeze automat cand senzorii
simt flăcarile, sau de sistem care să taie curentul electric. Înauntru se aflau trei
stingătoare mici, dintre care doar unul a fost folosit. 5

Reprezentantul firmei care s-a ocupat de antifonarea clubului Colectiv a declarat

că patronii clubului au refuzat să cumpere material ignifug, întrucât era prea scump. Mai
mult, cu o lună şi jumatate înainte de eveniment, reprezentanţii clubului ar fi spălat
buretele de pe tavan, cel mai probabil cu substanţe inflamabile.6

4https://ro.wikipedia.org/wiki/Incendiul_din_clubul_Colectiv
5Conform lui George Artur Găman, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Securitate Miniera şi Protecţie Antiexplozivă (INSEMEX), autoritatea supremă în materie de medii
explozive
6https://ro.wikipedia.org/wiki/Incendiul_din_clubul_Colectiv

10
 Identificarea riscurilor:

În literatura de specialitate, incendiile sunt încadrate in categoria riscurilor

întamplatoare fiind considerat de asemenea un risc pur (există șanse să se
înregistreze o pierdere fără să existe si şansa unui câştig). În exemplul prezentat se
observă că s-a generat astfel şi un risc economic, deoarece clubul a fost distrus în
întregime iar pierderile financiare sunt semnificative. Ca şi efect au aparut şi riscurile
strategice care au fost provocate de pierderea reputaţiei și a încrederii clienților.

Fiind vorba despre active reale (clădirea în care a avut loc incidentul) se pune
totodată problema existenţei riscurilor de distrugere specifice acestora, pe care
decidenții nu le-au luat în considerare.

Cauza principală a riscului de incendiu pentru exemplul clubului Colectiv este

reprezentată de controlul necorespunzător al spectacolului pirotehnic pentru care nu s-a
luat niciun fel de măsură de siguranţă. Astfel, neglijenţa decidenţilor si optimismul
exagerat a dus la producerea unui dezastru.

Ignorarea sfaturilor de cumpărare a materialului ignifug având ca motiv costurile

ridicate, au dus la pierderi financiare mult mai mari şi totodată dizolvarea definitivă a
firmei. Pierderea vieţilor participanţilor la spectacol se datoreză disproporţionalităţii
dintre căile de acces şi numărul de persoane aflate în incintă, insuficienţa
echipamentului antiincendiar raportat la suprafaţa localului, lipsa ferestrelor, antifonarea
localului cu materiale inflamabile, folosirea obiectelor pirotehnice în apropierea
obiectelor inflamabile şi nu în ultimul rând funcţionarea fără aprobarea Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă (ISU).

Măsuri ce puteau fi luate pentru reducerea riscurilor:

Pentru evitarea producerii unor incendii sau dezastre similare, am identificat

următoarele măsuri de gestiune a riscului:

- Instalarea şi verificarea periodică a sistemelor automate de stingere a incendiilor

şi a echipamentului antiincendiar;
- Crearea unor ieşiri de urgenţă ce permit evacuarea rapidă a clădirii;
- Crearea unui plan de evacuare realist ce permite părăsirea incintei într-un timp
foarte scurt;
- Evitarea folosirii focului deschis sau a intrumentelor provocatoare de scântei în
apropierea obiectelor uşor inflamabile;
- Folosirea materialelor ignifugi pentru antifonare;
- Verificarea periodică a sistemului de alimentare cu energie electrică;
- Declararea localului la organizaţiile de intervenţie în situaţii de urgenţă;
- Pregătirea personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă;
11
 - Asigurarea localului pentru a diminua riscul economic în cazul unor accidente
generatoare de daune materiale.

Măsuri luate pentru diminuarea efectelor incendiului:

Pentru diminuarea magnitudinii efectelor la care a dus incendiul din clubul

Colectiv, s-au luat următoarele decizii:

- Pentru asigurarea tratamentului adecvat persoanelor internate în spitalele din

Bucureşti, Guvenul a suplimentat, printr-o hotărâre, bugetul Ministerului Sănătăţii
cu suma de 26,3 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară;7
- Mii de oameni au donat sânge în speranţa de a salva victimele spitalizate ale
incendiului;
- Autorităţile au activat planul de cod roşu;8
- Mai mulţi medici, asistenţi medicali, pompieri, poliţişti şi jandarmi au venit din
timpul liber pentru a ajuta la salvarea victimelor;
- S-a oferit consiliere psihologică victimelor, familiilor și apropiaților celor aflați în
suferință.

În urma producerii acestui nefericit eveniment, firmele ce îşi desfăsoară activitatea în

acelaşi domeniu ca și clubul Colectiv, sau care prin natura activitatăţii desfăşurate
găzduiesc un număr mare de persoane, şi-au luat măsuri de siguranţă pentru evitarea
unor eventuale situaţii de urgenţă similare. Majoritatea localurilor nu aveau suficiente
ieşiri de urgenţă sau nu dispuneau de echipamentul necesar pentru întâmpinarea
situațiilor de urgență şi au decis întreruperea activităţii pentru renovare. Cluburile de
noapte, care obișnuiau să primească persoane peste numărul specificat în autorizația
de funcționare, au decis să limiteze accesul clienților pentru a evita supraaglomerarea.
De asemenea, mai multe firme ce îşi desfăşoară activitatea în spaţii publice sau private
închise au interzis fumatul în incinta de activitate.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a efectuat controale privind autorizaţiile de

funcţionare ISU a firmelor ce îşi desfăşoară activităţi în spații ce presupun aglomerări de
persoane. Această măsură a fost luată pentru a împiedica funcționarea acelor localuri
care nu respectă normele obligatorii de siguranță.

7romaniatv.net, 11 noiembrie 2015

8
Potrivit actelor normative în vigoare, planul de cod roşu asigură un răspuns coordonat al tuturor
structurilor cu atribuţii de intervenţie în cazul producerii unor accindete colective sau calamităţi, cu
manifestări deosebit de rapide şi efecte limitate în timp, având ca rezultate victime multiple sau având
potenţialul de a produce victime multiple.

12
 Preşedintele României a interzis prin lege desfăşurarea de activităţi în clădirile cu
risc seismic, asta însemnând toate spaţiile publice cu altă destinaţie decât cea de
locuinţă. Astfel, în cazul unui cutremur, se salvează persoanele ce puteau fi rănite de
dărâmaturi.

În clubul Bamboo din Bucureşti s-a organizat un concert caritabil pe scena căruia
au urcat Voltaj, Direcţia 5, Connect-R, Delia, Dan Bitmann, Marius Moga, Ruby, Randi,
Carla`s Dreams, Lora, Andreea Bănică, Raluka, Pepe, Matteo, Lidia Buble, Animal X,
Alina Eremia, Uddi, Jo, Mike, Diamonz, What`s Up, Antonio Fabrizi, Nicoleta Nucă,
Nicole Cherry, Ami şi Proconsul. Profitul înregistrat în urma concertului a fost donat
victimelor incendiului, dar au fost instalate şi urne pentru donaţii suplimentare. Astfel de
evenimente au fost organizate în mai multe oraşe ale ţării precum Timişoara,
Constanţa, Cluj-Napoca, Oradea, Iaşi, Bacău şi multe altele. În urma acestor concerte
s-au strâns aproximativ 50 000 de euro şi au fost folosiţi pentru ajutarea victimelor
dezastrului de la clubul Colectiv.

Din respect pentru victimele decedate dar şi în încercarea de a alina durerea celor care
au pierdut rude sau apropiaţi în incendiu, Guvernul a declarat trei zile de doliu naţional.

13