Academia de Studii Economice București

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Specializarea:Cibernetică Economică

Analiza McDonald’s, Netflix, S&P500

Student: Samoilă Georgiana Denisa

Prof. Coordonator: Aldea Anamaria
McDonald’s Corporation se incadreaza in piata restaurantelor de tip fast-food, vanzand cu
prioritate: hamburgeri, pui, cartofi prajiti, amestecuri de bauturi racoritoare pe baza de lapte,
bauturi carbogazoase, salate, fructe, snack wraps si carrot sticks.

Primul restaurant a fost deschis in anul 1948 de catre fratii Dick si Mac Macdonald in
SanBernardino, California. Exista peste 30000 de restaurante McDonald’s in 121 de tari din
jurul lumii si servesc aproape 54 de milioane de clienti zilnic. O strategie in ce priveste
produsele este gruparea lor in meniuri pentru a raspunde nevoilor diferitelor segmente de
consumatori (Happy Meal, McCombo, Mighty Kids Meal ,etc). Compania are capacitatea de
a imparti piata pe segmente specifice:

 Copii in proportie de 15%

 Tineri 65%
 Adulti 15%
 Varstnici 5%

Principalii concurenti sunt: Burger King,Yum Brands ( Pizza Hut, KFC, Taco Bell),
Subway,Starbucks,Wendy’s, Domino’s.

McDonald’s activeaza pe o piata de tip monopolistica, intrucat exista multi producatori

( principalii competitori fiind enumerati mai devreme) si multi consumatori (impartiti pe
segmentele specifice). Pe parcurs, costul total mediu al companiei scade de fiecare data cand
marimea firmei sau operatiunile cresc. In timp ce altii cumpara francize, McDonald’s scade
costul total mediu prin extinderea dimensiunii firmei lor, acest lucru ingreunand noile intrari
in industria fast-foodului. Produsele de pe piata fast-food se diferentiaza prin diversitate,
calitatea materiei prime, modul de preparare , promotiile oferite, etc si sunt substituibile.
Avand in vedere ca exista multi competitori, consumatorii sunt sensibili la pret, astfel incat,
daca pretul scade, cantitatea ceruta creste, iar daca pretul creste, cantitatea ceruta scade
(raman doar clientii fideli), deci curba cererii nu este perfect elastica. Intrarea pe piata fast-
food este relativ usoara, dar costisitoare, avand in vedere necesitatea diferentierii produselor si
a loialitatii clientilor fata de brandurile existente.

McDonald’s isi atrage clientii si prin incercarea de a crea o imagine mai sanatoasa cu ajutorul
optiunilor cu mai putine calorii si grasimi, difuzand reclame la TV in acest sens. De
asemenea, clientii sunt atrasi de faptul ca exista Wi-Fi gratis in fiecare restaurant McDonald’s.

McDonald’s  isi stabileste preturile pe piata in functie de concurenta si pastreaza aceste

preturi pe termen lung.

Competitorii se identifica dupa valoarea capitalizarii de piata, care arata valoarea totala a
actiunilor unei companii. Astfel, McDonald’s are o valoare a capitalizarii de piata de 139.305
miliarde dolari, dupa care urmeaza Starbucks cu 91.502 miliarde, KFC cu 55.506 miliarde,
Domino’s cu 14.049 miliarde, Burger King, Pizza Hut, Taco Bell si Subway fiind companii
private. Se observa, deci, ca McDonald’s este liderul pietei, avand cea mai mare valoare a
capitalizarii de piata.
In anul 2019, McDonald’s a avut un profit net de 6.025.400 dolari, iar in 2018 de 5.924.300
dolari, adica, cu 101,100 dolari mai putin. In 2019, venitul este de 21.076.500 dolari, adica,
cu 51300 dolari mai mult fata de anul 2018. Datoriile au fost de 47.56 miliarde dolari,
profitul marginal este de 28,59%(atunci cand cantitatea produsa creste cu o unitate, profitul
creste cu 28,59 unitati), ROA(return on total assets; care masoara gradul de rentabilitate al
intregului capital investit in companie) este de 13,84%, iar ROE nu este data.

Netflix Inc se afla pe piata serviciilor de streaming video oferind divertisment si documentare
pentru vizionarea online prin aplicatii de pe diferite dispozitive, inclusiv console de jocuri
video.

Compania americana cu sediul central in Los Gatos, California, a fost fondata  în Scotts
Valley, in anul 1997 de catre Reed Hastings si Marc Randolph. Netflix are 83 de milioane de
abonati din peste 190 de tari. Statistica arata ca peste 55% din populatie utilizeaza serviciile
streaming video.

Principalii concurenti sunt: Amazon Prime, Hulu,Youtube, Disney, HBO Go, Apple Tv +.

Netflix activeaza pe o piata de tip monopolistica, intrucat exista multi producatori si multi
consumatori. Produsele de pe piata sunt asemanatoare, dar nu indentice, Netflix diferentiindu-
se prin: lansarea propriilor seriale sau filme(gama Netflix , precum: Orange is the new black,
House of Cards, Love, etc), existenta unui continut original, care nu se gaseste pe toate
platformele. Intrarea si iesirea de pe piata este libera, iar barierele sunt mici, penetrarea pietei
fiind relativ usoara, dar totusi costisitoare.

Pe langa diversitatea si originalitatea produselor pe care le ofera, Netflix isi atrage clientii si
prin faptul ca vizionarea nu este intrerupta de anunturi publicitare/reclame.De asemenea,
Netflix este un brand cunoscut si exista multi consumatori fideli, intrucat pretul este accesibil.

Netflix are o valoare a capitalizarii de piata de 180.51 miliarde de dolari, Disney de 193.453
miliarde dolari, iar restul companiilor sunt private. Se poate observa ca Netflix nu este lider pe
piata.
In anul 2019, Netflix a avut un profit net in valoare de 1866916 dolari, cu 655.674 mai mult
decat in anul 2018 . Venitul din anul 2019 a fost de 20.156.447 dolari, mai mult cu 4.362.106
dolari fata de anul 2018. Datoriile au fost de 16.27 miliarde dolari, profitul marginal de
10.43%(atunci cand cantitatea produsa creste cu o unitate, profitul creste cu 10,43 unitati),
ROA este 6,23%, iar ROE(return on common equity; care reflecta eficienta utilizarii
capitalurilor actionarilor) de 31.63%.

Analiza distributiilor seriilor de date

Conform tabelului din Fig.1, preturile cele mai mari se gasesc la S&P500 (3240 ), iar dintre
companiile analizate, la McDonald’s se gasesc cele mai mari preturi(217.3). Pretul minim la
S&P500 este de 2448,in timp ce la McDonald’s este 168,8 si la Netflix se gaseste cel mai mic
pret 14,62. Media preurilor de la Netflix este de 101,32, iar la McDonald’s de 194,6, ambele
fiind semnificativ mai mici decat media preturilor S&P500, care e 2912. Jumatate din
preturile S&P500 sunt peste 2919, iar jumatate sub ; jumatate din preturile McDonald’s sunt
peste 194,2, iar jumatate sub 194,2 ; jumatate din preturile Netflix sunt peste 132,29, iar
jumatate sub 132,29. 25% din preturile Netflix sunt mai mici de 18,77, iar 75% din preturi
sunt mai mari de 138,71. La McDonald’s, 25% din preturi sunt mai mici de 184,6 si 75% sunt
mai mari de 207,2. La S&P300, 25% din preturi sunt mai mici de 2822 si 75% mai mari de
3000.

Se poate observa ca cel mai mare volum este cel de la S&P500(6454000000), urmat de cel de
la Netflix(45725400), iar apoi de volumul McDonald’s(1766210). Cea mai mica valoare a
volumului se gaseste la Netflix(339000). Cea mai mare medie este cea a S&P (3543000000),
urmata de media Netflix(7264235). La Netflix, jumatate din valorile volumului sunt peste
7264235, iar jumatate sub. La McDonald’s, jumatate din valori sunt peste 2970300, iar
jumatate sub. 25% din valorile volumului McDonald’s sunt mai mici decat 1152500, iar 75%
mai mari de 3696500. 25% din valorile volumului Netflix sunt mai mici de 2875550 si 75%
mai mari de 9332050.

Cea mai mare rentabilitate o prezinta Netflix (6.558978), urmata de rentabilitate S&P
(0.0343357), iar apoi de rentabilitatea McDonald’s(0.023321). Cea mai mica valoare a
rentabilitatii se gaseste la Netflix(-0.093161), toata valorile minime ale rentabilitatilor fiind
negative. Cea mai mare medie a rentabilitatilor se gaseste tot la Netflix, fiind de 0.026577.

Fig.4

Conform datelor din Fig.2 si Fig.4 doar distributia preturilor indicelui de piata este usor
platicurtica, in timp ce distributiile preturilor McDonald’s si Netflix sunt leptocurtice. Toate 3
prezinta o asimetrie negativa , deci predomina valorile mari,iar valorile preturilor Netflix sunt
fractionate
Cele doua companii si indicele de piata prezinta o distributie a volumelor platicurtica si toate
au o asimetrie pozitiva, deci, in general au fost tranzactionate numere mici de actiuni.Valorile
volumelor Netflix si Mc sunt fractionate.

Distributia rentabilitatilor celor doua companii si a indicelui de piata este

platicurtica.Rentabilitatile S&P si McDonald’s au o asimetrie negativa,deci sunt cele mai
rentabile, in timp ce Netflix are o asimetrie pozitiva, adica este mai putin rentabila.

Conform datelor din Fig.3, preturile pentru McDonald’s si S&P sunt foarte reprezentative,
deci seriile sunt omogene. In schimb, datele pentru Netflix sunt imprastiate, iar seria nu este
omogena. Valorile preturilor de la McDonald’s se abat de la medie cu 13,18, cele de la
Netflix cu 55,14, iar cele de la S&P cu 149.6232.

Valorile privind volumele pentru McDonald’s si Netflix nu sunt reprezentative, pe cand cele
ale indicelui de piata sunt reprezentative, deci seria este omogena. Valorile volumelor
McDonald’s se abat de la medie cu 1665837 ,cele de la Netflix cu 6032040, iar cele de la
S&P cu 568374693.

Valorile rentabilitatilor pentru cele doua companii si indicelede piata sunt foarte imprastiate si
deloc reprezentative. Valoare rentabilitatii McDonald’s se abate de la medie cu 0.0094533,
Netflix cu 0.4145171, iar S&P cu 0.0078717.

Boxplot preturi Mcd, Netflix, SP

Fig.5
Conform boxploturilor din Fig.5, preturile pentru Netflix si McDonald’s nu prezinta outlieri,
in schimb, preturile S&P prezinta outlieri. Valorile 2510.03 2447.89 2531.94 2549.69 se afla
sub limita inferioara si se regasesc la urmatoarele date: 1/2/2019 1/3/2019 1/4/2019 1/7/2019.
De asemenea, la Netflix mediana este foarte apropiata de maxim, ceea ce inseamna ca in
general preturile sunt mari.
Pe 2 ianuarie preturile au scazut din cauza scaderii productiei chineze. Cea mai mare scadere
in S&P 500 a aparut in ziua in care presedintele rezervarii federale a declarat ca banca
centrala este dispusa sa isi adapteze politica pentru a ajuta economia, daca este nevoie. De
asemenea, s-au inregistrat scaderi si in ziua in care Fed a mentinut ratele dobanzilor
neschimbate si a semnalat ca nu exista cresteri iminente.Stirile despre castiguri au afectat si
pietele.

Boxplot volume

Fig.6

Conform boxploturilor din Fig.6, atat volumele celor doua companii, cat si volumul indicelui
de piata prezinta outlieri. Valorile volumelor McD se abat de la limita superioara la
urmatoarele date calendaristice: 1/30/2019 1/31/2019 2/1/2019 3/15/2019 4/30/2019
9/10/2019 9/20/2019 10/22/2019 10/23/2019 10/28/2019 10/30/2019 11/4/2019 11/5/2019
11/6/2019 12/20/2019.
Pe 30 ianuarie, McDonald’s a introdus un nou sortiment de cartofi cu branza si bacon, Big
Mac Bacon burger si Quarter Pounder Bacon burger.
Pe 30 aprile MCD a lansat un meniu de seara ce contine produse din meniul de mic dejun.

La Netflix, se gasesc valori care sunt peste limita superioara si se gasesc la urmatoarele date :
1/2/2019 4/29/2019 6/28/2019 8/7/2019 9/20/2019 11/8/2019 11/13/2019 11/14/2019
11/26/2019.
Pe 8 noiembrie au aparut filme noi pe Netflix, precum un film de Craciun de genul Let it
Snow, Hit& Run,etc.

La S&P, insa, valorile volumelor se abat atat peste limita superioara, cat si peste cea
inferioara la urmatoarele date: 1/31/2019 3/15/2019 6/21/2019 6/28/2019 7/3/2019
8/1/2019 9/20/2019 11/29/2019 12/20/2019 12/24/2019 12/26/2019.
Pe 15 martie volumele au scazut din cauza razboiului dintre SUA si China.Spre sfarsitul
anului 2019, numarul de actiuni tranzactionate de S&P au scazut din cauza sarbatorilor de
iarna. Pe 21 si 28 iunie s-au inregistrat cresteri ale volumui de actiuni S&P datorate deciziei
Rezervei Federale de a aproba planurile bancilor de a returna actionarilor mai multi bani.

Boxplot rentabilitati

Fig.7

Conform boxploturilor din Fig.7, toate rentabilitatile prezinta outlieri. Astfel, valorile
rentabilitatilor McDonald’s se abat de la limita superioara pe datele: 3/4/2019 8/23/2019
9/10/2019 10/1/2019 10/22/2019 11/4/2019.
Rentabilitatile Netflix prezinta cele mai multe abateri, la datele : 1/7/2019 1/8/2019
1/9/2019 1/10/2019 1/15/2019 1/16/2019 1/18/2019 1/30/2019 2/1/2019 2/4/2019
2/7/2019 2/13/2019 2/20/2019 2/27/2019 3/13/2019 3/19/2019 3/20/2019 3/27/2019
3/28/2019 3/29/2019 4/8/2019 4/12/2019 4/22/2019 6/13/2019 8/7/2019 11/8/2019
11/13/2019.

Rentabilitatile S&P se abat si de la limita superioara si de la limita inferioara, la datele:

1/3/2019 1/4/2019 3/22/2019 5/7/2019 5/13/2019 6/4/2019 8/5/2019 8/8/2019 8/14/2019
8/23/2019 10/2/2019 10/8/2019.

Matricea de corelatie (volume si preturi)

Fig.8
Conform matricei de corelatie din Fig.8, se observa ca intre pretul SP si pretul McD este o
legatura directa, nu foarte puternica. Astfel, atunci cand pretul SP creste, pretul McDonald's
nu va creste la fel de mult.
Legatura dintre pretul SP si pretul Netflix este directa si este puternica, deci, atunci cand
pretul SP creste, va creste si pretul Netflix.
Intre pretul McD si Netflix este o legatura directa foarte puternica.Atunci cand creste pretul
McD, creste si pretul Netflix.
Intre pretul SP si volumul SP exista o legatura inversa foarte slaba, deci atunci cand pretul sp
creste, volumul sp scade foarte putin. La fel se va intampla si in cazul in care celelalte preturi
vor creste, volumul SP va scadea foarte putin.
Intre volumul SP si volumul McDonald's exista o legatura directa destul de slaba, deci, atunci
cand volumul SP creste, volumul MCD nu creste la fel de mult.
Atunci cand preturile SP, McD si Netflix cresc, volumul Mcd scade foarte putin.
Intre pretul Netflix si volumul Netflix exista o legatura directa destul de slaba, deci, atunci
cand creste pretul netflix, va creste si volumul netflix,dar nu la fel de mult.
In concluzie, legatura dintre pretul SP si pret Netflix este mai puternica decat legatura dintre
pret SP si pret MCD. Legatura dintre pretul Mcd si volumul SP este egala cu legatura dintre
pretul MCd si volumul MCd.
Atunci cand volumul SP creste, volumul MCD creste mai mult decat volumul NETFLIX.
Matricea de corelatie(rentabilitati)

Fig.9

Conform matricei de corelatie din Fig.9, toate legaturile sunt foarte slabe. Cea mai puternica
legatura este cea dintre rentabilitatea MCD si rentabilitatea SP . Astfel, atunci cand creste
rentabilitatea MCD, rentabilitatea SP creste foarte putin.

Grafice privind evolutia preturilor

Fig.10

Conform graficelor din Fig.10, atat evolutia indicelui de piata cat si a celor doua actiuni
prezinta trenduri oscilante. In timp ce evolutiile pentru SP si McD sunt crescatoare,
prezentand si cateva fluctuatii, evolutia pretului Netflix este constanta la un moment dat.
In luna mai se observa o crestere brusca a preturilor Netflix, dupa care acestea raman
constante. Acest lucru se datoreaza faptului ca s-au scumpit preturile pentru toate
abonamentele( ex :de la7.99$ la 8.99$ pentru abonamentele de baza), deoarece compania a
investit miliarde de dolari in producerea continutului original.

Pe 5 mai s-a inregistrat cea mai mica valoare a pretului indicelui de piata, aceasta fiind
cauzata de razboiul dintre SUA si China. Presedintii ambelor tari au aplicat taxe de import,
afectand astfel evolutia pretului S&P. S-au inregistrat valori scazute si in lunile august si
septembrie cauzate de recesiunea remarcata de piata de obligatiuni.

Grafice privind evolutia volumelor

Fig.11

Observand graficele din Fig.11, se poate spune ca evolutia volumelor pentru McD, Netflix si
S&P prezinta un trend oscilant. Spre deosebire de S&P si McD , Netflix are o evolutie
constanta de la inceputul lui februarie pana la sfarsitul lui aprilie.

Actiunile McDonald’s au scazut drastic pe 4 noiembrie, atunci cand fast-foodul a anuntat ca l-

a demis pe CEO-ul Steve Easterbrook pentru ca a avut o relatie cu un angajat.

La Netflix,cresterile se datoreaza in special aparitiei unor noi filme sau seriale. Problema cea
mai mare a fost o mare ratare a abonatilor din iulie, cand Netflix a raportat rezultatele
castigurilor din trimestrul doi dupa inchiderea din 17 iulie. De aceea, a fost o mare ratare in
tinta abonatilor. Prognoza era ca Netflix sa inregistreze o noua crestere a abonatilor in
streaming de 5 milioane si a ajuns la 2,7 milioane.

Stocul a scazut cu o pierdere de 10% și a început o scădere accentuată a bazei sale din 2019.

La inceputul lunii septembrie actiunile S&P au scazut din cauza anuntului facut de Donald
Trump care a impus o taxa de 10% la importurile chinezesti de peste 300 miliarde de dolari.

Evolutia rentabilitatilor

Fig12

Conform graficelor din Fig.12, se poate observa ca evolutia rentabilitatilor urmeaza evolutia
preturilor,trendurile fiind influentate in principal de aceiasi factori. Evolutia rentabilitatii
Netflix a fost constanta la inceputul anului, dupa care s-a inregistrat o crestere brusca in mai
datorata de acea modificare a pretului abonamentului, pentru ca mai apoi sa descreasca brus si
sa redevina constanta . Evolutia rentabilitatilor S&P si McD este asemanatoare, ambele
prezentand fluctuatii.

In octombrie, veniturile McDonald’s au scazut dupa incheierea unei tranzactii cu valoare

limitata la nivel national(5$ pentru promotia MIX&Match).In prima jumatate a anului, insa,
promotia a jucat un rol important in cresterea veniturilor. In septembrie s-au scumpit
meniurile, promotiile nationale si locale si s-a imbunatatit tehnologia din interiorul
restaurantelor, fapt care a determinat cresterea vanzarilor interne.
CONCLUZIE: As investi in compania McDonald’s deoarece in ziua de astazi oamenii sunt
mereu pe fuga si nu mai au timp sa gateasca, deci un restaurant de tip fast-food este foarte
profitabil, mai ales unul cu renume. De asemenea, cu peste 40 de ani consecutivi de crestere
anuala a dividendelor, McDonald’s este considerat un Aristocrat Dividend. Un plus este faptul
ca niciodata nu ar trebui sa imi fac griji daca va mai exista McDonald’s,intrucat este un brand
foarte mare.

In ciuda rezultatelor analizate, as investi si in compania Netflix deoarece este o platforma usor
de utilizat, abonamentul este accesibil si are si continut original de care consumatorii nu pot
beneficia de pe alte platforme streaming. De asemena, un lucru important este ca numarul
abonatilor Netflix a continuat sa creasca in ciuda competitiei.
Anexa 1

Summary pentru preturi , volume si rentabilitati: McDonald’s, Netflix, S&P500

  Min 1st Qu Median Mean 3rd Qu Max

pret_MC
D 168.8 184.6 194.2 194.6 207.2 217.3
1766210
1152500
vol_MCD 2384650 2970300 3320147 3696500 0
Rtmcd -0.05043 -0.004656 0.001283 0.000586 0.006908 0.023321
pret_NET 14.62 18.77 132.29 101.32 138.71 150.74
4572540
vol_NET 339000 2875550 6732900 7264235 9332050 0
Rtnet -0.093161 -0.008999 0.001159 0.026577 0.00943 6.558978
pret_SP 2448 2822 2919 2912 3000 3240
vol_SP 1.30E+09 3.23E+09 3.50E+09 3.54E+09 3.81E+09 6.45E+09
- 0.000951 0.001025 0.005987 0.034335
Rtsp 0.0297778 -0.0025038 4 4 3 7
Fig.1

Coeficientii de asimetrie si de aplatizare

  kurtosis skewness
pret_MC 1.972926 -0.1359792
D
vol_MCD 27.68447 3.946146
Rtmcd 6.63005 -1.027991
pret_NET 1.767328 -0.8505989
vol_NET 11.916 2.214501
Rtnet 247.6938 15.68543
pret_SP 3.166777 -0.2647948
vol_SP 9.050994 1.016848
Rtsp 6.177617 -0.5749372
Fig.2

Abaterea standard si coeficientii de variatie

  sd cv
pret_MC 0.06774
13.18425
D 9
0.50173
vol_MCD 1665837 6
0.009453 16.1324
Rtmcd 3 8
0.54423
pret_NET 55.14029 4
0.83037
vol_NET 6032040 5
0.414517 15.5967
Rtnet 1 2
 pret_SP 149.6232 0.05138
56837469 0.16040
vol_SP 3 7
0.007871 7.67675
Rtsp 7 7
Fig.3

Anexa 2
getwd()

setwd("D:/Tema_curs MICRO")

getwd()

dir()

tema<- read.csv("Georgiana.csv",header=T, sep=",")

View(tema)

attach(tema)

fix(tema)

head(tema)

#PAS4-----------------------------------------------------------------------------

#Rentabilitatile pt mcd

Rtmcd<- c()

Rtmcd[1] <- 0

for(i in 2:length(pret_MCD))

Rtmcd[length(Rtmcd)+1] <-(pret_MCD[i]/pret_MCD[i-1])-1

View(Rtmcd)

#Rentabilitatile pt netflix

Rtnet<-c()

Rtnet[1]<-0
for(i in 2:length(pret_NET))

Rtnet[length(Rtnet)+1]<-(pret_NET[i]/pret_NET[i-1])-1

View(Rtnet)

#Rentabilitatile pt S&P500

Rtsp <- c()

Rtsp[1] <- 0

for(i in 2:length(pret_SP))

Rtsp[length(Rtsp)+1] <-(pret_SP[i]/pret_SP[i-1])-1

View(Rtsp)

tema<-data.frame(tema,Rtmcd,Rtnet,Rtsp)

View(tema)

#analiza preturilor, volumelor si rentabilitatilor

summary(tema$pret_MCD)

summary(tema$vol_MCD)

summary(tema$Rtmcd)

summary(tema$pret_NET)

summary(tema$vol_NET)

summary(tema$Rtnet)

summary(tema$pret_SP)

summary(tema$vol_SP)

summary(tema$Rtsp)
mean(tema$pret_MCD)

mean(tema$vol_MCD)

mean(tema$Rtmcd)

mean(tema$pret_NET)

mean(tema$vol_NET)

mean(tema$Rtnet)

mean(tema$pret_SP)

mean(tema$vol_SP)

mean(tema$Rtsp)

library(moments)

skewness(tema$pret_MCD)

skewness(tema$vol_MCD)

skewness(tema$Rtmcd)

skewness(tema$pret_NET)

skewness(tema$vol_NET)

skewness(tema$Rtnet)

skewness(tema$pret_SP)

skewness(tema$vol_SP)

skewness(tema$Rtsp)

kurtosis(tema$pret_MCD)
kurtosis(tema$vol_MCD)

kurtosis(tema$Rtmcd)

kurtosis(tema$pret_NET)

kurtosis(tema$vol_NET)

kurtosis(tema$Rtnet)

kurtosis(tema$pret_SP)

kurtosis(tema$vol_SP)

kurtosis(tema$Rtsp)

sd(tema$pret_MCD)

sd(tema$vol_MCD)

sd(tema$Rtmcd)

sd(tema$pret_NET)

sd(tema$vol_NET)

sd(tema$Rtnet)

sd(tema$pret_SP)

sd(tema$vol_SP)

sd(tema$Rtsp)

sd(tema$pret_MCD)/mean(tema$pret_MCD)

sd(tema$vol_MCD)/mean(tema$vol_MCD)

sd(tema$Rtmcd)/mean(tema$Rtmcd)
sd(tema$pret_NET)/mean(tema$pret_NET)

sd(tema$vol_NET)/mean(tema$vol_NET)

sd(tema$Rtnet)/mean(tema$Rtnet)

sd(tema$pret_SP)/mean(tema$pret_SP)

sd(tema$vol_SP)/mean(tema$vol_SP)

sd(tema$Rtsp)/mean(tema$Rtsp)

#histograme

windows()

par(mfrow=c(3,3))

hist(pret_MCD, col="purple", main="Histograma pret McDonald's")

hist(vol_MCD, col="purple", main="Histograma volum McDonald's")

hist(Rtmcd, col="purple", main="Histograma renatabilitate McDonald's")

hist(pret_NET, col = "pink", main="Histograma pret NETFLIX")

hist(vol_NET, col="pink", main="Histograma volum NETFLIX")

hist(Rtnet, col="pink", main = "Histograma rentabilitate NETFLIX")

hist(pret_SP, col="purple", main="Histograma pret SP")

hist(vol_SP, col="purple", main="Histograma volum SP")

hist(Rtsp, col="purple", main="Histograma renatabilitate SP")

#boxploturi

windows()

par(mfrow=c(3,1))
boxplot(tema$pret_MCD, col="green", main="Boxplot pret MCD")

outlieri_pret_MCD <- boxplot(pret_MCD,plot=F)$out

outlieri_pret_MCD

Data[which(pret_MCD %in% outlieri_pret_MCD)]

boxplot(vol_MCD, col="green", main="Boxplot volume MCD")

outlieri_volum_MCD <- boxplot(vol_MCD,plot=F)$out

outlieri_volum_MCD

Data[which(vol_MCD %in% outlieri_volum_MCD)]

boxplot(Rtmcd, col = "green", main ="Boxplot rentabilitate MCD")

outlieri_Rtmcd <- boxplot(Rtmcd,plot=F)$out

outlieri_Rtmcd

Data[which(Rtmcd %in% outlieri_Rtmcd)]

boxplot(pret_NET, col="purple", main="Boxplot pret NETFLIX")

outlieri_pret_NET <- boxplot(pret_NET,plot=F)$out

outlieri_pret_NET

Data[which(pret_NET %in% outlieri_pret_NET)]

boxplot(vol_NET, col="blue", main="Boxplot volume NETFLIX")

outlieri_volum_NET <- boxplot(vol_NET,plot=F)$out

outlieri_volum_NET

Data[which(vol_NET %in% outlieri_volum_NET)]

boxplot(Rtnet, col = "blue", main="Boxplot rentabilitate netflix")

outlieri_Rtnet <- boxplot(Rtnet,plot=F)$out

outlieri_Rtnet

Data[which(Rtnet %in% outlieri_Rtnet)]

boxplot(tema$pret_SP, col="orange", main="Boxplot pret SP")

outlieri_pret_SP <- boxplot(pret_SP,plot=F)$out

outlieri_pret_SP

Data[which(pret_SP %in% outlieri_pret_SP)]

boxplot(vol_SP, col="orange", main="Boxplot volume SP")

outlieri_volum_SP <- boxplot(vol_SP,plot=F)$out

outlieri_volum_SP

Data[which(vol_SP %in% outlieri_volum_SP)]

boxplot(Rtsp, col = "orange", main ="Boxplot rentabilitate sp")

outlieri_Rtsp <- boxplot(Rtsp,plot=F)$out

outlieri_Rtsp

Data[which(Rtsp %in% outlieri_Rtsp)]

#matricea de corelatie:

windows()

install.packages("corrplot")

library(corrplot)

matr_corel <- cor(tema[2:7])

matr_corel

corrplot(matr_corel, method = c("number"), type = c("lower"))

matr_corela<-cor(tema[8:10])

matr_corela

corrplot(matr_corela, method = c("number"), type = c("lower"))

#PAS5---------------------------------------------------------------------------------

library(zoo)

proiect <- zoo(tema[-1], order.by=as.Date(tema[,1], format="%m/%d/%Y"))

View(proiect)

#pretul

windows()

par(mfrow=c(3,1))

plot(proiect$pret_MCD, col="pink", main="Evolutia pretului MCD",lwd = 2)

plot(proiect$pret_NET, col="purple", main="Evolutia pretului NETFLIX",lwd = 2)

plot(proiect$pret_SP, col="blue", main="Evolutia pretului S&P", lwd=2)

#volumul

par(mfrow=c(3,1))

plot(proiect$vol_MCD, col="pink", main="Evolutia volumului MCD",lwd = 2)

plot(proiect$vol_NET, col="purple", main="Evolutia volumului NETFLIX",lwd = 2)

plot(proiect$vol_SP, col="blue", main="Evolutia volumului S&P", lwd=2)

#rentabilitatile

par(mfrow=c(3,1))

plot(proiect$Rtmcd, col="pink", main="Evolutia rentabilitatii MCD",lwd = 2)

plot(proiect$Rtnet, col="purple", main="Evolutia rentabilitatii NETFLIX",lwd = 2)

plot(proiect$Rtsp, col="blue", main="Evolutia rentabilitatii S&P", lwd=2)

d<-diff(proiect$pret_SP)

View(d)

d1<-diff(proiect$pret_NET)

d2<-diff(proiect$pret_MCD)

d3<-diff(proiect$vol_SP)

d4<-diff(proiect$vol_NET)

d5<-diff(proiect$vol_MCD)

d6<-diff(proiect$Rtsp)

d7<-diff(proiect$Rtmcd)

d8<-diff(proiect$Rtnet)

View(d1)

View(d2)

View(d3)

View(d4)

View(d5)

View(d6)

View(d7)

View(d8)