Sunteți pe pagina 1din 52

Instucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă

Cuprins:
Prevederi commune
IPSSM pentru angajatii din cadrul atelierului
IPSSM masina de rindeluit
IPSSM masini unelte portative
IPSSM prelucrarea mecanica prin aschiere / taiere
IPSSM pentru gauriri si scobiri
IPSSM activitati de finisare
IPSSM instalatia de ventilare
IPSSM polizoare fixe
IPSSM producerea aerului comprimat (compressor)
IPSSM manipulare mase si transport
IPSSM impotriva pericolului de electrocutare
Masuri tehnico organizatorice de prevenire si alarmare
Masuri prim ajutor

1
PREVEDERI COMUNE

Preambul

Structura instructiunilor proprii de securitate a muncii are la bază abordarea sistemică a


aspectelor de securitate a muncii astfel incat procesul de muncă este tratat ca un sistem
complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează reciproc:
- Executantul: omul implicat nemijlocit În executarea unei sarcini de muncă;
- Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de
producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
- Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate,
dispozitive, unelte etc.) şi obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care se utilizează
în procesul de muncă;
- Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice, în care
unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate a muncii se realizează prin tratarea tuturor aspectelor
de asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element component al sistemului :
executant, sarcina de muncă, mijloace de producţie, mediul de muncă, propriu proceselor de
muncă din cadrul activităţii sau activităţilor care fac obiect de reglementare.

ART. 1
În scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie sa ia toate
măsurile ca:
a) sa fie păstrate în permanenta libere căile de acces ce conduc spre ieşirile de urgenta şi
ieşirile propriu-zise;
b) sa fie realizată întreţinerea tehnica a locului de munca şi a echipamentelor şi
dispozitivelor, în special a celor menţionate în anexele nr. 1 şi 2, iar orice neconformităţi
constatate şi susceptibile de a afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor sa fie corectate cat
mai curând posibil;
c) sa fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena corespunzător locului
de munca, echipamentele şi dispozitivele.
d) sa fie cu regularitate întreţinute şi verificate echipamentele şi dispozitivele de securitate
destinate prevenirii sau eliminării pericolelor, în special cele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
Atunci când locurile de munca suferă modificări, extinderi şi/sau transformări după data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri, angajatorul trebuie sa ia toate măsurile necesare pentru
a se asigura ca aceste modificări, extinderi şi/sau transformări sunt în concordanta cu cerinţele
minime corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 1.

ART. 2
Fără a aduce atingere prevederilor art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006, referitoare la
informarea lucrătorilor, lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie sa fie informati cu
privire la toate măsurile ce trebuie luate în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de munca.
Personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie sa fie informat cu privire la:
a) manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia (fiabilitate şi accesibilitate);
b) riscurile de accidentare şi modul de acţiune în caz de aparitie a acestora;
c) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al apariţiei unei situaţii
critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protecţie;
e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere şi de legatura cu exteriorul.
Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la
problemele la care se face referire în prezenta hotărâre trebuie sa se desfăşoare în conformitate
cu prevederile art. 18 şi 19 din Legea nr. 319/2006.

2
Sancţiuni
Încălcarea prevederilor prezentei instructiuni atrage sanctiuni administrative sau
disciplinare dupa caz.
Constatarea sanctiunilor se face de catre directorul societatii sau lucratorul desemnat din
cadrul serviciului extern.

ART.3 Cerinte minime de securitate şi sănătate pentru locurile de munca

1.Instalaţii electrice
Instalaţiile electrice trebuie sa fie proiectate şi construite astfel încât sa nu prezinte pericol de
incendiu sau explozie; lucrătorii trebuie sa fie protejati în mod adecvat impotriva riscului de
accidentare prin atingere directa şi/sau atingere indirecta.Instalaţiile electrice şi dispozitivele
de proiectie trebuie sa corespundă tensiunii nominale, condiţiilor exterioare şi competentei
persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.
2.Cai şi iesiri de urgenta
Căile şi ieşirile de urgenta trebuie sa rămână în permanenta libere şi sa conducă în mod cat
mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure.
În caz de pericol, trebuie sa fie posibila evacuarea rapida şi în condiţii cat mai sigure a
lucrătorilor de la toate posturile de lucru.
Trebuie sa existe un număr corespunzător de cai de salvare şi iesiri de urgenta.
Uşile de ieşire în caz de urgenta trebuie sa se deschidă spre exterior. Uşile glisante sau
turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinaţia de iesiri de urgenta.
Uşile de ieşire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau fixate astfel încât sa nu poată fi
deschise imediat şi cu usurinta de către orice lucrator care ar avea nevoie sa le utilizeze în caz
de urgenta.
Căile şi ieşirile de urgenta speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.
Aceasta semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistenta şi sa fie amplasata în locurile
corespunzătoare.
Uşile de ieşire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate.
Căile şi ieşirile de urgenta, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea trebuie
sa fie eliberate de orice obstacole, astfel încât sa poată fi utilizate în orice moment fără
dificultate.
Căile şi ieşirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevăzute cu iluminat de
siguranta/urgenta de intensitate suficienta în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie
electrica.
3.Detectarea şi prevenirea incendiilor
În funcţie de dimensiunile şi destinaţia clădirilor, de echipamentele pe care acestea le conţin,
de proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor prezente şi de numărul maxim potenţial de
persoane prezente, locurile de munca trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru
stingerea incendiilor şi, dacă este necesar, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarma.
Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie uşor accesibile şi uşor de
manevrat.
Acestea trebuie sa fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
971/2006.
Aceste semnalizari trebuie sa fie suficient de rezistente şi amplasate în locuri corespunzătoare.
4.Ventilatia locurilor de munca în spaţii închise
Trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt la locurile de munca în spaţii
închise, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
În cazul utilizării unui sistem de ventilare forţată, acesta trebuie sa fie menţinut în stare de
funcţionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru
sănătatea lucrătorilor.
5.Temperatura în încăperi

3
În timpul programului de lucru, temperatura din încăperile ce conţin posturi de lucru trebuie
sa fie adecvată organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru utilizate şi de
cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
Temperatura în camerele de odihna, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, în
încăperile sanitare, în cantine şi în încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie sa
corespundă destinaţiei specifice a acestor încăperi.
6.Iluminatul natural şi artificial
În măsura în care este posibil, locurile de munca trebuie sa aibă iluminat natural suficient şi sa
fie prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.
Locurile de munca în care lucrătorii sunt în mod deosebit expusi riscurilor în caz de
defectiune la iluminatul artificial trebuie sa fie prevăzute cu iluminat de siguranta/urgenta de
intensitate suficienta.
7.Zone periculoase
Dacă locurile de munca includ zone periculoase în care, data fiind natura activităţii, exista
riscul caderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie sa fie prevăzute, în măsura în
care este posibil, cu dispozitive care sa evite pătrunderea lucrătorilor neautorizati în aceste
zone.Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizaţi sa
pătrundă în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.
8.Încăperi şi zone pentru odihna
Dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor, în special datorită tipului activităţii sau prezentei
unui număr mai mare de angajaţi decât cel prevăzut, impun acest lucru, lucrătorilor trebuie sa
li se pună la dispoziţie încăperi pentru odihna uşor accesibile sau zone pentru odihna
corespunzătoare.
Aceasta prevedere nu se aplica dacă lucrătorii sunt angajaţi în birouri sau în încăperi de lucru
similare care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor.
Încăperile şi zonele pentru odihna trebuie prevăzute cu mese şi scaune cu spatar.
În încăperile şi zonele pentru odihna trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru proiectia
nefumatorilor impotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun.
9.Femei gravide şi mame care alapteaza
Femeile gravide şi mamele care alapteaza trebuie sa aibă posibilitatea de a se odihni în poziţie
culcat în condiţii corespunzătoare.
10 Instalaţii sanitare
Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
Lucrătorilor trebuie sa li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă aceştia trebuie sa
poarte îmbrăcăminte de lucru specială şi dacă, din motive de sănătate sau de decenta, nu li se
poate cere sa se schimbe într-un alt spaţiu.
Vestiarele trebuie sa fie uşor accesibile şi sa aibă capacitate suficienta.
Vestiarele trebuie sa aibă dotări care sa permită fiecărui lucrator sa isi incuie îmbrăcămintea
personală în timpul programului de lucru.
Dacă este cazul (de exemplu, existenta substanţelor periculoase, umiditate, murdarie),
vestiarele pentru îmbrăcămintea de lucru trebuie sa fie separate de vestiarele pentru
vestimentatia şi efectele personale.
Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separată a vestiarelor pentru bărbaţi şi pentru
femei.
11.Duşuri, cabine de WC-uri şi chiuvete
Locurile de munca trebuie dotate astfel încât lucrătorii sa aibă în apropierea lor:
- duşuri, dacă natura activităţii lor impune acest lucru;
- locuri speciale prevăzute cu un număr corespunzător de cabine de WC-uri şi chiuvete.
Dusurile şi chiuvetele trebuie prevăzute cu apa curenta rece (şi apa calda, dacă este necesar).
Trebuie prevăzute duşuri separate sau trebuie asigurata utilizarea separată a dusurilor pentru
bărbaţi şi pentru femei.
Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurata utilizarea separată a
cabinelor de WC-uri pentru bărbaţi şi pentru femei.

4
12.Echipamente de prim ajutor

13. Circulaţia pietonilor şi vehiculelor


Locurile de munca în spaţii închise sau în aer liber trebuie organizate astfel încât pietonii şi
vehiculele sa poată circula în condiţii de securitate.

IPSSM PRIVIND ANGAJATII DIN CADRUL ATELIERULUI DE TAMPLARIE

I. Dispoziţii generale
Art. 1 Să se prezinte la serviciu apt mental şi fizic pentru îndeplinirea sarcinilor de
serviciu,fără a se afla sub influenţa băuturilor alcoolice sau a medicamentelor care îi pot afecta
aceste capacităţi;
Art. 2 Să nu introducă sau să consume băuturi alcoolice în unitate şi în timpul programului de
lucru;
Art. 3 Să respecte traseul de deplasare înscris în fişa individuală de protecţie a muncii;
Art. 4 Să respecte atribuţiile din fişa postului;
Art. 5 Să poarte echipamentul de protecţie pe care l-a primit;
Art. 6 Să fie instruit de către şeful locului de muncă în vederea utilizării corecte a
echipamentului individual de protecţie;
Art. 7 Să nu expună la pericol de accidentare atât persoana proprie, cât şi celelalte persoane
participante la procesul de muncă prin părăsirea neautorizată a postului de muncă sau fără
înştiinţarea conducătorului direct al locului de muncă ;
Art. 8 Să-şi însuşească şi să respecte ROI,IPSSM specifice postului,regulile PSI şi de acordare
a primului ajutor,precum şi măsurile de aplicare a acestora;
Art. 9 La plecarea din sediu să fie atent la coborârea scărilor, la deplasarea pe culoare, să nu
execute alte operaţii ce îi distrag atenţia în timp ce se deplasează;
Art.10 La deplasarea pe drumurile publice să respecte regulile de circulaţie din Codul Rutier;
Art.11 Să nu alerge după mijloacele de transport în comun;
Art.12 Să nu urce şi să nu coboare din mijlocul de transport în timpul mersului;
Art.13 Să aştepte venirea mijlocului de transport în spaţiile special amenajate;
Art.14 Să se prezinte la controlul medical periodic;
Art.15 Să nu introducă în priză cordoane electrice fără ştecher sau cu ştecherul defect;
Art.16 Să nu încarce instalaţiile electrice peste sarcina admisă;
Art.17 Să nu repare aparatură electrică, nefiind autorizat pentru aceasta;

II. Dispoziţii specifice


Art.18 Să verifice înainte de începerea lucrului dacă utilajele, uneltele de lucru şi
echipamentele individuale de protecţie corespund cerinţelor de securitate şi să nu le folosească
pe cele neconforme anunţându-şi conducătorul locului de muncă.
Art.19 Să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau
altă situaţie care constituie pericol de accidente sau îmbolnăviri profesionale.
Art.20 Să aducă la cunoştinţa şefilor ierarhici în cel mai scurt timp posibil accidentele de
muncă suferite de propria persoană ,sau de alţi angajaţi.
Art.21 Să oprească lucrul imediat la apariţia unui pericol iminent de producere a unui
accident,şi să informeze conducătorul locului de muncă.
Art.22 Este obligatorie dotarea şi folosirea circularelor cu sisteme de semnalizare pentru
avertizarea de pornire a circularului a lucrătorilor aflaţi în subsolul halei de producţie.
Art.23 Este obligatorie avertizarea acustică de către circularist înainte de punerea în miscare a
dispozitivelor de antrenare a circularului.
Art.24 Eliminarea deşeurilor dintre pânzele circularului se va efectua numai utilijând
dispozitive destinate în acest scop(vergele,cârlige,ţapine).
Art.25 Este obligatorie centrarea şi prinderea corectă a buştenilor în cărucioarele de sprijin.

5
Art.26 Circulaţia sau staţionarea salariaţilor pe linia de rulare a cărucioarelor de
alimentare/ieşire a materialului lemnos,sau în zonele de alimentare a utilajelor de
prelucrare(rindeluire) a materialului lemnos este strict interzisă.
Art.27 Funcţionarea circularelor a căror fundaţie este deteriorată,sau prezintă tendinţe de
deteriorare evidente este interzisă.
Art.28 Se interzice utilizarea circularelor atunci când prezintă fisuri sau crăpături în batiu
Art.29 Este interzisă pornirea circularelor dacă au subansamble defecte sau cu un grad avansat
de sudură.
Art.30 Se interzice punerea în funcţiune a utilajelor dacă transmisiile mecanice nu sunt
protejate cu ajutorul protectorilor ficşi.
Art.31 Este interzis utilizarea circularelor pentru debitare dacă pânza tăietoare prezinta fisuri
sau dinţi rupţi.
Art.32 Utilijarea circularului având dispozitivul de blocare a manetei cricului în stare
necorespunzătoare este interzisă.
Art.33 Este interzisă pornirea şi funcţionarea circularului fără montarea jgheaburilor
vibratoare destinate evacuării rumeguşului format sub circular.
Art.34 Este interzisă utilizarea jghebului vibrator în absenţa plasei de sârmă dintre acesta şi
traversa de la baza circularului,sau cu ea deteriorată.
Art.35 Este obligatorie curăţarea circularului de rumeguş la sfârşitul fiecărui schimb,sau a
programului de lucru.
Art.36 Verificarea pânzelor se face de către lucrătorii calificaţi şi instruiţi corespunzător care
deservesc circularul la începutul programului şi periodic.
Art.37 Întinderea excentricului biglelor cu jgheab,pentru tensionarea pânzelor de circulare,cu
alte scule decât chei-cric este interzisă.
Art.38 Baterea penelor cu ciocanul,în vederea întinderii pânzelor de circulare,în cazul
utilizării biglelor cu jgheab excentric,este interzisă.
Art.39 Dacă pentru întinderea pânzelor de circular se lucrează cu bigle fixe,este obligatorie
baterea penelor cu un ciocan special,iar utilizarea penelor necorespunzătoare este interzisă.
Art.40 Scoaterea penelor în cazul folosirii biglelor fixe pentru întinderea pânzelor de
circular,fără fixarea dispozitivului de prindere a acestora la partea de ieşire din circular,este
interzisă.
Art.41 Este obligatorie utilizarea dispozitivului cu lanţ,pentru evitarea jocului marginilor la
debitarea buştenilor cu conicitate mare.
Art.42 Urcarea lucrătorilor pe buştenii care încep să intre în vibraţie cu scopul fixării acestora
pe cărucior,cu diversele părţi ale corpului sau cu diferite alte unelte,este strict interzisă.
Art.43 La primele semne de intrare în trepidaţie a buştenilor cu conicitate mare,lucrătorul care
deserveşte circularul trebuie să ia măsuri pentru anularea sau micşorarea avansului.
În cazul lucrului la ferăstraie panglică pentru debitat buşteni,trebuie respectat :
Art.44 Înainte de pornirea maşinii trebuie să fie verificate starea tehnică a maşinii şi în mod
deosebit întinderea pânzei,precum şi starea tehnică a danturii acesteia.
Art.45 Întinderea pânzei pe volantă,fără funcţionarea corespunzătoare a instalaţiei automate de
verificare a tensiunii,este interzisă.
Art.46 Este interzis a se lucra cu ferăstrăul panglică cu rolele de ghidare a panglicii scoase din
funcţie.
Art.47 Pornirea maşinii prin rotirea forţată a volantelor maşinii cu mâna este strict interzisă.
Art.48 Traversarea lucrătorilor precum şi staţionarea acestora peste liniile căruciorului în
timpul funcţionării ,sunt interzise.
Art.49 Curăţirea rumeguşului rezultat în urma debitării precum şi a căii de rulare a
căruciorului se face numai cu instalaţia oprită şi scoasă de sub tensiune.
Art.50 Este interzisă utilizarea căruciorului de lucrătorii care-l deservesc atunci când
tampoanele extremităţilor sunt defecte sau lipsesc.
Art.51 Orice intervenţie la ferăstrăul panglică în timpul funcţionării acestuia este cu
desăvârşire interzisă.
Art.52 Se interzice folosirea pânzelor care prezintă fisuri,crăpături sau a căror dinţi sunt lipsă.

6
Art.53 Înainte de începerea debitării este obligatorie verificarea şi fixarea buşteanului în
ghearele de prindere de pe suportul instalaţiei.
Art.54 În procesul de alimentare a ferăstrăului panglică ,este interzisă staţionarea sau
executarea diverselor manevre în faţa buşteanului între rampa de alimentare şi ferăstrăul
panglică.
Art.55 Nu se va permite intervenţia altor lucrători necalificaţi,sau neinstruiţi corespunzător în
procesul de debitare a buştenilor cu ferăstraie panglică sau circulare.
Art.56 Intervenţiile de orice natură la circulare sau ferăstraie panglică se va face obligatoriu
numai după oprirea acestora,scoaterea de sub tensiune şi montarea plăcuţelor avertizoare
corespunzătoare.
Art.57 La terminarea programului de lucru,utilajele se vor lăsa oprite,scoase de sub tensiune şi
curăţate de resturile debitate.
Art.58 Este interzisă lăsarea buştenilor pe cărucioarele de sprijin sau de alimentare după
terminarea programului de lucru.
Art.59 La sfârşitul programului,după terminarea curăţeniei este interzisă lăsarea deschisă a
grilajului de la evacuarea deşeurilor din debitare către başcă.
Art.60 După terminarea programului de lucru ,este interzisă lăsarea cu bună ştiinţă spre
folosire sau încredinţarea spre folosire a instalaţiilor de debitat altor lucrători sau persoane.

IPSSM MASINA DE RINDELUIT

1.Pe masinile de rindeluit vor lucra numai muncitorii pregatiti, instruiti pentru a folosi acest
tip de masini.
2.Arborele portcutit de la masinile de rindeluit in grosime este aparat de o capota rezistenta,
care permite evacuarea talajului si sa-l fereasca de lovituri pe muncitorul de deservire a
masinii, de proiectarea nodurilor sau aschiilor.
3.Valturile de avans ale masinii vor fi reglate corespunzator. In valtul canelat de inaintare a
materialului se va instala o bara prevazuta cu gheare de retinere, paralele cu valtul spre a se
evita aruncarea inapoi a materialului.
4.Masina de rindeluit in grosime trebuie sa fie prevazuta cu un fierastrau de siguranata care sa
asigure mentinerea reglajului masinii de rindeluit.
5.Sistemul de angrenare a cilindrilor de avans va functiona perfect, spre a evita impingerea si
tragerea pieselor de catre muncitori. In caz de intepenire a piesei sau de blocare a masinii, se
va intrerupe curentul sau se va actiona maneta pentru trecerea curelei saiba fixa pe saiba libera
si numai dupa aceea se va proceda la deblocarea masinii. Parghia de cuplare va fi astfel
montata in apropierea muncitorului incat sa poata fi usor de manevrat in caz de accidente.
6.Piesele care se introduc in masina in acelasi timp trebuie sa aiba aceeasi grosime.
7.Se admite si prelucrarea pieselor de grosime diferita, dar in acest caz se introduc numai cate
doua piese pe la cele doua capete ale valturilor si diferenta de grosime dintre cele doua piese
nu va depasi 8 mm.
8.Este interzis sa se introduca in masina de gaurit in grosime piese mai scurte decat distanta
intre extremitatile valturilor.
9.In cazul in care masa masinii de rindeluit in grosime este lasata mai jos de 8 cm, se va pune
o aparatoare speciala, care va acoperi acest gol din fata valtului, ramanand libere numai
portiunile pe unde se introduc materialele.
10.Este interzis sa se regleze masina pentru taierea aschiilor mai groase de 4 mm.
11.Dupa schimbarea cutitelor se va lucra cu masina cateva minute dupa care se va verifica
strangerea suruburilor.
12.La masina de rindeluit, carcasele metalice vor fi protejate prin legarea la centura de
impamantare si la nulul de protectie. Acest lucru este obligatoriu a se verifica zilnic inaintea
pornirii utilajului.
13.Toate masinile de prelucrare a lemnului vor fi prevazute cu dispozitive de captare a
rumegusului sau a talajului cu posibilitatea de a fi racordate la o instalatie de exhaustare. In

7
cazul in care aceasta nu functioneaza, rumegusul si deseurile vor fi evacuate treptat, pentru a
nu se aglomera locul de munca.
14.Este interzis a se curata utilajul in timpul functionarii.
15.Stivuirea si depozitarea materialelor de prelucrat se va face ordonat pentru a evita
prabusirea. Materialele de prelucrat si cele prelucrate vor fi asezate in locuri special destinate,
in asa fel alese incat manipularea lor rationala sa fie asigurata conform procesului tehnologic.
16.Masina de rindeluit va fi deservita de cel putin trei persoane: o persoana alimenteaza cu
materiale de prelucrat, o persoana fixeaza si impinge piesele de prelucrat prin valturile
masinii, iar cea de-a treia persoana trage piesa prelucrata de la valt si o depoziteaza la piese
prelucrate.
17.Este strict interzis de a parasi masina in timpul functionarii, aceasta se face numai cu
aprobarea conducatorului locului de munca.
18.Masina de rindeluit in grosime nu se va porni daca nu sunt montate toate aparatorile de
protectie.
19.Se interzice efectuarea oricaror incercari de punere sub tensiune a utilajului inainte de
executarea si verificarea legaturii la pamant a utilajului.
20.Nu se admit nici un fel de reglaje in timpul functionarii utilajului.
21.Persoanele care efectueaza reglajele vor fi instruite in acest scop si vor avea un instructaj
de protectia muncii, in prealabil.

22.Se interzice cu desavarsire ca persoanele fara calificare corespunzatoare si fara a avea


instructajul necesar sa lucreze pe masina.
23.Se interzice pornirea masinii fara capacele de protectie montate sau cu capacul superior
deschis.
24.Cutitele care se vor monta pe axul portcutit vor fi tratate, diferenta de greutate de la unul la
altul fiind minim un gram. Cutitele, dupa fiecare reascutire se vor tara. Latimea minima
admisa a cutitului este de 17 mm
25.Toti muncitorii sunt obligati sa mentina in permanenta curatenie la locul de munca.
26.Fumatul sau focul deschis sunt interzise in atelierele de tamplarie.
27.Insusirea instructiunilor de exploatare, de intretinere, de protectia muncii si PSI sunt
obligatorii pentru toti muncitorii ce deservesc acest tip de utilaj.
28.Personalul muncitor trebuie sa posede cunostinte generale cu privire la lucrul in conditii
nepericuloase, precum si cunostinte si deprinderi specifice protectiei muncii in lucrarile pe
care le executa.
29.Nici un angajat, indiferent daca este temporar, sezonier sau presteaza munca pe baza de
contracte incheiate intre unitati, nu va fi admis la lucru, fara efectuarea si insusirea
instructajului de protectia muncii.
30.Este interzis muncitorului de a efectua alte operatii de productie decat cele care intra in
definirea cerintelor postului de munca in care persoana respectiva urmeaza sa lucreze si pentru
care a fost nominalizata si instruita.
31.Este interzis de a lucra cu alte scule si utilaje decat cele cu care este dotat locul sau de
munca pentru care este instruit.
32.Este obligat sa utilizeze corect dispozitivele de pornire si oprire a utilajelor cu care
lucreaza.
33.Este obligat sa poarte echipamentul de protectie si de lucru din dotare.
34.Este obligat sa verifice utilajul si sculele inaintea inceperii lucrului, cunoscand pericolul pe
care il prezinta utilajul sau scula defecta.
35.Instructajul periodic se face intregului personal muncitor la locul de munca, inaintea
inceperii lucrului. Acest instructaj se va completa si cu demonstratii practice.
36.Instructajele de protectia muncii se vor consemna obligatoriu in fisa individuala de
instructaj, cu indicarea materialului predat, durata si data instruirii. Fisa de instructaj se
semneaza in mod obligatoriu de cel ce a realizat instructajul si de cel ce a fost instruit.
37.Nici un muncitor nu are voie sa inceapa lucrul pana nu este convins ca si-a insusit
instructajul de protectia muncii si ca desfasurarea muncii pe masina nu prezinta pericole de

8
accidente.
38.La intrarea in schimb muncitorul se va prezenta odihnit, echipat cu echipamentul de
protectie si de lucru corespunzator, va verifica starea tehnica a masinii, a sculelor si
dispozitivelor, iar in cazul in care acestea nu corespund anunta imediat seful formatiei de
lucru.
39.Pastreaza in perfecta stare aparatorile, dispozitivele de protectia muncii si toate materialele
de propaganda cu caracter de protectia muncii.
40.In incinta unitatii si sectiilor circula pe caile de acces stabilite in acest sens, evita circulatia
in locuri periculoase.

IPSSM MASINA DE FREZAT

1. Generalitaţi
1. Este interzis a se lucra la maşinile de frezat dacă dispozitivele de protecţie lipsesc sau nu
sunt in stare de funcţionare.
2. Montarea cuţitelor de freză la maşina de frezat se va face conform instrucţiunilor
producătorului acesteia.
3. Este interzisă folosirea de improvizaţii la montarea sculelor aşchietoare.
4. Schimbul cuţitelor pe freză este este posibil numai după oprirea alimentării cu energie şi
blocarea pornirii accidentale.
5. Sunt interzise intervenţiile de curăţire, reglare sau reparaţii in timpul funcţionării maşinii.
6. După oprirea maşinii este interzisă frânarea pieselor in mişcare cu diverse obiecte.

IPSSM MASINA DE INDREPTAT

1. Este interzisă montarea in arborele port-cuţite a cuţitelor ruginite, cu urme de grasimi sau
cu fisuri.
2. Rigla de ghidare trebuie sa aibă o inaltime suficientă pentru a realiza o ghidare sigură a
reperelor de prelucrat.
3. Este interzis a se lucra cu maşina de indreptat dacă aceasta nu este prevazută cu un
dispozitiv de protecţie reglabil, antirecul şi capabil să acopere permanent, in timpul
prelucrării, zona inactivă a cuţitelor.
4. Inainte de inceperea lucrului operatorul care deserveşte maşina are obligaţia să verifice:
• ascuţirea şi integritatea cuţitelor
• planeitatea şi starea mesei de lucru
• reglarea adâncimii de tăiere
5. La montarea cuţitelor este obligatoriu să se verifice integritatea penelor de fixare, a
şuruburilor de strângere precum şi modul de fixare a cuţitelor in arborele port-cuţite.
6. Este interzisă utilizarea maşinii de indreptat atunci cand lipseşte unul sau mai multe
şuruburi de prindere a cuţitelor in arborele port-cuţite.
7. Prelucrarea reperelor curbate pe masa maşinii este permisă numai cu suprafaţa concavă in
jos.
8. In cazul infundării instalaţiei de exhaustare de la maşina de indreptat , aceasta se va
desfunda numai după intreruperea alimentarii cu energie şi oprirea mişcării de rotatie a
arborelui port-cuţite.
9. Dacă in timpul funcţionării apar zgomote şi vibraţii peste limitele normale salariatul care
deservesţe maşina are obligaţia de a intrerupe alimentarea cu energie.

IPSSM STRUNG PENTRU LEMN

1. Inainte de inceperea lucrului salariaţii deservenţi au obligaţia de a verifica starea tehnică a


strungului, şi in mod deosebit:
• starea cuţitelor tăietoare ( gradul de ascuţire , lipsa fisurilor, a crăpăturilor)
• existenţa şi funcţionarea protectorilor şi a dispozitivelor de protecţie
9
• starea dispozitivelor de strângere şi centrare
• centrarea corespunzătoare intre vârfuri a reperului de prelucrat
• starea reperelor (lipsa crăpăturilor, a zonelor cu defecte, etc)
• corespondenţa dintre dimensiunile şi forma reperelor de prelucrat şi reglarea maşinii
2. Orice intervenţie pentru reglarea sau deblocarea a reperelor de prelucrat se va efectua
numai după intreruperea alimentării cu energie electrică.
3. Este interzisă intrarea lucratorilor in raza de rotire a dispozitivului de prindere, in timpul
funcţionării strungului
4 Pentru şlefuirea reperelor de lemn se vor utiliza numai dispozitive corespunzatoare
profilelor reperelor.
5 Este interzisă şlefuirea reperelor prin strângerea manuală, in jurul reperului , a benzii
abrazive.
6 Este interzisă utilizarea cuţitelor care nu sunt ascuţite , nu sunt fixate in mâner sau al căror
mâner prezinţă crăpaturi sau asperităţi.
7 Este interzisă utilizarea cuţitelor al căror mâner nu prezintă un inel metalic de fixare

IPSSM MASINA CALIBRAT

IPSSM PENTRU MASINI UNELTE PORTATIVE (GAURIT – POLIZAT – FLEX)

1.Alegerea corpurilor abrazive si a burghielor se va face in functie de felul materialuuli de


prelucrat, forma piesei, calitatea suprafetei prelucrate, precum si tipul si caracteristicile
masinii.
2.Sculele de prelucrare (burghiu, polizor, flex) se vor fixa pe axul masinii, in raport cu
caracteristicile acesteia. Inainte de pornirea masinii, se va alege regimul de lucru
corespunzator operatiei ce se executa, sculei utilizate si materialului piesei de prelucrat.
3.Dupa montarea burghielor sau a corpurilor abrazive pe axul masinii, inainte de inceperea
lucrului, se va proceda la functionarea in gol, la turatie de regim. In cazul in care se constata
nereguli (descentrari, vibratii etc.), se va trece la remedierea imediata a acestora.
4.Polizorul manual, flexul sau masina de gaurit, nu se vor porni numai daca scula
prelucratoare nu este in contact cu corpul care sa impiedice rotirea lui libera.
5.Se interzice lasarea din mana a masinii portative, la intreruperea lucrului, decat dupa oprirea
completa a corpului abraziv sau a burghiului.
6.Mandrinele de prindere a burghielor, se vor strange si desface numai cu chei adecvate, care
se vor scoate inaintea pornirii masinii.
7.Se interzice franarea cu mana a mandrinei, in timpul functionarii masinii, pentru strangerea
sculei.
8.Strangerea discurilor abrazive (polizor, flex) se va face cu piulite cu filet de sens invers,
sensului de rotire a discurilor abrazive.
9.Burghiul introdus in mandrina, precum si fixarea discului abraziv, trebuie sa se faca in asa
fel, incat sa se asigure o centrare perfecta a acestora fata de axul de rotatie. Discul trebuie sa
intre liber, nefortat, pe arborele masinii sau pe butucul flansei de fixare.
10.Polizorul manual se poate utiliza la operatiile de polizare exterioara, numai daca discul
abraziv este protejat cu o carcasa de protectie corespunzatoare.
11.Se interzice utilizarea burghielor, a discurilor abrazive de polizare sau taiere, cu partile
active uzate, deformate, descentrate sau cu muchiile taietoare uzate.
12.Corpurile abrazive se vor feri de lovituri si trepidatii, iar depozitarea acestora se va face in
locuri special destinate.
13.La prelucrarea prin polizare, taiere sau gaurire, a materialelor casante, lucratorul va purta,
in mod obligatoriu, ochelari de protectie.
14.In timpul lucrului, lucratorul va avea o pozitie laterala fata de planul discului abraziv sau
taietor. Se interzice executarea lucrarilor in zone aglomerate cu personal.
10
15.La prelucrarea cu burghie si corpuri abrazive, se vor evita contactele bruste cu piesa - prin
soc. Contactele dintre corpul abraziv si piesa se va realiza lent, cu mult simt si progresiv. Se
va evita incalzirea excesiva a sculei prelucratoare.
16.La polizorul manual sau flex, actionate electric, nu va fi depasita turatia maxima a corpului
abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie de natura piesei abrazive si
turatia maxima a polizorului.
17.Materialele si semifabricatele prelucrate sau debitate, vor trebui asezate astfel incat sa
preintampine caderile sau blocarea cailor de acces.
18.La utilizarea uneltelor portative actionate electric, se vor folosi numai cabluri in buna stare,
avand sistemul de alimentare cu circuitul de legare la nul, izolat fata de pamant, iar in mediu
periculos (ex: umed), se vor utiliza manusi din cauciuc electroizolant iar imbracamintea va fi
uscata.
19.Se interzice apucarea uneltelor electrice portative de partea activa (piatra, burghiu, disc
taietor) sau de conductorul electric de alimentare.
20.In cazul cand una din sculele prelucratoare (burghiu, disc abraziv, disc taietor) nu
corespunde normelor sau a devenit inutilizabila in timpul exploatarii, se va opri imediat
functionarea acestora si se vor lua masurile ce se impun.

IPSSM PRELUCRĂRI MECANICE PRIN AŞCHIERE / TAIERE

Tăierea
Ferăstraie circulare. Generalităţi
Cuţitul divizor trebuie confecţionat din material corespunzător şi trebuie să aibă formă curbă
care urmează profilul pânzei tăietoare;
Lăţimea cuţitului divizor trebuie să fie 0,1 până la 0,5 mm mai mare decât lăţimea de tăiere a
pânzei;
Înălţimea cuţitului divizor va fi aleasă astfel încât la montarea vârfului lui să fie cel puţin la
nivel cu dinţii din zona superioară a pânzei;
Cuţitul divizor trebuie montat în acelaşi plan cu pânza tăietoare;
În punctul cel mai îndepărtat, distanţa dintre vârful dinţilor pânzei şi cuţitul divizor nu trebuie
să depăşească 10 mm;
Cuţitul divizor trebuie fixat sigur, iar sistemul de fixare trebuie să fie comod şi uşor de
manipulat;
Este interzis:
a. lucrul la ferăstraiele circulare dacă acestea nu au montate, conform Cărţii
tehnice şi în funcţie de sarcina de lucru, cuţitele divizoare şi predespicătoare
acolo unde este cazul;
b. lucrul la ferăstraiele circulare dacă acestea nu sunt dotate cu dispozitive de
protecţie, dacă acestea sunt defecte şi nu sunt corespunzătoare tipo-
dimensiunilor maşinii şi sarcinii de lucru;
c. folosirea pânzelor tăietoare care prezintă crăpături, fisuri, excentricităţi;
d. folosirea pânzelor tăietoare monometalice care prezintă mai mult de doi dinţi
lipsă sau când aceştia sunt consecutivi;
e. folosirea pânzelor tăietoare armate cu unul sau mai mulţi dinţi lipsă;
f. frânarea mişcării de rotaţie a pânzei tăietoare, după deconectarea motorului
electric de la reţea, cu diverse obiecte sau cu bucăţi de material lemnos ;
g. salariatul care deserveşte ferăstraiele circulare să stea, în poziţia de lucru sau în
repaus, în planul pânzei tăietoare. Poziţia acestuia trebuie să fie în lateralul
planului pânzei tăietoare;
h. intrarea salariaţilor sub ferăstraielor circulare sau introducerea mâinilor pentru
evacuarea rumeguşului sau a deşeurilor. Acestea se vor evacua numai cu lopeţi
de lemn, perii sau prin alte mijloace destinate în acest scop;

11
Înainte de începerea lucrului la ferăstraiele circulare salariaţii care le deservesc au obligaţia de
a verifica starea tehnică a acestora, şi în mod deosebit:
i. strângerea şi ascuţirea pânzei;
j. reglarea înălţimii de tăiere în funcţie de dimensiunile reperelor de prelucrat;
k. starea curelelor de transmisie;
l. existenţa şi funcţionarea protectorilor şi/sau dispozitivelor de protecţie;
m. funcţionarea sistemelor de interblocare;
n. funcţionarea dispozitivelor de fixare a reperului de prelucrat;
o. reglarea limitatoarelor de cursă;
p. existenţa şi starea racordărilor la instalaţia de exhaustare.

Ferăstrăul circular de retezat


Se interzice:
q. utilizarea ferăstrăului circular de retezat atunci când lipsesc apărătorile de la
pânza tăietoare şi sistemul de transmisie;
r. utilizarea ferăstrăului circular de retezat cu masă mobilă atunci când lipsesc
limitatoarelor de de cursă şi masa nu este asigurată împotriva ieşirii de pe
glisiere;
s. utilizarea ferăstrăului circular de retezat cu masa mobilă atunci când lipseşte
dispozitivul pentru sprijinirea şi fixarea reperului de prelucrat;
t. depozitarea oricăror materiale, repere prelucrate sau de prelucrat în gabaritul de
deplasare a mesei mobile;
u. utilizarea ferăstrăului circular de retezat pentru operaţiile de despicate a
reperelor din lemn (tăierea în lungul fibrei);
v. a face inoperant dispozitivul de comandă bimanuală al ferăstrăului circular de
retezat cu avans vertical mecanic al capului de tăiere;
Art 7.2. La utilizarea ferăstrăului circular de retezat cu avans vertical mecanic al
capului de tăiere salariaţilor deservenţi le sunt interzise:
a. acţionarea manuală a capului de tăiere;
b. fixarea manuală a reperelor de prelucrat;
c. lucrul fără apărătoarea de la dispozitivul de fixare pneumatică.

IPSSM PENTRU GAURIRI SI SCOBIRI

Înainte de începerea lucrului la maşinile de găurit, salariaţii deservenţi trebuie să verifice


starea tehnică a acestora, şi în mod deosebit:
d. modul de fixare şi centrare a mandrinei pe arborele maşinii;
e. modul de prindere şi centrare a burghiului în mandrină;
f. existenţa şi starea tehnică a protectorilor;
g. starea de ascuţire a burghielor;
h. funcţionarea dispozitivelor de fixare.
Este interzisă frânarea mandrinei cu mâna;
Este interzisă prinderea manuală a reperelor de prelucrat în timpul prelucrării;
Este interzisă utilizarea de improvizaţii la montarea burgheilor în mandrină.

IPSSM ACTIVITATEA DE FINISARE

La sfârşitul schimbului de lucru sau, după caz, mai des, echipamentele tehnice se vor curăţa de
depunerile de materiale de finisare, deşurile rezultate fiind evacuate într-o zonă destinată
acestui scop;
Pentru evitarea intoxicaţiilor salariaţii vor respecta următoarele măsuri de igienă:

12
i. nu se vor păstra şi consuma alimente în încăperile de lucru;
j. nu se va fuma în încăperile de lucru;
k. este obligatorie spălarea mâinilor înaintea meselor;
l. spălarea zilnică, la sfârşitul schimbului, cu apă şi săpun;
m. controale medicale periodice;

IPSSM PENTRU INSTALATIA DE VENTILARE

Instalaţii de ventilare si exhaustare


La fiecare instalaţie de ventilare trebuie afişate instrucţiuni privind modul de funcţionare şi
întreţinere;
Punerea în funcţionare şi oprirea funcţionării instalaţiilor de ventilare se vor efectua numai
sub supravegherea responsabilului instalaţiei sau a înlocuitorului acestuia;
Este interzisă:
funcţionarea exhaustoarelor şi a suflantelor fără separatoare de aşchii la intrarea în ventilator;
verificarea tirajului exhaustoarelor prin punerea palmei la prizele de absorbţie;
utilizarea instalaţiilor de ventilare comune, în cazul în care există surse de pulberi sau
substanţe care prin amestec pot da combinaţii inflamabile, explozive sau toxice;
recircularea totală sau parţială a aerului din încăperile de lucru unde există degajări de
substanţe toxice peste concentraţiile limită admise.

IPSSM PENTRU POLIZOARE FIXE

Montarea corpurilor abrazive se efectuează numai de muncitori special instruiţi şi autorizaţi de


conducerea unităţii.
Corpul abraziv va fi folosit numai la turaţia înscrisă pe acesta sau pe eticheta de fabricaţie.
Se interzice utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic în cazul în care a trecut mai mult
de un an de la fabricarea lor.
Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
La începerea operaţiei de polizare contactul cu piesa se va realiza lent şi progresiv.
In timpul lucrului se va evita uzura neuniformă a corpului abraziv, procedându-se imediat la
corectarea sau înlocuirea celui uzat neuniform.
Se interzice prelucrarea pieselor pe suprafaţa laterală a corpurilor abrazive.
Polizorele fixe vor fi prevăzute cu ecran de protecţie mare cu vizor reglabil din geam
securizat.
Pentru reţinerea pulberilor abrazive degajate în timpul lucrului, polizoarele fixe vor fi
prevăzute cu instalaţii de reţinere a acestor degajări nocive
Reglarea suporţilor şi vizierelor de protecţie va fi executată numai dacă corpul abraziv este în
stare de repaus.
Suportul de sprijin va fi astfel reglat încât punctul superior de contact al piesei cu corpul
abraziv să se găsească în planul orizontal ce trece prin centrul corpului sau mai sus cu cel mult
10 mm.
Distanţa dintre corpul abraziv şi suportul de sprijin nu va depăşi 3 mm.
înainte de începerea lucrului, la polizor, lucrătorii vor verifica existenţa şi continuitatea
legăturii la centura de împământare a halei.
Se interzice ajustarea pieselor la polizor fără ca acestea să se sprijine pe suport.
Se interzice utilizarea polizoarelor dacă nu au montată carcasa de protecţie, executată conform
STAS 6177/1 - 87.

IPSSM PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT (COMPRESOR)

13
Exploatarea agregatelor de comprimare va fi încredinţată numai operatorilor calificaţi în acest
scop.
Pentru exploatarea şi întreţinerea agregatelor de comprimare trebuie să se folosească numai
mecanici de utilaje şi electricieni – instruiţi ca electricieni şi autorizaţi ISCIR .
Fiecare instalaţie de producere a aerului comprimat va avea un Registru unic de evidenţă ,cu
pagini numerotate şi vizat de conducerea unităţii deţinătoare, unde operatorul va consemna:
Data, ora şi localizarea defecţiunii, semnătura celui care a observat-o;
Data şi ora intervenţiei pentru remediere, semnătura celui care a efectuat-o;
Data la care s-au efectuat lucrările de întreţinere, reparaţii şi revizii.
Tot în Registru unic de evidenţă se vor nota şi valorile parametrilor funcţionali (debit,
presiune, temperatură, etc.). Acesta se va ţine la secţia de producere a aerului comprimat şi
trebuie păstrat până la terminarea reparaţiilor capitale ale instalaţiei.
La fiecare instalaţie de producere a aerului comprimat vor exista următoarele documente:
Schema reşelelor de aer şi apă cu indicarea tuturor armăturilor şi aparatelor de măsură şi
control;
Schema instalaţiilor electrice de forţă şi de comandă;
Schema de ungere;
Insteucţiuni de utilizare şi securitate a muncii;
Grafic de revizii şi reparaţii anuale.
Este interzis operatorilor de la agregatele de comprimare şi recipientele tampon să părăsească
locul de muncă în timpul funcţionării acestora sau să desfăşoare alte activităţi în afara sarcinii
de muncă.
Operatorul va avea echipamentul de lucru, încălţămintea şi mâinile fără urme de ulei sau
grăsimi;
În staţia de compresoare trebuie să se monteze indicatoare de avertizare privind pericolele
specifice;
Operatorul este obligat să menţină în perfectă stare de funcţionare dispozitivele de
supraveghere automată şi dispozitivele de oprire în caz de urgenţă.

Prevederi de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat în


instalaţii fixe

Captarea şi filtrarea aerului

operatorul trebuie să menţină în perfectă stare de curăţenie elementele de prefiltrare ale prizei
de aer;
curăţirea filtrelor se va efectua periodic şi conform Cărţii tehnice a utilajului ori de câte ori
este nevoie;
când agregatul de comprimare are doar un singur filtru este interzisă curăţirea acestuia în
timpul funcţionării; când sunt mai multe filtre, legate în paralel, verificarea şi curăţarea se vor
face individual, numai după izolarea filtrului respectiv.

Comprimarea aerului

Înainte de punerea în funcţiune a agregatului de comprimare se va verifica de către oparator


întrega instalaţie, inclusiv legarea la nulul de protecţie şi la priza de pământ, după care se va
deschide robinetul cu ventil pentru alimentarea cu apă de răcire a instalaţiei; debitul de răcire
va fi reglat a.î. temperatura finală a apei, după răcirea instalaţiei, să nu depăşească temperatura
indicată de Cartea tehnică.
Se interzice pornirea agregatului de comprimare fără ca apa de răcire să circule în instalaţie.
Operatorul nu va permite funcţionarea agregatului dacă temperatura aerului comprimat va
depăşi 600C, la ieşirea din răcitoarele finale.
În timpul funcţionării instalaţiei este interzisă orice intervenţie la organele de maşini aflate în
mişcare.

14
Nu se admite ungerea manuală în timpul funcţionării agregatului de comprimare decât în
cazul în care acesta este prevăzut cu dispozitive de ungere (pulverizatoare), care asigură
operatorilor o securitate perfectă; înainte de o nouă umplere cu ulei, uleiul rămas în rezervorul
dispozitivului de ungere manuală se evacuază; uleiurile minerale utilizate trebuie să fie cele
prescrise în Cartea tehnică a utilajului.
Se interzice utilizarea uleiurilor recuperate pentru ungere.
Consumul de ulei se va evidenţia pe schimburi şi agregate de comprimare în Registrul unic de
evidenţă; pentru orice creştere a consumului de ulei, peste cel indicat în Cartea tehnică, va fi
analizată la sfârşitul fiecărui schimb, de către persoane autorizate, luându-se măsuri în vederea
eliminării cauzei care a produs-o.
La scăderea nivelului de ulei din instalaţia de ungere sub nivelul limită admisibil stabilit de
Cartea tehnică sau la întreruperea debitului de ulei trebuie oprit imediat agregatul de
comprimare, dacă acesta nu este prevăzut cu un dispozitiv automat de deconectare.
Se interzice funcţionarea agregatului de comprimare, dacă temperatura uleiului din interioarul
staţiei de compresoare nu se încadrează în intervalul de temperaturi admisibile ale aerului,
prevăzute în Cartea tehnică.
Controlul temperaturii aerului comprimat trebuie efectuat de către operator pe toate treptele de
comprimare – temperaturile trebuie măsurate şi înregistrate în Registrul unic de evidenţă a
instalaţiei la intervalul prscris de Cartea tehnică, dar nu mai mare de o oră.
Sistemul de răcire (cămăşi, răcitoare pentru ulei, răcitoare intermediare şi finale pentru aer)
trebuie curăţat la intervalele impuse de Cartea tehnică – se va consemna în Registrul unic de
evidenţă.
Temperatura apei de răcire la evacuarea din răcitoarele intermediare, precum şi din cămăşile
de răcire, nu trebuie să depăşească valorile prescrise în Cartea tehnică; apa de răcire trebuie să
aibă parametrii (duritate, conţinut de impurităţi, etc.) conform cu cei prescrişi în Cartea
tehnică; probele de apă se vor lua zilnic de către operatori şi se vor verifica conformitatea
parametrilor.
Se interzice utilizarea agregatelor de comprimare a aerului dacă apa de răcire nu are
parametrii în conformitate cu cei indicaţi de Cartea tehnică.
Agregatul de comprimare a aerului trebuie să fie oprit în mod obligatoriu în următoarele
cazuri:
Spargerea unei conducte;
Vibraţii datorate cuplajelor defecte ale organelor în mişcare şi fixării incorecte a conductelor;
Creşterea presiunii de refulare peste limita maximă prescrisă;
Scăderea presiunii de separaţie sub limita prescrisă;
Jocuri radiale sau zgomote anormale ale agregatului de comprimare;
Defecţiuni în sistemul de ungere;
Defecţiuni în sistemul de răcire;
Defecţiuni în sistemul de trensmisie.
Dacă se observă şi alte defecţiuni, decât cele menţionate mai sus, operatorul trebuie să
oprească imediat agregatul de comprimare şi să anunţe şeful ierarhic superior.
Se interzice depozitarea în spaţiile de compresoare a materialelor de întreţinere (scule pentru
lăcătuşerie şi montaj, combustibili lichizi etc.) mai mult decât necesarul pentru 24 de ore.

Stocarea aerului comprimat

Recipientul tempon trebuie scos imediat din funcţiune şi izolat de restul instalaţiei, atunci
când se constată:
Deformaţii sau fisuri;
Scurgeri la îmbinări;
Defecţiuni la aparatele de măsură şi control precum şi la supapele de siguranţă;
Defecţiuni la organele de fixare a capacelor de protecţie (dopuri).
Înaintea punerii în funcţiune a agregatului de comprimare a aerului trebuie verificate toate
aparatele dacă sunt corect interconectate şi fixate rigid. Reglarea supapei de siguranţă trebuie

15
făcută la presiunea indicată în prescripţiile ISCIR, controlându-se etanşeitatea recordurilor şi a
flanşetelor la aceste aparate.

INSTRUCŢIUNI DE SECURITATE A MUNCII PENTRU ACTIVITATEA DE


PRODUCERE A AERULUI COMPRIMAT ÎN INSTALAŢIILE MOBILE

Agregatele mobile de comprimare a aerului trebuie adăpostite pe timp de vară sub şoproane,
iar în timpul iernii în încăperi care să protejeze instalaţia contra îngheţului, iar în timpul iernii
în încăperi care să protejeze instalaţia contra îngheţului;
La instalarea agregatelor mobile de comprimare a aerului trebuie luate măsuri pentru ca
evacuarea gazelor arse să nu provoace incendii, iar priza de aer să fie amplasată într-un loc
ferit de praf, gaze şi apă.
Se interzice instalarea agregatelor de comprimare mobile în încăperi care au nu uşi şi ferestre
cu deschiderea în exterior;
Dacă se constată defecţiuni care să pericliteze siguranţa de funcţionare a recipientului tampon,
operatorul trebuie să oprească imediat agregatul mobil de comprimare a aerului şi să anunţe
persoana însărcinată cu supravegherea funcţionării recipientelor sub presiune pentru a se lua
măsurile necesare, conform „Prescripţiilor tehnice C4-90”- colecţia ISCIR.
Operatorul trebuie instruit, verificat dacă şi-a însuşit cunoştinţele teoretice şi practice necesare
cu privire la funcţionarea în condiţii de siguranţă a recipientelor; acest operator trebuie să
cunoască funcţionarea aparatelor de măsură şi control precum şi a dispozitivelor de
supraveghere automată.
Schimbarea sau reglarea supapelor de siguranţă nu se poate face decât de persoanele
autorizate ISCIR.
Agregatul mobil de comprimare trebuie oprit imediat din funcţionare atunci când se constată:
deformări la pereţii recipientului;
crăpături sau fisuri în pereţii recipientului;
scăpări de aer la îmbinări;
defecţiuni la aparatele de măsură şi control precum şi la dispozitivele de sigutanţă (supape de
siguranţă);
apariţia unui incendiu care ameninţă în mod direct recipientul sub presiune.
Este interzis a se fuma sau a umbla cu flacără deschisă în apropierea rezervorului de
combustibil ala agregatului mobil de comprimare.
După alimentarea cu combustibil a agregatului mobil de comprimare a aerului trebuie să fie
curăţate eventualele urme de combustibil scurs prin rezervor.
În cazul aprinderii agregatului mobil de comprimare, flacăra trebuie stinsă cu extintorul. Se
interzice stingerea cu apă.
Deschiderea recipientului sub presiune se va face după ce operatorul s-a asigurat că nu există
presiune în recipient; reducerea presiunii se va face treptat, cu respectarea măsurilor prescrise
în instrucţiunile din Cartea tehnică a utilajului.
Este interzice utilizarea agregatelor mobile de comprimare a aerului dacă şasiul prezintă fisuri
sau dacă agregatul, respectiv motorul termic sau electric, nu este fixat corect pe şasiu,
producând vibraţii suplimentare.
Se interzice exploatarea agregatelor mobile de comprimare a aerului dacă nu au suport de
sprijin în stare tehnică corespunzătoare.
Toate dispozitivele de remorcare ale agregatului mobil de comprimare a aerului trebuie să fie
fixate rigid şi asigurate împotriva desfacerii. La remorcare roata din faţă se va escamota.

DISPOZITIVE DE SIGURANŢĂ, APARATE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL

Se interzice utilizarea manometrelor dacă:


Lipseşte sigiliul de verificare;

16
Acul indicatoarelor nu revine la „0” după dispariţia presiunii;
Este spartă sticla cadranului sau apar alte defecţiuni, care pot deforma exactitatea indicaţiei
acesteia;
Nu are marcată cu roşu presiunea maximă admisibilă de lucru.
este interzisă reducerea numărului supapelor de siguranţă şi înlocuirea celor montate iniţial, cu
supape de siguranţă , care nu corespund din punctul de vedere al debitului de evacuare al
fluidului şi al presiunii de deschidere a acestoara.
Este interzisă montarea oricărui robinet de deschidere pe conducta de evacuare între aparatul,
recipientul etc., care funcţionează în regim de presiune şi supapa de siguranţă, în alte condiţii
decât cele prevăzute în „Prescripţii tehnice C4 - 90” Colecţia ISCIR.
Este interzisă schimbarea poziţiei contragreutăţilor sau strângerea arcurilor supapelor de
siguranţă în timpul funcţionării recipientelor sub presiune etc., la care sunt montate.
Este interzisă punerea sub presiune a agregatelor mobile de comprimare a aerului acţionate
electric care nu au fost verificate din punct de vedere electric sau nu au corespuns acestor
verificări. Acestea se vor deplasa numai după scoaterea de sub tensiune a cablurilor de
alimentare cu energie electrică.
La executarea operaţiilor la care există pericolul de electrocutare prin atingere directă trebuie
utilizate mijloacele de protecţie electroizolante recomandate de standardele în vigoare.
La executarea operaţiilor la care există pericolul de electrocutare prin atingerea indirectă, toate
echipamentele şi instalaţiile vor fi legate la priza de pământ, conform standardelor în vigoare.
Operatorii agregatelor de comprimare a aerului acţionate electric, trebuie să verifice vizual,
înainte de punerea sub tensiune a acestora, următoarele măsuri de protecţie:
Existenţa ţi montarea corectă a protectorilor;
Lipsa crăpăturilor, ciupiturilor, înădirilor de la cablurile electrice de alimentare;
Legarea la priza de pământ a agregatelor de comprimare (motoarelor, carcaselor şi
elementelor de fixare).
În cazul scoaterii din funcţiune a supapelor de siguranţă pentru un timp îndelungat, repunerea
lor în funcţiune trebuie făcută numai după ce au fost revizuite, probate hidraulic şi reglate la
presiunea prescrisă în „Cartea tehnică a utilajului”, în conformitate cu „Prescripţiile tehnice
C37”- Colecţia ISCIR.
Verificarea şi curăţirea supapelor de siguranţă trebuie execute la termenele impuse în
prescripţiile ISCIR sau ori de câte ori este nevoie.

ÎNTREŢINERE, REPARAŢII, REVIZII

Agregate de comprimare a aerului precum şi recipientele sub presiune trebuie să fie verificate
şi curăţate periodic pentru eliminarea impurităţilor cu ulei oxidat etc., în conformitate cu
indicaţiile prevăzute în Cartea tehnică a utilajului.
Toate operaţiile de întreţinere şi reparare a instalaţiilor de producere a aerului comprimat, pe
porţiunea de 200 m de la staţia de compresoare, trebuie consemnate în Registrul unic de
evidenţă al staţiei.
Ventilele supapelor oalelor de condens precum şi celelalte puncte de rezistenţă locală ale
conductelor, unde sunt posibile depuneri de ulei oxidat, trebuie curăţate cel puţin o dată pe an.
Se interzice demontarea, în vederea efectuării operaţiilor de reparare la recipiente şi de
înlăturare a defectelor de la asamblările elementelor aflate sub presiune, în timpul funcţionării
agregatelor de comprimare a aerului aceasta fiind permisă numai după ce operatorul s-a
asigurat că nu există presiune.
Se interzice curăţirea prin ardere sau cu lichide uşor volatile şi inflamabile a depunerilor de
ulei oxidate din conducte, recipiente, separatoare şi răcitoare.
În caz de îngheţ, conductele de aer comprimat şi dispozitivele aferente, vor fi dezgheţate cu
apă caldă sau abur.
Pereţii interiori ai cilindrilor de la compresoarele cu piston trebuie curăţaţi numai cu petrol.
Este interzisă spălarea cu benzină sau gazolină a conductelor de aer comprimat, înainte de
montare sau după reparaţii.

17
Curăţirea conductelor de aer comprimat se execută prin introducerea şi menţinerea timp de 20
de ore a unei soluţii apoase de sodă caustică NaOH, cu o concentraţie de 5 – 10 %, pe toată
lungimea respectivă; pentu îndepărtarea soluţiei din conducte se foloseşte apă sub presiune şi
se verifică cu hârtia de turnesol sau fenoftaleină lipsa oricărei alcalinităţi.
Operaţiile de repare ale agregatelor de compimare pot începe numai după ce s-a redus
presiunea din conducte până la „0” bar şi după ce s-a efectuat deconectarea de la reţea (dacă
sunt sub tensiune), conform normelor specifice şi s-au afişat indicatoare de securitate: „NU
CONECTAŢI, SE LUCREAZĂ”.
La oprirea instalaţiilor de producere a aerului comprimat, înaite de a începe lucrările de
demontare, trebuie obturate (blindate) toate conductele prin care ar putea să pătrundă în
recipente sau la locul de muncă, lichide sau gaze sub presiune.
Pentru obturări trebuie utilizate flanşe oarbe de oţel cu grosimea, rezultată din calcul,
corespunzătoarecondiţiilor de lucru – montarea acestora se face cu garnitura aşezată pe partea
dinspre care ar putea pătrunde fluidul sub presiune.
Pentru pornirea agregatului de comprimare, după reparaţii, se vor verifica:
Montarea corectă a tuturor conductelor, elementelor de susţinere a capacelor, a apărătorilor
(protectorilor);
Existenţa şi funcţionarea corectă a aparatelor de măsură şi control;
Funcţionarea corectă a tuturor dispozitivelor de siguranţă;
Nivelul uleiului şi al lichidului de răcire;poziţionarea corectă a tuturor armăturilor şi a
instalaţiei de aer comprimat;
Funcţionarea instalaţiei electrice şi de combustibil;
Montarea corectă a conductelor, a recipienţilor sub presiune, precum şi a separatoarelor de
ulei şi apă de pe conductele de alimentare ale recipientului tampon;
Montarea corectă a demarorului, funcţionarea corectă a sistemului de angrenare şi starea
tehnică corespunzătoare a angrenajelor.
Priza de aer

Priza de aer a agregatelor de comprimare a aerului trebuie montată într-un loc cât mai ferit de
soare, praf, fum sau gaze şi, în orice caz, în exteriorul clădirii.
Priza de aer trebuie montată într-un loc depărtat de sol spre a evita obturarea ei cu corpuri
străine şi aspirarea prafului de la sol.
Se interzice montarea prizei de aer în zone cu gaze toxice sau inflamabile.
Priza de aer trebuie prevăzută cu un decantor de apă, prin al cărui robinet se evacuează
periodic condensul.
Filtrul de aer va fi astfel ales, încât să permită o cât mai uşoară montare, demontare şi
curăţare. Curăţarea sau înlocuirea filtrului de aer se va face săptămânal.

Agregatul de comprimare a aerului

La fiecare treaptă de comprimare a agregatului se vor monta un manometru şi o supapă de


siguranţă.
Pentru măsurarea temperaturii aerului comprimat sau a apei de răcire se vor monta
termometre (cu tijă, aparate de înregistrare etc.).
Fundaţiile de beton pe care se montează agregatele de comprimare a aerului trebuie să asigure
funcţionarea corectă a acestora, fără depăşirea valorilor maxime admise de vibraţii şi zgomote.
Toate organelşe de maşini afalate în mişcare trebuie prevăzute cu apărători de protecţie.
Agregatele de comprimare cu ungere cu ulei trebuie prevăzute, cel puţin la evacuarea ultimei
trepte de comprimare, cu răcitoare de aer şi cu un separator de apă şi ulei. La ultima treaptă de
comprimare trebuie montate două manometre, de preferinţă cu semnalizare automată.
Dimensionarea răcitoarelor finale trebuie efectuată astfel încât temperatura aerului comprimat
la intrarea în rezervorul tampon să nu depăşească 600C. La instalaţiile la care aceste condiţii
nu sunt îndeplinite trebuie luate măsuri imediate de remediere.

18
Se interzice montarea răcitorului final în derivaţie cu o conductă care să permită funcţionarea
agregatului de comprimare a aerului şi fără răcitorul final.
Agregatele de comprimare a aerului trebuie dotate cu dispozitive de supraveghere automată
care să semnalizeze acustic şi/sau optic funcţionarea agregatelor. Aceste dispozitive trebuie să
oprească funcţionarea agregatelor cel puţin în următoarele cazuri:
La creşterea temperaturii aerului comprimat peste cea admisă la ieşirea din fiecare treaptă şi
din răcitorul final;
La scăderea presiunii apei de răcire (la agregatele de comprimare care au răcire cu apă) sub
limita minimă admisibilă;
La scăderea nivelului uleiului de ungere sub valoarea prescrisă în Cartea tehnică a utilajului.
Aparatele de măsură şi control trebuie montate în locurile prevăzute de C artea tehnică a
utilajului şi trebuie iluminate pentru a se evita erorile de citire.
La montarea aparatelor trebuie respectat sensul de circulaţie al fluidului de lucru precizat de
producător.
În cazul în care pe deasupra conductelor de aer comprimat trec cabluri sub tensiune, trebuie să
se prevadă obligatoriu plase de sârme sau alte dispozitive de protecţie.
În punctele joase ale separatoarelor, oalelor de condens, pe conductele de aer comprimat,
trebuie montate robinete pentru purjare (armături pentru eliminat condensul).
Pentru scăderea temperaturii şi purificarea aerului comprimat (separarea de apă şi ulei) trebuie
montate, între compresoare şi recipientul tampon, răcitoare finale.
Pentru evitarea sedimentării impurităţilor de ulei oxidat trebuie utilizate filtre de ulei care
trebuie montate pe circuitul de evacuare al uleiului din instalaţie în rezervor.
În cazul controlului centralizat al temperaturilor, agregatele de comprimare a aerului trebuie
dotate cu termometre cu contacte electrice şi termostate.
În vederea asigurării protecţiei contra suprapresiunii, trebuie montate supape de siguranţă în
următoarele puncte:
Pe răcitoare intermediare şi finale;
Pe recipientul tampon;
Între compresor şi robinetul cu ventil (de pe conducta de refulare).
Supapele de siguranţă trebuie montate în locuri ferite de surse de căldură sau radiaţii solare -
vopsire culori deschise (trebuie feritre de intemperii); deasemenea acestea trebuie prevăzute
cu conducte de evacuare a aerului comprimat, orientate spre zone care să nu prezinte pericol
pentru oameni şi mediul înconjurător.
Se interzice construirea de ramificaţii obturate cu dopuri de protecţie pe conducta dintre
agregatul d comprimare şi recipientul tampon (pot apare depuneri de apă şi ulei care prezintă
pericolul de autoaprindere).
Conducta de evacuarea a apei de răcire trebuie montată astfel încât operatorul să verifice
vizual curgerea continuă a apei de răcire.
Capătul liber al conductelor de purjare de la răcitorul final trebuie scos în exteriorul staţiei
compresoarelor.

Conducte sub presiune

Conductele de aer sub presiune se vor îmbina cu sudură sau cu flanşe şi şuruburi.
Conductele metalice pentru aer comprimat trebuie legate la o pânză de pământ
corespunzătoare.
Montarea conductelor pe suporţi sau la străpungerea unor ziduri se face prin intermediul unor
manşoane de oţel pentru ca acestea să gliseze uşor în timpul dilatărilor sau comprimărilor.
Se interzice existenţa îmbinărilor sudate la conductele de aer comprimat în dreptul suporţilor
şi suspensiilor – în jurul tuturor îmbinărilor cu flanşe ale conductoarelor se vor monta coliere
de tablă.
Distanţa minimă între conductele de aer comprimat şi a conductorilor electrici sub tensiune
trebuie să fie 0,25 m, conform instrucţiunilor electrice specifice, în vigoare.

19
Panta conductelor de aer comprimat trebuie aleasă astfel încât să fie evitată orice depunere de
ulei şi apă.

Măsuri de electrosecuritate

Pentru evitarea electrocutării prin „atingere directă” instalaţiile electrice trebuie să fie în
construcţie închisă, iar atunci când sunt în construcţie deschisă, se vor lua măsuri ca toate
piesele aflate sub tensiune să fie inaccesibile unei atingeri directe, neprevăzute.
Toate părţile conducătoare ale instalaţiilor electrice, alimentate cu tensiunea nominală mai
mare decât tensiunea nepericuloasă trebuie să fie conectate la instalaţiile de protecţie prin
legare la pământ.

IPSSM PENTRU MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A


MASELOR

Art.1. (1) La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor
repartiza numai salariati care corespund din punct de vedere fizic.
(2) Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea unor
controale medicale periodice.
Art. 2. (1) Limitele maxine admise pentru ridicare, purtare, tragere şi împingere manuală a
maselor sunt prezentate în tabel.
(2) Este necesar ca manipularea maselor să fie realizată corect, în conformitate cu principiile
fiziologice şi biomecanice.
Art.3. In timpul manipularii manuale a maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba
vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.
Art.4. Conducatorul locului de munca va stabili numarul de salariati care vor efectua
manipularea si transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea
de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera
dezechilibrari.
Art.5. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzatoare.
Art.6. Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte se va face numai daca sunt
fixate intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi
timp a maselor care sunt instabile intre ele.
Art.7. Obiectele ambalate in cutii, lazi etc., trebuie fixate in interiorul ambalajelor. Se
interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in cutii, lazi etc.
Art.8. Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa
fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
Art.9. Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare
sau care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face numai cu palmare.
Art.10. Se interzice manipularea manuala a maselor in/din locuri in care nu exista spatiu pe
orizontala sau verticala corespunzator pentru realizarea acestei activitati.
Art.11. In cazul in care conditiile climatice (vant, ceata, caldura excesiva etc.) nu permit
manipularea si transportul manual al maselor in conditii de securitate, conducatorul locului de
munca trebuie sa ia masuri suplimentare pentru eliminarea sau micsorarea riscului de
accidentare sau imbolnavire profesionala.
Art.12. Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca
nu au echipament individual de protectie si/sau de lucru corespunzator si in buna stare.

2. TRANSPORTUL CU MIJLOACE NEMECANIZATE

20
Art.13. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operatiile de incarcare,
descarcare si transport (targi, carucioare etc.) se va face in functie de felul si greutatea
materialului care se manipuleaza, de natura terenului.
Art.14. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese incat sa reziste conditiilor de
exploatare si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost destinate.
Art.15. Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla
starea lui, insistandu-se asupra platformei pe care se asaza sarcina.
Art.16. Inainte de incarcare se vor examina ambalajele materialelor de catre conducatorul
formatiei de lucru. Pentru evitarea ranirilor la maini, cuiele iesite si capetele paramelor trebuie
sa fie indoite. Nu se vor incarca materialele ale caror ambalaje sunt deteriorate.
Art.17. Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare, descarcare si depozitare,
precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru scurgerea apelor.
Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de zapada si mentinute in stare nealunecoasa.
In cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform reglementarilor in
vigoare.
Art.18. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare sau descarcare dintr-un mijloc de
transport nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franare cu
mecanismul de franare propriu pe teren orizontal si prin franare cu mecanism propriu de
franare si cu saboti de oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea vehiculelor in timpul
efectuarii operatiilor de incarcare sau descarcare.
Art.19. Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport nemecanizate alaturate, ce se
incarca sau descarca simultan, va fi stabilita de la caz la caz de catre conducatorul lucrarii, in
functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de
conditiile terenului etc. incat sa fie exclusa posibilitatea de accidentare.
Art.20. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisa capacitatea de
transport a acestuia.
Art.21. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezinta defectiuni.
Art.22. Se interzice utilizarea carucioarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul de autofranare
defect.
Art. 23. Depozitarea in stive cu randuri intre tesute a produselor cu sectiune rotunda este
admisa numai in pachete legate, pentru a se evita rostogolirea sau rasturnarea stivelor.
Art. 24. Inaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca de maxim 1,5 ori latura mica a
suprafetelor de asezare cu urmatoarele mentiuni:
- produsele trebuie sa aiba o suprafata plana;
- inainte de stivuire este necesara indepartarea eventualelor substante grase (uleiuri unsori
etc.) care se afla pe suprafata de contact a produselor, pentru a preveni alunecarea acestora;
- intre fata superioara a stivelor si partea inferioara a sarcinii purtate de macara pe deasupra
stivei trebuie pastrata in mod obligatoriu o distanta de minim 500 mm.
Art. 25. Depozitarea produselor plate in stive se face astfel incat marginile sa fie paralele, fara
muchii sau colturi nealiniate (iesite in afara limitelor stivei).
Art. 26. Legaturile din sarma ale pachetelor de semifabricate se vor taia cu clesti sau dalti
special confectionate sau cu flacara oxigaz. Taierea se va efectua la sol sau pe un pat special
amenajat unde lucratorul va avea o platforma special amenajata in partea opusa distantei de
rostogolire. Deseurile vor fi evacuate ritmic.
Art. 27. La paturile de control, unde se verifica dimensiunile, aspectul exterior si se inlatura
defectele prin polizare sau daltuire, se vor asigura sisteme adecvate de manipulare si asigurare
a stabilitatii semifabricatelor in timpul remedierii defectelor.
Art. 28. Polizoarele vor avea aparatoare de protectie la piatra, iar la ciocanele pneumatice se
vor folosi dalti cu unghi de taiere corespunzator calitatii otelului. In timpul utilizarii acestora,
se vor purta ochelari de protectie.
Art. 29. Se interzice stationarea cu flacara sau executarea de taieturi cu flacara oxiacetilenica
in apropierea buncarelor cu span si tunder.

21
Art. 30. Desprinderea taglelor, tevilor si produselor tubulare din otel din pachet si rostogolirea
lor pe patul de alimentare se face cu atentie si de la unul din capete. Este interzisa urcarea
lucratorilor pe tevile de pe pat, pentru a nu provoca rostogolirea taglelor sau a tevilor.

3. DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR


IN BUCATI

Art.31. Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare,


incendii si explozii.
Art.32. Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa nu fie posibila caderea
lor.
Art.33. Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina
maxima admisa, care nu trebuie depasita.
Art.34. La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima
admisa a planseului si/sau pardoselii.
Art.35. Persoana juridica sau fizica va stabili locul si modul de stivuire pentru fiecare material
in bucati care se depoziteaza.

Art.36. Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din
materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni.
Art.37. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisa.
Art.38. In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu
forme geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii ambalajelor
trebuie sa reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa nu prezinte deformari
sau deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinata de rezistenta mecanica a
ambalajelor, stabilita prin standarde sau norme interne de fabricatie.
Art.39. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificari dupa fiecare
folosire, pentru stabilirea oportunitatii folosirii in continuare a acestora in conditii de
siguranta.
Art.40. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei.
Art.41. Cand incarcarea, descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai
multi salariati, efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise,
prevazute conform art.2. Totodata, se va asigura ca obiectele respective, sa se poate prinde
bine cu unelte de apucare sau cu mainile.
Art.42. In cazul in care o sarcina este incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare,
concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si cobori sarcina numai la
comanda conducatorului operatiei.
Art.43. Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate
impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul
mijlocului de transport sa poate supraveghea drumul parcurs.
Art.44. Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport
nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga solul in
timpul mersului.
Art.45. La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa
nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza.
Art.46. Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la
incarcare/descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3m.
Art.47. Locurile periculoase, precum si locurile unde pot avea loc degajari daunatoare
sanatatii muncitorilor, vor fi semnalizate prin placi indicatoare de securitate.
Art.48. Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au
nici o atributie la aceste operatii.

4. DEPOZITAREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR IN VRAC

22
Art.49. Pentru a evita imprastierea materialelor in vrac, depozitarea lor se va face in boxe,
buncare, silozuri etc. In cazul in care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aseza in
gramezi, avand forma unui trunchi de piramida cu inclinarea fetelor laterale dupa unghiul
taluzului natural al materialului respectiv.
Art.50. Descarcarea materialelor in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a
gramezii. Este interzisa descarcarea acestor materiale prin sapare la baza gramezilor.
Art.51. La manipularea in vrac a materialelor pulverulente, cand acestea se arunca cu lopata,
se va evita stationarea oamenilor in zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrari
in apropierea locului respectiv; lucratorii care executa lucrarea vor purta masti de protectie
corespunzatoare.
Art.52. La manipularea materialelor pulverulente in vrac, muncitorii se vor aseza in asa fel
incat deplasarea materialelor sa se faca in directia vantului (vantul in spate).
Art.53. In vederea micsorarii producerii prafului la manipularea materialelor caustice in vrac,
se vor folosi roabe, targi, jgheaburi etc.
Art.54. Se interzice manipularea in vrac a produselor toxice.

5. DEPOZITAREA, INCARCAREA, DESCARCAREA MATERIALELOR


LUNGI, GRELE SAU VOLUMINOASE

Art.55. In cazul in care pentru incarcarea si descarcarea din mijloacele de transport a


materialelor de lungime mare nu exista o instalatie de ridicat corespunzatoare, aceste operatii
se vor efectua manual cu ajutorul unor planuri inclinate dimensionate corespunzator sarcinilor
la care sunt supuse. Planurile inclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare si nu vor
depasi nivelul platformelor mijlocului de transport.
Art.56. Se interzice stationarea muncitorilor in dreptul materialelor care se descarca, precum
si oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte scule. Salariatii trebuie sa stationeze
lateral in timpul descarcarii.
Art.57. (1) Se interzice coborarea in acelasi timp a mai multor obiecte pe planul inclinat ;
fiecare obiect se va cobori numai daca cel precedent a fost luat de pe planul inclinat si numai
la semnalul dat de catre conducatorul formatiei de lucru.
(2) Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan inclinat se va face de catre cel
putin doua persoane, prin utilizarea unor funii, salariatii stand la parta superioara. Se va
manipula cate un singur colet sau obiect.
Art.58. Daca unele materiale lungi se transporta pe umeri, toti salariatii se asaza pe aceeasi
parte a piesei. Coborarea in vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin
aruncare, ci prin luare pe brat si apoi depunerea pe sol la comanda conducatorului formatiei de
lucru. Mersul celor ce transporta o piesa va fi in acelasi pas, in cadenta comandata.
Art.59. Se interzice descarcarea materialelor lungi prin cadere sau rostogolire libera.
Art.60 .In cazul in care nu se dispune de instalatii de ridicat, incarcarea-descarcarea si
deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de catre o formatie de lucru cu
experienta si cu respectarea urmatoarelor masuri :
- terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie sa fie eliberat de toate obiectele
straine ce impiedica deplasarea ;
- in cazul cand rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea se va
face pe dulapi sau pe grinzi ;
- in cazul deplasarii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie sa depaseasca
latimea piesei insa nu mai mult de 300mm ;
- se interzice indepartarea manuala a rolelor de sub incarcatura; indepartarea acestora se va
face numai dupa ce rolele se vor elibera complet de incarcatura ;
- in timpul deplasarii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi impinse numai din partea
opusa sensului de deplasare (spate) folosind rangi ; in cazul cand este necesar ca piesa sa fie
trasa din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii nu vor sta in
zona periculoasa creata de cablu (1,5 ori lungimea cablului) ; de asemenea, ei vor pastra o

23
distanta suficienta fata de piesa pentru a nu fi surprinsi, in cazul unei deplasari sau caderi
accidentale a acesteia.

6. OBLIGATIILE SALARIATILOR

Art. 61. Angajaţii vor desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de
accidentare sau îmbolnăvire profesională, persoana proprie sau alţi angajaţi.
În acest scop angajaţii au următoarele obligaţii:
- să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de
aplicare a acestora;
- să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase şi celelalte mijloace de
producţie;
- să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de
securitate ale echipamentelor tehnice şi ale clădirilor, precum şi să utilizeze corect aceste
dispozitive;
- să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune sau altă situaţie care
constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;

- să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă în cel mai scurt timp posibil
accidentele de muncă survenite de persoana proprie sau de alţi angajaţi;
- să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să
informeze de îndată conducătorul locului de muncă;
- să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlalţi participanţi la procesul
de producţie;
- să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru
care a fost acordat;
- să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, atâta timp cât este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea să se
asigure că toate condiţiile de munca sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru
securitate şi sănătate la locul sau de muncă;
- să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, atâta timp cât este necesar, pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe
impuse de autoritatea competentă pentru prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale;
- să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control si de cercetare în
domeniul protecţiei muncii.

IPSSM PENTRU LUCRUL LA INALTIME

încadrarea si repartizarea lucratorilor la locul de munca


Art.3. Pentru executarea lucrărilor la maltime, in orice domeniu de activitate, trebuie sa se tina
seama de următoarele trei principii general-valabile si obligatorii:
(1) Organizarea tehnologica prealabila a lucrărilor la inaltime prin realizarea tuturor
condiţiilor de asigurare masurilor colective ca masuri prioritare,, in funcţie de specificul
locului de munca, inainte de începerea lucrării si pentru toata durata de desfăşurare a
lucrărilor.
(2) Dotarea suplimentara cu echipament individual de protecţie in conformitate cu condiţiile
concrete ale locului de munca.astfel sa fie asigurata securitatea executantului. Criteriile si
modul de dotare sunt cuprinse in prevederile din listele de dotare specifice elaborate in baza
Normativului cadru.
(3)0bligativitatea instruirii, antrenării si a utilizării dotărilor colective si individuale,
corespunzătoare riscurilor locului de munca si a lucrărilor respective.

24
Art.4. încadrarea si repartizarea lucratorilor pentru lucru la inaltime se fac pe baza avizului
medical eliberat in urma unui examen medical prin care trebuie verificat apntudinile si
capacitate neuropsihice necesare lucrului la inaltime.

Art.5. In cazul tehnologiilor si a unor conditi de munca care se pot schimba pe parcursul unui
schimb de lucru, se vor repartiza numai lucratori selecfionafi in condiile de mai sus si numai
aceia care nu au incalcat anterior disciplina tehnologica si prevederile normelor de securitate a
muncii.

Art.6. Avizul medical la încadrare se da numai de către medic (al persoanei Juridice care
angajează sau circumscripţiei teritoriale) pe baza examenelor clinico- funcţionale si de
laborator.

Art.7. Persoana juridica care angajează este obligata elibereze lucratorilor care solicita
angajarea "Fisa medicala de angajare"- tip, emisa de către Ministerul Sanatatii in care se va
preciza locul de munca la care va fi angajat lucratorul.. Lucratorii vor fi admişi pentru lucrări
la inaltime numai daca au viza medicala cu" menţiunea expresa "apt pentru lucrul la
inaltime",mentiune ce va fi inscrisa si in fisa individuala de instructaj.

Art.8. Toti lucratorii care lucrează ia inaltime vor fi supuşi examenului medical periodic.
Periodicitatea si examinările clinico - funcţionale sunt fi stabilite de către Ministerul Sanatafii
in funcţie de caracteristicile locului de munca.

Art.9. Persoanele sub 18 ani si cei care au deposit vârsta de 55 ani nu vor fi admişi pentru
lucrul la inaltime.

Instruirea lucratorilor si dotarea cu EIP

Art. 10. Instructajul de securitate a muncii trebuie făcut pe faze, in conformitate cu prevederile
Normele metodologice de aplicarea Legii nr.319/2006 de securitate a muncii in vigoare si
reglementările interne( odată cu instructajul pentru activitatea de baza).
Art.11. Toti cei care lucrează in condiţiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de
activitate, vor purta echipament individual de protecte, specific eliminării pericolului căderii
in gol si vor fi instruiţi asupra modului de utilizarein momentul acordării precum si la fiecare
incepere de lucrare.

Art.12. Componentele echipamentului individual de protecţie pentru lucrul la inaltime (stabilit


si acordat in funcţie de domeniu! de activitate, complexitatea tehnologiei aplicate, specificul
condiţiilor de munca si de recomandările "Normativului-cadru de acordarea echipamentului
de protecţie si a echipamentului de lucru",elaborat de Ministerul Muncii si Protecţiei
Sociale),va fi verificat de şeful formaţiei si de lucrator inainte de fiecare utilizare;
Dotarea cu echipamente individuale de protecţie (EIP)

Ârt.13. Toti cei care lucrează in condiţiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de
activitate, va purta echipament individual de proiecte, specific eliminării pericolului căderii in
gol,

Ârt.14. Componenta echipamentului individual de protecţie pentru lucrul la inaltime se va


stabili si se va acorda prin Liste interne de dotare in funcţie de domeniul de activitate,
complexitatea tehnologie! aplicate, specificul condiţiilor de munca si de recomandările
"Normativului-cadru de acordarea echipamentului de protecţie si a echipamentului de lucru",
elaborat de Ministerul Muncii si Protecţiei Sociale.

25
Art. 15. Este Interzisa utilizarea echipamentelor individuale de protecţie care nu sunt realizate
si certificate in conformitate cu standardele si normativele de' echipamente de protecţie in
vigoare.

Art.16. Echipamentui individual de protecţie specific eliminări! pericolului căderii in gol


trebuie suplimentat, de la caz la caz, cu echipament individual de protecţie pentru combaterea
riscurilor de accidentare si îmbolnăviri profesionale, specific aciiviia-tiior desfăşurate ia
inaltime.

Art.17. Pentru lucru! la inaltime mica, echipamentui Individual de protecţie trebuie acordat in
funcţie de gradul de periculozitate ai activităţii depuse si de condiţiile concrete de munca,
respectandu-se art. 12 si art. 13,

Art.18. Persoana juridica ce acorda echipament de protecţie precum si lucratorul care i! deţine
3u obligaţia sa-l întreţină in perfecte condiţii de utilizare, prin pastrare, curafare si reparare
corespunzătoare.

Art.19. Lucratori! suni obligaţi sa folosească echipamentui individual de proiecte a muncii pe


timpul lucrului precum si ia accesul la si de la locul de munca si sa-1 păstreze in condiţii bune
de utilizare.

Organizarea locului de munca

Ârt.20. Lucru! la inaltime este penme numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat din
punct de vedere tehnic si organizatoric astfel incat sa prevină căderea de la inaltime a
lucratorilor.

Art.21. In cazul tehnologiilor si ai lucrărilor cu caracter de unicat, proiectul tehnic de


amenajare a lucrului la inaltime va fi aprobat de către organele abilitate din domeniul
securitafii muncii in funcfie de evaluarea pericolelor de accidentare posibile si a factorilor de
risc existent la aplicarea acestor tehnologii sau lucrări cu caracter de unicat,

Art.22. Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat impotriva


căderii in goi a Lucratorilor.
Art.23. Pentru lucrul la Inaltime mica de 2 m, de la caz la caz, in funcţie de gradul de pericol
existent si de condiţiile concrete, specifice domeniului de activitate respectiv, organizarea
locului de munca trebuie sa fie făcuta luandu-se toate sau numai o parte din masurile tehnico-
organizatorice prevăzute penlru lucru! la inaltime, astfel ca pericolul căderii in gol a
lucratorilor sa fie eliminat.

Art.24. La organizarea locului de munca amplasat la in.aiitime trebuie respectate si apucate si


prevederile si reiementariie de securitate a muncii in vigoare, referitoare posibilele pericole de
accidentare specifice activităţilor depuse in acel loc de munca, altele decât pericolul căderii
lucratorilor in gol,

Art. 25. Lucrul ia inaltime trebuie sa se desfăşoare numai sub supraveghere, m funcţie de
complexitatea lucrărilor si a gradului de periculozitate existent, persoana desemnata pentru
supraveghere este eonducatorul locului de munca sau conducătorul lucrărilor respective, sau
alta persoana desenmata, echivalenta ca funcţie.

Art.26. inainte de inceperea lucrului, persoana desemnata cu supravegherea activităţii trebuie


sa verifice daca au fost asigurate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea
accidentării si îmbolnăvirii lucratorilor.

26
Art.27. Daca in timpul lucrului la inaltime se produc in mod neaşteptat emanaţi nocive (toxice
sau inflamabile), lucrările trebuie oprite imediat, iar lucratorii trebuie evacuaţi, lufindu-se
toate masurile de evitare a accidentelor si a incendiilor, pana la îndepărtarea cauzelor care
provocat apariţia emanaţiilor.

Art.28. Locurile de munca amplasate la inaltime de acces la si de la aceste locuri de munca,


trebuie marcate
si semnalizate atat ziua cat si noaptea, in conformitate cu standardele in vigoare. Din zona de
siguranfa, se vor
evacua sauproteja echipamentele tehnice, care pot fi afectate de eventualele căderi de obiecte
de la inaltime.

Manipulare, transport, depozitare

Art.29. Pentru efectuarea operaţiilor de manipulare.transport si depozitare, in condiţiile


lucrului la inaltime.trebuie numit un conducător al locului de munca, care conduce operaţiile,
stabileste masurile de securitate necesare si supraveghează permanent desfăşurarea acestora
respectând prevederile Instrucţiunilor specifice de securitate a muncii privind manipularea,
transports prm purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor.

Art.30. Daca in timpul efectuării operaţiilor de manipulare, transport si depozitare se produc


modificări in condiţiile de munca, conducătorul locului de munca este obligat sa faca
lucratorilor un nou instructaj de lucru si securitate a muncii, corespunzător noilor condiţii.

Art.31. Este interzis accesul persoanelor care nu au o atribuţie legata de aceasta activitate la
locul de manipulare materialelor.
Art.32. Grinzile si planele inclinate precum si podeţele utilizate la manipularea materialelor
trebuie sa fie rezistente, astfel ca arcuirea lor sub sarcina manipulata sa nu fie vizibila.

Art.33. Grinzile, planele inclinate, podeţele etc. trebuie prevăzute cu dispozitive de prindere si
fixare sigura, fiind interzisa orice deplasare a lor in timpul lucrului.

Art.34. Pentru manipularea materialelor tip ţeava cherestea etc. trebuie întocmite instuctiuni
de securitate a muncii
proprii, in funcţie de condiţiile concrete si de configuraţia locurilor de munca amplasate la
inaltime
Aceste manipulări se executa numai sub supravegherea permanenta de către conducătorul
locului de munca.

.MIJLOACE COLECTIVE DE PROTECŢIE


(schele, eşafodaje, cofraje, cintre, podine de lucru)

Art.35. Pentru folosirea schelelor, eşafodajelor, cofrajelor cintrelor se vor aplica si respecta
prevederile cuprinse in Instrucţiunile specifice de securitate a muncii pentru lucrări de cofraje,
schele, cintre si eşafodaje".

Podine de lucru (podine auxiliare)

Art.36. Calitatea materialului lemnos, întrebuinţat la confecţionarea podinelor, trebuie sa


corespunda proiectului execuţie. Pentru podinele executate din metal se va a tabia expandata
sau nervurata.

Art .37. inainte de utilizare, podinele auxiliare, aşezate pe calupuri de lemn, se supun unei
incercari statice,; fata de încărcătura preconizata.

27
Art.38. Podinele de lucru trebuie sa aiba suprafaţa continua. Rosturile intre panourile sau
dulapul podinei nu trebuie sa fie mai mare de 10 mm. Pe suprafaţa podinelor in panta sau in
curba se fixează sipci împotriva alunecării la distante de 300-400 mm.
Art.39. Aşezarea podinei pe reazeme trebuie făcuta astfel incat sa fie exclusa posibilitatea
deplasării sau alunecării Art.4o. Se interzice aşezarea podinei in consola.
Art.41. Urcarea si coborârea pe si de pe podinele de lucru trebuie sa se faca numai pe rampe si
scări de acces executate conform prescripţiilor tehnice. Deplasarea pe podinele de lucru se
face lent, fara a se alerga si a se produce balansuri sau şocuri.
RAMPE DE ACCES SI SCĂRI REZEMATE

Art42. Pentru evitarea deplasărilor longitudinale si transversale, rampele de acces trebuie


fixate pe reazeme specia! prevăzute.
Ari43. in căzui In care rampele de acces trec peste goluri.trebuie sa aiba obligatoriu balustrade
solide, bine fixate pe podina, pe ambele parii ale rampei (fig.!).

Rampe de acces pentru zone periculoase

Art.44. Este interzisa blocarea rampelor de acces cu materiale de construcţii sau alte obiecte.
Rampele trebuie întreţinute si curafate in permanenta.

Art.45. Scările rezemate trebuie sa fie rezistente si usoare,conform standardelor in vigoare.


Pentru cele executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte si fara defecte.

Art.46. Lungimea totala a scării trebuie stabilita astfel incat sa dea posibilitatea lucratorului sa
lucreze stand pe o treapta care se afla la o distanta de eei puţin 1 m de la capătul superior á
scării,

Art47. Picioarele scărilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scărilor si căderea
lucratorului.

Art48. In cazul in care condiţiile de lucru permit fixarea scări! sus, atunci se fixează cariige la
capetele superioare ale ramelor longitudinale.

Art.49. Pentru ca scara sa nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie
dotate, de la caz la caz, cu sabofi metalici cu capete ascunse sau cu sabot! de cauciuc.

Art.56. Scările duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu ianf care sa nu permită,
desfacerea lor accidentala In timpul lucrului.

Art50. Cand se lucrează la o inaltime mai mare de 2m, In locurile cu circulaţie intensa sau
pardoseli alunecoase, la baza scări! trebuie sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea
scării. La sol se va asigura o zona de protecţie, avertizata vizibil, cu o suprafaţa stabilita in
funcfie de inalfimea maxima de lucru ;accesu! oricărei persoane străine in zona fiind interzis.

ECHIPAMENTE INDIVIDUALE PROTECŢIE PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME

Art.51. Alegerea echipamentelor individuale de protecţie trebuie făcuta luând in considerate,


in mod obligatoriu situaţia de lucru la Inaltime, echivalenta cu una din situaţii in care EIP are
rolul de: a)poz!tionarea lucratorului in timpul lucrului;
b)iimitarea deplasării lucratorului in zona sursei de accidentare prin cădere de la inaltime;
cjpozitionarea si suspendarea lucratorilor timpul lucrului.

Ârt.52. EIP corespunzătoare situaţiilor nominalizate pct. a), b) si c) din art.58 se utilizează
numai prevenirea accidentării lucratorului prin cădere dela inaltime.

28
Art. 53. Daca in căzui utilizării EIP exista, in cotinuare pericolul căderii in goi datorita unor
factori dc risc ce nu pot fi eliminaţi, mijlocul individual de protecţie obligatoriu completat cu
echipamentui individual de protecţie pentru oprirea căderii.
Utilizarea echipamentelor individuale de protecţie (EIP) Art.54. Este interzisa utilizarea EIP
nestandardizate.
Art.55. Este interzisa utilizarea EIP importate, daca acestea nu sunt certificate din punct de
vedere ai securităţii muncii conform legislateei romane in vigoare.
Art.56. Lucratorii din domeniile construcţiilor si montărilor de echipamente tehnicie trebuie sa
utilizeze.pentru lucrul la inaltime.centra de protecţie adecvata activitatii(ex. "Centura de
siguranţa pentru constructori si montatori", Centura de siguranţa pentru muncitorii de la
cariere , "Centura de siguranţa pentru muncitorii telecomunicaţii ,etcconform standardelor in
vigoare.
Art.57. Este interzisa înlocuirea de către utilizator componentelor, accesoriilor sau pieselor
metalice defecte precum si repararea acestora. Aceste trebuie executate exclusiv de către
producători /reparatori autorizaţi. Art.58. Utilizarea EIP trebuie sa se faca instrucţiunilor de
utilizare emise de către producător prevederilor acestei instrucţiuni. Este interzisa utilizarea
EIP care nu sunt insotite de instrucţiuni de utilizare.

Art.68. Conducătorii locului de munca sunt obligaţi completeze instrucţiunile de utilizare a


EIP cu precizări care se impun datorita caracteristicilor concrete al locului de munca si/sau
operaţiunii respective.

Art.67. Indiferent de domeniul de activitate si EIP, locul (punctul) de ancorare (fix sau mobil)
trebuie astfel ales incat zona de prindere a lucratorului de acesta sa fie sub cota locului de
ancorare pe toata perioada lucrului.Reziatenfa minima a locului de ancorare trebuie sa fie
confotm standardelor in vigoare.
Art.68. Frânghiile de siguranţa (franghii,lanturi,cabluri) trebuie sa aiba o lungima maxima
desfăşurata de 2m.Reglarea lor se face astfel incat dupa trecerea peste elementul de
construcţie (sta!p,cheson,etc)distanta dintre bustul lucratorului si elementul de construcţie sa
fie de maximum o,5 m Prinderea centurii de siguranţa pentru limitatea zonei de deplasare a
lucratorului (fig.3)

Art.69. In cazul transbordarii din cabina de urcare pe stâlpi, lucratorii trebuie sa poarte EIP cu
frânghii de siguranţa (bretele) pe care le folosesc alternativ la trecerea din cabina pe stâlp si
invers.in acest caz trebuie sa aiba Centura propriu-zisa (talia) cu bretele pentru umar, pentru
ambele picioare si pentru şezut.

Art.7o. Utilizarea EIP este permisa numai prin prinderea sa sigura de un loc de ancorare (fix
sau mobil).

Art.71. In cazul utilizării EIP, in condiţiile art,7o si ale locului de ancorare mobil, acesta
trebuie sa aiba asigurat un traseu continuu, tara întreruperi, aceiati parametrii de rezistenta pe
toata lungimea lui si sa asigure acelaşi grad de securitate fata de zona de pericol de
accidentare prin cădere in gol (fig. 5,6,7).

Art.72. In cazul in care configuraţia locului de de munca si/sau sarcina de munca nu permitt
eliminarea pericolului de cădere in gol a lucratorului, EIP trebuie sa aiba un sistm de limitare
al deplasării un absorbator de energie sau opritor de cădere (fig.8,9).

Art.73. Daca pentru lucrul pe suprafeţe inclinate sau foarte inclinate nu se pot elimina riscurile
deteriorării accidentale a EIP datorate unor suprafefe rugoase, muchii tăietoare, agenţi chimici
agresivi etc., EIP se completează cu un sistem suplimentar de siguranţa format dintr-un loc de
ancorare (altul decât ce! utilizat pentru frânghia de acces), frânghia de siguranfa si a doua

29
prindere de Centura propriu-zisa. Acest sistem suplimentar trebuie dotat, acolo unde este
cazul, cu opritor cu poziţia de amplasare reglabila*

Art.74. Pentru lucrul pe suprafefe inclinate sau foarte inclinate este obligatoriu ca reglarea
EIP, atat pentru accesul la si de la locul de munca cat si pentru lucrul propriu-zis, sa se faca
astfel ca in cazul pierderii contactului cu suprafaţa respectiva, lucratorul sa nu cada mai mult
de 0.5m.
Art.75. In cazul lucrului cu im sistem de oprire a caderii.trebuie asigurat un spaţiu de cădere
sub cota locului de munca de minimum 1m tara proeminente, muchii sau alte obstacole.

Casca dc protecţie

Art.76. Pentru lucru! la inaltime, indiferent de domemui de activitate, este obligatorie purtarea
castii de protecţie. Persoanele care coordonează, controlea si indruma procesul de munca vor
purta obligatoriu casca de protecţie atunci cand isi desfăşoară activitatea in condiţiile lucrului
ia inaltime.

Art. 77. Pentru lucrul la inatime mica, de la caz la caz, in funcţie de gradul de periculozitate si
te condiţiile concrete de munca, lucratorii trebuie dotaţi cu casca de protecţie.
Art. 78. Daca sa lucrează la nivelele superioare, dar nu pe verticala locului de munca amplasat
Sa inatime mica, se va asigura un spaţiu de siguranţa lateral, stanga-dreapta, proportional cu
inaliimea maxima de lucru si se va purta obligatoriu casca de protecţie (fig, 13),

Utilizarea EIP ca sistem pentru oprirea căderii de la inaitime

Art.79. EIP ca sistem de oprire a căderii de la inaltime trebuie sa aiba Centura propriu-zisa
prevăzuta cu bretele pentru umar, picioare si şezut. Frânghia de siguranţa se prinde fie de
centura propriu-zisa, fie de bretelele de urnái¬dé pe spatele lucratorului si de locul de ancorare
prin intermediul unui opritor (fig.11.12).

Art.8o. Mecanismul sistemului de oprire a căderii trebuie sa acţioneze astfel ca lucratorul sa


nu cada mai mult 0,5rn,

ÂrtJI, Centurile de siguranţa si frânghiile acestora (cordoanele de legătura) trebuie păstrate la


loc uscat, fara umezeala sau temperaturi excesive, respectând instrucţiunile producătorului

Art.82. Centurile de siguranţa si frânghiile acestora păstrate in magazii o perioada mai mare
(peste 1 an),lnainte de folosire, se supun la încercări dinamice conform instrucţiunilor
producătorului.

Echipamente individuate de protecţie, altele decât cele specifice lucrului la inaltime

Art 83. Daca, in timpul lucrului la inaltime, exista pericole de accidentare, altele decât
pericolul căderii in goi, lucratorii trebuie sa poarte EIP specifice acestor pericole.

Art.84. Conducătorii locului de munca trebuie sa identifice pericolele de accidentare posibile


de a se manifesta si sa doteze lucratorii cu EIP capabile sa elimine aceste pericole.

Art.85. Purtarea EIP, altele decât cele specifice pericolului căderii in gol, nu trebuie sa
influenţeze in nici un fel capacitatea de protecţie a EIP specifice pericolului căderii in gol.

Art.86. In funcţie de natura pericolului existent la lucru la inaltime, altul decât cel de cădere in
goi (de ex.: mecanic electric, chimic) trebuie ales EIP in conformitate cu prevederile

30
Instrucţiunile specifice conexe si ale "Normativului - cadru de acordare si utilizare a
echipamentului individual de protecţie si de lucru" (fig. 14),

Art.87. Lucratorii trebuie instruiţi in funcţie de natura pericolului existent, privind modul de
purtare a EIP in condiţiile specifice lucrului la inaltime (de ex.putarea mastil de gaze, masai
cu aducfiune de aer etc.)

Art.88. In cazul unor tehnologii tip unicat, conducătorul lucrărilor trebuie sa detalieze
instrucţiunile de utilizare a EP pentru fiecare faza tehnologica, in specia! acolo unde condiţiile
de lucru se pot schimba intr-un timp scurt si sa verifice instruirea si respectarea de către
lucratori a acestor instrucţiuni.

INSTALAŢIII, DISPOZITIVE si SCULE PENTRU LUCRUL LA INALTIME

Art.89. Utilizarea instalaţiilor, dispozitivelor si sculelor pentru lucrul la inaltime este permisa
numai daca instrucţiunile de lucru si de securitate a muncii ale acestora sunt adaptate la
condiţiile concrete ale locului de munca respectiv.

Art.SO. Conducătorul lucrărilor trebuie sa asigure alegerea si funcţionalitatea optima a


Instalaţiilor si dispozitivelor necesare fiecare! faze tehnologice sau fiecare! operaţii specifice.

Art.91. Conducătorul locului de munca trebuie sa verifice zilnic integritatea si starea de


funcţionare a instaiaiiilor, dispozitivelor si sculelor folosite pentru lucru! la inaltime precum si
modul de asigurare a lucratorilor de a nu cădea in gol in timpul lucrului. Pentru orice
defecţiune sau lipsa constatata trebuie sa oprească lucrul si accesul lucratorilor si sa asigure
remedierea celor constatate.
Art.92. Lucratorii trebuie instruit! si verificaţi cu privire la modul de utilizare a instalaţiilor,
dispozitivelor si sculelor in condiţiile lucrului la inaltime.Dispozitive si scule pentru lucru! la
inaltime pe stâlpi (de lemn, beton sau metalici)
Carlige pentru urcarea-coborarea pe stâlpi

Art.93 (l)Uîilizarea cârligelor pentru urcarea-coborarea pe si de lemn sau beton este permisa
numai daca Întinderea (mărimea) cârligelor corespunde cu diametrul stâlpului.
(2) Este interzisa, mărirea sau micşorarea deschiderii cârligelor de către utilizatori.

Art.94. Este interzisa utilizarea cârligelor pentru urcarea-coborarea pe stâlpii de lemn daca
acestea nu au ghearele de prindere ascuţite corespunzător unei fixări sigure pe stâlp.
Art.95. Este interzisa utilizarea cârligelor pentru urcarea-coborarea pe stâlpii din beton
centrifugát daca mansoanele de cauciuc sunt uzate, rupte sau subdimensionate.
Art.96. Este interzisa utilizarea cârligelor de urcare-coborare pe stâlpi de lemn sau beton daca
curelele de prindere sunt rupte, uscate (îmbătrânite) sau innadite.
Art.97.Este interzisa utilizarea cârligelor de urcare-coborare pe stâlpi de lemn sau beton, daca
tălpile metalice ale acestora sunt deformate, prezintă fisuri sau rupturi.

Art.98. Este permisa utilizarea cârligelor pentru urcarea-coborarea pe stâlpi numai daca
aceştia provin de la un producător autorizat si daca sunt certificaţi conform reglementarilor in
vigoare.

Art.99. Orice reparaţie necesara cârligelor pentru urcarea-coborarea pe stâlpi trebuie executata
de către o intreprindere autorizata, de regula, de către producătorul acestora.

Art.1oo. Conducătorul locului de munca este obligat sa asigure tipo-dimensiunea necesara


pentru carlige in funcţie de dimensiunile stâlpilor pe care se va lucra.

31
Art/lol Dupa utilizarea cârligelor trebuie efectuat controlul integrităţii acestora si a
dimensiunilor lor prin compararea cu un sablon etalon.
Art.1o2. La urcarea-coborarea pe stâlpii de lemn cu carligele, trebuie evitate: zonele cu aşchii
desprinse.filele de conductori aerieni, conductoarele de legare la pamant, cablurile
Art.1o3. Se interzice urcarea cu carligele pe stâlpii de beton daca. suprafaţa acestora este
pătata, cu grăsimi, rezulta ,zone umede, este mcarcata, cu prafaderent sau este acoperita cu
gheafa..

Scări, autoscari, autotelescoape Art.104. Utilizarea scărilor din lemn este permisa la o sarcina
maxima de 1,5 kN si numai de către un singur lucrator.

Art.105. Lungimea maxima a unei scări din lemn cu trepte late nu trebuie sa. depăşească. 5m,
daca este folosita ca suport al locului de munca, pentru lucrator.
Art.106. Lungimea scării trebuie sa permită lucrul de pe o treapta aflata, la o distanta minima,
de 1m fata. de capătul superior al scării (fig. 15).
Utilizarea corecta, a scării rezemate Ârt.1o7. Se interzice lucrul de pe primele doua, trepte
superioare ale scărilor simple sau duble. Art.108. Se interzice utilizarea scărilor prelungite
prin legare provizorie. Art.109, Se interzice utilizarea scărilor care au trepte lipsa sau sunt
reparate provizoriu. Art.110. Lucratorii care folosesc scările trebuie sa poarte Încălţăminte
corespunzătoare pentru evitarea alunecării.
Artiii. Este interzisa executarea de lucrări de pe scariie extensibile, Aceste scări trebuie
folosite numai la urcarea-coborarea de pe stâlpi (sau similar),

Art.112. Conducătorul locului de munca trebuie sa verifice Integritatea scării înaintea fiecărei
montări (utilizări). Sistemul de imbinare trebuie sa fie sigur si rigid.

Art.113. Este interzis ca pe scara extensibila sa se urce mai mult de iun lucrator pentru accesul
la si de la locul de munca.
Art.114. Trecerea de pe scara extensibila pe platforma (consola) locului de munca este
permisa numai dupa ce lucratorul a trecut cel de-al doilea cordon al centurii siguranţa pe dupa
stâlp, deasupra platfonnei (flg.16)

Art.115. Este interzisa repararea scărilor extensibile de către utilizatori. Reparaţiile trebuie
executate numai de către
unităţi specializate, de preferinţa de către producător.
Art. 116. Scariie pe pneuri trebuie utilizate conform Instrucţiunilor producătorilor.

Art.117. înainte de ridicare, scările mecanice pe pneuri trebuie sa fie verificate si calate pe un
teren plan, compact.

Art.118. Este interzisa utilizarea scărilor mecanice oe pneuri la inatimea maxima, daca vârful
scării nu este rezemat
(sprijinit).
Art.119. Este interzisa deplasarea scărilor pe pneuri cand pe ele se afla lucratori,
Ârt.120. Este interzisa întinderea de conductoarelor sau ridicarea de greutăţi cu ajutorul
scărilor.
Art.121. Utilizarea platformelor telescopice mecanice, autoscariior mecanice,
autotelescoapelor cu acţionare hidromecanica, platformelor ridicat cu brafe articulate precum
si altor utilaje asemănătoare este permisa numai in cazul aplicării stricte a instrucţiunilor de
lucru emise de către producători si a instrucţiunilor de securitate a muncii adaptate la
specificul flecarul domeniu de activitate si fiecărui ioc de munca.

Art.122. Lucratorii care utilizează maşinile si instalaţiile nominalizate in art. 121 trebuie sa fie
instruiţi în acest scop, asupra condiţiilor lucrului la inaltime.

32
Art.123. in coşul, nacela sau pe piatfonna utilajului este permisa prezenta a cel mult doi
lucratori, care împreuna cu sculele si/materialele necesare nu trebuie sa depăşească sarcina
maxima admisibila a utilajului respectiv.

Art. 124. fvlanevrantul utilajului, desemnat in acest scop, trebuie sa supravegheze permanent
lucrul cu utilajul respectiv si sa asigure masuri împotriva deplasării accidentale a acestuia.

Art.125. Toate manevrele sau deplasările utilajului trebuie executate numai la comanda
conducătorului locului de munca, comenzile fiind transmise printr-un sistem de semnalizare
stabilit anterior cu manevrantui acestuia.

Art.126. Este interzis lucrul pe autoscari, autotelescoape(sau autoplatforme) pe terenuri a


căror Înclinare este mai mare de 10° fata de planul orizontal al utilajului.

Art.l27.Este interzisa solicitarea laterala (tragere orizontala, întindere de conductoare) a


coşului, nacelei sau platformei utilajului.

Art.128, Deplasarea utilajelor de la un punct de lucru la altul este permisa numai dupa
coborârea coşului, nacelei sau platformei si fara lucratori pe utilaj.

LUCRUL LA INALTIME EFECTUAT PE CONSTRUCŢII TIP STÂLP

Art.129. In timpul lucrului ia inaltime se vor respecta următoarele:


* a)in toate cazurile, lucratorul trebuie sa fie asigurat, bine rezemat pe carlige, zăbrele,
platforma, scara sau scăunel suspendat;
/ b)pe tot timpul lucrului, cordonul centurii de siguranţa trebuie legat la un element rigid
component al stâlpului,
deasupra punctului de lucru, in asa tei, incat sa nu fie stânjenite mişcările lucratorului; S I
c)trebuie sa se evite lucrul in pozith etajate a doi sau mai mulţi lucratori pe acelaşi stâlp; S
d)este interzisa executarea oricărei lucrări la fundafia stâlpilor;
■s ejlucratorii, inclusiv manevrantii autoutilajelor si organele de control trebuie echipaţi tot
timpul lucrului si cu casca de protecţie.

Art,13o. Urcarea pe stâlpi, indiferent de materialul din care sunteonstuiti este permisa numai
dupa verificarea prealabila a acestora la baza si pe tot parcursul urcarii.Verificarea trebuie
efectuata in conformitate cu prevederile fisei tehnologice a lucrării sau a instrucţiunilor
tehnice proprii.

Art.131. inainte de urcarea pe stâlpi (din lemn sau metal) trebuie verificat gradul de putrezire
sau de coroziune la nivelul solului sau la 20-25 cm sub nivelul solul fundaţiile aparente.

Art.132. mainte de urcarea pe stâlpii din beton trebuie efectuat un control vizual in zona
fundaţiei si a consolelor pentru verificarea integrităţii acestora.

Art.133. Pentru urcarea si lucrul ia inaltime trebuie folosite următoarele mijloace certificate,
in conformitate cu prevederile fiselor tehnologice sau a normelor tehnice: -scări din lemn sau
metalice simple, duble extensibile; -carlige pentru urcarea pe stâlpi de lemn sau de beton;
-utilaje speciale (autoscari mecanice, platforme telescopice hidromecanice, autotelescoape cu
platforme ridicătoare cu brafe articulate etc.);
-construcţii definitive ale stâlpilor adecvate operaţiilor de urcare si lucrului la inaltime;
-dispozitive de lucru la inatime (platforme, dispozitive pentru schimbarea elementelor din
lanţurile de izolare, cărucior, pasitor etc.).

33
Art.134. La locul de munca aflat la inaltime» trebuie ridicate numai materialele strict
necesare. Sculele necesare executării diferitelor operaţi trebuie păstrate in buzunare speciale
sau teci prinse in Centura de siguranţa. Sculele si materialele trebuie sa fie urcate si coborâte
pe măsura necesitaţilor cu funie de ajutor, interzicandu-se aruncarea acestora de la sol la
pozifia de lucru sau invers.
Aşezarea chiar temporara a sculelor .dispozitivelor sau a materialelor nefixate pe elementele
stâlpilor liniilor electrice aeriene este interzisa.

Art.135. Pe stâlpii metaiici cu zăbrele urcarea si coborârea se face utilizând tehnologia


alpinismului utilitar, prin asigurarea personalului executant in trei puncte (ambele mâini si un
picior sau ambele picioare si o mana). Asigurarea cu unul din cordoanele centurii de siguranţa
este obligatorie in cazuri deosebite (stâlp acoperit cu chiciura sau zăpada) precum si in cazul
opririlor pentru odihna sau trecerea peste obstacole.

Art.136. Se interzice urcarea si coborârea directa pe stâlpi de beton acoperit cu polei.

LUCRUL LA INALTIME UTILIZÂND TEHNOLOGIA ALPINISMULUI UTILITAR

Art.137. Lucrul la inaltime trebuie efectuat cu ajutorul alpinismului utilitar (AU), numai in
situaţiile de lucru in care toate celelalte tehnologii de lucru la inaltime nu se pot aplica din
motive de siguranţa a lucratorilor.

Art.138. Tehnologia alpinismului utilitar (AU) se aplica obligatoriu, numai in cadrul unei
echipe eonstituite pe criterii ferme si sub supraveghere de specialitate permanenta ,
respectindu-se prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru alpinismul
utilitar.
PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND LUCRUL LA INALTIME Organizarea locului
de munca

Art.139.. Indiferent de domeniul de activitate, amenajările si dotările locului de munca


amplasat la inalfime trebuie realizate obligatoriu dupa un proiect tehnic aprobat de organul de
specialitate (ex. comisia CTE) al executantului si de către beneficiar.
. Manipulare, transport, depozitare

Art.14o. Grinzile si pianele inclinate trebuie sa alba o panta maxima de 20%. Lafimea minima
a planelor Înclinate si a podeţelor este de Im pentru circulaţia intr-un singur sens.

Art.141. Planele inclinate si podeţele utilizate ia inaltimi peste 0,7 m , fata de sol sau fata de o
baza de referinţa . artificiala, trebuie prevăzute cu balustrade înalte de 1m cu legaturi
intermediare si cu borduri laterale de 10-15cm (denumite in contextul Instrucţiunii "balustrade
de protecfie"sau "balustrade"),

Art. 142. In căzui in care transportul materialelor se face manual, fara mijloace ajutătoare,
pianele inclinate trebuie prevăzute cu sipci transversale fixate la distante de 20-40 cm.

Mijloace colective de protecţie

Art.143. Platforma de lucru trebuie prevăzuta cu balustrade pe cele trei laturi exterioare,
formate din minimum doua elemente paralele dintre care primul montat la 1 rn de suprafaţa
platformei prinse de bare verticale prevăzute distante maxime de 1,5 m, Barele verticale si
bordurile (scânduri de 10-15 cm lafime) se montează la nivelul suprafeţei platformei in suporţi
speciali prevăzuţi in acest scop. Balustrada (elementii orizontali si barele vertica!e)trebuie sa
reziste la o torta orizontala de 80 daN aplicata la jumătatea distantei dintre doua bare verticale
sau la o dinamica de 50 daN aplicata in acelaşi punct fara ca săgeata sa depăşească 30 mm.

34
Art.144. Este interzisa Înclinarea scărilor (altele decât cele fixate) peste 60°. Intre 60 -80 gr.
înclinare, trebuie folosite scări fixe, cu balustrade, iar peste 80° înclinare, scărilor fixe trebuie
prevăzute cu apărători tip colivie si cu întreruperi pentru odihna ia maximum 4 m.

Art.145. Atat ia scările de lemn fixe, cat si la cele portative, treptele trebuie încastrate in
ramele longitudinale si dotate cu prag de minimum 2 cm.

Art.146. Rampele de urcare trebuie montate cu o înclinare de cel mult 1:3, iar la fiecare 30-40
cm, trebuie bătute sipci transversale cu o secţiune de 4x6 cm2, pe toata latimiea rampei.

Art.148. Rampele de acces pentru executarea lucrărilor pe acoperişuri, luminatoare etc.,


trebuie sa aiba, o latime minima de 0,6 m. Trebuie asigurate masuri speciale impotriva
alunecării.

Art. 149, Scările rezemate pe perete trebuie sa aiba lăţimea treptei inferioare de cei puţin 50
cm, pentru realizarea unei bune stabilităţi.

Ârt.15o. Platformele trebuie sa se realizeze astfel incat sa permită accesul, lipsit de pericole, ia
toate subansamblele situate la nivelul respectiv.

Art. 151. Podinele trebuie dimensionate la sarcina maxima data de greutatea lucratorilor care
lucrează pe ele si a materialelor ce se folosesc in timpul lucrului.

Ârî.152. Rampele de acces pentru circulaţia lucratorilor trebuie confecţionate numai din
panouri bine legate intre ele, cu o latime de cel pufin 1 m, daca se circula intr-un singur sens si
de cel puţin 1,5 m, daca se circula in ambele
sensuri.
Art.153. Grosimea dulapilor din care se confecţionată podina trebuie sa fie de ce! puţin 6 cm,
iar in căzui in care se transporta materiale grele, grosimea trebuie determinata prin calcul.
(
Art. 154. Locurile de primire a materialelor necesare desfăşurării activităţi vor fi amenajate
conform proietului tehnic elaborat in funcţie de configuraţia iocul de amplasare si necesarul
de materiale. Proiectul tehnic aprobat de persoana juridica min drept si va fi adaptat ori de
cate ori condiţiile de munca se vor modifica,mediul de munca: ansamblu! condiţiilor fizice,
chimice,bio!ogice si psiho-sociaie in care unu! sau mai mult! executant! isi realizează sarcina
de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii in funcţie de cadrul instrucţiunilor specifice
de securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau a mai multor activităţi in condiţii
de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii
muncii, la nivelul fiecărui element al sistemului executant -sarcina de munca - mijloacele de
producte - mediul de munca.propriu proceselor de munca din cadrul activităţii care fac obiect
de reglementare.
Instrucţiunea specifica de securitate a muncii privind lucrul la inaltime se va aplica, de la caz
la caz, in funcţie de domeniul activităţii de baza, cumulat cu instrucţiunile specifice ale acelor
activităţi Art.155.Anexe/e cu figuri explicative,iac parte din prezentele Instrucţiuni

INSTRUCTIUNI PROPRII Nr.


DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
PRIVIND LUCRUL LA INALTIME

ART.1 Lucratorii sunt obligati sa poarte echipamentul echipamentul individual de protectie a


muncii pe timpul lucrului precum si la accesul la si de la locul de munca si sa-l pastreze in
conditii bune de utilizare.

35
ART.2 Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat din
punct de vedere tehnic si organizatoric astfel incat sa previna caderea de la inaltime a
lucratorilor.
ART.3 Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat impotriva
caderii in gol a lucratorilor.
ART.4 Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de
munca, trebuie marcate si semnalizate atat ziua cat si noaptea, in conformitate cu standardele
in vigoare. Din zona de siguranta se vor evacua sau proteja echipamentele tehnice, care pot fi
afectate de eventualele caderi de obiecte de la inaltime.
ART.5 Daca in timpul efectuarii operatiilor de manipulare, transport si depozitare se produc
modificari privind conditiile de munca, conducatorul locului de munca este obligat sa faca
lucratorilor un nou instructaj de lucru si de protectie a muncii, corespunzator noilor conditii.
ART.6 Este interzis accesul persoanelor care nu au o atributie legata de aceasta activitate la
locul de manipulare a materialelor.
ART.7 Grinzile si planele inclinate precum si podetele utilizate la manipularea materialelor
trebuie sa fie rezistente, astfel ca arcuirea lor sub sarcina manipulata sa nu fie vizibila.
ART.8 Grinzile, planele inclinate, podetele etc. trebuie prevazute cu dispozitive de prindere si
fixare sigura, fiind interzisa orice deplasare a lor in timpullucrului.
ART.9 Pentru manipularea materialelor tip teava, cherestea etc. trebuie intocmite instructiuni
de securitate a muncii in functie de conditiile concrete si de configuratia locurilor de munca
amplasate la inaltime. Aceste manipulari se executa numai sub supravegherea conducatorului
locului de munca.

1. Mijloace colective de protectie - Podine de lucru


ART.10 Calitatea materialului lemnos, intrebuintat la confectionarea podinelor, trebuie sa
corespunda proiectului de executie. Pentru podinele executate din metal se va executa tabla
expandata sau nervurata.
ART.11 Inainte de utilizare, podurile auxiliare, asezate pe sol, pe calupuri de lemn, se supun
unei incercari statice, duble fata de incarcatura preconizata.
ART.12 Podinele de lucru trebuie sa aiba suprafata continua. Rosturile intre panourile sau
dulapii podinei nu trebuie sa fie mai mari de 10 mm. Pe suprafata podinelor in panta sau in
curba se fixeaza sipci impotriva alunecarii la distante de 300-400 mm.
ART.13 Asezarea podinei pe reazeme trebuie facuta astfel incat sa fie exclusa posibilitatea
deplasarii sau alunecarii ei.
ART.14 Se interzice asezarea podinei in consola.
ART.15 Urcarea si coborarea pe si de pe podinele de lucru trebuie sa se faca numai pe rampe
si scari de acces excutate conform prescriptiilor tehnice. Deplasarea pe podinele de lucru se
face lent, fara a se alerga si a se produce balansuri sau socuri.

Rampe de acces si scari rezemate


ART.16 Pentru evitarea deplasarilor longitudinale si transversale, rampele de acces trebuie
fixate pe reazeme special prevazute.
ART.17 In cazul in care rampele de acces trec peste goluri, trebuie sa aibe obligatoriu
balustrade solide, bine fixate pe podina, pe ambele parti ale rampelor.
ART.18 Este interzisa blocarea rampelor de acces cu materiale de constructii sau alte obiecte.
Rampele trebuie intretinute si curatate in permanenta.
ART.19 Scarile rezemate trebuie sa fie rezistente si usoare, conform standardelor in vigoare.
Pentru cele executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte si fara defecte.
ART.20 Lungimea totala a scarii trebuie astfel incat sa dea posibilitatea lucratorului sa lucreze
stand pe o treapta care se afla la o distanta de cel puitn 1 m de la capatul superior al scarii.
ART.21 Picioarele scarilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scarilor si caderea
lucratorului.
ART.22 In cazul in care conditiile de lucru permit fixarea scarii sus, atunci se fixeaza carlige
la capetele superioare ale ramelor longitudinale.

36
ART.23 Pentru ca scara sa nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie
dotate, de la caz la caz, cu saboti metalici cu capete ascutite sau cu saboti de cauciuc.
ART.24 Scarile duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lant care sa nu permita
desfacerea lor accidentala in timpul lucrului.
ART.25 Cand se lucreaza la o inaltime mai mare de 2 m, in locurile cu circulatie ntense sau
pardoseli alunecoase, la baza scarii trebuie sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea
scarii. La sol se va asigura o zona de protectie, avertizata vizibil, cu o suprafata stabilita in
functie de inaltimea maxima de lucru, accesul oricarei persoane straina in zona fiind interzisa.

2. Echipamente individuale de protectie pentru lucrul la inaltime

2.1. – Alegerea echipamentelor individuale de protectie (EIP)


ART.26 (1)Alegerea echipamentelor individuale de protectie trebuie facuta luand in
consideratie, in mod obligatoriu, situatia de lucru la inaltime, echivalenta cu una din cele trei
situatii in care EIP are rolul de :
a) pozitionarea lucratorului in timpul lucrului ;
b) limitarea deplasarii lucratorului in directia sursei de accidentare prin cadere de la inaltime ;
c) pozitionarea si suspendarea lucratorului in timpul lucrului.
(2) Daca in cazul utilizarii EIP exista, in continuare, pericolul caderii in gol datorita unor
factori de risc ce nu pot fi eliminati, mijlocul individual de protectie trebuie obligatoriu
completat cu echipamentul individual de protectie pentru oprirea caderii.

2.2. - Utilizarea echipamentelor individuale de protectie (EIP)

Este interzisa utilizarea EIP nestandardizate.


ART. 27 Lucratorii din domeniile constructiilor si montarilor de echipamente tehnice trebuie
sa utilizeze, pentru lucrul la inaltime, "Centura de siguranta pentru constructori si montatori",
conform standardelor in vigoare.
ART.28 Este interzisa inlocuirea de catre utilizatori a componentelor, accesoriilor sau pieselor
metalice ale EIP defecte precum si repararea acestora. Aceste operatii trebuie executate
exclusiv de catre producatorii de EIP autorizati.
ART.29 Utilizarea EIP trebuie sa se faca conform instructiunilor de utilizare emise de catre
producator si prevederilor Normelor pentru lucrul la inaltime.
ART.30 Este interzisa folosirea EIP care nu sunt insotite de instructiuni de utilizare.
ART.31 Franghiile de siguranta (franghii, lanturi, cabluri) denumite si mijloace de legatura
trebuie sa aiba o lugime maxima desfasurata de 2 m.
ART.32 Reglarea franghiilor de siguranta se face astfel ca, dupa trecerea peste elementul de
constructie (stalp, cheson, profil metalic) distanta dintre bustul lucratorului si elementul de
constructie sa fie de maximum 0,5 m.
ART.33 Daca pe stalpul (sau similar) pe care se lucreaza exista un element fixat rigid, este
obligatoriu ca franghia de siguranta (breteaua) sa fie petrecuta astfel ca ea sa inconjoare
stalpul deasupra acestui element fixat rigid.
ART.34 Lucrul la inaltime pe o suprafata inclinata sau foarte inclinata este permisa daca
lucratorul este dotat cu EIP compus din centura-scaun cu bretele pentru umar si picioare,
franghie de acces, utilizata ca loc (suport) de ancorare mobil si coborator manual.
ART.35 EIP ca sistem de oprire a caderii de la inaltime trebuie sa aiba centura propriu-zisa
prevazuta cu bretele pentru umar, picioare si sezut.
ART.36 Mecanismul sistemului de oprire a caderii trebuie sa actioneze astfel ca lucratorul sa
nu cada mai mult de 0,5 m.
2.3. - Casca de protectie
ART.37 Pentru lucrul la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, este obligatorie
purtarea castii de protectie.

37
ART.38 Persoanele care coordoneaza, controleaza si indruma procesul de munca vor purta
obligatoriu casca de protectie atunci cand isi desfasoara activitatea in conditiile lucrului la
inaltime.
ART.39 Pentru lucrul la inaltime mica, de la caz la caz, in functie de gradul de periculozitate
si in conditiile concrete de munca, lucratorii trebuie dotati cu casca de protectie.
ART.40 Daca se lucreaza la nivelele superioare, dar nu pe verticala locului de munca amplasat
la inaltime mica, se va asigura un spatiu de siguranta lateral, stanga-dreapta, proportional cu
inaltimea maxima de lucru si se va purta obligatoriu casca de protectie.
ART. 41 Inainte de inceperea lucrului,este obligatorie verificarea de catre lucrator a
integritatii castii de protectie, asistemului de amortizare si a posibilitatii de reglare a acestuia
si a curelelor de prindere.
ART.42 Este interzisa folosirea castii de protectie daca aceasta prezinta sparturi, fisuri ale
calotei, defectiuni ale calotei, defectiuni ale sistemului de amortizare etc. Casca defecta
trebuie scoasa imediat din uz.

2.4. - Centura de siguranta


ART. 43 Pentru lucrul la inaltime, purtarea centurilor de siguranta este obligatorie, daca
masurile integrate de amenajare si de dotare a locurilor de munca nu elimina pericolul caderii
in gol.
ART.44 Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care
pericolul de cadere in gol se poate manifesta, lucratorii trebuie sa poarte obligatoriu centura de
siguranta impreuna cu franghia de siguranta care vor impiedica accesul lucratorului in zona cu
pericol, pe toata perioada lucrului.
ART.45 Centura de siguranta trebuie folosita fie ca mijloc de sprijin al corpului, fie ca mijloc
de protectie prin suspendarea impotriva caderii in gol, fie ca mijloc de oprire a accesului intr-o
zona periculoasa. Este interzis a se folosi centura pentru alte functii de protectie decat cele
pentru care a fost proiectata.
ART.46 Inainte de utilizare, centura de siguranta si accesoriile trebuie verificate in mod
obligatoriu.
ART.47 Prin examinarea cu atentie se verifica cusaturile, cordoanele partilor metalice,
franghiile, carligele de siguranta, niturile etc.
ART.48 Este interzisa utilizarea centurilor de siguranta care :
a) prezinta rupturi, pete, destramari, nituri lipsa sau slabite, catarame defecte, rascoacerea
pielii, ruginirea pieselor metalice, rosaturi etc. ;
b) Au fost odata solicitate dinamic (suspendarea corpului lucratorului cazut de la inaltime) ;
c) au fost scurtate prin coasere (bucle).
ART.49 Centurile de siguranta si franghiile acestora pastrate in magazii o perioada mai mare
(peste 1 an) inainte de folosire, se supun la incercari dinamice conform instructiunilor
producatorului.
ART.50 Conducatorii locurilor de munca trebuie sa identifice pericolele de accidentare
posibile de a se manifesta si sa doteze lucratorii cu EIP specifice acestor pericole.
ART.51 Lucratorii trebuie instruiti in functie de natura pericolului existent, privind modul de
purtare a EIP in conditiile specifice lucrului la inaltime (de ex.: purtarea mastii de gaze, mastii
de aductiune de aer etc.).

3. Instalatii, dispozitive si scule pentru lucrul la inaltime


ART. 52 Utilizarea instalatiilor, dispozitivelor si sculelor pentru lucrul la inaltime este
permisa numai daca instructiunile de lucru si de securitate a muncii ale acestora sunt adaptate
la conditiile concrete ale locului de munca respective.
ART.53 Conducatorul lucrarilor trebuie sa asigure alegerea si functionalitatea optima a
instalatiilor si dispozitivelor necesare fiecarei faze tehnologice sau fiecarei operatiispecifice.
ART.54 Conducatorul locului de munca trebuie sa verifice zilnic integritatea si starea de
functionare a instalatiilor, dispozitivelor si sculelor folosite pentru lucrul la inaltime precum si
modul de asigurare a lucrarilor de a nu cadea in gol in timpul lucrului. Pentru orice defectiune

38
sau lipsa constatata trebuie sa opreasca lucrul si accesul lucratorilor si sa asigure remedierea
celor constatate.
ART.55 Lucratorii trebuie instruiti si verificati cu privire la modul de utilizare a instalatiilor,
dispozitivelor si sculelor in conditiile lucrului la inaltime.

3.1. Dispozitive si scule pentru lurul la inaltime pe stalpi


(de lemn, beton sau metalici)

3.1.1. Carlige pentru urcarea-coborarea pe stalpi


ART.56 Utilizarea carligelor pentru urcarea-coborarea pe stalpi de lemn sau beton este
permisa numai daca deschiderea (marimea) carligelor corespunde cu diametrul exterior al
stalpului.
ART.57 Este interzisa marirea sau micsorarea deschiderii carligelor de catre utilizatori
ART.58 Este interzisa utilizarea carligelor pentru urcarea-coborarea pe:
- stalpii de lemn daca acestea nu au ghearele de prindere ascutite corespunzator unei fixari
sigure pe stalp;
- stalpii din beton centrifugat daca mansoanele de cauciuc sunt uzate, rupte sau
subdimensionate;
- stalpii de lemn sau beton daca curelele de prindere sunt rupte, uscate (imbatranite) sau
innadite;
- stalpii de lemn sau beton, daca talpile metalice ale acestora sunt deformate, prezinta fisuri
sau rupturi.
ART.59 Este permisa utilizarea carligelor numai daca acestia provin de la un producator
autorizat si daca sunt certificate conform reglementarilor in vigoare.
ART.60 Orice reparatie necesara carligelor trebuie executata de catre o intreprindere
autorizata, de regula, de catre producatorul acestora.
ART.61 Conducatorul locului de munca este obligat sa asigure tipo-dimensiunea necesara
pentru carlige in functie de dimensiunile stalpilor pe care se va lucra.
ART.62 Dupa utilizarea carligelor trebuie efectuat controlul integritatii acestora si a
dimensiunilor lor prin compararea cu un sablon etalon.
ART.63 a urcarea-coborarea pe stalpii de lemn cu carligele, trebuie evitate: zonele cu aschii
desprinse, putrede, conductoarele de legare la pamant, cablurile, etc.
ART.64 Se interzice urcarea cu carligele pe stalpii de beton daca suprafata acestora este patata
cu grasimi, prezinta zone umede, este incarcata cu praf aderent sau este acoperita cu gheata.

3.1.2. Scari, autoscari, autotelescoape


ART. 65 Utilizarea scarilor din lemn este permisa la o sarcina maxima de 1,5 kN si numai de
catre un singur lucrator.
ART.66 Lungimea maxima a unei scari din lemn cu trepte late nu trebuie sa depaseasca 5m,
daca este folosita ca support al locului de munca pentru lucrator.
ART.67 Lungimea scarii trebuie sa permita lucrul de pe o treapta aflata la o distanta minima
de 1m fata de capatul superior al scarii.
ART.68 Se interzice:
- lucrul de pe primele doua trepte superioare ale scarilor simple sau duble;
- utilizarea scarilor prelungite prin legare provizorie;
- utilizarea scarilor care au trepte lipsa sau sunt reparate provizoriu.
ART.69 Lucratorii care folosesc scarile trebuie sa poarte incaltaminte corespunzatoare pentru
evitarea alunecarii.
ART.70 Este interzisa executarea de lucrari de pe scarile extensibile. Aceste scari trebuie
folosite numai la urcarea-coborarea de pe stalpi (sau similar).
ART.71 Conducatorul locului de munca trebuie sa verifice integritatea scarii inaintea fiecarei
montari (utilizari). Sistemul de imbinare trebuie sa fie sigur si rigid.
ART.72 Este interzis ca pe scara extensibila sa se urce mai mult de un lucrator pentru accesul
la si de la locul de munca.

39
ART.73 Trecerea de pe scara extensibila pe platforma (consola) locului de munca este
permisa numai dupa ce lucratorul a trecut cel de-al doilea cordon al centurii de siguranta pe
dupa stalp, deasupra platformei.
ART.74 Este interzisa repararea scarilor extensibile de catre utilizatori. Reparatiile trebuie
executate numai de catre unitati specializate, de preferinta de catre producatori.
ART.75 Scarile pe pneuri trebuie utilizate conform instructiunilor producatorilor.
ART.76 Inainte de ridicare, scarile mecanice pe pneuri, trebuie sa fie verificate si calate pe un
teren plan, compact.
ART.77 Este interzisa:
- utilizarea scarilor mecanice pe pneuri la inaltime maxima, daca varful scarii nu este rezemat
(sprijinit);
- deplasarea scarilor pe pneuri atunci cand pe ele se afla lucratori;
- intinderea de conductoare sau ridicarea de greutati cu ajutorul scarilor.
ART.78 Utilizarea platformelor telescopice hidromecanice, autoscarile mecanice,
autotelescoapelor cu cos cu actionare hidromecanica, platformelor ridicatoare cu brate
articulate precum si altor utilaje asemanatoare este permisa numai in cazul aplicarii stricte a
instructiunilor de lucru emise de catre producatorisia instructiunilor de securitate a muncii
adaptate la specificul fiecarui domeniu de activitate si fiecarui loc de munca.
ART.79 Lucratorii care utilizeaza masinile si instalatiile nominalizate trebuie sa fie instruiti in
acest scop, asupra conditiilor lucrului la inaltime.
ART.80 In cosul, nacela sau platforma utilajului este permisa prezenta a cel mult doi lucratori,
care impreuna cu sculele si materialele necesare nu trebuie sa depaseasca sarcina maxima
admisibila a utilajului respective.
ART.81 Manevrantul utilajului, desemnat in acest scop, trebuie sa supravegheze permanent
lucrul cu utilajul respectiv si sa asigure masuri impotriva deplasarii accidentale a acestuia.
ART.82 Toate manevrele sau deplasarile utilajului trebuie executate numai la comanda
conducatorului locului de munca, comenzile fiind transmise printr-un sistem de semnalizare
stability anterior cu manevrantul acestuia.
ART.83 Este interzis lucrul pe autoscari, autotelescoape sau autoplatforme pe terenuri a caror
inclinare este mai mare de 10 grade fata de planul orizontal al utilajului.
ART.84 Este interzisa solicitarea laterala (tragere orizontala, intindere de conductoare) a
cosului, nacelei sau platforma utilajului.
ART.85 Deplasarea utilajelor de la un punct de lucru la altul este permisa numai dupa
coborarea cosului, nacelei sau platformei si fara lucratori pe utilaj.

INSTRUCTIUNI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

1.Intreg personalul unitatilor este obligat a cunoaste si aplica regulile de prevenire, combatere
si interventie in caz de incendiu, specifice locurilor de munca respective.
2.Locurile de munca cu pericol deosebit de incendiu si explozie, vor fi marcate vizibil, cu
tablite avertizoare specifice.
3.Toate locurile de munca cu pericol de incendiu sau explozie, vor fi dotate cu matetriale
adecvate, necesare localizarii si lichidarii incendiilor.
4.Persoanele care lucreaza in ateliere, depozite etc., prevazute cu hidranti interiori si materiale
de stingere a incendiilor, trebuie sa cunoasca pozitia si modul de folosire al acestora.
5.Caile de acces vor fi mentinute in perfecta stare de curatenie, interzicandu-se blocarea
acestora, iar accesul la materialele de interventii (hidranti, stingatoare, panouri P.S.I. etc.) vor
fi mentinute, in permanenta, libere.
6.Se interzice utilizarea oricaror forme de improvizatii sau provizorate, la instalatiile electrice
sau la cele cu surse de foc deschis.
40
7.Se interzice folosirea conductorilor sau cablurilor electrice, neizolate sau suprasolicitate,
precum si a prizelor si intrerupatoarelor defecte. Aparatura electrica aflata sub tensiune nu se
va amplasa in apropierea materialelor combustibile. Nu se vor utiliza sigurante fuzibile
supradimensionate.
8.Sobele pentru incalzire sau cele utilizate in scopuri tehnologice, vor fi alimentate cu gaz prin
circuite fara improvizatii, a caror etanseitate se va verifica periodic.
9.La montarea sau utilizarea aparaturii si instalatiilor consumatoare de gaz, se vor respecta,
strict, obligatiile referitoare la obtinerea acordurilor, avizelor si autorizatiilor necesare
modificarii instalatiilor de gaze. Se vor utiliza numai aparatura si instalatii omologate, iar
instalarea acestora se va face numai de catre personal autorizat pentru astfel de lucrari.
10.Se interzice depozitarea in ateliere, hale, depozite, birouri etc. a materialelor usor
inflamabile si combustibile, ca de exemplu carpe, produse petroliere, material lemnos, butelii
cu gaze lichefiate etc., fara o utilizare imediata si strict necesara unui schimb de lucru. Acestea
se vor depune in locuri special amenajate. Lichidele inflamabile se vor pastra numai in vase
speciale inchise ermetic.
11.Nu se va lasa focul deschis, resouri sau aparatura electrica in priza sau lumanari aprinse, la
parasirea locului de munca.
12.La orice inceput de incendiu se va interveni cu materialele din dotarea locului de munca,
conform instructiunilor de utilizare date de fabricant, pentru fiecare tip de stingator: stingator
cu spuma, cu dioxid de carbon, cu praf si dioxid de carbon.
13.In raport cu felul si locul incendiului, se va interveni cu urmatoarele materiale:
- la materiale combustibile solide si lichide (cu exceptia carbidului si a varului nestins si a
altor substante ce intra in reactie periculoasa cu apa) – se vor utiliza stingatoare cu spuma si
apa de la hidranti;
- la instalatiile electrice si la substantele ce nu pot fi stinse cu apa si spuma – se vor utiliza
stingatoare cu praf si dioxid de carbon;
- la instalatiile electrice - se vor utiliza stingatoare cu dioxid de carbon; se interzice utilizarea
apei sau a stingatoarelor cu spuma.
14.Este strict interzisa utilizarea materialelor de interventie pentru cazuri de incendiu, in alte
scopuri, deteriorarea sau intretinerea lor necorespunzatoare.
15.In cazul izbucnirii unui incendiu, care nu poate fi stins imediat, cu mijloace proprii, se vor
anunta pompierii militari la telefon 112.
16.Periodic, odata cu instruirea pe linie de protectie a muncii, se va face si instruirea
personalului pe linia prevenirii si stingerii incendiilor.

IPSSM IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

• Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice


masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele
tehnice in realizarea protectiei necesare.
• Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin
atingere directa sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie)
ale instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante
minime de securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care
urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
41
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
• Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa
sunt urmatoarele:

- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari)


trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician,
autorizat si instruit pentru lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile
electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de
protectie impotriva atingerii directe
• Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze
si sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea
masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
• Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de
protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii,
si o masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii
protectiei principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa
nu se anuleze una pe cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vedere al
pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate
ca fiind principala.
• Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de
protectie care se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant/legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de
defect periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante

MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE,


INTERVENTIE

GENERALITATI

OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si
mediu, a mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor
pentru stingere, neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea
masurilor de aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de
incendiu

42
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor

OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune
la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol

NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI


ALTOR AMENAJARI
-stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si
utilajelor cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau
substantele combustibile
-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a
incendiilor
-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu
-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile,
stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii
precum sistingerii jarului
-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe
durata programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie, in
depozite ori spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor
combustibile(acestea pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea
materialelor combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza
permisului de lucru cu foc sau a autorizatiei de lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor,
schemelor de prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de
depozitare a materialelor periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta
situatie

REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA

LUCRARI CU FOC DESCHIS


-reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a lucrarilor
cu foc deschis
-interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza, manipuleaza
materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de
incendiu sau de explozie
-interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale sau
substante combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare

43
-intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent si celalalt
pentru executant)
-obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului(conform NGPSI)
- instruirea personalului
- contractul dupa incheierea lucrarii
- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)
-functionarea corespunzatoare a ET
-obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET

FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu
inscriptia LOC PENTRU FUMAT
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere
-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)

ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE


-asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile, depozitele,
MTPSI, tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele instalatiilor electrice de
forta si iluminat si a surselor de rezerva, dispozitive de actionare a mijloacelor
protectoare(ventilator, usi si ferestre pentru inchiderea golurilor elementelor de
compartimentare), etc.
-asigurarea practicabilitatii si curateniei
-semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare
-interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie
-amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare
-interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu
dispozitive de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gazelor fierbinti
precum si propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului
-functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de incendiu
a elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor precum si a celor
care mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
-asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare
-marcarea cailor de acces
-montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de acces
in incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata
-interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor,
holuri etc, care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si accesul personalului
de interventie
-pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane desemnate in
vedereaidentificarii si utilizarii
-asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta
-acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu
indicatoare de securitate
-acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe
durata noptii
-asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor

44
-asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru
caile de circulatie a vehiculelor
-protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin montarea
balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm

EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME


efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece
-asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire
-protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu apa(expuse
temperaturii scazute)
-asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si de
interventie
-efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase
-elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de prevenire si
stingere a incendiilor
-identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incendiu
-interzicerea utilizarii focului deschis
-restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor care favorizeaza
producerea incendiului(prin degajare de substante volatile sau supraincalzire)
-protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin racire
cu perdea de apa rece
-indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare
-asigurarea rezervei de apa necesara interventiei
-comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor
-stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII


-organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)
- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a
activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de
productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice
care prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a
mijloacelor care le pot genera si a masurilor generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor
specifice si mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si
alertare a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a
conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii
si de stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de
stins incendiu, mijloacelor de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a
bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :

45
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe
nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele
ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe
incaperi

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI


-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie
-urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii
specifice la instalatii si utilaje
-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a
instalatiilor si sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
-evacuarea bunurilor si protejarea ET
-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura,
fum, gaze toxice)
-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare

CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE


-caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel
stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea
persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie
-traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de
interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie
prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator
dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai
scurt si in deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului ori a cailor de acces
carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate
- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci
cand cele functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot
satisface conditiile normate
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare
de securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor
tehnice, astfel incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute
-la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in
pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje
combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati de
evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada,
panica, etc.)
-caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte
spatii, prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii
in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau
sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta
agentilor economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din
drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in
orice anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice
pentru autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de
interventie

46
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie
langa constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de
alimentare cu apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in orice
anotimp constituie o conditie de siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie
pe toata durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si
realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica
din motive obiective folosirea acestora in conditii de siguranta
-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de
urgenta (incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol,
singerii incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si
incaperile acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse,
produse finite si auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor,
precum si la punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de
semnalizare a incendiilor, aparate de control si semnalizare ale instalatiilor
speciale, hidranti de incendiu, stingatoare, pichete de incendiu, posturi
telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de
incendiu(cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor
fierbinti, obloane ferestre si usi de inchidere a golurilor din elementele de
compartimentare impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de
forta si iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie
manevrate in caz de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si
lichide combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu
-

CAILE DE CIRCULATIE
-Caile de circulatie trebuie sa fie
- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a
persoanelor
-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele
destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la
compresiune, socuri si uzura
-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu
balustrade inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare,
iar la partea inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
-Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa
permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau
vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de
capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii
-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau
inscriptii luminoase)

47
SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau
de sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare,
ori de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de
protectie colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor
legale, prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare,
salvare si ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate
periculoase, ca si alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare,
de salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o
interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau
de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau
aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin
substante periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub
forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru
a asigura securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau
incintelor utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor
periculoase in cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de
suprafata de depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de
atentionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al
persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care
efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau
sanatate utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e
comportamentul general si specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de
cate ori se considera necesara reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.

PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

Personalul angajat este obligat sa cunoască cel puţin masurile de prim-ajutor indicate
mai jos:
a) oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei răni;
c) readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata;
d) transportarea corecta a unui rănit
e) luarea primelor masuri in caz de incendiu.
Personalul instruit este obligat sa intervină fara alta dispoziţie, imediat ce apare o astfel
de situaţie si sa acţioneze rapid si corect, neluand nici o măsura ce ar putea avea urmări
vătămătoare tratamentului medical ce s-ar aplica ulterior primului ajutor.
In vederea acordării primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se întreprindă
următoarele acţiuni;
a) sa se inlature pericolul;
48
b) se va chema salvarea, pompierii; (112)
c) sa se dea cele mai simple ingrijiri posibile;
d) sa se creeze cele mai bune condiţii posibile pentru accidentat;
e) sa se organizeze transportul rapid al accidentatului.
înlăturarea pericolului se va face de la caz la caz, astfel;
- in caz de incendiu, se va pune rănitul la adăpost;
- in caz de accidentare pe strada, se va retrage rănitul din trafrlc;
- in caz de electrocutare, se va intrerupe curentul, tinandu-se seama ca in momentul
intreruperii curentului, electocutatul poate cădea si ca atare se va preveni lovirea sa;
- in toate cazurile se va inlatura personalul de prisos.
La acordarea ingrijirilor simple se va tine seama de principiul de baza al primului
ajutor : "In primai rând sa nu faci rau", neluandu-se masuri care ar putea fi vătămătoare
tratamentului ce se aplica ulterior acestor masuri.
Crearea celor mai bune condiţii pentru accidentat se face chiar la fata locului unde se
acorda primul ajutor, organizând concomitent transportul acestuia.
Orice rănit trebuie culcat si trebuie sa i se interzică orice mişcare.
In nici un caz nu i se va da sa bea băuturi alcoolice;
In toate cazurile de accidentare, victima trebuie transportata la spital,
In cazul in care victima si-a pierdut cunoştinţa nu se va transporta inainte ca aceasta sa-
si fi revenit.

La acordarea primului ajutor, in cazul accidentaţilor prin rănire se disting următoarele


situaţii:
- răniri grave, profunde sau întinse care necesita transportarea imediata la medic;
- răniri uşoare si puţin profunde, care se pot trata de către cel ce da primul ajutor.
Daca este cazul, la rănirile grave se va interveni mai intai pentru oprirea
hemoragiei si imobilizarea (blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril,
rănitul fiind transportat la medic, care va face intervenţiile necesare.
Rănile uşoare si puţin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate
imediat, pentru a se impiedica infectarea lor. Se va acorda o mare atenţie rănilor murdărite
cu noroi.
In căzul unei răniri uşoare si puţin profunde se vor lua imediat următoarele masuri:
- persoana care da priraul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine mâinile cu apa si
săpun, folosind o perie, iar apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt
medicinal;
- nu se admite atingerea rănilor, nici chiar cu mâinile spălate si dezinfectate;
- se interzice spălarea rănilor cu apa sau cu substanţe farmaceutice;
- nu se vor presară prafuri si nici nu se"vor acoperi rănile cu alifii.
Spălarea ranilor si acoperirea lor cu substanţe chiar farmaceutice nu se va face de către
persoane necalificate, deoarece prin aceasta operaţie se pot introduce particule de nisip sau
pamant mai adânc in rana, ingreunand operaţia de curăţire ce urmează a fi / făcuta de medic
sau infirmier si putând deci determina infectări ale rănii;
- nu se vor îndepărta cheagurile de sânge de pe rana, îndepărtarea cheagurilor de sânge
poate provoca hemoragii puteraice.
Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament.
- nu se vor pune alte bandaje (pansamente) decât cele sterile, din trusele medicale.
Se recomanda ca pe compresa sau pânza ce se aplica pe răni sa se toarne tinctura de
iod.
Rănile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:
- hemoragii venoase sau capilare;
- hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea rănilor.

49
Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri
abundente de sânge de culoare inchisa, sub forma unei pânze continui in jurul rănii.
Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in roşu
aprins si tasnind sacadat,
In cazul rănilor profunde, singele clocoteşte in rana.
Aceste hemoragii sunt foarte grave, putând provoca moartea in câteva minute.
Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de mica
importanta, se vor opri prin aplicarea unui pansament compresiv.
Punerea unui garou, in aceasta situaţie, este o eroare grava care poate conduce la
infecţie sau cangrena.
Hemoragiile arteriale importante necesita o acţiune rapida si imediata, prin care sa se
oprească scurgerea de sânge. Oprirea sângelui se poate îace prin compresiune (apăsare), fie cu
ajutorul mâinilor, fie a unui garou sau a unui tifon răsucit.
Compresiunea trebuie făcuta intre rana si inima, de preferinţa astfel incat strangularea
arterei sa se facă pe osul cel mai învecinat
Se recomanda ca apăsarea sa se facă la braţe sau la coapse, deoarece la antebraţ artera
este cuprinsa intre doua oase si operaţia este mai dificila.
Trebuie avut in vedere faplul ca oprirea hemoragiilor eu ajutorul garoului (tifon
răsucit) este o operaţie periculoasa, deoarece acesta întrerupe circulaţia sângelui si poate
conduce deci la cangrena si amputare.
Garoul (tifonul răsucit) nu trebuie ţinut timp indelungat Se va face slăbirea lui din
20 in 20 de minute, iar in cazul in care se constata încetarea hemoragiei, se va înlătura.
După oprirea hemoragiei, sau reducerea acesteia la minimum si scoaterea garoului
(tifonului), se va aplica un pansament steril - compresiv.
Accidentatului care prezintă răniri insotite de hemoragii, i se va aplica următorul
tratament, in completarea opririi hemoragiei:
- se va acoperi rana cu pansamente sterile;
- se va transporta culcat;
- se vor lua masuri de încălzire;
- i se va da sa bea, pe cat posibil, băuturi calde.
Rănirea pielii de pe cap se caracterizează prin hemoragie puternica, dar nepericuloasa,
care se va trata prin aplicrea unui pansament steril, apoi accidentatul se va transporta la primul
punct sanitar.
Rănirea in zona gatului este periculoasa, deoarece in acest caz, nu se poate
aplica garoul. Pentru oprirea hemoragiei, se vor pune tampoane de pansament steril,
căutând sa se extinde golul creat de rana, iar apoi accidentatul va fi transportat la
primul punct sanitar.
Hemoragiile nazale care sunt provocate de răniri se vor trata prin apăsarea
puternica a narii care sângerează, capul tinandu-se drept, după un minut se va slabi foarte
mult aceasta compresiune.
In cazul in care hemoragia nu se poate opri prin aceasta metoda se va pune in nara
sângerânda un tampon cu antipirina si se continua apăsarea,
Trebuie sa se cunoască ca exista si cazuri in care hemoragiile nazale sunt necesare. In
aceasta situaţie nu se va întreprinde nimic si se va consulta un medic sau personal sanitar
specializat.
In general, nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre care se ştie ca suferă
de hipertensiune, sunt obeze sau in vârsta.
Hemoragiile interne, la care nu apare in mod vizibil sânge, se pot recunoaşte după
faptul ca accidentatul este palid si are pulsul slab si accelerat, greu de numărat.
In aceste cazuri accidentatul va fi culcat cu capul in jos si menţinut imobilizat, va fi
acoperit si se va proceda la incalzirea lui.
Nu se va da accidentatului nici sa bea.,, nici sa mănânce.
50
Persoana care da primul ajutor in cazul unei fracturi trebuie sa ia, in primul fand,
următoarele masuri:
- sa nu mişte accidentatul;
- sa dezvelească zona in care s-a produs fractura, pentru a constata daca este o fractura
deschisa sau inchisa.
In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care da primiil ajutor
va prinde accidentatul cu o mana pe deasupra si cu cealaltă pe dedesubtul membrului
fracturat si ajutat de o alta persoana, care va cuprinde corpul victimei, va executa
transportarea.
In cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rana, inainte de a se
face imobilizarea:
- se înţelege prin fractura deschisa, o fractura insotita de o rana ce comunica cu fractura;
- fractura deschisa este periculoasa si prin faptul ca poate conduce la infecţii grave;
- exista posibilitatea ca un os spart sa pătrundă sub piele si sa o perforeze, de aceea
personalul care da primul ajutor trebuie sa ia toate masurile pentru a impiedica acest
fenomen;
Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin aşezarea atelelor, atât
lateral, cat si pe fata posterioara a merabrului accidentat.
Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulaţii din regiunea de deasupra si f
dedesubtul fracturii, astfel:
la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra - genunchiul si coapsa, iar
dedesubt - glezna si laba piciondui;
la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul, iar dedesubt -
genunchiul si gamba.
Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala.
Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor, printr-o eşarfa,
cotul fiind indoit.
Se va putea completa aceasta prin aţele rigide, care insa nu vor ocupa decât
segmentut fracturat al membrului.
Cotul rănit poate impiedica îndoirea braţului si imobilizarea membrului cu ajutorul
eşarfei. In acest caz, se va face imobilizarea totala a braţului.
In cazul fracturilor craniene, intervenţia persoanei cate da primul ajutor, trebuie sa fie
foarte atenta, dat fiind ca exista cazuri in care victima percepe aceste traumatisme cu
întârziere de 2-3 ore si deci cunoaşterea existentei traumatismelor este uneori dificila.
Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt:
- pierderea cunoştinţei, care poate fi numai momentana;
- hemoragii prin nas sî prin urechi.
Pot apare fracturi craniene, fara sa provoace rănirea pielii de pe cap si fara sa curgă
sânge pe nas sau pe urechi.
Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe cazuri, accidente
grave, si in aceste cazuri, transportul victimei se face prin rostogolirea acesteia cit se poate de
incet, pana va fî aşezata culcat pe o planşeta dura. Nu se va face vreo imobilizare a victimei si
se va transporta imediat la cel mai apropiat punct sanitar, unde se afla un medic chirurg.
Se interzice transportarea pe braţe a unui accidental cu coloana vertebrala sau bazinul
fracturat, acest mod de transport putând sa-i fie fatal.
Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt:
- dureri puternice in zona dorsala;
- paralizarea membrelor inferioare;
- tulburări in urinare.
In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza toracele
accidentatului printr-un bandaj strâns, realizat cu o fase, apoi se va transporta accidentatul, in
poziţia şezut, la primul punct sanitar. Simptomele in cazuri de fractura de coasta sunt:
51
- respiraţie ingreunata si dureri in timpul respiraţiei;
- eventuale urme de sânge in saliva.
In cazul luxatiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la braţe si la membrele
inferioare:
- nu se va pierde din vedere niciodată ca o luxatie poate fî insotita de o fractura;
- in cazul unei luxatii a umărului, care este cea mai frecventa, cotul se depărtează de corp.
Nu se va face nici o incercare de a se readuce cotul la poziţia iniţiala, ci se va pune o perna la
subsuoara si se va transporta accidentatul fara eşarfa.
In cazul degeraturilor, membrul care a suferit va fî introdus in apa la temperatura
mediului ambiant, care apoi va fî încălzita treptat si cu mare grija, pana la temperatura
corpului.
Nu se recomanda frectionarea cu zăpada a membrelor degerate, deoarece pielea
degerata poate fi zgâriata si se poate provoca astfel, o infecţie.
In cazul degeraturilor puternice (congelare) se recoranda transportarea accidentatului
la un punct sanitar, intervenţiile locale putând provoca agravarea situaţiei.
Toate înţepăturile sau zgârieturile, oricât de puţin grave ar părea la început, trebuie
dezinfectate.
Pentru dezinfectarea corecta a locului rănit:
- se va apasă puternic in vecinătatea locului undu s-a produs înţepătura sau zgârietura, pana se
vor scurge câteva picaturi de sânge ;
- se va acoperi locul rănit cu o soluţie antiseptica ce se găseşte in trusa medicala si se ve lasă
sa se usuce la aer liber;
-daca rana prezintă o oarecare intindere, după dezinfectare se va aplica un pansament uscat
sau o compresa sterila;
-se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se transporte
accidentatul la acest punct;
-nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgârietura care nu prezinte., aparent, nici o
gravitate Ia inceput, poate avea ulterior, complicaţii grave (infecţii, flegmoane etc), daca nu
este dezinfectată corect si imediat;
In cazul in care cel care a dat primele îngrijiri nu are convingerea ca a reuşit sa inlature
toate corpurile străine, imediat după primele ingrijiri, va indrepta accidentatul spre primul
punct sanitar, unde medicul va lua masurile necesare.

Administrator: Vaida Daniel

52