Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dac este cazul (de exemplu, existenta substanelor periculoase, umiditate, murdarie),
vestiarele pentru mbrcmintea de lucru trebuie sa fie separate de vestiarele pentru
vestimentatia i efectele personale.
Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separat a vestiarelor pentru brbai
i pentru femei.
11.Duuri, cabine de WC-uri i chiuvete
Locurile de munca trebuie dotate astfel nct lucrtorii sa aib n apropierea lor:
- duuri, dac natura activitii lor impune acest lucru;
- locuri speciale prevzute cu un numr corespunztor de cabine de WC-uri i chiuvete.
Dusurile i chiuvetele trebuie prevzute cu apa curenta rece (i apa calda, dac este
necesar).
Trebuie prevzute duuri separate sau trebuie asigurata utilizarea separat a dusurilor
pentru brbai i pentru femei.
Trebuie prevzute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurata utilizarea separat a
cabinelor de WC-uri pentru brbai i pentru femei.
12.Echipamente de prim ajutor
13. Circulaia pietonilor i vehiculelor
Locurile de munca n spaii nchise sau n aer liber trebuie organizate astfel nct
pietonii i vehiculele sa poat circula n condiii de securitate.
IP SSM PRIVIND ANGAJATII DIN CADRUL ATELIERULUI DE TAMPLARIE
I.
Dispoziii generale
II.
Art. 1 S se prezinte la serviciu apt mental i fizic pentru ndeplinirea sarcinilor de
serviciu,fr a se afla sub influena buturilor alcoolice sau a medicamentelor care i pot afecta
aceste capaciti;
Art. 2 S nu introduc sau s consume buturi alcoolice n unitate i n timpul programului
de lucru;
Art. 3 S respecte traseul de deplasare nscris n fia individual de protecie a muncii;
Art. 4 S respecte atribuiile din fia postului;
Art. 5 S poarte echipamentul de protecie pe care l-a primit;
Art. 6 S fie instruit de ctre eful locului de munc n vederea utilizrii corecte a
echipamentului individual de protecie;
Art. 7 S nu expun la pericol de accidentare att persoana proprie, ct i celelalte
persoane participante la procesul de munc prin prsirea neautorizat a postului de munc
sau fr ntiinarea conductorului direct al locului de munc ;
Art. 8 S-i nsueasc i s respecte ROI,IPSSM specifice postului,regulile PSI i de
acordare a primului ajutor,precum i msurile de aplicare a acestora;
Art. 9 La plecarea din sediu s fie atent la coborrea scrilor, la deplasarea pe culoare, s
nu execute alte operaii ce i distrag atenia n timp ce se deplaseaz;
Art.10 La deplasarea pe drumurile publice s respecte regulile de circulaie din Codul
Rutier;
Art.11 S nu alerge dup mijloacele de transport n comun;
Art.12 S nu urce i s nu coboare din mijlocul de transport n timpul mersului;
Art.13 S atepte venirea mijlocului de transport n spaiile special amenajate;
Art.14 S se prezinte la controlul medical periodic;
Art.15 S nu introduc n priz cordoane electrice fr techer sau cu techerul defect;
Art.16 S nu ncarce instalaiile electrice peste sarcina admis;
Art.17 S nu repare aparatur electric, nefiind autorizat pentru aceasta;
II. Dispoziii specifice
4
obligatorii
pentru
toti
muncitorii
ce
deservesc
acest
tip
de
utilaj.
28.Personalul muncitor trebuie sa posede cunostinte generale cu privire la lucrul in conditii
nepericuloase, precum si cunostinte si deprinderi specifice protectiei muncii in lucrarile pe
care le executa.
29.Nici un angajat, indiferent daca este temporar, sezonier sau presteaza munca pe baza de
contracte incheiate intre unitati, nu va fi admis la lucru, fara efectuarea si insusirea
instructajului de protectia muncii.
30.Este interzis muncitorului de a efectua alte operatii de productie decat cele care intra in
definirea cerintelor postului de munca in care persoana respectiva urmeaza sa lucreze si pentru
care a fost nominalizata si instruita.
31.Este interzis de a lucra cu alte scule si utilaje decat cele cu care este dotat locul sau de
munca pentru care este instruit.
32.Este obligat sa utilizeze corect dispozitivele de pornire si oprire a utilajelor cu care
lucreaza.
33.Este obligat sa poarte echipamentul de protectie si de lucru din dotare.
34.Este obligat sa verifice utilajul si sculele inaintea inceperii lucrului, cunoscand pericolul pe
care il prezinta utilajul sau scula defecta.
35.Instructajul periodic se face intregului personal muncitor la locul de munca, inaintea
inceperii lucrului. Acest instructaj se va completa si cu demonstratii practice.
36.Instructajele de protectia muncii se vor consemna obligatoriu in fisa individuala de
instructaj, cu indicarea materialului predat, durata si data instruirii. Fisa de instructaj se
semneaza in mod obligatoriu de cel ce a realizat instructajul si de cel ce a fost instruit.
37.Nici un muncitor nu are voie sa inceapa lucrul pana nu este convins ca si-a insusit
instructajul de protectia muncii si ca desfasurarea muncii pe masina nu prezinta pericole de
accidente.
38.La intrarea in schimb muncitorul se va prezenta odihnit, echipat cu echipamentul de
protectie si de lucru corespunzator, va verifica starea tehnica a masinii, a sculelor si
dispozitivelor, iar in cazul in care acestea nu corespund anunta imediat seful formatiei de
lucru.
39.Pastreaza in perfecta stare aparatorile, dispozitivele de protectia muncii si toate materialele
de propaganda cu caracter de protectia muncii.
40.In incinta unitatii si sectiilor circula pe caile de acces stabilite in acest sens, evita circulatia
in locuri periculoase.
IPSSM MASINA DE FREZAT
1. Generalitai
1. Este interzis a se lucra la mainile de frezat dac dispozitivele de protecie lipsesc sau nu
sunt in stare de funcionare.
2. Montarea cuitelor de frez la maina de frezat se va face conform instruciunilor
productorului acesteia.
3. Este interzis folosirea de improvizaii la montarea sculelor achietoare.
4. Schimbul cuitelor pe frez este este posibil numai dup oprirea alimentrii cu energie i
blocarea pornirii accidentale.
5. Sunt interzise interveniile de curire, reglare sau reparaii in timpul funcionrii mainii.
6. Dup oprirea mainii este interzis frnarea pieselor in micare cu diverse obiecte.
IPSSM MASINA DE INDREPTAT
1. Este interzis montarea in arborele port-cuite a cuitelor ruginite, cu urme de grasimi sau
cu fisuri.
2. Rigla de ghidare trebuie sa aib o inaltime suficient pentru a realiza o ghidare sigur a
reperelor de prelucrat.
8
3.Dupa montarea burghielor sau a corpurilor abrazive pe axul masinii, inainte de inceperea
lucrului, se va proceda la functionarea in gol, la turatie de regim. In cazul in care se constata
nereguli (descentrari, vibratii etc.), se va trece la remedierea imediata a acestora.
4.Polizorul manual, flexul sau masina de gaurit, nu se vor porni numai daca scula
prelucratoare nu este in contact cu corpul care sa impiedice rotirea lui libera.
5.Se interzice lasarea din mana a masinii portative, la intreruperea lucrului, decat dupa oprirea
completa a corpului abraziv sau a burghiului.
6.Mandrinele de prindere a burghielor, se vor strange si desface numai cu chei adecvate, care
se vor scoate inaintea pornirii masinii.
7.Se interzice franarea cu mana a mandrinei, in timpul functionarii masinii, pentru strangerea
sculei.
8.Strangerea discurilor abrazive (polizor, flex) se va face cu piulite cu filet de sens invers,
sensului de rotire a discurilor abrazive.
9.Burghiul introdus in mandrina, precum si fixarea discului abraziv, trebuie sa se faca in asa
fel, incat sa se asigure o centrare perfecta a acestora fata de axul de rotatie. Discul trebuie sa
intre liber, nefortat, pe arborele masinii sau pe butucul flansei de fixare.
10.Polizorul manual se poate utiliza la operatiile de polizare exterioara, numai daca discul
abraziv este protejat cu o carcasa de protectie corespunzatoare.
11.Se interzice utilizarea burghielor, a discurilor abrazive de polizare sau taiere, cu partile
active
uzate,
deformate,
descentrate
sau
cu
muchiile
taietoare
uzate.
12.Corpurile abrazive se vor feri de lovituri si trepidatii, iar depozitarea acestora se va face in
locuri special destinate.
13.La prelucrarea prin polizare, taiere sau gaurire, a materialelor casante, lucratorul va purta,
in mod obligatoriu, ochelari de protectie.
14.In timpul lucrului, lucratorul va avea o pozitie laterala fata de planul discului abraziv sau
taietor. Se interzice executarea lucrarilor in zone aglomerate cu personal.
15.La prelucrarea cu burghie si corpuri abrazive, se vor evita contactele bruste cu piesa - prin
soc. Contactele dintre corpul abraziv si piesa se va realiza lent, cu mult simt si progresiv. Se
va evita incalzirea excesiva a sculei prelucratoare.
16.La polizorul manual sau flex, actionate electric, nu va fi depasita turatia maxima a corpului
abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie de natura piesei abrazive si
turatia maxima a polizorului.
17.Materialele si semifabricatele prelucrate sau debitate, vor trebui asezate astfel incat sa
preintampine caderile sau blocarea cailor de acces.
18.La utilizarea uneltelor portative actionate electric, se vor folosi numai cabluri in buna stare,
avand sistemul de alimentare cu circuitul de legare la nul, izolat fata de pamant, iar in mediu
periculos (ex: umed), se vor utiliza manusi din cauciuc electroizolant iar imbracamintea va fi
uscata.
19.Se interzice apucarea uneltelor electrice portative de partea activa (piatra, burghiu, disc
taietor) sau de conductorul electric de alimentare.
20.In cazul cand una din sculele prelucratoare (burghiu, disc abraziv, disc taietor) nu
corespunde normelor sau a devenit inutilizabila in timpul exploatarii, se va opri imediat
functionarea acestora si se vor lua masurile ce se impun.
nlimea cuitului divizor va fi aleas astfel nct la montarea vrfului lui s fie cel puin la
nivel cu dinii din zona superioar a pnzei;
Cuitul divizor trebuie montat n acelai plan cu pnza tietoare;
n punctul cel mai ndeprtat, distana dintre vrful dinilor pnzei i cuitul divizor nu trebuie
s depeasc 10 mm;
Cuitul divizor trebuie fixat sigur, iar sistemul de fixare trebuie s fie comod i uor de
manipulat;
Este interzis:
a. lucrul la ferstraiele circulare dac acestea nu au montate, conform Crii
tehnice i n funcie de sarcina de lucru, cuitele divizoare i predespictoare
acolo unde este cazul;
b. lucrul la ferstraiele circulare dac acestea nu sunt dotate cu dispozitive de
protecie, dac acestea sunt defecte i nu sunt corespunztoare tipodimensiunilor mainii i sarcinii de lucru;
c. folosirea pnzelor tietoare care prezint crpturi, fisuri, excentriciti;
d. folosirea pnzelor tietoare monometalice care prezint mai mult de doi dini
lips sau cnd acetia sunt consecutivi;
e. folosirea pnzelor tietoare armate cu unul sau mai muli dini lips;
f. frnarea micrii de rotaie a pnzei tietoare, dup deconectarea motorului
electric de la reea, cu diverse obiecte sau cu buci de material lemnos ;
g. salariatul care deservete ferstraiele circulare s stea, n poziia de lucru sau n
repaus, n planul pnzei tietoare. Poziia acestuia trebuie s fie n lateralul
planului pnzei tietoare;
h. intrarea salariailor sub ferstraielor circulare sau introducerea minilor pentru
evacuarea rumeguului sau a deeurilor. Acestea se vor evacua numai cu lopei
de lemn, perii sau prin alte mijloace destinate n acest scop;
nainte de nceperea lucrului la ferstraiele circulare salariaii care le deservesc au obligaia de
a verifica starea tehnic a acestora, i n mod deosebit:
i. strngerea i ascuirea pnzei;
j. reglarea nlimii de tiere n funcie de dimensiunile reperelor de prelucrat;
k. starea curelelor de transmisie;
l. existena i funcionarea protectorilor i/sau dispozitivelor de protecie;
m. funcionarea sistemelor de interblocare;
n. funcionarea dispozitivelor de fixare a reperului de prelucrat;
o. reglarea limitatoarelor de curs;
p. existena i starea racordrilor la instalaia de exhaustare.
Ferstrul circular de retezat
Se interzice:
q. utilizarea ferstrului circular de retezat atunci cnd lipsesc aprtorile de la
pnza tietoare i sistemul de transmisie;
r. utilizarea ferstrului circular de retezat cu mas mobil atunci cnd lipsesc
limitatoarelor de de curs i masa nu este asigurat mpotriva ieirii de pe
glisiere;
s. utilizarea ferstrului circular de retezat cu masa mobil atunci cnd lipsete
dispozitivul pentru sprijinirea i fixarea reperului de prelucrat;
t. depozitarea oricror materiale, repere prelucrate sau de prelucrat n gabaritul de
deplasare a mesei mobile;
u. utilizarea ferstrului circular de retezat pentru operaiile de despicate a
reperelor din lemn (tierea n lungul fibrei);
v. a face inoperant dispozitivul de comand bimanual al ferstrului circular de
retezat cu avans vertical mecanic al capului de tiere;
Art 7.2. La utilizarea ferstrului circular de retezat cu avans vertical mecanic al
capului de tiere salariailor deserveni le sunt interzise:
11
Se interzice utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic n cazul n care a trecut mai mult
de un an de la fabricarea lor.
Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
La nceperea operaiei de polizare contactul cu piesa se va realiza lent i progresiv.
In timpul lucrului se va evita uzura neuniform a corpului abraziv, procedndu-se imediat la
corectarea sau nlocuirea celui uzat neuniform.
Se interzice prelucrarea pieselor pe suprafaa lateral a corpurilor abrazive.
Polizorele fixe vor fi prevzute cu ecran de protecie mare cu vizor reglabil din geam
securizat.
Pentru reinerea pulberilor abrazive degajate n timpul lucrului, polizoarele fixe vor fi
prevzute cu instalaii de reinere a acestor degajri nocive
Reglarea suporilor i vizierelor de protecie va fi executat numai dac corpul abraziv este n
stare de repaus.
Suportul de sprijin va fi astfel reglat nct punctul superior de contact al piesei cu corpul
abraziv s se gseasc n planul orizontal ce trece prin centrul corpului sau mai sus cu cel mult
10 mm.
Distana dintre corpul abraziv i suportul de sprijin nu va depi 3 mm.
nainte de nceperea lucrului, la polizor, lucrtorii vor verifica existena i continuitatea
legturii la centura de mpmntare a halei.
Se interzice ajustarea pieselor la polizor fr ca acestea s se sprijine pe suport.
Se interzice utilizarea polizoarelor dac nu au montat carcasa de protecie, executat conform
STAS 6177/1 - 87.
IPSSM PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT (COMPRESOR)
Exploatarea agregatelor de comprimare va fi ncredinat numai operatorilor calificai n acest
scop.
Pentru exploatarea i ntreinerea agregatelor de comprimare trebuie s se foloseasc numai
mecanici de utilaje i electricieni instruii ca electricieni i autorizai ISCIR .
Fiecare instalaie de producere a aerului comprimat va avea un Registru unic de eviden ,cu
pagini numerotate i vizat de conducerea unitii deintoare, unde operatorul va consemna:
Data, ora i localizarea defeciunii, semntura celui care a observat-o;
Data i ora interveniei pentru remediere, semntura celui care a efectuat-o;
Data la care s-au efectuat lucrrile de ntreinere, reparaii i revizii.
Tot n Registru unic de eviden se vor nota i valorile parametrilor funcionali (debit,
presiune, temperatur, etc.). Acesta se va ine la secia de producere a aerului comprimat i
trebuie pstrat pn la terminarea reparaiilor capitale ale instalaiei.
La fiecare instalaie de producere a aerului comprimat vor exista urmtoarele documente:
Schema reelelor de aer i ap cu indicarea tuturor armturilor i aparatelor de msur i
control;
Schema instalaiilor electrice de for i de comand;
Schema de ungere;
Insteuciuni de utilizare i securitate a muncii;
Grafic de revizii i reparaii anuale.
Este interzis operatorilor de la agregatele de comprimare i recipientele tampon s prseasc
locul de munc n timpul funcionrii acestora sau s desfoare alte activiti n afara sarcinii
de munc.
Operatorul va avea echipamentul de lucru, nclmintea i minile fr urme de ulei sau
grsimi;
n staia de compresoare trebuie s se monteze indicatoare de avertizare privind pericolele
specifice;
Operatorul este obligat s menin n perfect stare de funcionare dispozitivele de
supraveghere automat i dispozitivele de oprire n caz de urgen.
13
n cazul scoaterii din funciune a supapelor de siguran pentru un timp ndelungat, repunerea
lor n funciune trebuie fcut numai dup ce au fost revizuite, probate hidraulic i reglate la
presiunea prescris n Cartea tehnic a utilajului, n conformitate cu Prescripiile tehnice
C37- Colecia ISCIR.
Verificarea i curirea supapelor de siguran trebuie execute la termenele impuse n
prescripiile ISCIR sau ori de cte ori este nevoie.
NTREINERE, REPARAII, REVIZII
Agregate de comprimare a aerului precum i recipientele sub presiune trebuie s fie verificate
i curate periodic pentru eliminarea impuritilor cu ulei oxidat etc., n conformitate cu
indicaiile prevzute n Cartea tehnic a utilajului.
Toate operaiile de ntreinere i reparare a instalaiilor de producere a aerului comprimat, pe
poriunea de 200 m de la staia de compresoare, trebuie consemnate n Registrul unic de
eviden al staiei.
Ventilele supapelor oalelor de condens precum i celelalte puncte de rezisten local ale
conductelor, unde sunt posibile depuneri de ulei oxidat, trebuie curate cel puin o dat pe an.
Se interzice demontarea, n vederea efecturii operaiilor de reparare la recipiente i de
nlturare a defectelor de la asamblrile elementelor aflate sub presiune, n timpul funcionrii
agregatelor de comprimare a aerului aceasta fiind permis numai dup ce operatorul s-a
asigurat c nu exist presiune.
Se interzice curirea prin ardere sau cu lichide uor volatile i inflamabile a depunerilor de
ulei oxidate din conducte, recipiente, separatoare i rcitoare.
n caz de nghe, conductele de aer comprimat i dispozitivele aferente, vor fi dezgheate cu
ap cald sau abur.
Pereii interiori ai cilindrilor de la compresoarele cu piston trebuie curai numai cu petrol.
Este interzis splarea cu benzin sau gazolin a conductelor de aer comprimat, nainte de
montare sau dup reparaii.
Curirea conductelor de aer comprimat se execut prin introducerea i meninerea timp de 20
de ore a unei soluii apoase de sod caustic NaOH, cu o concentraie de 5 10 %, pe toat
lungimea respectiv; pentu ndeprtarea soluiei din conducte se folosete ap sub presiune i
se verific cu hrtia de turnesol sau fenoftalein lipsa oricrei alcaliniti.
Operaiile de repare ale agregatelor de compimare pot ncepe numai dup ce s-a redus
presiunea din conducte pn la 0 bar i dup ce s-a efectuat deconectarea de la reea (dac
sunt sub tensiune), conform normelor specifice i s-au afiat indicatoare de securitate: NU
CONECTAI, SE LUCREAZ.
La oprirea instalaiilor de producere a aerului comprimat, naite de a ncepe lucrrile de
demontare, trebuie obturate (blindate) toate conductele prin care ar putea s ptrund n
recipente sau la locul de munc, lichide sau gaze sub presiune.
Pentru obturri trebuie utilizate flane oarbe de oel cu grosimea, rezultat din calcul,
corespunztoarecondiiilor de lucru montarea acestora se face cu garnitura aezat pe partea
dinspre care ar putea ptrunde fluidul sub presiune.
Pentru pornirea agregatului de comprimare, dup reparaii, se vor verifica:
Montarea corect a tuturor conductelor, elementelor de susinere a capacelor, a aprtorilor
(protectorilor);
Existena i funcionarea corect a aparatelor de msur i control;
Funcionarea corect a tuturor dispozitivelor de siguran;
Nivelul uleiului i al lichidului de rcire;poziionarea corect a tuturor armturilor i a
instalaiei de aer comprimat;
Funcionarea instalaiei electrice i de combustibil;
Montarea corect a conductelor, a recipienilor sub presiune, precum i a separatoarelor de
ulei i ap de pe conductele de alimentare ale recipientului tampon;
Montarea corect a demarorului, funcionarea corect a sistemului de angrenare i starea
tehnic corespunztoare a angrenajelor.
17
Priza de aer
Priza de aer a agregatelor de comprimare a aerului trebuie montat ntr-un loc ct mai ferit de
soare, praf, fum sau gaze i, n orice caz, n exteriorul cldirii.
Priza de aer trebuie montat ntr-un loc deprtat de sol spre a evita obturarea ei cu corpuri
strine i aspirarea prafului de la sol.
Se interzice montarea prizei de aer n zone cu gaze toxice sau inflamabile.
Priza de aer trebuie prevzut cu un decantor de ap, prin al crui robinet se evacueaz
periodic condensul.
Filtrul de aer va fi astfel ales, nct s permit o ct mai uoar montare, demontare i
curare. Curarea sau nlocuirea filtrului de aer se va face sptmnal.
Agregatul de comprimare a aerului
La fiecare treapt de comprimare a agregatului se vor monta un manometru i o supap de
siguran.
Pentru msurarea temperaturii aerului comprimat sau a apei de rcire se vor monta
termometre (cu tij, aparate de nregistrare etc.).
Fundaiile de beton pe care se monteaz agregatele de comprimare a aerului trebuie s asigure
funcionarea corect a acestora, fr depirea valorilor maxime admise de vibraii i zgomote.
Toate organele de maini afalate n micare trebuie prevzute cu aprtori de protecie.
Agregatele de comprimare cu ungere cu ulei trebuie prevzute, cel puin la evacuarea ultimei
trepte de comprimare, cu rcitoare de aer i cu un separator de ap i ulei. La ultima treapt de
comprimare trebuie montate dou manometre, de preferin cu semnalizare automat.
Dimensionarea rcitoarelor finale trebuie efectuat astfel nct temperatura aerului comprimat
la intrarea n rezervorul tampon s nu depeasc 600C. La instalaiile la care aceste condiii
nu sunt ndeplinite trebuie luate msuri imediate de remediere.
Se interzice montarea rcitorului final n derivaie cu o conduct care s permit funcionarea
agregatului de comprimare a aerului i fr rcitorul final.
Agregatele de comprimare a aerului trebuie dotate cu dispozitive de supraveghere automat
care s semnalizeze acustic i/sau optic funcionarea agregatelor. Aceste dispozitive trebuie s
opreasc funcionarea agregatelor cel puin n urmtoarele cazuri:
La creterea temperaturii aerului comprimat peste cea admis la ieirea din fiecare treapt i
din rcitorul final;
La scderea presiunii apei de rcire (la agregatele de comprimare care au rcire cu ap) sub
limita minim admisibil;
La scderea nivelului uleiului de ungere sub valoarea prescris n Cartea tehnic a utilajului.
Aparatele de msur i control trebuie montate n locurile prevzute de C artea tehnic a
utilajului i trebuie iluminate pentru a se evita erorile de citire.
La montarea aparatelor trebuie respectat sensul de circulaie al fluidului de lucru precizat de
productor.
n cazul n care pe deasupra conductelor de aer comprimat trec cabluri sub tensiune, trebuie s
se prevad obligatoriu plase de srme sau alte dispozitive de protecie.
n punctele joase ale separatoarelor, oalelor de condens, pe conductele de aer comprimat,
trebuie montate robinete pentru purjare (armturi pentru eliminat condensul).
Pentru scderea temperaturii i purificarea aerului comprimat (separarea de ap i ulei) trebuie
montate, ntre compresoare i recipientul tampon, rcitoare finale.
Pentru evitarea sedimentrii impuritilor de ulei oxidat trebuie utilizate filtre de ulei care
trebuie montate pe circuitul de evacuare al uleiului din instalaie n rezervor.
n cazul controlului centralizat al temperaturilor, agregatele de comprimare a aerului trebuie
dotate cu termometre cu contacte electrice i termostate.
n vederea asigurrii proteciei contra suprapresiunii, trebuie montate supape de siguran n
urmtoarele puncte:
Pe rcitoare intermediare i finale;
18
Pe recipientul tampon;
ntre compresor i robinetul cu ventil (de pe conducta de refulare).
Supapele de siguran trebuie montate n locuri ferite de surse de cldur sau radiaii solare vopsire culori deschise (trebuie feritre de intemperii); deasemenea acestea trebuie prevzute
cu conducte de evacuare a aerului comprimat, orientate spre zone care s nu prezinte pericol
pentru oameni i mediul nconjurtor.
Se interzice construirea de ramificaii obturate cu dopuri de protecie pe conducta dintre
agregatul d comprimare i recipientul tampon (pot apare depuneri de ap i ulei care prezint
pericolul de autoaprindere).
Conducta de evacuarea a apei de rcire trebuie montat astfel nct operatorul s verifice
vizual curgerea continu a apei de rcire.
Captul liber al conductelor de purjare de la rcitorul final trebuie scos n exteriorul staiei
compresoarelor.
Conducte sub presiune
Conductele de aer sub presiune se vor mbina cu sudur sau cu flane i uruburi.
Conductele metalice pentru aer comprimat trebuie legate la o pnz de pmnt
corespunztoare.
Montarea conductelor pe supori sau la strpungerea unor ziduri se face prin intermediul unor
manoane de oel pentru ca acestea s gliseze uor n timpul dilatrilor sau comprimrilor.
Se interzice existena mbinrilor sudate la conductele de aer comprimat n dreptul suporilor
i suspensiilor n jurul tuturor mbinrilor cu flane ale conductoarelor se vor monta coliere
de tabl.
Distana minim ntre conductele de aer comprimat i a conductorilor electrici sub tensiune
trebuie s fie 0,25 m, conform instruciunilor electrice specifice, n vigoare.
Panta conductelor de aer comprimat trebuie aleas astfel nct s fie evitat orice depunere de
ulei i ap.
Msuri de electrosecuritate
Pentru evitarea electrocutrii prin atingere direct instalaiile electrice trebuie s fie n
construcie nchis, iar atunci cnd sunt n construcie deschis, se vor lua msuri ca toate
piesele aflate sub tensiune s fie inaccesibile unei atingeri directe, neprevzute.
Toate prile conductoare ale instalaiilor electrice, alimentate cu tensiunea nominal mai
mare dect tensiunea nepericuloas trebuie s fie conectate la instalaiile de protecie prin
legare la pmnt.
IPSSM PENTRU MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A
MASELOR
Art.1. (1) La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor
repartiza numai salariati care corespund din punct de vedere fizic.
(2) Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea unor controale
medicale periodice.
Art. 2. (1) Limitele maxine admise pentru ridicare, purtare, tragere i mpingere manual a
maselor sunt prezentate n tabel.
(2) Este necesar ca manipularea maselor s fie realizat corect, n conformitate cu principiile
fiziologice i biomecanice.
19
Art.3. In timpul manipularii manuale a maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba
vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.
Art.4. Conducatorul locului de munca va stabili numarul de salariati care vor efectua
manipularea si transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea
de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera
dezechilibrari.
Art.5. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzatoare.
Art.6. Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte se va face numai daca sunt
fixate intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi
timp a maselor care sunt instabile intre ele.
Art.7. Obiectele ambalate in cutii, lazi etc., trebuie fixate in interiorul ambalajelor. Se interzice
transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in cutii, lazi etc.
Art.8. Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa
fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
Art.9. Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare
sau care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face numai cu palmare.
Art.10. Se interzice manipularea manuala a maselor in/din locuri in care nu exista spatiu pe
orizontala
sau
verticala
corespunzator
pentru
realizarea
acestei
activitati.
Art.11. In cazul in care conditiile climatice (vant, ceata, caldura excesiva etc.) nu permit
manipularea si transportul manual al maselor in conditii de securitate, conducatorul locului de
munca trebuie sa ia masuri suplimentare pentru eliminarea sau micsorarea riscului de
accidentare sau imbolnavire profesionala.
Art.12. Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca
nu au echipament individual de protectie si/sau de lucru corespunzator si in buna stare.
2. TRANSPORTUL CU MIJLOACE NEMECANIZATE
Art.13. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operatiile de incarcare,
descarcare si transport (targi, carucioare etc.) se va face in functie de felul si greutatea
materialului
care
se
manipuleaza,
de
natura
terenului.
Art.14. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese incat sa reziste conditiilor de
exploatare si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost destinate.
Art.15. Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla
starea
lui,
insistandu-se asupra
platformei
pe
care
se
asaza
sarcina.
Art.16. Inainte de incarcare se vor examina ambalajele materialelor de catre conducatorul
formatiei de lucru. Pentru evitarea ranirilor la maini, cuiele iesite si capetele paramelor trebuie
sa fie indoite. Nu se vor incarca materialele ale caror ambalaje sunt deteriorate.
Art.17. Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare, descarcare si depozitare,
precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru scurgerea apelor.
Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de zapada si mentinute in stare nealunecoasa.
In cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform reglementarilor in
vigoare.
Art.18. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare sau descarcare dintr-un mijloc de
transport nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franare cu
mecanismul de franare propriu pe teren orizontal si prin franare cu mecanism propriu de
franare si cu saboti de oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea vehiculelor in timpul
efectuarii operatiilor de incarcare sau descarcare.
Art.19. Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport nemecanizate alaturate, ce se
incarca sau descarca simultan, va fi stabilita de la caz la caz de catre conducatorul lucrarii, in
functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de
conditiile terenului etc. incat sa fie exclusa posibilitatea de accidentare.
Art.20. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisa capacitatea de
transport
a
acestuia.
20
siguranta.
Art.40. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei.
Art.41. Cand incarcarea, descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai
multi salariati, efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise,
prevazute conform art.2. Totodata, se va asigura ca obiectele respective, sa se poate prinde
bine cu unelte de apucare sau cu mainile.
Art.42. In cazul in care o sarcina este incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare,
concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si cobori sarcina numai la
comanda conducatorului operatiei.
Art.43. Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate
impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul
mijlocului de transport sa poate supraveghea drumul parcurs.
Art.44. Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport
nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga solul in
timpul mersului.
Art.45. La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa
nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza.
Art.46. Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la
incarcare/descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3m.
Art.47. Locurile periculoase, precum si locurile unde pot avea loc degajari daunatoare
sanatatii muncitorilor, vor fi semnalizate prin placi indicatoare de securitate.
Art.48. Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au
nici o atributie la aceste operatii.
4. DEPOZITAREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR IN VRAC
Art.49. Pentru a evita imprastierea materialelor in vrac, depozitarea lor se va face in boxe,
buncare, silozuri etc. In cazul in care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aseza in
gramezi, avand forma unui trunchi de piramida cu inclinarea fetelor laterale dupa unghiul
taluzului natural al materialului respectiv.
Art.50. Descarcarea materialelor in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a
gramezii. Este interzisa descarcarea acestor materiale prin sapare la baza gramezilor.
Art.51. La manipularea in vrac a materialelor pulverulente, cand acestea se arunca cu lopata,
se va evita stationarea oamenilor in zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrari
in apropierea locului respectiv; lucratorii care executa lucrarea vor purta masti de protectie
corespunzatoare.
Art.52. La manipularea materialelor pulverulente in vrac, muncitorii se vor aseza in asa fel
incat deplasarea materialelor sa se faca in directia vantului (vantul in spate).
Art.53. In vederea micsorarii producerii prafului la manipularea materialelor caustice in vrac,
se vor folosi roabe, targi, jgheaburi etc.
Art.54. Se interzice manipularea in vrac a produselor toxice.
5.
DEPOZITAREA,
INCARCAREA,
LUNGI, GRELE SAU VOLUMINOASE
DESCARCAREA
MATERIALELOR
Art.57. (1) Se interzice coborarea in acelasi timp a mai multor obiecte pe planul inclinat ;
fiecare obiect se va cobori numai daca cel precedent a fost luat de pe planul inclinat si numai
la
semnalul
dat
de
catre
conducatorul
formatiei
de
lucru.
(2) Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan inclinat se va face de catre cel
putin doua persoane, prin utilizarea unor funii, salariatii stand la parta superioara. Se va
manipula cate un singur colet sau obiect.
Art.58. Daca unele materiale lungi se transporta pe umeri, toti salariatii se asaza pe aceeasi
parte a piesei. Coborarea in vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin
aruncare, ci prin luare pe brat si apoi depunerea pe sol la comanda conducatorului formatiei de
lucru. Mersul celor ce transporta o piesa va fi in acelasi pas, in cadenta comandata.
Art.59. Se interzice descarcarea materialelor lungi prin cadere sau rostogolire libera.
Art.60 .In cazul in care nu se dispune de instalatii de ridicat, incarcarea-descarcarea si
deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de catre o formatie de lucru cu
experienta si cu respectarea urmatoarelor masuri :
- terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie sa fie eliberat de toate obiectele
straine ce impiedica deplasarea ;
- in cazul cand rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea se va
face pe dulapi sau pe grinzi ;
- in cazul deplasarii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie sa depaseasca
latimea piesei insa nu mai mult de 300mm ;
- se interzice indepartarea manuala a rolelor de sub incarcatura; indepartarea acestora se va
face numai dupa ce rolele se vor elibera complet de incarcatura ;
- in timpul deplasarii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi impinse numai din partea
opusa sensului de deplasare (spate) folosind rangi ; in cazul cand este necesar ca piesa sa fie
trasa din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii nu vor sta in
zona periculoasa creata de cablu (1,5 ori lungimea cablului) ; de asemenea, ei vor pastra o
distanta suficienta fata de piesa pentru a nu fi surprinsi, in cazul unei deplasari sau caderi
accidentale a acesteia.
6. OBLIGATIILE SALARIATILOR
Art. 61. Angajaii vor desfura activitatea n aa fel nct s nu expun la pericole de
accidentare sau mbolnvire profesional, persoana proprie sau ali angajai.
n acest scop angajaii au urmtoarele obligaii:
- s-i nsueasc i s respecte normele i instruciunile de protecie a muncii i msurile de
aplicare a acestora;
- s utilizeze corect echipamentele tehnice, substanele periculoase i celelalte mijloace de
producie;
- s nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar a dispozitivelor de
securitate ale echipamentelor tehnice i ale cldirilor, precum i s utilizeze corect aceste
dispozitive;
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc orice defeciune sau alt situaie care
constituie un pericol de accidentare sau mbolnvire profesional;
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc n cel mai scurt timp posibil
accidentele de munc survenite de persoana proprie sau de ali angajai;
- s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s
informeze de ndat conductorul locului de munc;
- s refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munc dac aceasta ar pune n pericol de
accidentare sau mbolnvire profesional persoana sa sau a celorlali participani la procesul
de producie;
- s utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru
care a fost acordat;
23
Art.33. Grinzile, planele inclinate, podeele etc. trebuie prevzute cu dispozitive de prindere si
fixare sigura, fiind interzisa orice deplasare a lor in timpul lucrului.
Art.34. Pentru manipularea materialelor tip eava cherestea etc. trebuie ntocmite instuctiuni
de securitate a muncii
proprii, in funcie de condiiile concrete si de configuraia locurilor de munca amplasate la
inaltime
Aceste manipulri se executa numai sub supravegherea permanenta de ctre conductorul
locului de munca.
.MIJLOACE COLECTIVE DE PROTECIE
(schele, eafodaje, cofraje, cintre, podine de lucru)
Art.35. Pentru folosirea schelelor, eafodajelor, cofrajelor cintrelor se vor aplica si respecta
prevederile cuprinse in Instruciunile specifice de securitate a muncii pentru lucrri de cofraje,
schele, cintre si eafodaje".
Podine de lucru (podine auxiliare)
Art.36. Calitatea materialului lemnos, ntrebuinat la confecionarea podinelor, trebuie sa
corespunda proiectului execuie. Pentru podinele executate din metal se va a tabia expandata
sau nervurata.
Art .37. inainte de utilizare, podinele auxiliare, aezate pe calupuri de lemn, se supun unei
incercari statice,; fata de ncrctura preconizata.
Art.38. Podinele de lucru trebuie sa aiba suprafaa continua. Rosturile intre panourile sau
dulapul podinei nu trebuie sa fie mai mare de 10 mm. Pe suprafaa podinelor in panta sau in
curba se fixeaz sipci mpotriva alunecrii la distante de 300-400 mm.
Art.39. Aezarea podinei pe reazeme trebuie fcuta astfel incat sa fie exclusa posibilitatea
deplasrii sau alunecrii Art.4o. Se interzice aezarea podinei in consola.
Art.41. Urcarea si coborrea pe si de pe podinele de lucru trebuie sa se faca numai pe rampe si
scri de acces executate conform prescripiilor tehnice. Deplasarea pe podinele de lucru se
face lent, fara a se alerga si a se produce balansuri sau ocuri.
RAMPE DE ACCES SI SCRI REZEMATE
Art42. Pentru evitarea deplasrilor longitudinale si transversale, rampele de acces trebuie
fixate pe reazeme specia! prevzute.
Ari43. in czui In care rampele de acces trec peste goluri.trebuie sa aiba obligatoriu balustrade
solide, bine fixate pe podina, pe ambele parii ale rampei (fig.!).
Rampe de acces pentru zone periculoase
Art.44. Este interzisa blocarea rampelor de acces cu materiale de construcii sau alte obiecte.
Rampele trebuie ntreinute si curafate in permanenta.
Art.45. Scrile rezemate trebuie sa fie rezistente si usoare,conform standardelor in vigoare.
Pentru cele executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte si fara defecte.
Art.46. Lungimea totala a scrii trebuie stabilita astfel incat sa dea posibilitatea lucratorului sa
lucreze stand pe o treapta care se afla la o distanta de eei puin 1 m de la captul superior
scrii,
27
Art47. Picioarele scrilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scrilor si cderea
lucratorului.
Art48. In cazul in care condiiile de lucru permit fixarea scri! sus, atunci se fixeaz cariige la
capetele superioare ale ramelor longitudinale.
Art.49. Pentru ca scara sa nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie
dotate, de la caz la caz, cu sabofi metalici cu capete ascunse sau cu sabot! de cauciuc.
Art.56. Scrile duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu ianf care sa nu permit,
desfacerea lor accidentala In timpul lucrului.
Art50. Cand se lucreaz la o inaltime mai mare de 2m, In locurile cu circulaie intensa sau
pardoseli alunecoase, la baza scri! trebuie sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea
scrii. La sol se va asigura o zona de protecie, avertizata vizibil, cu o suprafaa stabilita in
funcfie de inalfimea maxima de lucru ;accesu! oricrei persoane strine in zona fiind interzis.
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE PROTECIE PENTRU LUCRUL LA NLIME
Art.51. Alegerea echipamentelor individuale de protecie trebuie fcuta lund in considerate,
in mod obligatoriu situaia de lucru la Inaltime, echivalenta cu una din situaii in care EIP are
rolul de: a)poz!tionarea lucratorului in timpul lucrului;
b)iimitarea deplasrii lucratorului in zona sursei de accidentare prin cdere de la inaltime;
cjpozitionarea si suspendarea lucratorilor timpul lucrului.
rt.52. EIP corespunztoare situaiilor nominalizate pct. a), b) si c) din art.58 se utilizeaz
numai prevenirea accidentrii lucratorului prin cdere dela inaltime.
Art. 53. Daca in czui utilizrii EIP exista, in cotinuare pericolul cderii in goi datorita unor
factori dc risc ce nu pot fi eliminai, mijlocul individual de protecie obligatoriu completat cu
echipamentui individual de protecie pentru oprirea cderii.
Utilizarea echipamentelor individuale de protecie (EIP) Art.54. Este interzisa utilizarea EIP
nestandardizate.
Art.55. Este interzisa utilizarea EIP importate, daca acestea nu sunt certificate din punct de
vedere ai securitii muncii conform legislateei romane in vigoare.
Art.56. Lucratorii din domeniile construciilor si montrilor de echipamente tehnicie trebuie sa
utilizeze.pentru lucrul la inaltime.centra de protecie adecvata activitatii(ex. "Centura de
sigurana pentru constructori si montatori", Centura de sigurana pentru muncitorii de la
cariere , "Centura de sigurana pentru muncitorii telecomunicaii ,etcconform standardelor in
vigoare.
Art.57. Este interzisa nlocuirea de ctre utilizator componentelor, accesoriilor sau pieselor
metalice defecte precum si repararea acestora. Aceste trebuie executate exclusiv de ctre
productori /reparatori autorizai. Art.58. Utilizarea EIP trebuie sa se faca instruciunilor de
utilizare emise de ctre productor prevederilor acestei instruciuni. Este interzisa utilizarea
EIP care nu sunt insotite de instruciuni de utilizare.
Art.68. Conductorii locului de munca sunt obligai completeze instruciunile de utilizare a
EIP cu precizri care se impun datorita caracteristicilor concrete al locului de munca si/sau
operaiunii respective.
Art.67. Indiferent de domeniul de activitate si EIP, locul (punctul) de ancorare (fix sau mobil)
trebuie astfel ales incat zona de prindere a lucratorului de acesta sa fie sub cota locului de
ancorare pe toata perioada lucrului.Reziatenfa minima a locului de ancorare trebuie sa fie
confotm standardelor in vigoare.
28
30
Art.113. Este interzis ca pe scara extensibila sa se urce mai mult de iun lucrator pentru accesul
la si de la locul de munca.
Art.114. Trecerea de pe scara extensibila pe platforma (consola) locului de munca este
permisa numai dupa ce lucratorul a trecut cel de-al doilea cordon al centurii sigurana pe dupa
stlp, deasupra platfonnei (flg.16)
Art.115. Este interzisa repararea scrilor extensibile de ctre utilizatori. Reparaiile trebuie
executate numai de ctre
uniti specializate, de preferina de ctre productor.
Art. 116. Scariie pe pneuri trebuie utilizate conform Instruciunilor productorilor.
Art.117. nainte de ridicare, scrile mecanice pe pneuri trebuie sa fie verificate si calate pe un
teren plan, compact.
Art.118. Este interzisa utilizarea scrilor mecanice oe pneuri la inatimea maxima, daca vrful
scrii nu este rezemat
(sprijinit).
Art.119. Este interzisa deplasarea scrilor pe pneuri cand pe ele se afla lucratori,
rt.120. Este interzisa ntinderea de conductoarelor sau ridicarea de greuti cu ajutorul
scrilor.
Art.121. Utilizarea platformelor telescopice mecanice, autoscariior mecanice,
autotelescoapelor cu acionare hidromecanica, platformelor ridicat cu brafe articulate precum
si altor utilaje asemntoare este permisa numai in cazul aplicrii stricte a instruciunilor de
lucru emise de ctre productori si a instruciunilor de securitate a muncii adaptate la
specificul flecarul domeniu de activitate si fiecrui ioc de munca.
Art.122. Lucratorii care utilizeaz mainile si instalaiile nominalizate in art. 121 trebuie sa fie
instruii n acest scop, asupra condiiilor lucrului la inaltime.
Art.123. in coul, nacela sau pe piatfonna utilajului este permisa prezenta a cel mult doi
lucratori, care mpreuna cu sculele si/materialele necesare nu trebuie sa depeasc sarcina
maxima admisibila a utilajului respectiv.
Art. 124. fvlanevrantul utilajului, desemnat in acest scop, trebuie sa supravegheze permanent
lucrul cu utilajul respectiv si sa asigure masuri mpotriva deplasrii accidentale a acestuia.
Art.125. Toate manevrele sau deplasrile utilajului trebuie executate numai la comanda
conductorului locului de munca, comenzile fiind transmise printr-un sistem de semnalizare
stabilit anterior cu manevrantui acestuia.
Art.126. Este interzis lucrul pe autoscari, autotelescoape(sau autoplatforme) pe terenuri a
cror nclinare este mai mare de 10 fata de planul orizontal al utilajului.
Art.l27.Este interzisa solicitarea laterala (tragere orizontala, ntindere de conductoare) a
coului, nacelei sau platformei utilajului.
Art.128, Deplasarea utilajelor de la un punct de lucru la altul este permisa numai dupa
coborrea coului, nacelei sau platformei si fara lucratori pe utilaj.
LUCRUL LA INALTIME EFECTUAT PE CONSTRUCII TIP STLP
Art.129. In timpul lucrului ia inaltime se vor respecta urmtoarele:
* a)in toate cazurile, lucratorul trebuie sa fie asigurat, bine rezemat pe carlige, zbrele,
platforma, scara sau scunel suspendat;
32
/ b)pe tot timpul lucrului, cordonul centurii de sigurana trebuie legat la un element rigid
component al stlpului,
deasupra punctului de lucru, in asa tei, incat sa nu fie stnjenite micrile lucratorului; S I
c)trebuie sa se evite lucrul in pozith etajate a doi sau mai muli lucratori pe acelai stlp; S
d)este interzisa executarea oricrei lucrri la fundafia stlpilor;
s ejlucratorii, inclusiv manevrantii autoutilajelor si organele de control trebuie echipai tot
timpul lucrului si cu casca de protecie.
Art,13o. Urcarea pe stlpi, indiferent de materialul din care sunteonstuiti este permisa numai
dupa verificarea prealabila a acestora la baza si pe tot parcursul urcarii.Verificarea trebuie
efectuata in conformitate cu prevederile fisei tehnologice a lucrrii sau a instruciunilor
tehnice proprii.
Art.131. inainte de urcarea pe stlpi (din lemn sau metal) trebuie verificat gradul de putrezire
sau de coroziune la nivelul solului sau la 20-25 cm sub nivelul solul fundaiile aparente.
Art.132. mainte de urcarea pe stlpii din beton trebuie efectuat un control vizual in zona
fundaiei si a consolelor pentru verificarea integritii acestora.
Art.133. Pentru urcarea si lucrul ia inaltime trebuie folosite urmtoarele mijloace certificate,
in conformitate cu prevederile fiselor tehnologice sau a normelor tehnice: -scri din lemn sau
metalice simple, duble extensibile; -carlige pentru urcarea pe stlpi de lemn sau de beton;
-utilaje speciale (autoscari mecanice, platforme telescopice hidromecanice, autotelescoape cu
platforme ridictoare cu brafe articulate etc.);
-construcii definitive ale stlpilor adecvate operaiilor de urcare si lucrului la inaltime;
-dispozitive de lucru la inatime (platforme, dispozitive pentru schimbarea elementelor din
lanurile de izolare, crucior, pasitor etc.).
Art.134. La locul de munca aflat la inaltime trebuie ridicate numai materialele strict
necesare. Sculele necesare executrii diferitelor operai trebuie pstrate in buzunare speciale
sau teci prinse in Centura de sigurana. Sculele si materialele trebuie sa fie urcate si coborte
pe msura necesitailor cu funie de ajutor, interzicandu-se aruncarea acestora de la sol la
pozifia de lucru sau invers.
Aezarea chiar temporara a sculelor .dispozitivelor sau a materialelor nefixate pe elementele
stlpilor liniilor electrice aeriene este interzisa.
Art.135. Pe stlpii metaiici cu zbrele urcarea si coborrea se face utiliznd tehnologia
alpinismului utilitar, prin asigurarea personalului executant in trei puncte (ambele mini si un
picior sau ambele picioare si o mana). Asigurarea cu unul din cordoanele centurii de sigurana
este obligatorie in cazuri deosebite (stlp acoperit cu chiciura sau zpada) precum si in cazul
opririlor pentru odihna sau trecerea peste obstacole.
Art.136. Se interzice urcarea si coborrea directa pe stlpi de beton acoperit cu polei.
LUCRUL LA INALTIME UTILIZND TEHNOLOGIA ALPINISMULUI UTILITAR
Art.137. Lucrul la inaltime trebuie efectuat cu ajutorul alpinismului utilitar (AU), numai in
situaiile de lucru in care toate celelalte tehnologii de lucru la inaltime nu se pot aplica din
motive de sigurana a lucratorilor.
Art.138. Tehnologia alpinismului utilitar (AU) se aplica obligatoriu, numai in cadrul unei
echipe eonstituite pe criterii ferme si sub supraveghere de specialitate permanenta ,
respectindu-se prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru alpinismul utilitar.
33
34
r.152. Rampele de acces pentru circulaia lucratorilor trebuie confecionate numai din
panouri bine legate intre ele, cu o latime de cel pufin 1 m, daca se circula intr-un singur sens si
de cel puin 1,5 m, daca se circula in ambele
sensuri.
Art.153. Grosimea dulapilor din care se confecionat podina trebuie sa fie de ce! puin 6 cm,
iar in czui in care se transporta materiale grele, grosimea trebuie determinata prin calcul.
(
Art. 154. Locurile de primire a materialelor necesare desfurrii activiti vor fi amenajate
conform proietului tehnic elaborat in funcie de configuraia iocul de amplasare si necesarul
de materiale. Proiectul tehnic aprobat de persoana juridica min drept si va fi adaptat ori de
cate ori condiiile de munca se vor modifica,mediul de munca: ansamblu! condiiilor fizice,
chimice,bio!ogice si psiho-sociaie in care unu! sau mai mult! executant! isi realizeaz sarcina
de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii in funcie de cadrul instruciunilor specifice
de securitate a muncii, viznd global desfurarea uneia sau a mai multor activiti in condiii
de securitate a muncii, se realizeaz prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitii
muncii, la nivelul fiecrui element al sistemului executant -sarcina de munca - mijloacele de
producte - mediul de munca.propriu proceselor de munca din cadrul activitii care fac obiect
de reglementare.
Instruciunea specifica de securitate a muncii privind lucrul la inaltime se va aplica, de la caz
la caz, in funcie de domeniul activitii de baza, cumulat cu instruciunile specifice ale acelor
activiti Art.155.Anexe/e cu figuri explicative,iac parte din prezentele Instruciuni
INSTRUCTIUNI PROPRII Nr.
DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
PRIVIND LUCRUL LA INALTIME
ART.1 Lucratorii sunt obligati sa poarte echipamentul echipamentul individual de protectie a
muncii pe timpul lucrului precum si la accesul la si de la locul de munca si sa-l pastreze in
conditii bune de utilizare.
ART.2 Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat din
punct de vedere tehnic si organizatoric astfel incat sa previna caderea de la inaltime a
lucratorilor.
ART.3 Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat impotriva
caderii in gol a lucratorilor.
ART.4 Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de
munca, trebuie marcate si semnalizate atat ziua cat si noaptea, in conformitate cu standardele
in vigoare. Din zona de siguranta se vor evacua sau proteja echipamentele tehnice, care pot fi
afectate de eventualele caderi de obiecte de la inaltime.
ART.5 Daca in timpul efectuarii operatiilor de manipulare, transport si depozitare se produc
modificari privind conditiile de munca, conducatorul locului de munca este obligat sa faca
lucratorilor un nou instructaj de lucru si de protectie a muncii, corespunzator noilor conditii.
ART.6 Este interzis accesul persoanelor care nu au o atributie legata de aceasta activitate la
locul de manipulare a materialelor.
ART.7 Grinzile si planele inclinate precum si podetele utilizate la manipularea materialelor
trebuie sa fie rezistente, astfel ca arcuirea lor sub sarcina manipulata sa nu fie vizibila.
ART.8 Grinzile, planele inclinate, podetele etc. trebuie prevazute cu dispozitive de prindere si
fixare sigura, fiind interzisa orice deplasare a lor in timpullucrului.
ART.9 Pentru manipularea materialelor tip teava, cherestea etc. trebuie intocmite instructiuni
de securitate a muncii in functie de conditiile concrete si de configuratia locurilor de munca
amplasate la inaltime. Aceste manipulari se executa numai sub supravegherea conducatorului
locului de munca.
1. Mijloace colective de protectie - Podine de lucru
35
zona periculoasa. Este interzis a se folosi centura pentru alte functii de protectie decat cele
pentru care a fost proiectata.
ART.46 Inainte de utilizare, centura de siguranta si accesoriile trebuie verificate in mod
obligatoriu.
ART.47 Prin examinarea cu atentie se verifica cusaturile, cordoanele partilor metalice,
franghiile, carligele de siguranta, niturile etc.
ART.48 Este interzisa utilizarea centurilor de siguranta care :
a) prezinta rupturi, pete, destramari, nituri lipsa sau slabite, catarame defecte, rascoacerea
pielii, ruginirea pieselor metalice, rosaturi etc. ;
b) Au fost odata solicitate dinamic (suspendarea corpului lucratorului cazut de la inaltime) ;
c) au fost scurtate prin coasere (bucle).
ART.49 Centurile de siguranta si franghiile acestora pastrate in magazii o perioada mai mare
(peste 1 an) inainte de folosire, se supun la incercari dinamice conform instructiunilor
producatorului.
ART.50 Conducatorii locurilor de munca trebuie sa identifice pericolele de accidentare
posibile de a se manifesta si sa doteze lucratorii cu EIP specifice acestor pericole.
ART.51 Lucratorii trebuie instruiti in functie de natura pericolului existent, privind modul de
purtare a EIP in conditiile specifice lucrului la inaltime (de ex.: purtarea mastii de gaze, mastii
de aductiune de aer etc.).
3. Instalatii, dispozitive si scule pentru lucrul la inaltime
ART. 52 Utilizarea instalatiilor, dispozitivelor si sculelor pentru lucrul la inaltime este permisa
numai daca instructiunile de lucru si de securitate a muncii ale acestora sunt adaptate la
conditiile concrete ale locului de munca respective.
ART.53 Conducatorul lucrarilor trebuie sa asigure alegerea si functionalitatea optima a
instalatiilor si dispozitivelor necesare fiecarei faze tehnologice sau fiecarei operatiispecifice.
ART.54 Conducatorul locului de munca trebuie sa verifice zilnic integritatea si starea de
functionare a instalatiilor, dispozitivelor si sculelor folosite pentru lucrul la inaltime precum si
modul de asigurare a lucrarilor de a nu cadea in gol in timpul lucrului. Pentru orice defectiune
sau lipsa constatata trebuie sa opreasca lucrul si accesul lucratorilor si sa asigure remedierea
celor constatate.
ART.55 Lucratorii trebuie instruiti si verificati cu privire la modul de utilizare a instalatiilor,
dispozitivelor si sculelor in conditiile lucrului la inaltime.
3.1. Dispozitive si scule pentru lurul la inaltime pe stalpi
(de lemn, beton sau metalici)
3.1.1. Carlige pentru urcarea-coborarea pe stalpi
ART.56 Utilizarea carligelor pentru urcarea-coborarea pe stalpi de lemn sau beton este
permisa numai daca deschiderea (marimea) carligelor corespunde cu diametrul exterior al
stalpului.
ART.57 Este interzisa marirea sau micsorarea deschiderii carligelor de catre utilizatori
ART.58 Este interzisa utilizarea carligelor pentru urcarea-coborarea pe:
- stalpii de lemn daca acestea nu au ghearele de prindere ascutite corespunzator unei fixari
sigure pe stalp;
- stalpii din beton centrifugat daca mansoanele de cauciuc sunt uzate, rupte sau
subdimensionate;
- stalpii de lemn sau beton daca curelele de prindere sunt rupte, uscate (imbatranite) sau
innadite;
- stalpii de lemn sau beton, daca talpile metalice ale acestora sunt deformate, prezinta fisuri
sau rupturi.
ART.59 Este permisa utilizarea carligelor numai daca acestia provin de la un producator
autorizat si daca sunt certificate conform reglementarilor in vigoare.
38
INSTRUCTIUNI
PENTRU
PREVENIREA
SI
STINGEREA
INCENDIILOR
1.Intreg personalul unitatilor este obligat a cunoaste si aplica regulile de prevenire, combatere
si interventie in caz de incendiu, specifice locurilor de munca respective.
2.Locurile de munca cu pericol deosebit de incendiu si explozie, vor fi marcate vizibil, cu
tablite avertizoare specifice.
3.Toate locurile de munca cu pericol de incendiu sau explozie, vor fi dotate cu matetriale
adecvate, necesare localizarii si lichidarii incendiilor.
4.Persoanele care lucreaza in ateliere, depozite etc., prevazute cu hidranti interiori si materiale
de stingere a incendiilor, trebuie sa cunoasca pozitia si modul de folosire al acestora.
5.Caile de acces vor fi mentinute in perfecta stare de curatenie, interzicandu-se blocarea
acestora, iar accesul la materialele de interventii (hidranti, stingatoare, panouri P.S.I. etc.) vor
fi mentinute, in permanenta, libere.
6.Se interzice utilizarea oricaror forme de improvizatii sau provizorate, la instalatiile electrice
sau la cele cu surse de foc deschis.
7.Se interzice folosirea conductorilor sau cablurilor electrice, neizolate sau suprasolicitate,
precum si a prizelor si intrerupatoarelor defecte. Aparatura electrica aflata sub tensiune nu se
va amplasa in apropierea materialelor combustibile. Nu se vor utiliza sigurante fuzibile
supradimensionate.
8.Sobele pentru incalzire sau cele utilizate in scopuri tehnologice, vor fi alimentate cu gaz prin
circuite fara improvizatii, a caror etanseitate se va verifica periodic.
9.La montarea sau utilizarea aparaturii si instalatiilor consumatoare de gaz, se vor respecta,
strict, obligatiile referitoare la obtinerea acordurilor, avizelor si autorizatiilor necesare
modificarii instalatiilor de gaze. Se vor utiliza numai aparatura si instalatii omologate, iar
instalarea acestora se va face numai de catre personal autorizat pentru astfel de lucrari.
10.Se interzice depozitarea in ateliere, hale, depozite, birouri etc. a materialelor usor
inflamabile si combustibile, ca de exemplu carpe, produse petroliere, material lemnos, butelii
cu gaze lichefiate etc., fara o utilizare imediata si strict necesara unui schimb de lucru. Acestea
se vor depune in locuri special amenajate. Lichidele inflamabile se vor pastra numai in vase
speciale inchise ermetic.
11.Nu se va lasa focul deschis, resouri sau aparatura electrica in priza sau lumanari aprinse, la
parasirea locului de munca.
12.La orice inceput de incendiu se va interveni cu materialele din dotarea locului de munca,
conform instructiunilor de utilizare date de fabricant, pentru fiecare tip de stingator: stingator
cu
spuma,
cu
dioxid
de
carbon,
cu
praf
si
dioxid
de
carbon.
13.In raport cu felul si locul incendiului, se va interveni cu urmatoarele materiale:
40
protectiei principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa
nu se anuleze una pe cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vedere al
pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate
ca fiind principala.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de
protectie care se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant/legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de
defect periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
-protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin racire
cu perdea de apa rece
-indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare
-asigurarea rezervei de apa necesara interventiei
-comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor
-stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare
PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII
-organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)
- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a
activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de
productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice
care prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a
mijloacelor care le pot genera si a masurilor generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor
specifice si mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si
alertare a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a
conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii
si de stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de
stins incendiu, mijloacelor de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a
bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe
nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele
ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe
incaperi
ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI
-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie
-urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii
specifice la instalatii si utilaje
-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a
instalatiilor si sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
-evacuarea bunurilor si protejarea ET
-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura,
fum, gaze toxice)
-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare
CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE
45
-caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel
stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea
persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie
-traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de
interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie
prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator
dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai
scurt si in deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului ori a cailor de acces
carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate
- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci
cand cele functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot
satisface conditiile normate
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare
de securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor
tehnice, astfel incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute
-la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in
pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje
combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati de
evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada,
panica, etc.)
-caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte
spatii, prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii
in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau
sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta
agentilor economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din
drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in
orice anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice
pentru autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de
interventie
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie
langa constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de
alimentare cu apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in orice
anotimp constituie o conditie de siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie
pe toata durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si
realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica
din motive obiective folosirea acestora in conditii de siguranta
-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de
urgenta (incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol,
singerii incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si
incaperile acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse,
produse finite si auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor,
precum si la punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de
semnalizare a incendiilor, aparate de control si semnalizare ale instalatiilor
46
CAILE DE CIRCULATIE
-Caile de circulatie trebuie sa fie
- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a
persoanelor
-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele
destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la
compresiune, socuri si uzura
-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu
balustrade inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare,
iar la partea inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
-Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa
permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau
vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de
capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii
-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau
inscriptii luminoase)
SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau
de sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare,
ori de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de
protectie colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor
legale, prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare,
salvare si ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate
periculoase, ca si alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare,
de salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o
interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau
de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau
aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin
substante periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub
forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru
a asigura securitatea zonei
47
In cazul in care victima si-a pierdut cunotina nu se va transporta inainte ca aceasta sasi fi revenit.
La acordarea primului ajutor, in cazul accidentailor prin rnire se disting urmtoarele
situaii:
- rniri grave, profunde sau ntinse care necesita transportarea imediata la medic;
- rniri uoare si puin profunde, care se pot trata de ctre cel ce da primul ajutor.
Daca este cazul, la rnirile grave se va interveni mai intai pentru oprirea
hemoragiei si imobilizarea (blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril,
rnitul fiind transportat la medic, care va face interveniile necesare.
Rnile uoare si puin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate
imediat, pentru a se impiedica infectarea lor. Se va acorda o mare atenie rnilor murdrite
cu noroi.
In czul unei rniri uoare si puin profunde se vor lua imediat urmtoarele masuri:
- persoana care da priraul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine minile cu apa si
spun, folosind o perie, iar apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt
medicinal;
- nu se admite atingerea rnilor, nici chiar cu minile splate si dezinfectate;
- se interzice splarea rnilor cu apa sau cu substane farmaceutice;
- nu se vor presar prafuri si nici nu se"vor acoperi rnile cu alifii.
Splarea ranilor si acoperirea lor cu substane chiar farmaceutice nu se va face de ctre
persoane necalificate, deoarece prin aceasta operaie se pot introduce particule de nisip sau
pamant mai adnc in rana, ingreunand operaia de curire ce urmeaz a fi / fcuta de medic
sau infirmier si putnd deci determina infectri ale rnii;
- nu se vor ndeprta cheagurile de snge de pe rana, ndeprtarea cheagurilor de snge
poate provoca hemoragii puteraice.
Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament.
- nu se vor pune alte bandaje (pansamente) dect cele sterile, din trusele medicale.
Se recomanda ca pe compresa sau pnza ce se aplica pe rni sa se toarne tinctura de
iod.
Rnile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:
- hemoragii venoase sau capilare;
- hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea rnilor.
Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri
abundente de snge de culoare inchisa, sub forma unei pnze continui in jurul rnii.
Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in rou
aprins si tasnind sacadat,
In cazul rnilor profunde, singele clocotete in rana.
Aceste hemoragii sunt foarte grave, putnd provoca moartea in cteva minute.
Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de mica
importanta, se vor opri prin aplicarea unui pansament compresiv.
Punerea unui garou, in aceasta situaie, este o eroare grava care poate conduce la
infecie sau cangrena.
Hemoragiile arteriale importante necesita o aciune rapida si imediata, prin care sa se
opreasc scurgerea de snge. Oprirea sngelui se poate ace prin compresiune (apsare), fie cu
ajutorul minilor, fie a unui garou sau a unui tifon rsucit.
Compresiunea trebuie fcuta intre rana si inima, de preferina astfel incat strangularea
arterei sa se fac pe osul cel mai nvecinat
Se recomanda ca apsarea sa se fac la brae sau la coapse, deoarece la antebra artera
este cuprinsa intre doua oase si operaia este mai dificila.
49
Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin aezarea atelelor, att
lateral, cat si pe fata posterioara a merabrului accidentat.
Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulaii din regiunea de deasupra si f
dedesubtul fracturii, astfel:
la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra - genunchiul si coapsa, iar
dedesubt - glezna si laba piciondui;
la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul, iar dedesubt genunchiul si gamba.
Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala.
Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor, printr-o earfa,
cotul fiind indoit.
Se va putea completa aceasta prin aele rigide, care insa nu vor ocupa dect
segmentut fracturat al membrului.
Cotul rnit poate impiedica ndoirea braului si imobilizarea membrului cu ajutorul
earfei. In acest caz, se va face imobilizarea totala a braului.
In cazul fracturilor craniene, intervenia persoanei cate da primul ajutor, trebuie sa fie
foarte atenta, dat fiind ca exista cazuri in care victima percepe aceste traumatisme cu
ntrziere de 2-3 ore si deci cunoaterea existentei traumatismelor este uneori dificila.
Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt:
- pierderea cunotinei, care poate fi numai momentana;
- hemoragii prin nas s prin urechi.
Pot apare fracturi craniene, fara sa provoace rnirea pielii de pe cap si fara sa curg
snge pe nas sau pe urechi.
Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe cazuri, accidente
grave, si in aceste cazuri, transportul victimei se face prin rostogolirea acesteia cit se poate de
incet, pana va f aezata culcat pe o planeta dura. Nu se va face vreo imobilizare a victimei si
se va transporta imediat la cel mai apropiat punct sanitar, unde se afla un medic chirurg.
Se interzice transportarea pe brae a unui accidental cu coloana vertebrala sau bazinul
fracturat, acest mod de transport putnd sa-i fie fatal.
Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt:
- dureri puternice in zona dorsala;
- paralizarea membrelor inferioare;
- tulburri in urinare.
In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza toracele
accidentatului printr-un bandaj strns, realizat cu o fase, apoi se va transporta accidentatul, in
poziia ezut, la primul punct sanitar. Simptomele in cazuri de fractura de coasta sunt:
- respiraie ingreunata si dureri in timpul respiraiei;
- eventuale urme de snge in saliva.
In cazul luxatiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la brae si la membrele
inferioare:
- nu se va pierde din vedere niciodat ca o luxatie poate f insotita de o fractura;
- in cazul unei luxatii a umrului, care este cea mai frecventa, cotul se deprteaz de corp. Nu
se va face nici o incercare de a se readuce cotul la poziia iniiala, ci se va pune o perna la
subsuoara si se va transporta accidentatul fara earfa.
In cazul degeraturilor, membrul care a suferit va f introdus in apa la temperatura
mediului ambiant, care apoi va f nclzita treptat si cu mare grija, pana la temperatura
corpului.
Nu se recomanda frectionarea cu zpada a membrelor degerate, deoarece pielea
degerata poate fi zgriata si se poate provoca astfel, o infecie.
In cazul degeraturilor puternice (congelare) se recoranda transportarea accidentatului
la un punct sanitar, interveniile locale putnd provoca agravarea situaiei.
51
Toate nepturile sau zgrieturile, orict de puin grave ar prea la nceput, trebuie
dezinfectate.
Pentru dezinfectarea corecta a locului rnit:
- se va apas puternic in vecintatea locului undu s-a produs neptura sau zgrietura, pana se
vor scurge cteva picaturi de snge ;
- se va acoperi locul rnit cu o soluie antiseptica ce se gsete in trusa medicala si se ve las
sa se usuce la aer liber;
-daca rana prezint o oarecare intindere, dup dezinfectare se va aplica un pansament uscat
sau o compresa sterila;
-se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se transporte
accidentatul la acest punct;
-nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgrietura care nu prezinte., aparent, nici o
gravitate Ia inceput, poate avea ulterior, complicaii grave (infecii, flegmoane etc), daca nu
este dezinfectat corect si imediat;
In cazul in care cel care a dat primele ngrijiri nu are convingerea ca a reuit sa inlature
toate corpurile strine, imediat dup primele ingrijiri, va indrepta accidentatul spre primul
punct sanitar, unde medicul va lua masurile necesare.
52