Instuctiuni proprii de securitate si sanatate n munca Cuprins: Prevederi commune IPSSM pentru angajatii din cadrul atelierului IPSSM

masina de rindeluit IPSSM masini unelte portative IPSSM prelucrarea mecanica prin aschiere / taiere IPSSM pentru gauriri si scobiri IPSSM activitati de finisare IPSSM instalatia de ventilare IPSSM polizoare fixe IPSSM producerea aerului comprimat (compressor) IPSSM manipulare mase si transport IPSSM impotriva pericolului de electrocutare Masuri tehnico organizatorice de prevenire si alarmare Masuri prim ajutor 1

PREVEDERI COMUNE Preambul Structura instructiunilor proprii de securitate a muncii are la baza abordarea s istemica a aspectelor de securitate a muncii astfel incat procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza recipro c: - Executantul: omul implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de munca; -Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si n anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului d e munca; -Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, m asini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care se utilizeaza n procesul de munca; -Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologic e, n care unul sau mai multi executanti si realizeaza sarcina de munca. Reglementarea masurilor de securitate a muncii se realizeaza prin tratarea tutur or aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element component al siste mului : executant, sarcina de munca, mijloace de productie, mediul de munca, propriu pro ceselor de munca din cadrul activitatii sau activitatilor care fac obiect de reglementare. ART. 1 n scopul asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor, angajatorul trebuie sa ia toate masurile ca: a) sa fie pastrate n permanenta libere caile de acces ce conduc spre iesirile de urgenta si iesirile propriu-zise; b) sa fie realizata ntretinerea tehnica a locului de munca si a echipamentelor si dispozitivelor, n special a celor mentionate n anexele nr. 1 si 2, iar orice necon formitati constatate si susceptibile de a afecta securitatea si sanatatea lucratorilor sa fie corectate cat mai curnd posibil; c) sa fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena core spunzator locului de munca, echipamentele si dispozitivele. d) sa fie cu regularitate ntretinute si verificate echipamentele si dispozitivele de securitate destinate prevenirii sau eliminarii pericolelor, n special cele prevazute n anexel e nr. 1 si 2. Atunci cnd locurile de munca sufera modificari, extinderi si/sau transformari dup a data intrarii n vigoare a prezentei hotarri, angajatorul trebuie sa ia toate masurile n

ecesare pentru a se asigura ca aceste modificari, extinderi si/sau transformari sunt n concordan ta cu cerintele minime corespunzatoare prevazute n anexa nr. 1. ART. 2 Fara a aduce atingere prevederilor art. 16 si 17 din Legea nr. 319/2006, referit oare la informarea lucratorilor, lucratorii si/sau reprezentantii acestora trebuie sa fi e informati cu privire la toate masurile ce trebuie luate n domeniul securitatii si sanatatii la locul de munca. Personalul care lucreaza n conditii de izolare trebuie sa fie informat cu privire la: a) manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia (fiabilitate si accesibi litate); b) riscurile de accidentare si modul de actiune n caz de aparitie a acestora; c) comportamentul adecvat n cazul producerii unei avarii sau al aparitiei unei si tuatii critice; d) utilizarea echipamentului individual de protectie; e) primul ajutor; f) utilizarea sistemului de supraveghere si de legatura cu exteriorul. Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora cu p rivire la problemele la care se face referire n prezenta hotarre trebuie sa se desfasoare n c onformitate cu prevederile art. 18 si 19 din Legea nr. 319/2006. 2

Sanctiuni ncalcarea prevederilor prezentei instructiuni atrage sanctiuni administrative sau disciplinare dupa caz. Constatarea sanctiunilor se face de catre directorul societatii sau lucratorul d esemnat din cadrul serviciului extern. ART.3 Cerinte minime de securitate si sanatate pentru locurile de munca 1.Instalatii electrice Instalatiile electrice trebuie sa fie proiectate si construite astfel nct sa nu pr ezinte pericol de incendiu sau explozie; lucratorii trebuie sa fie protejati n mod adecvat impotriv a riscului de accidentare prin atingere directa si/sau atingere indirecta.Instalatiile electri ce si dispozitivele de proiectie trebuie sa corespunda tensiunii nominale, conditiilor exterioare si competentei persoanelor care au acces la parti ale instalatiei. 2.Cai si iesiri de urgenta Caile si iesirile de urgenta trebuie sa ramna n permanenta libere si sa conduca n m od cat mai direct posibil n aer liber sau n spatii sigure. n caz de pericol, trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si n conditii cat mai s igure a lucratorilor de la toate posturile de lucru. Trebuie sa existe un numar corespunzator de cai de salvare si iesiri de urgenta. Usile de iesire n caz de urgenta trebuie sa se deschida spre exterior. Usile glis ante sau turnante nu sunt permise n cazul n care acestea au destinatia de iesiri de urgenta . Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau fixate astfel nct sa nu poata fi deschise imediat si cu usurinta de catre orice lucrator care ar avea nevoie sa l e utilizeze n caz de urgenta. Caile si iesirile de urgenta speciale trebuie semnalizate n conformitate cu preve derile Hotarrii Guvernului nr. 971/2006. Aceasta semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistenta si sa fie amplasata n locurile corespunzatoare. Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate. Caile si iesirile de urgenta, precum si caile de circulatie si usile de acces sp re acestea trebuie sa fie eliberate de orice obstacole, astfel nct sa poata fi utilizate n orice momen t fara dificultate. Caile si iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevazute cu ilumin at de

siguranta/urgenta de intensitate suficienta n cazul n care se ntrerupe alimentarea cu energie electrica. 3.Detectarea si prevenirea incendiilor n functie de dimensiunile si destinatia cladirilor, de echipamentele pe care aces tea le contin, de proprietatile fizice si chimice ale substantelor prezente si de numarul maxim potential de persoane prezente, locurile de munca trebuie prevazute cu dispozitive corespunza toare pentru stingerea incendiilor si, daca este necesar, cu detectoare de incendii si sistem e de alarma. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie usor acces ibile si usor de manevrat. Acestea trebuie sa fie semnalizate n conformitate cu prevederile Hotarrii Guvernul ui nr. 971/2006. Aceste semnalizari trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate n locuri c orespunzatoare. 4.Ventilatia locurilor de munca n spatii nchise Trebuie luate masuri pentru a asigura suficient aer proaspat la locurile de munc a n spatii nchise, avndu-se n vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lu cratorilor. n cazul utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fie mentin ut n stare de functionare. Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar pentru sanatatea lucratorilor. 5.Temperatura n ncaperi 3

n timpul programului de lucru, temperatura din ncaperile ce contin posturi de lucr u trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinndu-se seama de metodele de lucru utilizate si de cerintele fizice impuse lucratorilor. Temperatura n camerele de odihna, ncaperile pentru personalul de serviciu permanen t, n ncaperile sanitare, n cantine si n ncaperile pentru acordarea primului ajutor trebui e sa corespunda destinatiei specifice a acestor ncaperi. 6.Iluminatul natural si artificial n masura n care este posibil, locurile de munca trebuie sa aiba iluminat natural s uficient si sa fie prevazut un iluminat artificial adecvat pentru sanatatea si securitatea lucr atorilor. Locurile de munca n care lucratorii sunt n mod deosebit expusi riscurilor n caz de defectiune la iluminatul artificial trebuie sa fie prevazute cu iluminat de sigu ranta/urgenta de intensitate suficienta. 7.Zone periculoase Daca locurile de munca includ zone periculoase n care, data fiind natura activita tii, exista riscul caderii lucratorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie sa fie preva zute, n masura n care este posibil, cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor neautor izati n aceste zone.Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii care sunt autorizati sa patrunda n zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie marcate clar. 8.ncaperi si zone pentru odihna Daca securitatea sau sanatatea lucratorilor, n special datorita tipului activitat ii sau prezentei unui numar mai mare de angajati dect cel prevazut, impun acest lucru, lucratorilo r trebuie sa li se puna la dispozitie ncaperi pentru odihna usor accesibile sau zone pentru od ihna corespunzatoare. Aceasta prevedere nu se aplica daca lucratorii sunt angajati n birouri sau n ncaper i de lucru similare care ofera posibilitati echivalente de relaxare n timpul pauzelor. ncaperile si zonele pentru odihna trebuie prevazute cu mese si scaune cu spatar. n ncaperile si zonele pentru odihna trebuie luate masuri corespunzatoare pentru pr oiectia nefumatorilor impotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun. 9.Femei gravide si mame care alapteaza Femeile gravide si mamele care alapteaza trebuie sa aiba posibilitatea de a se odihni n pozitie culcat n conditii corespunzatoare. 10 Instalatii sanitare

Vestiare si dulapuri pentru mbracaminte Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca a cestia trebuie sa poarte mbracaminte de lucru speciala si daca, din motive de sanatate sau de decen ta, nu li se poate cere sa se schimbe ntr-un alt spatiu. Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile si sa aiba capacitate suficienta. Vestiarele trebuie sa aiba dotari care sa permita fiecarui lucrator sa isi incui e mbracamintea personala n timpul programului de lucru. Daca este cazul (de exemplu, existenta substantelor periculoase, umiditate, murd arie), vestiarele pentru mbracamintea de lucru trebuie sa fie separate de vestiarele pen tru vestimentatia si efectele personale. Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separata a vestiarelor pentr u barbati si pentru femei. 11.Dusuri, cabine de WC-uri si chiuvete Locurile de munca trebuie dotate astfel nct lucratorii sa aiba n apropierea lor: - dusuri, daca natura activitatii lor impune acest lucru; - locuri speciale prevazute cu un numar corespunzator de cabine de WC-uri si chi uvete. Dusurile si chiuvetele trebuie prevazute cu apa curenta rece (si apa calda, daca este necesar). Trebuie prevazute dusuri separate sau trebuie asigurata utilizarea separata a du surilor pentru barbati si pentru femei. Trebuie prevazute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurata utilizarea sep arata a cabinelor de WC-uri pentru barbati si pentru femei. 4

12.Echipamente de prim ajutor 13. Circulatia pietonilor si vehiculelor Locurile de munca n spatii nchise sau n aer liber trebuie organizate astfel nct pieto nii si vehiculele sa poata circula n conditii de securitate. IPSSM PRIVIND ANGAJATII DIN CADRUL ATELIERULUI DE TAMPLARIE I. Dispozitii generale Art. 1 Sa se prezinte la serviciu apt mental si fizic pentru ndeplinirea sarcinil or de serviciu,fara a se afla sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor care i pot afecta aceste capacitati; Art. 2 Sa nu introduca sau sa consume bauturi alcoolice n unitate si n timpul prog ramului de lucru; Art. 3 Sa respecte traseul de deplasare nscris n fisa individuala de protectie a m uncii; Art. 4 Sa respecte atributiile din fisa postului; Art. 5 Sa poarte echipamentul de protectie pe care l-a primit; Art. 6 Sa fie instruit de catre seful locului de munca n vederea utilizarii corec te a echipamentului individual de protectie; Art. 7 Sa nu expuna la pericol de accidentare att persoana proprie, ct si celelalt e persoane participante la procesul de munca prin parasirea neautorizata a postului de munc a sau fara nstiintarea conducatorului direct al locului de munca ; Art. 8 Sa-si nsuseasca si sa respecte ROI,IPSSM specifice postului,regulile PSI s i de acordare a primului ajutor,precum si masurile de aplicare a acestora; Art. 9 La plecarea din sediu sa fie atent la coborrea scarilor, la deplasarea pe culoare, sa nu execute alte operatii ce i distrag atentia n timp ce se deplaseaza; Art.10 La deplasarea pe drumurile publice sa respecte regulile de circulatie din Codul Rutier; Art.11 Sa nu alerge dupa mijloacele de transport n comun; Art.12 Sa nu urce si sa nu coboare din mijlocul de transport n timpul mersului; Art.13 Sa astepte venirea mijlocului de transport n spatiile special amenajate; Art.14 Sa se prezinte la controlul medical periodic; Art.15 Sa nu introduca n priza cordoane electrice fara stecher sau cu stecherul d efect; Art.16 Sa nu ncarce instalatiile electrice peste sarcina admisa; Art.17 Sa nu repare aparatura electrica, nefiind autorizat pentru aceasta; II. Dispozitii specifice Art.18 Sa verifice nainte de nceperea lucrului daca utilajele, uneltele de lucru s i echipamentele individuale de protectie corespund cerintelor de securitate si sa nu le foloseasca pe cele neconforme anuntndu-si conducatorul locului de munca. Art.19 Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune t ehnica sau alta situatie care constituie pericol de accidente sau mbolnaviri profesionale. Art.20 Sa aduca la cunostinta sefilor ierarhici n cel mai scurt timp posibil acci dentele de munca suferite de propria persoana ,sau de alti angajati. Art.21 Sa opreasca lucrul imediat la aparitia unui pericol iminent de producere

a unui accident,si sa informeze conducatorul locului de munca. Art.22 Este obligatorie dotarea si folosirea circularelor cu sisteme de semnaliz are pentru avertizarea de pornire a circularului a lucratorilor aflati n subsolul halei de p roductie. Art.23 Este obligatorie avertizarea acustica de catre circularist nainte de puner ea n miscare a dispozitivelor de antrenare a circularului. Art.24 Eliminarea deseurilor dintre pnzele circularului se va efectua numai utili jnd dispozitive destinate n acest scop(vergele,crlige,tapine). Art.25 Este obligatorie centrarea si prinderea corecta a bustenilor n carucioarel e de sprijin. 5

Art.26 Circulatia sau stationarea salariatilor pe linia de rulare a carucioarelo r de alimentare/iesire a materialului lemnos,sau n zonele de alimentare a utilajelor d e prelucrare(rindeluire) a materialului lemnos este strict interzisa. Art.27 Functionarea circularelor a caror fundatie este deteriorata,sau prezinta tendinte de deteriorare evidente este interzisa. Art.28 Se interzice utilizarea circularelor atunci cnd prezinta fisuri sau crapat uri n batiu Art.29 Este interzisa pornirea circularelor daca au subansamble defecte sau cu u n grad avansat de sudura. Art.30 Se interzice punerea n functiune a utilajelor daca transmisiile mecanice n u sunt protejate cu ajutorul protectorilor ficsi. Art.31 Este interzis utilizarea circularelor pentru debitare daca pnza taietoare prezinta fisuri sau dinti rupti. Art.32 Utilijarea circularului avnd dispozitivul de blocare a manetei cricului n s tare necorespunzatoare este interzisa. Art.33 Este interzisa pornirea si functionarea circularului fara montarea jgheab urilor vibratoare destinate evacuarii rumegusului format sub circular. Art.34 Este interzisa utilizarea jghebului vibrator n absenta plasei de srma dintr e acesta si traversa de la baza circularului,sau cu ea deteriorata. Art.35 Este obligatorie curatarea circularului de rumegus la sfrsitul fiecarui sc himb,sau a programului de lucru. Art.36 Verificarea pnzelor se face de catre lucratorii calificati si instruiti co respunzator care deservesc circularul la nceputul programului si periodic. Art.37 ntinderea excentricului biglelor cu jgheab,pentru tensionarea pnzelor de ci rculare,cu alte scule dect chei-cric este interzisa. Art.38 Baterea penelor cu ciocanul,n vederea ntinderii pnzelor de circulare,n cazul utilizarii biglelor cu jgheab excentric,este interzisa. Art.39 Daca pentru ntinderea pnzelor de circular se lucreaza cu bigle fixe,este ob ligatorie baterea penelor cu un ciocan special,iar utilizarea penelor necorespunzatoare es te interzisa. Art.40 Scoaterea penelor n cazul folosirii biglelor fixe pentru ntinderea pnzelor d e circular,fara fixarea dispozitivului de prindere a acestora la partea de iesire din circular,este interzisa. Art.41 Este obligatorie utilizarea dispozitivului cu lant,pentru evitarea joculu i marginilor la debitarea bustenilor cu conicitate mare. Art.42 Urcarea lucratorilor pe bustenii care ncep sa intre n vibratie cu scopul fi xarii acestora pe carucior,cu diversele parti ale corpului sau cu diferite alte unelte,este str ict interzisa. Art.43 La primele semne de intrare n trepidatie a bustenilor cu conicitate mare,l ucratorul care deserveste circularul trebuie sa ia masuri pentru anularea sau micsorarea avansu lui.

n cazul lucrului la ferastraie panglica pentru debitat busteni,trebuie respectat : Art.44 nainte de pornirea masinii trebuie sa fie verificate starea tehnica a masi nii si n mod deosebit ntinderea pnzei,precum si starea tehnica a danturii acesteia. Art.45 ntinderea pnzei pe volanta,fara functionarea corespunzatoare a instalatiei automate de verificare a tensiunii,este interzisa. Art.46 Este interzis a se lucra cu ferastraul panglica cu rolele de ghidare a pa nglicii scoase din functie. Art.47 Pornirea masinii prin rotirea fortata a volantelor masinii cu mna este str ict interzisa. Art.48 Traversarea lucratorilor precum si stationarea acestora peste liniile car uciorului n timpul functionarii ,sunt interzise. Art.49 Curatirea rumegusului rezultat n urma debitarii precum si a caii de rulare a caruciorului se face numai cu instalatia oprita si scoasa de sub tensiune. Art.50 Este interzisa utilizarea caruciorului de lucratorii care-l deservesc atu nci cnd tampoanele extremitatilor sunt defecte sau lipsesc. Art.51 Orice interventie la ferastraul panglica n timpul functionarii acestuia es te cu desavrsire interzisa. Art.52 Se interzice folosirea pnzelor care prezinta fisuri,crapaturi sau a caror dinti sunt lipsa. 6

Art.53 nainte de nceperea debitarii este obligatorie verificarea si fixarea bustea nului n ghearele de prindere de pe suportul instalatiei. Art.54 n procesul de alimentare a ferastraului panglica ,este interzisa stationar ea sau executarea diverselor manevre n fata busteanului ntre rampa de alimentare si feras traul panglica. Art.55 Nu se va permite interventia altor lucratori necalificati,sau neinstruiti corespunzator n procesul de debitare a bustenilor cu ferastraie panglica sau circulare. Art.56 Interventiile de orice natura la circulare sau ferastraie panglica se va face obligatoriu numai dupa oprirea acestora,scoaterea de sub tensiune si montarea placutelor ave rtizoare corespunzatoare. Art.57 La terminarea programului de lucru,utilajele se vor lasa oprite,scoase de sub tensiune si curatate de resturile debitate. Art.58 Este interzisa lasarea bustenilor pe carucioarele de sprijin sau de alime ntare dupa terminarea programului de lucru. Art.59 La sfrsitul programului,dupa terminarea curateniei este interzisa lasarea deschisa a grilajului de la evacuarea deseurilor din debitare catre basca. Art.60 Dupa terminarea programului de lucru ,este interzisa lasarea cu buna stii nta spre folosire sau ncredintarea spre folosire a instalatiilor de debitat altor lucrator i sau persoane. IPSSM MASINA DE RINDELUIT 1.Pe masinile de rindeluit vor lucra numai muncitorii pregatiti, instruiti pentr u a folosi acest tip de masini. 2.Arborele portcutit de la masinile de rindeluit in grosime este aparat de o cap ota rezistenta, care permite evacuarea talajului si sa-l fereasca de lovituri pe muncitorul de d eservire a masinii, de proiectarea nodurilor sau aschiilor. 3.Valturile de avans ale masinii vor fi reglate corespunzator. In valtul canelat de inaintare a materialului se va instala o bara prevazuta cu gheare de retinere, paralele cu v altul spre a se evita aruncarea inapoi a materialului. 4.Masina de rindeluit in grosime trebuie sa fie prevazuta cu un fierastrau de si guranata care sa asigure mentinerea reglajului masinii de rindeluit. 5.Sistemul de angrenare a cilindrilor de avans va functiona perfect, spre a evit a impingerea si tragerea pieselor de catre muncitori. In caz de intepenire a piesei sau de bloca re a masinii, se va intrerupe curentul sau se va actiona maneta pentru trecerea curelei saiba fix a pe saiba libera si numai dupa aceea se va proceda la deblocarea masinii. Parghia de cuplare va f i astfel montata in apropierea muncitorului incat sa poata fi usor de manevrat in caz de accidente. 6.Piesele care se introduc in masina in acelasi timp trebuie sa aiba aceeasi gro

sime. 7.Se admite si prelucrarea pieselor de grosime diferita, dar in acest caz se int roduc numai cate doua piese pe la cele doua capete ale valturilor si diferenta de grosime dintre cele doua piese nu va depasi 8 mm. 8.Este interzis sa se introduca in masina de gaurit in grosime piese mai scurte decat distanta intre extremitatile valturilor. 9.In cazul in care masa masinii de rindeluit in grosime este lasata mai jos de 8 cm, se va pune o aparatoare speciala, care va acoperi acest gol din fata valtului, ramanand lib ere numai portiunile pe unde se introduc materialele. 10.Este interzis sa se regleze masina pentru taierea aschiilor mai groase de 4 m m. 11.Dupa schimbarea cutitelor se va lucra cu masina cateva minute dupa care se va verifica strangerea suruburilor. 12.La masina de rindeluit, carcasele metalice vor fi protejate prin legarea la c entura de impamantare si la nulul de protectie. Acest lucru este obligatoriu a se verifica zilnic inaintea pornirii utilajului. 13.Toate masinile de prelucrare a lemnului vor fi prevazute cu dispozitive de ca ptare a rumegusului sau a talajului cu posibilitatea de a fi racordate la o instalatie d e exhaustare. In 7

cazul in care aceasta nu functioneaza, rumegusul si deseurile vor fi evacuate tr eptat, pentru a nu se aglomera locul de munca. 14.Este interzis a se curata utilajul in timpul functionarii. 15.Stivuirea si depozitarea materialelor de prelucrat se va face ordonat pentru a evita prabusirea. Materialele de prelucrat si cele prelucrate vor fi asezate in locuri special destinate, in asa fel alese incat manipularea lor rationala sa fie asigurata conform proces ului tehnologic. 16.Masina de rindeluit va fi deservita de cel putin trei persoane: o persoana al imenteaza cu materiale de prelucrat, o persoana fixeaza si impinge piesele de prelucrat prin valturile masinii, iar cea de-a treia persoana trage piesa prelucrata de la valt si o depo ziteaza la piese prelucrate. 17.Este strict interzis de a parasi masina in timpul functionarii, aceasta se fa ce numai cu aprobarea conducatorului locului de munca. 18.Masina de rindeluit in grosime nu se va porni daca nu sunt montate toate apar atorile de protectie. 19.Se interzice efectuarea oricaror incercari de punere sub tensiune a utilajulu i inainte de executarea si verificarea legaturii la pamant a utilajului. 20.Nu se admit nici un fel de reglaje in timpul functionarii utilajului. 21.Persoanele care efectueaza reglajele vor fi instruite in acest scop si vor av ea un instructaj de protectia muncii, in prealabil. 22.Se interzice cu desavarsire ca persoanele fara calificare corespunzatoare si fara a avea instructajul necesar sa lucreze pe masina. 23.Se interzice pornirea masinii fara capacele de protectie montate sau cu capac ul superior deschis. 24.Cutitele care se vor monta pe axul portcutit vor fi tratate, diferenta de gre utate de la unul la altul fiind minim un gram. Cutitele, dupa fiecare reascutire se vor tara. Latime a minima admisa a cutitului este de 17 mm 25.Toti muncitorii sunt obligati sa mentina in permanenta curatenie la locul de munca. 26.Fumatul sau focul deschis sunt interzise in atelierele de tamplarie. 27.Insusirea instructiunilor de exploatare, de intretinere, de protectia muncii si PSI sunt obligatorii pentru toti muncitorii ce deservesc acest tip de utilaj. 28.Personalul muncitor trebuie sa posede cunostinte generale cu privire la lucru l in conditii nepericuloase, precum si cunostinte si deprinderi specifice protectiei muncii in lucrarile pe care le executa. 29.Nici un angajat, indiferent daca este temporar, sezonier sau presteaza munca pe baza de contracte incheiate intre unitati, nu va fi admis la lucru, fara efectuarea si i nsusirea instructajului de protectia muncii.

30.Este interzis muncitorului de a efectua alte operatii de productie decat cele care intra in definirea cerintelor postului de munca in care persoana respectiva urmeaza sa lu creze si pentru care a fost nominalizata si instruita. 31.Este interzis de a lucra cu alte scule si utilaje decat cele cu care este dot at locul sau de munca pentru care este instruit. 32.Este obligat sa utilizeze corect dispozitivele de pornire si oprire a utilaje lor cu care lucreaza. 33.Este obligat sa poarte echipamentul de protectie si de lucru din dotare. 34.Este obligat sa verifice utilajul si sculele inaintea inceperii lucrului, cun oscand pericolul pe care il prezinta utilajul sau scula defecta. 35.Instructajul periodic se face intregului personal muncitor la locul de munca, inaintea inceperii lucrului. Acest instructaj se va completa si cu demonstratii practice. 36.Instructajele de protectia muncii se vor consemna obligatoriu in fisa individ uala de instructaj, cu indicarea materialului predat, durata si data instruirii. Fisa de instructaj se semneaza in mod obligatoriu de cel ce a realizat instructajul si de cel ce a fos t instruit. 37.Nici un muncitor nu are voie sa inceapa lucrul pana nu este convins ca si-a i nsusit instructajul de protectia muncii si ca desfasurarea muncii pe masina nu prezinta pericole de 8

accidente. 38.La intrarea in schimb muncitorul se va prezenta odihnit, echipat cu echipamen tul de protectie si de lucru corespunzator, va verifica starea tehnica a masinii, a scu lelor si dispozitivelor, iar in cazul in care acestea nu corespund anunta imediat seful f ormatiei de lucru. 39.Pastreaza in perfecta stare aparatorile, dispozitivele de protectia muncii si toate materialele de propaganda cu caracter de protectia muncii. 40.In incinta unitatii si sectiilor circula pe caile de acces stabilite in acest sens, evita circulatia in locuri periculoase. IPSSM MASINA DE FREZAT 1. Generalitati 1. Este interzis a se lucra la masinile de frezat daca dispozitivele de protecti e lipsesc sau nu sunt in stare de functionare. 2. Montarea cutitelor de freza la masina de frezat se va face conform instructiu nilor producatorului acesteia. 3. Este interzisa folosirea de improvizatii la montarea sculelor aschietoare. 4. Schimbul cutitelor pe freza este este posibil numai dupa oprirea alimentarii cu energie si blocarea pornirii accidentale. 5. Sunt interzise interventiile de curatire, reglare sau reparatii in timpul fun ctionarii masinii. 6. Dupa oprirea masinii este interzisa frnarea pieselor in miscare cu diverse obi ecte. IPSSM MASINA DE INDREPTAT 1. Este interzisa montarea in arborele port-cutite a cutitelor ruginite, cu urme de grasimi sau cu fisuri. 2. Rigla de ghidare trebuie sa aiba o inaltime suficienta pentru a realiza o ghi dare sigura a reperelor de prelucrat. 3. Este interzis a se lucra cu masina de indreptat daca aceasta nu este prevazut a cu un dispozitiv de protectie reglabil, antirecul si capabil sa acopere permanent, in timpul prelucrarii, zona inactiva a cutitelor. 4. Inainte de inceperea lucrului operatorul care deserveste masina are obligatia sa verifice: ascutirea si integritatea cutitelor planeitatea si starea mesei de lucru reglarea adncimii de taiere 5. La montarea cutitelor este obligatoriu sa se verifice integritatea penelor de fixare, a suruburilor de strngere precum si modul de fixare a cutitelor in arborele port-cu tite. 6. Este interzisa utilizarea masinii de indreptat atunci cand lipseste unul sau mai multe suruburi de prindere a cutitelor in arborele port-cutite. 7. Prelucrarea reperelor curbate pe masa masinii este permisa numai cu suprafata concava in

jos. 8. In cazul infundarii instalatiei de exhaustare de la masina de indreptat , ace asta se va desfunda numai dupa intreruperea alimentarii cu energie si oprirea miscarii de r otatie a arborelui port-cutite. 9. Daca in timpul functionarii apar zgomote si vibratii peste limitele normale s alariatul care deserveste masina are obligatia de a intrerupe alimentarea cu energie. IPSSM STRUNG PENTRU LEMN 1. Inainte de inceperea lucrului salariatii deserventi au obligatia de a verific a starea tehnica a strungului, si in mod deosebit: starea cutitelor taietoare ( gradul de ascutire , lipsa fisurilor, a crapaturilo r) existenta si functionarea protectorilor si a dispozitivelor de protectie 9

 starea dispozitivelor de strngere si centrare centrarea corespunzatoare intre vrfuri a reperului de prelucrat starea reperelor (lipsa crapaturilor, a zonelor cu defecte, etc) corespondenta dintre dimensiunile si forma reperelor de prelucrat si reglarea ma sinii 2. Orice interventie pentru reglarea sau deblocarea a reperelor de prelucrat se va efectua numai dupa intreruperea alimentarii cu energie electrica. 3. Este interzisa intrarea lucratorilor in raza de rotire a dispozitivului de pr indere, in timpul functionarii strungului 4 Pentru slefuirea reperelor de lemn se vor utiliza numai dispozitive corespunza toare profilelor reperelor. 5 Este interzisa slefuirea reperelor prin strngerea manuala, in jurul reperului , a benzii abrazive. 6 Este interzisa utilizarea cutitelor care nu sunt ascutite , nu sunt fixate in mner sau al caror mner prezinta crapaturi sau asperitati. 7 Este interzisa utilizarea cutitelor al caror mner nu prezinta un inel metalic d e fixare IPSSM MASINA CALIBRAT IPSSM PENTRU MASINI UNELTE PORTATIVE (GAURIT POLIZAT FLEX)

1.Alegerea corpurilor abrazive si a burghielor se va face in functie de felul ma terialuuli de prelucrat, forma piesei, calitatea suprafetei prelucrate, precum si tipul si car acteristicile masinii. 2.Sculele de prelucrare (burghiu, polizor, flex) se vor fixa pe axul masinii, in raport cu caracteristicile acesteia. Inainte de pornirea masinii, se va alege regimul de l ucru corespunzator operatiei ce se executa, sculei utilizate si materialului piesei d e prelucrat. 3.Dupa montarea burghielor sau a corpurilor abrazive pe axul masinii, inainte de inceperea lucrului, se va proceda la functionarea in gol, la turatie de regim. In cazul in care se constata nereguli (descentrari, vibratii etc.), se va trece la remedierea imediata a aces tora. 4.Polizorul manual, flexul sau masina de gaurit, nu se vor porni numai daca scul a prelucratoare nu este in contact cu corpul care sa impiedice rotirea lui libera. 5.Se interzice lasarea din mana a masinii portative, la intreruperea lucrului, d ecat dupa oprirea completa a corpului abraziv sau a burghiului. 6.Mandrinele de prindere a burghielor, se vor strange si desface numai cu chei a decvate, care se vor scoate inaintea pornirii masinii. 7.Se interzice franarea cu mana a mandrinei, in timpul functionarii masinii, pen tru strangerea sculei. 8.Strangerea discurilor abrazive (polizor, flex) se va face cu piulite cu filet de sens invers, sensului de rotire a discurilor abrazive.

9.Burghiul introdus in mandrina, precum si fixarea discului abraziv, trebuie sa se faca in asa fel, incat sa se asigure o centrare perfecta a acestora fata de axul de rotatie. Discul trebuie sa intre liber, nefortat, pe arborele masinii sau pe butucul flansei de fixare. 10.Polizorul manual se poate utiliza la operatiile de polizare exterioara, numai daca discul abraziv este protejat cu o carcasa de protectie corespunzatoare. 11.Se interzice utilizarea burghielor, a discurilor abrazive de polizare sau tai ere, cu partile active uzate, deformate, descentrate sau cu muchiile taietoare uzate. 12.Corpurile abrazive se vor feri de lovituri si trepidatii, iar depozitarea ace stora se va face in locuri special destinate. 13.La prelucrarea prin polizare, taiere sau gaurire, a materialelor casante, luc ratorul va purta, in mod obligatoriu, ochelari de protectie. 14.In timpul lucrului, lucratorul va avea o pozitie laterala fata de planul disc ului abraziv sau taietor. Se interzice executarea lucrarilor in zone aglomerate cu personal. 10

15.La prelucrarea cu burghie si corpuri abrazive, se vor evita contactele bruste cu piesa -prin soc. Contactele dintre corpul abraziv si piesa se va realiza lent, cu mult simt si progresiv. Se va evita incalzirea excesiva a sculei prelucratoare. 16.La polizorul manual sau flex, actionate electric, nu va fi depasita turatia m axima a corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie de natura pie sei abrazive si turatia maxima a polizorului. 17.Materialele si semifabricatele prelucrate sau debitate, vor trebui asezate as tfel incat sa preintampine caderile sau blocarea cailor de acces. 18.La utilizarea uneltelor portative actionate electric, se vor folosi numai cab luri in buna stare, avand sistemul de alimentare cu circuitul de legare la nul, izolat fata de paman t, iar in mediu periculos (ex: umed), se vor utiliza manusi din cauciuc electroizolant iar imbra camintea va fi uscata. 19.Se interzice apucarea uneltelor electrice portative de partea activa (piatra, burghiu, disc taietor) sau de conductorul electric de alimentare. 20.In cazul cand una din sculele prelucratoare (burghiu, disc abraziv, disc taie tor) nu corespunde normelor sau a devenit inutilizabila in timpul exploatarii, se va opr i imediat functionarea acestora si se vor lua masurile ce se impun. IPSSM PRELUCRARI MECANICE PRIN ASCHIERE / TAIERE Taierea Ferastraie circulare. Generalitati Cutitul divizor trebuie confectionat din material corespunzator si trebuie sa ai ba forma curba care urmeaza profilul pnzei taietoare; Latimea cutitului divizor trebuie sa fie 0,1 pna la 0,5 mm mai mare dect latimea d e taiere a pnzei; naltimea cutitului divizor va fi aleasa astfel nct la montarea vrfului lui sa fie ce l putin la nivel cu dintii din zona superioara a pnzei; Cutitul divizor trebuie montat n acelasi plan cu pnza taietoare; n punctul cel mai ndepartat, distanta dintre vrful dintilor pnzei si cutitul divizor nu trebuie sa depaseasca 10 mm; Cutitul divizor trebuie fixat sigur, iar sistemul de fixare trebuie sa fie comod si usor de manipulat; Este interzis: a. lucrul la ferastraiele circulare daca acestea nu au montate, conform Cartii tehnice si n functie de sarcina de lucru, cutitele divizoare si predespicatoare acolo unde este cazul; b.

lucrul la ferastraiele circulare daca acestea nu sunt dotate cu dispozitive de protectie, daca acestea sunt defecte si nu sunt corespunzatoare tipodimensiunilo r masinii si sarcinii de lucru; c. folosirea pnzelor taietoare care prezinta crapaturi, fisuri, excentricitati; d. folosirea pnzelor taietoare monometalice care prezinta mai mult de doi dinti lipsa sau cnd acestia sunt consecutivi; e. folosirea pnzelor taietoare armate cu unul sau mai multi dinti lipsa; f. frnarea miscarii de rotatie a pnzei taietoare, dupa deconectarea motorului electric de la retea, cu diverse obiecte sau cu bucati de material lemnos ; g. salariatul care deserveste ferastraiele circulare sa stea, n pozitia de lucru sau n repaus, n planul pnzei taietoare. Pozitia acestuia trebuie sa fie n lateralul planului pnzei taietoare; h. intrarea salariatilor sub ferastraielor circulare sau introducerea minilor pentru evacuarea rumegusului sau a deseurilor. Acestea se vor evacua numai cu lopeti de lemn, perii sau prin alte mijloace destinate n acest scop; 11

nainte de nceperea lucrului la ferastraiele circulare salariatii care le deservesc au obligatia de a verifica starea tehnica a acestora, si n mod deosebit: i. strngerea si ascutirea pnzei; j. reglarea naltimii de taiere n functie de dimensiunile reperelor de prelucrat; k. starea curelelor de transmisie; l. existenta si functionarea protectorilor si/sau dispozitivelor de protectie; m. functionarea sistemelor de interblocare; n. functionarea dispozitivelor de fixare a reperului de prelucrat; o. reglarea limitatoarelor de cursa; p. existenta si starea racordarilor la instalatia de exhaustare. Ferastraul circular de retezat Se interzice: q. utilizarea ferastraului circular de retezat atunci cnd lipsesc aparatorile de la pnza taietoare si sistemul de transmisie; r. utilizarea ferastraului circular de retezat cu masa mobila atunci cnd lipsesc limitatoarelor de de cursa si masa nu este asigurata mpotriva iesirii de pe glisiere; s. utilizarea ferastraului circular de retezat cu masa mobila atunci cnd lipseste dispozitivul pentru sprijinirea si fixarea reperului de prelucrat; t. depozitarea oricaror materiale, repere prelucrate sau de prelucrat n gabaritul de deplasare a mesei mobile; u. utilizarea ferastraului circular de retezat pentru operatiile de despicate a reperelor din lemn (taierea n lungul fibrei); v. a face inoperant dispozitivul de comanda bimanuala al ferastraului circular de retezat cu avans vertical mecanic al capului de taiere; Art 7.2. La utilizarea ferastraului circular de retezat cu avans vertical mecanic al capului de taiere salariatilor deserventi le sunt interzise: a. actionarea manuala a capului de taiere; b. fixarea manuala a reperelor de prelucrat; c. lucrul fara aparatoarea de la dispozitivul de fixare pneumatica. IPSSM PENTRU GAURIRI SI SCOBIRI nainte de nceperea lucrului la masinile de gaurit, salariatii deserventi trebuie s a verifice starea tehnica a acestora, si n mod deosebit:

d. modul de fixare si centrare a mandrinei pe arborele masinii; e. modul de prindere si centrare a burghiului n mandrina; f. existenta si starea tehnica a protectorilor; g. starea de ascutire a burghielor; h. functionarea dispozitivelor de fixare. Este interzisa frnarea mandrinei cu mna; Este interzisa prinderea manuala a reperelor de prelucrat n timpul prelucrarii; Este interzisa utilizarea de improvizatii la montarea burgheilor n mandrina. IPSSM ACTIVITATEA DE FINISARE La sfrsitul schimbului de lucru sau, dupa caz, mai des, echipamentele tehnice se vor curata de depunerile de materiale de finisare, desurile rezultate fiind evacuate ntr-o zona destinata acestui scop; Pentru evitarea intoxicatiilor salariatii vor respecta urmatoarele masuri de igi ena: 12

i. nu se vor pastra si consuma alimente n ncaperile de lucru; j. nu se va fuma n ncaperile de lucru; k. este obligatorie spalarea minilor naintea meselor; l. spalarea zilnica, la sfrsitul schimbului, cu apa si sapun; m. controale medicale periodice; IPSSM PENTRU INSTALATIA DE VENTILARE Instalatii de ventilare si exhaustare La fiecare instalatie de ventilare trebuie afisate instructiuni privind modul de functionare si ntretinere; Punerea n functionare si oprirea functionarii instalatiilor de ventilare se vor e fectua numai sub supravegherea responsabilului instalatiei sau a nlocuitorului acestuia; Este interzisa: functionarea exhaustoarelor si a suflantelor fara separatoare de aschii la intra rea n ventilator; verificarea tirajului exhaustoarelor prin punerea palmei la prizele de absorbtie ; utilizarea instalatiilor de ventilare comune, n cazul n care exista surse de pulbe ri sau substante care prin amestec pot da combinatii inflamabile, explozive sau toxice; recircularea totala sau partiala a aerului din ncaperile de lucru unde exista deg ajari de substante toxice peste concentratiile limita admise. IPSSM PENTRU POLIZOARE FIXE Montarea corpurilor abrazive se efectueaza numai de muncitori special instruiti si autorizati de conducerea unitatii. Corpul abraziv va fi folosit numai la turatia nscrisa pe acesta sau pe eticheta d e fabricatie. Se interzice utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic n cazul n care a tre cut mai mult de un an de la fabricarea lor. Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse. La nceperea operatiei de polizare contactul cu piesa se va realiza lent si progre siv. In timpul lucrului se va evita uzura neuniforma a corpului abraziv, procedndu-se imediat la corectarea sau nlocuirea celui uzat neuniform. Se interzice prelucrarea pieselor pe suprafata laterala a corpurilor abrazive. Polizorele fixe vor fi prevazute cu ecran de protectie mare cu vizor reglabil di n geam securizat. Pentru retinerea pulberilor abrazive degajate n timpul lucrului, polizoarele fixe vor fi prevazute cu instalatii de retinere a acestor degajari nocive Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata numai daca corpul abraziv este n stare de repaus. Suportul de sprijin va fi astfel reglat nct punctul superior de contact al piesei cu corpul abraziv sa se gaseasca n planul orizontal ce trece prin centrul corpului sau mai sus cu cel mult 10 mm.

Distanta dintre corpul abraziv si suportul de sprijin nu va depasi 3 mm. nainte de nceperea lucrului, la polizor, lucratorii vor verifica existenta si cont inuitatea legaturii la centura de mpamntare a halei. Se interzice ajustarea pieselor la polizor fara ca acestea sa se sprijine pe sup ort. Se interzice utilizarea polizoarelor daca nu au montata carcasa de protectie, ex ecutata conform STAS 6177/1 - 87. IPSSM PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT (COMPRESOR) 13

Exploatarea agregatelor de comprimare va fi ncredintata numai operatorilor califi cati n acest scop. Pentru exploatarea si ntretinerea agregatelor de comprimare trebuie sa se folosea sca numai mecanici de utilaje si electricieni instruiti ca electricieni si autorizati ISCI R . Fiecare instalatie de producere a aerului comprimat va avea un Registru unic de evidenta ,cu pagini numerotate si vizat de conducerea unitatii detinatoare, unde operatorul v a consemna: Data, ora si localizarea defectiunii, semnatura celui care a observat-o; Data si ora interventiei pentru remediere, semnatura celui care a efectuat-o; Data la care s-au efectuat lucrarile de ntretinere, reparatii si revizii. Tot n Registru unic de evidenta se vor nota si valorile parametrilor functionali (debit, presiune, temperatura, etc.). Acesta se va tine la sectia de producere a aerului comprimat si trebuie pastrat pna la terminarea reparatiilor capitale ale instalatiei. La fiecare instalatie de producere a aerului comprimat vor exista urmatoarele do cumente: Schema reselelor de aer si apa cu indicarea tuturor armaturilor si aparatelor de masura si control; Schema instalatiilor electrice de forta si de comanda; Schema de ungere; Insteuctiuni de utilizare si securitate a muncii; Grafic de revizii si reparatii anuale. Este interzis operatorilor de la agregatele de comprimare si recipientele tampon sa paraseasca locul de munca n timpul functionarii acestora sau sa desfasoare alte activitati n afara sarcinii de munca. Operatorul va avea echipamentul de lucru, ncaltamintea si minile fara urme de ulei sau grasimi; n statia de compresoare trebuie sa se monteze indicatoare de avertizare privind p ericolele specifice; Operatorul este obligat sa mentina n perfecta stare de functionare dispozitivele de supraveghere automata si dispozitivele de oprire n caz de urgenta. Prevederi de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului compr imat n instalatii fixe Captarea si filtrarea aerului operatorul trebuie sa mentina n perfecta stare de curatenie elementele de prefilt rare ale prizei de aer; curatirea filtrelor se va efectua periodic si conform Cartii tehnice a utilajulu i ori de cte ori este nevoie; cnd agregatul de comprimare are doar un singur filtru este interzisa curatirea ac estuia n timpul functionarii; cnd sunt mai multe filtre, legate n paralel, verificarea si c

uratarea se vor face individual, numai dupa izolarea filtrului respectiv. Comprimarea aerului nainte de punerea n functiune a agregatului de comprimare se va verifica de catre oparator ntrega instalatie, inclusiv legarea la nulul de protectie si la priza de pamnt, du pa care se va deschide robinetul cu ventil pentru alimentarea cu apa de racire a instalatiei; debitul de racire va fi reglat a.. temperatura finala a apei, dupa racirea instalatiei, sa nu depas easca temperatura indicata de Cartea tehnica. Se interzice pornirea agregatului de comprimare fara ca apa de racire sa circule n instalatie. Operatorul nu va permite functionarea agregatului daca temperatura aerului compr imat va depasi 600C, la iesirea din racitoarele finale. n timpul functionarii instalatiei este interzisa orice interventie la organele de masini aflate n miscare. 14

Nu se admite ungerea manuala n timpul functionarii agregatului de comprimare dect n cazul n care acesta este prevazut cu dispozitive de ungere (pulverizatoare), care asigura operatorilor o securitate perfecta; nainte de o noua umplere cu ulei, uleiul rama s n rezervorul dispozitivului de ungere manuala se evacuaza; uleiurile minerale utilizate trebu ie sa fie cele prescrise n Cartea tehnica a utilajului. Se interzice utilizarea uleiurilor recuperate pentru ungere. Consumul de ulei se va evidentia pe schimburi si agregate de comprimare n Registr ul unic de evidenta; pentru orice crestere a consumului de ulei, peste cel indicat n Cartea tehnica, va fi analizata la sfrsitul fiecarui schimb, de catre persoane autorizate, lundu-se masu ri n vederea eliminarii cauzei care a produs-o. La scaderea nivelului de ulei din instalatia de ungere sub nivelul limita admisi bil stabilit de Cartea tehnica sau la ntreruperea debitului de ulei trebuie oprit imediat agregat ul de comprimare, daca acesta nu este prevazut cu un dispozitiv automat de deconectare . Se interzice functionarea agregatului de comprimare, daca temperatura uleiului d in interioarul statiei de compresoare nu se ncadreaza n intervalul de temperaturi admisibile ale aerului, prevazute n Cartea tehnica. Controlul temperaturii aerului comprimat trebuie efectuat de catre operator pe t oate treptele de temperaturile trebuie masurate si nregistrate n Registrul unic de evide comprimare nta a instalatiei la intervalul prscris de Cartea tehnica, dar nu mai mare de o ora. Sistemul de racire (camasi, racitoare pentru ulei, racitoare intermediare si fin ale pentru aer) trebuie curatat la intervalele impuse de Cartea tehnica se va consemna n Registru l unic de evidenta. Temperatura apei de racire la evacuarea din racitoarele intermediare, precum si din camasile de racire, nu trebuie sa depaseasca valorile prescrise n Cartea tehnica; apa de r acire trebuie sa aiba parametrii (duritate, continut de impuritati, etc.) conform cu cei prescris i n Cartea tehnica; probele de apa se vor lua zilnic de catre operatori si se vor verifica conformitatea parametrilor. Se interzice utilizarea agregatelor de comprimare a aerului daca apa de racire n u are parametrii n conformitate cu cei indicati de Cartea tehnica. Agregatul de comprimare a aerului trebuie sa fie oprit n mod obligatoriu n urmatoa rele cazuri: Spargerea unei conducte; Vibratii datorate cuplajelor defecte ale organelor n miscare si fixarii incorecte a conductelor; Cresterea presiunii de refulare peste limita maxima prescrisa; Scaderea presiunii de separatie sub limita prescrisa; Jocuri radiale sau zgomote anormale ale agregatului de comprimare;

Defectiuni n sistemul de ungere; Defectiuni n sistemul de racire; Defectiuni n sistemul de trensmisie. Daca se observa si alte defectiuni, dect cele mentionate mai sus, operatorul treb uie sa opreasca imediat agregatul de comprimare si sa anunte seful ierarhic superior. Se interzice depozitarea n spatiile de compresoare a materialelor de ntretinere (s cule pentru lacatuserie si montaj, combustibili lichizi etc.) mai mult dect necesarul pentru 24 de ore. Stocarea aerului comprimat Recipientul tempon trebuie scos imediat din functiune si izolat de restul instal atiei, atunci cnd se constata: Deformatii sau fisuri; Scurgeri la mbinari; Defectiuni la aparatele de masura si control precum si la supapele de siguranta; Defectiuni la organele de fixare a capacelor de protectie (dopuri). naintea punerii n functiune a agregatului de comprimare a aerului trebuie verifica te toate aparatele daca sunt corect interconectate si fixate rigid. Reglarea supapei de s iguranta trebuie 15

facuta la presiunea indicata n prescriptiile ISCIR, controlndu-se etanseitatea rec ordurilor si a flansetelor la aceste aparate. INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII PENTRU ACTIVITATEA DE PRODUCERE A AERULUI COMPRIMAT N INSTALATIILE MOBILE Agregatele mobile de comprimare a aerului trebuie adapostite pe timp de vara sub soproane, iar n timpul iernii n ncaperi care sa protejeze instalatia contra nghetului, iar n ti mpul iernii n ncaperi care sa protejeze instalatia contra nghetului; La instalarea agregatelor mobile de comprimare a aerului trebuie luate masuri pe ntru ca evacuarea gazelor arse sa nu provoace incendii, iar priza de aer sa fie amplasat a ntr-un loc ferit de praf, gaze si apa. Se interzice instalarea agregatelor de comprimare mobile n ncaperi care au nu usi si ferestre cu deschiderea n exterior; Daca se constata defectiuni care sa pericliteze siguranta de functionare a recip ientului tampon, operatorul trebuie sa opreasca imediat agregatul mobil de comprimare a aerului s i sa anunte persoana nsarcinata cu supravegherea functionarii recipientelor sub presiune pent ru a se lua masurile necesare, conform Prescriptiilor tehnice C4-90 - colectia ISCIR. Operatorul trebuie instruit, verificat daca si-a nsusit cunostintele teoretice si practice necesare cu privire la functionarea n conditii de siguranta a recipientelor; acest operato r trebuie sa cunoasca functionarea aparatelor de masura si control precum si a dispozitivelor de supraveghere automata. Schimbarea sau reglarea supapelor de siguranta nu se poate face dect de persoanel e autorizate ISCIR. Agregatul mobil de comprimare trebuie oprit imediat din functionare atunci cnd se constata: deformari la peretii recipientului; crapaturi sau fisuri n peretii recipientului; scapari de aer la mbinari; defectiuni la aparatele de masura si control precum si la dispozitivele de sigut anta (supape de siguranta); aparitia unui incendiu care ameninta n mod direct recipientul sub presiune. Este interzis a se fuma sau a umbla cu flacara deschisa n apropierea rezervorului de combustibil ala agregatului mobil de comprimare. Dupa alimentarea cu combustibil a agregatului mobil de comprimare a aerului treb uie sa fie curatate eventualele urme de combustibil scurs prin rezervor. n cazul aprinderii agregatului mobil de comprimare, flacara trebuie stinsa cu ext intorul. Se interzice stingerea cu apa. Deschiderea recipientului sub presiune se va face dupa ce operatorul s-a asigura t ca nu exista

presiune n recipient; reducerea presiunii se va face treptat, cu respectarea masu rilor prescrise n instructiunile din Cartea tehnica a utilajului. Este interzice utilizarea agregatelor mobile de comprimare a aerului daca sasiul prezinta fisuri sau daca agregatul, respectiv motorul termic sau electric, nu este fixat corect pe sasiu, producnd vibratii suplimentare. Se interzice exploatarea agregatelor mobile de comprimare a aerului daca nu au s uport de sprijin n stare tehnica corespunzatoare. Toate dispozitivele de remorcare ale agregatului mobil de comprimare a aerului t rebuie sa fie fixate rigid si asigurate mpotriva desfacerii. La remorcare roata din fata se va escamota. DISPOZITIVE DE SIGURANTA, APARATE DE MASURA SI CONTROL Se interzice utilizarea manometrelor daca: Lipseste sigiliul de verificare; 16

Acul indicatoarelor nu revine la 0 dupa disparitia presiunii; Este sparta sticla cadranului sau apar alte defectiuni, care pot deforma exactit atea indicatiei acesteia; Nu are marcata cu rosu presiunea maxima admisibila de lucru. este interzisa reducerea numarului supapelor de siguranta si nlocuirea celor mont ate initial, cu supape de siguranta , care nu corespund din punctul de vedere al debitului de ev acuare al fluidului si al presiunii de deschidere a acestoara. Este interzisa montarea oricarui robinet de deschidere pe conducta de evacuare nt re aparatul, recipientul etc., care functioneaza n regim de presiune si supapa de siguranta, n alte conditii dect cele prevazute n Prescriptii tehnice C4 - 90 Colectia ISCIR. Este interzisa schimbarea pozitiei contragreutatilor sau strngerea arcurilor supa pelor de siguranta n timpul functionarii recipientelor sub presiune etc., la care sunt mon tate. Este interzisa punerea sub presiune a agregatelor mobile de comprimare a aerului actionate electric care nu au fost verificate din punct de vedere electric sau nu au cores puns acestor verificari. Acestea se vor deplasa numai dupa scoaterea de sub tensiune a cablur ilor de alimentare cu energie electrica. La executarea operatiilor la care exista pericolul de electrocutare prin atinger e directa trebuie utilizate mijloacele de protectie electroizolante recomandate de standardele n vi goare. La executarea operatiilor la care exista pericolul de electrocutare prin atinger ea indirecta, toate echipamentele si instalatiile vor fi legate la priza de pamnt, conform standardel or n vigoare. Operatorii agregatelor de comprimare a aerului actionate electric, trebuie sa ve rifice vizual, nainte de punerea sub tensiune a acestora, urmatoarele masuri de protectie: Existenta ti montarea corecta a protectorilor; Lipsa crapaturilor, ciupiturilor, nadirilor de la cablurile electrice de alimenta re; Legarea la priza de pamnt a agregatelor de comprimare (motoarelor, carcaselor si elementelor de fixare). n cazul scoaterii din functiune a supapelor de siguranta pentru un timp ndelungat, repunerea lor n functiune trebuie facuta numai dupa ce au fost revizuite, probate hidraulic si reglate la presiunea prescrisa n Cartea tehnica a utilajului , n conformitate cu Prescriptiile te hnice C37 - Colectia ISCIR. Verificarea si curatirea supapelor de siguranta trebuie execute la termenele imp use n prescriptiile ISCIR sau ori de cte ori este nevoie. NTRETINERE, REPARATII, REVIZII Agregate de comprimare a aerului precum si recipientele sub presiune trebuie sa fie verificate

si curatate periodic pentru eliminarea impuritatilor cu ulei oxidat etc., n confo rmitate cu indicatiile prevazute n Cartea tehnica a utilajului. Toate operatiile de ntretinere si reparare a instalatiilor de producere a aerului comprimat, pe portiunea de 200 m de la statia de compresoare, trebuie consemnate n Registrul un ic de evidenta al statiei. Ventilele supapelor oalelor de condens precum si celelalte puncte de rezistenta locala ale conductelor, unde sunt posibile depuneri de ulei oxidat, trebuie curatate cel pu tin o data pe an. Se interzice demontarea, n vederea efectuarii operatiilor de reparare la recipien te si de nlaturare a defectelor de la asamblarile elementelor aflate sub presiune, n timpul functionarii agregatelor de comprimare a aerului aceasta fiind permisa numai dupa ce operator ul s-a asigurat ca nu exista presiune. Se interzice curatirea prin ardere sau cu lichide usor volatile si inflamabile a depunerilor de ulei oxidate din conducte, recipiente, separatoare si racitoare. n caz de nghet, conductele de aer comprimat si dispozitivele aferente, vor fi dezg hetate cu apa calda sau abur. Peretii interiori ai cilindrilor de la compresoarele cu piston trebuie curatati numai cu petrol. Este interzisa spalarea cu benzina sau gazolina a conductelor de aer comprimat, n ainte de montare sau dupa reparatii. 17

Curatirea conductelor de aer comprimat se executa prin introducerea si mentinere a timp de 20 de ore a unei solutii apoase de soda caustica NaOH, cu o concentratie de 5 10 %, pe toata lungimea respectiva; pentu ndepartarea solutiei din conducte se foloseste apa sub presiune si se verifica cu hrtia de turnesol sau fenoftaleina lipsa oricarei alcalinitati. Operatiile de repare ale agregatelor de compimare pot ncepe numai dupa ce s-a red us presiunea din conducte pna la 0 bar si dupa ce s-a efectuat deconectarea de la rete a (daca sunt sub tensiune), conform normelor specifice si s-au afisat indicatoare de sec uritate: NU CONECTATI, SE LUCREAZA . La oprirea instalatiilor de producere a aerului comprimat, naite de a ncepe lucrar ile de demontare, trebuie obturate (blindate) toate conductele prin care ar putea sa pa trunda n recipente sau la locul de munca, lichide sau gaze sub presiune. Pentru obturari trebuie utilizate flanse oarbe de otel cu grosimea, rezultata di n calcul, corespunzatoareconditiilor de lucru montarea acestora se face cu garnitura aseza ta pe partea dinspre care ar putea patrunde fluidul sub presiune. Pentru pornirea agregatului de comprimare, dupa reparatii, se vor verifica: Montarea corecta a tuturor conductelor, elementelor de sustinere a capacelor, a aparatorilor (protectorilor); Existenta si functionarea corecta a aparatelor de masura si control; Functionarea corecta a tuturor dispozitivelor de siguranta; Nivelul uleiului si al lichidului de racire;pozitionarea corecta a tuturor armat urilor si a instalatiei de aer comprimat; Functionarea instalatiei electrice si de combustibil; Montarea corecta a conductelor, a recipientilor sub presiune, precum si a separa toarelor de ulei si apa de pe conductele de alimentare ale recipientului tampon; Montarea corecta a demarorului, functionarea corecta a sistemului de angrenare s i starea tehnica corespunzatoare a angrenajelor. Priza de aer Priza de aer a agregatelor de comprimare a aerului trebuie montata ntr-un loc ct m ai ferit de soare, praf, fum sau gaze si, n orice caz, n exteriorul cladirii. Priza de aer trebuie montata ntr-un loc departat de sol spre a evita obturarea ei cu corpuri straine si aspirarea prafului de la sol. Se interzice montarea prizei de aer n zone cu gaze toxice sau inflamabile. Priza de aer trebuie prevazuta cu un decantor de apa, prin al carui robinet se e vacueaza periodic condensul. Filtrul de aer va fi astfel ales, nct sa permita o ct mai usoara montare, demontare si curatare. Curatarea sau nlocuirea filtrului de aer se va face saptamnal. Agregatul de comprimare a aerului

La fiecare treapta de comprimare a agregatului se vor monta un manometru si o su papa de siguranta. Pentru masurarea temperaturii aerului comprimat sau a apei de racire se vor mont a termometre (cu tija, aparate de nregistrare etc.). Fundatiile de beton pe care se monteaza agregatele de comprimare a aerului trebu ie sa asigure functionarea corecta a acestora, fara depasirea valorilor maxime admise de vibra tii si zgomote. Toate organelse de masini afalate n miscare trebuie prevazute cu aparatori de pro tectie. Agregatele de comprimare cu ungere cu ulei trebuie prevazute, cel putin la evacu area ultimei trepte de comprimare, cu racitoare de aer si cu un separator de apa si ulei. La ultima treapta de comprimare trebuie montate doua manometre, de preferinta cu semnalizare automata . Dimensionarea racitoarelor finale trebuie efectuata astfel nct temperatura aerului comprimat la intrarea n rezervorul tampon sa nu depaseasca 600C. La instalatiile la care ac este conditii nu sunt ndeplinite trebuie luate masuri imediate de remediere. 18

Se interzice montarea racitorului final n derivatie cu o conducta care sa permita functionarea agregatului de comprimare a aerului si fara racitorul final. Agregatele de comprimare a aerului trebuie dotate cu dispozitive de supraveghere automata care sa semnalizeze acustic si/sau optic functionarea agregatelor. Aceste dispoz itive trebuie sa opreasca functionarea agregatelor cel putin n urmatoarele cazuri: La cresterea temperaturii aerului comprimat peste cea admisa la iesirea din fiec are treapta si din racitorul final; La scaderea presiunii apei de racire (la agregatele de comprimare care au racire cu apa) sub limita minima admisibila; La scaderea nivelului uleiului de ungere sub valoarea prescrisa n Cartea tehnica a utilajului. Aparatele de masura si control trebuie montate n locurile prevazute de C artea te hnica a utilajului si trebuie iluminate pentru a se evita erorile de citire. La montarea aparatelor trebuie respectat sensul de circulatie al fluidului de lu cru precizat de producator. n cazul n care pe deasupra conductelor de aer comprimat trec cabluri sub tensiune, trebuie sa se prevada obligatoriu plase de srme sau alte dispozitive de protectie. n punctele joase ale separatoarelor, oalelor de condens, pe conductele de aer com primat, trebuie montate robinete pentru purjare (armaturi pentru eliminat condensul). Pentru scaderea temperaturii si purificarea aerului comprimat (separarea de apa si ulei) trebuie montate, ntre compresoare si recipientul tampon, racitoare finale. Pentru evitarea sedimentarii impuritatilor de ulei oxidat trebuie utilizate filt re de ulei care trebuie montate pe circuitul de evacuare al uleiului din instalatie n rezervor. n cazul controlului centralizat al temperaturilor, agregatele de comprimare a aer ului trebuie dotate cu termometre cu contacte electrice si termostate. n vederea asigurarii protectiei contra suprapresiunii, trebuie montate supape de siguranta n urmatoarele puncte: Pe racitoare intermediare si finale; Pe recipientul tampon; ntre compresor si robinetul cu ventil (de pe conducta de refulare). Supapele de siguranta trebuie montate n locuri ferite de surse de caldura sau rad iatii solare vopsire culori deschise (trebuie feritre de intemperii); deasemenea acestea trebuie prev azute cu conducte de evacuare a aerului comprimat, orientate spre zone care sa nu prez inte pericol pentru oameni si mediul nconjurator. Se interzice construirea de ramificatii obturate cu dopuri de protectie pe condu cta dintre agregatul d comprimare si recipientul tampon (pot apare depuneri de apa si ulei care prezinta pericolul de autoaprindere). Conducta de evacuarea a apei de racire trebuie montata astfel nct operatorul sa ve rifice

vizual curgerea continua a apei de racire. Capatul liber al conductelor de purjare de la racitorul final trebuie scos n exte riorul statiei compresoarelor. Conducte sub presiune Conductele de aer sub presiune se vor mbina cu sudura sau cu flanse si suruburi. Conductele metalice pentru aer comprimat trebuie legate la o pnza de pamnt corespunzatoare. Montarea conductelor pe suporti sau la strapungerea unor ziduri se face prin int ermediul unor mansoane de otel pentru ca acestea sa gliseze usor n timpul dilatarilor sau compr imarilor. Se interzice existenta mbinarilor sudate la conductele de aer comprimat n dreptul suportilor si suspensiilor n jurul tuturor mbinarilor cu flanse ale conductoarelor se vor mon ta coliere de tabla. Distanta minima ntre conductele de aer comprimat si a conductorilor electrici sub tensiune trebuie sa fie 0,25 m, conform instructiunilor electrice specifice, n vigoare. 19

Panta conductelor de aer comprimat trebuie aleasa astfel nct sa fie evitata orice depunere de ulei si apa. Masuri de electrosecuritate Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa instalatiile electrice trebui e sa fie n constructie nchisa, iar atunci cnd sunt n constructie deschisa, se vor lua masuri c a toate piesele aflate sub tensiune sa fie inaccesibile unei atingeri directe, neprevazu te. Toate partile conducatoare ale instalatiilor electrice, alimentate cu tensiunea nominala mai mare dect tensiunea nepericuloasa trebuie sa fie conectate la instalatiile de pro tectie prin legare la pamnt. IPSSM PENTRU MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR Art.1. (1) La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a m aselor, se vor repartiza numai salariati care corespund din punct de vedere fizic. (2) Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuar ea unor controale medicale periodice. Art. 2. (1) Limitele maxine admise pentru ridicare, purtare, tragere si mpingere manuala a maselor sunt prezentate n tabel. (2) Este necesar ca manipularea maselor sa fie realizata corect, n conformitate c u principiile fiziologice si biomecanice. Art.3. In timpul manipularii manuale a maselor, salariatul sau salariatii trebui e sa aiba vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica viz ibilitatea. Art.4. Conducatorul locului de munca va stabili numarul de salariati care vor ef ectua manipularea si transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzic e manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera dezechilibrari. Art.5. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de pri ndere corespunzatoare. Art.6. Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte se va face numai daca sunt fixate intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin pu rtare in acelasi timp a maselor care sunt instabile intre ele. Art.7. Obiectele ambalate in cutii, lazi etc., trebuie fixate in interiorul amba lajelor. Se interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in cutii, la zi etc. Art.8. Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purta

re nu trebuie sa fie cu obstacole, instabil sau alunecos. Art.9. Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau sup rafete taietoare sau care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face numai cu palmare. Art.10. Se interzice manipularea manuala a maselor in/din locuri in care nu exis ta spatiu pe orizontala sau verticala corespunzator pentru realizarea acestei activitati. Art.11. In cazul in care conditiile climatice (vant, ceata, caldura excesiva etc .) nu permit manipularea si transportul manual al maselor in conditii de securitate, conducat orul locului de munca trebuie sa ia masuri suplimentare pentru eliminarea sau micsorarea risculu i de accidentare sau imbolnavire profesionala. Art.12. Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manua l al maselor daca nu au echipament individual de protectie si/sau de lucru corespunzator si in bun a stare. 2. TRANSPORTUL CU MIJLOACE NEMECANIZATE 20

Art.13. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operatiile de inca rcare, descarcare si transport (targi, carucioare etc.) se va face in functie de felul si greutatea materialului care se manipuleaza, de natura terenului. Art.14. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese incat sa rezist e conditiilor de exploatare si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost destinate. Art.15. Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat , se va controla starea lui, insistandu-se asupra platformei pe care se asaza sarcina. Art.16. Inainte de incarcare se vor examina ambalajele materialelor de catre con ducatorul formatiei de lucru. Pentru evitarea ranirilor la maini, cuiele iesite si capetel e paramelor trebuie sa fie indoite. Nu se vor incarca materialele ale caror ambalaje sunt deteriorat e. Art.17. Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare, descarcare si depozitare, precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru sc urgerea apelor. Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de zapada si mentinute in st are nealunecoasa. In cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform regl ementarilor in vigoare. Art.18. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare sau descarcare dintr-un mi jloc de transport nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franare cu mecanismul de franare propriu pe teren orizontal si prin franare cu mecanism pro priu de franare si cu saboti de oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea vehicu lelor in timpul efectuarii operatiilor de incarcare sau descarcare. Art.19. Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport nemecanizate al aturate, ce se incarca sau descarca simultan, va fi stabilita de la caz la caz de catre conduca torul lucrarii, in functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manip ulate, de conditiile terenului etc. incat sa fie exclusa posibilitatea de accidentare. Art.20. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisa capa citatea de transport a acestuia. Art.21. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezi nta defectiuni. Art.22. Se interzice utilizarea carucioarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul d e autofranare defect. Art. 23. Depozitarea in stive cu randuri intre tesute a produselor cu sectiune r otunda este admisa numai in pachete legate, pentru a se evita rostogolirea sau rasturnarea s tivelor. Art. 24. Inaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca de maxim 1,5 ori latura mic a a suprafetelor de asezare cu urmatoarele mentiuni:

- produsele trebuie sa aiba o suprafata plana; -inainte de stivuire este necesara indepartarea eventualelor substante grase (ul eiuri unsori etc.) care se afla pe suprafata de contact a produselor, pentru a preveni alunec area acestora; -intre fata superioara a stivelor si partea inferioara a sarcinii purtate de mac ara pe deasupra stivei trebuie pastrata in mod obligatoriu o distanta de minim 500 mm. Art. 25. Depozitarea produselor plate in stive se face astfel incat marginile sa fie paralele, fara muchii sau colturi nealiniate (iesite in afara limitelor stivei). Art. 26. Legaturile din sarma ale pachetelor de semifabricate se vor taia cu cle sti sau dalti special confectionate sau cu flacara oxigaz. Taierea se va efectua la sol sau pe un pat special amenajat unde lucratorul va avea o platforma special amenajata in partea opusa d istantei de rostogolire. Deseurile vor fi evacuate ritmic. Art. 27. La paturile de control, unde se verifica dimensiunile, aspectul exterio r si se inlatura defectele prin polizare sau daltuire, se vor asigura sisteme adecvate de manipul are si asigurare a stabilitatii semifabricatelor in timpul remedierii defectelor. Art. 28. Polizoarele vor avea aparatoare de protectie la piatra, iar la ciocanel e pneumatice se vor folosi dalti cu unghi de taiere corespunzator calitatii otelului. In timpul utilizarii acestora, se vor purta ochelari de protectie. Art. 29. Se interzice stationarea cu flacara sau executarea de taieturi cu flaca ra oxiacetilenica in apropierea buncarelor cu span si tunder. 21

Art. 30. Desprinderea taglelor, tevilor si produselor tubulare din otel din pach et si rostogolirea lor pe patul de alimentare se face cu atentie si de la unul din capete. Este int erzisa urcarea lucratorilor pe tevile de pe pat, pentru a nu provoca rostogolirea taglelor sau a tevilor. 3. DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR IN BUCATI Art.31. Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, incendii si explozii. Art.32. Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa nu fie p osibila caderea lor. Art.33. Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la lo c vizibil sarcina maxima admisa, care nu trebuie depasita. Art.34. La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi s arcina maxima admisa a planseului si/sau pardoselii. Art.35. Persoana juridica sau fizica va stabili locul si modul de stivuire pentr u fiecare material in bucati care se depoziteaza. Art.36. Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi const ituite din materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dim ensiuni. Art.37. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu e ste permisa. Art.38. In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau a lte ambalaje cu forme geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii ambalajelor trebuie sa reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa nu p rezinte deformari sau deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinata de rezistenta mecan ica a ambalajelor, stabilita prin standarde sau norme interne de fabricatie. Art.39. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verific ari dupa fiecare folosire, pentru stabilirea oportunitatii folosirii in continuare a acestora in conditii de siguranta. Art.40. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite pra busirea stivei. Art.41. Cand incarcarea, descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai multi salariati, efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limit ele admise, prevazute conform art.2. Totodata, se va asigura ca obiectele respective, sa se poate prinde bine cu unelte de apucare sau cu mainile. Art.42. In cazul in care o sarcina este incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare, concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si cobori sarcina n umai la

comanda conducatorului operatiei. Art.43. Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie a sigurate impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul mijlocului de transport sa poate supraveghea drumul parcurs. Art.44. Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de tra nsport nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie s a atinga solul in timpul mersului. Art.45. La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astf el asezati incat sa nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipulea za. Art.46. Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la incarcare/descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3m. Art.47. Locurile periculoase, precum si locurile unde pot avea loc degajari daun atoare sanatatii muncitorilor, vor fi semnalizate prin placi indicatoare de securitate. Art.48. Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoane lor care nu au nici o atributie la aceste operatii. 4. DEPOZITAREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR IN VRAC 22

Art.49. Pentru a evita imprastierea materialelor in vrac, depozitarea lor se va face in boxe, buncare, silozuri etc. In cazul in care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aseza in gramezi, avand forma unui trunchi de piramida cu inclinarea fetelor laterale dup a unghiul taluzului natural al materialului respectiv. Art.50. Descarcarea materialelor in vrac trebuie facuta incepand de la partea su perioara a gramezii. Este interzisa descarcarea acestor materiale prin sapare la baza grame zilor. Art.51. La manipularea in vrac a materialelor pulverulente, cand acestea se arun ca cu lopata, se va evita stationarea oamenilor in zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrari in apropierea locului respectiv; lucratorii care executa lucrarea vor purta mast i de protectie corespunzatoare. Art.52. La manipularea materialelor pulverulente in vrac, muncitorii se vor asez a in asa fel incat deplasarea materialelor sa se faca in directia vantului (vantul in spate). Art.53. In vederea micsorarii producerii prafului la manipularea materialelor ca ustice in vrac, se vor folosi roabe, targi, jgheaburi etc. Art.54. Se interzice manipularea in vrac a produselor toxice. 5. DEPOZITAREA, INCARCAREA, DESCARCAREA MATERIALELOR LUNGI, GRELE SAU VOLUMINOASE Art.55. In cazul in care pentru incarcarea si descarcarea din mijloacele de tran sport a materialelor de lungime mare nu exista o instalatie de ridicat corespunzatoare, aceste operatii se vor efectua manual cu ajutorul unor planuri inclinate dimensionate corespunza tor sarcinilor la care sunt supuse. Planurile inclinate vor fi bine fixate la capetele lor infe rioare si nu vor depasi nivelul platformelor mijlocului de transport. Art.56. Se interzice stationarea muncitorilor in dreptul materialelor care se de scarca, precum si oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte scule. Salariatii tr ebuie sa stationeze lateral in timpul descarcarii. Art.57. (1) Se interzice coborarea in acelasi timp a mai multor obiecte pe planu l inclinat ; fiecare obiect se va cobori numai daca cel precedent a fost luat de pe planul in clinat si numai la semnalul dat de catre conducatorul formatiei de lucru. (2) Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan inclinat se va face de catre cel putin doua persoane, prin utilizarea unor funii, salariatii stand la parta super ioara. Se va manipula cate un singur colet sau obiect. Art.58. Daca unele materiale lungi se transporta pe umeri, toti salariatii se as aza pe aceeasi parte a piesei. Coborarea in vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu s e va face prin

aruncare, ci prin luare pe brat si apoi depunerea pe sol la comanda conducatorul ui formatiei de lucru. Mersul celor ce transporta o piesa va fi in acelasi pas, in cadenta coman data. Art.59. Se interzice descarcarea materialelor lungi prin cadere sau rostogolire libera. Art.60 .In cazul in care nu se dispune de instalatii de ridicat, incarcarea-desc arcarea si deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de catre o formati e de lucru cu experienta si cu respectarea urmatoarelor masuri : -terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie sa fie eliberat de toate obiectele straine ce impiedica deplasarea ; -in cazul cand rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, dep lasarea se va face pe dulapi sau pe grinzi ; -in cazul deplasarii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie sa de paseasca latimea piesei insa nu mai mult de 300mm ; -se interzice indepartarea manuala a rolelor de sub incarcatura; indepartarea ac estora se va face numai dupa ce rolele se vor elibera complet de incarcatura ; -in timpul deplasarii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi impinse nu mai din partea opusa sensului de deplasare (spate) folosind rangi ; in cazul cand este necesar ca piesa sa fie trasa din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitor ii nu vor sta in zona periculoasa creata de cablu (1,5 ori lungimea cablului) ; de asemenea, ei v or pastra o 23

distanta suficienta fata de piesa pentru a nu fi surprinsi, in cazul unei deplas ari sau caderi accidentale a acesteia. 6. OBLIGATIILE SALARIATILOR Art. 61. Angajatii vor desfasura activitatea n asa fel nct sa nu expuna la pericole de accidentare sau mbolnavire profesionala, persoana proprie sau alti angajati. n acest scop angajatii au urmatoarele obligatii: -sa-si nsuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectie a muncii s i masurile de aplicare a acestora; -sa utilizeze corect echipamentele tehnice, substantele periculoase si celelalte mijloace de productie; -sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitive lor de securitate ale echipamentelor tehnice si ale cladirilor, precum si sa utilizeze corect aceste dispozitive; -sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune sau alt a situatie care constituie un pericol de accidentare sau mbolnavire profesionala; -sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca n cel mai scurt timp posi bil accidentele de munca survenite de persoana proprie sau de alti angajati; -sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui acciden t si sa informeze de ndata conducatorul locului de munca; -sa refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munca daca aceasta ar pune n perico l de accidentare sau mbolnavire profesionala persoana sa sau a celorlalti participanti la procesul de productie; -sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator sco pului pentru care a fost acordat; -sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice n domeniu l securitatii si sanatatii n munca, atta timp ct este necesar, pentru a da angajatorului posibilitat ea sa se asigure ca toate conditiile de munca sunt corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru securitate si sanatate la locul sau de munca; -sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice n domeniu l securitatii si sanatatii n munca, atta timp ct este necesar, pentru realizarea oricarei sarcini sa u cerinte impuse de autoritatea competenta pentru prevenirea accidentelor si bolilor profe sionale; -sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control s i de cercetare n domeniul protectiei muncii. IPSSM PENTRU LUCRUL LA INALTIME ncadrarea si repartizarea lucratorilor la locul de munca

Art.3. Pentru executarea lucrarilor la maltime, in orice domeniu de activitate, trebuie sa se tina seama de urmatoarele trei principii general-valabile si obligatorii: (1) Organizarea tehnologica prealabila a lucrarilor la inaltime prin realizarea tuturor conditiilor de asigurare masurilor colective ca masuri prioritare,, in functie d e specificul locului de munca, inainte de nceperea lucrarii si pentru toata durata de desfasur are a lucrarilor. (2) Dotarea suplimentara cu echipament individual de protectie in conformitate c u conditiile concrete ale locului de munca.astfel sa fie asigurata securitatea executantului. Criteriile si modul de dotare sunt cuprinse in prevederile din listele de dotare specifice ela borate in baza Normativului cadru. (3)0bligativitatea instruirii, antrenarii si a utilizarii dotarilor colective si individuale, corespunzatoare riscurilor locului de munca si a lucrarilor respective. 24

Art.4. ncadrarea si repartizarea lucratorilor pentru lucru la inaltime se fac pe baza avizului medical eliberat in urma unui examen medical prin care trebuie verificat apntudi nile si capacitate neuropsihice necesare lucrului la inaltime. Art.5. In cazul tehnologiilor si a unor conditi de munca care se pot schimba pe parcursul unui schimb de lucru, se vor repartiza numai lucratori selecfionafi in condiile de ma i sus si numai aceia care nu au incalcat anterior disciplina tehnologica si prevederile normelo r de securitate a muncii. Art.6. Avizul medical la ncadrare se da numai de catre medic (al persoanei Juridi ce care angajeaza sau circumscriptiei teritoriale) pe baza examenelor clinico-functional e si de laborator. Art.7. Persoana juridica care angajeaza este obligata elibereze lucratorilor car e solicita angajarea "Fisa medicala de angajare"-tip, emisa de catre Ministerul Sanatatii i n care se va preciza locul de munca la care va fi angajat lucratorul.. Lucratorii vor fi admi si pentru lucrari la inaltime numai daca au viza medicala cu" mentiunea expresa "apt pentru lucrul la inaltime",mentiune ce va fi inscrisa si in fisa individuala de instructaj. Art.8. Toti lucratorii care lucreaza ia inaltime vor fi supusi examenului medica l periodic. Periodicitatea si examinarile clinico -functionale sunt fi stabilite de catre Mi nisterul Sanatafii in functie de caracteristicile locului de munca. Art.9. Persoanele sub 18 ani si cei care au deposit vrsta de 55 ani nu vor fi adm isi pentru lucrul la inaltime. Instruirea lucratorilor si dotarea cu EIP Art. 10. Instructajul de securitate a muncii trebuie facut pe faze, in conformit ate cu prevederile Normele metodologice de aplicarea Legii nr.319/2006 de securitate a muncii in vi goare si reglementarile interne( odata cu instructajul pentru activitatea de baza). Art.11. Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, vor purta echipament individual de protecte, specific eliminarii per icolului caderii in gol si vor fi instruiti asupra modului de utilizarein momentul acordarii prec um si la fiecare incepere de lucrare. Art.12. Componentele echipamentului individual de protectie pentru lucrul la ina ltime (stabilit si acordat in functie de domeniu! de activitate, complexitatea tehnologiei aplic ate, specificul

conditiilor de munca si de recomandarile "Normativului-cadru de acordarea echipa mentului de protectie si a echipamentului de lucru",elaborat de Ministerul Muncii si Prot ectiei Sociale),va fi verificat de seful formatiei si de lucrator inainte de fiecare ut ilizare; Dotarea cu echipamente individuale de protectie (EIP) rt.13. Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de d omeniul de activitate, va purta echipament individual de proiecte, specific eliminarii peri colului caderii in gol, rt.14. Componenta echipamentului individual de protectie pentru lucrul la inaltim e se va stabili si se va acorda prin Liste interne de dotare in functie de domeniul de a ctivitate, complexitatea tehnologie! aplicate, specificul conditiilor de munca si de recoma ndarile "Normativului-cadru de acordarea echipamentului de protectie si a echipamentului de lucru", elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. 25

Art. 15. Este Interzisa utilizarea echipamentelor individuale de protectie care nu sunt realizate si certificate in conformitate cu standardele si normativele de' echipamente de protectie in vigoare. Art.16. Echipamentui individual de protectie specific eliminari! pericolului cad erii in gol trebuie suplimentat, de la caz la caz, cu echipament individual de protectie pen tru combaterea riscurilor de accidentare si mbolnaviri profesionale, specific aciiviia-tiior des fasurate ia inaltime. Art.17. Pentru lucru! la inaltime mica, echipamentui Individual de protectie tre buie acordat in functie de gradul de periculozitate ai activitatii depuse si de conditiile concr ete de munca, respectandu-se art. 12 si art. 13, Art.18. Persoana juridica ce acorda echipament de protectie precum si lucratorul care i! detine 3u obligatia sa-l ntretina in perfecte conditii de utilizare, prin pastrare, cura fare si reparare corespunzatoare. Art.19. Lucratori! suni obligati sa foloseasca echipamentui individual de proiec te a muncii pe timpul lucrului precum si ia accesul la si de la locul de munca si sa-1 pastreze in conditii bune de utilizare. Organizarea locului de munca rt.20. Lucru! la inaltime este penme numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat din punct de vedere tehnic si organizatoric astfel incat sa previna caderea de la in altime a lucratorilor. Art.21. In cazul tehnologiilor si ai lucrarilor cu caracter de unicat, proiectul tehnic de amenajare a lucrului la inaltime va fi aprobat de catre organele abilitate din d omeniul securitafii muncii in funcfie de evaluarea pericolelor de accidentare posibile s i a factorilor de risc existent la aplicarea acestor tehnologii sau lucrari cu caracter de unicat, Art.22. Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asig urat impotriva caderii in goi a Lucratorilor. Art.23. Pentru lucrul la Inaltime mica de 2 m, de la caz la caz, in functie de g radul de pericol existent si de conditiile concrete, specifice domeniului de activitate respectiv , organizarea locului de munca trebuie sa fie facuta luandu-se toate sau numai o parte din mas urile tehnicoorganizatorice prevazute penlru lucru! la inaltime, astfel ca pericolul caderii in gol a

lucratorilor sa fie eliminat. Art.24. La organizarea locului de munca amplasat la in.aiitime trebuie respectat e si apucate si prevederile si reiementariie de securitate a muncii in vigoare, referitoare posi bilele pericole de accidentare specifice activitatilor depuse in acel loc de munca, altele dect peri colul caderii lucratorilor in gol, Art. 25. Lucrul ia inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere, m f unctie de complexitatea lucrarilor si a gradului de periculozitate existent, persoana dese mnata pentru supraveghere este eonducatorul locului de munca sau conducatorul lucrarilor resp ective, sau alta persoana desenmata, echivalenta ca functie. Art.26. inainte de inceperea lucrului, persoana desemnata cu supravegherea activ itatii trebuie sa verifice daca au fost asigurate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentarii si mbolnavirii lucratorilor. 26

Art.27. Daca in timpul lucrului la inaltime se produc in mod neasteptat emanati nocive (toxice sau inflamabile), lucrarile trebuie oprite imediat, iar lucratorii trebuie evacu ati, lufindu-se toate masurile de evitare a accidentelor si a incendiilor, pana la ndepartarea ca uzelor care provocat aparitia emanatiilor. Art.28. Locurile de munca amplasate la inaltime de acces la si de la aceste locu ri de munca, trebuie marcate si semnalizate atat ziua cat si noaptea, in conformitate cu standardele in vigoa re. Din zona de siguranfa, se vor evacua sauproteja echipamentele tehnice, care pot fi afectate de eventualele cad eri de obiecte de la inaltime. Manipulare, transport, depozitare Art.29. Pentru efectuarea operatiilor de manipulare.transport si depozitare, in conditiile lucrului la inaltime.trebuie numit un conducator al locului de munca, care condu ce operatiile, stabileste masurile de securitate necesare si supravegheaza permanent desfasurar ea acestora respectnd prevederile Instructiunilor specifice de securitate a muncii privind ma nipularea, transports prm purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor. Art.30. Daca in timpul efectuarii operatiilor de manipulare, transport si depozi tare se produc modificari in conditiile de munca, conducatorul locului de munca este obligat sa faca lucratorilor un nou instructaj de lucru si securitate a muncii, corespunzator no ilor conditii. Art.31. Este interzis accesul persoanelor care nu au o atributie legata de aceas ta activitate la locul de manipulare materialelor. Art.32. Grinzile si planele inclinate precum si podetele utilizate la manipulare a materialelor trebuie sa fie rezistente, astfel ca arcuirea lor sub sarcina manipulata sa nu f ie vizibila. Art.33. Grinzile, planele inclinate, podetele etc. trebuie prevazute cu dispozit ive de prindere si fixare sigura, fiind interzisa orice deplasare a lor in timpul lucrului. Art.34. Pentru manipularea materialelor tip teava cherestea etc. trebuie ntocmite instuctiuni de securitate a muncii

proprii, in functie de conditiile concrete si de configuratia locurilor de munca amplasate la inaltime Aceste manipulari se executa numai sub supravegherea permanenta de catre conduca torul locului de munca. .MIJLOACE COLECTIVE DE PROTECTIE (schele, esafodaje, cofraje, cintre, podine de lucru) Art.35. Pentru folosirea schelelor, esafodajelor, cofrajelor cintrelor se vor ap lica si respecta prevederile cuprinse in Instructiunile specifice de securitate a muncii pentru l ucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje". Podine de lucru (podine auxiliare) Art.36. Calitatea materialului lemnos, ntrebuintat la confectionarea podinelor, t rebuie sa corespunda proiectului executie. Pentru podinele executate din metal se va a tab ia expandata sau nervurata. Art .37. inainte de utilizare, podinele auxiliare, asezate pe calupuri de lemn, se supun unei incercari statice,; fata de ncarcatura preconizata. 27

Art.38. Podinele de lucru trebuie sa aiba suprafata continua. Rosturile intre pa nourile sau dulapul podinei nu trebuie sa fie mai mare de 10 mm. Pe suprafata podinelor in p anta sau in curba se fixeaza sipci mpotriva alunecarii la distante de 300-400 mm. Art.39. Asezarea podinei pe reazeme trebuie facuta astfel incat sa fie exclusa p osibilitatea deplasarii sau alunecarii Art.4o. Se interzice asezarea podinei in consola. Art.41. Urcarea si coborrea pe si de pe podinele de lucru trebuie sa se faca numa i pe rampe si scari de acces executate conform prescriptiilor tehnice. Deplasarea pe podinele de lucru se face lent, fara a se alerga si a se produce balansuri sau socuri. RAMPE DE ACCES SI SCARI REZEMATE Art42. Pentru evitarea deplasarilor longitudinale si transversale, rampele de ac ces trebuie fixate pe reazeme specia! prevazute. Ari43. in cazui In care rampele de acces trec peste goluri.trebuie sa aiba oblig atoriu balustrade solide, bine fixate pe podina, pe ambele parii ale rampei (fig.!). Rampe de acces pentru zone periculoase Art.44. Este interzisa blocarea rampelor de acces cu materiale de constructii sa u alte obiecte. Rampele trebuie ntretinute si curafate in permanenta. Art.45. Scarile rezemate trebuie sa fie rezistente si usoare,conform standardelo r in vigoare. Pentru cele executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte si fara defecte. Art.46. Lungimea totala a scarii trebuie stabilita astfel incat sa dea posibilit atea lucratorului sa lucreze stand pe o treapta care se afla la o distanta de eei putin 1 m de la cap atul superior scarii, Art47. Picioarele scarilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scaril or si caderea lucratorului. Art48. In cazul in care conditiile de lucru permit fixarea scari! sus, atunci se fixeaza cariige la capetele superioare ale ramelor longitudinale. Art.49. Pentru ca scara sa nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudi nale trebuie dotate, de la caz la caz, cu sabofi metalici cu capete ascunse sau cu sabot! de cauciuc.

Art.56. Scarile duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu ianf car e sa nu permita, desfacerea lor accidentala In timpul lucrului. Art50. Cand se lucreaza la o inaltime mai mare de 2m, In locurile cu circulatie intensa sau pardoseli alunecoase, la baza scari! trebuie sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea scarii. La sol se va asigura o zona de protectie, avertizata vizibil, cu o supra fata stabilita in funcfie de inalfimea maxima de lucru ;accesu! oricarei persoane straine in zona fiind interzis. ECHIPAMENTE INDIVIDUALE PROTECTIE PENTRU LUCRUL LA NALTIME Art.51. Alegerea echipamentelor individuale de protectie trebuie facuta lund in c onsiderate, in mod obligatoriu situatia de lucru la Inaltime, echivalenta cu una din situati i in care EIP are rolul de: a)poz!tionarea lucratorului in timpul lucrului; b)iimitarea deplasarii lucratorului in zona sursei de accidentare prin cadere de la inaltime; cjpozitionarea si suspendarea lucratorilor timpul lucrului. rt.52. EIP corespunzatoare situatiilor nominalizate pct. a), b) si c) din art.58 se utilizeaza numai prevenirea accidentarii lucratorului prin cadere dela inaltime. 28

Art. 53. Daca in cazui utilizarii EIP exista, in cotinuare pericolul caderii in goi datorita unor factori dc risc ce nu pot fi eliminati, mijlocul individual de protectie obligat oriu completat cu echipamentui individual de protectie pentru oprirea caderii. Utilizarea echipamentelor individuale de protectie (EIP) Art.54. Este interzisa utilizarea EIP nestandardizate. Art.55. Este interzisa utilizarea EIP importate, daca acestea nu sunt certificat e din punct de vedere ai securitatii muncii conform legislateei romane in vigoare. Art.56. Lucratorii din domeniile constructiilor si montarilor de echipamente teh nicie trebuie sa utilizeze.pentru lucrul la inaltime.centra de protectie adecvata activitatii(ex. "Centura de siguranta pentru constructori si montatori", Centura de siguranta pentru muncito rii de la cariere , "Centura de siguranta pentru muncitorii telecomunicatii ,etcconform st andardelor in vigoare. Art.57. Este interzisa nlocuirea de catre utilizator componentelor, accesoriilor sau pieselor metalice defecte precum si repararea acestora. Aceste trebuie executate exclusiv de catre producatori /reparatori autorizati. Art.58. Utilizarea EIP trebuie sa se faca in structiunilor de utilizare emise de catre producator prevederilor acestei instructiuni. Este inte rzisa utilizarea EIP care nu sunt insotite de instructiuni de utilizare. Art.68. Conducatorii locului de munca sunt obligati completeze instructiunile de utilizare a EIP cu precizari care se impun datorita caracteristicilor concrete al locului de munca si/sau operatiunii respective. Art.67. Indiferent de domeniul de activitate si EIP, locul (punctul) de ancorare (fix sau mobil) trebuie astfel ales incat zona de prindere a lucratorului de acesta sa fie sub c ota locului de ancorare pe toata perioada lucrului.Reziatenfa minima a locului de ancorare treb uie sa fie confotm standardelor in vigoare. Art.68. Frnghiile de siguranta (franghii,lanturi,cabluri) trebuie sa aiba o lungi ma maxima desfasurata de 2m.Reglarea lor se face astfel incat dupa trecerea peste elementu l de constructie (sta!p,cheson,etc)distanta dintre bustul lucratorului si elementul d e constructie sa fie de maximum o,5 m Prinderea centurii de siguranta pentru limitatea zonei de d eplasare a lucratorului (fig.3) Art.69. In cazul transbordarii din cabina de urcare pe stlpi, lucratorii trebuie sa poarte EIP cu frnghii de siguranta (bretele) pe care le folosesc alternativ la trecerea din cab ina pe stlp si invers.in acest caz trebuie sa aiba Centura propriu-zisa (talia) cu bretele pent ru umar, pentru

ambele picioare si pentru sezut. Art.7o. Utilizarea EIP este permisa numai prin prinderea sa sigura de un loc de ancorare (fix sau mobil). Art.71. In cazul utilizarii EIP, in conditiile art,7o si ale locului de ancorare mobil, acesta trebuie sa aiba asigurat un traseu continuu, tara ntreruperi, aceiati parametrii de rezistenta pe toata lungimea lui si sa asigure acelasi grad de securitate fata de zona de peri col de accidentare prin cadere in gol (fig. 5,6,7). Art.72. In cazul in care configuratia locului de de munca si/sau sarcina de munc a nu permitt eliminarea pericolului de cadere in gol a lucratorului, EIP trebuie sa aiba un s istm de limitare al deplasarii un absorbator de energie sau opritor de cadere (fig.8,9). Art.73. Daca pentru lucrul pe suprafete inclinate sau foarte inclinate nu se pot elimina riscurile deteriorarii accidentale a EIP datorate unor suprafefe rugoase, muchii taietoare , agenti chimici agresivi etc., EIP se completeaza cu un sistem suplimentar de siguranta format d intr-un loc de ancorare (altul dect ce! utilizat pentru frnghia de acces), frnghia de siguranfa si a doua 29

prindere de Centura propriu-zisa. Acest sistem suplimentar trebuie dotat, acolo unde este cazul, cu opritor cu pozitia de amplasare reglabila* Art.74. Pentru lucrul pe suprafefe inclinate sau foarte inclinate este obligator iu ca reglarea EIP, atat pentru accesul la si de la locul de munca cat si pentru lucrul propriu -zis, sa se faca astfel ca in cazul pierderii contactului cu suprafata respectiva, lucratorul sa nu cada mai mult de 0.5m. Art.75. In cazul lucrului cu im sistem de oprire a caderii.trebuie asigurat un s patiu de cadere sub cota locului de munca de minimum 1m tara proeminente, muchii sau alte obstac ole. Casca dc protectie Art.76. Pentru lucru! la inaltime, indiferent de domemui de activitate, este obl igatorie purtarea castii de protectie. Persoanele care coordoneaza, controlea si indruma procesul de munca vor purta obligatoriu casca de protectie atunci cand isi desfasoara activitatea in c onditiile lucrului ia inaltime. Art. 77. Pentru lucrul la inatime mica, de la caz la caz, in functie de gradul d e periculozitate si te conditiile concrete de munca, lucratorii trebuie dotati cu casca de protectie . Art. 78. Daca sa lucreaza la nivelele superioare, dar nu pe verticala locului de munca amplasat Sa inatime mica, se va asigura un spatiu de siguranta lateral, stanga-dreapta, p roportional cu inaliimea maxima de lucru si se va purta obligatoriu casca de protectie (fig, 13 ), Utilizarea EIP ca sistem pentru oprirea caderii de la inaitime Art.79. EIP ca sistem de oprire a caderii de la inaltime trebuie sa aiba Centura propriu-zisa prevazuta cu bretele pentru umar, picioare si sezut. Frnghia de siguranta se prin de fie de centura propriu-zisa, fie de bretelele de urnid pe spatele lucratorului si de locul de ancorare prin intermediul unui opritor (fig.11.12). Art.8o. Mecanismul sistemului de oprire a caderii trebuie sa actioneze astfel ca lucratorul sa nu cada mai mult 0,5rn, rtJI, Centurile de siguranta si frnghiile acestora (cordoanele de legatura) trebui e pastrate la loc uscat, fara umezeala sau temperaturi excesive, respectnd instructiunile produ catorului Art.82. Centurile de siguranta si frnghiile acestora pastrate in magazii o perioa da mai mare (peste 1 an),lnainte de folosire, se supun la ncercari dinamice conform instructi

unilor producatorului. Echipamente individuate de protectie, altele dect cele specifice lucrului la inal time Art 83. Daca, in timpul lucrului la inaltime, exista pericole de accidentare, al tele dect pericolul caderii in goi, lucratorii trebuie sa poarte EIP specifice acestor per icole. Art.84. Conducatorii locului de munca trebuie sa identifice pericolele de accide ntare posibile de a se manifesta si sa doteze lucratorii cu EIP capabile sa elimine aceste peri cole. Art.85. Purtarea EIP, altele dect cele specifice pericolului caderii in gol, nu t rebuie sa influenteze in nici un fel capacitatea de protectie a EIP specifice pericolului caderii in gol. Art.86. In functie de natura pericolului existent la lucru la inaltime, altul de ct cel de cadere in goi (de ex.: mecanic electric, chimic) trebuie ales EIP in conformitate cu preve derile 30

Instructiunile specifice conexe si ale "Normativului -cadru de acordare si utili zare a echipamentului individual de protectie si de lucru" (fig. 14), Art.87. Lucratorii trebuie instruiti in functie de natura pericolului existent, privind modul de purtare a EIP in conditiile specifice lucrului la inaltime (de ex.putarea mastil de gaze, masai cu aducfiune de aer etc.) Art.88. In cazul unor tehnologii tip unicat, conducatorul lucrarilor trebuie sa detalieze instructiunile de utilizare a EP pentru fiecare faza tehnologica, in specia! aco lo unde conditiile de lucru se pot schimba intr-un timp scurt si sa verifice instruirea si respecta rea de catre lucratori a acestor instructiuni. INSTALATIII, DISPOZITIVE si SCULE PENTRU LUCRUL LA INALTIME Art.89. Utilizarea instalatiilor, dispozitivelor si sculelor pentru lucrul la in altime este permisa numai daca instructiunile de lucru si de securitate a muncii ale acestora sunt a daptate la conditiile concrete ale locului de munca respectiv. Art.SO. Conducatorul lucrarilor trebuie sa asigure alegerea si functionalitatea optima a Instalatiilor si dispozitivelor necesare fiecare! faze tehnologice sau fiecare! operatii specifice. Art.91. Conducatorul locului de munca trebuie sa verifice zilnic integritatea si starea de functionare a instaiaiiilor, dispozitivelor si sculelor folosite pentru lucru! l a inaltime precum si modul de asigurare a lucratorilor de a nu cadea in gol in timpul lucrului. Pentr u orice defectiune sau lipsa constatata trebuie sa opreasca lucrul si accesul lucratoril or si sa asigure remedierea celor constatate. Art.92. Lucratorii trebuie instruit! si verificati cu privire la modul de utiliz are a instalatiilor, dispozitivelor si sculelor in conditiile lucrului la inaltime.Dispozitive si scu le pentru lucru! la inaltime pe stlpi (de lemn, beton sau metalici) Carlige pentru urcarea-coborarea pe stlpi Art.93 (l)Uilizarea crligelor pentru urcarea-coborarea pe si de lemn sau beton est e permisanumai daca ntinderea (marimea) crligelor corespunde cu diametrul stlpului. (2) Este interzisa, marirea sau micsorarea deschiderii crligelor de catre utiliza tori. Art.94. Este interzisa utilizarea crligelor pentru urcarea-coborarea pe stlpii de lemn daca acestea nu au ghearele de prindere ascutite corespunzator unei fixari sigure pe stlp. Art.95. Este interzisa utilizarea crligelor pentru urcarea-coborarea pe stlpii din beton

centrifugt daca mansoanele de cauciuc sunt uzate, rupte sau subdimensionate. Art.96. Este interzisa utilizarea crligelor de urcare-coborare pe stlpi de lemn sa u beton daca curelele de prindere sunt rupte, uscate (mbatrnite) sau innadite. Art.97.Este interzisa utilizarea crligelor de urcare-coborare pe stlpi de lemn sau beton, daca talpile metalice ale acestora sunt deformate, prezinta fisuri sau rupturi. Art.98. Este permisa utilizarea crligelor pentru urcarea-coborarea pe stlpi numai daca acestia provin de la un producator autorizat si daca sunt certificati conform re glementarilor in vigoare. Art.99. Orice reparatie necesara crligelor pentru urcarea-coborarea pe stlpi trebu ie executata de catre o intreprindere autorizata, de regula, de catre producatorul acestora. Art.1oo. Conducatorul locului de munca este obligat sa asigure tipo-dimensiunea necesara pentru carlige in functie de dimensiunile stlpilor pe care se va lucra. 31

Art/lol Dupa utilizarea crligelor trebuie efectuat controlul integritatii acestor a si a dimensiunilor lor prin compararea cu un sablon etalon. Art.1o2. La urcarea-coborarea pe stlpii de lemn cu carligele, trebuie evitate: zo nele cu aschii desprinse.filele de conductori aerieni, conductoarele de legare la pamant, cablu rile Art.1o3. Se interzice urcarea cu carligele pe stlpii de beton daca. suprafata ace stora este patata, cu grasimi, rezulta ,zone umede, este mcarcata, cu prafaderent sau este acoperita cu gheafa.. Scari, autoscari, autotelescoape Art.104. Utilizarea scarilor din lemn este perm isa la o sarcina maxima de 1,5 kN si numai de catre un singur lucrator. Art.105. Lungimea maxima a unei scari din lemn cu trepte late nu trebuie sa. dep aseasca. 5m, daca este folosita ca suport al locului de munca, pentru lucrator. Art.106. Lungimea scarii trebuie sa permita lucrul de pe o treapta aflata, la o distanta minima, de 1m fata. de capatul superior al scarii (fig. 15). Utilizarea corecta, a scarii rezemate rt.1o7. Se interzice lucrul de pe primele d oua, trepte superioare ale scarilor simple sau duble. Art.108. Se interzice utilizarea scari lor prelungite prin legare provizorie. Art.109, Se interzice utilizarea scarilor care au trepte lipsa sau sunt reparate provizoriu. Art.110. Lucratorii care folosesc scarile trebuie sa poarte ncaltaminte corespunzatoare pentru evitarea alunecarii. Artiii. Este interzisa executarea de lucrari de pe scariie extensibile, Aceste s cari trebuie folosite numai la urcarea-coborarea de pe stlpi (sau similar), Art.112. Conducatorul locului de munca trebuie sa verifice Integritatea scarii na intea fiecarei montari (utilizari). Sistemul de imbinare trebuie sa fie sigur si rigid. Art.113. Este interzis ca pe scara extensibila sa se urce mai mult de iun lucrat or pentru accesul la si de la locul de munca. Art.114. Trecerea de pe scara extensibila pe platforma (consola) locului de munc a este permisa numai dupa ce lucratorul a trecut cel de-al doilea cordon al centurii si guranta pe dupa stlp, deasupra platfonnei (flg.16) Art.115. Este interzisa repararea scarilor extensibile de catre utilizatori. Rep aratiile trebuie executate numai de catre unitati specializate, de preferinta de catre producator. Art. 116. Scariie pe pneuri trebuie utilizate conform Instructiunilor producator

ilor. Art.117. nainte de ridicare, scarile mecanice pe pneuri trebuie sa fie verificate si calate pe un teren plan, compact. Art.118. Este interzisa utilizarea scarilor mecanice oe pneuri la inatimea maxim a, daca vrful scarii nu este rezemat (sprijinit). Art.119. Este interzisa deplasarea scarilor pe pneuri cand pe ele se afla lucrat ori, rt.120. Este interzisa ntinderea de conductoarelor sau ridicarea de greutati cu aj utorul scarilor. Art.121. Utilizarea platformelor telescopice mecanice, autoscariior mecanice, autotelescoapelor cu actionare hidromecanica, platformelor ridicat cu brafe arti culate precum si altor utilaje asemanatoare este permisa numai in cazul aplicarii stricte a in structiunilor de lucru emise de catre producatori si a instructiunilor de securitate a muncii ada ptate la specificul flecarul domeniu de activitate si fiecarui ioc de munca. Art.122. Lucratorii care utilizeaza masinile si instalatiile nominalizate in art . 121 trebuie sa fie instruiti n acest scop, asupra conditiilor lucrului la inaltime. 32

Art.123. in cosul, nacela sau pe piatfonna utilajului este permisa prezenta a ce l mult doi lucratori, care mpreuna cu sculele si/materialele necesare nu trebuie sa depaseas ca sarcina maxima admisibila a utilajului respectiv. Art. 124. fvlanevrantul utilajului, desemnat in acest scop, trebuie sa supravegh eze permanent lucrul cu utilajul respectiv si sa asigure masuri mpotriva deplasarii accidentale a acestuia. Art.125. Toate manevrele sau deplasarile utilajului trebuie executate numai la c omanda conducatorului locului de munca, comenzile fiind transmise printr-un sistem de s emnalizare stabilit anterior cu manevrantui acestuia. Art.126. Este interzis lucrul pe autoscari, autotelescoape(sau autoplatforme) pe terenuri acaror nclinare este mai mare de 10 fata de planul orizontal al utilajul ui. Art.l27.Este interzisa solicitarea laterala (tragere orizontala, ntindere de cond uctoare) a cosului, nacelei sau platformei utilajului. Art.128, Deplasarea utilajelor de la un punct de lucru la altul este permisa num ai dupa coborrea cosului, nacelei sau platformei si fara lucratori pe utilaj. LUCRUL LA INALTIME EFECTUAT PE CONSTRUCTII TIP STLP Art.129. In timpul lucrului ia inaltime se vor respecta urmatoarele: * a)in toate cazurile, lucratorul trebuie sa fie asigurat, bine rezemat pe carli ge, zabrele, platforma, scara sau scaunel suspendat; / b)pe tot timpul lucrului, cordonul centurii de siguranta trebuie legat la un e lement rigid component al stlpului, deasupra punctului de lucru, in asa tei, incat sa nu fie stnjenite miscarile lucr atorului; S I c)trebuie sa se evite lucrul in pozith etajate a doi sau mai multi lucratori pe acelasi stlp; S d)este interzisa executarea oricarei lucrari la fundafia stlpilor; s ejlucratorii, inclusiv manevrantii autoutilajelor si organele de control trebui e echipati tot timpul lucrului si cu casca de protectie. Art,13o. Urcarea pe stlpi, indiferent de materialul din care sunteonstuiti este p ermisa numai dupa verificarea prealabila a acestora la baza si pe tot parcursul urcarii.Verif icarea trebuie efectuata in conformitate cu prevederile fisei tehnologice a lucrarii sau a inst ructiunilor tehnice proprii. Art.131. inainte de urcarea pe stlpi (din lemn sau metal) trebuie verificat gradu l de putrezire sau de coroziune la nivelul solului sau la 20-25 cm sub nivelul solul fundatiile

aparente. Art.132. mainte de urcarea pe stlpii din beton trebuie efectuat un control vizual in zona fundatiei si a consolelor pentru verificarea integritatii acestora. Art.133. Pentru urcarea si lucrul ia inaltime trebuie folosite urmatoarele mijlo ace certificate, in conformitate cu prevederile fiselor tehnologice sau a normelor tehnice: -scar i din lemn sau metalice simple, duble extensibile; -carlige pentru urcarea pe stlpi de lemn sau de beton; -utilaje speciale (autoscari mecanice, platforme telescopice hidromecanice, auto telescoape cu platforme ridicatoare cu brafe articulate etc.); -constructii definitive ale stlpilor adecvate operatiilor de urcare si lucrului l a inaltime; -dispozitive de lucru la inatime (platforme, dispozitive pentru schimbarea eleme ntelor din lanturile de izolare, carucior, pasitor etc.). 33

Art.134. La locul de munca aflat la inaltime trebuie ridicate numai materialele s trict necesare. Sculele necesare executarii diferitelor operati trebuie pastrate in bu zunare speciale sau teci prinse in Centura de siguranta. Sculele si materialele trebuie sa fie u rcate si coborte pe masura necesitatilor cu funie de ajutor, interzicandu-se aruncarea acestora d e la sol la pozifia de lucru sau invers. Asezarea chiar temporara a sculelor .dispozitivelor sau a materialelor nefixate pe elementele stlpilor liniilor electrice aeriene este interzisa. Art.135. Pe stlpii metaiici cu zabrele urcarea si coborrea se face utiliznd tehnolo gia alpinismului utilitar, prin asigurarea personalului executant in trei puncte (am bele mini si un picior sau ambele picioare si o mana). Asigurarea cu unul din cordoanele centuri i de siguranta este obligatorie in cazuri deosebite (stlp acoperit cu chiciura sau zapada) precu m si in cazul opririlor pentru odihna sau trecerea peste obstacole. Art.136. Se interzice urcarea si coborrea directa pe stlpi de beton acoperit cu po lei. LUCRUL LA INALTIME UTILIZND TEHNOLOGIA ALPINISMULUI UTILITAR Art.137. Lucrul la inaltime trebuie efectuat cu ajutorul alpinismului utilitar ( AU), numai in situatiile de lucru in care toate celelalte tehnologii de lucru la inaltime nu s e pot aplica din motive de siguranta a lucratorilor. Art.138. Tehnologia alpinismului utilitar (AU) se aplica obligatoriu, numai in c adrul unei echipe eonstituite pe criterii ferme si sub supraveghere de specialitate permane nta , respectindu-se prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru alpi nismul utilitar. PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND LUCRUL LA INALTIME Organizarea locului de munca Art.139.. Indiferent de domeniul de activitate, amenajarile si dotarile locului de munca amplasat la inalfime trebuie realizate obligatoriu dupa un proiect tehnic aproba t de organul de specialitate (ex. comisia CTE) al executantului si de catre beneficiar. . Manipulare, transport, depozitare Art.14o. Grinzile si pianele inclinate trebuie sa alba o panta maxima de 20%. La fimea minimaa planelor nclinate si a podetelor este de Im pentru circulatia intrun singur sens. Art.141. Planele inclinate si podetele utilizate ia inaltimi peste 0,7 m , fata de sol sau fata de o baza de referinta . artificiala, trebuie prevazute cu balustrade nalte de 1m cu l egaturi

intermediare si cu borduri laterale de 10-15cm (denumite in contextul Instructiu nii "balustrade de protecfie"sau "balustrade"), Art. 142. In cazui in care transportul materialelor se face manual, fara mijloac e ajutatoare, pianele inclinate trebuie prevazute cu sipci transversale fixate la distante de 20-40 cm. Mijloace colective de protectie Art.143. Platforma de lucru trebuie prevazuta cu balustrade pe cele trei laturi exterioare, formate din minimum doua elemente paralele dintre care primul montat la 1 rn de suprafata platformei prinse de bare verticale prevazute distante maxime de 1,5 m, Barele v erticale si bordurile (scnduri de 10-15 cm lafime) se monteaza la nivelul suprafetei platform ei in suporti speciali prevazuti in acest scop. Balustrada (elementii orizontali si barele ver tica!e)trebuie sa reziste la o torta orizontala de 80 daN aplicata la jumatatea distantei dintre d oua bare verticale sau la o dinamica de 50 daN aplicata in acelasi punct fara ca sageata sa depasea sca 30 mm. 34

Art.144. Este interzisa nclinarea scarilor (altele dect cele fixate) peste 60. Intr e 60 -80 gr. nclinare, trebuie folosite scari fixe, cu balustrade, iar peste 80 nclinare, scaril or fixe trebuie prevazute cu aparatori tip colivie si cu ntreruperi pentru odihna ia maximum 4 m. Art.145. Atat ia scarile de lemn fixe, cat si la cele portative, treptele trebui e ncastrate in ramele longitudinale si dotate cu prag de minimum 2 cm. Art.146. Rampele de urcare trebuie montate cu o nclinare de cel mult 1:3, iar la fiecare 30-40 cm, trebuie batute sipci transversale cu o sectiune de 4x6 cm2, pe toata latimie a rampei. Art.148. Rampele de acces pentru executarea lucrarilor pe acoperisuri, luminatoa re etc., trebuie sa aiba, o latime minima de 0,6 m. Trebuie asigurate masuri speciale imp otriva alunecarii. Art. 149, Scarile rezemate pe perete trebuie sa aiba latimea treptei inferioare de cei putin 50 cm, pentru realizarea unei bune stabilitati. rt.15o. Platformele trebuie sa se realizeze astfel incat sa permita accesul, lips it de pericole, ia toate subansamblele situate la nivelul respectiv. Art. 151. Podinele trebuie dimensionate la sarcina maxima data de greutatea lucr atorilor care lucreaza pe ele si a materialelor ce se folosesc in timpul lucrului. r.152. Rampele de acces pentru circulatia lucratorilor trebuie confectionate numai din panouri bine legate intre ele, cu o latime de cel pufin 1 m, daca se circula int r-un singur sens si de cel putin 1,5 m, daca se circula in ambele sensuri. Art.153. Grosimea dulapilor din care se confectionata podina trebuie sa fie de c e! putin 6 cm, iar in cazui in care se transporta materiale grele, grosimea trebuie determinata prin calcul. ( Art. 154. Locurile de primire a materialelor necesare desfasurarii activitati vo r fi amenajate conform proietului tehnic elaborat in functie de configuratia iocul de amplasare si necesarul de materiale. Proiectul tehnic aprobat de persoana juridica min drept si va fi a daptat ori de cate ori conditiile de munca se vor modifica,mediul de munca: ansamblu! conditii lor fizice, chimice,bio!ogice si psiho-sociaie in care unu! sau mai mult! executant! isi rea lizeaza sarcina de munca. Reglementarea masurilor de securitate a muncii in functie de cadrul instructiuni lor specifice de securitate a muncii, viznd global desfasurarea uneia sau a mai multor activita

ti in conditii de securitate a muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigur are a securitatii muncii, la nivelul fiecarui element al sistemului executant -sarcina de munca -m ijloacele de producte -mediul de munca.propriu proceselor de munca din cadrul activitatii car e fac obiect de reglementare. Instructiunea specifica de securitate a muncii privind lucrul la inaltime se va aplica, de la caz la caz, in functie de domeniul activitatii de baza, cumulat cu instructiunile sp ecifice ale acelor activitati Art.155.Anexe/e cu figuri explicative,iac parte din prezentele Instru ctiuni INSTRUCTIUNI PROPRII Nr. DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PRIVIND LUCRUL LA INALTIME ART.1 Lucratorii sunt obligati sa poarte echipamentul echipamentul individual de protectie a muncii pe timpul lucrului precum si la accesul la si de la locul de munca si sal pastreze in conditii bune de utilizare. 35

ART.2 Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat s i dotat din punct de vedere tehnic si organizatoric astfel incat sa previna caderea de la in altime a lucratorilor. ART.3 Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigur at impotriva caderii in gol a lucratorilor. ART.4 Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aces te locuri de munca, trebuie marcate si semnalizate atat ziua cat si noaptea, in conformitate cu standardele in vigoare. Din zona de siguranta se vor evacua sau proteja echipamentele tehnic e, care pot fi afectate de eventualele caderi de obiecte de la inaltime. ART.5 Daca in timpul efectuarii operatiilor de manipulare, transport si depozita re se produc modificari privind conditiile de munca, conducatorul locului de munca este oblig at sa faca lucratorilor un nou instructaj de lucru si de protectie a muncii, corespunzator noilor conditii. ART.6 Este interzis accesul persoanelor care nu au o atributie legata de aceasta activitate la locul de manipulare a materialelor. ART.7 Grinzile si planele inclinate precum si podetele utilizate la manipularea materialelor trebuie sa fie rezistente, astfel ca arcuirea lor sub sarcina manipulata sa nu f ie vizibila. ART.8 Grinzile, planele inclinate, podetele etc. trebuie prevazute cu dispozitiv e de prindere si fixare sigura, fiind interzisa orice deplasare a lor in timpullucrului. ART.9 Pentru manipularea materialelor tip teava, cherestea etc. trebuie intocmit e instructiuni de securitate a muncii in functie de conditiile concrete si de configuratia locu rilor de munca amplasate la inaltime. Aceste manipulari se executa numai sub supravegherea cond ucatorului locului de munca. 1. Mijloace colective de protectie - Podine de lucru ART.10 Calitatea materialului lemnos, intrebuintat la confectionarea podinelor, trebuie sa corespunda proiectului de executie. Pentru podinele executate din metal se va ex ecuta tabla expandata sau nervurata. ART.11 Inainte de utilizare, podurile auxiliare, asezate pe sol, pe calupuri de lemn, se supun unei incercari statice, duble fata de incarcatura preconizata. ART.12 Podinele de lucru trebuie sa aiba suprafata continua. Rosturile intre pan ourile sau dulapii podinei nu trebuie sa fie mai mari de 10 mm. Pe suprafata podinelor in p anta sau in curba se fixeaza sipci impotriva alunecarii la distante de 300-400 mm. ART.13 Asezarea podinei pe reazeme trebuie facuta astfel incat sa fie exclusa po sibilitatea deplasarii sau alunecarii ei. ART.14 Se interzice asezarea podinei in consola. ART.15 Urcarea si coborarea pe si de pe podinele de lucru trebuie sa se faca num ai pe rampe

si scari de acces excutate conform prescriptiilor tehnice. Deplasarea pe podinel e de lucru se face lent, fara a se alerga si a se produce balansuri sau socuri. Rampe de acces si scari rezemate ART.16 Pentru evitarea deplasarilor longitudinale si transversale, rampele de ac ces trebuie fixate pe reazeme special prevazute. ART.17 In cazul in care rampele de acces trec peste goluri, trebuie sa aibe obli gatoriu balustrade solide, bine fixate pe podina, pe ambele parti ale rampelor. ART.18 Este interzisa blocarea rampelor de acces cu materiale de constructii sau alte obiecte. Rampele trebuie intretinute si curatate in permanenta. ART.19 Scarile rezemate trebuie sa fie rezistente si usoare, conform standardelo r in vigoare. Pentru cele executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte si fara defecte. ART.20 Lungimea totala a scarii trebuie astfel incat sa dea posibilitatea lucrat orului sa lucreze stand pe o treapta care se afla la o distanta de cel puitn 1 m de la capatul sup erior al scarii. ART.21 Picioarele scarilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scaril or si caderea lucratorului. ART.22 In cazul in care conditiile de lucru permit fixarea scarii sus, atunci se fixeaza carlige la capetele superioare ale ramelor longitudinale. 36

ART.23 Pentru ca scara sa nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudin ale trebuie dotate, de la caz la caz, cu saboti metalici cu capete ascutite sau cu saboti de cauciuc. ART.24 Scarile duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lant care sa nu permita desfacerea lor accidentala in timpul lucrului. ART.25 Cand se lucreaza la o inaltime mai mare de 2 m, in locurile cu circulatie ntense sau pardoseli alunecoase, la baza scarii trebuie sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea scarii. La sol se va asigura o zona de protectie, avertizata vizibil, cu o supra fata stabilita in functie de inaltimea maxima de lucru, accesul oricarei persoane straina in zona fiind interzisa. 2. Echipamente individuale de protectie pentru lucrul la inaltime 2.1. Alegerea echipamentelor individuale de protectie (EIP) ART.26 (1)Alegerea echipamentelor individuale de protectie trebuie facuta luand in consideratie, in mod obligatoriu, situatia de lucru la inaltime, echivalenta cu una din cele trei situatii in care EIP are rolul de : a) pozitionarea lucratorului in timpul lucrului ; b) limitarea deplasarii lucratorului in directia sursei de accidentare prin cade re de la inaltime ; c) pozitionarea si suspendarea lucratorului in timpul lucrului. (2) Daca in cazul utilizarii EIP exista, in continuare, pericolul caderii in gol datorita unor factori de risc ce nu pot fi eliminati, mijlocul individual de protectie trebuie obligatoriu completat cu echipamentul individual de protectie pentru oprirea caderii. 2.2. - Utilizarea echipamentelor individuale de protectie (EIP) Este interzisa utilizarea EIP nestandardizate. ART. 27 Lucratorii din domeniile constructiilor si montarilor de echipamente teh nice trebuie sa utilizeze, pentru lucrul la inaltime, "Centura de siguranta pentru constructo ri si montatori", conform standardelor in vigoare. ART.28 Este interzisa inlocuirea de catre utilizatori a componentelor, accesorii lor sau pieselor metalice ale EIP defecte precum si repararea acestora. Aceste operatii trebuie e xecutate exclusiv de catre producatorii de EIP autorizati. ART.29 Utilizarea EIP trebuie sa se faca conform instructiunilor de utilizare em ise de catre producator si prevederilor Normelor pentru lucrul la inaltime. ART.30 Este interzisa folosirea EIP care nu sunt insotite de instructiuni de uti lizare. ART.31 Franghiile de siguranta (franghii, lanturi, cabluri) denumite si mijloace de legatura trebuie sa aiba o lugime maxima desfasurata de 2 m. ART.32 Reglarea franghiilor de siguranta se face astfel ca, dupa trecerea peste elementul de constructie (stalp, cheson, profil metalic) distanta dintre bustul lucratorului si elementul de constructie sa fie de maximum 0,5 m. ART.33 Daca pe stalpul (sau similar) pe care se lucreaza exista un element fixat rigid, este

obligatoriu ca franghia de siguranta (breteaua) sa fie petrecuta astfel ca ea sa inconjoare stalpul deasupra acestui element fixat rigid. ART.34 Lucrul la inaltime pe o suprafata inclinata sau foarte inclinata este per misa daca lucratorul este dotat cu EIP compus din centura-scaun cu bretele pentru umar si picioare, franghie de acces, utilizata ca loc (suport) de ancorare mobil si coborator manu al. ART.35 EIP ca sistem de oprire a caderii de la inaltime trebuie sa aiba centura propriu-zisa prevazuta cu bretele pentru umar, picioare si sezut. ART.36 Mecanismul sistemului de oprire a caderii trebuie sa actioneze astfel ca lucratorul sa nu cada mai mult de 0,5 m. 2.3. - Casca de protectie ART.37 Pentru lucrul la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, este obl igatorie purtarea castii de protectie. 37

ART.38 Persoanele care coordoneaza, controleaza si indruma procesul de munca vor purta obligatoriu casca de protectie atunci cand isi desfasoara activitatea in conditi ile lucrului la inaltime. ART.39 Pentru lucrul la inaltime mica, de la caz la caz, in functie de gradul de periculozitate si in conditiile concrete de munca, lucratorii trebuie dotati cu casca de protec tie. ART.40 Daca se lucreaza la nivelele superioare, dar nu pe verticala locului de m unca amplasat la inaltime mica, se va asigura un spatiu de siguranta lateral, stanga-dreapta, proportional cu inaltimea maxima de lucru si se va purta obligatoriu casca de protectie. ART. 41 Inainte de inceperea lucrului,este obligatorie verificarea de catre lucr ator a integritatii castii de protectie, asistemului de amortizare si a posibilitatii d e reglare a acestuia si a curelelor de prindere. ART.42 Este interzisa folosirea castii de protectie daca aceasta prezinta spartu ri, fisuri ale calotei, defectiuni ale calotei, defectiuni ale sistemului de amortizare etc. Ca sca defecta trebuie scoasa imediat din uz. 2.4. - Centura de siguranta ART. 43 Pentru lucrul la inaltime, purtarea centurilor de siguranta este obligat orie, daca masurile integrate de amenajare si de dotare a locurilor de munca nu elimina per icolul caderii in gol. ART.44 Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care pericolul de cadere in gol se poate manifesta, lucratorii trebuie sa poarte obli gatoriu centura de siguranta impreuna cu franghia de siguranta care vor impiedica accesul lucratoru lui in zona cu pericol, pe toata perioada lucrului. ART.45 Centura de siguranta trebuie folosita fie ca mijloc de sprijin al corpulu i, fie ca mijloc de protectie prin suspendarea impotriva caderii in gol, fie ca mijloc de oprire a accesului intr-o zona periculoasa. Este interzis a se folosi centura pentru alte functii de prote ctie decat cele pentru care a fost proiectata. ART.46 Inainte de utilizare, centura de siguranta si accesoriile trebuie verific ate in mod obligatoriu. ART.47 Prin examinarea cu atentie se verifica cusaturile, cordoanele partilor me talice, franghiile, carligele de siguranta, niturile etc. ART.48 Este interzisa utilizarea centurilor de siguranta care : a) prezinta rupturi, pete, destramari, nituri lipsa sau slabite, catarame defect e, rascoacerea pielii, ruginirea pieselor metalice, rosaturi etc. ; b) Au fost odata solicitate dinamic (suspendarea corpului lucratorului cazut de la inaltime) ; c) au fost scurtate prin coasere (bucle). ART.49 Centurile de siguranta si franghiile acestora pastrate in magazii o perio

ada mai mare (peste 1 an) inainte de folosire, se supun la incercari dinamice conform instruc tiunilor producatorului. ART.50 Conducatorii locurilor de munca trebuie sa identifice pericolele de accid entare posibile de a se manifesta si sa doteze lucratorii cu EIP specifice acestor peri cole. ART.51 Lucratorii trebuie instruiti in functie de natura pericolului existent, p rivind modul de purtare a EIP in conditiile specifice lucrului la inaltime (de ex.: purtarea mas tii de gaze, mastii de aductiune de aer etc.). 3. Instalatii, dispozitive si scule pentru lucrul la inaltime ART. 52 Utilizarea instalatiilor, dispozitivelor si sculelor pentru lucrul la in altime este permisa numai daca instructiunile de lucru si de securitate a muncii ale acestor a sunt adaptate la conditiile concrete ale locului de munca respective. ART.53 Conducatorul lucrarilor trebuie sa asigure alegerea si functionalitatea o ptima a instalatiilor si dispozitivelor necesare fiecarei faze tehnologice sau fiecarei operatiispecifice. ART.54 Conducatorul locului de munca trebuie sa verifice zilnic integritatea si starea de functionare a instalatiilor, dispozitivelor si sculelor folosite pentru lucrul l a inaltime precum si modul de asigurare a lucrarilor de a nu cadea in gol in timpul lucrului. Pentru orice defectiune 38

sau lipsa constatata trebuie sa opreasca lucrul si accesul lucratorilor si sa as igure remedierea celor constatate. ART.55 Lucratorii trebuie instruiti si verificati cu privire la modul de utiliza re a instalatiilor, dispozitivelor si sculelor in conditiile lucrului la inaltime. 3.1. Dispozitive si scule pentru lurul la inaltime pe stalpi (de lemn, beton sau metalici) 3.1.1. Carlige pentru urcarea-coborarea pe stalpi ART.56 Utilizarea carligelor pentru urcarea-coborarea pe stalpi de lemn sau beto n este permisa numai daca deschiderea (marimea) carligelor corespunde cu diametrul exte rior al stalpului. ART.57 Este interzisa marirea sau micsorarea deschiderii carligelor de catre uti lizatori ART.58 Este interzisa utilizarea carligelor pentru urcarea-coborarea pe: -stalpii de lemn daca acestea nu au ghearele de prindere ascutite corespunzator unei fixari sigure pe stalp; -stalpii din beton centrifugat daca mansoanele de cauciuc sunt uzate, rupte sau subdimensionate; -stalpii de lemn sau beton daca curelele de prindere sunt rupte, uscate (imbatra nite) sau innadite; -stalpii de lemn sau beton, daca talpile metalice ale acestora sunt deformate, p rezinta fisuri sau rupturi. ART.59 Este permisa utilizarea carligelor numai daca acestia provin de la un pro ducator autorizat si daca sunt certificate conform reglementarilor in vigoare. ART.60 Orice reparatie necesara carligelor trebuie executata de catre o intrepri ndere autorizata, de regula, de catre producatorul acestora. ART.61 Conducatorul locului de munca este obligat sa asigure tipo-dimensiunea ne cesara pentru carlige in functie de dimensiunile stalpilor pe care se va lucra. ART.62 Dupa utilizarea carligelor trebuie efectuat controlul integritatii acesto ra si a dimensiunilor lor prin compararea cu un sablon etalon. ART.63 a urcarea-coborarea pe stalpii de lemn cu carligele, trebuie evitate: zon ele cu aschii desprinse, putrede, conductoarele de legare la pamant, cablurile, etc. ART.64 Se interzice urcarea cu carligele pe stalpii de beton daca suprafata aces tora este patata cu grasimi, prezinta zone umede, este incarcata cu praf aderent sau este acoperi ta cu gheata. 3.1.2. Scari, autoscari, autotelescoape ART. 65 Utilizarea scarilor din lemn este permisa la o sarcina maxima de 1,5 kN si numai de catre un singur lucrator. ART.66 Lungimea maxima a unei scari din lemn cu trepte late nu trebuie sa depase asca 5m, daca este folosita ca support al locului de munca pentru lucrator. ART.67 Lungimea scarii trebuie sa permita lucrul de pe o treapta aflata la o dis tanta minima de 1m fata de capatul superior al scarii.

ART.68 Se interzice: - lucrul de pe primele doua trepte superioare ale scarilor simple sau duble; - utilizarea scarilor prelungite prin legare provizorie; - utilizarea scarilor care au trepte lipsa sau sunt reparate provizoriu. ART.69 Lucratorii care folosesc scarile trebuie sa poarte incaltaminte corespunz atoare pentru evitarea alunecarii. ART.70 Este interzisa executarea de lucrari de pe scarile extensibile. Aceste sc ari trebuie folosite numai la urcarea-coborarea de pe stalpi (sau similar). ART.71 Conducatorul locului de munca trebuie sa verifice integritatea scarii ina intea fiecarei montari (utilizari). Sistemul de imbinare trebuie sa fie sigur si rigid. ART.72 Este interzis ca pe scara extensibila sa se urce mai mult de un lucrator pentru accesul la si de la locul de munca. 39

ART.73 Trecerea de pe scara extensibila pe platforma (consola) locului de munca este permisa numai dupa ce lucratorul a trecut cel de-al doilea cordon al centurii de siguranta pe dupa stalp, deasupra platformei. ART.74 Este interzisa repararea scarilor extensibile de catre utilizatori. Repar atiile trebuie executate numai de catre unitati specializate, de preferinta de catre producator i. ART.75 Scarile pe pneuri trebuie utilizate conform instructiunilor producatorilo r. ART.76 Inainte de ridicare, scarile mecanice pe pneuri, trebuie sa fie verificat e si calate pe un teren plan, compact. ART.77 Este interzisa: -utilizarea scarilor mecanice pe pneuri la inaltime maxima, daca varful scarii n u este rezemat (sprijinit); - deplasarea scarilor pe pneuri atunci cand pe ele se afla lucratori; - intinderea de conductoare sau ridicarea de greutati cu ajutorul scarilor. ART.78 Utilizarea platformelor telescopice hidromecanice, autoscarile mecanice, autotelescoapelor cu cos cu actionare hidromecanica, platformelor ridicatoare cu brate articulate precum si altor utilaje asemanatoare este permisa numai in cazul apli carii stricte a instructiunilor de lucru emise de catre producatorisia instructiunilor de securi tate a muncii adaptate la specificul fiecarui domeniu de activitate si fiecarui loc de munca. ART.79 Lucratorii care utilizeaza masinile si instalatiile nominalizate trebuie sa fie instruiti in acest scop, asupra conditiilor lucrului la inaltime. ART.80 In cosul, nacela sau platforma utilajului este permisa prezenta a cel mul t doi lucratori, care impreuna cu sculele si materialele necesare nu trebuie sa depaseasca sarcin a maxima admisibila a utilajului respective. ART.81 Manevrantul utilajului, desemnat in acest scop, trebuie sa supravegheze p ermanent lucrul cu utilajul respectiv si sa asigure masuri impotriva deplasarii accidenta le a acestuia. ART.82 Toate manevrele sau deplasarile utilajului trebuie executate numai la com anda conducatorului locului de munca, comenzile fiind transmise printr-un sistem de s emnalizare stability anterior cu manevrantul acestuia. ART.83 Este interzis lucrul pe autoscari, autotelescoape sau autoplatforme pe te renuri a caror inclinare este mai mare de 10 grade fata de planul orizontal al utilajului. ART.84 Este interzisa solicitarea laterala (tragere orizontala, intindere de con ductoare) a cosului, nacelei sau platforma utilajului. ART.85 Deplasarea utilajelor de la un punct de lucru la altul este permisa numai dupa coborarea cosului, nacelei sau platformei si fara lucratori pe utilaj. INSTRUCTIUNI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR 1.Intreg personalul unitatilor este obligat a cunoaste si aplica regulile de pre

venire, combatere si interventie in caz de incendiu, specifice locurilor de munca respective. 2.Locurile de munca cu pericol deosebit de incendiu si explozie, vor fi marcate vizibil, cu tablite avertizoare specifice. 3.Toate locurile de munca cu pericol de incendiu sau explozie, vor fi dotate cu matetriale adecvate, necesare localizarii si lichidarii incendiilor. 4.Persoanele care lucreaza in ateliere, depozite etc., prevazute cu hidranti int eriori si materiale de stingere a incendiilor, trebuie sa cunoasca pozitia si modul de folosire al a cestora. 5.Caile de acces vor fi mentinute in perfecta stare de curatenie, interzicandu-s e blocarea acestora, iar accesul la materialele de interventii (hidranti, stingatoare, pano uri P.S.I. etc.) vor fi mentinute, in permanenta, libere. 6.Se interzice utilizarea oricaror forme de improvizatii sau provizorate, la ins talatiile electrice sau la cele cu surse de foc deschis. 40

7.Se interzice folosirea conductorilor sau cablurilor electrice, neizolate sau s uprasolicitate, precum si a prizelor si intrerupatoarelor defecte. Aparatura electrica aflata su b tensiune nu se va amplasa in apropierea materialelor combustibile. Nu se vor utiliza sigurante fuzibile supradimensionate. 8.Sobele pentru incalzire sau cele utilizate in scopuri tehnologice, vor fi alim entate cu gaz prin circuite fara improvizatii, a caror etanseitate se va verifica periodic. 9.La montarea sau utilizarea aparaturii si instalatiilor consumatoare de gaz, se vor respecta, strict, obligatiile referitoare la obtinerea acordurilor, avizelor si autorizati ilor necesare modificarii instalatiilor de gaze. Se vor utiliza numai aparatura si instalatii omologate, iar instalarea acestora se va face numai de catre personal autorizat pentru astfel d e lucrari. 10.Se interzice depozitarea in ateliere, hale, depozite, birouri etc. a material elor usor inflamabile si combustibile, ca de exemplu carpe, produse petroliere, material l emnos, butelii cu gaze lichefiate etc., fara o utilizare imediata si strict necesara unui schim b de lucru. Acestea se vor depune in locuri special amenajate. Lichidele inflamabile se vor pastra n umai in vase speciale inchise ermetic. 11.Nu se va lasa focul deschis, resouri sau aparatura electrica in priza sau lum anari aprinse, la parasirea locului de munca. 12.La orice inceput de incendiu se va interveni cu materialele din dotarea locul ui de munca, conform instructiunilor de utilizare date de fabricant, pentru fiecare tip de st ingator: stingator cu spuma, cu dioxid de carbon, cu praf si dioxid de carbon. 13.In raport cu felul si locul incendiului, se va interveni cu urmatoarele mater iale: -la materiale combustibile solide si lichide (cu exceptia carbidului si a varulu i nestins si a se vor utiliza stingatoa altor substante ce intra in reactie periculoasa cu apa) re cu spuma si apa de la hidranti; -la instalatiile electrice si la substantele ce nu pot fi stinse cu apa si spuma se vor utiliza stingatoare cu praf si dioxid de carbon; -la instalatiile electrice -se vor utiliza stingatoare cu dioxid de carbon; se i nterzice utilizarea apei sau a stingatoarelor cu spuma. 14.Este strict interzisa utilizarea materialelor de interventie pentru cazuri de incendiu, in alte scopuri, deteriorarea sau intretinerea lor necorespunzatoare. 15.In cazul izbucnirii unui incendiu, care nu poate fi stins imediat, cu mijloac e proprii, se vor anunta pompierii militari la telefon 112. 16.Periodic, odata cu instruirea pe linie de protectie a muncii, se va face si i nstruirea personalului pe linia prevenirii si stingerii incendiilor. IPSSM IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se ap lice masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare. Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele: -acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protect ie) ale instalatiilor si echipamentelor electrice -inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare -ingradiri -protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate -scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune -utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit -folosirea mijloacelor de protectie electroizolante 41

-alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie -egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atinger e directa sunt urmatoarele: -executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racorda ri) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respective -delimitarea materiala a locului de munca(ingradire) -esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice -elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiil e electrice -organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva atingerii directe Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa in locuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizator ice. Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deterio rarii protectiei principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vede re al pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri, cons iderate ca fiind principala. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masuri le de protectie care se pot aplica sunt urmatoarele : -folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS) -legarea la pamant/legarea la nul de protectie -izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic -izolarea amplasamentului -separarea de protectie -egalizarea si/sau dirijarea potentialelor -deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase -folosirea mijloacelor de protectie electroizolante MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE,

INTERVENTIE GENERALITATI OBLIGATIILE CONDUCERII -stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si responsabilitatile salariatilor -identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu -intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pent ru sanatate si mediu, a mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a sub stantelor pentru stingere, neutralizare sau decontaminare -elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarci nilor salariatilor -stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supra vegherea masurilor de aparare impotriva incendiilor -asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interven tiei in caz de incendiu 42

-intocmirea planului de interventiei -asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari -alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendii lor OBLIGATIILE SALARIATILOR -respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor -utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, apar aturii si EIP -neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI -comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de ince ndiu, defectiune la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor -cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotr iva incendiilor -acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situa tie de pericol NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI ALTOR AMENAJARI -stabilirea regulilor si masurilor generale privind -controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu -mentionarea in stare operative a MTPSI -pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta -interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparate lor, masinilor si utilajelor cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata d e materialele sau substantele combustibile -respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor -interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu -amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile, stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii precum sistingerii jarului -interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe durata programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si /sau explozie, in depozite ori spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau subst antelor combustibile(acestea pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea s au protejarea materialelor combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si stingere a incend iilor, pe baza permisului de lucru cu foc sau a autorizatiei de lucru) -obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI) -obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii -reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva inc endiilor, schemelor de prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a plan urilor de

depozitare a materialelor periculoase -actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate s au in oricare alta situatie REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA LUCRARI CU FOC DESCHIS -reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executar e a lucrarilor cu foc deschis -interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehicule aza, manipuleaza materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis prezint a pericol de incendiu sau de explozie -interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata d e materiale sau substante combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare 43

-intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent s i celalalt pentru executant) -obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri : -pregatirea locului(conform NGPSI) -instruirea personalului -contractul dupa incheierea lucrarii -altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie) -functionarea corespunzatoare a ET -obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET FUMATUL -reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie -interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului desch is -instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul -dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de s emnalizare cu inscriptia LOC PENTRU FUMAT -amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere -interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere -interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustib ile -interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri apri nse -evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii) ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE -asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instala tiile, depozitele, MTPSI, tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele instalatii lor electrice de forta si iluminat si a surselor de rezerva, dispozitive de actionare a mijloacel or protectoare(ventilator, usi si ferestre pentru inchiderea golurilor elementelor de compartimentare), etc. -asigurarea practicabilitatii si curateniei -semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare -interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie -amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailo r ocolitoare -interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holur ilor, a celor cu dispozitive de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gaze lor fierbinti precum si propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului -functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in ca z de incendiu a elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor pr ecum si a celor care mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon

-asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare -marcarea cailor de acces -montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de acces in incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata -interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in cas ele scarilor, holuri etc, care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si acces ul personalului de interventie -pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la pers oane desemnate in vedereaidentificarii si utilizarii -asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta -acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcar ea cu indicatoare de securitate -acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv il uminarea pe durata noptii -asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoane lor 44

-asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivela rilor pentru caile de circulatie a vehiculelor -protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inalti me prin montarea balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece -asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire -protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu ap a(expuse temperaturii scazute) -asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si de interventie -efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase -elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de prevenire si stingere a incendiilor -identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incen diu -interzicerea utilizarii focului deschis -restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor c are favorizeaza producerea incendiului(prin degajare de substante volatile sau supraincalzire) -protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra s au prin racire cu perdea de apa rece -indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solar e -asigurarea rezervei de apa necesara interventiei -comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor -stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII -organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul locu li de munca) -starea constructiilor si instalatiilor -constatarile semnalate in teren -propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatir e a activitatii -efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de productie -organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca -prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a mijloacelor care le pot genera si a masurilor generale specifice PSI -salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor

specifice si mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite -instruirea salariatilor -montarea indicatoarelor de securitate si de orientare -organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a conducerii societatii -prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propaga rii si de stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de stins incendiu, mijloacelor de salvare si de protectie a personalului -stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a bunurilor -nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET -executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor NOTA : 45

-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi -planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase a u marcate zonele ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe incaperi ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI -alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelo r de interventie -urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului -intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii specifice la instalatii si utilaje -actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in func tiune a instalatiilor si sistemelor automate(actionarea manuala a acestora) -evacuarea bunurilor si protejarea ET -protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiu lui(temperatura, fum, gaze toxice) -verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE -caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice cat egorie, trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asig ure evacuarea persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie -traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia person alului de interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator -constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului ori a cailor de acces carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate -caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot satisface conditiile normate -caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunosc ute -la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor c are se pot bloca in pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prev ederea de finisaje combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultat

i de evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, bu sculada, panica, etc.) -caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte spatii, prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunz atoare utilizarii in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare -cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca : -asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice -trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil i n orice anotimp -caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehni ce pentru autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie 46

-realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de intervent ie langa constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice -asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in ori ce anotimp constituie o conditie de siguranta la foc) -mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de intervent ie pe toata durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiecta te si realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din motive obiective folosirea acestora in conditii de siguranta -accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operati ve in caz de urgenta (incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor afla te in pericol, singerii incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat pe rmanent la toate : -constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si incaperile acestora -instalatiile tehnologice si anexe -depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse, produse finite si auxiliare) -instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control si semnalizare ale instalatiilor speciale, hidranti de incendiu, stingatoare, pichete de incendiu, posturi telefonice, etc.) -dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de incendiu(cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, obloane ferestre si usi de inchidere a golurilor din elementele de compartimentare impotriva incendiilor) -tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de ilumin at, de forta si iluminat de siguranta -claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate in caz de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si lichide combustibile) -celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu CAILE DE CIRCULATIE -Caile de circulatie trebuie sa fie -marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut -sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare -sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a persoanelor -Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealu necoase, iar cele

destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezi stente la compresiune, socuri si uzura -Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi p rotejate cu balustrade inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontal e intermediare, iar la partea inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm -Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezi stente, care sa permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la lo cul respective, sau vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii -Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avert izoare sau inscriptii luminoase) 47

SEMNALIZAREA DE SECURITATE -Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de s ecuritate si/sau de sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normati vele in vigoare, ori de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloac e tehnice de protectie colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii -Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea ob ligatiilor legale, prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase, ca si alte materiale specifice -Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertiza re, de obligare, de salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazio nal -Semnalizarea permanenta se realizeaza -prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor -prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin substante periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, su b forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru a asigura securitatea zonei -prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare sau pe usa de acces -prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie -Semnalizarea ocazionala se realizeaza -prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare de urgenta -prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol -Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de sec uritate si/sau sanatate utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum si p e comportamentul general si specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodi c sau ori de cate ori se considera necesara reimprospatarea cunostintelor

salariatilor, ca urmare a unor verificari. PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI Personalul angajat este obligat sa cunoasca cel putin masurile de prim-ajutor in dicate mai jos: a) oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura; b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei rani; c) readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata; d) transportarea corecta a unui ranit e) luarea primelor masuri in caz de incendiu. Personalul instruit este obligat sa intervina fara alta dispozitie, imediat ce a pare o astfel de situatie si sa actioneze rapid si corect, neluand nici o masura ce ar putea a vea urmari vatamatoare tratamentului medical ce s-ar aplica ulterior primului ajutor. In vederea acordarii primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se ntreprinda urmatoarele actiuni; a) sa se inlature pericolul; 48

b) c) d) e)

se sa sa sa

va se se se

chema salvarea, pompierii; (112) dea cele mai simple ingrijiri posibile; creeze cele mai bune conditii posibile pentru accidentat; organizeze transportul rapid al accidentatului.

nlaturarea pericolului se va face de la caz la caz, astfel; -in caz de incendiu, se va pune ranitul la adapost; -in caz de accidentare pe strada, se va retrage ranitul din trafrlc; -in caz de electrocutare, se va intrerupe curentul, tinandu-se seama ca in momen tul intreruperii curentului, electocutatul poate cadea si ca atare se va preveni lov irea sa; -in toate cazurile se va inlatura personalul de prisos. La acordarea ingrijirilor simple se va tine seama de principiul de baza al primu lui ajutor : "In primai rnd sa nu faci rau", neluandu-se masuri care ar putea fi vata matoare tratamentului ce se aplica ulterior acestor masuri. Crearea celor mai bune conditii pentru accidentat se face chiar la fata locului unde se acorda primul ajutor, organiznd concomitent transportul acestuia. Orice ranit trebuie culcat si trebuie sa i se interzica orice miscare. In nici un caz nu i se va da sa bea bauturi alcoolice; In toate cazurile de accidentare, victima trebuie transportata la spital, In cazul in care victima si-a pierdut cunostinta nu se va transporta inainte ca aceasta sasi fi revenit. La acordarea primului ajutor, in cazul accidentatilor prin ranire se disting urm atoarele situatii: -raniri grave, profunde sau ntinse care necesita transportarea imediata la medic; -raniri usoare si putin profunde, care se pot trata de catre cel ce da primul aj utor. Daca este cazul, la ranirile grave se va interveni mai intai pentru oprirea hemoragiei si imobilizarea (blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un pansam ent steril, ranitul fiind transportat la medic, care va face interventiile necesare. Ranile usoare si putin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate imediat, pentru a se impiedica infectarea lor. Se va acorda o mare atentie ranil or murdarite cu noroi. In cazul unei raniri usoare si putin profunde se vor lua imediat urmatoarele mas uri: -persoana care da priraul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine minile cu apa si sapun, folosind o perie, iar apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt medicinal;

-nu se admite atingerea ranilor, nici chiar cu minile spalate si dezinfectate; -se interzice spalarea ranilor cu apa sau cu substante farmaceutice; -nu se vor presara prafuri si nici nu se"vor acoperi ranile cu alifii. Spalarea ranilor si acoperirea lor cu substante chiar farmaceutice nu se va face de catre persoane necalificate, deoarece prin aceasta operatie se pot introduce particule de nisip sau pamant mai adnc in rana, ingreunand operatia de curatire ce urmeaza a fi / facuta de medic sau infirmier si putnd deci determina infectari ale ranii; -nu se vor ndeparta cheagurile de snge de pe rana, ndepartarea cheagurilor de snge poate provoca hemoragii puteraice. Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament. -nu se vor pune alte bandaje (pansamente) dect cele sterile, din trusele medicale . Se recomanda ca pe compresa sau pnza ce se aplica pe rani sa se toarne tinctura d e iod. Ranile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt: -hemoragii venoase sau capilare; -hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea ranilor. 49

Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri abundente de snge de culoare inchisa, sub forma unei pnze continui in jurul ranii. Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in rosu aprins si tasnind sacadat, In cazul ranilor profunde, singele clocoteste in rana. Aceste hemoragii sunt foarte grave, putnd provoca moartea in cteva minute. Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de mica importanta, se vor opri prin aplicarea unui pansament compresiv. Punerea unui garou, in aceasta situatie, este o eroare grava care poate conduce la infectie sau cangrena. Hemoragiile arteriale importante necesita o actiune rapida si imediata, prin car e sa se opreasca scurgerea de snge. Oprirea sngelui se poate ace prin compresiune (apasare) , fie cu ajutorul minilor, fie a unui garou sau a unui tifon rasucit. Compresiunea trebuie facuta intre rana si inima, de preferinta astfel incat stra ngularea arterei sa se faca pe osul cel mai nvecinat Se recomanda ca apasarea sa se faca la brate sau la coapse, deoarece la antebrat artera este cuprinsa intre doua oase si operatia este mai dificila. Trebuie avut in vedere faplul ca oprirea hemoragiilor eu ajutorul garoului (tifo n rasucit) este o operatie periculoasa, deoarece acesta ntrerupe circulatia sngelui si poate conduce deci la cangrena si amputare. Garoul (tifonul rasucit) nu trebuie tinut timp indelungat Se va face slabirea lu i din 20 in 20 de minute, iar in cazul in care se constata ncetarea hemoragiei, se va nl atura. Dupa oprirea hemoragiei, sau reducerea acesteia la minimum si scoaterea garoului (tifonului), se va aplica un pansament steril - compresiv.

Accidentatului care prezinta raniri insotite de hemoragii, i se va aplica urmato rul tratament, in completarea opririi hemoragiei: -se va acoperi rana cu pansamente sterile; -se va transporta culcat; -se vor lua masuri de ncalzire; -i se va da sa bea, pe cat posibil, bauturi calde. Ranirea pielii de pe cap se caracterizeaza prin hemoragie puternica, dar neperic uloasa, care se va trata prin aplicrea unui pansament steril, apoi accidentatul se va tr ansporta la primul punct sanitar. Ranirea in zona gatului este periculoasa, deoarece in acest caz, nu se poate aplica garoul. Pentru oprirea hemoragiei, se vor pune tampoane de pansament ster il, cautnd sa se extinde golul creat de rana, iar apoi accidentatul va fi transportat la primul punct sanitar. Hemoragiile nazale care sunt provocate de raniri se vor trata prin apasarea puternica a narii care sngereaza, capul tinandu-se drept, dupa un minut se va sla bi foarte mult aceasta compresiune. In cazul in care hemoragia nu se poate opri prin aceasta metoda se va pune in na ra sngernda un tampon cu antipirina si se continua apasarea, Trebuie sa se cunoasca ca exista si cazuri in care hemoragiile nazale sunt neces are. In aceasta situatie nu se va ntreprinde nimic si se va consulta un medic sau persona l sanitar specializat. In general, nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre care se stie ca sufera de hipertensiune, sunt obeze sau in vrsta. Hemoragiile interne, la care nu apare in mod vizibil snge, se pot recunoaste dupa faptul ca accidentatul este palid si are pulsul slab si accelerat, greu de numar at. In aceste cazuri accidentatul va fi culcat cu capul in jos si mentinut imobiliza t, va fi acoperit si se va proceda la incalzirea lui. Nu se va da accidentatului nici sa bea.,, nici sa mannce.

50

Persoana care da primul ajutor in cazul unei fracturi trebuie sa ia, in primul f and, urmatoarele masuri: -sa nu miste accidentatul; -sa dezveleasca zona in care s-a produs fractura, pentru a constata daca este o fractura deschisa sau inchisa. In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care da primi il ajutor va prinde accidentatul cu o mana pe deasupra si cu cealalta pe dedesubtul membru lui fracturat si ajutat de o alta persoana, care va cuprinde corpul victimei, va exe cuta transportarea. In cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rana, inainte de a se face imobilizarea: -se ntelege prin fractura deschisa, o fractura insotita de o rana ce comunica cu fractura; -fractura deschisa este periculoasa si prin faptul ca poate conduce la infectii grave; -exista posibilitatea ca un os spart sa patrunda sub piele si sa o perforeze, de aceea personalul care da primul ajutor trebuie sa ia toate masurile pentru a impiedica acest fenomen; Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin asezarea atelelo r, att lateral, cat si pe fata posterioara a merabrului accidentat. Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulatii din regiunea de deasupra si f dedesubtul fracturii, astfel: la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra -genunchiul si coapsa, ia r dedesubt - glezna si laba piciondui; la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul, i ar dedesubt genunchiul si gamba. Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala. Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor, printr-o esarfa, cotul fiind indoit. Se va putea completa aceasta prin atele rigide, care insa nu vor ocupa dect segmentut fracturat al membrului. Cotul ranit poate impiedica ndoirea bratului si imobilizarea membrului cu ajutoru l esarfei. In acest caz, se va face imobilizarea totala a bratului. In cazul fracturilor craniene, interventia persoanei cate da primul ajutor, treb

uie sa fie foarte atenta, dat fiind ca exista cazuri in care victima percepe aceste traumat isme cu ntrziere de 2-3 ore si deci cunoasterea existentei traumatismelor este uneori difi cila. Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt: -pierderea cunostintei, care poate fi numai momentana; -hemoragii prin nas s prin urechi. Pot apare fracturi craniene, fara sa provoace ranirea pielii de pe cap si fara s a curga snge pe nas sau pe urechi. Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe cazuri, accidente grave, si in aceste cazuri, transportul victimei se face prin rostogolirea acest eia cit se poate de incet, pana va f asezata culcat pe o planseta dura. Nu se va face vreo imobilizar e a victimei si se va transporta imediat la cel mai apropiat punct sanitar, unde se afla un medi c chirurg. Se interzice transportarea pe brate a unui accidental cu coloana vertebrala sau bazinul fracturat, acest mod de transport putnd sa-i fie fatal. Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt: -dureri puternice in zona dorsala; -paralizarea membrelor inferioare; -tulburari in urinare. In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza tora cele accidentatului printr-un bandaj strns, realizat cu o fase, apoi se va transporta accidentatul, in pozitia sezut, la primul punct sanitar. Simptomele in cazuri de fractura de coas ta sunt: 51

-respiratie ingreunata si dureri in timpul respiratiei; -eventuale urme de snge in saliva. In cazul luxatiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la brate si l a membrele inferioare: -nu se va pierde din vedere niciodata ca o luxatie poate f insotita de o fractura ; -in cazul unei luxatii a umarului, care este cea mai frecventa, cotul se departe aza de corp. Nu se va face nici o incercare de a se readuce cotul la pozitia initiala, ci se va pune o perna la subsuoara si se va transporta accidentatul fara esarfa. In cazul degeraturilor, membrul care a suferit va f introdus in apa la temperatur a mediului ambiant, care apoi va f ncalzita treptat si cu mare grija, pana la temper atura corpului. Nu se recomanda frectionarea cu zapada a membrelor degerate, deoarece pielea degerata poate fi zgriata si se poate provoca astfel, o infectie. In cazul degeraturilor puternice (congelare) se recoranda transportarea accident atului la un punct sanitar, interventiile locale putnd provoca agravarea situatiei. Toate ntepaturile sau zgrieturile, orict de putin grave ar parea la nceput, trebuie dezinfectate. Pentru dezinfectarea corecta a locului ranit: -se va apasa puternic in vecinatatea locului undu s-a produs ntepatura sau zgrietu ra, pana se vor scurge cteva picaturi de snge ; -se va acoperi locul ranit cu o solutie antiseptica ce se gaseste in trusa medic ala si se ve lasa sa se usuce la aer liber; -daca rana prezinta o oarecare intindere, dupa dezinfectare se va aplica un pans ament uscat sau o compresa sterila; -se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se tr ansporte accidentatul la acest punct; -nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgrietura care nu prezinte., aparent, nici o gravitate Ia inceput, poate avea ulterior, complicatii grave (infectii, flegmoan e etc), daca nu este dezinfectata corect si imediat; In cazul in care cel care a dat primele ngrijiri nu are convingerea ca a reusit s a inlature toate corpurile straine, imediat dupa primele ingrijiri, va indrepta accidentatu l spre primul punct sanitar, unde medicul va lua masurile necesare. Administrator: Vaida Daniel 52